Sunteți pe pagina 1din 13

1. NOIUNI I CARACTERISTICA GENERAL A SIS.

PLANIFICARE Planifcarea la niivelul #


presupune programarea, organizarea, coordonarea si conducerea pe baza de plan a active.ec.
In raport cu obiectivele de dezv.:
- Strategic,
- Tactica
Dupa orizontul de timp
- De perspectiva
- Curenta,
- Operative
In raport cu nivelul ierarhic la care se elab.:
- De corporatie,
- La nivel de #
In raport cu modul de formalizare:
- Formala,
- Neformala,
In raport cu continutul active. de planificare:
- Tehnico-econom
- Operativ-calendaristica
2. PLANIFICAREA PROGRAMEI DE PRODUC IE
Programul de productie doc !n care se inscrie nomenclatorul produselor, cantit si calit lor precum si termenii de
producer si comerciali"are
Elementele de baza:
1. #roduse, piese, su$ansam$lurile, care corespund speciali"arii, raspund cerintelor pietii
2. Comen"ile primate de la difer %gec
3. Diverse active cu character industrial catre alti agec
4. Schim$area stocurilor de productie
Date necesare p-u elab. prog.prod.:
1. Nomenclatura prod necesare de fa$ricat, cantit lor, valoarea productiei, termenul de e&ecutie sta$il pe $a"a
cercet De m' si a progno"ii cererii !n $a"a acestor date se intocmeste un proiect al progprod
2. Datele cuprinse in prog De pregatire a fa$ricatiei noilor prod
3. Datele cu privire la capacitatea de productie (capacitatea introdusa sic ea scoasa din functiune) %ceste date infl
direct asupra cantit de productie fa$ricate si termenile de fa$ricare
4. Normativele duratei ciclului de productie p-u prod si semifa$ricate necesare la sta$ilirea termenilor calendaristice
de fa$ricare a prod
5. #revederile contractelor cu clientii privind nomenclatura, cantit si calit prod
6. Datele din programul de masuri tehnico-organi"atorice ref la reparative, modeerni"are etc
Etapele elab. prog.prod.:
1. Se perci"ea"a nomenclatura productiei necesara de fa$ricat si se determ Cantit ei reesind din contractile
e&istente, cerere de pe piata si res disponi$ile
2. *la$ progprod in unitati fi"ice p-u un an cu defalcarea lor calendaristica
3. Se determ Stocurile de productie neterminata
4. Se determ Capacitatea de productie p-u cumparaarea productiei planificate cu capacitatile disponi$ile
5. *la$ masurilor tehnico-organi"atorice care ar permite indeplinirea progprod
6. Determ +asurilor organi"atorice ssi preci"area modului de efectuare controlului asupra indeplinirii prog
Cerinte fata de prog.prod.:
1. %sig Speciali"arii atit la nivel # cit si la nivel de su$divi"iuni care ar permite fa$ricarea prod sau e&ecutarea unor
etape a procesului tehnologic
2. Deminuarea productiei # t$ Sa tina cont de cerintele pietii sis a asig Folosirea rationala a res disponi$ile m ales
a celor material
3. %sig Fa$ricarii acelor prod care au caracteristici calit superioare si care satisfac cerintele consumatorilor pe
diferite segmente de piata
Indicatorii valorici ai productiei #:
1. Productia-marfa(#+) caracteri"ea"a volproductiei care va fi finali"ata de #intr-o anum #erioada de timp si
care cuprinde urm *lemente,
a. -al produselor finite destinate livarii(#
f
) #f./01#, #-pret unitar
1
b. -al prelucrarii mp si materialelor primate de la client(#s)
c. -al semifa$ricatelor din productie proprie destinata livrarii(Sev)
d. -al lucrarilor cu character industrial(Li)
e. -al reparatiei capitaleterminate, e&ecutate p-u utila2 si mi2proprii(3)
f. -alpieselor de schim$ e&ecutate de # destinate p-u consum la reparative capital(#s)
#+.#f4#c4Sev4Li434#s (L*!)
2. Productia gloala (#5) vol total al productiei reali"ate de # intr-o perioada de timp si cuprinde #+ impreuna
cu modificarea stocurilor de semifa$ricate de productie neterminata
#5.#+4(Sf-Si)4(Nf-Ni) (L*!)
Sf-val stoc De semifa$ricate la sf perioadei
Si- val stoc De semifa$ricate la inceput perioadei
Nf-val stoc De productie neterminat la sfperioadei
Ni- val stoc De productie neterminat la inceputperioadei
3. Productia reali!ata(#3) val productiei livrate intr-o perioada de timp si p-u care s-au efectuat complet
operatiunile de dicontare intre producator si $eneficiar
#3.#+-(Nepf-Nepi)-(Sdf-Sdi)
Nep-valoarea produselor livrate dar neplatite
Sd-valoarea produselor finitela depo"ite
4. Productia "eta(#N) val nou create in active de productie al ##oate fi calc prin 6 met,
a. +et de productie(indirecta)#N.#5-Cm, Cm-chelt +aterial
b. +et de reparative(directa)#N.#net4/Cv, #net-profit net, Cv- cheltlegate de munca vie
#$ NOIUNEA CAPACI%& II DE PRODUC IE
Capacitate de productie(CP ) ' productia ma&ima d o anumita structura si calit #e care o poate reali"a o unitate de
productie intr-o anumita perioada de timp in conditii tehnico-organi"atorice optime folosind cit m deplin miffi&e
productive precum si cel mpotrivit regim de lucru si de organi"are a productiei si a muncii
#-u dimensionarea C# se folosesc unitati de masura naturale si conventional naturale
Metodologia calcul(rii CP
1. Culegerea, prelucrarea si sistemati"area info #rimare p-u calc
2. Calc C# la nivel verigilor inferioare si apoi a celor superioare
3. *la$ $alantei C# p-u evidentierea verigilor principale(conducatoare) precum si a locurilor inguste si a celor cu
e&cedent de capacitate (locuri largi)
4. *la$ plan de masuri tehnico-organi"atorice p-u eliminarea locurilor inguste si folosirea disponi$ilitatilor de la
verigile cu e&cedent de capacitate
Pla"ificarea capacit( ii de produc ie
Din p.v. metodologic, p-u calc. Cp # sau unitatile de productie se impart in 2 grupe:
1. Grupa la care prod$fi"ite )i oti"ute ca urmare a prelucrarii m$p$ la u" grup de utila*e omoge"e in acest ca"
C# se calc ca suma capacitatilor de productie a utila2elor care e&ecuta produsul respectiv
2. Grupa la care prod$fi"ite )e oti" caurmare a prelucrarii m$p$ i" mod )ucce)i+ la o )erie de utila*e in acest
ca" Cp se determ !n f-tie de marimea C# a verigii
+etodologia generala de calc a C# e determ De timpul disponi$il de functionare a utila2elor si productivitatea
utila2ului pe unitatea de timp CP,%d-./ Td-timp disponi$li de functionare, 7-productivitatea
-u determ. !d utila"ele se grupeaza in 2 grupe:
1. Utila*e cu fu"ctio"are co"ti"ua %d,%c-(%r0%t1
Tc-timp calendaristic(89:"ile)
Tr-timp necesar p-u reparatie
Tt-timp necesar p-u oprirea tehnologice
2. Utila* cu fu"ctio"are di)co"ti"ua
%d,2%c-(%r0%t0%e13-"
)
-d
)
- (h)
Te-timp li$er datorita "i de odihna, sar$atori legale; Te.:6saptamini<an16.=>?"ile(inclusiv sar$atori)
p-procent de intreruperi curente pe schim$ de lucru
Cunoasterea C are o importanta practica deoarece serveste la:
1.*la$ si fundamentarea stiintifica a progprod si aplan de investitii
2
2.Dimensionarea corecta a unitatilor de productie si sta$ilirea pe aceasta $a"a a necesarului de utila2e
3.%doptarea unor solutii optime de concentrare, speciali"are sau com$inare a productiei
4.Fundamentarea tehnico-ec % diferitor variante de reconstructie, pre"entare sau de"v % #
5.Compararea si aprecierea re"ultatelor o$tinute in raport cu # similare ce activea"a pe aceesi piata
#actorii de infl. $ marimii si dinamicii C:
I. Tehnic
- Structuta cantit a fondfi&e si ponderea partii active
- Structura calit a fondfi&e si ponderea progresivitatii
- Nivelul de virsta a utila2ului
- Nivelul utili"arii intensive si e&tensive a fondfi&e
- Calit si componenta mp
- Sortimentul productiei
II. Organi"atorici
- Nivelul de speciali"are, concentrare si cooperare a productiei
- 3itmicitatea productiei
- Optimi"area progprod
III. *conomici
- Formele de organi"are
- Sis De stimulare materiala
IV. Sociali
- Nivelul tehnico-cultural al lucratorilor
- Stimularea materiala
C(ile de 4mu"(t( ire a folo)irii CP
1. %tilizarea intensiva a C care include cai ce prevad introducerea progresullui tehnic, legate de perfectionarea
proces. de productie si care asig reducerea timpului de prelucrare a produselor ceea ce duce la sporirea vol.de
productie ce se poate obtine ce aceleasi utila"e p-u o anumita perioada de timp La aceste cai se ref,
- %plicarea proceselor si procedeelor performante cu un nivel minal al eficientei ec
- +oderni"area utila2elor in functiune
- 3idicarea cunostintelor profesionale ale muncitorilor de $a"a
- 3espectarea tehnologiilor sta$ilite si lichidarea re$uturilor
2. %tilizarea e&tensiva a C care presupune sporirea vol. De productie prin util. '.eficienta a timpului disponibil
de functionare a utila"ului:
- Trecerea de catre # la un nr Optim de schim$ari de lucru
- 3idicarea gradului de utili"are a timpului de functionare a utila2elor prin aplicarea unor masuri de reducere a
pierderilor de timp legate de intrerupere accidentaledatorita intretinerii nesatisfacatoare a utila2ului
- !ntarirea disciplinei de productie si de munca
- Cercetarea pietei p-u asig corelatiei necesare dintre posi$ilitatile de productie si cele de comerciali"are
3. Caile mi&te care au un caracter comple& si asig. ofolosirem.buna a C ati din p.v. intensiv cit si e&tensiv. Ele
includ:
- #erfectionarea activ De deservire a locurilor de munca
- %plicarea unor loturi optime de productie
- %sig cointeresarii materiale a personalului p-u folos +eficienta a fondfi&eproductive
- %plicarea unor met Si tehnici moderne de mng
- *liminarea locurilor inguste
5$ DEFINIREA PRODUC%I6I%& II MUNCII
Producti+itatea mu"cii(71 eficienta cu care se chelt munca vie si se e&prima prin raportarea productiei o$tinute la
chelt de timp de munca efectuate p-u o$tinerea productiei sau poate fi e&primata prin chelt legate de consumul de
munca pe unitate de produs
@. 0- vol productiei o$tinute , T-timp necesar p-u o$tinerea productiei
#-u e&primarea nivelului @ se poate folosi atit vol de productie cit si modul de e&primare a timpului de lucru
Dupa modul de e&primare a timpului de lucru @ poate fi, Orara, Ailnica, Lunara, Trimestriala, Semestriala,
%nuala
Dupa modul de e&primare a vol de productie @ poate fi calc in urm unitati de masura,
3
1. Naturale Breflecta canti de productie ce revine unui lucrator e&primate in unitati naturale sau cantit de produse pe
unitate de timp de muncaC @. acest indicare poate fi utili"at in ramurile ind care fa$rica produse
omogene
D4Epermite e&primarea precisa a nivelului @ si permite comparatii in timp cu alte unitati de productie sau #
D-E are un dom limitat de aplicare datorita neomogenitatii productiei si specificarii e&primarii in unitati naturale
2. Conventional-naturale Bse util in cadrul # care reali" o gama variata de produse ce poate fi considerata omogenaC
@.
3. Fnitati de timp de muncaBpresupune e&primarea productiei in unitati de timp normat si se calc reesind din timp
de lucruC @. 7i-cantit de prod de tip i Tni-norma de timp p-u prod i
D4Eavanta2ul acestei met permite concordanta deplina dintre vol de munca depus p-u fa$ric prod si chelt de
munca p-u fa$ricarea lor
D-Edatorita modif a normelor de timp aceasta met are o sfera festrinsa de aplicare
4. !n e&presie valoricaBse face cu a2utorul pret unitare a prod fa$ricateC @.
D4Eare o sfera larga de aplicare
D-Epoate fi limitata aplicarea met din cau"a schim$arii sortimentului product, structurii de product sau vol
cooperarii
lanificarea cresterii ( dup) economica de personal o$tinuta ca urmare a infl factorilor tehnico-ec de $a"a si include
urm etape,
1. Se calc nr de personal pornind de la vol de product planificat si @ in anul de $a"a #pl. , 0pl-cantit planif
@$-productivitatea muncii de $a"a
2. Se calc econom relativa de personal in urma infl masurilor preva"ute in anul de plan datorita urm factori,
a. +oderni"area si perfectionarea utila2ului *= se calc p-u fiecare utila2 in mod independent
b. +asuri de im$unatatire a folosirii fond de timp de lucru
*6. , Ftd-fond de timp de munca a unui lucrator dupa introducerea masurilor
Fti- fond de timp de munca a unui lucrator inainte introducerea masurilor
c. Datorita reducerii re$uturilor
*8.(=- )1Nm, #r-ponderea valorica a re$uturilor in costul productie-marfa in per de
$a"a
r- ponderea valorica a re$uturilor in costul productie-marfa in per de plan
d. +odif structurii de productie
*?.(=- )1Nm, Tn6-timp normat p-u = leu prod-marfa dupa modif structurii de product
Tn=- timp normat p-u = leu prod-marfa inainte modif structurii de product
e. Su$ infl altor factori tehnico-ec
3. Se calc econom totala de personal *tot.*=4*644*n
4. Se calc nr de personal in per de plan in condit anul de plan #.#pl-*tot, #pl-personal planificat
5. Se calc @planificata @pl.
6. Se calc ritmul cresterii @ in anul de plan fata de anul de $a"a 1=>>G
De asemenea poate fi calc cresterea @ ca urmare a econom de personal 1=>>G
8$ PER9ONALUL UNI%& II ECONOMICE
Colecti+ul de mu"ca a : e format din totalul personalului cu care se incheie contracte de munca si care sunt
retre$uite din fond de remunirare p-u munca depusa
!n f-tie de modul de participare la procesul de product personalul # se imparte in 6 categorii mari,
1. #ersonalul din grupa industrial-productiva care desfasoara lucrari legate de activ de $a"a a #
4
2. #ersonalul din grupa sectoarelor cu caracter neindustriali
#ersonalul din grupa industrial-productiva (lucrari legate de activ de $a"a a #),
- 'uncitori direct productivi care cuprind muncitorii ce actionea"a direct sau prin intermediul mi2 de muncaasupra
o$iectelor muncii in vederea modif formei, structurii, dimensiunilor, compo"itiei prod in scopul o$tinerii unor
prod ce constitue profilul activ #
- 'uncitorii de deservire includ personalul care asig intretinerea cladirilor si instalatiilor aferente, intretinerea
echipamentelor de $irou, curateniia spatiilor de product si efectuarea serv pe ansam$lu #
- ersonalul tehnico-productiv care cuprinde maestrii si alt personal de specialitate care produc formatii de lucru
precum si personalul tehnic si de specialitate care asig asistenta tehnica si control tehnic de calit in sectii si
ateliere
- #ersonalul tehnic, economic, de alta specialitate si administrativ (personalul T*S%) care cuprinde personalul de
conducere#, personalul din compartimentele functionale, personalul de specialitate informatica si personalul din
activ proiectare si cercetare din cadrul atelierelor si la$oratoarelor
- #ersonalul de deservire generala format din curieri, pa"nici, liftieri, portari etc
Calc necesarului de personal care e&ecut) lucr)ri normate
I.'et calc grupat
#oate fi aplicat la# cu nomenclatura sta$ila de productie Nm.
Nm. Ft- fond de timp de munca al 8 neces p-u indeplinirea sarcinii de productie(ore)
Ftpers-fond de timp de munca efectiv al unei persoane (ore)
II. 'et calc detaliat
Necesita cunoasterea vol productiei planificat in unitati fi"icce precum si timp normat pe fiecare prod in parte
Nm. Nt-norma de timp pe unitate de produs
Htl-$alanta timp de lucru a unui muncitor(fond efectiv a lucratorului<an)
*alanta timpului de lucru a unui muncitor
indicator Fnmasur planificat
= Fond de timp calendaristic "ile 89:
6 Aile nelucratoare Aile =>I
Aile de odihna Aile =>9
sar$atori Aile 6:9
8 Nr de "ile ma& disponi$ile(=-6 Tn) Aile 69
? Nr de "ile neutili"ate Aile 6>
Concedii de odihna Aile 8
Concediu de $oala Aile 8
%$sente apro$ate prin lege(studii, casatorie)
: Nr de "ile lucrate pe an(8-?) "ile 68>
9 Durat medie a "ilei de lucru Ore J
K Fondul efectiv de munca(:-9 Htl) ore =J?>
Calc necesar personal care e&ecut) lucr)ri nenormate
#lanificarea neces de muncitori care e&ecuta activ nenormate care se $a"ea"a pe normativele de deservire sau
normele de personal
5
Nm. , No$-nr o$iectelor deservite, ns-nr de schim$uri de lucru, Nd-norma de deservire, 'tl-coef de
folosire a timpului de lucru 'tl.
Calc neces de personal !E+$
#lanificarea necesar de personal T*S% care poate fi determ diferentia p-u f-tii de conducere si f-tii de e&ecutie pe
$a"a normativelor de personal si se folos 6 met,
I. 'et indicatorilor sau coeficientilor care are caracter statistic si sta$ileste neces de personal cu a2utorul unor
coeficienti care repre" raportul dintre fiecare categorie de personal si un element luat de $a"a(e&,nr de muncitori,
grad de in"estrare tehnica)
II. 'et analitica a starilor de functiune sau a schimbarilor care sta$ileste personal si categorii de locuri de munca p-
u indeplinirea sarcinilor anali"ind si gradul de incarcare cu a2utorul $alantei timpului de munca precum si nivelul
necesar de pregatire si speciali"are
Dtesa. , 0-vol de lucrari ce t$ efectuate intr-o per de timp, t-timp normat p-u e&ecutarea unei lucrari,
Ftpers-fond de timp a unui lucrator
;$ FONDUL DE REMUNIRARE A MUNCII
Fo"d de remu"irare a : - totalitatea sumelor neces p-u acordarea drepturilor $anesti personalului in masura in
care fiecare a contri$uit su$ aspect calit si cantit la reali" sarcinilor #
-u neces interne # calc:
1. #ond de remunirare direct ,tarifar- care include sumele necesare p-u retri$uirea muncitorilor in f-tie de timpul
efectiv lucrat(regie) si p-u retri$utia muncitorilor in acord in f-tie de reali"arile efective
2. #ond de remunirare orar cuprinde elementele fond direct si sporurile p-u condit deose$ite de munca
3. #ond de remunirare zilnic include fond orar si sumele p-u plata intreruperilor care nu depasesc durata
schim$ului de lucru si se asimilea"a timpul lucrat conform legislatiei
4. #ond de remunirare lunar cuprinde fond "ilnic si sumele necesare p-u plata intreruperilorde "ile intregi (concedii
de odihna) care sunt retri$uite
Calc fondului de remunirare
I. Met retributiei medii care se $a"ea"a pe salariul mediul reali"at in per de $a"a si corectat in f-tie de modif
categoriei medii a lucratorilor si cresterea planificata a salariului
F3pl.Nppl13lunpl1nlpl, F3pl-fond de retri$uire planificat, Nppl- ne de personal mediu planificat, 3lunpl-
retri$utia medie lunara planificata, nlpl-nr de luni mediu planificat
II. Met detaliata pe categorii de personal se itul in ca"ul cind in per de plan au loc modif importante in
nomenclatorul de productie, modif nivel de calificare si incadrarea personalului Se itul p-u urm categorii de
personal,
a. #ond de remunirare p-u muncitori care lucreaza in acord Bsunt salari"ati in dependenta de cantit de product
efectuataC
F3ma. (lei), 0i-cantit de prod de tip i, tfi-tarif p-u o unitate de productie de tip i, S-
sporuri la salariu
b.#ond de retributie in baza retributiei medii orare ponderate Se aplic la # cu un nomenclator larg de produse
F3ma.-ma13t1 (lei), -ma-vol muncii in acord, 3t-retri$utia medie tarifara medie orara alucratorilor,
Lsp- coef care tine seama de cresterea ponderii sporurilor sau a indemni"atiilor care nu-s cuprinse in retri$utia
tarifara orara
c. #ond de remunirare p-u muncitorii care lucreaza in regie. Se calc in $a"a fondurilor de timp efectiv lucrat si
retri$utia orala La nivel de # se poate folosi drept model p-u culegerea si prelucrarea datelor urm ta$el
Categ de calific Nr
muncitotilor
3etri$utia medie
tarifara
Fond de timp lucrat Fond de remunirare
= muncitor total
!!! 6> 6: 6>> 6>16:16>>
6
!- ?> 8> J>>> 8>1J>>>.6?>>le
Nm 3t Ft F3r
F3r.Nm13t1Ftpers (lei) Ftpers.
d. #ond de remunirare p-u personalul !E+$ Se determ in $a"a statelor de functiuni prin insumarea retri$utiilor
tarifare si indemni"atiilor de conducere, sporurile, primele si sumele preva"ute p-u acordarea de gratii. %cest
fond se calc p-u 8 categorii de personal,
1. #ersonalul T*S% din sectii de productie inclusiv personalul tehnico-productiv(sef sectie)
2. #ersonalul de conducere administrativa si functionari
3. #ersonalul de pa"a
<$ PROCE9UL DE APRO6I=IONARE
Apro+i!io"area te>"ico ' material( activ #rin care se asug elementele materiale i tehnice Mn vol i structura care
sN permitN reali"area o$iectivelor generale ale # Mn condi iile unor costuri minime i ale unui profit cMt mai mare
+isteme de organizare
1. +is func ional toate activ specifice aprovi" sunt grupate pe urm sectoare,
a. Sec programare,
- Se ocupN de Mntocmirea programului de %p
- De sta$ilirea graficului de alimentare a su$divi"
- Organi"ea"N eviden a %p
b. Sec de mater
- %re ca scop activ operativN de %p a su$divi" Mn $a"a graficelor ela$ de sec programare i se organi"ea"N Mn f- ie de
nomenclatorul de materiale
c. Sec depo"ite
- %sig primirea i recep ionarea mater livrate de la furni"orii
- *fectuia"N depo"itarea i pNstrarea res
- Duce eviden a lor
- #regNte te i eli$ Mn consum res mater conf destina iilor de reali"are
2. +is de organizare pe grupe de mater se constit sectoare de %p-depo"itare care rNspund de asig cu res mater
dintr-un anumit grup de la fundamentarea necesitN ilor i pMnN la livrarea res, controlul utili"Nrii lor i asig
depo"itNrii mater
%vanta2e, simplificarea i speciali"area activ- iii l ucrNtorilor daatoritN nr redus de mater i furni"ori p-u o grupN
De"avanta2, Mn ca"ul unui nr mare de su$divi" consumatoare pot apNrea condiii care sN conducN la necorelarea %p
cu produc ia i la complicarea procesului de control a modului de util a res mater
3. +is de organizare .n f- ie de destina ia de consum se constit sec ap-depo"itare Mn f- ie de su$divi" consumatoare
%vanta2e, asig cunoaterea detaliatN a necesitN ilor de res specifice sec iei i crea"N condi ii p-u control permanent
i eficient a destina iei de consum a mater
De"avanta2, Mn ca"ul cMnd nomenclatorul de mater e larg i nr de furni"ori-mare, poate cre te grad de comple&itate
Mn cooordonarea, desfN operativN i urmNrirea eficientN a proces de %p la nivel grupei constituite
4. +is mi&t / p-u unele res Mn special p-u mater au"iliare se constit sec %p-depo"itare conf grupelor de materiiale iar
p-u mater de $a"N se constit se %p-depo"it conf destina iei de consum
?$ 9%OCURILE DE RE9UR9E MA%ERIALE
9tocurile cantit de res care se acumulea"N la depo"itele Mntr-un anumit vol i de o anumitN structurN p-u o
perioadN de timp cu un anumit scop
#-u gestionarea eficientNa stocurilor e neces o grupare dupN difer elemente,
I. On f- ie de grad de prelucrare
1. Stoc de mp
2. Stoc de semifa$ricate
3. Stoc de prod finite
II. On f-ie de a$ordare temporarN,

1. Stoc ini ial


2. Stoc final
III. On f- ie de participare pa proces de produc ie,
1. Stoc active
2. Stoc pasive
!- Din pv al motiva iei constituirii stocurilor,
1. Stoc curent cantit de mater neces p-u asig continuitN ii proces de produc ie Mntre 6 %p succesive de la furni"ori
Mn condi nosmale de func ionare
Sc.Cm"1!
Cm"-consum mediu "ilnic,
!-intervalul dintre 6 %p
2. Stoc de siguranN cantit de mater ce t$ sN e&iste la # p-u a se folosi Mn producie atunci cMnd se epue"ea"N stoc
curent iar mater comandate nu sunt livrate la timp de la furni"ori Ssig.Cm"1(t=4t64t8)
t=-timp neces p-u sta$ilirea legNturii cu furni"orii i pregNtirea a unui lot de livrare
t6-timp neces p-u transpostarea res de la furni"ori
t8-timp neces p-u descNrcarea, recep ionarea, depo"itarea mater
3. Stoc de pregNtire (condi ionare) neces la # unde mp t$ supuse unei pregNtiri preala$ile MntrNrii Mn proces de
produc ie Spr.Cm"1tpr
tpr-timp neces p-u pregNtire mater
4. Stoc se"onier cantit de mater care se acumulea"N Mn depo"itele # Mn scopul alimentNrii continue a proces de
producie pe per de Mntrerupere a e&ploatNrii res i se formea"NdatoritN caracter se"onier Sse".Cm"1tM
tM-timp de Mnrerupere la aprovi"ionare cu res
@A$ ELABORAREA PROGRAMULUI DE APRO6I=IONARE
Programul de Ap totalitatea cererilor de res mater ale # pe o anum perioadN, pe categorii de res i nivelul acestora
precum i sursele de acoperire
#rog de %p se ela$ Mn 6 etape,
1. Etapa de preg)tire a .ntocmirii prog de $p Mn cadrul cNreia se culeg i se prelucrea"N datele necesare, se
preci"ea"N nomenclatorul de mater i se determ normele de consum de mater p-u toate prod prevN"ute Mn prog de
%p
Norma de co")um ' cantit ma& dintr-un anumit mater prevN"ut p-u consum Mn scopul o$inerii unei unitN i de
produs sau e&ecut unei unitNi de lucrNri Mn anumite condi ii tehnico-organi"atorice specifice #
*lementele normei de consum,
1. Consum net (util) Cu cantit de mater ce poate fi regNsitN Mn prod finit sau a participat efectiv la reali"area lui
2. #ierderi tehnologice #t parte de mater, ce se pierde Mn mod firesc ca urmarea desfN procesului tehnologic
3. #ierderi netehnologice #nt - sunt acele, provocate de cau"e tehnico-organi"atorice
Ncm.Cu4#t4#nt
#-u normarea consumui de mater se determ urm indicatori,
1. Coef de utili"are a mater Lu caracter proporia Mn care mater consumate se regNsesc Mn produs finit
Lu.Cu<Nc
2. Coef de consum de mater Lc indicN cu cMt se consumN m mult mater faN de consumul util al produslui
Lc.Nc<Cu
+etode de determ mNrimii Nc,
1. +et analiticN
#ermite ela$ unor norme fundamentate tiin ific $a"Mnduse pe calc p-u fiecare element al consumului cu luarea Mn
considera ie a condi iilor de produc ie La $a"a acestei met se aflN o serie de metodologii i indicatori normativi
2. +et e&perememtalN
Se util cMnd lipsesc normativele i se recurg la calc consumului util i a pierderilor ree ind din e&perien a
acumulatN
3. +et statisticN
Se $a"ea"N pe datele statistice e&istente ref la consumurile asemNnNtoare, efectiv reali"ate Mn perioadele
precedente

!
6 Etapa de elab a prog de $p care prevede determ necesitN ilor de res mater p-u consum i sursele de acoperire a
lor
Con inutul i structura prog de %p poate fi pre"entatN Mn felul urm,
NecesitPQile de resurse materiale pentru consum
Sursele pentru acoperirea necesitPQilor de consum (pe
surse de provenienQP) - resurse
= Necesar pentru reali"area planului Ri programelor de
producQie, desfPRurarea activitPQii de ansam$lu a
Sntreprinderii Np
= Surse interne (proprii) ale Sntreprinderii,
a) Stocul preliminar de resurse materiale pentru
Snceputul perioadei de gestiune Si,
$) %lte resurse Ri.
6 Necesar pentru formarea stocului de resurse materiale
la sfTrRitul perioadei de gestiune Sf
6 Surse din afara Sntreprinderii
a) Necesar de aprovi"ionat cu resurse materiale de pe
piaQa internP Ri internaQionalP de materii prime Ri
produse Na
8 Necesar total de resurse materiale pentru reali"area
planului de producQie specificP al Sntreprinderii
(rdl4rd6), a activitPQii generale a acesteia - Ntp
TOT%L N*C*S!TUV! de resurse materiale Ri
energetice pentru desfPRurarea activitPQii de ansam$lu a
Sntreprinderii
TOT%L 3*SF3S* materiale Ri energetice de acoperire a
necesitPQilor de consum ale Sntreprinderii
Ntp = Si + Ri + Na Np + Sf = Si + Ri + NaW Na , Np 09f ' 9i - Ri$
@@$ CONCEP%UL CO9%ULUI DE PRODUC IE
Co)tul de produc ie ' tota itatea consumurilor efectuate i<sau care urmea"N sN fie fNcute de cNtre # p-u
producerea i desfacerea de $unuri
F- iileC
1. !ndicator al consumurilor de res determ de desfN urarea activ
2. Fundamentarea pre urilor
3. +i2locul de creare a venitului
4. !nstrument de cointeresare materialN a # i salaria ilor
Cla)ificareaC
1. DupN con inut economic,
a. *lemente de chelttuieli
b. %rticole de calcula ie
2. On f- ie de gradul de omogeni"are,
a. Costuri simple(primare)
b. Costuri comple&e (polivalente)
3. On f- ie de modul Mn care depind de procesele
tehnologice al #,
a. Costuri de $a"N
b. Costuri de regie
4. On f- ie de momentul consumului de res i
momentul de achitare,
a. Costuri curente
b. Costuri preliminare
c. Cheltuieli anticipate
5. On f- ie de con inutul economic,
a. Costuri generate de munca vie
b. Consumuri materiale
c. Consumuri inderecte de produc ie
6. DupN modul comportNrii la modif vol fi"ic,
a. Costuri fi&e
b. Costuri varia$ile
7. On raport cu o$iectul la care se ref,
a. #e in produs
b. #e un ansam$lu de produse
c. #e Mntreaga produc ie
8. On raport cu etapele formNrii cheltuielilor de
produc ie,
a. Costul de sec ie
b. Costul de u"inN
c. Costul complet
9. On f- ie de modul de reparti"are pe unitate de
produs,
a. Chelt (consumuri) directe
b. Chelt (consumuri) indirecte
9tructura co")umului
1. Consumuri de materiale
2. Consumurile privind retri$uirea muncii
3. Consumuri indirecte ,
o Consumuri indirectede materii
o Consumuri indirecteprivind retri$uirea muncii
o Consumuri p-u intre inerea i e&ploatarea
mi2fi&e
o Deprecieri
o %lte Consumuri indirecte
9tructura c>eltuielilor "n #-$ie de direc$iile
e#ectu%rii, &n componen$a c'elt se &nclud(
1. Cheltuieli opera ionale
a. Costul vMn"Nrii
b. Chelt com
)
c. Chelt gen i admin
d. %lte chelt opera ionale
2. Chelt neopera ionale
a. Chelt investi ionale
b. Chelt financiare
c. #ierderi e&cep ionale
3. Chelt privind impo"itul pe venit
@D$ PLANUL CO9%ULUI UNI%AR PE PRODU9
1. Calc consumurilor materiale p-u fa$ricarea produselor
2. Calc consumurilor directe privind retri$uirea muncii
3. Calc consumuri indirecte p-u care se Mntocme te devi"ul de chelt
4. Calc chelt gen i admin
5. 3eparti"area chelt indirecte asupra fiecNrui produs
Reducerea co)tului
Neces, adoptarea i aplicarea unor mNsuri de
ra ionali"are la nivelul tuturor activ
CNile,
1. #erfec ionarea activ de %T+
2. 3educerea consumurilor materiale
3. Creterrea productivitN ii muncii
4. 3educerea chelt cu e&ploatarea utila2elor
5. 3educerea chelt admin
6. 3educerea chelt de desfacere
I"dicatorii reducerii co)tului
1. Chelt la = leu #+
2. 3educerea Mn e&presie a$solutN a chelt la = leu #+
3. 3educerea procentualN a chelt la = leu #+
4. Chelt mater la = leu #+
5. 3educerea Mn e&presia a$solutN a chelt la = leu #+,
Mn per de plan faN de per de $a"N (3%C)
6. 3educerea procentualN a chelt la = leu #+, Mn per
de plan faN de per de $a"N (3pcm)
@#$ DEFINIREA PROFI%ULUI
Profitul - venitul pe care Ml o$Xin agenXii economici, ca surplus peste costul de producXie #rofitul reflectN re"ultatul
Mntregii activitNXi a Mntreprinderii Yi, Mn plan, se determinN Mn trei direcXii,
- profitul de la activitatea de producXie de $a"N;
- profitul de la reali"area producXiei Yi serviciilor de la secXiile au&iliare;
- profitul de la operaXiile ce nu Xin de reali"area producXiei
#e $a"a acestor indicatori, se determinN profitul total/ ce acumulea"N toate varietNXile profitului
%lte tipuri de profituri, ce pot fi calculate la
Mntreprindere, sunt,
profitul impo!ail$
profitul "ormal
profitul )uplime"tar
di+ide"dele
FuncXii ,
a) FuncXia de motivare a firmelor
b) FuncXia de creYtere
c) FuncXia de control asupra activitNXii firmelor
d) funcXie socialN
e) *ste indicator sintetic de apreciere a eficienXei
activitNXilor Mntreprinderii
@5$ FORMAREA PROFI%ULUI NE%
Indicatorii Modul d
1. *+nz%ri nete ,lei-
2. .ostul v+nz%rilor
3. Proftul brut ,pierdere global%- r.l - r.2
4. /lte venituri opera0ionale
5. .'eltuieli comerciale
6. .'eltuieli generale 1i administrative
. /lte c'eltuieli opera0ionale
!. 2ezultatul din activitatea opera0ional%( proft
,pierdere-
r.3 3 r.4 - r.5 -r.6-
r. ). *enituri din activitatea de investi0ii
14..'eltuieli ale activit%0ii de investi0ii
11.2ezultatul din activitatea de investi0ii( proft
,pierdere-
r.)-r.14
12
.
*enituri din activitatea fnanciar%
13 .'eltuieli ale activit%0ii fnanciare
14 2ezultatul activit%0ii fnanciare( proft ,pierdere- r.12-r.13
15
.
2ezultatul din activitatea economico-#&nanciar% r.! 3 r.11 3 r.
14
16
.
*enituri e5cep0ionale
1
.
Pierderi e5cep0ionale
14
1!
.
2ezultatul e5cep0ional( proft ,pierdere- r.16-r.1
1)
.
Proftul ,pierdere- perioadei de gestiune p+n% la
impozitare
r.15 3 r.1!
24..'eltuieli ,economii- privind impozitul pe venit
21.Proft net ,pierdere net%- r 1) - r 24
Pri"cipalele direcEii de reparti!are a profitului "et pot fiC
1) crearea capitalului (fondurilor) de rezerv;
2) plata venitului proprietarilor ntreprinderii
3) acoperirea pierderilor din anii preceden!i"
@1 Co")tituirea capitalului de re!er+( - o mNsurN de precauXie re"ona$ilN pentru MnlNturarea riscurilor desfNYurNrii
normale a activitNXii financiare Yi de producXie
On ansam$lu, capitalul de re"ervN al Mntreprinderii se divi"ea"N Mn trei categorii,
a) re"erve sta$ilite de legislaXie;
b) re"erve prevN"ute de statut;
c) alte re"erve
a1Re!er+e )tailite de legi)la ia 4"cludC
- societNXile pe acXiuni sunt o$ligate sN cree"e capitalul de re"ervN, ce tre$uie sN constituie cel puXin =:G din
capitalul statutar Capitalul de re"ervN se formea"N din defalcNri anuale din profitul net pZnN la atingerea mNrimii
prevN"ute de statut -olumul defalcNrilor se sta$ileYte de %dunarea 5eneralN a acXionarilor Yi va constitui nu mai
puXin de :G din profitul net al societNXii;
- fondurile de investiXii Yi companiile de trust sunt o$ligate sN forme"e pe seama cheltuielilor activitNXii
economico-financiare un fond special de asigurare a investiXiilor Mn proporXie de 8>G din capitalul statutar iniXial;
- companiile de asigurare sunt o$ligate sN cree"e re"erve pentru recuperarea pierderilor eventuale
1 Re!er+ele pre+(!ute de )tatutul 4"trepri"derii$ Mntreprinderea poate sN forme"e, pe seama profitului net, re"erve
destinate pentru de"voltarea socialN (fond de consum) Yi pentru de"voltarea producXiei Mntreprinderii (fondul de
acumulare)
TotodatN, formarea re"ervelor prevN"ute de statut, formele Yi mNrimea acestora diferN de la o Mntreprindere la alta
Yi, de regulN, au ca scop,
- remunerarea muncitorilor, acordarea diferitelor premii;
- plata foilor de odihnN Yi tratament, a2utorul material;
- construirea de locuinXe Yi a altor o$iecte de menire social-culturalN;
- investirea Mn vederea de"voltNrii producXiei;
- finanXarea cheltuielilor de reutilare tehnicN, reconstrucXie;
- introducerea Yi asimilarea tehnicii noi;
- finanXarea cheltuielilor de cercetare YtiinXificN, proiectare
@8$ DEFINIREA REN%ABILI%& II
Rentabilitatea - capacitatea unei Mntreprinderi de a o$Xine profit prin utili"area factorilor de producXie Yi a
capitalurilor,
On funcXie de elementele luate Mn calcul pentru determinarea lor, e&istN tipuri de rate ale re"tailit(EiiC
Rate ale cheltuielilor fa de venituri
Denumirea acestei rate redN MnsuYi modul de calcul, raportarea cheltuielilor la venituri, Mn situaXia menXionatN,
se recurge la caracteri"area renta$ilitNXii prin cone&iunea cheltuieli<venituri %ceasta nu MnseamnN cN toate cheltuielile
au veniturile ca efect opo"a$il %stfel, de e&emplu, cheltuielile financiare nu sunt Mn relaXie de determinare cu
veniturile financiare (Mn cea mai mare parte, se poate face cone&iunea cu veniturile din e&ploatare), dupN cum nici
efectul cheltuielilor e&traordinare nu este regNsit Mn veniturile e&traordinare
! Rate ale rentabilit!ii comerciale (rate de profita$ilitate)
%nali"a eficienXei politicii comerciale (aprovi"ionare, stocare vZn"are), a politicii de preXuri practicate; se
reali"ea"N cu a2utorul ratei renta$ilitNXii comerciale #rin raportarea unui indicator al renta$ilitNXii Mn mNrimi a$solute
la volumul vZn"Nrilor, se evaluea"N capacitatea Mntreprinderii de a genera un profit pentru o mNrime datN a cifrei de
afaceri
! Rate ale rentabilit!ii resurselor consumate
3ata renta$ilitNXii resurselor consumate se calculea"N prin raportarea unui indicator al re"ultatelor la consumul de
resurse implicat Mn o$Xinerea lui, e&primZnd, Mn acest fel, eficienXa efortului materiali"at Mn costuri Dimensiunea ratei
11
renta$ilitNXii resurselor consumate este datN, Mn principal, de variaXia structurii vZn"Nrilor, a costului unitar Yi a
preXurilor de vZn"are %supra ratei renta$ilitNXii resurselor consumate, se remarcN influenXa costului Mn sensuri diferite,
atZt prin numNrNtorul, cit Yi prin numitorul raportului, creYterea costului antrenea"N atZt scNderea numNrNtorului (a
profitului), cZt Yi creYterea numNrului (a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri) Din acest punct de vedere impactul
costului asupra ratei renta$ilitNXii resurselor consumate este mult mai puternic, comparativ cu alte rate
! Rate ale rentabilit!ii economice (numite Yi rate de randament)
*ficienta capitalului investit, a tuturor resurselor materiale, financiare implicate Mn activitatea Mntreprinderii
sunt pre"entate prin rata renta$ilitNXii economice, Mn formula de calcul al ratei renta$ilitNXii economice, folosirea la
numNrat cor a ratatului e&ploatNrii sau a re"ultatului $rut din e&ploatare este dictatN de interesele Mn luarea Mn
considerare sau nu a politicii de amorti"are sau aprovi"ionare a Mntreprinderii, Mn componenXa capitalului investit sunt
incluse valoarea $rutN a activelor fi&e, nevoia de fond de rulment Yi disponi$ilitNXile Mntreprinderii De altfel,
pro$lema utili"Nrii activelor totale sau a capitalului investiXia determinarea ratei renta$ilitNXii economice este destul de
controversatN Mn literatura de specialitate
! Rate ale rentabilit!ii financiare (numite Yi rate ale renta$ilitNXii glo$ale)
3ata renta$ilitNXii financiare constituie un indicator semnificativ Mn aprecierea performanXelor economico-financiare
ale Mntreprinderii atZt Mn cadrul diagnosticului intern, cZt Yi Mn anali"ele solicitate de partenerii e&terni DacN rata
renta$ilitNXii economice e&primN remunerarea capitalului investit fNcZnd referire numai la activitatea de e&ploatare,
rata renta$ilitNXii financiare cuantificN remunerarea capitalului propriu prin prisma tuturor celor trei tipuri de
activitNXi, e&ploatare, financiarN Yi e&traordinarN
3ata renta$ilitNXii financiare are Mn vedere provenienXa capitalurilor, fiind sensi$ilN la structura financiarN a
Mntreprinderii Yi, Mn mare maurN, influenXatN de gradul de Mndatorare al Mntreprinderii
Rentabilitatea produc!iei reali"ate se determinN ca raportul procentual dintre profitul de la reali"area
producXiei ,pr- Yi costul producXiei reali"ate ,Cpr-, conform relaXiei,
Coeficientul dat aratN cota-parte a fiecNrui leu cZYtigat folosit pentru a acoperi cheltuielile De o$icei, acest
indicator se anali"ea"N Mn dinamicN, comparZndu-se cu valoarea medie pe ramurN
D$ Rentabilitatea general se determinN ca raportul procentual Mntre suma profitului $rut ,t- Yi mNrimea
mi2loacelor fi&e ,'f- Yi mi2loacele circulante, ,'cir- conform relaXiei,
%cest indicator se mai numeYte rata renta$ilitNXii fondurilor avansate Yi aratN cZt tre$uie sN investeascN
Mntreprinderea pentru o$Xinerea unui leu profit
#$ Rentabilitatea pe unitatea de produs se determinN ca raportul procentual Mntre profitul o$Xinut pe unitatea
de produs Yi costul unitar complet al produsului,
%cest indicator se mai numeYte rata renta$ilitNXii pe produs
5$ pragului de re"tailitate$ costurilor fi&e (f) la diferenXa dintre preXul de livrare unitar (p) Yi costurile
varia$ile (v) pe unitate de produs, conform relaXiei,
ME%ODE DE DE%ERM A NECE9 DE APRO6I=IONARE
". Mtoda d calcul dirct# care presupune determinarea necesarului propriu-zis, cu a6utorul
urm%toarei rela0ii(

=
=
n
i
i
0c 1i 0a
=
, &n care(
Na - necesarul dintr-un anumit timp de materiale7
Qi - cantitatea de produse programat% din produsul de tip 8i7
Nci - norma de consum specifc de aprovizionare la materialul ce se consum% dintr-un produs de
tip i;
i=1...n - reprezint% tipuri de produse ce #olosesc materialul respectiv.
/ceast% metod% duce la determinarea m%rimii reale pentru indicatorul calculat.
12
$ Mtoda calculului %rin analo&i - se utilizeaz% atunci c+nd nu se cunosc normele de consum
de materiale la produsele respective, din acest motiv utiliz+ndu-se normele de consum specifc de
la alte produse asem%n%toare, analoge con#orm urm%toarei rela0ii.
2 0ca 1 0a =
# &n care(
Q - reprezint% volumul de produc0ie programat dintr-un anumit tip de produs
K - coefcientul de corec0ie ce re9ect% deosebirile e5istente &ntre cele dou% tipuri de produse
Nca - norma de consum de aprovizionare pentru materialul respectiv la produsul analog.
/ceast% metod% conduce la determinarea unor necesit%0i de materiale mai mari sau mai mici
dec+t cele reale. :in aceast% cauz% metoda respectiv% se aplic% #oarte rar.
' Mtoda d calcul % (a)a *orti+ntului ti%. ;ste utilizat% &n cazurile &n care &n programul
de produc0ie este prev%zut un num%r mare de sortiment din acela1i produs. ;ste #olosit% aceasta
metod% &n unit%0ile din industria te5til%, a con#ec0iilor, din industria alimentar%, care &nregistreaz%
varia0ii mari de structur% a produc0ie pentru fecare produs, ca urmare a in9uen0elor determinate
de mod% de anotimp, comenzi neprev%zute. <e determin% mai &nt+i sortimentul tip, adic% acel
sortiment, a c%rui norm% de consum este cea mai apropiat% de norma de consum medie
ponderat%, calculat pentru &ntreaga gam% de sortimente. =ecesarul propriu-zis de material se
determin% ast#el(

=
=
n
i
0cst 1i 0a
=
, &n care(
Qi - reprezint% volumul de produc0ie din sortimentul de tipul i ,i=1...n, sortimente-7
Ncst - norma de consum la sortimentul tip.
, Mtoda co-cin.ilor dina+ici. /re un pronun0at caracter statistic 1i presupune e5trapolarea
datelor privind consumul de materiale din perioada de baz% 1i pentru anul urm%tor, #olosind
rela0ia(
=>>
=>> pr
2 Cr 0a

=
, &n care(
Cr - consumul total e#ectiv de materiale &nregistrat &n perioada de baz%
K - coefcientul care e5prim% modifcarea volumului de produc0ie &n perioada urm%toare ,Qpl- #a0%
de cea de baz% ,Qro-
.oefcientul > se calculeaz% cu a6utorul rela0iei(
1ro
1pl
2 =
, unde(
pr - procentul estimat de reducerea consumului de materiale pe fecare tip de produs ca urmare a
m%surilor te'nice, te'nologice 1i organizatorice prev%zute pentru aplicare &n perioada urm%toare.
13