Subiecte igiena. Teoretic.

1. Poluarea aerului (def, clasificarea poluantilor atmosferici).

Poluarea aerului este data de rpezenta in aer a unor substante straine de compozitia sa sau
cresterea semnificativa a concnetratiei unor din componentele sale normale, in ambele situatii
fiind generate disconfort, afectarea mediului ambiant sau chiar efect nocive asupra sanatiatii
umane.
Poluantii atmosferici pot fi:
1. gaze si vapori
2. suspensii sau aerosoli: cu diamentru mai mare de 10um, cu diametrul intre 0,1 -10 um, cu
diametrul sub 0,1 um.

2. Surse si tipuri de poluare a aerului.
1. Surse naturale : eruptii vulcanice, eroziunea solului, incendii spontante etc.
2. Antropice: contributie majora. Procesele de ardere a combustibililor in focare fixe, casnice
sau industriale. Se genereaza cantitati mari de pulberi, oxizi de azot, CO, CO2, dioxid de sulf,
hidrocarburi aromatice, policiclice, compusi aromatici polihalogenati si gaze radioactive.
Procese de ardere a cobustibililor in motoarele mijloacelor de transport.
Procese industriale
POLUANTI ATMOSFERICI
a. Primari: emisi in atm din sursele de poluare
b. Secundar: formati in atm din poluanti primari.
Poluanti fotochimici(subst oxidante): ozonul tropsferic si peroxiacetilnitrat (PAN) . Se
formeaza in prezenta radiatiiolor UV si a gazelor atmosferice pornind de la oxizi de N si
hidrocarburi dar si CO.
PAN intra in alcautirea smogului oxidant de vara, descris prima data in LA.
Precipitatiile acide se formeaza in urma reactiei dintre dioxidul de sulf respectiv oxizi de N si
apa atmosferica in prezenta unor oxidanti din aer=>soluti de H2So4 respectiv acid azotic
care vor fi antrenate de precipitatii spre suprafata solului.
c. Tertiari = metale oxice aflate sub forma de saruri din saruri insolubile la nivelul solului.

3. Efecte specific ale poluantilor atmosferici asupra organismului uman.
IN functie de efectele specifice se clasifica in 6 categorii:
1. Poluanti iritanti(cei mai raspanditi): gaze iritante (oxizi de N, oxizi de S, clor, NH3, ozon, alte
subst oxidante) si suspensii.
Favorizeaza aparitia infectiilor acute respiratorii si oculare (cresc susceptibiliatea mucoaselor
la actiunea noxelor biologice). Determina evolutia nefavorabila a unor afectiunic
ardiorespiratorii preexistente.
2. Poluanti asfixianti: determina hipoxie tisular aprin blocarea transp de )2. Blocheaza
utiliazrea tisulara a O2 (cianuri, ac cianhidric)
3. Poluanti toxici sistemici au actiune nociva toxica asupra diferitelor aparate si sisteme (pb,
Hg, Mn, Ca, Fl)
4. Poluanti fibrozanti: sunt asociate expunerii profesionale de cele mai multe ori. Au fost
evidentiate modificari friboase pulmonare si la populatia generala din reiunile in care
suspensiile atm au un continut ridicat de dioxid de siliciu liber cristalin, fibre de azbest.
5. Poluanti cangerigeni: 80% din neoplazii se asociaza cu rpezenta unor noxe cancerigene in
factorii de mediu =>poluarea atm amplifica riscul ancerigen in populatia generala mai ales in
ceea ce priveste CBP. Ex: benzen, azbest, crom hexavalent, nikel, arsen, gaze radioactive.
6. Poluanti alergizanti:
-natura vegetala: polen, fungi, fibre vegetale
-natura animala: descuamari epidermice de la animale sau om, componente de insecte si
acarieni.
-natura sinstetica: coloranti, medicam, detergenti, cosmetice.
Determina aparitia/exacerbarea unor alergii respiratorii si oculare.

4. Efecte complexe (acute si cronice) ale poluantilor atmosferici asupra organismului uman.
Efectele complexe acute ale poluari atmosferici au putut fi studiate cu ocazia unor evenimente
survenite accidental sau in anumite conditii meteorologice(inversie termica ) in zone intens
populate. S-a constata o crestere seminifacativa a morbiditatii si mortalitatii prin boli cardio
respiratorii in special la grupele populationale vulnerabile (copii, varstnici, bolnavi cardio resp).
Cele mai cunoscute evenimente:
-1930 valea Meusei (Blegia) poluare cu gaze iritante respiratorii
-1939 zarnesti (ro) accident la fabrica de celuloza a generat poluare atm cu clor
-1946 Yokohama (jap) poluare cu SO2, suspensii
-1948 Donora (SUAR) poluare cu sulfati, sulfiti
-1952- londra SO2, suspensii

Efecte complexe cornice:
-se datoreaza expunerii populatiei timp indelungat la conce moderate de poluanti atm. Creste
incidenta bolilor cronice respiratorii, infectii respiratori, neoplazii pulmonare
-dezvoltare fizica si neuo-psihica deficitara a populatiei infantile.

5. Reducerea paturii de ozon stratosferic cauze si efecte.
-prima data s-a semanlat in 1974
-se datoareaza poluarii atm cu compusi halogenati (gaze cloroflurocarbonice CFC,
bromoflurocarbonice BFC, hidrocloroflurocarbonice HCFC)
-compusii eliebreaza sub actiunea rad UV satomi de clor/brom care distruc moleculele de
ozon=> scaderea paturii de ozon=> cresterea cantitatii de rad UV care ajung la nivelul scoartei
Efecte asupra sanatatii umante:
-ocular : fotokeratita, cataracta, melanom ocular, afectarea corneei sau conjunctivei
-cutanat: malanoame, carcinoame
-imunosupresie
-toxicitate acuta si cronica a halogenocarburilor
Efecte asupra ecosistemelor terestre:
-modif susceptibilitatea plantelor la act insectelor, ag patogeni
-scaderea recoltelor pentru unele culturi agricole
Efecte asupra ecosistemelor acvatice:
-afectarea bacterioplanctonului si in special a bacteriilor cu rol in fixarea azotului
-afectarea fitoplanctonului cel mai important in productia de biomas din ecosist acvatic ( sunt
afectate cresterea, reproducerea, enzimele si pigmentii implicati in gotosinteza)
-af amcrolagele, ierburile de mare
-afectarea zoo planctonului corali, amfibieni, arici de amre
-posibil si afectarea ecosistemelor acvatice arctice prin scaderea populatiei e pesti si crustacee
Efecte asupra ciclurilor biogeochimice
-modifica emisiile de CO, CO2
-modificarile ciclurilor unor elemente minerale
-modificari in populatia de bacterii implicate in descompunerea substantelor organice
Efecte asupra compozitei aerului troposferic
-scederea ozonului troposferic in zonele nepoluate si cresterea i zonele poluate
-scaderea concentreatiei de radila hidroxil si peroxid

6. Cresterea concentratiei atmosferice a gazelor implicate in generarea efectului de sera.
Sistemul climatic are 5 componente majore.
1. Atmosfera (N 78,1%, O2 20,9%, argon 0,93%-> influenteaza putin cantiatea de caldura
primita sau emisa de pamant.
-gaze care genereaza efectul de sera: CO, metan, oxid nitros, ozon, vaporii de apa-
>impreuna cu gazele retin radiatia infrarosie emisa de pamant=>crestearea temperaturii in
apropierea suprafetei terestre.
Ozonul din troposfera si straturile inferioare ale stratosferei=gaz generator al efectului de
sera. Cel din stratosfera superioara=>patura naturala concentrata de ozon care abd rad UV
solara.
2. Hidrosfera 3.creosfera 4.solul si vegetatia 5.viosfera terestra si marina.
Cel mai important factor care genereaza schimbarile climatice este cresterea concentratiei
atmosferice a gazelor implicate in generarea efectului de sera. Efect de sera proces de incalzire
globala a planetei din cauza radiatiei reflectate de aceasta care, in conditiile prezentei unor gaze
cu efect de sera va fi reflectata in apoi spre suprafata.
Gazele implicate:
-incluse in Protocolul de la Kyoto: CO2, metan, oxid nitros, gaze hidrofluorocarbonice, gaze
perfluorocarbonice
-incluse in protocolul de la montreal: gaze clorofluorocarbonice, hidroclorofluorocarbonice,
-ozonul tropsferic
-vaporii de apa dins tratosfera
-CO, compusii organtici volatili, xozii de azot,
Concentratia CO2 a crescut cu 31% din 1750, se datoreaza in principal combustiei
carburantilor si despaduririlor
Concentratia CH4 a crescut cu 150% din 1750 si continua sa creasca, activitatea umana e
responsabila de 50% din emisiile de metan. Emisiile de CO contribuie la cresterea concentratiei
atmosferice a CH4.
Concentratia N2o a crescut cu 17% si continua sa creasca, activitatea umana e resp de 33# din
emisii.
Dupa 1995 conc CFC a scazut usor dar a fost inlocuita de cresterea conc HFC si HCFC
Scaderea paturii de ozon stratosferic genereaza un forcing radioactiv negativ in timp ce
crestearea concentratiei de ozon troposferic creste efectul de sera (forcing radioactiv +).
7. Schimbarile inregistrate in sistemul climatic.
1. Variatii ale temperaturii:
-t medie globala la nivelul suprafetei terestre a crescut cu 0,6 grade C dupa 1861
-1950 -1993: t min a aerului noaptea a crescut cu 0,2 grade iar in timpul zilei cu 0,1 grade pe
decada
-inclazirea e mai accentuata le nivelul pamantului decat marilor si oceanelor
-t apei maerilor si oceanelor a crescut semnificativ dupa 1950 mai ales la nivelul celor 300m
de la suprafata
-anii 1990: decata cea mai calduroasa
-1998 cel mai calduros an
-masurarea t din balon si prin satelit indica incalzirea tropsferei si racirea stratosferei
2. Variatii ale nivelului precipitatiilor si ale umiditatii atm
-de la inceputul sec XX, nivelul anul al precipitatiilor a crescut in emisfera nordica si a scazut
in zona subtropicala
-aspectele se coreleaza cu cresterea debitelor cursurilor de apa
-suprafata acoperita cu nori a crescut cu 2% in emisfera nordica
3. Schimbari la nivelul paturii de zapada si ale intinderilro de gheata de la nivel terestru si
maritim:
-scederaa paturii de zpada si intinderilor de gheata de la nivel terestru in EN
-in ultimii 150 scade cu apx 2 saptamani durata de inghetare a lcaurilor si raurilor la o lat
N>30
-dupa 1950 str de gheata din z arctica se restrange cu 10-15% primavara
-stratul de gheata din Antarctica a crescut usor
4. Modficari la nivelul marilor:
-creste cu 1,5 mm din sec XX
-nivelul marilor este influenta de t apei(cresterea temepraturii creste nivelul) cant de apa
din oceaza care variaza in functie de schimburile sale cu apa depozitata la nivelul uscatului)
5. Modificari ale patternului curentilor oceanici si atmosferici:
6. Modificari ale variabilitatilor climatice si evenimentelor climatice si meteo extreme
-in sec XX a crescut cu 2-4% proportia precipitatiilor anuale totale provenit din precipitatii
extrem de abundente
-cresterea suprafetelor cu seceta/mezeala extreme
-in europa, pacific de N, america de N s-au amplificat regional furtunile tropicale si
extratropicale.

8. Efectele schimbarilro climatice.
Efecte asupra hidrologiei si resurselor de apa
1. Cresterea debitului cursurilor de apa la laittudini mari si scaderea in asia centrala, M
mediterana, africa S
2. Accelerarea retragerii ghetarilor mari, disparitia ghetarilor mici
3. Cresterea necesarului de apa pentru irigatii ca urmare aamplificarii fenomenelor de
evaporare a apei la nivelul culturirlor prin cresterea temperaturii solului
4. Creste magnitutidnea si frecventa inundatiilor in unele regiuni
5. Degradarea calitatilor apei ca urmare a cresterii temperaturii sale
Efecte asupra agriculturii si securitatii alimentelor
1. Desi cresterea conc de CO2 poate stimula cresterea si productia gricola, nu
contrabalanseaza efectele adverse generate de caldura si seceta excesiva
2. Recoltele din zonele temeprate sunt influentate pozitiv de cresterea cu temperaturii cu
cateva grade si negativ de cresterea cu multe grade.
3. In zonele tropicale productia agricola a sczut chiar si in conditiile cresterii minime de
temperatura
4. Cresterea temperaturii medii anuale cu mai mutel grade detrmina sporirea pretului
produselor alimentare ca urmare a scaderii productiei in raport cu cererea crescanda de
alimente.
Efecte asupra ecosistemelor terestre si de apa dulce
-distributia, compozitia, densitatea si marimea populatiei salbatice sunt afectate direct de
schimbarile climatice, cat si indirect prin modificari la nivelul vegetatiei.
Efecte asupra zonelor de coasta si ecosistemelor marine:
-scederea populatiei de epste, cu impact asupra colectivitatii umane a caror alimentatie se
bazeaza pe peste
-in mai ulte zone costale creste numarul indutatiilor, accelerarea eroziuni, distrugerea
mangrovelor, patrunderea de apa salina in sursele de apa dulce.
Efecte asupra sanatatii umane:
-multe boli infectioase trasnmise prin vectori: alimente si apa sunt sensibile la variatiile
climatice.
-creste incidenta unor boli precum malaria
-valurile de caldura crescterea umiditatii si a poluarii aerului afecteaza starea de sanatate a
populatiei, in special in zonele urmabe
-cei mai afectati sunt batranii si bolanvii
-in tarile temeprate scade mrotalitatea iarna si creste vara
-inundatiile frecvente cresc morbiditatea si mortalitatea prin b ala sistemului digestiv si
respiratorii, inec.

9. Efecte indirecte ale poluarii atmosferice (prezentare succinta).
1. Reducerea paturii de ozon stratosferic
2. Schimbari climatice: variatia statistica semnificativa fie a caracteristicelor medii ale
climatului fie avariabilitatii sare
3. Efectul local de ecran = in zonele caracterizate printr-o accentuata poluare cu suspensii
atmosferice ce produc difuzia radiatiilro solare generad racirea locala a suprafetei terestre
4. Precipitatiile acid: patrund in zol->modifica pH->perturba activitatea flore implicate in
procesele de mineralizare. Creste vulberabilitatea culturilor agricole la actiunea agentiolro
fitobacteriene/parazitare
5. Efecte asupra florei si faune: sunt f sensibile la act poluantilor atmosferice
6. Efecte asupra conditiilor de viata: disconfor, limitarea posibilitatilor de ventilare naturala a
incaperilor, corodarea mat de cosntructie, cresterea fenemoenelor de imbatranire a
maselor plastice, degratare vestigiilor istorice arhitecturale.

10. Aeromicroflora naturala si de contaminare.
Atmosfera nu are o microflora prorpie deoarece substantele chimice din compozitia sa nu ofera
conditii favorabiel dezvoltarii microroganisemlor, dar aerul contine in permanenta
microrganisme de provenienta naturala, umana, animala. Reprezentanti: bacterii, virusuri, fungi
= aeromicroflora.
a. Aeromicroflora naturala:
-microorganisme provenite de pe factorii de mediul(sol, vegetatie, suprafata apei) =
microflora psihrofila temperatura de crestere si dezcoltare: 15-21 grade, nu st patogene
pentru om dar pot avea influente negative asupra sanatatii umane.
b. Aeromicroflora umana/animala:
-germeni de origine animala, umana
-microflora mezofila: t=35-40 grade
-considerata aeromicroflora contaminata
Se considera ca raportul dintre aeromicroflora psihrofila/contaminata de 3/1 este benefic
pentru starea de sanatate a comunitatii umane.

11. Forme de existenta a germenilor in aer.
1. Picaturi de secretie
-picaturi Pfliige, dimensiune >100Um, sedimeteaza repede astefel incat stabilitatea lor in aer
este redusa. Picaturile de secretie nazala, salinara, faringiana, bronsica, eleiminate in timpul
uro acte obisnuite, potential contaminant prin incarcatura mare de organisme.
2. Picaturi Wells (nucleii de picaturil wells)
-dimensiune sub 100Um
-provin din picaturile de secretie care au pierdut complet apa inainte de a sedimenta
-potential contaminant mai mic prin incarcatura patogenica redusa
-stabilitate in aer mai mare datorita dimensiunilor mici
3. Praf pacteriana
-publere bcateriflora
-microorganisme care adera pe particulele de praf dina er profin din:
-picaturile de secretie si nucleii picaturilor care au sedimentat pe sol sau alte suprafete
-secretiile plagilor supurate, expectoratii
-pot contamina aerul suba ceasta forma micrororganisme cu rezistenta crescuta.

12. Profilaxia si combaterea contaminarii aerului.
-principalele masuri profilactice vizeaza in special unitatile sanitare si alimenare
1. proiectrea, constructia si respeactarea circuitelor functionale care asigura un flux fara risc de
contaminare
2. elaborarea si implemenarea unor programe educatioanel a caror tematica e axata pe
prevenirea contaminarii aerului.
METODE:
1. Ventilatia: eficienta crescuta, naturala sau artificiala.
-subpresurizarea aerului: ventilatie folosita in spitalele de boli contagioase, consta in
introducerea unui vol de aer in locul volumului de aer extras
-suprapresurizarea aerului: in salile de interventia chirurgicala, consta in intrudcerea unui
volum de aer filtrat si dezactivat mai mare decat volmul scos.
2. Curatarea: metoda eficienta de scatedere a prafului bacterian, se fectueaza corect prin
aspirare si stergere umeda.
3. Dezinfectia aerului:
-metode fizice: lampi de UV. Principiul se bazeaza pe proprietatea bacericida a RUV.
-metode chimice: mai putin eficiente, s chimece dispersate in aer sub forma de aerosoli sau
vapori pe partile contaminate de aer->efect bactericid. Creste eficienta daca se asigura o
umiditate relativa 40-50%.

13. Nevoile de apa individuale si comunitare.
Nevoile individuale:
-cantiatatea de apa necesara fiecarei persoane pentrur ealizarea cerintelor fiziologice, igienice
persoanel si menajere.
-nevoile viziologice: echilibru stabil intre aportul si eliminarile de apa. Scaderea sub 0,5-1% din
greutatea corporala determina aparitia senzatiei de sete. Necesarul de apa ala dultului este de
aproximativ 2500 ml asigurat de consumul ca atare si de apa produsa prin metabolismul
intermediar.
-bilant hidric negativ transpiratie la caldura excesiva sau efort fizic intens
-bilant hidric pozitiv: fiziologic sau boli cu retentie hidrica
Nevoile igienice persoanle: intretinerea curateniei corporale si cresterea rezistentei individuale:
40-60 l pe zi
Nevoile menajere: curatirea alimentelor, prepararea produselor clinare, spalarea veselei,
lejeriei, imbracaminetei, locuintei : 40-60 litri persoana.

Nevoile comunitare: cantitati importante de apa pentru urbanistica, industrial si zootehnie.
-nevoi urbanistice: intretinerea salubitratii, spatiilor verzi
-nevoi industriale: transportul materiei prime sau reziduuri, intretinerea salubritatii utilajelor
-nevoi zootehnice: adaparea si ingrijirea animalelor, intretinerea salubritatii adaposturilor.
Estimat la 100-500 l/zi persoana.

14. Caracterele epidemiilor cu transmitere hidrica.
Epidemiile cu transmitere hidrica cea mai frecventa forma de amnifestare a bolilor infectioase
transmise prin intermediul apei.
Caractere principale:
-caracter exploziv: imbolnavirea unui numar mare de persoane intr-un timp scurt
-afectarea tuturor consumatorilor, indiferent de sex, varsta sau profesie
-suprapunerea aeriei cazurilor de imbolnavire epste aria de alimentare cu apa din aceeasi sursa
-aparitia epidemiei in orice anotimp dar cu precadere in cel rece
-incetarea brusca a epidemiei cu eprsistenta unui numar redus de cazuri reprezentate doar de
eprsoanele aflate in perioada de incubatie
Caractere secundare:
-poate fi precedata de un numar relativ mare de tulburari digestive care afecteaza preponderent
persoanele cu imunitate scazuta
-defectiuni ale sistemului de aprovizionare cu apa
-neidentificarea agentului patogen in sursa de apa in momentul manifestarii epidemiei.

15. Boli bacteriene, virale si parazitare cu transmitere hidrica.
BOLI ACTERIENE:
-cele mai frecvente imbolnaviri cauzate de consumul de aba insalubra. Conditionate de:
amplaorea contaminarii sursei de apa, mobilitatea germenilro patogeni in apa, proprietatile
fizio-chimice ale apei.
1. Holera
-prod de vibrionul holeric
-apa este principala sursa de transmitere, rezista in mediul acvatic, rezistenta scazuta la actiunea
dezinfectantilor uzulari
-este consecinta consumului de apa contaminata cu dejecte umane provenite de la persoane
bolnave.
2. febra tifoida: boala ifectioasa specific umana, consecinta consumului de apa contaminata cu
dejecte umane provenite de la pers bolnave/purtatori sanatosi. Ag patogen=salmonela typhi
(mobilitate si rezistenta crescute in mediul acvatic)
3. Dizenteria.
Agent patogen bacil dizentiric Shigella Disenteriae, shigella boydi, consecinta a consumului de
apa contaminata. Rezistenta in mediul acvatic depined de compozitia si temeperatura apei.
Rezistenta scazuta la actiunea dezinfectantilor specifici.
4. Leptospiroze:
-antropozoonoze cu evolutie sporadica, consecinta a consumului de apa contaminata,
imbaierii in apa contaminata patrunde in org pe cale transcutanata. Contaminarea apelor
e produsa de sobolanul de apa, vule sau animale domestice.
5. TB: consum de apa contaminata provenita din surse aflate in vecinatatea unor unitati
santiare de pneumofitiziologie: BK rezistenta in mediul hidric si la dezinfectate uzuale.
6. Gastroenterite: boli diareice, acute/cronice cu caracter sporadic. Agenti patogeni: e.coli,
klebsiella, proteus,

BOLI VIRALE:
1. Poliomelita = enteroviroza cu trnasmitere hdirica care a inregistrat o incidenta mult scazuta
la nivel mondial ca urmare a generalizarii vaccinarii si aplicarii corecte a procedeelor de
edezinfectiei a apei potabile.
2. Hepatita virala: VH A si VH E, transmitere pe cale digestiva - se pot transmite prin consumul
de apa, alimente contaminate. Poate evolua, sporadic, epidemic, endemic. Virusurile au
rezistenta crescuta la desinfectate uzuale.
3. Conjunctivita de bazin: adernoviroza care se transmite prin apa, in bazinele ed inot. Ag
patogen: adenoviral rezistenta scazuta in mediu, pentru imbolnavire e necesara prezenta
concomitenta in bazin a persoanei bolnave si cea receptiva.
4. Gastroenterite virale consecinta transmiterii interumate a virusurilor prin onsumul de apa
sau alimente cutanate. Ag: rotavirusuri, calcivirusuri.

BOLI PARAZITARE:
1. Amibioza (dizneteria amibiana) transmiterea chistului infestat prin apa infestata,
manifestari asimptomatice sau tulburari gastrointestinale usoare.
2. Meningoencefalita amibiana:
3. Lambliaza (giardioza): ag Giardia Lambia. Chistul infestat eliminat odata cu materiile fecale
de catre o persoana bolnava/purtatoare. Cauzata de ingestia de apa infectata, manifestari
diareice la 7 zile de la ingestie.

16. Potentialitati toxice ale apei.
Nitratii poluarea cu nitrati poate fi naturala generata de solurile bogate in materii azotoase
rezultate din descompunerea materiilor organice) sau antropica (consecinta utilizarii excesive a
ingrasamintelor naturale/artificiale in agriculatura sau a deversarii necontrolate a apelo
reziduale). Nu sunt toxici dar sub actiunea florei bacteriee sunt redusi la nitriti: reisc cancerigen,
risc methemoglobinemie. Rata de reducere a nitratilor in nitriti este diminuata de antioxidanti.
Plumbul prezent in toti facotrii de mediu. Principala sursa o reprezinta conductele de apa si de
canalizare confectionate din plumb, ape reziduale etc. Factor de risc pentru gravide si populatia
infantila.
Mercur in factorii de emdiu sub forma anorganica si in compusi organici, surse de poluare
naturale si antropice. Ajuns in mediu are o remanenta mare putand trece usor dintr-o forma in
alta. Afectari renale si cerebrale ireversibile.
Arsen surse naturale din zacaminte si metalurgia neferoasa, arderea combustibililor fosili,
producerea de semiconductori. Cantitatile mici sunt eliminate renal dar expunerea cronica
fenomene iritative la nivelul tractului digestiv, tulburari hematologice, sindroame
neurovegetative, melanoza, hipercheratoza.
Aluminiul cantitati mici in apa din cauza insolubiliatii compusilor sai. Poluare antropica redusa,
se elimina rapid, 1% absobit, expunerea la doze mari duce la acumulare in tesuturi.
17. Potentialitati patogene cancerigene si prin dezechilibre minerale ale apei.
-unele substante:nitratii, cadminul, arsenul, trihalometanii, pesticidele
Azbestul grup de 6 compusi silicati minerali hidrati care se impart in serpentine si amfiboli.
Surse de contaminare: eroziunea depozitelor naturale sau a deseurilor de produse azbestozice,
degradarea conducetelor din azbezt etc. Determina cresterea incidentei cancerelor digestive si
renale si a apitelioamelor.
Contaminarea radioactiva radioactivitatea naturala este consecinta prezentei redionulizilor
primordiali de uraniu, thoriu, radiu, radon, potasiu etc. Surse antropice: deversarea apelor
contaminate rezidual, accidente nucleare, testarea armelor. Radonul cea mai studiata substanta
radioactiva de contaminare a factorilor de emdiu. Implicat in cresterea riscului de cancer gastric.
Hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) 3,4-benzzinpirnul, depistate in toti factorii de mediu.
O mica parte in sursele de apa au origine naturala fiind sintetizate de plante si microorganisme
dar cea mai mare parte au origine antropica: deversarea reziduurilor lichide, apelor menajere,
proceselor de combustie etc.

18. Parametrii de calitate a apei potabile.
Parametrii microbiologici de calitate a apei potabile: E.col, enterococi iar pentru cea
comercializata in sticle sau alte recipiente se adauga psudomonas aeruginosa.

Parametrii chimici: subsnate chimice care pot fi prezente in apa fara a prezenta niciun risc
pentru sanatatea consumatorilor: acrulamida, arsen, benzen, bor, bromati, cadmiu,clorura de
vinil, cianuri toatal, cianuri libere, crom total, cupru, dicioretan, epiclorhidrina, fluor, HAP,
mercur, nichel, nitrati, nitrtii, pesticide etc.

Parametrii indicatori de calitate: aluminiu, amoniu, bacterii coliforme, carbon organic total,
cloruri, clostridium perfrigens, clor rezidual, conductivitate, culoare, duritate totala, fier, gust,
mangan, miros, numar de colonii la 22 de grade, numar de colonii la 37 de grade, oxidabilitate,
pH, sodiu, sulfar, sulfuri si hidrogen sulfurat, turbiditate, zinc, tritiu, doza efectiva totala de
referinta.

19. Rolurile proteinelor in organism.
Structural: intra in alc tuturor cel organismului uman. 6-19% din greutatea unui adult
normoponderala, indipensabile procesului de cresterea si refacere a tesuturilor.
Apararea antiinfectioasa a org: aportul proteic corespunzator stimuleaza activitatea fagocitara a
leucocitelor s I formarea anticorpilor.
Creste rezistenta organismului fat de normele toxice: mentin troficitatea tesuturilor agresate de
noxe, troficitatea str. Hepatic (impl in proc de detoxifiere), furnizeaza parteneri de conjungare
necesari pentru scaderea agresivitatii substamtelor chimice, furnizeaza substrat enzymatic
necesar procesului de detoxigiere.
ROl in mentinerea presiunii colloid osmotice + echilibrul acidobazic
Rol in miscare: protrine contractile actina si miozina
Rol in proc metabolice in care st implicate enzyme si hormone cu str proteica.
Transportortul substatelor liposolubile O2 (hb) si Cu.
Depozitarea fierului (hemosiderina).
Sindteza proteica, multilicarea celulara, info genetica.
Rol energetic: org apeleaza la aceasta susa de energie cnand cand disponibile de l, G nu pot
furniza necesarul.
20. Criterii de evaluare a calitatii proteinelor.
- Valoarea nutritionala continutul unei protein in AA esentiali. Val nutritionala superioare
(complete clasa I ) contin toti AA esentiali prod origine animala: oura, carne, peste lapte.
Valoare nutritioanala medie partial complete clasa II) contin toti AA, esentili, unii din ei st
prez in cant mai reduse decat neces orgnismului uman. Se gasesc in prod vegetale (cereal,
leguminoase). Val nutritionala inferioara (incomplete, III) - lipsesc AA esentiali. Exemple:
zeina (prod din porumb, fara lizina) collagen (tesut conj animal).
- Eficacitatea proteica: sporul ponderal (g) optinut prin ingestia unui gram de proteina
testate. 3,8-3,9 din ou, 3-3,1 din lapte, 2,3-2,5 carne, peste, 2,2-2 soia, 1,6 -1,7 pro
vegetale.
- Utilizarea proteica neta rap procentului din cant de N retinut si N ingerat max-ou.
- Coeficientul de utilizarea digestive raportu procetual dintre cantit N absrbit si N ingerat.
Val sup_>orig animal.

21. Consumul mediu zilnic si sursele alimentare de protein.
I. Aport optim de protein pt adult=1,2-1,5g/kgc/zi_>30-40% treb sa fie de origine animal.
Energia necesara unui apor mai mare (1,5-2g/kgc/zi) la adolescent, gravite. Copii in
primii ani de viata 3-4 g, 50-70% origine animal.
II. 10-15% RCZ. Aport insufficient alterate fct tuturor prot. Aport exceisv favorizeaza
fenomenele de putrefactive de la nivl intestinal, constipatie, hiperuricemie.
Surse:
-conventionale: animal (alpte, carne, peste, oua), vegetala (soia, leguminoase uscate, fructe
coaja tare, paine derive cerealiere, leg, fructe)
-neconventionale: acvatice (peste, alge, moluste, crustacee), plante verzi, prot de sinteza, prot
modificate.

22. Rolurile lipidelor in organism.
1. Energetic: 1g lipide 9,4kcal prin etabolizarea complete pana la CO2H20
2. Structural al 3-lea comp al organism (apa sip rot), sub forma complexelor lipoproteice intra
in alc membr celulare, subcelulare (le infulenteaza permeabiliate) unele tesuturi contin
multe lipide ( nervos, hepatic).
3. Asigurarea org cu nutrient esentiali ag esentili cu rol in str lipidelor de consitutie, scad
concentratia colesterolului sanfvin, participa la reactia de oxido reducere.
4. Solubilizarea si absorbtia vitaminelor liposolubile.
5. Colesterolul e folosit ca mat prim pt sinteza acizilor biliary, vit D, hormonilor cortico SR
sexuali.
6. Realizeaza schimb gazos la nivel pulmonary (surfactantul contine lipoproteine)
7. Mentin homeotermia si aspectul exterior al corpului in urma depunderii tesutului adipos.
8. Protectie antitraumatizanta
9. Stimuleaza contratia cailor biliare.
10. Prepararea culinara a mancarurilor gust placut si satietate.

23. Criterii de evaluare a calitatii, consumul mediu zilnic si sursele alimentare de lipide.
CRITERII:
1. Raportul dintre continutul in acizi grasi polinesaturati si ag saturati. Rap >-> lipide
nevaloroase .
2. Continutul in fosfolipide
3. Raportul ditre continutul in lecitina si cholesterol (val mai mare valoare nutrutionala
superioara).
Lipide cu val biologica: superioara(ulei soia, floarea soarelui, dovleac, porum) medie (ulei de
masline, unt arahide, untur aporc, grasime apsare) redusa(unt din lapte, cocos, cacao,
grasime vita)
CONSUM MEDIU ZILNIC:
1. Pt un adult sedentar 0,7-1 g/kgc/zi
2. Adulti care des activ profesionala cu consum mare de energie, microclimat rece 1,5-
2g/kgc/zi
3. Copii, adolescenti 2g/lgc/zi
SURSE LIPIDE:
-origine vegetala: uleiuri (palmier, bumbac, arahide, masline, floarea soareului, soia, porumb,
rapita), grasimi vegetale hidrogenate (margarina), nuci, arahide, alune ciocolata, halva, soia.
-origine animala: untura, unt, slanina, smantana, branzeturi grase, carne, epste gras, oua, lapte.
Alimentatie echilibrata: omega 6:omega3=4:!

24. Rolurile glucidelor in organism.
1. Energetic: principal sursa de energie, fiind rapid si complet metabolziata. 1g->4,1lcal.
Glucoza unica sursa E pt SN, hematii.
2. Plastic, functional fractini glucidice sunt regasite in structura acizilor nucleici, heparina,
mucopolizaharide.
3. Fav dezvotlarea florei intestinale vacteriene.
4. Mentin troficitatea hepatica
5. Detoxifiera organismului
6. Favorizeara derularea metabolismului proteic si lipidic la parametric optimali.
Rolurile fibrelor alimentare in organism (polizaharide nedigerabile celuloza, hemiceluloza,
mucilagii, pectine)
1. Modifica timpul de transit: fibre insolubile (stim tranzitul intestinal, scad riscul aparitiei
cancerului de colon si hemoroizilor), fibre solubile (formeaza geluri cu apa, prelungesc
timpul de transit, creeaza senz de satietate, scad ingestia, previn obezitatea, intarzi
absorbtia intestinala a glucozei, scad glicemia).
2. Scad absorbtia intestinala a nutrientilor profilaxia, tratamentul DZ, dislipidemiilor,
obezitatii.
3. Dat propritetatilor de a forma geluri cu apa, rein unele elemente minerale, saruri biliare,
cholesterol, microorganism si se elimiena prin materii fecale.
4. La nivelul colonului sunt supuse actiunii florei bacteriene de fermentatie si rezulta acid
butirirc, acid propionic, acetic, favorizeaza dezvoltarea florei de fermentatie.

25. Criterii de evaluare a calitatii, consumul mediu zilnic si sursele alimentare de glucide.
CRITERII:
1. Indice glycemic= scala numerica (1-100) care clasifica glucidele in functie de amploarea
cresterii val glicemiei dupa ingestia alimentelor respective (50g) comparatic cu amploarea
cresterii val glicemiei din aceeasi cantiate dintr-un glocid de referinta (glucoza). Valori
mici(<55) glucide cur ata lenta de metabolizare si absorbtie, Valori medii(56-69) si valori
mari(>70).
2. Incarcarea glicemica continutul de glucide ingereate prin consumarea unui anumit
aliment. Se calculeaza inmultind cantitatea de glucide din portia de alimente consumate cu
IG al alimentelor/100.
CONSUM MEDIU ZILNIC:
1. Cel putin 100g/ zi: 8-12 g/kgc/zi la copii si 4-6 la adulti.
2. 20-30 g fibre pe zi.
SURSE:
Zahar, dulciuri (bomboane, caramele, serbet, rahat, miere), dulceata, gem, jeleu,
marmelada, faina, paste, biscuiti, orez, ciocolata, halva, fasole, mazare uscata, paine,
prajituri, cartofi, fructe dulci, mere, pere, prune, struguri.
Fibre: leguminoase uscate, tarate de cereale, mazare verde, fructe uscate, zmeura, mure,
capsuni, porum dulce, faina integrala, broccoli, cartofi copti cu coaja, fasole verde, prune,
epre mere cu coasa, safide, nuci, alune, cirese, banane, morcovi, nuca cocos, varza
Bruxelles.

26. Clasificarea vitaminelor.
-s organice cu role de biocatalizatori, necesare organismului uman in cantiati f mici
micrograme sau zeci de mg/zi.
Clasificare dupa criteriul solubilitatii:
-liposolubile: A, D, E, K hipervitaminozele se intalensc doar in cazul lor
-hidrosolubile complex B, C, P.
Vit liposolubile Vit Hidrosolubile
Soluile in grasimi si solventii acestora Solubile apa (se pot pierde prin
rasnpiratii)
Surse: alim grase, orgiine animala Alimente origine vegetala
Consumate in exces se depozitatea in ficat
si tesut adipos
Nu se depoziteaza, excesul se
eliminar prin urina
Hipervitaminoza mai ales dupa
administrare parenterala de prod
farmaceutice
Nu exista
Hipovitaminoza se manifesta tardiv in
conditiile unui aport insuficient
Se manifesta rapid
Nu se pracica teste de incarcare Se practica
Mec de actiune hormonal enzimatic

27. Vitaminele A si D - roluri in organism, consum mediu zilnic, surse alimentare.
VITAMINA A = AXEROFTOL /A1-retinol, A2-dehidroretinol.
ROLURI:
1. Intra in alc pigmentilor retinieni (favorizeaza vederea in lumina crepusculara si diferentierea
culorilor. Deficit: scade vederea in lumina crepusculara, def in distingerea culorilor.
2. Mentin integritatea strutcturala si functionala a tesuturilor epiteliale. Hipovitaminoza:
jeratinizarea si uscarea mucoase conjunctivale, cecitate, teg uscate si ingrosate.
3. Cresterea si dezvoltarea organismului tanar.
4. Osteogeneza, proteinogeneza, spermatogeneza, hematopoeza.
5. Dezvoltarea intrauterina a fatului.
6. Imunitate generala.
7. Carotenul provinte cancerul si bolile cronice digestive.
CONSUM MEDIU: copii 1500-4000ui/zi ; adulti 4000-500; femei gravide: 6000, alapteaza: 8000.
SURSE: ficat(mai ales de peste), brazeturi grase, unt, smantana, galbeus de ou, lapte, margarina.
VITAMINA D = antirahitica
ROLURI:
1. Metine concentratia serica a Ca: stimuleaza bs intestinala si reabsorbtia in tubii renali,
mobilizeaza fosfatii, Ca din oase in prezenta PTH,
2. Faciliteaza formarea complexului fosfo-calcic si depozitatea lui in str dense (oase, dinti)
3. Stimuleaza sint proteinelor.
4. Intervin in cicluc Krebs (etapa de trasnformare a citratului)
5. Creste rezistenta antiinfectioasa a org.
CONSUM MEDIU:
-400 ui/zi -<7 ani
100-200 >7 ani si tineri
100 adulti
600-800 gravide.
SURSE:
-principala sursa de vit D e sinteza cutanata pornind de la precursori sub actiunea razelor UV
-pesti de apa sarata
-produse lactate grase
-galbenus ou
-alim fortificate cu vit D (margarina, lapte praf, cereale la mic dejun).

28. Vitaminele E si K roluri in organism, consum mediu zilnic, surse alimentare.
VITAMINA E = TOCOFEROL
-antioxidanta, antisterilitate, antidistrofica
ROLURI:
1. previn oxidarea lipidelor nesaturate, Vitaminei A, caroteni, Vit B, hormnilor. Stabilizeaza unele
structuri sensibile tesut pulm, pereti vasc, eitrocite,
2. creste imunitatea
3. metin integritatea morfofunctionala a organelor de reproducere, sist musc, SN
4. intervin in sinteza acizilor nucleici, metabolizarea proteinelor si sinteza hemului
5. antiaterogene, anticancerigene.

CONSUM:
- 3-5 mg/zi copii
- 5-10 mg/zi adulti
- Doza fiziologica zilnica: 20-30 mg/zi
SURSE:
-ulei de porumb, grau, floarea soareului, soia, faina negra, intermediara, leguminoase uscate,
fructe coaja tare, legume verzi, unt, oua, ficat, carne grasa.
VITAMINA K antihemoragica
ROLURI:
1. Coagularea sangelui (sinteza hepatica a factorilor de coagulare II, VII, IX, X)
2. Intervine in procesul de fosforilare oxidativa
3. Intervine in respiratia celulara
CONSUM: 2 mg/zi necesar zilnic din care 1-1-,5 din sinteza bacteriana => 0,1 mg/kgc/zi
Surse: vegetale: legume, fruneze verzi, brocoli, rsii, mazare, fasole verde, Animale: ficat, carne,
unt, branzeturi, oua.
29. Vitaminele B1 si B2 - roluri in organism, consum mediu zilnic, surse alimentare.
VITAMINA B1 TIAMINA aneurina, antipolinevritica, anti beri-beri.
ROLURI:
1. Metabolism glucidic forma esterificata cu ac fosforic a tiaminei = coenzima pentru enzime
implicate in metabolismul glucidic
2. Metine integritatea morfofunctionala a SN, cardiovascular, digestiv.
Hipovitaminoza: maladia beri-beri; carente de tiamina la consumatori de produse alimentare
rafinate, bauturi alcoolice rafinate, produse marine crude=> oboseala, iritabilitate, labilitate
emotionala, cefalee, nevralgii, crampe musculare, anorexie, geturi, varsaturi, tahicardie.
CONSUM: 0,4 mg/1000 kcal
Doza fiziologica 1,6 mg vit B1.
SURSE: drojdia de bere, faina negra, leguminoase uscate, carne de porc, lapte, oua,
leguminoase, fructe.

VITAMINA B2 RIBOFLAVINA.
ROLURI:
1. Intra in alcatuirea coenzimelor flavinice implciate inr eactia de oxidoredcere din candrul
lantului respirator, metabolismul intermediar.
2. Desfasurarea normala a activitatilor SN, analizatorului vizual, teg si mucoase.
3. Sinteza niacinei de la triptofan
Hipovitaminoza: stomatita angulara, glosita, dematita seboreica a fetei, tumefierea pleoapelor si
conjunctivelor, manifestari neuropsihice (astenie, instabilitate emotionala, hipotonie musculara)
CONSUM: 0,6 mg/1000 kcal => +0,3 sarcina, febra
Doza fiziologica: 1,7 mg vit B2
SURSE: drojdia bere, alim orgine animala, carne, faina neagra, leguminoase uscate.

30. Vitaminele B3 si B5 roluri in organism, consum mediu zilnic, surse alimentare.
VITAMINA B3 pelagro-preventiva
ROLURI:
1. Intra in alcatuirea conezimelor niacinice NAD si NADP
Hipovitaminoza pelagra (in zonele unde alimentatia e bazata aproape exclusiv pe porum) 3D-
diaree, dermatita, dementa.
Manifestari cutanate: eritem pe zonele expuse la soare, tegumente ingrosate, pigmentate,
hiperkeratinizare = uscate fara elasticitate
Manifestari digestive: stomatita, glosita, gastrita, diaree
Manigestari neuropsihice: polinevrit, sindr spastic, dementa.
CONSUM: 14-20 mg
SURSE: drojdia de bere, viscere animale, carne, peste, oua , lapte, ciuperci, leguminoase uscate,
nuci, derivate de cereale din faina integrala.

VITAMINA B5 = acid pantotenic
ROLURI: principalul constituent al conezimei A (participa la metabolizarea nutrientilor
energogeni, sinteza de h steroizi, fosfolipide)
Hipovitaminoza: cefalee, oboseala, tulburari somn, parestezi, greata varsaturi, dureri abd.
CONSUM: 10mg, vit b12 5-15 mg/zi
SURSE: toate produsele alimetare

31. Vitaminele B6 si B8 - roluri in organism, consum mediu zilnic, surse alimentare.
VITAMINA B6 piridoxina
ROLURI:
1. Esterificata cu acid fosforic implicata in metabolismul aminoacizilor, glucidelor si lipidelor
2. Favorizeaza absorbtia vit B12
3. Intervine in sinteza niacinei pornind de la triptofan, ac nucleici, hormonilor hipofizari
4. Particila la forma ac gama-aminolevulinic si anticorpilor
5. Mentine integritatea morfofuncitonala a SN.
Hipov: modificari la nivelul pielii, mucoaselor, deficit nervos, parestezii, depresie, tulburari
motori, disfunctii ale glandelor endocrine, anemie.
CONSUM: 2mg/zi
SURSE: dojdia bere, ficat, carne, peste galbenus ou, faina integrala, leg uscate, lapte,
leguminoase, fructe.

VITAMINA B8 biotina/ vit H
ROLURI: reprezinta gruparea prostetica a enzimelor implicate in procesul de
carboxilare/decarboxilare ->rol in metabolismul lipid, proteic, glucidic.
Hipo: anorexie, greata, insomnii, dureri musculare, dermatita.
CONSUM 0,2 mg vit B8
Necesar zilnic: 0,15-0.30 mg/zi
SURSE: ficat, drojdie bere, galbenus ou, alune, conpida, mazare, banane, grefe,capsuni.

32. Vitaminele B9 si B12 - roluri in organism, consum mediu zilnic, surse alimentare.
VITAMINA B9 acid folic, vit M
ROLURI: acidul tetrahidrofolic cofactorul enzimelor implicate in trasnformarile cu 1 atom de
carbon, rol in metabolismul aminoacizilor, sinteza acizilor nucleizi, hematopeza.
Hipo: anemie megaloblastica, leucopenie, trombocitopeine, tulburari castrointestinale scaderea
rezistentei organismului la agresiuni bacteriene.
CONSUM: doza 0,4 mg/zi (necesar in zarcina 0.8)
SURSE: leg cu frunze verzi, ficat, drojdie, faina neagra, carne, banane, capsuni.

Vitamina B12 ciancobalamina reprezinta factorul intrinsec Castle
ROLURI:
1. Cofactor al enzimelor implicate in trasnferul grup cu 1 at de carbon ->sinteza acizilor nucleizi
2. Participa la metabolizarea proteica, lipidica, glucidica.
Hipo: anemia megaloblastica pancitopenie, elziuni atrofice la nivel digestiv, tulburari
neuropsihice
CONSUM 2mg (2-3 la adulti si 1-2 la copii)
SURSE: numai din animale: ficat, carne, epste, lapte, oua mai putin.

33. Vitaminele C si P - roluri in organism, consum mediu zilnic, surse alimentare.
VITAMINA C = ac ascorbic
Roluri:
1. Cedeaza usor 2 at de H => ac dehidroascorbic->participa la reactia de oxidorreducere
2. Reactia de hidroxilare
3. Stim form dibrelor de colagen care intra in alc pielii, tendoanelor, oase, perti vasc
4. Creste rezistenta dentara
5. Creste rezistenta organismului fata de agresiunile biotoxice si tres
6. Creste secretia de hormon CSR, trixina, NA
7. Profilaxia cancerului
Hipo: scorbut
CONSUM: 60 mg
30-60 adulti
10-30 copii
SURSE: leg si fructe proaspete, ardei rosu, patrunjel, ardei erde, urzici, marza, macese, coacaze,
lamai, capsuni.

VITAMINA P = citrina
-grup de pigmenti vegetali hidrosolubil, vit permeabilitatii capilare
ROLURI:
1. Mentine integritatea capilarelor
2. Creste absorbtia vit C
3. Alaturi de vit C participa la reactia de oxidor reducere si previne scorbutul
4. Proprietati antiinflamatoare, antivirale, antihistaminice
5. Doze mari efect gusogene
Hipo: creste fragilitatea capilara, scade rezistenta la infectii.
CONSUM: 200 mg/zi
SURSE: citrice, macese, coacaze, struguri.

34. Sodiu, clor, potasiu roluri in organism, consum mediu zilnic, surse alimentare.
SODIU
ROLURI:
1. Metine presiunea osmotica, balanta hidrica, echilibrul acidobazic
2. Regleaza permeabiliatea membranelor excitabilitatea neuromusculara
3. Creste rezistenta la efort
CONSUM: 2g/zi (minin 0,5 g/zi)
SURSE: sare bucatarie, conserve, mezeluri, branzeturi, lapte, carne, peste oua.
Hipo: sete, oboseala, deshidratare, crampe musculare, Hiper: retentie hidrica

CLOR
ROLURI:
1. Mentine presiunea osmotica, balanta hidrica, echiibrul acidobazic
2. Participa la formarea HCL din sucul gastric
3. Contractia musculara
4. Creste eliminarea urinala a catabolitilor metabolismului proteic
5. Facilitatea schimbul gazos la nivelul hematiilor
CONSUM: 4-5g/zi
SURSE: sare, apa minerala clorurata

POTASIU
ROLURI:
1. Mentine presiunea osmotica, balanta hidrica, echilibrula cidobazic
2. Regleaza excitabiliatea neuromusculara
3. Intervine in metabolsimul nutrientilor enrgetici
4. Sistem hormonal: insuline glucagon, stf, ach, CA
5. Stimuleaza eliminarea urnara NA, diureaza
CONSUM: 3,5 g (2-4g)
SURSE: legume, rosii, cartofi, fructe, paine integrala.

35. Calciu, fosfor, magneziu roluri in organism, consum mediu zilnic, surse alimentare.
CALCIU
ROLURI:
1. Plastic intra in structura oaselor, dintilor
2. Coagulare sange
3. Contractie usculara
4. Transmiterea influxului nervos
5. Excitabilitatea neuro-musculara
6. Activarea unor enzime: labferment, tripsina, lipasa,fosfolipaza alcalina
7. Activeaza fagocitoza
8. Faciliteaza absorntia vit B12
9. Scate amploarea fenomenelor alergice, exudative
CONSUM: 1g
400-500 mg/zi adulti
500-700 copii
Surse: lapte si derivate, elgume cu frunze, morcovi, telina, castraveti, macese, galbenus de ou.
FOSFOR
ROLURI:
1. plastic str vaselor, dinti
2. intr ain str. Fosfolipidelor ac nucleizi, moleculelor macroergice
3. mentie constant pJ
4. abs, transp, metabolismul nutr energogeni
5. activeaza unele vit B

CONSUM: 1g/zi
SURSE: orig animala, legume. Fructe mai putin

MAGNEZIU
ROLURI:
1. plastic
2. sinteza compusilor macroergici si mediator chimic
3. activeaza enzime cu role in metabolismul lgp
4. scade excitabilitatea neuromusculara
5. favorizeaza patrunderea B6 in neuroni
6. favorizeaza actiunea hormonilor
7. efect antispastic pe musc neteda
8. previne cariile
9. protectie poli CV.
CONSUM: 350 mg
200-300 mg.zi adult
150-250 copii
SURSE: legume verzi, fructe, coaja, animale, legume uscae, faina integrala.

36. Sulf, fier si cupri - roluri in organism, consum mediu zilnic, surse alimentare
SULF
ROLURI:
1. Prin mucopolizaharide in formarea pielie, oaselor, tendoanelor
2. Prin keratina fanere
3. Reactie de oxidoreducere
4. Inra in alcuirea AA< heparina, CoA, insulina, Tiamina, glutation
5. Furnieaza port de conjugare =>detoxifiere
6. Scade sensibiliatea persoanelor alergice
CONSUM: nepreciza
SURSE: prod animale, leguminoase uscate, nuci, varza, conopida.
FIER
ROLURI:
1. trasnfera O2 de la plaman la Tesuturi
2. respiratia celulara
3. rezerva de O2 pt musculatura
4. asigura secretia gastrica
5. trofic pt tegumente si mucoase
6. creste rezistenta antiinfectioasa a organismului
CONSUM: 18 mg / copii 7-15/
SURSE: ficat, viscere, carne, galbenu de ou, legume fructe, lapte, si putin din paine alba.

CUPRU
ROLURI:
1. intra in alcaturiea enzimelor: sinteza de elastina si colagena, sinteza de melanina, sinteza de
mielina, hematopeza.
2. Oxidarea F2+->Fe3+
3. Creste rezistenta la infectii
4. Anticancerigen
CONSUM: 3 mg
SURSE: viscere, carne, peste, legume, nuci, struguri.

37. Iod si flor - roluri in organism, consum mediu zilnic, surse alimentare.
IOD
ROLURI:
1. sint hormonilor tiroidieni
2. scade nivelul colesterolului
3. amelioreaza circ arteriala
CONSUM: -0,2 mg
SURSE: alimente 90/90% apa 10-20%; produse marine, produse vegetare cultivate pe soluri
bogate, lapte, carne, oua de la animale cu hrana bogata.

FLOR
ROLURI:
1. creste rezistenta la carii: formea fluropotenta rezitenta la actiunea acizilor din cavitatea
orala, efect baceriostatic, inhiba enzime implicate in dezvoltarea cariilor
CONSUM: 3-4mg
SURSE: apa, ceaiuri, produse marine.
38. Lapte si derivate lactate valoare nutritiva si energogena, consum mediu zilnic.
VALOARE NUTRITIVA:
Contine:
1. Proteine (3,5 g/100ml)
Reprezentate de cazeina , proteinele zerului: lacatalbumina, albumine serice
-valoare nutritionala superioara, eficacitate proteica mare, valoare biologica mare. Se
concentreaza in branzeturi de 3-8 ori
2. Lipide (3,6 g/100ml): TG, moni/digliceride, fosfolipide, sfingolipide, se concentreaza in
branzeturi
3. Glucide: lactoza (lipse4ste in branzeturi pt ca trece in zer sau se transforma in ac lactic)
glucoza, galactoza.
4. Vitamine: contine toate vitaminele mai putin P. F bogat in A, D, B2, B6, B12. Brazeturile
contine mai multe liposolubile.
5. Elemente minerale. Predomina miliechivalenti alcalini, cea mai importanta sursa de Ca.
Contine P, Na, K, Cl, Mg, I, Fl, Zn, sarac in Fe si Cu,
6. Pigmenti: caroteni, lactoflovina.
7. Acizi organici: ac lactic, acid acetic
8. Hormoni: prolactina, estrogen, progesteron.
9.Substs azotate neproteice.: uree, creatinina, amoniac.
10.Enzime: hidroliza: lipaze, proteaza, amilaza, fosfolaza, inhibitori de proteine, oxidoredcataza.
VAL ENERGOGENA: lapte 60-70kcal/100ml; branzeturi: 100-400 kcal/100g.
CONSUM: copii(500ml/zi), adolescenti, gravide, varstinci(400ml/zi).

39. Carne, peste si derivate din carne si peste valoare nutritive si energogena, consum mediu
zilnic.
VALOARE NUTRITIVA
1. Proteine: proteine intracellare, valoare nutritionala superioara, eficacitate proteica si val
biologica mare. Prot contractile, prote solubile. Proteine extracellare (insolubile) colagen,
elastina, reticulina. valoare nutriotionala inferioara, lipsite de triptofan, sarace in leucina,
lizina, greu degradabile.
2. Lipide: continut variabil, cele din peste contin acizi grasi polinesaturati, carnea de vaca si
oaie contine saturati. Colesterol: carne macra, ficat, creier.
3. Glucide: glicogen si mai putin glucoza, fructoza.
4. Vitamine: ficat: vit B, A, D, carnea de porc vit B1.
5. Elemente minerale: predomina milichivalentii acizi, Fe, Fl, I din produse marine.
6. Ac organici: ac lactic, succinic.
7. S azotate neproteice: AA liberi, peptide, creatinina, baze purinice.
VALOARE ENERGOGENA: 100-400 kcal/100g
CONSUM: 8% RCZ. 6g/zi<6 ani, 120g.zi<12 ani, 150-200g/zi adulti.
40. Oua structura, valoare nutritive si energogena, consum mediu zilnic.
STRUCTURA:
1. Cuticula (albugineea): pelicula etrem de subtire, transparenta, uscarea straturilor mucoide
care acopera oul in momentul expulzarii
2. Coaja: constituita din saruri de Ca, Mg, subst organice. Strabatuta de pori (schimb de
substante intre ou si mediu).
3. Memebrane cochilifere: parietala (captuseste coasa) si viscereala (inveleste continutul
oului). Delimiteaza la extremitate rotunda a oului camera de aer care creste pe parcurs.
4. Galbenus: in p centrala, inconjurat de un strat subtire dar ferm de albus->form la
extremitatile galbenusului Salazele = cordoane care se fixeaza pe membrana cochilifera. Este
format din Vetelus (4straturi concentrice galbene) disc germinativ.
VAL NUTRITIVA:
1. Proteine ( cu val nutritiva sup, eficacitate proteica mare). ALBUS: albumina, votransferina,
ovomucoid, lizozim, ovoglublina. GALBENUS: lipoviteline, lipovitelina, liveline.
2. Lipide: trigliceride, fosfolipide, steroli (colesterol, esteri de C).
3. Glucide: Albus: glucoza manoza, galacotza, ruboza
4. Vitamine: toate vit liposolubile, VIT B2 disribuita uniform, restul in galbenus.
5. Elem minerale: P, Ca, K , Mg, Cl,Fe, I, Cu.
6. Pigmenti: carotein, luteina, xantina.
VAL ENERGOGENA 170 kcal/100g = gaina
190 kcal/100g rata
CONSUM 3% RCZ
Recom: diete de crutare hiposodate
1ou/zi la copii
1ou.2zile adulti
1ou/3 zile varstnici.
41. Grasimi alimentare clasificare, valoare nutritive si energogena, consum mediu zilnic.
CLASIFICARE:
1. Orgiine animala: untura, seu topirea grasimii in jurul organelor interne, ulei peste,
smantana, unt.
2. Origine vegetala (uleiuri): uleiuri rafinate presarea amteriilor prima extractive individuale (
prelurarea unei singure materii, soia, porum, dovleac) sau in amestec (rafiarea unor
amestecuri uleioiri brute) si uleiuri vegetale nerafinate pri presare la rece.
3. Grasimi industriale: hidrogenate + margarina
Margarina:
-materii prime: uliuri si grasimi vegetale ravinate, apa, lapte/prodese lactate
-subst adaugate: sare, zagar, amidon, vit ADE
-aditii: emulgatori, coloranti, conservanti, antioxidanti.
VALOARE NUTRITIVA.
1. Lipide: grasimi animale (in afara uleiului de peste) ag saturati. Uleiurile vegetale au ag
nesaturati.
2. Vitamine: unt AD, margarine ADE, uleiuri cereale E, ulei peste AD.
VALOARE ENERGOGENA:
100-900kcal/100g
CONSUM:
12-17% RCZ
20-60 ml/zi
10-20 mg unt/zi.

42. Legume si fructe - valoare nutritive si energogena, consum mediu zilnic.
VALOARE NUTRITIVA
1. Proteine: in general sunt sarace in proteine, concentratii mai mari in conopida, spanac, usturoi,
mazare si fructe cu coaja tare. Val nutritionala medie si eficacitate minima.
2. Lipide: putine cu exceptia maslinelor si fructelor cu coaja tare. Se mai gasesc trilgiceride,
fosfolipide, carotenoide, ceruri.
3. Glucide: glucoza, fructoza, zaharoza, sorbitol, amidon, glucide nedigerabile.
4. Vitamine: Vit C (ardei, marar, patrunjel, urzici, varza, coacaze, macese, portocale, lamai, capsuni.
Castravetii, dovleceii, morcovii, merele, strugurii contin ascorbic-oxidaza care inactiveaza vit C in
prezenta O2. Vit P, vit B, Vit A,D.
5. Elemente minerale: miliechivalenti alacalini, toate sarurile minerale. K, Ca, P, Fe, Mg, Cu, Zn.
6. S. Azotate neproteice: AA liberi, amine.
7. Ac organici: ac malic, ac citric.
VALOARE NUTRITIVA:
15-25 kcal/100g castraveti / 300kcal/100g f uscate / 500-600kcal/100g f coaja tare.
CONSUM: principala sursa de vit C, P 15%RCZ
650-950g/zi adulti copii400-600g/zi -50% crude.

43. Cereale, derivate de cereal si elguminoase uscate structura bobului de cereal, clasificarea
fainii de grau in functie de cantitatea de cenusa, valoare energogena, consum mediu zilnic.
STRUCTURA BOBULUI DE CEREALE:
a. Coaja: contine fibre alimentare si saruri minerale
b. Miez(endosperm): - la exterior: strat aleuronic (cu exceptia orzului) 1sg strat de celule
bogat in proteine, enzime, lipide, vitamine si endospermul propriu-zis: amidon
glucidenedigerabile.
c. Germene: separat de endosper prin scutellum. Contine proteine, lipide, vitamine.
CLASIFICAREA FAINII DE GRAU
1. Faina alba (continut de cenusa maxim 0,65%): 480, 550, 650, alba superioara (000): cenusa
maxim 0,48% si gluten umed >= 28%
2. Faina semialba cenusa 0,66-0,90%
3. Neagra 0,91-1,40%
4. Dietetica 1,41-2,2%
VALOARE ENERGOGENA
250kcal/100g faina alba
220kcal/100g gaina neagra
350-360kcal paste, gris orez
420kcal biscuitii
300-400 kcal leguminoase.
CONSUM MEDIU
Sunt produse d ebaza in alimentatia umana. Valoare calorica oferita de continutul crescut de
glucide, sursa de proteine, fibre.
30-700g paine/zi
20-80g derivate cerealiere.
5-35 g leguminoase uscate.

44. Cereale, derivate de cereale si leguminoase uscate valoare nutritive
1. Proteine: cu valoare nutritionala medie, in porum zeina cu val nutritionala inferioara. In
cereale: albumine, glubiline, prolamine, gluteline. Prin hidratarea fainii de grau pentru
prepararea aluatului->gliadina si glutenina=gluten.
2. Lipide: continut scazut in cereale si elguminoase uscate. Este crescut in ovaz, porum, soia,
arahide. TG, glicolipide, fosfolipide, in special in germene.
3. Glucide: digerabile: mono/di/trizaharide putine in cereale si multe in leguminoase uscate,
amidon si nedigerabile (celuloza si hemiceluloza)
4. Vitamine: vit B, Vit E. NU AU VIT A, D, k, C, P.
5. Elemente minerale (coaja): in cereale miliechivalenti acizi, in leguminoase uscate
miliechivalenti alcalini.
6. Enzime: amilaze, proteinaze, lipaze, lipooxigenzae. In leguminoase lipooxigenarez si ureaza
in soia.
7. Substante antinutritive in leguminoasele uscate.
-inhibitori de proteinaza: inactivati prin prelucrare termica
-hemaglutinine (lectine)
-glicozide cianogenice
-cumestrol
-saponine

45. Produse zaharoase categorii de produse, valoare nutritive si energogena, consum mediu
zilnic.
1. Produse ce contin aproape exclusiv glucide: zahar (99,7% zaharoza), bomboane si caramele
(zahar+glucoza dizolvate in apa), halvita, rahat (zahar+glucoza+amidon fiert pana la
gelificare), serbet (sirop zahar+glucoza fiert pana la suprasaturarea solutiei care se
cristalizeaza prin racire+colorant, aromatizante, cacao), miere (70-80% glucide, apa, putine
proteine si elemente minerale, vitamine, enzime, aroma).
2. Prouse obtinute din zahar + fructe
Contin: glucide, continut mic de proteine, elemente minerale, vitamine, fibre, ac organici si
coloranti sau arome anturale. Ex: dulceata, gem, jeleu, marmelada, fructe zaharisite, sirop.
3. Produse obtinute din zahar+seminte oleoaginoase. Contin glucide, lipide, proteine,
elemente minerale, vit B, fibre, arom.
Ciocolata:
-gianduja = substanta uscata de cacao, alune fin macinate, lapte
-cu lapte produse de cacao, zaharuri, lapte/deriv din alpte
-alba: unt cacao+lapte+zaharuri
-umpluta: invelis de ciocolata >25% din masa prod
-a la taza =produse de caco+zaharuri_faina/amidon de grau, orez, porum
-bomboane ciocolata (praline
Halva: amestecarea pastei de seminte oleaginoase (fs, nuci, susan, migdale + halvita(masa
de caramel in care se incorporeaza mult aer.
4. Mixturi complexe: prajituri, fursecuri, napolitate, chec, inghetate: lapte, oua, smantana,
frisca, une, ulei etc.
CONSUM: elibereaza rapid continut mare de energie. Inainte de masa au efect laxativ. La
sfarsitul emsei prelungesc timpul de evacuare gastrica.
VALOARE ENERGETICA: 300-400kcal/100g prod 600kcal/100g ciocolata.

46. Bauturi nealcoolice categorii de produse, valoare nutritive si energogena, consum mediu
zilnic.
CATEGORII:
1. Apa potabila imbuteliata/conditionata fara tratament suplimentar
2. Ape potaile imbuteliate, altele decat ape minerale naturale. Contin minerale naturale saua
daugate, pot contine CO2. Pot fi de izvor, fantana, arteziana.
3. Apa carbogazoasa prin saturarea apei potabile cu CO2
4. Apa minerala naturala se deosebeste prin antura si puritate. Dupa continutul in saruri pot
fi f slab mineralizate (<50ug/l), oligominerale/slab mineralizate (<500mg/l), puternic
mineralizate (>1500mg/l).
Apa minerala naturala imputeliata poate fi:
-apa minerala naturala, antural carbogazoasa
-apa minerala naturala imbogatita cu CO2 de la sursa
-apa minerala naturala carbogazificata
-apa minerala naturala decarbogazificata
-apa minerala naturala necarbogazoasa.
5. B racoritoare: apa potabila/minerala + indulcitori, coloranti, acizi organici
6. sucuri, nectaruri de fructe:
-Suc fructe concentrat obtinut din suc de fructe prin inepartarea fizica a unei cant de apa
-suc de fructe din concnetrat
-suc de fructe sub forma de praf
-nectar fructe adaos de apa, zaharuri, miere, la sucul de fructe
7. Sucuri de legume
8, bauturi cu actiune stimulanta SN. Ceaiuri, cafea, infuzie caco.
VALOARE NUTRITIVA-scazuta datortia continutului f mare de apa si scazut de s nutritive.
-sucurile + nectarurile de fructe, legume: glucide, eleme minerale alcalinizate, vit B, C, P
-ceaiul: cofeina, teofilina, fl, nutrienti calorigeni.
-cafea: cofeina, acid clorogenic, tanin, elemente minerale, proteine, glucide solubile, lipide.
VALOARE ENERGETICA:
-sucuri 9-120 kcal%
Ceai fara zahar 15-20kcal%
Cafea fara zahar 58kcal%
CONSUM:
1000-1500 ml/zi
Se interzice consumul in exces.
47. Bauturi alcoolice - valoare nutritive si energogena, consum mediu zilnic.
VALORI NUTRITIVE
-principalul component e alcoolul etilic care nu e substanta nutritiva dar se gasesc in cantitati
mici: glucide, putine proteine, vit B, tanin, elem, minerale, s amare, s organice, uleiuri eterice.
VALORI ENERGETICE: 7,07 kcal/g
CONSUM: pot lipis din alimentati, se prefera ba nedistilate cu continut scazut de alcool, sursa de
s nutritive. Se pot consuma 500 ml bere/ 200 ml vin.
Alcoolism acut:
-stadiu infraclinic (<0,5g 0/00) veselie, optimism, mascarea oboselii
-stadiul impregnatie alcoolica (0,5 1,5 g 0/00) manifestari violente, cresterea excitatiei
-betia marcata (1,5 -2 g) scaderea excitatiei, tulb in coordonarea miscarilor, vb incoerenta
-betia propriu-zisa (2-2,5g) pierderea controlului
-betia completa (>2,5 g) coma.
Alcoolism cronic:
-determinarea tulburarea metabolismului hepatic, afctiuni ale tubului digestiv, SNC< SNP.
-tendinta ingrasare
-scaderea rezistentei la agresiuni biotoxice
-sterilitate.

48. Factori de complexare prezente in produsele alimentare.
ACID FITIC:
-prezent in alimentatia de origine vegetala
-dezechulubreaza balanta altor nutrienti minerali (form sauri insolubile, putin solubile cu Ca, Zn,
Fe, Mg)-> se elimina prin fecale.
Alimente care contin ac fitic: leguminoase uscate, cereale, derivate de cereale, alune, nuci,
migdale, seminte ricin, mustar, condimente, piper negru, nucoasa, cumin, cartofi, morcovi.
Masuri preventiv: aport adecvat din aceste alimente, suplimentarea aportului de Ca, Fe in
conditiile unei alimentatii bogate in leguminoase, utilizarea unor tulpini de drojtie cu actiunie
fitazica mare.

ACID OXALIC:
Determina: nefrotoxicitate, litiaza renala oxalica, irita mucoasa digestiva, incetineste cresterea
afecteaza metabolismul elementelor minerale (in special Ca)
Alimente:
1. Continu crescut in acid oxalic si sarac in calciu: caco, ceai, sfecla rosie, cafea
2. CA>ac oxalic: conopida, fasole, varsa
3. Ca=acid oxalic: cartofi, coacaze
Masuri: imbogatirea alimentatiei cu Ca, scaderea consumului de spanac, cafea si ceai la pers cu
litiaza renala oxalica.

49. Substante vasoactive prezente in produsele alimentare.
1. HISTAMINA:rezulta in urma proceselor emtabolice care au loc in alimentatia de orgine
animala. Alimente: piele pasare, intestin, plaman, ficat. Poate determina manifestari
alergice
2. SEROTONINA: actiune vasoconstrictoare. Banare prune rosii ananas.
3. METILXANTINE (COFEINA, TEOFILIAN, TEOBROMINA). Cofeina: cafea, nuci de cola, frunze de
ceai. Teobromina: caco, ceai negru. . Stimuleaza SN activeaza secertia gastrica, diureaza.
Exces: insomnie, dependenta.
4. BIOTOXINE ACVATICE. Ciguatoxina, saxitoxina, combrotixina, clupeotoxina. Determina
modificari neurologice, tulburari vasculare.
Alim: pesti din pacific si Marea Caraibelor, peste oceanic, moluste, crustacee, icre pesti mari
tropicale. Intoxicatie->tulburari digestive, paralizii extremitati sau muschi respiratorii,
convulsii.

50. Reziduuri de uz veterinar prezente in produsele alimentare.
ANTIBIOTICE:
-st folosite in ferme in cazuri de zoonoze pt efectul terapeutic. Stimuleaza cresterea. La multe
persoane care au consumat alimente provenit de la animale tratate cu antibiotice apar
efnomene alergice.
Masuri: tratare furajelor cu antibiotice care nu sunt folosite in terapia bolilor la om
-timp de pauza de 14 zile intre data opririi tratamentului cu antibiotice si sacrificiul animalului.
ANABOLIZANTI:
-folositi in scop anabolizant la pasari, porcine, taurine:
-steroizi exogeni naturali: estradiol
-anabolizanti exogeni xenobiotici: acetat de trebolona, stilbeni de sinteza.
Risc: cancerigen, toxic, mutage, tulbburari hormonale.
Masuri: utilizarea hormonilor doar in scopuri terapeutice, timp de pauza 5 zile in administrare
orala sau parenterale si 120 zile pt implant.

Practic.
1. Temeperatura aerului determinare si norme sanitare.
2. Umiditatea aerului determinare si norme sanitare.
3. Viteza curentilor de aer determinare si norme sanitare.
4. Radiatia caloric determinare si norme sanitare
5. Temperatura central
6. Temperatura periferica
7. Determinarea contaminarii aerului prin metoda sedimentarii.
8. Determinarea contaminarii aerului prin metoda aspiratiei.
9. Aprecierea gradului de contaminare a aerului.
10. Determinarea contaminarii obiectelor si suprafetelor.
11. Determinarea contaminarii apei recoltarea probelor.
12. Determinarea contaminarii apei analize de laborator.
13. Determinarea clorului residual din apa.
14. Asanarea unei fantani.
15. Dezinfectia apei in conditii de necessitate.
16. Determinarea contaminarii si infestarii solului.
17. Determinarea iluminatului prin metode geometrice.
18. Determinarea iluminatului prin luxmetrie.
19. Detectia radiatiilor ionizante; unitati de masura.
20. Determinarea raioactivitatii factorilor de mediu.
21. Determinarea radioactivitatii organismului uman.

22. Examenul organoleptic al branzei telemea.
23. Examenul organoleptic al cascavalului.
24. Examenul organoleptic al carnii refrigerate si zvantate.
25. Examenul organoleptic al salamurilor.
26. Examenul organoleptic al pestelui proaspat.
27. Examenul organoleptic al carnii de pasare.
28. Aprecierea prospetimii oualor prin metode care encesita spargerea cojii.
29. Aprecierea prospetimii oualor prin metode care nu necesita spargerea cojii.
30. Examenul organoleptic al tomatelor.
31. Examenul organoleptic al capsunilor.
32. Examenul organoleptic al painii de grau.
33. Examenul igienico-sanitar al fasolei uscate.
34. Examenul organoleptic al biscuitilor obisnuitit.
35. Examenul organoleptic al smantanei.
36. Examenul organoleptic al ciocolatei umplute.
37. Examenul organoleptic al furescurilor.
38. Examenul organoleptic al conservelor de carne.
39. Conduita medicului de familie intr-o toxiinfectie alimentara in primele ore de la debut.
40. Conduita medicului de familie intr-o toxiinfectie alimentara in primele 24 de ore de la debut si in
primele zile.
41. Studiul starii de nutritive a unei colectivitati indicatori somatometrici.
42. Studiul starii de nutritive a unei colectivitati examen clinic si paraclinic.