Curs 1-12 Roman

1|t|u| III
SUCCLSIUNILL
CaplLolul l
Genera||tat|
Dreptu| succesora| roman cuprlnde !"#!$%&'& ")*$+&)* ,'*-.-/+ /!*+ *+0&+$+"1+!2!
1*!"#$-1+*+! 3!1*-$)"-'&'- .+ &! .+4'"/1 /!1*+ $)#1+"-1)*-- #!-.
lnsa la orlglne LransmlLerea paLrlmonlulul de la defuncL la mosLenlLorll sal nu lmpllca ldeea de
succeslune, deoarece ln concepLla vechllor romanl paLrlmonlul esLe o expresle a puLerll, lar puLerea se
sLlnge odaLa cu moarLea lul potet fomlllos. ue aceea romanll conslderau ca mosten|tor|| nu dobandesc
ace|as| drept cl un nou drept, un alL drepL prln luarea ln sLapanlre a bunurllor succesorale.
ue alLfel, prlmul Lermen prln care romanll l-au desemnaL pe mosLenlLor esLe 56+*+#57 lar "heres"
vlne de la "betos", cuvanL care lnseamna stopoo. Mal Larzlu, ln vlrLuLea pr|nc|p|u|u| cont|nu|tat||
persoane| defunctu|u|, romanll au admls ca paLrlmonlul Lrece de la defuncL la mosLenlLorll sal sl asLfel
au aparuL Lermenll de "succeslune" sl de "succesor".
CerceLarlle moderne au sLablllL ca la romanl a aparuL mol lotol mosten|rea "ab |ntestat" sau
mosteolteo foto testomeot, apol mosten|rea testamentara defer|ta pe baza unu| testament sl, ln flne,
mosten|rea defer|ta contra testamentu|u|, care esLe o varlanLa a mosLenlrll LesLamenLare.
8)#1+"-*+! 5!% -"1+#1!1" a aparuL ln epoca de LranzlLle, de Lrecere de la socleLaLea genLlllca la
socleLaLea organlzaLa ln sLaL, odaLa cu sLapanlrea lndlvlduala asupra unor lucrurl moblle. La orlglne,
acesL slsLem succesoral a funcLlonaL ln cadrul glnLllor. Ceva mal Larzlu, dar LoL ln epoca foarLe veche, a
aparuL famllla paLrlarhala aflaLa sub puLerea lul potet fomlllos, care exerclLa o puLere nellmlLaLa asupra
persoanelor sl bunurllor. ln acesL sLadlu, potet fomlllos puLea dlspune fara vreo lngradlre de bunurlle
sale, prln !/1+ -"1*+ 9--, cum ar fl conLracLele sl prln !/1+ 3+"1*' /!'2! .+ $)!*1+, cum esLe LesLamenLul.
lar mosten|rea defer|ta contra testamentu|u| esLe ) !3&-/!1-'"+ ! 3*-"/-3-'&'- #-$+1*-+- -"
$!1+*-+ #'//+#)*!&!.
Decadarea forma||smu|u| 1)
Ccrot|rea ruden|e| de sange 2)
ln evoluLla sa, drepLul succesoral roman a fosL guvernaL de 2 LendlnLe:
ln legaLura cu prlma LendlnLa, reLlnem ca, la otlqloe, acte|e succesora|e presupuneau
respectarea unor cond|t|| de forma exLrem de compllcaLe. Spre exemplu, prlmul LesLamenL roman a
lmbracaL forma unel verlLablle legl, penLru ca ln drepLul evoluaL, ln drepLul claslc, LesLamenLul sa se
poaLe lnLocml prlnLr-o slmpla manlfesLare de volnLa.
ln legaLura cu a doua LendlnLa, ne amlnLlm ca ln epoca veche agnaLlunea (rudenla clvlla) a fosL
unlcul fundamenL al succeslunll. Cu Llmpul, lnsa, prln reformele preLorlene sl prln reforme lmperlale, au
fosL chemaLe la succeslune sl rudele de sange, care nu erau ln acelasl Llmp sl rude clvlle. lar ln vremea lul
!usLlnlan, prln rasLurnarea sLravechlulul prlnclplu, rudenla de sange a devenlL unlcul fundamenL al
succeslunll.
Curs 1
23 februarle 2010
09:38
New Section 1 Page 1
CaplLolul ll
Succes|unea "ab |ntestat"
Succeslunea "ab lnLesLaL" sau fara LesLamenL se deschldea aLuncl cand nu exlsLa LesLamenL sau
LesLamenLul nu a fosL lnLocmlL ln mod valabll. La se mal numesLe sl succes|une |ega|a sau |eg|t|ma,
deoarece a fosL reglemenLaLa prln dlspozlLllle Legll celor xll 1able.
neredes su| a)
Adgnatus prox|mus b)
Gent||es c)
uln prlma caLegorle de mosLenlLorl legall faceau parLe LoLl acela care ln momenLul morLll lul
paLer famlllas deveneau persoane sol lotls, adlca fll, fllcele sl femela casaLorlLa cu manus ln callLaLe
de fllca, adopLaLul sl abrogaLul. nepoLll dln fll veneau la succeslune ln aceasLa caLegorle de
mosLenlLorl numal daca LaLal lor preceda bunlculul. Acel nepoLl veneau la succeslune prln
reprezentare, ln sensul ca urcau ln rangul succesoral al LaLalul lor sl dobandeau parLea dln
succeslune care s-ar fl cuvenlL LaLalul daca ar mal fl LralL. Spre exemplu, daca veneau la succeslune
2 fll sl 2 nepoLl de flu, succeslunea se lmparLea la 3. lll dobandeau flecare ln parLe o Lrelme dln
succeslune, lar cel 2 nepoLl de flu dobandeau lmpreuna o Lrelme, penLru ca aLaL s-ar fl cuvenlL
LaLalul lor, daca ar mal fl LralL.
uaca nu exlsLau mosLenlLorl dln prlma caLegorle, veneau la succeslune cel dln caLegorla a 2-
a. Cu LoaLe ca expresla esLe formulaLa la slngular, ea desemneaza o caLegorle de persoane, sl
anume, ll desemneaza pe /+- $!- !3*)3-!1- !0"!1-7 cu lnLelesul de colaLerall. lnsa aceasLa
caLegorle de mosLenlLorl nu este f|xa, cl esLe mob||a, deoarece ln llpsa unor agnaLl mal aproplaLl,
poL fl oJqootos ptoxlmos agnaLll foarLe lndeparLaLl. Spre exemplu, daca exlsLa fraLl, el sunL
oJqootos ptoxlmos. uaca nu exlsLa fraLl, aLuncl sunL oJqootos ptoxlmos verll prlmarl. ln plus,
Legea celor xll 1able nu perm|te reprezentarea |n cazu| rude|or co|atera|e, lncaL daca cel mal
aproplaL agnaL repud|aza succes|unea, ea nu Lrece la urmaLoare caLegorle de mosLenlLorl, cl
dev|ne vacanta, adlca Lrece ln proprleLaLea sLaLulul.
lar daca nu exlsLa nlcl mosLenlLor dln caLegorla a 2-a, aLuncl vln la succeslune "qeotlles",
membrll glnLll, care lsl lmparL succeslunea ln parLl egale, ca o amlnlLlre a epocll ln care membrll
glnLll exerclLau proprleLaLea colecLlva a glnLll.
oLrlvlL acesLel Legl, exlsLa 3 caLegorll de mosLenlLorl legall:
keforme|e pretoru|u|
lnsa, slsLemul succesoral consacraL prln Legea celor xll 1able a devenlL anacronlc, lnapllcabll spre
sfarslLul epocll vechl, daLorlLa Lransformarllor care au lnLervenlL, ln organlzarea famlllel romane. Avem ln
vedere, mal cu seama, pracLlcarea pe scara larga a casaLorlel fara manus sl a emanclparll flllor de famllle.
Cr, femela casaLorlLa fara manus nu era ruda clvlla cu coplll el, lncaL mama sl coplll rezulLaLl dln
casaLorla fara manus, nu se puLeau mosLenl reclprosc. ue asemenea, emanclpaLul nu puLea venl la
succeslune ln famllla de orlglne, lnLrucaL nu mal era ruda clvlla cu acea famllle.
ue aceea, acLlonand ln splrlLul echlLaLll, preLorul a lnlLlaL o serle de reforme prln care a creaL un
nou slsLem succesoral, un slsLem ln care erau chemate |a succes|une s| rude|e de sange, noul slsLem a
fosL denumlL "bonorum possess|o" sau mosLenlre preLorlana.
"bonorum possess|o unde ||ber|" a)
"bonorum possess|o unde |eg|t|m|" b)
"bonorum possess|o unde cognat|" c)
ln acesL slsLem exlsLa 4 caLegorll de mosLenlLorl sau 4 caLegorll de "honorum possesslo":
"bonorum possess|o unde cognat|" c)
"bonorum possess|o unde v|r et uxon" d)
uln prlma caLegorle de mosLenlLorl preLorlenl faceau parLe LoLl flll de famllle, lncluslv cel
emanclpaLl, cacl el veneau la succeslunl ca rude de sange.
uln a doua caLegorle faceau parLe rudele leglLlme cu lnLelesul de colaLerall. Asadar, aparenL,
prln aceasLa caLegorle de mosLenlLorl, preLorul a conflrmaL LexLele Legll celor xll 1able. enLru ca,
ln reallLaLe, preLorul a lnLrodus sl o |novat|e, sl anume, a adm|s reprezentarea s| |n cazu| rude|or
co|atera|e, asLfel lncaL, ln slsLemul preLorulul, daca cel mal aproplaL agnaL repudla succeslunea,
aceasLa nu devenea vacanLa, cl Lrecea la urmaLoarea caLegorle de mosLenlLorl.
uln a Lrela caLegorle faceau parLe mama sl coplll rezulLaLl dln casaLorla fara manus, care se
mosLeneau reclproc ln callLaLe de rude de sange.
ln llpsa rudelor de sange se puLeau mosLenl reclproc barbaLul sl femela casaLorlLl fara
manus . (caLegorla a paLra)
Dreptu| |mper|a|
SlsLemul preLorulul a fosL dezvolLaL prln reforme lmperlale. AsLfel, ln vremea lul Padrlan a fosL daL
senatusconsu|tu| "1ertu|||an", prln care mama era chemaLa la succeslunea coplllor rezulLaLl dln
casaLorla fara manus ln callLaLe de ruda |eg|t|ma, ceea ce lnseamna ca o fost tlJlcoto Jlo o J-o coteqotle
lo o 2-o coteqotle Je mosteoltotl ptetotleol.
rln senatusconsu|tu| "Crf|t|an", daL ln vremea lul Marc Aurellu, coplll rezulLaLl dln casaLorla fara
manus, au fosL chemaLl la succeslunea mamel lor ln callLaLe de fll, lncaL el oo fost tlJlcotl Jlo o ttelo
coteqotle lo ptlmo coteqotle Je mosteoltotl ptetotleol.
Descendent|| - care ll excludeau pe LoLl cellalLl a)
Ascendent|| - (parlnLll, bunlcll, fraLll sl surorlle bunl sl coplll lor) b)
Se numesc fraLl sl surorl consangvlnl cel ce provln dln acelasl LaLa, dar nu sl dln aceeasl
mama
1)
lraLll sl surorlle uLerlnl provln dln aceeasl mama, dar nu sl dln acelal LaLa. 2)
Irat|| s| suror||e consangv|n| s| uter|n| s| cop||| |or c)
Co|atera||| ma| |ndepartat| d)
lmparaLul !usLlnlan a lnlLlaL reforma (valablla sl asLazl), ln vlrLuLea carela un|cu| fundament a|
succes|un|| este ruden|a de sange. oLrlvlL lul !usLlnlan, exlsLa 4 caLegorll de mosLenlLorl:
CaplLolul lll
Succes|unea testamentara
Succes|unea testamenatara esLe defer|ta pe baza unu| testament.
lar testamentu| roman esLe !/1'& #)&+$" 3*-" /!*+ ) 3+*#)!"! .+"'$-1! 1+#1!1)* -"#1-1'-+ '"'&
#!' $!- $'&1- $)#1+"-1)*- 3+"1*' /! !/+#1-! #!:; +<+/'1+ '&1-$! .)*-"1!.
!urlsconsulLll romanl au araLaL ca LrasaLura deflnlLorle a LesLamenLulul esLe ln -"#1-1'-*+! .+
$)#1+"-1)*-. loltlol, puLeau fl lnsLlLulLl mosLenlLorl numa| descendent||, dar mol totzlo, s-a admls sa fle
lnsLlLulLl sl co|atera||| sl chlar persoane stra|ne de fam|||e. rln LesLamenL, puLeau fl 4!9)*-2!1- unll dlnLre
mosLenlLorl, sl, LoLodaLa, prln LesLamenL, mosLenlLorll puLeau fl 0*+9!1- cu execuLarea unor legaLe ln
favoarea unor LerLl denumlLl legaLarl. e de alLa parLe, LesLamenLul lndepllnea sl alLe funcLll, cum ar fl
numlrea unul LuLore, sau dezroblrea unul sclav.
1esLamenLul /!&!1-# /)$-1--# a)
1esLamenLul -" 3*)/-"1' b)
1esLamenLul 3+* !+# +1 &-%*!$ c)
rlmul LesLamenL roman esLe L+#1!$+"1'& 5/!&!1-# /)$-1--#5, care lmbraca forma une| |eg|,
Lra acces|b|| numa| patr|c|en||or, nu sl plebellor, nu LuLuror ceLaLenllor a)
Com|t|a ca|ata nu era convocata |n f|ecare z|, cl numal de 2 orl pe an b)
ue aceea, a fosL creaL 1+#1!$+"1'& 5-" 3*)/-"1'5 sau testamentu| |n fata armate| gata de
pe care o voLa comltlo cotloto (comlLla calaLa). La orlglne, poporul avea rolul unul verlLabll
leglulLor, dar, prln Legea celor xll 1able, care esLe posLerloara LesLamenLulul, a fosL consacraL
3*-"/-3-'& .+3&-"+ &-%+*1!1- .+ ! 1+#1! (de a face LesLamenL). uln acel momenL, poporul s-a
LransformaL dln leglulLor ln marLor colecLlv. lnsa acesL LesLamenL prezenLa 2 lnconvenlenLe:
Manc|pat|o fam|||ae |)
1estamentum per aes et ||bram pub||c ||)
1estamentum per aes et ||bram secret |||)
ln prlma faza, LesLaLorul LransmlLea bunurlle succesorale cu t|t|u| de propr|etate prln
manclpaLlune unul execuLor LesLamenLar denumlL +$31)* 4!$-&-!+ sau cumparaLor al
bunurllor succesorale. uupa care, lnLre LesLaLor sl emptot fomllloe se lnchela o convent|e de
buna-cred|nta, denumlLa pact f|duc|ar, prln care LesLaLorul ll araLa lul emptot fomllloe cum
sa dlsLrlbule bunurlle succesorale. uar executarea LesLamenLulul ln aceasLa faza dep|ndea
de buna cred|nta a lul emptot fomllloe, lnLrucaL pacLele flduclare nu erau sancLlonaLe
[urldlcesLe, lar daca emptot fomllloe era de rea-credlnLa, $)#1+"-1)*-- "' !9+!' !/1-'"+
-$3)1*-9! &'- +$31)* 4!$-&-!+ sl nu ll puLeau consLrange pe cale [udlclara, adlca prln proces,
sa-l execuLe ulLlma dorlnLa a LesLaLorulul.
lncaL s-a LrecuL la faza a 2-a. 8unurlle succesorale nu se ma| transm|teau cu t|t|u| de
propr|etate, cl cu t|t|u de detent|une, lar emptot fomllloe devenea un slmplo Jeteotot, sl nu
proprleLar. ln acesL cadru, daca emptot fomllloe era de rea-credlnLa, $)#1+"-1)*-- !9+!'
!/1-'"+ -$3)1*-9! &'- sl ll puLeau consLrange prln proces sa execuLe LesLamenLul. 1oLusl, sl ln
aceasLa faza, LesLamenLul prez|nta |nconven|entu| ca 3!/1'& 4-.'/-!* +*! -"/6+-!1 -" 4)*$!
9+*%!&!, de faLa cu marLorll, asLfel lncaL numele mosLenlLorllor erau cunoscuLe chlar dln
momenLul lnLocmlrll LesLamenLulul. lar unll dlnLre mosLenlLorl puLeau fl lnLeresaLl sa
grabeasca moarLea LesLaLorulul, asa lncaL s-a LrecaL la faza a 3-a.
laza a 3-a. ln aceasLa faza, 3!/1'& 4-.'/-!* +*! -"1)/$-1 -" 4)*$! #/*-#!, lnscrlsul era
locbls sl potto slqllllle mottotllot (7 la numar), lnscrls care era desfacuL numal la moarLea
LesLaLorulul, cand se aflau sl numele mosLenlLorllor.
|upta, care presupunea o declaraLle, exprlmarea ulLlmel dorlnLe, ln faLa unlLaLll mlllLare dln care
facea parLe soldaLul roman, leglonarul (ln faLa cenLurll). lnsa, la aceasLa forma de LesLamenL aveau
acces sl paLrlclenll sl clvlle (lus mlllLae), dar numal acela care faceau parLe dln leqloolle Je joolotl
(leglunlle combaLanLe - ceLaLenll 17-46 anl), pe cand ceLaLenll care aveau mal mulL de 46 de anl sl
faceau parLe dln leqloolle Je seolotl (nu erau combanLaLe, cl de rezerva), nu aveau acces la
LesLamenLul "ln proclnLu" sl aLuncl a fosL creaL 1+#1!$+"1'& 53+* !+# +1 &-%*!$5 (ln arama sl
balanLa), care esLe o ap||cat|une a manc|pat|un|| f|duc|are sl care a evoluaL ln 3 faze dlsLlncLe:
ln epoca veche, romanll au cunoscuL 3 forme solemne de LesLamenL:
1esLamenLul "'"/'3!1-9 - lnLocmlL ln forma verbala ln faLa celor 7 marLorl 1)
1esLamenLul 3*+1)*-!" - se lnLocmea ln forma scrlsa, purLa slgllllle marLorllor 2)
1esLamenLul $-&-1!* - nu presupunea vreo condlLle de forma, cl numal exprlmarea
clara a volnLel LesLaLorulul. ln acesL sens, LexLele claslce araLa ca LesLamenLul mlllLar
puLea fl lnLocmlL sl cu sange pe pavaza sau su sabla pe nlslp, de unde, unll dlleLanLl au
3)
ln drepLul claslc, romanll au creaL 3 forme nesolemne de LesLamenL:
puLea fl lnLocmlL sl cu sange pe pavaza sau su sabla pe nlslp, de unde, unll dlleLanLl au
lnLeles ca asa Lrebula lnLocmlL, dar acesLa Lrebula lnLocmlL orlcum.
1estament| fact|o
enLru ca un LesLamenL sa fle lnLocmlL ln mod va|ab|| era necesar ca LesLaLorul, marLorll sl
1estament| fact|o act|va a)
1estament| fact|o pas|va b)
1esLamenLl facLlo acLlva desemna !31-1'.-"+!7 3)#-%-&-1!1+! 3+*#)!"+- .+ !:#- -"1)/$-
I|u| de fam|||e, care avea un pecullum casLrense, adlca un pecullu ln callLaLe de soldaL,
puLea dlspune prln LesLamenL de bunurlle sale
Sc|avu| pub||c (ln proprleLaLea sLaLulul), puLea dlspune sl el prln LesLamenL de 1/2 dln
pecullul sau
Ieme|a su| |ur|s a dobandlL sl ea drepLul de a LesLa (de a-sl face LesLamenLul),
lncepand dln vremea lul Padrlan, dar numal cu auLorlLaLls LuLorls.
Ieme|a care se bucura de |us ||berorum aveau capaclLaLe depllna de a LesLa.

1+#1!$+"1'& #!' .+ ! !#-#1! -" /!&-1!1+ .+ $!*1)* &! -"1)/$-*+! '"'- 1+#1!$+"1. keqolo era ca au
LesLamenLl facLlo acLlva LoLl acela care sunL capablll de fapL sl de drepL. 1oLusl, dln conslderenLe de
ordln pracLlc, s-au admls sl unele excepLll:
1esLamenLl facLlo paslva desemneaza !31-1'.-"+! 3+*#)!"+- .+ ! 9+"- &! #'//+#-'"+ -"
I|| de fam|||e sl chlar sc|av|| puLeau fl lnsLlLulLl mosLenlLorl, dar bunurlle succesorale
Lreceau ln paLrlmonlul lul paLer sau lul domlnus.
La sfarlsLul 8epubllcll, la lnlLaLlva lul CaLo cenzorul, s-a daL =+0+! >)/)"-! (169 l.Pr),
care cuprlnde dlspozlLla conform carela femelo oo poteo veol lo socceslooeo ooel
petsoooe cote oveo oo pottlmoolo Je o voloote mol mote Je 100.000 osl.
Inst|tu|rea de mosten|tor|
/!&-1!1+ .+ $)#1+"-1)* #!' .+ &+0!1!*. ln mod slmeLrlc, aveau LesLamenLl facLlo paslva LoLl acela
care erau capablll de fapL sl de drepL. lnsa, sl ln aceasLa maLerle s-au admls excepLll:
enLru ca un LesLamenL sa fle lnLocmlL ln mod valabll era necesara |nst|tu|rea de mosten|tor|.
mosLenlLorll sa alba /!3!/-1!1+ 1+#1!$+"1!*!, denumlLa "testomeotl foctlo", care era de 2 felurl:
lnsLlLulre care presupunea respecLarea unor cond|t|| de forma sl de fond. AsLfel, LesLamenLul lncepea cu
lnsLlLulrea de mosLenlLorl, cum spune Calus "lnsLlLulrea de mosLenlLorl se face ln frunLea LesLamenLulul
ln Lermenl lmperaLlvl sl solemnl". Spre exemplu, daca era lnsLlLulL CcLavlan, se uLlllza formula "Octovlos
betes esto" sau "Octovlos flllos meos betes esto".
lar condlLllle de fond ale lnslLlLulrll lsl gaseau expresla ln 2 prlnclpll fundamenLale ale drepLulul
?+$) 3*) 3!*1+ 1+#1!1'# 3*) 3!*1+ -"1+#1!1'# .+/+.+*+ 3)1+#- - "Nlmeol oo poote motl lo
potte co testomeot sl lo potte foto testomeot", de unde rezulLa ca mosten|rea |ega|a nu se
putea desch|de a|atur| de mosten|rea testamentara. lar daca LesLaLorul dlspunea numal
penLru o parLe dln bunurlle sale, cel lnsLlLulL pto potte dobandea lnLreaga mosLenlre, penLru
ca alLmlnLerl ar fl lnsemnaL sa se deschlda mosLenlrea legala alaLurl de cea LesLamenLara,
ceea ce nu era permls.
1)
@+$+& 6+*+#7 #+$3+* 6+*+# - "OJoto mosteoltot, peotto totJeoooo mosteoltot", ceea ce
lnseamna ca |nst|tu|rea nu se putea face cu termen, c| se facea pentru totdeauna, de
vreme ce succeslunea esLe mod de dobandlre a proprleLaLll, lar proprleLaLea nu are caracLer
Lemporar, cl caracter perpetuu.
2)
succesoral roman:
Subst|tu|rea de mosten|tor|
Subst|tu|rea de mosten|tor|, care, esLe LoL o lnsLlLulre, dar de gradul ll sau condlLlonala, lmbraca 3
@'%#1-1'1-) 9'&0!*-# AB
@'%#1-1'1-) 3'3-&&!*-# CB
@'%#1-1'1-) D'!#- 3'3-&&!*-# EB
Subst|tu|rea vu|gar|s esLe cea oblsnulLa sl se facea penLru lpoLeza ln care cel lnsLlLulL nu vola
sau nu puLea sa dobandeasca succeslunea.
Subst|tu|rea pup|||ar|s se face numal penLru lpoLeza ln care cel lnsLlLulL ar fl murlL lnalnLe de
a lmpllnl 14 anl (varsLa puberLaLll).
Subst|tu|rea quas| pup|||ar|s se facea numal penLru lpoLeza ln care cel lnsLlulL mosLenlLor ar
fl devenlL allenaL mlnLal.
forme:
CaplLolul lll
Succes|unea defer|ta contra testamentu|u|
AlLe LexLe romane dln maLerla succeslunll se refera la succes|unea defer|ta contra testamentu|u|,
AsLfel, f|| de fam|||e Lrebulau sa fle dezmosten|t| |nd|v|dua|. Spre exemplu, daca era dezmosLenlL
care, asa cum am spus, era o !3&-/!1-'"+ ! 3*-"/-3-'&'- #-$+1*-+- (corespondenLel formelor) ln maLerle
succesorala. lnLrucaL, asa cum LesLaLorul lsl puLea lnsLlLul descendenLll ca mosLenlLorl, LoL asa de blne, ln
mod slmeLrlc, LesLaLorul lsl puLea dezmosLenl descendenLll cu condlLa sa respecte anum|te forme
so|emne.
uaca era dezmosLenlL un flu de famllle fara respectarea forme|or so|emne, testomeotol era
CcLavlan se uLlllza formula solemna "Octovlos fllloos meos exbetes esto", pe cand fllcele sl nepoLll
Lrebulau sa fle dezmosLenlLl ln bloc, lmpreuna, prln formula solemna "cetetl omoes exbetes sooto" (LoLl
cellalLl sa fle dezmosLenlLl).
"ruptum" = nul. lar daca erau dezmosLenlLl fara respecLarea formelor solemne fllcele sl nepoLll, aLuncl
LesLamenLul se rect|f|ca, nu se anula, asLfel lncaL fllcele sl nepoLll care erau dezmosLenlLl fara
respecLarea formelor solemne sa dobandeasca LoLusl o parLe dln succeslunl.
Aceleasl efecLe [urldlce se produceau sl ln cazul om|s|un||. lar omlslunea aparea aLuncl cand
descendenLll nu erau nlcl lnsLlLulLl, nlcl dezmosLenlLl, cl erau omlsl. Asadar, daca era omls un 4-',
testomeotol era nu|. lar daca erau omlsl 4--/+ #- "+3)1-, testomeotol se rect|f|ca .
1estamentu| |nof|c|os
lnsa, cu Llmpul, caLre sfarslLul 8epubllcll, ldelle romanllor ln maLerle succesorala au evoluaL. Sl s-a
uln acel momenL, chlar daca descendenLll erau Jezmosteoltl co tespectoteo fotmelot solemoe, cel
lmpus ldeea de "of|c|um",ln vlrLuLea carela potet fomlllos avea l".!1)*-*+! #!:#- -'%+!#/! .+#/+".+"1--.
AceasLa acLlune era lnLenLaLa ln faLa Lrlbunalulul cenLumvlrllor, lar cenLumvlrll anulau LesLamenLul
dezmosten|t| puteau ataca testamentu| |n [ust|t|e, deoarece un asemenea LesLamenL era conslderaL ca
llpslL de oflclom sl era denumlL 1+#1!$+"1 -")4-/-)#, care puLea fl aLacaL prlnLr-o octlooe speclolo
denumlLa "quere|a |noff|c|os| testament|", adlca plooqete peotto testomeotol looflclos/llpslt Je oflclom.
conslderand ca testototol o fost oeboo aLuncl cand sl-a lnLocmlL LesLamenLul lnLrucaL, spunea Lrlbunalul,
"'$!- '" "+%'" -#- 3)!1+ .+2$)#1+"- .+#/+".+"1--. 1oLusl, exlsLau anumlLe cooze care [usLlflcau
dezmosLenlrea descendenLllor, dar acele cauze erau lasaLe la apreclerea Lrlbunalulul, lar de-a lungul
Curs 2
2 marLle 2010
10:07
8eglmul [urldlc creaL penLru descendenLl a fosL exLlns sl asupra ascendenLllor, precum sl asupra
dezmosLenlrea descendenLllor, dar acele cauze erau lasaLe la apreclerea Lrlbunalulul, lar de-a lungul
Llmpulul s-a consLaL ca pract|ca tr|buna|u|u| era contrad|ctor|e (speLe slmllare rezolvaLe dlferlL), de
aceea, lmparaLul !usLlnlan a lnLocmlL o ||sta cu cauzele care [usLlflcau dezmosLenlrea descendenLllor sl o
alLa llsLa cu cauzele care [usLlflcau lnLenLarea "poetelel loofflclosl testomeotl".
fraLllor sl surorllor.
CaplLolul v
Doband|rea mosten|r||
AlLe LexLe se refera la doband|rea mosten|r||, lar ln funcLle de dobandlrea mosLenlrll, $)#1+"-1)*--
F+*+.+# #'- +1 "+/+#!*-- AB
F+*+.+# "+/+#!*-- CB
F+*+.+# +<1*!"+- sau 9)&'"1!*-- EB
uln pr|ma categor|e faceau parLe 1)1- !/+-! /!*+ -" $)$+"1'& $)*1-- &'- 3!1+* 4!$-&-!#
.+9+"+!' 3+*#)!"+5 #'- -'*-#5. Ll erau mosLenlLorl de drepL, cacl succes|unea |e revenea
automat, de drepL. ue aceea, ln cazul acesLor mosLenlLorl nu se punea nlcl problema accepLarll
mosLenlrll, nlcl problema repudlerll el. roblema accepLarll nu se punea de vreme ce acesLl
mosLenlLorl nu Lrebulau sa accepLe mosLenlrea, lar problema repudlerll nu se punea penLru ca nu
o puLeau repudla. AcesLl mosLenlLorl puLeau venl fle la succes|unea |ega|a, fle la succes|unea
testamentara.
uln a doua categor|e faceau parLe #/&!9-- 3*)3*-- -"#1-1'-1- $)#1+"-1)*-G uln raLlunl de ordln
pracLlc, romanll au admls sl lnsLlLulrea ca mosLenlLor a sclavulul proprlu cu preclzarea ca o
asemenea lnsLlLulre ttebolo losotlto Je o cloozo Je Jeztoblte, asLfel lncaL sclavul proprlu lnsLlLulL
mosLenlLor dobandea succes|unea |n ca||tate de om ||ber. Sclavul proprlu puLea venl numa| |a
succes|unea testamentara penLru ca poLrlvlL legll sclovol oo ote vocotle soccesotolo.
uln categor|a a tre|a faceau parLe 3+*#)!"+&+ #1*!-"+ .+ 4!$-&-+, cu preclzarea ca ln aceasLa
maLerle #- /)&!1+*!&-- erau conslderaLl sLralnl de famllle, lncaL acesLl mosLenlLorl puLeau accepLa
succeslunea, dupa cum puLeau s-o sl repudleze.
Acceptarea mosten|r||
uaca lnLelegeau so occepte succeslunea H!.-1-) 6+*+.-1!1-#B7 aLuncl era necesar sa recurga la una
se claslflca ln 3 caLegorll:
I*+1-) AB
J*) 6+*+.+ 0+#1-) CB
?'.! 9)&'"1!# EB
Cret|o era o forma a accepLarll solemna, cacl presupunea ptoooototeo ooot covlote
solemoe lo foto mottotllot. 1esLaLorul avea poslblllLaLea de a |mpune celul lnsLlLulL sa
accepLe succeslunea ln aceasLa forma. ue asemenea, LesLaLorul puLea dlspune ca
mosLenlLorul sa fle dezmosLenlL daca nu se pronunLa lnLr-un anumlL lnLerval de Llmp. ln
acesL caz, /*+1-) era denumlLa 3+*4+/1!G
ro herede gest|o lnseamna !.$-"-#1*!*+ -" /!&-1!1+ .+ $)#1+"-1)* (beteJe), ceea ce
presupunea oo oct Je oJmlolsttote o boootllot soccesotole Jlo potte celol lostltolt . Spre
exemplu, plaLa lmpozlLulul pe succeslune, cacl dln acel acL de admlnlsLrare se deducea ca cel
lnsLlLulL a lnLeles sa accepLe succeslunea (forma LaclLa).
dln formele accepLarll succeslunll (ln numar de 3, poLrlvlL drepLulul clvll):
Nuda vo|untas era o forma de accepLare expresa, dar nesolemna.
Cond|t|||e acceptar|| mosten|r||
Acceptarea mosten|r|| presupunea sl lnLrunlrea anumlLor cond|t||, pe care le denumlm condlLllle
ln asemenea caz, flul sl sclavul nu puLeau accepLa succeslunea 4!*! !3*)%!*+! &'-
3!1+* #!' &'- .)$-"'#, deoarece o succeslune cuprlnde, pe langa lucrurl corporale sl
drepLurl de creanLa, sl o serle de Jototll, care Lrebule plaLlLe de mosLenlLor, orl
mosLenlrea accepLaLa de flu sau de sclav tteceo lo pottlmoolol lol potet soo lol
Jomloos, cote ttebolo so ploteosco Jototllle soccesotole.
Cel lnsLlLulL mosLenlLor Lrebula sa alba 1+#1!$+"1- 4!/1-) 3!#-9!, lnLrucaL el dobandea
bunurl dln succeslune, Lrebula sa alba capaclLaLe LesLamenLara, dar, dln consldere de ordln
pracLlc, romanll au admls sa fle lnsLlLulLl s| f|| de fam|||e s| sc|av||, dar esLe vorba despre fll
alLula sl despre sclavll a|tu|a.
1)
J!# "'31-!*-! AB
J!# /!.'/!*-! CB
rln dlspozlLllle dln pas nupt|ar|a se prevedea ca f+$+-&+ -"1*+ CK:LK !"- #-
%!*%!1-- -"1*+ CL:MK !"- 1*+%'-+ #! 1*!-!#/! -" *+0-$'& /!#!1)*-+- #- #! !-%! /)3--G
rln dlspozlLllle dln pas caducar|a se prevedea ca /+&-%!1!*-- "' 3*-$+#/ "-$-/
.-" #'//+#-'"+. lar cel care erau cosototltl, dar oo oveoo copll, puLeau dobandl
numal 1]2 dln succeslunea penLru care au fosL lnsLlLulLl.
Lfecte|e acceptar|| mosten|r||
Cel lnsLlLulL mosLenlLor Lrebula sa alba -'# /!3-+".- sau .*+31'& .+ ! /'&+0+ ) $)#1+"-*+,
drepL creaL ln vremea lul CcLavlan AugusLus prln leglle lulla sl apla opaeea, denumlLe sl
&+0-&+ /!.'/!*+. Leglle caducare cuprlnd 2 caLegorll de dlspozlLll:
2)
e de alLa parLe, !//+31!*+! #'//+#-'"-- genereaza sl anumlLe efecte [ur|d|ce, pe care le denumlm
accepLarll :
ConseclnLele pagublLoare pentru mosten|tor se produceau aLuncl cand
ue aceea, acLlonand ln splrlLul echlLaLll, 3*+1)*'& a lnLervenlL sl a creaL un drepL
mosteoltea, succeslunea era locotcoto Je Jototll, lnLrucaL mosten|toru| trebu|a sa
p|ateasca dator|||e succesora|e, lar la orlglne, daLorllle succeslunll Lrebulau sa fle
plaLlLe '&1*! 9-*+# 6+*+.-1!1-#, adlca d|nco|o de ||m|te|e act|vu|u| succesora| (octlvol
succeslunll era formaL dln lucrurl corporale sl drepLurl de creanLa, lar poslvol dln
daLorll), asLfel lncaL, ln asemenea cazurl, dupa ce se epulza acLlvul succeslunll,
mosLenlLorul Lrebula sa plaLeasca daLorllle succesorale dln bunurlle proprll. ue aceea,
mosten|tor|| repud|au succes|un||e |ncarcate de dator|| , ln paguba credlLorllor
defuncLulul, care oo-sl poteoo volotlflco Jteptotlle Je cteooto.
ln acelasl sens, lmparaLul !usLlnlan a decls ca $)#1+"-1)*'& /!*+ 4!/+ '"
speclal, denumlL -'# !%#1-"+".- sau .*+31'& .+ ! #+ !%1-"+, ln vlrLuLea carula
$)#1+"-1)*'& *!#3'".+! 3+"1*' .!1)*--&+ #'//+#)*!&+ "'$!-5 -"1*! 9-*+# 6+*+.-1!1-#57
adlca lo llmltele octlvolol soccesotol. Asadar, dupa ce se epulza acLlvul succeslunll,
mosLenlLorul nu mal plaLea daLorllle succesorale.
-"9+"1!* !& %'"'*-&)* #'//+#)*!&+ sa raspunda penLru daLorllle succeslunll larasl
numal "lotto vltes beteJltotls".
Confuz|unea patr|mon|||or, ceea ce lnseamna ca 3!1*-$)"-'& .+4'"/1'&'- #+ /)"1)3+#1+ /'
3!1*-$)"-'& $)#1+"-1)*'&'-. AcesL efecL puLea genera conseclnLe pagublLoare aLaL penLru
mosLenlLor, caL sl penLru credlLorll defuncLulul.
1)
+4+/1+&+ !//+31!*--:
uar, confuzlunea paLrlmonlllor puLea genera conseclnLe pagublLoare sl pentru
numal "lotto vltes beteJltotls".
Sl de aceasLa daLa, a lnLervenlL 3*+1)*'&, care a creaL ln favoarea credlLorllor
cred|tor|| defunctu|u| aLuncl cand $)#1+"-1)*'& +*! -"#)&9!%-&, cacl lnLr-o asemenea
slLuaLle, credlLorll defuncLulul veneau ln concurs cu credlLorll mosLenlLorulul sl
lnLrucaL mosLenlLorul era lnsolvabll, cteJltotll Jefooctolol oo-sl poteoo volotlflco
Jteptol Je cteooto loteqtol, cl numal ln parLe, proport|ona| cu va|oarea creante|or |or.
defuncLulul #+3!*!1-) %)")*'$. e aceasLa cale, %'"'*-&+ .+4'"/1'&'- +*!' #+3!*!1+
.+ %'"'*-&+ $)#1+"-1)*'&'-, asLfel lncaL cred|tor|| defuncLulul puLeau valorlflca dreptu|
de creanta |ntegra|, pe seama bunurllor defuncLulul sl numal dupa aceea se producea
confuzlunea paLrlmonlllor.
ln legaLura cu acesL efecL, s-a pus problema *!3)*1'*-&)* .-"1*+ /)$)#1+"-1)*-G CaL
Doband|rea dreptu|u| de propr|etate 2)
e cand |ucrur||e corpora|e erau doband|te |n |nd|v|z|une, lar daca unul dlnLre
comosLenlLorl sau mal mulLl, doreau sa obLlna leslteo Jlo loJlvlzlooe, aveau la
dlspozlLle act|unea de |es|re d|n |nd|v|z|une denumlLa !/1-) 4!$-&-!+ 6+*/-#'".!+.
prlvesLe drepLurlle de creanLa sl daLorllle, acesLea se |mparteau de drept, automat, lnLre
comosLenlLorl.
ln vlrLuLea acesLul efecL, !/+&! /!*+ 3*-$-#+ !"'$-1+ %'"'*- .+ &! 3!1+* 4!$-&-!# -"
Co||at|o bonorum sau *!3)*1'& %'"'*-&)* #'//+#)*!&+. 3)
un exemplu Llplc de collotlo boootom esLe /)&&!1-) .)1-# sau raportu| bunur||or
1-$3'& 9-+1-- !/+#1'-! #- .)*+! #! 9-"! &! #'//+#-'"+! &'- , Lrebula sa faca raportu| bunur||or,
adlca sa adauge ace|e bunur| |a masa succesora|a.
lar un caz aLlplc de collotlo boootom esLe /)&&!1-) +$!"/-3!1-, sau raportu| bunur||or
dota|e, cacl femela casaLorlLa foto mooos prlmea de la potet fomllllos cu LlLlu de doLa
anumlLe bunurl, denumlLe bunur| dota|e. C asemenea femele puLea venl la succeslune ln
fomlllo Je otlqloe, de vreme ce ramanea sub puLerea lul potet fomlllos, cu condlLla sa faca
raporLul bunurllor, adlca #! !.!'0+ %'"'*-&+ .)1!&+ &! $!#! #'//+#)*!&!.
emanc|patu|u|, lnLrucaL, poLrlvlL reformel preLorulul emanclpaLul puLea venl la succeslune ln
fomlllo Je otlqloe ln callLaLe de flu, ruda de sange, cu condlLla #! 4!/! *!3)*1'& %'"'*-&)*7
!.-/! #! !.!'0+ &! $!#! #'//+#)*!&! 1)!1+ %'"'*-&+ 3+ /!*+ &+:! .)%!".-1 -" /!&-1!1+ .+
3+*#)!"! #'- -'*-#. AcesL caz de raporL al bunurllor esLe aLlplc deoarece emanclpaLul nu
adauga la masa succesorala bunurlle prlmlLe de la potet fomlllos, cl bunurl dobandlLe prln
munca proprle.
kepud|erea mosten|r||
Mosten|tor|| vo|untar| aveau sl drepLul de a repud|a succes|unea, repudlere care se facea prlnLr-o
uaca exlsLau ma| mu|t| mosten|tor| |nst|tu|t| sl nu ex|stau subst|tu|t|, lar unul dlnLre
mosLenlLorl repud|a succeslunea, aLuncl aveau loc !/*+#/!$!"1'& (-'# !./*+#/+".-) ln
sensul ca potteo Jlo socceslooe tepoJloto se lmpotteo lotte cel cote oo occeptot
socceslooeo. AcesL efecL al acrescamanLulul se producea de drepL.
1)
uaca exlsLa un s|ngur |nst|tu|t care avea un subst|tu|t, mosLenlrea repud|ata de caLre
/+& -"#1-1'-1 1*+/+! !#'3*! #'%#1-1'-1'&'-. uaca oo exlsto oo sobstltolt, aLuncl se
deschldea mosten|rea |ega|a, veneau la succeslune mosten|tor|| |ega||, lar daca oo
exlstoo olcl mosteoltotl leqoll, succeslunea devenea vacanta sl Lrecea asupra sLaLulul.
2)
Sl repudlerea mosLenlrll genera anumlLe efecLe [urldlce:
#-$3&! .+/&!*!1-+ .+ 9)-"1!.
CaplLolul vl
Sanct|unea mosten|r||
Sanct|unea mosten|r||
CaL prlvesLe sancLlunea mosLenlrll, Lrebule sa dlsLlngem lnLre mosten|rea c|v||a sl mosten|rea
pretor|ana.
Mosten|rea c|v||a era sanct|onata prln 6+*+.-1!1-# 3+1-1-)7 sau pet|t|unea de hered|tate, care, era
) !/1-'"+ 0+"+*!&! #!' /' 1-1&' '"-9+*#!&7 deoarece avea ca oblecL o masa de bunurl spre deoseblre
N+/&!$!"1'& 1*+%'-! #! 4!/! .)9!.! /! +#1+ $)#1+"-1)* /-9-& #- #! "' 3)#+.+ %'"'*-&+
#'//+#)*!&+
1)
Ll poseda bunurlle succesorale pro herede aLuncl cand !9+! /)"9-"0+*+! /! +&
araLul puLea poseda bunurlle succesorale fle 3*) 6+*+.+ fle 3*) 3)##+##)*+.
Ll poseda pro possessore aLuncl cand #1-! /! "' +#1+ $)#1+"-1)* /-9-&7 dar ll
+#1+ $)#1+"-1)*'& /-9-& (cu buna-credlnLa).
5D'- &-1- #+ )%#'&-15 - acela care slmuleaza callLaLea de posesor sl se ofera
procesulul
l)
5D'- .)&) .+#--1 3)##-.+*+" - acela care lnceLeaza sa posede prln dol ll)
oLrlvlL senatusconsu|tu|" Iuvent|an" *+!'! /*+.-"1! 1-"+ &)/ .+ 3)#+#-'"+G
Acelasl senaLusconsulL a mal prevazuL ca 3!*!1'& .+ %'"! /*+.-"1! 9! *!#3'".+
"'$!- -" &-$-1+&+ -$%)0!1-*-- #!&+, pe cand 3!*!1'& .+ *+!:/*+.-"1! 9! *!#3'".+
3+"1*' 1)1 /+ &-3#+#1+ .-" #'//+#-'"+G
opunea reclamanLulul callLaLea sa de posesor prln cuvlnLele "posslJlo vlo posslJlo"
(posed penLru ca posed). ue asemenea, peLlLlLlunea de heredlLaLe puLea fl lnLenLa ca
sl acLlunea ln revendlcare lmpoLrlva posesorllor flcLlvl, denumlLl 4-/1- 3)##+##)*+# sl
care erau de 2 felurl:
Sanct|unea mosten|r|| pretor|ene
aratu| Lrebula sa fle posesor al bunurllor succesorale 2)
Mosten|rea pretor|ana a fosL sanct|onata prln lotetJlctol D')*'$ %)")*'$. AcesL lnLerdlcL
de octlooeo lo teveoJlcote care era daLa cu LlLlu parLlcular sl purLa asupra unor bunurl lndlvldual
deLermlnaLe. enLru lnLenLarea acesLel acLlunl erau necesare anumlLe condlLll:
uar aceasLa recunoasLere avea numal o valoare LeoreLlca, deoarece *+/&!$!"1'& "'
+*! 3'# -" 3)#+#-! %'"'*-&)* #'//+#)*!&+
kec|amantu| aflrma ca esLe mosten|tor pretor|an, lar 3*+1)*'& ll acorda %)")*'$ 3)##+##-)
recunoscandu-l ca||tatea de mosten|tor pretor|an foto so vetlflce Joco teclomootol
lottooeste co oJevotot cooJltllle oecesote peotto o fl mosteoltot ptetotloo.
1)
retoru| verlflca daca rec|amantu| |ntruneste cond|t|||e necesare penLru a fl mosLenlLor
preLorlan, lar daca se convlngea ca le lnLrunesLe, abla aLuncl ellbera lnLerdlcLul D')*'$
%)")*'$prln care rec|amantu| era pus |n poses|a bunur||or succesora|e.
2)
presupunea o procedura care se desfasura ln 2 faze:
CaplLolul vll
Legate s| f|de|com|se
Legate
AlLe LexLe romane dln maLerla succeslunllor se refera la legaLe.
Legatu| esLe o .-#3)2-1-+ 4)*$'&!1! -" 1+*$+"- -$3+*!1-9- #- #)&+$"-7 0*+9!". 3+ $)#1+"-1)*'&
rln urmare, legaLul esLe o c|auza care 4-0'*+!2! -" 1+#1!$+"1 -$+.-!1 .'3! -"#1-1'-*+! .+
-"#1-1'-17 3*-" /!*+ 1+#1!1)*'& .-#3'"+ .+ '" %'" -".-9-.'!& .+1+*$-"!1 -" 3*)4-1'& '"+- 3+*#)!"+ /!*+
+#1+ .+"'$-1! &+0!1!*.
$)#1+"-1)*-. rln aceasLa clauza, testototol ll obllqo pe mosteoltot so ttoosmlto oo boo Jlo socceslooe
ooel petsoooe care esLe denumlLa |egatar lar bunul Lransmls se numesLe bun |egat.
Cond|t|||e de forma a|e |egatu|u|
1) legaLul 3+* 9-".-/!1-)"+$
2) legaLul 3+* .!$"!1-)"+$
3) legaLul 3+* 3*!+/+31-)"+$
4) legaLul #-"+".- $).)
ln cazul legaLulul per v|nd|cat|onem, ln mod execpLlonal, 1+#1!1)*'& 1*!"#$-1+ '" &'/*' /'
1-1&' .+ 3*)3*-+1!1+ .-*+/1 &+0!1!*'&'-, ceea ce lnseamna ca la legaLul per v|nd|cat|onem, ln
momenLul morLll LesLaLorulul, |egataru| dev|ne propr|etar a| bunu|u| |egat, lar daca
mosLenlLorul ll lmpledlca sa lnLre ln posesla bunulul, aLuncl legaLarul, ln callLaLea sa de
proprleLar, vo loteoto lmpottlvo mosteoltotolol octlooeo lo teveoJlcote
La lncepuLul epocll claslce, prln Senatusconsu|tu| Neron|an, s-a dlspus ca un legaL per
v|nd|cat|onem nul penLru nerespecLarea unor condlLll de forma sau de fond poaLe fl
conslderaL valabll ca legaL 3+* .!$"!1-)"+$, lnsa [urlsconsulLll, pe cale de
lnLerpreLare, au aflrmaL ca de vreme ce un legaL 3+* 9-".-/!1-)"+$ nul poaLe fl
conslderaL valabll ca legaL 3+* .!$"!1-)"+$, cu aLaL mal mulL un legaL 3+*
9-".-/!1-)"+$valabll poaLe fl conslderaL valabll sl ca legaL 3+* .!$"!1-)"+$G e
aceasLa cale, beneflclarul unul legaL 3+* 9-".-/!1-)"+$ , ln funcLle de lnLeresele sale,
se poaLe consldera fle legaLar 3+* 9-".-/!1-)"+$, fle legaLar 3+* .!$"!1-)"+$.
La legaLul per damnat|onem, 1+#1!1)*'& -& )%&-0! 3+ $)#1+"-1)* #! 1*!"#$-1! '" !"'$-1 %'"
&+0!1!*'&'-7 lar daca mosLenlLorul nu-sl lndepllnesLe aceasLa obllgaLle, aLuncl leqototol vo
loteoto lmpottlvo mosteoltotolol o octlooe petsooolo.
LegaLul per praecept|onem a fosL creaL ln scopul 4!9)*-2!*-- '"'-! .-"1*+ $)#1+"-1)*--
-"#1-1'-1-7 deoarece, ln acesL caz, unul dlnLre mosLenlLorl avea sl callLaLea de legaLar, ceea ce
presupune ca mal lnLal se execuLa legaLul, dupa care succeslunea era lmparLlLa ln parLl egale
lnLre LoLl mosLenlLorll.
LegaLul s|nend| modo esLe un &+0!1 /' 1-1&' .+ 3+*$-#-'"+, deoarece ln cazul acesLul legaL
mosteoltotol oveo oomol obllqotlo Je o oo-l lmpleJlco pe leqotot so lotte lo stopoolteo
booolol leqot.
8omanll au cunoscuL 4 felurl de legaLe:
Cond|t|||e de fond a|e |egatu|u|
Curs 3
9 aprllle 2010
19:23
Cond|t|||e de fond a|e |egatu|u|
1) LegaLarul Lrebula sa alba 1+#1!$+"1- 4!/1-) 3!#-9!, lnLrucaL el urma sa dobandeasca un
bun dln succeslune.
lnlLlal, legaLele erau lnLroduse ln LesLamenL ln vederea favor|zar|| unora dlnLre
laLa de ce au fosL daLe 3 legl succeslve prln care #:! -"0*!.-1 &-%+*1!1+! .+ !
mosLenlLorll lnsLlLulLl, dar Legea ce|or kII 1ab|e a consacraL 3*-"/-3-'& .+3&-"+- &-%+*1!1-
.+ ! .-#3'"+ 3*-" &+0!17 ln favoarea unor petsoooe sttoloe Je fomllle, lar unll LesLaLorl
lnLroduceau ln LesLamenLele lor aLaL de mulLe legaLe lncaL, Jopo execototeo lot octlvol
socceslooll se epolzo, lar mosLenlLorul Lrebula sa plaLeasca daLorllle succesorale dln
bunurlle proprll. ue aceea, mosten|tor|| au lncepuL sa repudleze succes|un||e
|ncarcate cu mu|te |egate, ln paguba cred|tor||or defuncLulul, cote oo-sl mol poteoo
volotlflco Jteptotlle Je cteooto.
rln legea O'*-! 1+#1!$+"1!*-! s-a prevazuL ca bunu| |egat nu poate avea
o va|oare ma| mare de 1000 de as|.
1.
uar cele doua legl "' !' 4)#1 +4-/-+"1+ deoarece testatoru| putea
|ntroduce |n testamentu| sau un numar foarte mare de |egate m|c|
dupa executarea carora act|vu| succes|un|| se epu|za.
rln legea >)/)"-! s-a prevazuL ca |egataru| nu poate doband| ma| mu|t
decat mosten|toru|
2.
Asa lncaL ln vremea lul CcLavlan s-a daL legea O!&/-.-!7 prln care s-a dlspus
ca mosten|toru| trebu|e sa dobandeasca ce| put|n 1]4 d|n mosten|rea
care | s-ar f| cuven|t potr|v|t succes|un|| |ega|e, lar Joco oceo 1/4 oo se
fotmo, toote leqotele etoo teJose lo moJ ptopottloool, pooo lo fotmoteo
pottlmll.
3.
.-#3'"+ 3*-" &+0!1P
2) LxecuLarea legaLelor apasa asupra mosLenlLorulul, el Lrebule sa execuLe legaLele.
ln vlrLuLea acesLel regull, [udecatoru| nu putea |ua |n cons|derare no||e
uaca LesLaLorul dlspunea prln legaLul 3+* 9-".-/!1-)"+$de oo boo cote oo ll
|mpre[urar| |v|te |n |nterva|u| de t|mp cupr|ns |ntre momentu| |ntocm|r||
testamentu|u| s| momentu| mort|| testatoru|u| .
opottloeo, acel legaL era nul penLru ca nlmenl nu poaLe LransmlLe ceea ce nu are, dar,
Jopo lotocmlteo testomeotolol, testatoru| putea deven| propr|etar a| bunu|u| |egat .
ln aceasLa slLuaLle, legaLul ar puLea fl execuLaL, de vreme ce LesLaLorul a devenlL
proprleLarul acelul bun, sl LoLusl &+0!1'& *!$!"+ "'& 3+"1*' /! +& ! 4)#1 "'& -"
$)$+"1'& -"1)/$-*-- 1+#1!$+"1'&'-G
3) A Lrela condlLle de fond sl-a gaslL expresla ln N+0'&! I!1)"-!"!7 slngura regula dln drepLul
roman ce poarLa numele celul care a creaL-o, coto cel 8ottoo, regula poLrlvlL carela .!/! '"
&+0!1 +#1+ "'& -" $)$+"1'& -"1)/$-*-- 1+#1!$+"1'&'- 9! *!$!"+ "'& 3+"1*' 1)1.+!'"!.
uar legaLele presupun sl respectarea unor cond|t|| de fond:
I|de|com|se
I|de|com|su| esLe !/1'& .+ '&1-$! 9)-"1! 3*-" /!*+ ) 3+*#)!"!7 .+"'$-1! .-#3)"+"1 #!'
.-#3'"!1)*7 *)!0! ) !&1! 3+*#)!"!7 .+"'$-1! 4-.'/-!*7 #! 1*!"#$-1! '" %'" #!' ) 3!*1+ .-" $)#1+"-*+
!&1+- 3+*#)!"+ /!*+ +#1+ .+"'$-1! 4-.+-/)$-#!*G
lldelcomlsul putea f| |ntrodus |n testament,dar el putea f| |ntocm|t |n mod va|ab|| s| |n afara
uaca fldelcomlsul era lnLrodus ln LesLamenL, aLuncl /!&-1!1+! .+ 4-.'/-!* ) !9+!
uaca lnsa, fldelcomlsul era lnLocmlL ln afara LesLamenLulul, aLuncl 3'1+!' 4- +&'.!1+ 1)!1+
$)#1+"-1)*'&G
/)".-1--&+ .+ 4)*$! #- .+ 4)". !&+ 1+#1!$+"1'&'-G
testamentu|u|.
/)".-1--&+ .+ 4)*$! #- .+ 4)". !&+ 1+#1!$+"1'&'-G
ana lo vtemeo lol Octovloo, fldelcomlsul a fosL sancLlonaL numa| pe tm re||g|os sl pe taram
e langa f|de|com|su| ob|snu|t, romanll au mal cunoscuL sl f|de|com|su| de fam|||e, ln cazul carula
mora|, lnsa, lncepand Jlo vtemeo lol Octovloo, el a fosL sancLlonaL s| pe taram [ur|d|c.
8omanll au cunoscuL sl f|de|com|su| de ered|tate, fldelcomls care putea avea ca ob|ect f|e o parte
.-#3)"+"1'& -- 1*!"#$-1+! '" %'" 4-.'/-!*'&'- /' /)".-1-! /! !/+#1! #!:& 1*!"#$-1! &! *!".'& &'- '"+-
3+*#)!"+ .-" !/++!#- 4!$-&-+7 /!*+ &! *!".'& +- !9+! !/++!#- )%&-0!1-+, ceea ce presupune ca prln
mecanlsmul 4-.+-/)$-#'&'- .+ 4!$-&-+, fldelcomlsarul devenea ln mod auLomaL flduclar, avand obllgaLla
sa lase bunul respecLlv alLel persoane dln aceeasl famllle, care devlne sl ea LoL flduclar. ln felul acesLa s-a
aslguraL pasLrarea bunurllor de valoare ln sanul acelelasl famllll.
#+"!1'#/)"#'&1'& Q*+%+&-!" AG
rln care raporLurlle dlnLre mosLenlLorul flduclar sl fldelcomlsar au fosL
reglemenLaLe de asa manlera lncaL mosten|toru| f|duc|ar sa dobandeasca
totus| o parte d|n succes|une, lar ln vremea lul !usLlnlan s-au lnlLlaL o serle
de reforme prln care |egate|e s| f|de|com|se|e au fost un|f|cate, s-au
conLoplL.
#+"!1'#/)"#'&1'& J!0!#-!"7 2.
ue aceea, ln pracLlca, mosten|tor|| f|duc|ar| au lncepuL sa repudleze succeslunlle lncarcaLe
cu 4-.+-/)$-#+ .+ +*+.-1!1+, ln paguba credlLorllor defuncLulul, asa lncaL s-au daL 2
senatusconsu|te:
1I1LUL IV
C8LIGA1IUNI - Ak1LA GLNLkALA
CaplLolul l
Cr|g|nea, def|n|t|a s| e|emente|e ob||gat|e|
d|n succes|une, f|e |ntreaga succes|une, lar daca f|de|com|su| de ered|tate era lnclus ln LesLamenL,
apareau o serle de compllcaLll, lnLrucaL mosLenlLorul avea callLaLea de flduclar sl ttebolo so ttoosmlto
lotteoqo socceslooe flJelcomlsotolol Jopo cote otmo so ploteosco Jototllle soccesotole Jlo boootlle sole.
Cr|g|nea ob||gat|e|
MaLerla obllgaLlllor prezlnLa o lmporLanLa cu LoLul aparLe, ln prlmul rand penLru ca ob||gat|||e sunL
1) J!*1+! 0+"+*!&! sau 1+)*-! 0+"+*!&! ! )%&-0!1--&)*
La parLea generala vom cerceLa acele regull care sunL comune LuLuror lzvoarelor de
obllgaLll.
La parLea speclala vom sLudla flecare lzvor de obllgaLll ln parLe, cu forma, cu
elemenLele sl cu efecLele sale speclflce.
2) J!*1+! #3+/-!&! sau -29)!*+&+ )%&-0!1--&)*
MaLerla obllgaLlllor are doua part|:
1exLele romane ne-au Lransmls doua def|n|t|| a|e ob||gat|e|, una ll aparLlne lul aul lar a doua ll
og||nda [ur|d|ca a econom|e| de sch|mb ,lar economla de schlmb romana a cunoscuL o dezvolLare fara
precedenL, lar concepLele, caLegorllle, prlnclpllle sl lnsLlLuLllle dln maLerla obllgaLlllor au fosL preluaLe ln
drepLul modern fara adapLarl, au fosL preluaLe ln forma pura.
aparLlne lul !usLlnlan sl lnLrucaL deflnlLla lul !usLlnlan esLe aproprlaLa de cea moderna, ne vom oprl
oLrlvlL lul !usLlnlan: R%&-0!1-) +#1 -'*-# 9-"/'&'$ D') "+/+##-1!1+ !.#1*-"0-$'* !&-/'-'# #)&9+".!+
aparLlne lul !usLlnlan sl lnLrucaL deflnlLla lul !usLlnlan esLe aproprlaLa de cea moderna, ne vom oprl
asupra el.
uln aceasLa deflnlLle rezulLa ca ob||gat|a esLe o |egatura de drept, exprlmaLa prln cuvlnLele
-'*-# 9-"/'&'$ , lar ln drepLul modern aceasLa legaLura de drepL esLe denumlLa raport [ur|d|c
ob||gat|ona| sau ob||gat|e.
L|emente|e ob||gat|e|
@'%-+/1+&+ AG
R%-+/1'& CG
@!"/1-'"+! EG
cred|toru| a)
Deb|toru| b)
Cred|toru| esLe #'%-+/1'& !/1-9 !& )%&-0!1-+- lnLrucaL el poote ptetloJe o ploto,
poslblllLaLe care esLe denumlLa drept de creanta.
Deb|toru| esLe soblectol poslv ol obllqotlel, lnLrucaL el poote fl coosttoos pe cole
joJlcloto so foco ploto.
Sub|ecte|e obllgaLlel sunL:
Cb|ectu| obllgaLlel esLe desemnaL ln deflnlLle prln cuvanLul 3&!1, lnsa cuvanLul nu are
semlnlflcaLla remlLerll unel sume de banl,cl are un lnLeles exprlmaL prln Lermenll de: .!*+,
4!/+*+ sl 3*!+#1!*+.
CuvanLul dare desemneaza )%&-0!1-! .+ ! 1*!"#$-1+ 3*)3*-+1!1+! #!' .+ !
/)"#1-1'- '" !&1 .*+31 *+!&G
CuvanLul facere desemneaza obllqotlo Je o foce cevo peotto cteJltot, spre

exemplu presLarea unul servlclu.
CuvanLul praestare desemna )%&-0!1-! .+ ! 3*)/'*! 4)&)#-"1! '"'- &'/*' 4!*! !

/)"#1-1'- '" .*+31 *+!&G AsLazl, cuvanLul 3*!+#1!*+ esLe egal cu plaLa.
1) CblecLul obllgaLlel Lrebule sa fle ||c|t sl mora|, adlca ln conformlLaLea cu

cerlnLele legll sl ale moralel
a) lmposlblllLaLe 4-2-/!
b) lmposlblllLaLe ,'*-.-/!
Impos|b|||tatea f|z|ca apare aLuncl cand se ptomlte ceeo ce oo exlsto lo
oototo, de exemplu un anlmal fabulos.
Impos|b|||tatea [ur|d|ca apare aLuncl cand se ptomlte oo locto
oepottlmoolol.
2) CblecLul obllgaLlel Lrebule sa fle pos|b||, lar |mpos|b|||tatea esLe de doua
felurl:
3) CblecLul obllgaLlel Lrebule sa fle determ|nat sau cel puLln determ|nab||
4) CblecLul obllgaLlel Lrebule sa constea d|ntr-o prestat|une pe care deb|toru| o
face cred|toru|u| , lnLrucaL obllqotllle soot qovetoote Je ptloclplol telotlvltotll, ln
sensul ca ob||gat|||e produc efecte numa| |ntre part|, nu s| fata de tert|.
Cb|ectu| ob||gat|e| Lrebule sa lndepllneasca anumlLe cond|t||:
Cb||gat|a presupune lnLrunlrea a 3 e|emente:
*+- #+/'".'$ ")#1*!+ /-9-1!1-# -'*! - Obllqotlo este o leqototo Je Jtept ptlo cote sootem coosttoosl o
plotl cevo coofotm Jteptolol cetotll ooostte.
sensul ca ob||gat|||e produc efecte numa| |ntre part|, nu s| fata de tert|.
3)CblecLul obllgaLlel Lrebule sa prez|nte |nteres pentru cred|tor
Sanct|unea esLe al Lrellea elemenL al obllgaLlel.
uaca deb|toru| nu p|ateste de buna vo|e, cred|toru| are |mpotr|va |u| o act|une
persona|a, prln care ll poaLe consLrange pe cale [udlclara sa faca plaLa, sa execuLe obllgaLla.
e langa sensul claslc de raport [ur|d|c, cuvanLul )%&-0!1-+ are sl alLe sensurl. AsLfel, cuvanLul
ob||gat|e desemneaza sl .!1)*-! 3+ /!*+ 1*+%'-+ #! ) 3&!1+!#/! .+%-1)*'&7 dupa cum se numesLe
obllgaLle sl drepLul de creanLa al credlLorulul, lar sensul cu care esLe uLlllzaL cuvanLul ob||gat|e rezulLa
dln conLexL.
CaplLolul ll
C|as|f|carea ob||gat|||or
1exLele romane ne-au Lransmls numeroase cr|ter|| de c|as|f|care a ob||gat|||or, dlnLre care
AG ;29)!*+&+
CG @!"/1-'"+!
EG ?'$!*'& 3!*1-/-3!"1-&)* &! *!3)*1'& ,'*-.-/ )%&-0!1-)"!&
lmporLanLe sunL tre|:
C|as|f|carea ob||gat|||or dupa |zvoare
+< /)"1*!/1'
+< .+&-/1)
Mal Larzlu lnsa, Calus sl-a daL seama ca exlsLa sl alLe lzvoare de obllgaLll, care nu sunL nlcl
r|ma c|as|f|care a obllgaLlllor, ln funcLle de |zvoare, ne-a fosL Lransmlsa de Calus prln "lostltotele"
sale, ln care preclzeaza ca ob||gat|||e |zvorasc:
lmparaLul !usLlnlan ne-a Lransmls o c|as|f|care cvadr|part|ta a lzvoarelor de obllgaLll,
conLracLe nlcl dellcLe sl pe care le-a denumlL 9!*-!+ /!'#!*'$ 4-0'*!+ sau a|te |zvoare de
ob||gat||.
/)"1*!/1+
D'!#-/)"1*!/1+
.+&-/1+
S'!#-.+&-/1+
Contractu| esLe o /)"9+"1-+ 0+"+*!1)!*+ .+ )%&-0!1-- sau /)"9+"1-+ /!*+ 0+"+*+!2!
.*+31'*- .+ /*+!"1! #- .!1)*--G
@!"/1-'"+! AG
T4+/1+&+ CG
O)*$! EG
La romanl, contracte|e se claslflca ln funcLle de tre| cr|ter||:
.+ .*+31 #1*-/1 -
.+ %'"!:/*+.-"1! -
Contracte|e de drept str|ct sunL lnLerpreLaLe de [udecaLor ad
ln funcLle de sanct|unea lor, conLracLele sunL:
oLrlvlL lul !usLlnlan, obllgaLllle lzvorasc dln:
preluaLa sl ln drepLul modern.
Contracte|e de drept str|ct sunL lnLerpreLaLe de [udecaLor ad
||tteram.
Contracte|e de buna-cred|nta se lotetpteteozo Je joJecotot lo
scopol Je o stoblll cote o fost loteotlo pottllot soo voloto teolo o
pottllot otoocl cooJ oo locbelot coottoctol.
U"-&!1+*!&+ -
V-&!1+*!&+ -
La contracte|e un||atera|e, ooo Jlotte pottl ote oomol colltoteo Je
cteJltot, lar ceololto potte oomol colltoteo Je Jebltot (conLracLul de
lmprumuL).
La contracte|e b||atera|e, ombele pottl oo sl colltoteo Je cteJltot sl
colltoteo Je Jebltot, lo ocelosl tlmp (conLracLul de vanzare).
Spre exemplu, conLracLul de depozlL se nasLe unllaLeral,
deoarece ln momenLul formarll sale numal depozlLarul are
obllgaLla de a resLlLul lucrul daL ln pasLrare la cererea
deponenLulul. uaca lnsa depozlLarul face chelLulell pe conL
proprlu ln vederea conservarll lucrulul el are drepLul la
despagublre, asLfel lncaL ln aceasLa lpoLeza conLracLul devlne
bllaLeral.
lnsa, romanll sl-au daL seama ca exlsLa sl contracte b||atera|e
|mperfecte, acelea care se nasc un||atera|e. dar pe parcursul
execuLarll pot deven| b||atera|e.
ln funcLle de efecte|e lor, conLracLele sunL:
/)"1*!/1+ #)&+$"+ -
/)"1*!/1+ "+#)&+$"+. -
a) contracte |n forma re||g|oasa
b) contracte |n forma verba|a
c) contracte |n forma autent|ca
d) contracte |n forma scr|sa
Contracte|e so|emne presupun respectarea unor cond|t|| de forma
ln funcLle de care, la randul lor, se c|as|f|ca ln:
a) contracte rea|e
b) contracte consensua|e
c) contracte nenum|te
Contracte|e rea|e se formeaza 3*-" /)"9+"1-! 3!*1-&)* -"#)1-1!
.+ *+$-1+*+! $!1+*-!&! ! &'/*'&'-7 spre exemplu, conLracLul
de lmprumuL.
Contracte|e consensua|e se formeaza 3*-" #-$3&! /)"9+"1-+ !
3!*1-&)*, spre exemplu, conLracLul de vanzare la nasLere ln
momenLul reallzarll acordulul de volnLa cu prlvlre la oblecL sl
preL. ue aceea, [urlsconsulLll spuneau ca aparlLla conLracLelor
consensuale marcheaza momeotol Je moxlmo obsttoctlzote o
tebolcll jotlJlce ptlo cote se cteeozo obllqotll.
Contracte|e neso|emne nu presupun respectarea unor cond|t|| de
forma sl la randul lor se claslflca ln tre| categor||:
ln funcLle de forma lor, conLracLele se claslflca ln:
Contracte|e nenum|te se formeaza 3*-" /)"9+"1-! 3!*1-&)*
-"#)1-1! .+ +<+/'1!*+! )%&-0!1-+- .+ /!1*+ '"! .-"1*+ 3!*1-7
ceea ce lnseamna ca la conLracLele nenumlLe, penLru una dln
parLl, formarea sau nasLerea conLracLulul colnclde cu
execuLarea sa. un exemplu esLe conLracLul de schlmb.
Spre exemplu, gesLlunea de afacerl consLa ln admlnlsLrarea bunurllor unel
persoane fara sLlrea el, spre exemplu, ln llpsa proprleLarulul, veclnul ll repara
casa. AcesL fapL esLe llclL sl genereaza efecLe slmllare cu cele ale conLracLulul de
mandaL, conslderandu-se ca acela care admlnlsLreaza bunurlle alLula se
comporLa ca sl cand ar fl prlmlL o lmpuLernlclre.
CuvanLul quas|contract vlne de la D'!#- +< /)"1*!/1' (co sl Jlo coottoct), lnLrucaL
quas|contractu| esLe un 4!31 &-/-1 /!*+ 0+"+*+!2! +4+/1+ #-$-&!*+ /' /+&+ !&+
/)"1*!/1'&'-.
De||cte|e sunL 4!31+ -&-/-1+7 /!'2!1)!*+ .+ 3*+,'.-/--7 /!*+ 0+"+*+!2! )%&-0!1-! .+ !

*+3!*! 3*+,'.-/-'& /!'2!1 #!' .+ ! 3&!1- ) !$+".!G
uas|de||cte|e sunL 1)1 4!31+ -&-/-1+ /!'2!1)!*+ .+ 3*+,'.-/--7 lar ln drepLul roman nu
exlsLa condlLll de forma sau de fond penLru a dlsLlnge lnLre dellcLe sl quasldellcLe
lnLrucaL concepLul de quasldellcL a aparuL daLorlLa menLallLaLll conservaLoare a
romanllor, neexlsLand crlLerll de dlsLlncLle.

C|as|f|carea ob||gat|||or |n funct|e de sanct|une 2.
I-9-&+ !B
?!1'*!&+ %B
uaca deblLorul nu execuLa de buna vole o obllgaLle clvlla, credlLorul are lmpoLrlva lul o
!/1-'"+ 3+*#)"!&! .+ .*+31 #1*-/1 sau .+ %'"! /*+.-"1! prln care ll poaLe consLrange pe cale
[udlclara, adlca prln proces sa-sl execuLe obllgaLla, sa faca plaLa.
Cb||gat|||e c|v||e sunL #!"/1-)"!1+ 3*-" !/1-'"+.
uaca deblLorul nu execuLa de buna vole o obllgaLle naLurala, credlLorul nu are acLlune
lmpoLrlva lul sl nu-l poaLe consLrange sa faca plaLa, sa-sl execuLe obllgaLla.
uaca lnsa, deblLorul execuLa de buna vole o obllgaLle naLurala, el "' 3)!1+ *+3+1!7
!.-/! "' 3)!1+ -"1+"1! /' #'//+# !/1-'"+! -" *+3+1-*+, penLru a cere resLlLulrea plaLll pe care
a facuL-o de buna vole. ueoarece el nu se afla ln slLuaLla acelula care a facuL plaLa lucrulul
nedaLoraL, cl se afla ln slLuaLla acelula care a execuLaL o obllgaLle, sl daca LoLusl, el
lnLenLeaza acLlunea ln repeLlre, credlLorul se va apara cu succes, parallzandu-l acLlunea prln
except|unea |ucru|u| datorat s| p|at|t.
ue aceea spunem ca, obllgaLllle naLurale sunL #!"/1-)"!1+ 3+ /!&+ .+ +</+31-'"+W3*-"
+</+31-'"+G
Cb||gat|||e natura|e nu sunL sancLlonaLe pe cale de acLlune, cl 3+ /!&+ .+ +</+31-'"+G
ln funcLle de sancLlunea lor, obllgaLllle se claslflca ln:
Cb||gat|| cu p|ura||tate de sub|ecte 3.
CbllgaLllle se claslflca sl ln funcLle de numaru| part|c|pant||or |a raportu| [ur|d|c ob||gat|ona|
(numarul sublecLelor sublecLelor), cacl !usLlnlan ne-a lnfaLlsaL cea mal slmpla obllgaLle, aceea ln care
exlsLa un slngur deblLor sl un slngur credlLor. uar, pe langa ob||gat|||e s|mp|e, exlsLa sl ob||gat||
comp|exe, cu plurallLaLe de sublecLe, ln care sunL fle mal mulLl credlLorl, fle mal mulLl deblLorl.
R%&-0!1-- /)",'"/1+ !B
I)*+!&+W#)&-.!*+ %B
uaca sunL ma| mu|t| cred|tor|, flecare credlLor va puLea preLlnde numal parLea sa dln
lar daca sunL ma| mu|t| deb|tor|, raporLul [urldlc se va sLlnge numal dupa ce sl ulLlmul
creanLa. lar daca sunL mal mulLl deblLorl, flecare deblLor va puLea fl LlnuL numal penLru
parLea lul dln daLorle, prln urmare, la obllgaLllle con[uncLe avem ma| mu|te ob|ecte s| un
raport [ur|d|c ob||gat|ona|, care se vo stloqe oomol Jopo ce sl oltlmol Jlotte cteJltotl lsl vo fl
volotlflcot potteo so Jlo cteooto, daca sunL mal mulLl credlLorl.
La romanl, regula era ca obllgaLllle cu plurallLaLe de sublecLe sunL con[uncte]d|v|z|b||e.
dlnLre deblLorl lsl va fl plaLlL parLea lul dln daLorle.
lnsa, parLlle aveau poslblllLaLea ca prlnLr-o convent|e spec|a|a sa Lransforme obllgaLla cu
plurallLaLe de sublecLe lnLr-o obllgaLle coreala/solldara.
Cb||gat|||e con[uncte sunL 0'9+*"!1+ .+ 3*-"/-3-'& .-9-2-%-&-1!1-- /*+!"1+&)* #- .!1)*--&)*.
Cb||gat||| so||dare.
CbllgaLllle cu plurallLaLe de sublecLe, ln care parLlle sunL pe plclor de egallLaLe, se claslflca la randul lor
ln:
Curs 4
16 marLle 2010
10:02
uaca sunL ma| mu|t| cred|tor|, otlcote Jlotte cteJltotl poote volotlflco lotteqol Jtept
uaca sunL ma| mu|t| deb|tor|, otlcote Jlotte Jebltotl poote fl tloot peotto lotteoqo
Je cteooto.
Asadar, la obllgaLllle coreale avem un s|ngur ob|ect s| ma| mu|te raportur| [ur|d|ce
Jototle.
ob||gat|ona|e, !1!1+! *!3)*1'*- /!1+ 3!*1- #'"1. lar daca unul dlnLre credlLorl lsl valorlflca
drepLul de creanLa, LoaLe celelalLe raporLurl [urldlce se sLlng dln llpsa de oblecL.
Cb||gat||| so||dare.
N8: ln concluzle, obllgaLllle con[uncLe se caracLerlzeaza prln 3&'*!&-1!1+ .+ )%-+/1+ #- '"-/-1!1+ .+
*!3)*1 ,'*-.-/, lar obllgaLllle coreale se caracLerlzeaza prln 3&'*!&-1!1+ .+ *!3)*1'*- ,'*-.-/+ #- 3*-"
'"-/-1!1+ .+ )%-+/1+G
CaplLolul lll
L|emente|e contracte|or
T&+$+"1+ +#+"1-!&+ AB
T&+$+"1+ !//-.+"1!&+ CB
R%-+/1'& AB
I)"#-$1!$!"1'& CB
I!3!/-1!1+! EB
koman|| confundau ob|ectu| contractu|u| cu efecte|e sa|e, adlca ll
confundau cu obllgaLla pe care conLracLul o genera.
1)
koman|| confundau ob|ectu| contractu|u| cu ob|ectu| ob||gat|e|,
prln urmare, ln acesL sens, oblecLul conLracLulul consLa ln, fle dln
darurl, fle dln facere, fle dln presLare.
2)
1rebule sa reLlnem ca la romanl contracte|e nu erau trans|at|ve de
Spre exemplu, daca vanzaLorul se obllga sa LransmlLa proprleLaLea
asupra unul lucru, ln execuLarea acesLel obllgaLll, el Lrebula sa
recurga la manclpaLlune.
e cand astaz|, conLracLele sunL LranslaLlve de proprleLaLe, lncaL ln
propr|etate, cl numal generatoare de ob||gat||, lar daca deblLorul se obllga sa
LransmlLa proprleLaLea asupra unul lucru, Lrebula sa recurga la un acL ulLerlor sl
dlsLlncL de conLracL penLru a-sl execuLa acea obllgaLle.
momenLul lnchelerll conLracLulul de vanzare, cumparatoru| dobandeste
ca||tatea de propr|etar ch|ar |n momentu| |nche|er|| contractu|u|.
Cb|ectu| contractu|u| avea la romanl 2 accepLlunl: 1.
ue alLfel, cuvanLul "cooseoso" vlne de la "com seotlte", adlca a avea o parere
Cons|mtamantu| esLe $!"-4+#1!*+! .+ 9)-"1! ! '"+- 3!*1- -" #+"#'& .)*-1 .+ /+!&!&1!
3!*1+.
2.
La romanl, exlsLau cauze care duceau la |nex|stenta cons|mtamantu|u|. lar
|dent|ca cu a ce|e||a|te part|.
?+#+*-)2-1!1+! AB
T*)!*+! CB
cauzele de lnexlsLenLa a conslmLamanLulul erau 3:
Lle sunL ln numar de 3:
L|emente|e esent|a|e se numesLe asLfel deoarece, l" &-3#! &)*7 /)"1*!/1'& "' #+ 3)!1+ 4)*$! -"
$). 9!&!%-&.
1.
ConLracLele presupun lnLrunlrea unor elemenLe care se claslflca ln:
T*)!*+! CB
>-)&+"1! 4-2-/! EB
Neser|oz|tatea aparea aLuncl cand cons|mtamantu| era dat |n g|uma sau
Spre exemplu, conslmLamanLul daL de acLor ln lnLerpreLarea
unul rol.
ln drepLul roman, de regula, eroarea nu afecta cons|mtamantu|.
Lroarea esLe 0*+#-1! -"1+&+0+*+7 *+3*+2+"1!*+ ! '")* -$3*+,'*!*-.
T**)* -" "+0)1-) AB
T**)* -" 3+*#)"! CB
T**)* -" /)*3)*+ EB
T**)* -" #'%#1!"1-! XB
Apare aLuncl cand una dlnLre parLl lnLenLloneaza sa lnchele
un anumlL conLracL, lar cealalLa parLe crede ca esLe vorba
despre alL conLracL.
Spre exemplu, rlmus lnLenLloneaza sa vanda un lucru, lar
Secundus crede ca l se doneaza. ln acesL caz, nu exlsLa
conslmLamanL sl prln urmare nlcl conLracL, penLru ca llpsesLe
un elemenL esenLlal.
Lrror |n negot|o esLe +*)!*+! /' 3*-9-*+ &! "!1'*! ,'*-.-/! !
/)"1*!/1'&'-G
Spre exemplu. rlmus lnLenLloneaza sa lnchele conLracLul cu
Secundus (bun arhlLecL) sl ln reallLaLe, ll lnchele cu 1erLlus. nu
exlsLa conslmLamanL.
Lrror |n personamesLe +*)!*+! /' 3*-9-*+ &! -.+"1-1+! '"+-! .-"1*+
3!*1-G
Apare aLuncl cand prlmus lnLenLloneaza sa dobandeasca un
anumlL lucru, lar Secundus crede ca esLe vorba despre alL
lucru.
Lrror |n corpore esLe +*)!*+! /' 3*-9-*+ &! &'/*'.
Spre exemplu, rlmus lnLenLloneaza sa cumpere un
candelabru fllndca e confecLlonaL dln arglnL, lar Secundus
crede ca esLe vorba despre un candelabru confecLlonaL dln
arama.
Lrror |n substant|a esLe +*)!*+! /' 3*-9-*+ &! /!&-1!1-&+ +#+"1-!&+ !&+
&'/*'&'- sl se numesc esenLlale acele callLaLl ale lucrulul care
deLermlna parLlle sa lnchele conLracLul.
uar, ln 4 cazurl deLermlnaLe, eroare ducea la lnexlsLenLa
conslmLamanLulul:
Spre exemplu, una dlnLre parLl forLeaza conLracLul prln forLarea
malnll
V|o|enta f|z|ca ducea la lnexlsLenLa conslmLamanLulul lnLrucaL 9-)&+"1!
4-2-/! +</&'.+ 3)#-%-&-1!1+! $!"-4+#1!*-- .+ 9)-"1!G
ln lmpre[urarl care exclud lnLenLla parLll de a se obllga.
MeLus - Leama/vlolenLa pslhlca 1)
V|c|||e]v|t|||e de cons|mtamant sunL:
MeLus - Leama/vlolenLa pslhlca 1)
uolus - dol/lnselaclune 2)
lnsa, la orlglne, ln epoco vecbe, vlolenLa pslhlca consLand ln amenlnLarea cu un rau penLru a
deLermlna o persoana sa lnchele conLracLul nu afecta cons|mtamantu|, deoarece vechll
romanl spuneau "bo octo volootos seot tomeo volootos", adlca o volnLa consLransa esLe
LoLusl o volnLa.
e de alLa parLe, ln epoca veche toate contracte|e romane au fost so|emne, lar lnchelerea
lor presupunea respecLarea unor cond|t|| de forma, prlnLre care sl 3*+2+"1! $!*1)*-&)*,
lmpre[urarl care excludeau poslblllLaLea exerclLarll vlolenLel pslhlce.
5!/1-) $+1'#5 !B
5+</+31-) $+1'#5 b)
Act|o metus era pusa la dlspozlLla vlcLlmel vlolenLel pslhlce peotto o loo loltlotlvo lo
veJeteo ooolotll ptlo mljlooce loJltecte o coottoctolol care a fosL lnchelaL prln
uLlllzarea vlolenLel pslhlce.
Lxcept|o metus era pusa la dlspozlLla vlcLlmel peotto o se opoto co socces lmpottlvo
cteJltotllot cote ll ceteo so-sl execote obllqotlo osomoto sob lmpetlol omeolototllot.
Asadar, lndlferenL de callLaLea sa procesuala (reclamanL/paraL), vlcLlma casLlga
lnLoLdeauna procesul, sl asLfel se a[ungea pe cale lndlrecLa la anularea conLracLulul.
lnsa, caLre sfarslLul epocll vechl, au aparuL contracte|e neso|emne, care se formeaza prln
#-$3&! $!"-4+#1!*+ .+ 9)-"1! ! 3!*1-&)*G ln noua slLuaLle, vlolenLa pslhlca a devenlL poslblla
sl s-a exerclLaL ln maLerle conLracLuala. ue aceea, preLorul a lnLervenlL sl a creaL 2 ml[loace
procedurale prln care se puLea obLlne anularea conLracLulul lnchelaL sub lmperlul vlolenLel
pslhlce:
Metus s| do|us nu afectau ex|stenta cons|mtamantu|u|, cl ll vlclau ln sensul ca vlcLlma vlolenLel
pslhlce sau vlcLlma lnselaclunll dlspunea de procedee [urldlce prln care puLea obLlne pe ca|e
|nd|recta !"'&!*+! /)"1*!/1'&'- care a fosL lnchelaL sub lmperlul amenlnLarllor sau sub lmperlul
lnselaclunll.
Y*%-1*' -B
Z'.+/!1)* 3*)3*-':2-# --B
ln callLaLe de arb|tru, dupa ce [udecaLorul se convlngea de [usLeLea preLenLlllor
reclamanLulul, ll ordona paraLulul sa dea saLlsfacLle acelor preLenLll, ln cazul nosLru ll
ordona sa renunLe la conLracL. lar daca paraLul nu execuLa acel ordln, arblLrul devenea
[udecaLor proprlu-zls sl pronunLa senLlnLa de condamnare cu conseclnLe foarLe grave
penLru paraL, lncaL paraLul prefera sa execuLe ordlnul pronunLaL de [udecaLor ln
callLaLe de arblLru sl sa renunLe la conLracL.
laLa cum , prln execuLarea acelul ordln, se a[ungea pe cale lndlrecLa chlar la anu|area
contractu|u|.
Sl dolul a fosL sancLlonaL la sfars|tu| kepub||c|| (epocll vechl) prln 5!/1-) .+ .)&)5 sl prln
5+</+31-) .)&-5, lnsa "octlo metos" sl "octlo Je Jolo" nu sunt act|un| |n anu|are, cl sunL
procedee |n anu|are lnLrucaL romanll nu au cunoscuL acLlunlle ln anulare, adlca acLlunl prln
care sa se urmareasca anularea unul conLracL, cl numal procedeele ln anulare, ln sensul ca
"acLlo meLus" sl "acLlo de dolo" erau act|un| arb|trar|| ln cazul carora [udecaLorul avea o
dubla callLaLe:
Do|us consLa ln $-,&)!/+&+ .)&)#-9+W9-/&+"+ 3*-" /!*+ '"! .-"1*+ 3!*1- ) .+1+*$-"! 3+ /+!&!&1! #!
-"/6+-+ /)"1*!/1'&G
Capac|tatea - !31-1'.-"+! 3+*#)!"+- .+ ! /)"1*!/1!G 3.
ln drepLul roman, numal potet fomlllos avea o depllna capaclLaLe de a
conLracLa. e cand, persoanele olleol lotls aveau o capaclLaLe llmlLaLa de a
conLracLa.
Q+*$+"'& AB
I)".-1-! CB
La romanl, erau numeroase, dar mal lmporLanLe sunL 2:
AcesLe elemenLe se numesc accldenLale lnLrucaL contractu| se |nche|e |n mod va|ab|| s| |n
||psa |or, ele fllnd lncluse ln conLracL numal la lnlLlaLlva parLllor.
evenlmenLul vllLor sl slgur de care deplnde ex|g|b|||tatea unul drepL se numesLe
termen suspens|v
a)
evenlmenLul vllLor sl slgur de care deplnde st|ngerea unul drepL se numesLe
termen ext|nct|v
b)
Spre exemplu, rlmus ll promlLe lul Secundus ca ll va plaLl 100 la
calendele lul aprllle. ana la 1 aprllle, drepLul de creanLa, desl exlsLa,
nu esLe exlglbll, lar acLlunea va fl resplnsa. lar daca dupa
lndepllnlrea Lermenulul suspenslv, credlLorul va lnLenLa o noua
acLlune, va fl resplnsa sl a doua acLlune deoarece se opune efecLulul
exLlncLlv al lul lltls cootestotlo, cacl, ln vlrLuLea efecLulul exLlncLlv al
lul lltls cootestotlo, drepLul de creanLa s-a sLlns cu ocazla prlmulul
proces, lar acolo unde nu exlsLa drepL, nu exlsLa nlcl acLlune ln
[usLlLle.
lar daca LlLularul unul drepL de creanLa cu Lermen suspenslv lnLenLeaza
acLlunea |na|nte de |ndep||n|rea termenu|u|, octlooeo vo fl tesploso
lnLrucaL drepLul nu esLe exlglbll.
1ermenu| suspens|v nu afecteaza ex|stenta dreptu|u| de creanta, cl numal
exlglblllLaLea sa. ln sensul ca drepLul de creanLa se nasLe ln momenLul lnchelerll
conLracLulul, dar el devlne exlglbll, adlca poaLe fl valorlflcaL pe cale [udlclara,
prln proces numa| dupa a[ungerea |a termen.
rlmus ll promlLe lul Secundus sa ll plaLeasca o suma de banl anuala pana
la moarLea sa.
1ermenu| ext|nct|v.
1ermenu| esLe +9+"-$+"1'& 9--1)* #- #-0'* .+ /!*+ .+3-".+ +<-0-%-&-1!1+! #!' #1-"0+*+! '"'-
.*+31, de unde rezulLa ca Lermenul esLe de 2 felurl:
1.
Spre exemplu, rlmus promlLe sa ll plaLeasca 100 lul Secundus daca
se lnLoarce dln LglpL corabla lul 1erLlus. lar daca LlLularul drepLulul
de creanLa sub condlLle suspenslva lnLenLeaza acLlunea |na|nte de
|ndep||n|rea cond|t|e|, acLlunea va fl resplnsa, dln llpsa de oblecL. lar
AfecLeaza chlar ex|stenta dreptu|u| de creanta ln sensul ca drepLul de
creanLa la nasLere nu ln momenLul lnchelerll conLracLulul, cl numal daca
se lndepllnesLe condlLla.
LvenlmenLul vllLor sl neslgur de care deplnde nasLerea unul drepL se numesLe
cond|t|a suspens|va.
a)
Cond|t|a esLe +9+"-$+"1'& 9--1)* #- "+#-0'* .+ /!*+ .+3-".+ "!#1+*+! #!' #1-"0+*+! '"'-
.*+31, prln urmare sl condlLla esLe de 2 felurl:
2.
L|emente|e acc|denta|e 2.
|ndep||n|rea cond|t|e|, acLlunea va fl resplnsa, dln llpsa de oblecL. lar
daca dupa |ndep||n|rea cond|t|e|, credlLorul lnLenLeaza o noua
acLlune, cea de-a doua acLlune va fl admlsa (numal ea are oblecL),
deoarece prln acLlune nu a avuL oblecL, lar lltls cootestotlo nu a
puLuL opera.
LvenlmenLul vllLor sl neslgur de care deplnde sLlngerea unul drepL se numesLe
cond|t|e rezo|utor|e (poct comlsotlo).
b)
CaplLolul lv
Lfecte|e ob||gat|||or
?)*$!&+ AB
Y//-.+"1!&+ CB
LfecLul normal al obllgaLlel consLa ln +<+/'1!*+! +-7 asLfel lncaL credlLorul sa-sl poaLa valorlflca
drepLulul de creanLa.
R%&-0!1--&+ /)"1*!/1'!&+ AB
R%&-0!1--&+ .+&-/1'!&+ CB
ln prlmul rand penLru ca ob||gat|||e contractua|e sunL guvernaLe de 3*-"/-3-'& *+&!1-9-1!1--
+4+/1+&)* /)"1*!/1+&)*, conform carula "*+# -"1+* !&-)# !/1! !&--# "+D'+ ")/+*+ "+D'+
3*).+##+ 3)1+#15 - conLracLele lnchelaLe lnLre unll nlcl nu vaLama, nlcl nu proflLa alLora. Cu
alLe cuvlnLe, conLracLele produc efecLe numal lotet pottes, nu sl etqo omoes.
J+*#)!"+&+ /!*+ !' -"/6+-!1 /)"1*!/1'& AG
8)#1+"-1)*-- !/+&)* 3+*#)!"+ CG
I*+.-1)*-- /6-*)0*!4!*- !- 3+*#)!"+&)* /!*+ !' -"/6+-!1 /)"1*!/1'& EG
lnsa, prln parLl conLracLanLe lnLelegem:
J*-"/-3-'& "'&-1!1-- #1-3'&!1-'"-- 3+"1*' !&1'& AG
J*-"/-3-'& "'&-1!1-- 3*)$-#-'"-- 3+"1*' !&1'& CG
J*-"/-3-'& "+*+3*+2+"1!*-- -" /)"1*!/1+ EG
AcesL prlnclplu s-a nascuL ln legaLura cu uLlllzarlle pe care le-a avuL
sLlpulaLlunea ln mater|e contractua|a, cacl, poLrlvlL lul Calus, ln maLerle
conLracLuala exlsLa pe o parLe, st|pu|at|unea ob|snu|ta, pe de alLa parLe,
st|pu|at|unea pentru a|tu|.
Spune Calus, la st|pu|at|unea ob|snu|ta rlmus ll lnLreaba pe Secundus
"promlLl sa lml dal 100?" lar Secundus raspunde "promlL". AceasLa
sLlpulaLlune e va|ab||a lnLrucaL ea urmeaza sa-sl produca efecLele lnLre
rlmus sl Secundus (lnLer parLes).
e cand la st|pu|at|unea pentru a|tu|, rlmus ll lnLreaba pe Secundus
"promlLl sa ll dal 100 lul 1erLlus?". Secundus raspunde "promlL". AceasLa
sLlpulaLlune esLe nu|a, sl faLa de rlmus, sl faLa de 1erLlus. lara de rlmus
ea esLe nula lnLrucaL rlmus nu are lnLeres ln conLracL. lar faLa de 1erLlus
ea esLe nula lnLrucaL 1erLlus nu a parLlclpaL la lnchelerea conLracLulul.
ln legaLura cu nu||tatea st|pu|at|un|| pentru a|tu|, romanll spuneau" "+$) !&1+*-
#1-3'&!*- 3)1+#1 " adlca nlmenl nu poaLe sLlpula penLru alLul.
a)
uln pr|nc|p|u| genera| a| re|at|v|tat|| efecte|or contractu|u| , se desprlnd 3 prlnclpll speclale:
uar, Lrebule sa facem dlsLlncLle ln legaLura cu execuLarea obllgaLlllor lnLre:
CbllgaLllle, la romanl, produc efecLe:
ea esLe nula lnLrucaL 1erLlus nu a parLlclpaL la lnchelerea conLracLulul.
Cu ocazla lnchelerll st|pu|at|un|| une| pena||tat|, rlmus ll
lnLreba pe Secundus "uaca Lu ll vel plaLl 100 lul 1erLlus,
promlLl sa lml plaLesLl mle 300?". La care Secundus raspunde
"promlL". AceasLa sLlpulaLlune a penallLaLll esLe va|ab||a, lncaL
daca Secundus nu va execuLa sLlpulaLlunea nevalablla, va
Lrebul s-o execuLe pe cea valablla sl sa plaLeasca ln exemplul
nosLru de 3 orl mal mulL. ue aceea, Secundus 9! 3*+4+*! #!
+<+/'1+ #1-3'&!1-'"+! "+9!&!%-&!7 adlca sLlpulaLlunea penLru
alLul sl asLfel, desl sLlpulaLlunea penLru alLul ramane
nevalablla, ea devlne execuLorle.
Spre exemplu, daca rlmus are o creanLa de 100 faLa de Secundus,
sl o daLorle de 100 faLa de 1erLlus, prln execuLarea sLlpulaLlunll
penLru alLul, se vor st|nge 2 ob||gat|| pr|ntr-o s|ngura p|ata, adlca se
va sLlnge sl creanLa lul rlmus faLa de Secundus, sl creanLa lul
1erLlus faLa de rlmus. ue aceea, romanll au creaL un mecanlsm prln
care, desl #1-3'&!1-'"+! 3+"1*' !&1'& *!$!"+! "'&!, ea devenea
executor|e. AcesL mecanlsm se lnLemelaza pe o sLlpulaLlune
speclala, denumlLa 5#1-3'&!1-) 3)+"!+5, care se alaLura sLlpulaLlunll
penLru alLul.
lnsa, o asemenea sLlpulaLlune prezlnLa lnLeres pracLlc.
Nu||tatea prom|s|un|| pentru a|tu|
ue aceea, pe cale de lnLerpreLare, [urlsconsulLll romanl au modlflcaL forma promlslunll
penLru alLul asLfel lncaL ea sa devlna va|ab||a. oLrlvlL forme| mod|f|cate, rlmus ll promlLe
lul Secundus ca va proceda de asa manlera lncaL sa ll deLermlne pe 1erLlus sa ll dea 100.
AceasLa promlslune esLe valablla lnLrucaL, de daLa aceasLa, rlmus a promls fapLa sa. lar
daca 1erLlus nu ll plaLea lul Secundus ceea ce l -a promls rlmus, aLuncl Secundus avea
acLlune lmpoLrlva lul rlmus.
keprezentarea |n contracte
oLrlvlL lul Calus, penLruL formarea promlslunll penLru alLul, rlmus ll promlLe lul Secundus ca
1erLlus ll va da 100. AceasLa promlslune esLe nu|a sl faLa de rlmus sl faLa de 1erLlus. laLa de
rlmus ea esLe nula lnLrucaL rlmus nu a promls fapLa sa. Sl faLa de 1erLlus esLe nula, lnLrucaL,
neparLlclpand la lnchelerea conLracLulul, 1erLlus n-a promls nlmlc, lnsa promlslunea penLru alLul,
ca sl sLlpulaLlunea penLru alLul, prezlnLa lnLeres pracLlc.
r|nc|p|u| nu||tat|| prom|s|un|| pentru a|tu|, ln legaLura cu care romanll spuneau 5"+$) !&-+"'$ 4!/1'$
3*)$-1+*+ 3)1+#15 = nlmenl nu poaLe promlLe fapLa alLula.
MulLa vreme, secole de-a randul, romanll nu au adm|s reprezentarea |n contracte lnLrucaL se
opooeo ptloclplol telotlvltotll efectelot coottoctolol. ue alLfel, ln epoca veche, ln condlLllle
economlel naLurale, conLracLele se lnchelau foarLe rar. Lrau adevaraLe evenlmenLe ln vlaLa
ceLaLeanulul roman, lncaL reprezenLarea nlcl nu era necesara.
uar, caLre sfarslLul 8epubllcll, ln condlLllle revoluLlel economlce, romanll aveau lnLeresul sa lnchele
conLracLe ln acelasl Llmp ln locurl dlferlLe. ue aceea, reprezenLarea ln conLracLe a devenlL o
neceslLaLe [urldlca, lar conseclnLa a fosL, ca prln reforme succes|ve a|e pretoru|u| sl prln
[ur|sprudenta, romanll au creaL mal lnLal *+3*+2+"1!*+! -$3+*4+/1! -" /)"1*!/1+, lar mal Larzlu, ln
drepLul evoluaL, chlar sl *+3*+2+"1!*+! 3+*4+/1! -" /)"1*!/1+, dar numa| cu t|t|u except|ona| (adlca
nu s-a pracLlcaL pe scara generala).
r|nc|p|u| nereprezentar|| |n contracte.
J+*4+/1! AB
;$3+*4+/1! CB
ln funcLle de efecLele pe care le produce, reprezenLarea ln conLracLe esLe:
keprezentarea |n contracte esLe 3*)/+.+'& ,'*-.-/ -" 9-*1'1+! /!*'-! '" 3!1+* 4!$-&-!# .+"'$-1
*+3*+2+"1!1 #+ )%&-0!7 3*-" /)"1*!/1'& -"/6+-!1 .+ '" !&1 3!1+* 4!$-&-!#7 .+"'$-1 *+3*+2+"1!"1G
lar efecLele conLracLulul se produc dlrecL asupra reprezenLaLulul, ceea ce
lnseamna ca, desl conLracLul esLe lnchelaL de reprezenLanL, reprezenLaLul esLe
acela care devlne fle credlLor, fle deblLor.
ln cazul reprezentar|| perfecte, 3+*#)!"! *+3*+2+"1!"1'&'- .-#3!*+.
uaca lnLenLloneaza sa ll urmareasca ln [usLlLle pe reprezentant, credlLorul va
lnLenLa lmpoLrlva lul act|unea d|recta.
lar daca lnLenLloneaza sa-l urmeaza pe eprezentat, va lnLenLa lmpoLrlva lul o
act|une ut||a, acLlune care vo oveo o fotmolo teJoctoto co ttoospozltlooe, cacl ln
loteotlo a formulel esLe menLlonaL nume|e reprezentantu|u|, lnLrucaL
reprezenLanLul a lnchelaL conLracLul, lar ln cooJemootlo se menLloneaza nume|e
ln cazul reprezentar|| |mperfecte, *+3*+2+"1!1'& #+ )%&-0! !&!1'*- .+ *+3*+2+"1!"1, de
unde rezulLa ca la reprezenLarea lmperfecLa, credlLorul are 2 deblLorl: sl pe
reprezenLaL sl pe reprezenLanL.
Curs 3
23 marLle 2010
10:04
reprezenLanLul a lnchelaL conLracLul, lar ln cooJemootlo se menLloneaza nume|e
reprezentatu|u|, lnLrucaL reprezenLaLul parLlclpa la dezbaLerlle procesulul sl
urmeaza sa suporLe efecLele senLlnLel.
Y/1-9! - cand reprezenLanLul are callLaLea de credlLor AB
J!#-9! - cand reprezenLanLul are callLaLea de deblLor CB
ln funcLle de callLaLea reprezenLanLulul, reprezenLarea ln conLracLe esLe:
Asadar, reprezentarea |mperfecta esLe lnLoLdeauna paslva, deoarece la reprezenLarea
lmperfecLa sl reprezenLanLul sl reprezenLaLul sunL deblLorl.
Act|un||e cu caracter a|aturat ("ad|ect|c|ae qua||tat|s")
rlmul pas ln dlrecLla reprezenLarll ln conLracLe s-a facuL prln s|stemu| act|un||or cu caracter
AcesL slsLem a fosL creaL de preLor ln legaLura cu spor|rea capac|tat|| de a se ob||ga a f|u|u| de
a|aturat denumlL de romanl "ad|ect|c|ae qua||tat|s".
lnsa acesL slsLem a puLuL funcLlona numal caLa vreme conLracLele au fosL un||atera|e, cacl, mal
fam|||e, cacl ln epoca veche, flul de famllle nu puLea lnchela conLracLele ln nume proprlu, cl numal
lmprumuLand capaclLaLea lul paLer famlllas sl cu condlLla ca prln efecLul acelul conLracL, s|tuat|a |u|
pater fam|||as sa dev|na ma| buna d|n punct de vedere patr|mon|a|, adlca sa dev|na cred|tor, s| nu
deb|tor.
laLa de ce preLorul a lnLervenlL sl a admls ca ln S cazur| determ|nate, f|u| de fam|||e se poate
Larzlu, la sfarslLul 8epubllcll, cand au aparuL conLracLele b||atera|e, vechlul slsLem nu s-a mal puLuL
apllca, deoarece la conLracLele bllaLerale 4-'& .+ 4!$-&-+ "' -- 3'1+! 4!/+ $!- %'"! #-1'!1-! &'- 3!1+* 4!*!
#! -:) 4!/! #- $!- *!', adlca nu || putea face cred|tor fara a-| face |n ace|as| t|mp s| deb|tor.
uaca lnLenLlona sa-l cheme ln [usLlLle pe f|||us credlLorul lnLenLa lmpoLrlva lul act|unea d|recta.
uaca lnLenLlona sa-l urmareasca pe pater fam|||as, aLuncl lnLenLa lmpoLrlva lul act|unea cu
caracter a|aturat, care avea o fotmolo teJoctoto co ttoospozltlooe, cacl ln loteotlo era menLlonaL
numele flulul, cacl flul lnchelase conLracLul, lar ln cooJemootlo se menLlona numele lul paLer
famlllas, lnLrucaL el parLlclpa la proces.
S|stemu| act|un||or cu caracter a|aturat prezlnLa puncte comune cu s|stemu| reprezentar|| |n
contracte, de vreme ce paLer famlllas se obllga prlnLr-un conLracL pe care nu l-a lnchelaL el lnsusl,
cl flul de famllle. Sl LoLusl, ln acesL sLadlu nu sunt |ntrun|te toate cond|t|||e necesare reprezentar||
|n contracte de vreme ce slsLemul funcLloneaza numal ln relaLllle dlnLre paLer sl flllus, el nu
funcLloneaza sl ln relaLllle dlnLre 2 paLes famlllae.
ob||ga |n nume propr|u, obllgandu-l ln acelasl Llmp cu caracLer alaLuraL sl pe potet fomlllos, lncaL
credlLorul avea 2 deblLorl: s| pe f|||us s| pe pater.
Y/1-) D'). -'##' AB
Y/1-) +<+*/-1)*-! CB
Y/1-) -"#1-1)*-! EB
Y/1-) .+ 3+/'&-) +1 .+ -" *+$ 9+*#) XB
Y/1-) 1*-%'1)*-! LB
Act|o quod |ussu era !/)*.!1! .+ 3*+1)* -$3)1*-9! !/+&'- 3!1+* 4!$-&-!# /!*+ -& -$3'1+*"-/- 3+ 4-'
#! -"/6+-+ '" !"'$-1 /)"1*!/1G
Act|o exerc|tor|a era !/)*.!1! -$3)1*-9! &'- 3!1+* 4!$-&-!# !1'"/- /!". -& -$3'1+*"-/-#+ 3+ 4-' #!
+<+*/-1+ '" /)$+*1 $!*-1-$G
Act|o |nst|tor|a se dadea -$3)1*-9! &'- 3!1+* 4!$-&-!# !1'"/- /!". -& -$3'1+*"-/-#+ 3+ 4-' #!
+<+*/-1+ '" /)$+*1 3+ '#/!1G
AcLlunlle cu caracLer alaLuraL sunL ln numar de 3:
Act|o de pecu||o era daLa -$3)1*-9! &'- 3!1+* 4!$-&-!# !1'"/- /!". 4-'& .+ 4!$-&-+ +<+*/-1! !/1+ .+
/)$+*1 /' %'"'*-&+ .-" 3+/'&-'& #!' 4!*! #1-*+ #-7 4-*+#1+7 4!*! !3*)%!*+! &'- 3!1+* 4!$-&-!#G
Act|o tr|butor|a se dadea -$3)1*-9! &'- 3!1+* !1'"/- /!". 4-&-'# +<+*/-1! !/1+ .+ /)$+*1 /'
%'"'*-&+ .-" 3+/'&-'& #!' 4!*! !3*)%!*+! +<3*+#! ! &'- 3!1+* 4!$-&-!#7 cu LoaLe ca paLer famlllas a
cunoscuL sl a LoleraL acele acLe de comerL.
uaLorlLa fapLulul ca slsLemul acLlunllor cu caracLer alaLuraL se apllca numal la relaLllle dlnLre potet
ln acesL sLadlu, slsLem reprezenLarll esLe gaLa elaboraL, cacl funcLloneaza ln relaLllle dlnLre 2 paLes
sl flllos, preLorul a facuL un pas mal deparLe, sl a daL !/1-) +<+*/-1)*-! sl !/1-) -"#1-1)*-! lmpoLrlva acelul
potet fomlllos care l-a |mputern|c|t pe un a|t pater fam|||as sa exerclLe un comerL pe mare sau pe uscaL.
famlllae, lnsa sfera sa de ap||care se ||m|teaza |a contracte|e |nche|ate |n |egatura cu comertu|.
Urmatoru| pas s-a facuL de caLre [urlsprudenLa pe ca|e de |nterpretare, ln sensul ca [urlsconsulLll
rln urmare, ln acesL sLadlu, reprezenLarea ln conLracLe s-a genera||zat |a toate contracte|e, dar
au creaL o acLlune speclala denumlLa !/1-) D'!#- -"#1-1'1)*-! care sa se dea lmpoLrlva acelul potet
fomlllos care l-a lmpuLernlclL pe un alL potet fomlllos sa lnchele un conLracL, lndlferenL ln ce domenlu, de
daLa aceasLa.
"'$!- -" 4)*$! -$3+*4+/1!, ln sensul ca sl reprezentantu| sl reprezentatu| erau deb|tor|, ceea ce
lnseamna ca, poLrlvlL acesLul slsLem, cred|toru| avea 2 deb|tor|, lar daca lnLenLlona sa ll cheme ln [usLlLle
pe reprezenLanL, lnLenLa lmpoLrlva lul !/1-'"+! .-*+/1!. lar daca lnLenLlona sa ll urmareasca pe
reprezenLaL, aLuncl lnLenLa lmpoLrlva lul !/1-'"+! D'!#- -"#1-1'1)*-! sl care va avea o formu|a redactata
cu transpoz|t|une.
keprezentarea perfecta
e langa reprezenLarea lmperfecLa lnsa, romanll au admls sub lnfluenLa drepLulul eglpLean, sl
C /!2'*- .+ *+3*+2+"1!*+ 3+*4+/1! !/1-9! #- 3!#-9!
'" /!2 .+ *+3*+2+"1!*+ 3+*4+/1! !/1-9!G
uaca reprezentantu| dev|ne |nso|vab||, poLrlvlL procedurll clvlle, %'"'*-&+ #!&+ #'"1
keprezentarea perfecta act|va s-a admls ln cazul reprezentantu|u| |nso|vab||, deoarece ln
slsLemul nereprezenLarll, daca reprezenLanLul dobandea o creanLa prln efecLul conLracLulul
lnchelaL dln lmpuLernlclrea reprezenLaLulul, acel drepL de creanLa Lrebula Lransmls de caLre
reprezenLanL asupra reprezenLaLulul, prln acLe ulLerloare sl dlsLlncLe, ceea ce lnseamna ca
*+3*+2+"1!1'& +*! /*+.-1)*'& *+3*+2+"1!"1'&'- .
laLa cum, ln acesL caz excepLlonal, desl contractu| este |nche|at de reprezentant,
#/)!#+ &! 9!"2!*+, bunurlle sale sl creanLa dobandlLa dln lmpuLernlclrea reprezenLaLulul
sunL scoase la vanzare sl lnLrucaL reprezenLanLul esLe lnsolvabll, reprezentatu| va ven| |n
concurs cu ce||a|t| cred|tor| a| reprezentantu|u| sl, faLa de fapLul ca reprezenLanLul esLe
lnsolvabll, el oo lsl vo poteo volotlflco Jteptol Je cteooto l oteqtol, cl oomol lo potte,
3*)3)*1-)"!& /' 9!&)!*+!/ /*+!"1+- #!&+. ue aceea, dln raLlunl de ordln pracLlc, orl de caLe
orl reprezenLanLul devenea lnsolvabll, dreptu| de creanta nu ma| |ntra |n patr|mon|u| sau, cl
Lrece dlrecL ln paLrlmonlul reprezenLaLulul.
Asa cum s-a vazuL ln maLerle conLracLuala, sau pe Laram conLracLual, 4-'& .+ 4!$-&-+
cred|tor va deven| reprezentatu|. ue aceea spuneam ca acesLa esLe un caz de *+3*+2+"1!*+
3+*4+/1! !/1-9!.
!*+ ) /!3!/-1!1+ &-$-1!1! .+ ! #+ )%&-0!7 pe cand, ln maLerle dellcLuala, 4-'& .+ 4!$-&-+ !*+
.+3&-"! /!3!/-1!1+ .+ ! #+ )%&-0! -" "'$+ 3*)3*-'7 ceea ce lnseamna ca f|u| de fam|||e
raspunde |n nume propr|u pentru de||ctu| com|s. lnsa, raspunderea ln nume proprlu a flulul
de famllle penLru dellcLul comls are loc ln condlLll speclale, lnLrucaL, asa cum se sLle, flul de
reprezenLarea perfecLa, dar numa| |n 3 cazur|:
de famllle penLru dellcLul comls are loc ln condlLll speclale, lnLrucaL, asa cum se sLle, flul de
famllle nu are paLrlmonlu proprlu. laLa de ce raspunderea ln nume proprlu a flulul de famllle
pe Laram dellcLual a evoluaL ln 2 s|steme d|st|ncte, denumlLe #-#1+$'& ")<!&-1!1-- sl #-#1+$'&
!/1-'"-&)* ")<!&+G
S|stemu| noxa||tat||
fle #! !%!".)"+2+ 3+ 4-'& .+&-"/9+"1 -" $!-"-&+ 9-/1-$-&+ .+&-/1'&'- penLru ca
vlcLlma sa-sl exerclLe drepLul de razbunare asupra flulul
fle #! 3&!1+!#/! ) #'$! .+ %!"- 9-/1-$+- cu scopul de a rascumpara drepLul de

razbunare al vlcLlmel
ln slsLemul noxallLaLll, potet fomlllos are numal 2 poslblllLaLl, "' !*+ #- 3)#-%-&-1!1+! .+ !
ln slsLemul noxallLaLll, daca f|u| de fam|||e com|te un de||ct, potet fomlllos avea 2 pos|b|||tat|
4!/+ .)9!.! "+9-")9!1-+- 3*+#'3'#'&'- .+&-"/9+"1. ue aceea, s-a creaL s|stemu| act|un||or noxa|e.
S|stemu| act|un||or noxa|e
Act|unea noxa|a era pusa la dlspozlLla vlcLlmel dellcLulul penLru a o -"1+"1! -$3)1*-9! &'- 3!1+*
4!$-&-!# !& 3*+#'3'#'&'- .+&-"/9+"1, cu scopul de a verlflca daca pater fam|||as |ntent|oneaza sau nu sa
faca dovada nev|novat|e| presupusu|u| de||ncvent. Cacl potet fomlllos nu era obllgaL sa se [udece.
uaca potet fomlllos refuza sa se [udece, aLuncl se apllca s|stem noxa||tat|| cu ce|e 2
var|ante a|e sa|e
uaca potet fomlllos accepta sa se [udece sl plerdea procesul ln sensul ca "' 3'1+! 4!/+
.)9!.! "+9-")9!1-+- 3*+#'3'#'&'- .+&-"/9+"1, larasl ne lnLoarcem la slsLemul
noxallLaLll.
uaca potet fomlllos accepta sa se [udece sl casLlga procesul 4!/!". .)9!.!

"+9-")9!1-+- 3*+#'3'#'&'- .+&-"/9+"1, aLuncl f|u| de fam|||e era exonerat de
raspundere.
Cond|t|| de |ntentare a act|un||or noxa|e

Lra necesar #! 4-+ 9)*%! .+#3*+ '" .+&-/1 3*-9!1, lnLrucaL numa| de||cte|e pr|vate, nu s|
ce|e pub||ce, puteau f| rascumparate pr|n p|ata unor sume de ban|
1)
lnLrucaL, daca, ln acesL lnLerval de Llmp, presupusul dellncvenL Lrecea sub
puLerea a|tu| potet fomlllos, Lrebula ca vlcLlma sa lnLenLeze o noua act|une,
lmpottlvo ooolol potet fomlllos, dovada ca flllos fomlllos *!#3'".+ -" "'$+
3*)3*-' 3+"1*' .+&-/1'& /)$-#, lar potet fomlllos esLe /6+$!1 -" ,'#1-1-+ "'
3+"1*' /! !* *!#3'".+7 /- 3+"1*' /! 4-&-'# "' !*+ 3!1*-$)"-'G ln acesL sens,
romanll spuneau ")<! /!3'1 #+D'-1'* = Jellctol ll otmeozo pe Jellocveot.
enLru ca acLlunea noxala sa fle lnLenLaLa cu succes era necesar ca 3*+#'3'#'&
.+&-"/9+"1 #! #+ !4&+ #'% 3'1+*+! !/+&'-!#- 3!1+* 4!$-&-!#, lnLregul lnLerval de Llmp
cuprlns lnLre momentu| |ntentar|| act|un|| sl momenLul lul ||t|s contestat|o.
2)
lnLrucaL daca vlcLlma l-ar fl avuL pe presupusul dellncvenL sub puLerea sa un
slngur momenL ln acel lnLerval de Llmp, ar fl puLuL sa-sl exerclLe drepLul de
razbunare, lar daca nu l-a exerclLaL, lnseamna ca a renunLaL la el (la drepLul de
razbunare). lar daca a renunLaL la drepLul de razbunare, lnseamna ca a renunLaL
sl la acLlunea noxala, lnLrucaL acLlunea noxala nu esLe alLceva decaL *+4&+<'& 3+
Lra necesar ca 9-/1-$! .+&-/1'&'- #! "' -& 4- !9'1 #'% 3'1+*+! #! 3+ .+&-"/9+"1 "-/-'"
$)$+"1 -" -"1+*9!&'& .+ 1-$3 /'3*-"# -"1*+ $)$+"1'& /)$-1+*-- .+&-/1'&'- #-
$)$+"1'& -"1+"1!*-- !/1-'"--G
3)
lnsa, penLru lnLenLarea acLlunllor noxale, erau necesare anumlLe cond|t||:
sl la acLlunea noxala, lnLrucaL acLlunea noxala nu esLe alLceva decaL *+4&+<'& 3+
3&!" ,'*-.-/ !& .*+31'&'- .+ *!2%'"!*+G
Neexecutarea ob||gat|||or
uar asa cum spuneam, pe langa efecLele normale, obllgaLllle genereaza sl efecte acc|denta|e,
I!2'& 4)*1'-1 AB
O)*1! $!,)*! CB
8)*! EB
I'&3! XB
[)&'& LB
I'#1).-! MB
Acela care nu-sl execuLa obllgaLla, se lncadreaza ln una dlnLre cele 6 flgurl [urldlce.
Cazu| fortu|t s| forta ma[ora
Asadar, cazul forLulL ar puLea fl prevenlL daca s-ar lua masurl excepLlonale de
Se apllca la &'/*'*-&+ -".-9-.'!& .+1+*$-"!1+G
baza, masurl la care, de regula, deblLorul nu esLe obllgaL sa la masurl oblsnulLe de baza. ue
aceea, LoL de regula, deb|toru| va f| exonerat de raspundere pentru |ntervent|a cazu|u|
fortu|t, adlca nu va p|at| despagub|r| daca nu-s| executa ob||gat|a dator|ta |ntervent|e|
cazu|u| fortu|t (ex: furLul sclavulul daLoraL).
Cazu| fortu|t esLe +9+"-$+"1'& "+3*+9!2'1 /!*+ 4!/+ -$3)#-%-&! +<+/'1!*+! )%&-0!1-+- /' 1)!1+ /!
.+%-1)*'& 9! &'! $!#'*-&+ )%-#"'-1+ .+ %!2!.
consLand ln neexecutarea ob||gat|e|. lar ln legaLura cu neexecuLarea obllgaLlel, romanll au creaL 6 f|gur|
[ur|d|ce:
Cu alLe cuvlnLe, forLa ma[ora nu poate f| preven|ta, lndlferenL ce masurl de
paz ar lua deblLorul. ue aceea, deb|toru| era exonerat de raspundere |ntotdeauna, fara
excepLle, prln lnLervenLla forLel ma[ore.
Iorta ma[ora (casus ma|or) esLe +9+"-$+"1'& "+3*+9!2'1 #- .+ "+#19-&-1 /!*+ 4!/+ -$3)#-%-&!
+<+/'1!*+! )%&-0!1-+-G
Mora
AG $)*! .+%-1)*-#
CG $)*! /*+.-1)*-#
e vremea lmparaLulul !usLlnlan, s-a mal ceruL sl o somat|e de p|ata d|n
partea cred|toru|u|, denumlLa -"1+*3+&&!1-) sau -"1+*3+&!*+. rlnclpalul efecL al $)*+-
.+%-1)*-# esLe 3+*3+1'!1-) )%&-0!1-)"-#7 adlca perpetuarea ob||gat|e|, ceea ce
lnseamna ca Jlo momeotol pooetll sole lo lototzlete, Jebltotol tospooJe lo moJ
oblectlv sl oo poote so lovoce lotetveotlo cozolol fottolt, adlca Lrebule sa la masurl
excepLlonale de paz, cu scopul de a prevenl lnLervenLla cazulul forLulL.
Mora deb|tor|s esLe -"1!*2-+*+! 9-")9!1! ! .+%-1)*'&'-7 lar penLru ca deblLorul sa fle pus ln
lnLarzlere era necesar ca daLorla sa fle scadenLa, lar obllgaLla sa nu fle execuLaLa dln vlna
deblLorulul.
Mora cred|tor|s esLe -"1!*2-+*+! 9-")9!1! ! /*+.-1)*'&'-7 care refuza sa prlmeasca plaLa, cu
LoaLe ca ll esLe oferlLa poLrlvlL condlLlllor sLablllLe prln conLracL, lar daca deblLorul consLaLa
cu marLorl refuzul credlLorulul de a prlml plaLa, poaLe abandona lucrul daLoraL lnLr-un loc
publlc, ln faLa marLorllor, cu efectu| ca ob||gat|a se st|nge, ca o sooctlooe peotto cteJltotol
cote tefozo so ptlmeosco ploto.
Cu|pa s| do|u|
Mora, ln sens [urldlc, lnseamna -"1!*2-+*+! 9-")9!1! sl esLe de 2 fe|ur|:
A. /'&3! .+&-/1'!&!
CG /'&3! /)"1*!/1'!&!
rln urmare, ln cazul culpel dellcLuale, raportu| [ur|d|c ob||gat|ona| este
sub forma -"1+"1-+-
sub forma "+0&-,+"1+-
sub forma "+".+$!"!*--
poster|or at|tud|n|| v|novate a de||ncventu|u|, ceea ce lnseamna ca 9-")9!1-! +#1+
!/++! /!*+ 0+"+*+!2! )%&-0!1-!, lar vlnovaLla dellncvenLulul se poaLe manlfesLa:
Cu|pa de||ctua|a sau aqu|||ana (legea Aqullla) presupune /)$-1+*+! '"'- 4!31 -&-/-1 /!'2!1)*
.+ 3*+,'.-/--7 care genereaza obllgaLla de a repara pre[udlclul cauzaL sau de a plaLl o
amenda.
sub forma "+0&-,+"1+-
sub forma "+\".+$!"!*--.
Cu|pa contractua|a esLe 9-")9!1-! .+%-1)*'&'- )%&-0!1 3*-" /)"1*!/1, care se manlfesLa ln
lotetvolol Je tlmp coptlos lotte momeotol locbeletll coottoctolol sl momeotol execototll sole,
de unde rezulLa ca la /'&3! /)"1*!/1'!&!, 9-")9!1-! +#1+ 3)#1+*-)!*! !3!*-1-+- *!3)*1'&'-
,'*-.-/ )%&-0!1-)"!& sl se manlfesLa:
Cu|pa ln drepL lmbraca 2 forme:
Curs 6
9 aprllle 2010
19:23
sub forma "+\".+$!"!*--.
Asadar, la cu|pa contractua|a, vlnovaLla nu se poaLe manlfesLa sub forma
La orlglnl, ln epoca veche, pe Lrm conLracLual, culpa presupunea un fapL
|ntent|e|, cl numal sub forma neg||[ente| sau a ne|ndemanar||.
pozlLlv, o octlooe Jlo potteo Jebltotolol, dar mal Larzlu, s-a admls ca vlnovaLla
deblLorulul pe Lrm conLracLual se poaLe manlfesLa sl sub forma unel omlslunll, sub
forma unel absLenLlunl, lar ln flnal, s-a conLuraL regula conform carela la contracte|e
de buna-cred|nta, .+%-1)*'& *!#3'".+ #- 3+"1*' 4!31+&+ #- 3+"1*' )$-#-'"-&+ #!&+
9-")9!1+, pe cand la contracte|e de drept str|ct, .+%-1)*'& *!#3'".+ "'$!- 3+"1*'
4!31+&+ #!&+ 9-")9!1+G
ln vremea lmparaLulul !usLlnlan, romanll au facuL dlsLlncLle ln maLerle
Cu|pa |ata esLe o "+0&-,+"1! 0*)#)&!"!G
|n abstracto
|n concreto, apreclere care se facea prln comparaLle.
La apreclerea |n abstracto a cu|pe| |ev|s, comporLarea
deblLorulul faLa de lucrul daLoraL esLe comparaLa cu
comporLarea lul %)"'# 9-* (boo oJmlolsttotot).
la apreclerea |n concreto a cu|pe| |ev|s, comporLarea

deblLorulul faLa de lucrul daLoraL esLe comparaLa cu felul ln
care lsl admlnlsLreaza bunurlle proprll.
Asadar, penLru deblLor, esLe mal grava apreclerea

uaca lnsa deblLorul esLe negll[enL sl faLa de bunul
-" !%#1*!/1) a cu|pe| |ev|s, deoarece, la apreclerea -"
!%#1*!/1), orl de caLe orl deb|toru| com|te cea ma| m|ca
neg||[enta, esLe gaslL ln culpa, penLru ca un bun admlnlsLraLor
nu esLe negll[enL, pe cand la apreclerea -" /)"/*+1), deblLorul
esLe conslderaL ln culpa numa| daca este neg||[ent fata de
bunu| datorat, dar esLe dlllgenL, esLe bun admlnlsLraLor faLa
de bunurlle sale.
Legea esLe aceea care sLabllesLe la ce conLracLe
daLoraL sl faLa de bunurlle sale, aLuncl nu ma| este |n cu|pa
pentru ca de fe|u| |u| deb|toru| este un om neg||[ent.
[udecaLorul face o apreclere -" !%#1*!/1) a cu|pe| |ev|s sl la ce
conLracLe face o apreclere -" /)"/*+1).
La randul el, cu|pa |ev|s poaLe fl apreclaLa de [udecaLor:
Cu|pa |ev|s esLe o "+0&-,+"1! $!- 3'1-" 0*)#)&!"!7 mal usoara.
conLracLuala lnLre /'&3! &!1! sl /'&3! &+9-#.
ue aceea, raspunderea penLru do| esLe mal grava decaL raspunderea penLru
Spre exemplu, prln coottoctol Je comoJot, se reallzeaza opetotlooeo jotlJlco o
lmptomotolol, ln vederea foloslnLel (lmprumuL de foloslnLa). ln acesL caz,
deblLorul are lnLeres ln conLracL, de vreme ce are drepLul sa foloseasca lucrul, sl
va raspunde aLaLa penLru dol caL sl penLru culpa, mal mulL chlar, penLru culpa
levls -" !%#1*!/1).
AsLfel, la conLracLele ln care deblLorul are un lnLeres, el va raspunde #- 3+"1*' .)& #-
3+"1*' /'&3!, lar la conLracLele ln care nu are un lnLeres, deblLorul va raspunde "'$!-
3+"1*' .)&7 nu sl penLru culpa.
culpa.
Do|u| esLe 9-")9!1-! .+%-1)*'&'- )%&-0!1 3*-" /)"1*!/1, care se man|festa sub forma |ntent|e|, ceea
ce presupune ca deb|toru| d|struge |ucru| datorat, cu buna st||nta.
levls -" !%#1*!/1).
La coottoctol Je Jepozlt, depozlLarul nu are lnLeres ln conLracL lnLrucaL el nu are
drepLul sa foloseasca lucrul daL ln puLere. rln urmare, nu are lnLeres ln conLracL
sl de aceea, depozlLarul va raspunde numal penLru dol, lncaL deponenLul Lrebule
sa fle aLenL ln malnlle cul depune lucrul penLru pasLrare.
Custod|a
La romanl, raspundeau penLru cusLodle hote||er|| sl corab|er||. AceasLa
fle pr|n |ege
fle pr|n convent|a part||or.
raspundere oblecLlva era sLablllLa:
Custod|a esLe o 4)*$! ! *!#3'".+*-- )%-+/1-9+7 ceea ce lnseamna ca deb|toru| nu poate sa |nvoce
|ntervent|a cazu|u| fortu|t sl ca trebu|e sa |a masur| except|ona|e de paz pentru a preven| cazu|
fortu|t.
Sanct|unea neexecutar|| ob||gat|e|
uaca deblLorul nu sl-a execuLaL obllgaLla sl a fosL pus ln lnLarzlere, a fosL gaslL ln culpa, a comls un
A. .!'"+: -"1+*+#+ ,'.+/!1)*+#1-
CG .!'"+: -"1+*+#+ /)"9+"1-)"!&+
fle o aprec|ere ob|ect|va
fle o aprec|ere sub|ect|va a daune|or-|nterese
ALuncl cand deblLorul nu-sl execuLa )%&-0!1-! .+ ! 1*!"#$-1+ '" &'/*',
[udecaLorul ll condamna sa plaLeasca despagublrl ln valoarea lucrulul respecLlv,
ceea ce lnseamna ca facea o aprec|ere ob|ect|va.
uaca lnsa deblLorul nu-sl execuLa )%&-0!1-! .+ ! 4!/+7 .+ ! 3*+#1! '" #+*9-/-'7
aLuncl [udecaLorul ll condamna sa plaLeasca despagublrl penLru paguba efecLlva
suferlLa de credlLor prln neexecuLare, precum sl penLru casLlgul de care
credlLorul a fosL prlvaL prln neexecuLarea obllgaLlel. ln acesL caz, aprec|erea era
sub|ect|va.
.!$"'$ +$+*0+"#
&'/*'$ /+#!"#
Damnum emergens lnseamna paguba care se arata.
Lucrum emergens lnseamna cast|gu| care ||pseste.
ornlnd de la acesLl dol Lemenl, comenLaLorll medlevall, glosaLorll, au creaL
expesllle:
aguba sufer|ta de cred|tor era denumlLa damnum, lar cast|gu| de care credlLorul a
fosL prlvaL era denumlL |ucrum.
Daune|e-|nterese [udecatorest| erau sLablllLe de [udecaLor cu ocazla soluLlonarll cauzel, lar
[udecaLorul puLea face:
uaca deblLorul sl-a asumat ob||gat|a pr|ntr-o st|pu|at|une, aLuncl parLlle puLeau
lnchela o #1-3'&!1-'"+ #3+/-!&! prln care sLablleau ce suma de banl Lrebule sa
plaLeasca deblLorul daca nu lsl execuLa obllgaLla lzvoraLa dln sLlpulaLlunea prlnclpala.
Daune|e-|nterese convent|ona|e.
dol sau s-a obllgaL sa raspunda penLru cusLodla, 1*+%'-+ #! 3&!1+!#/! .+#3!0'%-*- 3+"1*' "++<+/'1!*!
)%&-0!1-+-7 despagublrl care erau denumlLe daune-|nterese sl acesLea erau de 2 fe|ur|:
AceasLa sLlpulaLlune speclala esLe denumlLa st|pu|at|o poenae ( a nu se
plaLeasca deblLorul daca nu lsl execuLa obllgaLla lzvoraLa dln sLlpulaLlunea prlnclpala.
ln acesL caz, daune|e-|nterese sunL convent|ona|e, de vreme ce, Joco Jebltotol
confunda cu sLlpulaLlo poenae lnchelaLa pe langa sLlpulaLlunea penLru alLul) .
oo-sl execot obllqotlo lzvototo Jlo stlpolotlooeo ptloclpolo, aLuncl [udecaLorul ll va
condamna sa plaLeasca suma sLablllLa de parLl prln st|pu|at|o poenae.
CaplLolul v
St|ngerea ob||gat|||or
Genera||tat|
Dreptur||e rea|e sunL ln prlnclplu perpetue, ln sensul ca ele, spre exemplu drepLul de proprleLaLe,
Spre exemplu, drepLul de creanLa al vanzaLorulul asupra preLulul se sLlnge ln momenLul ln
$).'*- 9)&'"1!*+ de sLlngere a obllgaLlllor 1.
$).'*- "+9)&'"1!*+ sau 4)*1!1+ de sLlngere a obllgaLlllor 2.
Modur||e vo|untare de st|ngere a ob||gat|||or
care vanzaLorul lncaseaza preLul, se sLlnge prln valorlflcare, lar modurlle de sLlngere a obllgaLlllor
sunL de doua felurl:
Modur||e vo|untare de sLlngere a obllgaLlllor se numesc asLfel lnLrucaL ele 3*+#'3'" $!"-4+#1!*+!
"' #+ #1-"0 3*-" +<+*/-1!*+7 cl dlmpoLrlva, ele #+ /)"#)&-.+!2! 3*-" +<+*/-1!*+, pe cand dreptur||e de
creanta sunL prln excelenLa temporare, lnLrucaL ele #+ #1-"0 -" $)$+"1'& +<+*/-1!*--G
AG J&!1!
CG [!*+! -" 3&!1!
EG ?)9!1-'"+!
XG I)$3+"#!1-'"+!
LG N+$-1+*+! .+ .!1)*-+
fle dln dare
fle dln facere
fle dln praestare
aLuncl /!". .+%-1)*'& #+ )%&-0 #! 1*!"#$-1! 3*)3*-+1!1+!
!#'3*! '"'- &'/*', numal el poaLe plaLl penLru ca numal el
esLe proprleLar
aLuncl /!". )%&-0!1-! +#1+ /)"1*!/1!1! -"1'-1' 3+*#)"!+,

adlca ln conslderarea callLaLllor excepLlonale ale deblLorulul
1oLusl, ln doua cazur| determ|nate, plaLa poaLe fl facuLa "'$!- .+

.+%-1)*P
J&!1! 3)!1+ 4- 4!/'1! .+ /!1*+ .+%-1)* #!' .+ !&1! 3+*#)!"! ( ploto poote
fl focoto Je otlcloe), deorece pe credlLor nu ll lnLeresa clne plaLesLe cl ll
lnLeresa sa-sl valorlflce drepLul de creanLa.
1.
J&!1! 3)!1+ 4- 3*-$-1! 4-+ .+ /*+.-1)* 4-+ .+ *+3*+2+"1!"1'& #!', care 2.
enLru ca plaLa sa fle facuLa ln mod valabll, era necesar sa se respecLe anumlLe
cond|t||:
|ata sau so|ut|o esLe $).'& 4-*+#/ .+ #1-"0+*+ ! )%&-0!1-+-7 dar cuvanLul 53&!15 nu are
semnlflcaLla remlLerll unel sume de banl, lnLrucaL plaLa consLa d|n executarea or|caru|
ob|ect a| ob||gat|e|, ceea ce lnseamna ca ea va consLa:
.+ 9)-"1! ! 3!*1-&)* sl acesLea sunt S:
J&!1! 3)!1+ 4- 3*-$-1! 4-+ .+ /*+.-1)* 4-+ .+ *+3*+2+"1!"1'& #!', care
poaLe fl un reprezentant |ega| sau un reprezentant convent|ona|.
2.
keprezentantu| |ega| esLe tutore|e sau curatoru|.
keprezentantu| convent|ona| esLe mandataru|.
uaca plaLa esLe prlmlLa de un pup|| fara !'/1)*-1!1-# 1'1)*-#7 acea
plaLa esLe valablla, dar nu sl llberaLorle, ln sensul ca deb|toru| poate
f| constrans sa ma| p|ateasca |nca o data.
J&!1! 1*+%'-+ #! 4-+ -"1+0*!&!, cacl deblLorul nu poaLe face plaLa ln raLe
fara aprobarea expresa a credlLorulul.
3.
uaca nu se sLabllesLe prln conLracL, se deduce dln naLura obllgaLlel,
lar daca nu se poaLe deduce nlcl dln naLura obllgaLlel, p|ata poate f|
facuta or|unde, cu condlLla sa nu fle un loc nepoLrlvlL, lar daca
.+%-1)*'& "' 3&!1+#1+ &! 1+*$+"7 la scadenLa, credlLorul va lnLenLa
act|unea |a dom|c|||u| deb|toru|u| (lnsLanLa compeLenLa dln
clrcumscrlpLla ln care loculesLe).
=)/'& 3&!1-- #+ #1!%-&+#1+7 .+ *+0'&!7 3*-" /)"1*!/1. 4.
uaca deblLorul preclza ce daLorle lnLenLloneaza sa sLlnga prln plaLa,
aLuncl se stloqeo oceo Jototle, lar daca deblLorul nu preclza ce
daLorle lnLenLlona sa sLlnga, aLuncl se stloqeo Jototlo ceo mol
ooetooso sl era conslderaLa cea mal oneroasa daLorla care genera
ce|e ma| mar| dobanz|.
[!/! .+%-1)*'& !*+ $!- $'&1+ .!1)*-- 4!1! .+ !/+&!#- /*+.-1)* #- 4!/+ )
#-"0'*! 3&!1!7 #+ 3'"+ 3*)%&+$! -$3'1!1-+- 3&!1--7 adlca se pune
lnLrebarea: cote Jlo Jototll s-o stlos ptlo ploto focoto?
3.
ln mod ob|ect|v
ln mod sub|ect|v
La lncepuLul drepLulul claslc, sub lnfluenLa orlenLala, proba plaLll
puLea fl facuLa sl prln |nscr|sur| denumlLe ch|tante, care puLeau fl
redacLaLe:
J*)%! 3&!1-- #+ 4!/+! -" +3)/! 9+/6+ /' $!*1)*- #!' 3*-" ,'*!$-"1+. 6.
ChlLanLa redacLaLa ln mod ob|ect|v provenea de la deblLor,
care uLlllza formula : 5! #3'# /! !*+5 (6!%+*+ #+ .-<-1), adlca,
credlLorul aflrma ca a prlmlL plaLa. AceasLa chlLanLa ll era
opusa cred|toru|u| numa| daca purta s|g|||||e martor||or,
sopte lo oomot.
ChlLanLele redacLaLe ln mod sub|ect|v proveneau de la
credlLorl, care uLlllzau formula: om scris co om primit p/oto".
Asemenea chlLanLe ll erau opozab||e cred|toru|u| ch|ar daca
nu purtau s|g|||||e martor||or.
Iorma p|at||
Iorma p|at|| era guvernaLa de !"#$%#!#&' )#*+,"#+# sau %-"+)!-$.+$,+# /-"*+'-".
oLrlvlL acesLul prlnclplu, - -0'#12,#+ )+ ),#$1+ !"#$ &,#'#32"+2 &$&# 2%, #.+$,#% %& %+' %2"+ 2
%"+2,4-5 dar |ntrebu|ntat |n sens |nvers.
Spre exemplu, daca obllgaLla s-a nascuL dlnLr-un conLracL verbal lnchelaL prln
lnLrebare sl raspuns, ea se sLlngea LoL prln lnLrebare sl raspuns, cacl poLrlvlL lul Calus,
ln vederea nasLerll obllgaLlel, cred|toru| lnLreaba: !"#$%&% () %$% *)% +,,-, lar
deb|toru| raspundea: !"#$%&. enLru ca aceasLa obllgaLle sa se sLlnga, Lrebule sa se
uLlllzeze acelasl acL, lnchelaL LoL prln lnLrebare sl raspuns, dar ln sens lnvers, ceea ce
presupune ca ln vederea sLlngerll obllgaLlel, deblLorul lnLreaba: /)"0 100) 10 &%2)$
ptomls ol ptlmlt?, lar credlLorul raspundea: 3$ 4"%$%&56)70#8. uaca forma solemna
era respecLaLa, ob||gat|a se st|ngea, chlar daca nu se facea plaLa efecLlva. uaca
deblLorul plaLea efecLlv daLorla, dar nu erau respecLaLe formele solemne, ob||gat|a nu
se st|ngea.
/*+!1:)7 dar |ntrebu|ntat |n sens |nvers.
Darea |n p|ata
Darea |n p|ata (.!1-) -" #)&'1'$) esLe o var|anta a p|at||, adlca 3*+#'3'"+ !/+&+!#- /)".-1--, cu
deoseblrea ca )%&-0!1-! #+ #1-"0+ 3*-" *+$-1+*+! !&1'- &'/*' .+/!1 /+& #1!%-&-1 3*-" /)"1*!/1 .
ALuncl cand darea ln plaLa se facea ln v|rtutea |eg||, ea se numea .2,#- #$ )-',&* $+%+))2"#2"5 lar
aLuncl cand se facea pr|n |nte|egerea part||or, ea se numea .2,#- #$ )-',&* 6-'&$,2"#2"7
Novat|unea
fle prln st|pu|at|une
fle prln contractu| ||tter|s
St|pu|at|unea s| contractu| ||tter|s 9: ): ;#(& 1"0)&0 %9 (1#4:< 9#=)"%% :90% #7<%>)&%%? cl
ln alLe scopurl, dar au fosL asLfel adapLaLe lncaL sa poaLa fl uLlllzaLe sl penLru reallzarea
novaLlunll. ue aceea, [urlsconsulLll spuneau ca nu ex|sta novat|e consensua|a, ln
sensul ca -0'#12,#2 #36-"2,2 .#$,"4&$ %-$,"2%, %-$)+$)&2' $& !-2,+ /# #$'-%&#,2 !"#$ 2',
%-$,"2%, %-$)+$)&2'5 cl numal prln st|pu|at|une sau prln contractu| ||tter|s.
AceasLa operaLlune [urldlca, denumlLa $-62"+2 &$+# -0'#12,##", nu avea o forma proprle,
lnLrucaL ea se reallza:
Novat|unea sau novat|o esLe un alL mod volunLar de sLlngere a obllgaLllor, care se reallzeaza !"#$
#$'-%&#"+2 -0'#12,#+# 6+%8# %& - -0'#12,#+ $-&2.
- -0'#12,#+ 6+%8+ 97
- -0'#12,#+ $-&2 :7
2%++2)# .2,-"#+ ;7
&$ +'+*+$, $-& <7
#$,+$,#2 !2",#'-" .+ 2 $-62 =7
ln vederea reallzarll novaLlunll, erau necesare anumlLe cond|t||:
naLurala
Clvlla
reLorlana
ue drepL sLrlcL
ue buna credlnLa.
La puLea fl:
Cb||gat|a veche 9: 4"0(:4:90) 1#9*%&%% (401%)<0. >
Cb||gat|a noua era |ntotdeauna o ob||gat|e de drept str|ct, deoarece st|pu|at|unea sl
contractu| ||tter|s erau conLracLe de drepL sLrlcL (*0 "%>:"#)() %9&0"4"0&)"0).
>
novaLlunea presupunea ,|dem deb|tum" (aceeas| dator|e), 2%+'2)# -0#+%,, lnLrucaL
daca noua obllgaLle nu ar fl avuL acelasl oblecL ca sl cea veche, nu s -ar fl reallzaL o
novaLlune, cl s-ar fl creaL o noua obllgaLle alaLurl de cea veche. ue aceea, [urlsconsulLll
spuneau ca prln novaLlune, -0#+%,&' 6+%8## -0'#12,### +),+ ,"2$)*#) #$ -0'#12,#2 $-&27
>
#$,"-.&%+"+2 &$&# ,+"*+$
Introducerea une| cond|t||
#$ )&!"#*2"+2 '-"
uaca novaLlunea se reallza %9&"0 )10<0)(% 4)"&%? elemenLul nou puLea consLa ln:
)%8#*02"+2 .+0#,-"&'&#
#$ )%8#*02"+2 %"+.#,-"&'&#.
uaca se reallza o novat|une cu sch|mbare de deb|tor 9: 0") 9010()"
1#9(%$&)$)9&:< =016%:<:% *07%&#", cl era suflclenL sa se lnchele o
st|pu|at|une sau contractu| ||tter|s lnLre noul deblLor sl credlLor, %8#2" /2"2
),#"+2 6+%8#&'&# .+0#,-"7 Nu era necesar conslmLamanLul vechlulul deblLor
fllndca plaLa puLea fl facuLa de orlclne.
uaca lnsa se reallzeaza o novat|une cu sch|mbare de cred|tor esLe necesar
conslmLamanLul vech|u|u| cred|tor, deoarece ln spaLele novaLlunll cu
schlmbare de credlLor se ascunde o ces|une de creanta, 2.#%2
,"2$)*#,+"+2 ."+!,&'&# .+ %"+2$,2 .+ '2 6+%8#&' %"+.#,-" '2 $-&' %"+.#,-"7
uaca avea loc o novat|o |nter novas personas, elemenLul nou consLa ln:
novaLlunea presupunea sl ,a||qu|d nov|" (ceva nou) , lar ln legaLura cu elemenLul nou,
Lrebule sa dlsLlngem lnLre novaLlunea care se reallza lnLre acelasl credlLor sl acelasl
deblLor (%9&0" 0)(*0$ 40"(#9)() sl novaLlunea cu schlmbare de deblLor sau cu
schlmbare de credlLor, reallzaLa lnLre persoane nol (%9&0" 9#=)( 40"(#9)(8.
>
ln 04#1) =0160, lnLenLla parLllor de a nova rezu|ta d|n forma acte|or,
Mal Larzlu, ln *"04&:< 4#(&1<)(%1, pe fondul decaderll formallsmulul ln
lnLrucaL orl de caLe orl st|pu|at|unea sl contractu| ||tter|s erau uLlllzaLe ln
vederea novarll unel obllgaLll, aveau o forma aparLe, dln care rezulLa lnLenLla
parLllor de a nova obllgaLla.
maLerle conLracLuala, lnLenLla parLllor de a nova era prezumata, dar lnLrucaL
slsLemul prezumLlllor esLe echlvoc, !usLlnlan a ceruL parLllor sa-sl man|feste
expres |ntent|a de a nova ob||gat|a.
Lra necesara sl ,an|mus novand|" (|ntent|a de a nova). >
Compensat|unea (compensat|o)
Compensat|unea se facea 3*-" /'$3!"#$% % '()% *#$%!+$ ," '%+(#"" #$*"-#(*$, asLfel lncaL
Spre exemplu, daca rlmus are o creanLa de 100 faLa de Secundus, lar Secundus are o
creanLa de 200 faLa de rlmus, prln efecLuarea compensaLlunll rlmus plaLesLe 100 sl asLfel
se sLlng ambele obllgaLll.
ue aceea, [urlsconsulLll romanl spuneau compensotio est debiti et crediti inter se contributio"
execuLarea sa poarLe numal asupra dlferenLel, asLfel lncaL prln efecLuarea compensaLlunll, doua
ob||gat|| d|st|ncte se st|ngeau pr|ntr-o s|ngura p|ata.
6-'&$,2" 97
.)'"*"%#% :7
La romanl, compensaLlunea era de doua fe|ur|:
( 1#$409()&%:90) 0(&0 (1)*0"0) :9#" *)&#"%% (% 1"0)9&0 :90<0 *%9 )<&0<08.
Compensat|unea vo|untar se facea -#"! "!+$/$0$#$% -%#+"/(# sl !"1"* !) ,$ (-)!$% *%
-%#+"/$ ,% 2%*% '"! -#(-#"$ "!"+"%+"3% ( *(1-$!,%+")!$. ue aceea, compensaLlunea volunLar
a fosL admlsa sl pracLlcaLa dln cele mal vechl Llmpurl.
ln 04#1) =0160, pe cand se apllca procedura leglsacLlunllor, %-*!+$)2,#&$+2
ln procedura formulara, odaLa cu aparlLla excepLlunllor, c-*!+$)2,#&$+2
>&.#%#2"2 $& 2 /-), !-)#0#'25 aceasLa deoarece ln procedura leglsacLlunllor, neexlsLand
excepLlunl, procesul era guvernaL de pr|nc|p|u| un|tat|| de chest|une, conform carula
ln ace|as| proces, numa| rec|amantu| |s| putea va|or|f|ca pretent|||e, lar daca paraLul
avea sl el anumlLe preLenLll faLa de reclamanL, nu le puLea formula ln acelasl proces, cl
Lrebula sa declanseze un alL proces.
La %9104:&:< *"04&:<:% 1<)(%1, %-*!+$)2,#&$+2 >&.#%#2"2 2 /-), 2.*#)2 $&*2# #$
>&.#%#2"2 2 .+6+$#, !-)#0#'25 ln sensul ca ambe|e part| |s| puteau formu|au pretent|||e
|n ace|as| proces, ccl !"#$%&%'()$ lsl formula preLenLllle pe ca|e de act|une, lar
*%!%()$ pe ca|e de except|une.
%23&' %"+2$,+'-" )# .2,-"##'-" "+%#!"-%+5 care lzvorau dln acelasl conLracL de buna-
credlnLa, lar lmparaLul Marc Aurellu a lnlLlaL o reforma prln care %-*!+$)2,#&$+2 2
.+6+$#, !-)#0#'2 )# #$ %23&' %"+2$,+'-" )# .2,-"##'-" "+%#!"-%+, care lzvorau dln
conLracLe dlferlLe, unllaLerale sl de drepL sLrlcL.
AceasLa compensaLlune se reallza prln mecanlsmul unel except|un| de
Spre exemplu,daca "01<)$)9&:< are o creanLa de 100 faLa de paraL sl
paraLul, la randul lul, are o creanLa de 30 faLa de reclamanL, lar
reclamanLul cere 100, ln faLa preLorulul 4)")&:< cere sa se lnLroduca ln
formula +?%+!,#&$+2 .+ .-'. laLa de aceasLa redacLare a formulel, ln faza
a doua a procesu|u|, [udecaLorul verlflca daca excepLlunea esLe
lnLemelaLa sl consLaLand ca excepLlunea esLe lnLemelaLa, [udecaLorul
pronunLa o sent|nta de abso|v|re, deoarece orl de caLe orl excepLlunea se
dovedesLe lnLemelaLa, [udecaLorul nu poaLe pronunLa o senLlnLa de
condamnare la mal puLln, cl Lrebule sa pronunLe senLlnLa de absolvlre, ln
vlrLuLea %2"2%,+"&'&# 20)-'&,-"#& 2' +?%+!,#&$##5 asLfel lncaL reclamanLul
care nu face compensaLlunea sl nu cere dlferenLa rlsca sa plarda sl
do|, deoarece ln concepLla lul Marc Aurellu, acela care preLlnde ceea ce Lrebule
sa resLlLule, comlLe un dol.
Compensat|unea [ud|c|ara era /2%&,2 .+ >&.+%2,-"#, cu ocazla [udecarll procesulul.
Curs 7
9 aprllle 2010
19:23
care nu face compensaLlunea sl nu cere dlferenLa rlsca sa plarda sl
procesul sl drepLul de creanLa ln lnLreglme, ln vlrLuLea efecLulul exLlncLlv a
lul &-1-# /)"1+#1!1-)7 ccl prln efecLul exLlncLlv al lul $+(+, #.'(",(%(+., drepLul
de creanLa dedus ln [usLlLle se sLlnge ln lnLreglme, lar reclamanLul nu mal
poaLe lnLenLa o noua acLlune penLru a cere dlferenLa. ue aceea,
reclamanLul are LoL lnLeresul sa efecLueze compensaLlunea dln proprle
lnlLlaLlva, lar ln exemplul nosLru, sa ceara numal 30.
Mal Larzlu, romanll !' !.$-# +4+/1'!*+! /)$3+"#!1-'"-- #- -" /!2'& /*+!"1+&)* #-
ln vremea lmparaLulul !usLlnlan s-a conLuraL regula conform carela
.!1)*--&)* *+/-3*)/+ /!*+ -29)*!' .-" /)"1*!/1+ .+ %'"! /*+.-"1! .-4+*-1+G
/)$3+"#!1-'"+! #+ 3)!1+ *+!&-2! -" /!2'& /*+!"1+&)* #- .!1)*--&)* *+/-3*)/+7 /!*+
-29)*!#/ .-" )*-/+ /)"1*!/1+7 .+ .*+31 #1*-/1 #!' .+ %'"! /*+.-"1!G
kem|terea de dator|e
kem|terea de dator|e sau |ertarea de dator|e esLe o !3&-/!1-'"+ ! 3*-"/-3-'&'- #-$+1*-+- -"
$).'*- /-9-&+
$).'*- 3*+1)*-+"+
kem|terea de dator|e se puLea reallza prln:
1. So|ut|o per aes et ||bram
2. Accept||at|o verb|s
3. Accept||at|o ||tter|s
1oaLe cele tre| sunL ap||cat|un| a|e pr|nc|p|u|u| s|metr|e|, deoarece obllgaLla se sLlnge
Modur||e c|v||e sunL ln numar de tre|:
prln uLlllzarea unl act |dent|c cu cel care l-a daL nasLere, dar |ntrebu|ntat |n sens |nvers, 4!*!
! #+ 4!/+ -"#! 3&!1! +4+/1-9!G
CbllgaLla nascuLa dln manclpaLlune presupunea uLlllzarea formelor proprll
manclpaLlunll, adlca prezenLa parLllor (a credlLorulul sl deblLorulul), prezenLa
marLorllor, prezenLa lul ||br|pens. ln acesL cadru, deblLorul aflrma ln cuvlnLe
solemne ca face plaLa, cu LoaLe ca ln reallLaLe nu plaLea nlmlc, dar lnLrucaL
prlnclplul slmeLrlel era respecLaL, obllgaLla se sLlngea.
So|ut|o per aes et ||bram (ploto ptlo otomo sl bolooto) #+ '1-&-2! -" 9+.+*+! #1-"0+*--
)%&-0!1--&)* "!#/'1+ .-" $!"/-3!1-'"+, cacl ln drepLul evoluaL, manclpaLlunea a
dobandlL o funcLle generala sl se uLlllza nu numal penLru LransmlLerea proprleLaLll, cl
sl penLru crearea unor obllgaLll.
Accept||at|o verb|s esLe !3&-/!*+! 3*-"/-3-'&'- #-$+1*-+- &! )%&-0!1--&+ "!#/'1+ .-"
/)"1*!/1+ 9+*%!&+ -"/6+-!1+ 3*-" -"1*+%!*+ #- *!#3'"#, de vreme ce obllgaLla nascuLa
dln lnLrebare sl raspuns se sLlnge LoL prln lnLrebare sl raspuns.
Accept||at|o ||tter|s esLe !3&-/!1-'"+! 3*-"/-3-'&'- #-$1+*-+- &! )%&-0!1--&+ -29)*!1+ .-"
/)"1*!/1+ -"/6+-!1+ -" 4)*$! #/*-#!7 deoarece obllgaLla nascuLa dlnLr-un conLracL
lnchelaL ln forma scrlsa se sLlnge prln uLlllzarea acelelasl forme.
1. actum de non petendo
2. Contrar|us consensus
Modur||e pretor|ene sunL ln numar de doua:
.)$+"-'& #1-"0+*-- )%&-0!1-+-G
2. Contrar|us consensus
actum de non petendo lnseamna" pacLul penLru ca sa nu ceara" sl +#1+ ) #-$3&!
/)"9+"1-+ 3*-" /!*+ /*+.-1)*'& -& -!*1! 3+ .+%-1)* .+ .!1)*-+, lar daca dupa lnchelerea acesLul
pacL credlLorul lnLenLeaza LoLusl acLlunea ln [usLlLle, deblLorul se va apara cu succes pe ca|e
de except|une, opunandu-l credlLorulul +</+31-) 3!/1- .+ ")" 3+1+".).
Contrar|us consensus ( ocotJ lo seos coottot) esLe !3&-/!1-'"+! 3*-"/-3-'&'- #-$+1*-+-
&! )%&-0!1--&+ -29)*!1+ .-" #-$3&! /)"9+"1-+ ! 3!*1-&)*7 cacl obllgaLla nascuLa dln slmpla
convenLle se sLlnge LoL prln slmpla convenLle.
Modur| nevo|untare de st|ngere a ob||gat|||or
1. |mpos|b|||tatea de executare
2. confuz|unea
3. moartea
4. cap|t|s dem|nut|o
S. prescr|pt|a ext|nct|va
Impos|b|||tatea de executare apare !1'"/- /!". .+%-1)*'& .!1)*+!2! '" &'/*'
AlaLurl de modurlle volunLare de sLlngere a obllgaLlllor, romanll au cunoscuL sl modur|
nevo|untare sau fortate de st|ngere a ob||gat|||or, care se numesc asLfel lnLrucaL "'
3*+#'3'" $!"-4+#1!*+! .+ 9)-"1! ! 3!*1-&)* sl sunL ln numar de c|nc|:
ueblLorul esLe pus ln lnLarzlere

ueblLorul esLe gaslL ln culpa
ueblLorul a comls un dol
ueblLorul s-a obllgaL sa raspunda penLru custod|a
ueoarece ln acesLe paLru cazurl, &'/*'& .!1)*!1 3-+*+ .-" 9-"! .+%-1)*'&'-7
care nu esLe exoneraL de raspundere, obllgaLla sa nu se sLlnge, cl Lrebule
sa plaLeasca despagublrl penLru neexecuLarea obllgaLlel dln vlna sa.
ue asemenea, problema lmposlblllLaLll de execuLare nu se pune aLuncl
cand deblLorul daLoreaza |ucrur| de gen (genera non perunt).
Asadar, problema lmposlblllaLll de execuLare nu se poaLe pune aLuncl cand:
Confuz|unea consLa ln -"1*'"-*+! /!&-1!1-&)* .+ .+%-1)* #- .+ /*+.-1)* !#'3*! '"+-!
-".-9-.'!& .+1+*$-"!17 /!*+ 3-+*+ 4!*! 9)-! #!.
ue regula, confuzlunea se reallzeaza prln mosLenlrea deblLorulul de caLre
unele preclzarl sunL necesare ln legaLura cu ob||gat|||e de p|ura||tate de
credlLor sau prln mosLenlrea credlLorulul de caLre deblLor.
AsLfel, daca credlLorul ll mosLenesLe pe deblLorul prlnclpal, se sLlnge sl obllgaLla.
sub|ecte.
uaca lnsa credlLorul ll mosLenesLe pe garanL, obllgaLla deblLorulul prlnclpal nu se
sLlnge.
.-"1*+ 3!*1-G
La ob||gat|||e con[uncte , daca credlLorul ll mosLenesLe pe unul dlnLre
deblLorl, se vo stloqe oomol potteo Jlo Jototle o Jefooctolol, cacl cellalLl
codeblLorl vor ramane sl pe mal deparLe obllgaLl penLru parLea lor dln
daLorle.
La ob||gat||e corea|e (solldare), daca credlLorul ll mosLenesLe pe unul

La ob||gat||e corea|e (solldare), daca credlLorul ll mosLenesLe pe unul
dlnLre codeblLorl, obllqotlo oo se vo stloqe, ln sensul ca cellalLl codeblLorl
vor ramane sl pe mal deparLe obllgaLl penLru lnLreaga daLorle.
MulLa vreme, romanll nu au admls ldeea de LransmlLere a obllgaLlllor, nlcl lnLre

Moartea esLe sl ea un mod de sLlngere a obllgaLlllor.
Cu Llmpul lnsa, pornlnd de la 3*-"/-3-'& /)"1-"'-1!1-- 3+*#)!"+- .+4'"/1'&'-,
vll, nlcl penLru cauza de moarLe, lnLrucaL vechll romanl conslderau ca ob||gat|a este
ref|exu| [ur|d|c a| dreptu|u| de razbunare, care esLe lnLransmlslbll.
ue asemenea, nu Lreceau la mosLenlLorl ob||gat|||e unor garant| ( spoosot sl
romanll au admls ca obllgaLllle, creanLele, daLorllle, Lrec la mosLenlLorl. 1oLusl, urme
ale sLravechll concepLll au dalnulL, ln cazul creanLelor sl daLorlllor care lzvorau dln
dellcLele de vaLamare corporala, obllgaLll cu caracLer foarLe pronunLaL personal,
sancLlonaLe prln !/1-'"- 9-".-/1!$ #3-*!"1+# (cote tesplto tozbooote) sl, prln urmare,
nu poL Lrece la mosLenlLorl, deoarece aLlng lndeaproape persoana vlcLlmel.
flJelptomlsot) sl ob||gat|a dezrob|tu|u| de a presta operae fabr||es (servlcll care
neceslLau o anumlLa callflcare) faLa de paLronul sau, obllgaLle nascuLa dln [uramanLul
dezroblLulul (-'#-'*!".'$ &-%+*1-).
rln efecLul adrogaLlunll, bunurlle adrogatu|u| Lreceau ln
ue aceea, preLorul a lnlLlaL o reforma prln care a desfllnLaL acLul
paLrlmonlul adrogantu|u|, asLfel lncaL, adrogatu|, nemalavand bunurl
proprll, nu lsl mal puLea plaLl daLorllle, ln paguba credlLorllor sal, care nu
lsl mal puLeau valorlflca drepLurlle de creanLa, soluLle pe care preLorul a
conslderaL-o lnechlLablla, de vreme ce adrogantu| dobandea LoaLe
bunurlle adrogatu|u|, dar nu lsl asuma sl daLorllle lul. CredlLorll
adrogatu|u| nu lsl puLeau valorlflca drepLurlle de creanLa pe seama
adrogatu|u|, dar nlcl pe seama adrogantu|u|, penLru ca se opunea
prlnclplulul relaLlvlLaLll.
AsLfel, credlLorll adrogatu|u| lsl puLeau valorlflca drepLurlle de
adrogaLlunll ln relaLllle dlnLre adrogat sl credlLorll sal, prln *+#1-1'1-) -"
-"1+0*'$ )% /!3-1-# .+$-"'1-)"+".
creanLa pe seama bunurllor adrogatu|u| sl numal dupa aceea, daca mal
ramaneau, bunurlle adrogatu|u| Lreceau ln paLrlmonlul adrogantu|u|.
Adrogat|unea esLe !/1'& 3*-" /!*+ ) 3+*#)!"! #'- -'*-#7 .+"'$-1! !.*)0!1 1*+/+
#'% 3'1+*+! !&1+- 3+*#)!"+ #'- -'*-#7 .+"'$-1! !.*)0!"1.
Cap|t|s dem|nut|o se referea numal la cazul adrogat|un||.
8omanll conslderau ca Lrecerea Llmpulul afecLeaza flzlonomla drepLurllor sl
rescr|pt|a ext|nct|va esLe un alL mod de sLlngere a obllgaLlllor.
ALuncl cand prln Lrecerea Llmpulul se dobandea un drepL, prescrlpLla era
daLorlllor, lar lofloeoto pe care Lrecerea Llmpulul o exerclLa asupra drepLurllor sl
daLorlllor era denumlLa prescr|pt|e.
La orlglne, roman|| nu au adm|s prescr|pt|a ext|nct|va, penLru ca ln epoca veche
denumlLa ach|z|t|va, lar aLuncl cand prln Lrecerea Llmpulul se sLlngea un drepL,
prescrlpLla era denumlLa ext|nct|va.
1oLusl, spre sfarslLul epocll vechl, odaLa cu aparlLla act|un||or honorare
se apllca prlnclplul slmeLrlel, ln sensul ca obllgaLla se sLlngea numal prln respecLarea
acesLul prlnclplu, sl nu pe alLe cal.
In epoca postc|as|ca (424) a fosL lnLrodusa prescr|pt|a genera|a de 30 de an|,
(preLorlene), denumlLe tempora|es, obllgaLla sancLlonaLa prln acLlunl preLorlene se
sLlngea daca nu era valorlflcaLa ln Lermen de 1 an, avand ln vedere ca edlcLul
preLorulul era valabll 1 an.
In epoca postc|as|ca (424) a fosL lnLrodusa prescr|pt|a genera|a de 30 de an|,
asLfel lncaL, Jteptol Je cteooto cote oo eto volotlflcot lo tetmeo Je J0 Je ool se stloqeo
ptlo efectol ptesctlptlel extloctlve.
CaplLolul vl
1ransferu| ob||gat|||or
MulLa vreme, *)$!"-- "' !' !.$-# 1*!"#$-1+*+! )%&-0!1--&)* -"1*+ 9-- #!' 3+"1*' /!'2! .+
ue alLfel, ln epoco footte vecbe, ln condlLllle economlel naLurale, cand conLracLele se lnchelau
$)!*1+G
novat|unea
mandatu| |n rem suam
AcesLe procedee sunL:
foarLe rar, creante|e s| dator|||e ocupau un loc nelnsemnaL ln paLrlmonlul ceLaLeanulul, aveau o pondere
foarLe mlca, lnsa odaLa cu revoluLla economlca, de la sfotsltol tepobllcll, odaLa cu lnflorlrea economlel de
schlmb, a comerLulul, creante|e s| dator||e ocupau locul cenLral ln paLrlmonlul ceLaLeanulul roman,
asLfel lncaL, raLlunl de ordln pracLlc au lmpus preLorulul sl [urlsconsulLllor sa creeze mecanslme lndlrecLe
prln care se poaLe reallza ceslunea creanLelor sl ceslunea daLorlllor.
Ces|unea de creanta
Ces|unea de creante esLe )3+*!1-'"+! ,'*-.-/! 3*-" /!*+ .*+31'& /*+!"1+- +#1+ 1*!"#$-# .+ &!
>+/6-'& /*+.-1)* era denumlL cedant sau cedent.
?)'& /*+.-1)* era denumlL ces|onar
[+%-1)*'& era denumlL deb|tor cedat.
loltlol, ceslunea de creanLa s-a reallzaL prln novat|unea cu sch|mbare de cred|tor, lnsa, prln
9+/6-'& /*+.-1)* &! ")'& /*+.-1)*.
ln al dollea rand, prln efecLul novaLlunll, accesorllle vechll creanLe, adlca garanLllle sl
ln al Lrellea rand, novaLlunea cu schlmbare de credlLor nu se puLea face fara
excepLlunlle, se sLlngeau, asLfel lncaL ceslonarul dobandea un drepL de creanLa mal puLln slgur.
conslmLamanLul deblLorulul, care Lrebula sa se obllge prln sLlpulaLlune sau prln conLracLul llLLerls
faLa de noul credlLor.
uLlllzarea novaLlunll cu schlmbare de credlLor, nu se LransmlLea acelasl drepL de creanLa, c| un drept
nou, de vreme ce novaLlunea lnloculesLe veche obllgaLle cu o obllgaLle noua.
laLa de ce romanll au recurs la $!".!1'& ,'.-/-!*, pe care l-au adapLaL de asa manlera lncaL sa
ln cazul mandatu|u| |n rem suam, mandantu| are callLaLe de cedant, lar mandataru| are callLaLea
poaLa fl uLlllzaL ln vederea LransmlLerll unul drepL de creanLa, lar forma adapLaLa a mandaLulul [udlclar a
fosL denumlLa $!".!1'& -" *+$ #'!$ ($!".!1'& -" 3*)3*-'& -"1+*+#), care se deosebesLe faLa de
mandaLul [udlcar oblsnulL, lnLrucaL oblsnulL esLemandaLul [udlclar esLe lnchelaL ln lnLeresul
mandantu|u|, ln sensul ca $!".!"1'& ll lmpotetolceste pe $!".!1!* sa lnLenLeze acLlunea ln [usLlLle ln
vederea valorlflcarll unul drepL de creanLa, dupa care mandataru| avea obllgaLla de a LransmlLe valoarea
acelel creanLe asupra mandantu|u|, dovada ca mandatu| se lnchela ln lnLeresul mandantu|u|, pe cand la
$!"!.!1'& -" *+$ #'!$, $!".!1!*'& oo ote obllqotlo Je o ttoosmlte volooteo cteootel osopto
$!".!"1'&'-, cl o pasLreaza penLru slne, dovada ca $!".!1'& -" *+$ #'!$ se lnchela ln lnLeresul
mandataru|u|.
@-#1+$'& /+#-'"-- .+ !/1-'"+ 1.
@-#1+$'& !/1-'"-&)* '1-&+ 2.
@-#1+$'& 3+*4+/1-)"!1 3*-" *+4)*$! -$3!*!1'&'- ;'#1-"-!" J.
Mandatu| |n rem suam a cunoscuL o evoluLle ln tre| faze:
de ces|onar.
ln 3*-$! 4!2!, cedantul ll lmpuLernlcea pe ces|onar sa lnLenLeze acLlune lmpoLrlva .+%-1)*'&'-
ConLracLul de mandaL esLe prln excelenLa revocab||, lar daca cedantu| tevoco
e de alLa parLe, ln callLaLea sa de 1-1'&!* al drepLulul de creanLa, cedantu| avea
mooJotol, ces|onaru| oo mol poteo loteoto octlooeo lmpottlvo deb|toru|u| cedat, deoarece
Lemelul [urldlc al acLlunll sale, adlca mandaLul, dlsparea.
Mal mulL decaL aLaL, cedantu| ll puLea letto de daLorle pe deb|toru| cedat, lncaL sl de
act|unea d|recta pe care o puLea lnLenLa lmpoLrlva deb|toru|u| cedat, asLfel lncaL acLlunea
ces|onaru|u| ramanea foto oblect, lnLrucaL obllgaLla se sLlngea prln plaLa facuLa cedantu|u|.
daLa aceasLa, acLlunea ces|onaru|u| ramanea fara oblecL. Asa se face ca ln prlma faza,
slLuaLla ces|onaru|u| se consollda numal dupa lltls cootestotlo, cacl ln vlrLuLea efecLulul
exLlncLlv, Jteptol loltlol se stloqeo, lar ln vlrLuLea efecLulul creaLor se oosteo oo Jtept ooo, al
carul LlLular era ces|onaru|.
ln aceasLa faza, odaLa cu lnchelerea conLracLulul de mandaL, ces|onaru| dobandea !/1-'"-
laLa de acesLe lnconvenlenLe, s-a LrecuL la faza a doua (#-#1+$'& !/1-'"-&)* '1-&+).
Cedantu| avea la dlspozlLle act|unea d|recta, lar ces|onaru| act|unea ut||a. uaca cedantu|
3*)3*--, denumlLe act|un| ut||e, care nu mal deplndeau de soarLa mandaLulul, asLfel lncaL, ln acesL
sLadlu, chlar daca mandaLul era revocaL, ces|onaru| ramanea LlLular al act|un|| ut||e, de unde
rezulLa ca deb|toru| cedat avea do| credlLorl, sl pe cedant sl pe ces|onar.
lnLenLa act|unea d|recta, lar deb|toru| cedat plaLea, act|unea ut||a a ces|onaru|u| ramanea fara
oblecL. laLa de ce s-a LrecuL la faza a Lrela.
ln faza a tre|a, prln lotetpoloteo ooel coostltotlool o lmpototolol ])*.-!", lmparaLul !usLlnlan a
/+.!1, ceea ce lnseamna ca ces|onaru| oo JobooJeo Jteptol Je cteooto, cl oomol Jteptol Je o loteoto
octlooeo lo jostltle, acLlune care lzvora dln conLracLul de mandaL sl care deplndea de soarLa mandatu|u|.
perfecLlonaL slsLemul acLlunllor uLlle, deoarece poLrlvlL reformel lul !usLlnlan, daca ces|onaru| ll soma pe
deb|toru| cedat sa plaLeasca, daLorla deb|toru|u| cedat se stloqeo oomol ptlo ploto focoto cotte
/+#-)"!*, lar daca deb|toru| cedat ll plaLea cedantu|u|, tomooeo sl mol Jepotte obllqot. uln acesL
momenL, mecanlsmul reallzarll ceslunll de creanLa a fosL perfecL elaboraL.
Ces|unea de dator|e
prln novat|unea cu sch|mbarea de deb|tor
prln mandatu| [ud|c|ar
Ces|unea de dator|| se reallza:
CaplLolul vll
Garant|| persona|e
S|gurante (garant||)
]!*!"1--&+ sunL 3*)/+.++ ,'*-.-/+ 3*-" /!*+ /*+.-1)*'& +#1+ 3'# &! !.!3)#1 4!1! .+ /)"#+/-"1+&+ +9+"1'!&+
0%#%!+"" -$#,(!%/$ HAB
0%#%!+"" #$%/$ HCB
CaranLllle sunL de 2 fe|ur|:
-"#)&9!%-&-1!1- ! .+%-1)*'&'-G
Garant|| persona|e
un deb|tor accesor denumlL 0!*!"1 se alaLura deb|toru|u| pr|nc|pa|, promlLandu-l credlLorulul
ceea ce l-a promls sl deblLorul prlnclpal
Garant|||e persona|e |n epoca veche

@3)"#-) H!B
O-.+3*)$-##-) H%B
Ambele garanLll au fosL creaLe cu #/)3'& .+ ! #+ !#-0'*! +<+/'1!*+! '")* )%&-0!1-- lzvoraLe
ln epoco vecbe, romanll au cunoscuL 2 garanLll personale:
uupa ce se lnchele contractu| dlnLre cred|tor s| deb|toru| pr|nc|pa| se mal lnchele un
conLracL alaLurl de cel prlnclpal, lnLre cred|tor s| garant, ocazle cu care credlLorul ll
lnLreaba pe garanL: ,;.+$ .!*- #3)".+#5 54"#$%&% )10<)(% <:1":8? lar garanLul raspunde:
@!-$.+-"54"#$%&8
Garant|| ob||gat| prln pronunLarea verbulul ,spondeo" sunL denumlLl sponsor|

La romanl se consldera ca verbu| ,spondeo" are vocat|a spec|a|a de a atrage grat|a
ze||or kome|, ceea ce lnseamna ca numa| cetaten|| roman| puteau deven| sponsor|,
nu s| peregr|n||
CdaLa cu dezvolLarea comerLulul, a economlel de schlmb, peregr|n||, stra|n|| au

deven|t pr|nc|pa||| partener| de comert a| roman||or, astfe| |ncat roman|| erau
|nteresat| ca s| peregr|n|| sa poata deven| garant|
Spons|o
dln contracte verba|elnchelaLe prln lnLrebare sl raspuns, de unde rezulLa ca aLaL )!-$)#- caL sl
/#.+!"-*#))#- se formeaza LoL prln |ntrebare s| raspuns.
ue aceea, a fosL creaLa o noua garant|e persona|a, care se forma ,-, !"#$ #$,"+02"+ )#
"2)!&$), cu deoseblrea ca la lnLrebarea credlLorulul, garanLul raspundea
A#.+!"-*#,,-" = @4"#$%& 1: <#%)<%&)&0@, verb care era acceslbll sl peregrlnllor
Garant|| ob||gat| prln pronunLarea verbulul ,f|deprom|tto" erau denumlLl

f|deprom|sor|
La #"%>%90, slLuaLla garanLllor era lngraLa, ln sensul ca LlLularul creanLel (credlLorul) se

puLea agresa mal lnLal garanLulul, lar daca garantu| p|atea nu dlspunea de procedee
[urldlce !+$,"& 2 )+ #$,-2"%+ #*!-,"#62 .+0#,-"&'&# !"#$%#!2' %& )%-!&' .+ 2 )+
.+)!21&0# !+$,"& !'2,2 /2%&,2
ue asemenea, daca erau mal mulLl garanLl, or|care d|ntre garant| putea f| urmar|t
pentru |ntreaga dator|e sl daca plaLea nu d|spunea de procedee [ur|d|ce pentru a se
|ntoarce |mpotr|va cogarant||or sl prln urmare, nu le puLea cere parLea conLrlbuLlva de
daLorle
ue aceea, garanLll au proLesLaL, vehemenL sl repeLaL pana cand, caLre (;)"(%&:<

"04:7<%1%%, s-au adopLaL 4 legl favorablle garanLllor, dlnLre care, cea mal lmporLanLa
esLe Iur|a de sponsu.
I|deprom|ss|o
Curs 8
3 mal 2010
22:30
x. Joco exlstoo 5 qotootl, Jlotte cote J etoo solvoblll sl 2
losolvoblll, Jototlo se lmpotteo lo 5, lot cteJltotol volotlflco
J/5.
uaca sunL mal mulLl garanLl, .!1)*-! #+ -$3!*1+ .+ .*+31 -" $)$+"1'&
#/!.+"1+- -"1*+ 1)1- 0!*!"1--, lndlferenL daca sunL sau nu sunL solvablll,
ceea ce lnseamna ca ln slsLemul legll O'*-! .+ #3)"#', conseclnLele
lnsolvablllLaLll unor garanLl erau suporLaLe de credlLor.
llrsL.
Dator|||e conLracLaLe de sponsorl sl de fldepromlsorl ln Ita||a #+ #1-"0+!'
.!/! "' +*!' 9!&)*-4-/!1+ -" 1+*$+" .+ C !"- .+ &! #/!.+"1!, sl aceasLa
dlspozlLle esLe favorablla garanLllor.
Second.
AceasLa lege cupr|nde 2 d|spoz|t||:
Garant|||e persona|e |n epoca c|as|ca
laLa de acesLe avanLa[e creaLe a venlL randul credlLorllor sa proLesLeze, lncaL faLa de proLesLe credlLorllor, spre
laLa de fapLul ca f|de|us|o a aparuL dupa adoptarea ce|or 4 |eg| favorab||e sponsor||or s| f|de|prom|sor||or,
sfotsltol epocll vecbl s-a creaL o noua garant|e persona|a, denumlLa 4-.+-'##-), deoarece la lnLrebarea credlLorulul,
garanLul raspundea prln verbul ,fideiubeo" = 1#9(%$& 40 1:=)9&:< $0:.
d|spoz|t|||e ace|or |eg| nu || se ap||cau. laLa de ce garant|| denumlLl f|de|us|or| se aflau ln slLuaLla ln care +"2&
)!-$)-"## )# /#.+#!"-*#)-"## #nalnLe de adopLarea celor 4 legl. ue daLa aceasLa au proLesLaL fldeluslorll.
8enef|c|||e acordate |u| f|de|ussor
rln reforme succeslve, romanll au creaL 3 benef|c|| ln favoarea garanLllor care se obllgau prln /#.+#&))#-. LsLe
B+$#/#%#&' .+ %+)#&$+ .+ 2%,#&$# #C
B+$+/#%#&' .+ .#6#3#&$+ ##C
B+$+/#%#&' .+ .#)%&,#&$+ ###C
vorba despre:
8enef|c|u| de ces|une de act|une
A fosL creaL pe cale de lnLerpreLare, esLe creat|a [ur|sprudente|
oLrlvlL acesLul beneflclu, 12"2$,&' %2"+ !'2,+2 .2,-"#2 26+2 ."+!,&' .+ 2 %+"+ %"+.#,-"&'&# )2 ##
,"2$)*#,2 ,-2,+ 2%,#&$#'+ !+ %2"+ '+ 26+2 #*!-,"#62 .+0#,-"&'&# !"#$%#!2' penLru ca lnLenLand
acele acLlunl lmpoLrlva deblLorulul prlnclpal sa se poaLa despagubl penLru plaLa facuLa
uaca credlLorul ll LransmlLea acele acLlunl, garanLul plaLea sl asLfel llLlglu se sLlngea
uaca lnsa, credlLorul refuza sa ll cedeze acele acLlunl garanLulul, aLuncl garanLul ll cerea
preLorulul sa lnLroduca ln formula o except|une de do|
racLlc, ln faLa preLorulul, garantu| chemat |n [ust|t|e dec|ara ca este d|spus sa p|ateasca daca
cred|toru| || transm|te toate act|un||e pe care |e are |mpotr|va deb|toru|u| pr|nc|pa|
In faza a 2-a a procesu|u|, faLa de aceasLa redacLare a formulel, A:*01)&#":< =0"%;%1) *)1)
0B104&%:90) 0(&0 #$,+*+#2,2, consLaLand ca esLe lnLemelaLa, [udecaLorul pronunLa senLlnLa de
absolvlre, lnLrucaL, asa cum se sLle, ln procedura formulara, except|un||e au caracter abso|utor|u
%"+.#,-"&' !#+".+ )# !"-%+)&' )# ."+!,&' .+ %"+2$,2 #$ #$,"+1#*+, asLfel lncaL, orl de caLe orl ln
faLa preLorulul, garanLul declara ca esLe de acord sa plaLeasca, credlLorul ll va ceda LoaLe acLlunlle
lnLr-o asemenea slLuaLle, ln faLa preLorulul, garantu| || va cere cred|toru|u| sa || transm|ta

act|unea |potecara , penLru ca lnLenLand acLlunea lpoLecara lmpoLrlva deblLorulul prlnclpal
sa se poaLa despagubl
ln pracLlca, |poteca este un drept accesor|u, care se st|nge odata cu ob||gat|a pe care o
garanteaza, lar ln cazul nosLru, -0'#12,#2 )+ ),#$1+2 !"#$ !'2,2 /2%&,2 .+ 12"2$,&' !+")-$2'
uaca se sLlnge, se sLlnge sl lpoLeca, lar acLlunea lpoLecara nu mal are oblecL
ue aceea, orl de caLe orl credlLorul lsl aslgura creanLa sl prlnLr-o garanLle personala, sl prlnLr-
o lpoLeca sl opLeaza penLru valorlflcarea garanLlel personale, se consldera ca )&*2 .+ 02$#
!'2,#,2 .+ 12"2$, +),+ !"+,&' %& %2"+ 2 %&*!2"2, ."+!,&' .+ #!-,+%2
Asadar, [urlsconsulLll conslderau ca lnLr-o asemenea slLuaLle nu se face o plaLa, cl se

cumpara drepLul de lpoLeca, asLfel lncaL #!-,+%2 $& )+ *2# ),#$1+, garantu| poate |ntenta
|mpotr|va deb|toru|u| pr|nc|pa| act|unea |potecara
unele compllcaLll poL sa apara aLuncl cand cred|toru| |s| as|gura creanta s| pr|ntr-o 12"2$,#+
!+")-$2'2 s| pr|ntr-o #!-,+%2, sl prefera sa va|or|f|ce garant|a persona|a

|mpotr|va deb|toru|u| pr|nc|pa| act|unea |potecara
8enef|c|u| de d|v|z|une
A fosL creaL prlnLr-o const|tut|une |mper|a|a de lmparaLul Padrlan
oLrlvlL acesLul beneflclu, daca exlsLa ma| mu|t| garant|, garanLul urmarlL ln [usLlLle are .*+31'& .+
!:- /+*+ /*+.-1)*'&'- #! -$3!*1! .!1)*-! -"1*+ 1)1- 0!*!"1-- #)&9!%-&- -" $)$+"1'& &'- &-1-#
/)"1+#1!1-)
uaca garanLul urmarlL ln [usLlLle omlLe sa ceara dlvlzlunea daLorlel, aLuncl el

3)!1+ 4- /)".!$"!1 #! 3&!1+!#/! -"1*+!0! .!1)*-+
uaca plaLesLe "' .-#3'"+ .+ $-,&)!/+ ,'*-.-/+ 3+"1*' ! #+ -"1)!*/+ -$3)1*-9!

/)0!*!"1-&)*, asLfel lncaL nu le poaLe cere parLea conLrlbuLlva dln daLorle
ln slsLemul legll Iur|a de sponsu, garanLul urmarlL ln [usLlLle "' 3)!1+ *+"'"1! &!
.-9-2-'"+! .!1)*-+-, lar daca credlLorul cere de la garanLul urmarlL lnLreaga
daLorle, p|erde procesu| (penLru ca cere mal mulL)
La benef|c|u| de d|v|z|une, daca garanLul urmarlL ln [usLlLle renunLa la beneflclul

de dlvlzlune, va plaLl lnLreaga daLorle
ln prlmul rand, poLrlvlL legll Iur|a de sponsu, daLorla se lmparLe de drept, pe cand la
benef|c|u| de d|v|z|une, daLorla se lmparLe numa| |a cerere
x. Joco soot 5 qotootl, Jlotte cote J solvoblll sl 2 losolvoblll, Jototlo se vo

lmpottl lo J
ln al dollea rand, poLrlvlL legll Iur|a de sponsu, dator|a se |mparte |ntre tot| garant||,
fle co soot solvoblll soo oo, lar conseclnLele lnsolvlblllLaLll unor garanLl le suporLa
credlLorul, pe cand, la benef|c|u| de d|v|z|une, dator|a se |mparte numa| |ntre garant||
so|vab|||, lar conseclnLele lnsolvablllLaLll unor garanLl nu sunL suporLaLe de credlLorl, cl
de garanLll solvablll.
ln al Lrellea rand, poLrlvlL legll Iur|a de sponsu, dator|a se |mparte |n momentu|

scadente|, pe cand la benef|c|u| de d|v|z|une, ea se |mparte |n momentu| |u| ||t|s
contestat|o, ln lnLervalul de Llmp cuprlns lnLre momenLul scadenLel sl momenLul lul
llLls conLesLaLlo Lrece Llmp, asLfel lncaL ln acel lnLerval de Llmp, puLeau devenl
lnsolvablll sl alLl garanLl, ln paguba celor care ramaneau solvablll.
8enef|c|u| de d|scut|une
Asadar, lnLre slsLemul lnLrodus prln legea Iur|a de sponsu sl slsLemul lnLrodus prln beneflclul de
dlvlzlune sunL o serle de deoseblrl
oLrlvlL benef|c|u|u| de d|scut|une, 0!*!"1'& '*$!*-1 -" ,'#1-1-+ !9+! .*+31'& .+ !:- /+*+
/*+.-1)*'&'- #! -& '*$!*+!#/! $!- -"1!- 3+ .+%-1)*'& 3*-"/-3!& sl numal daca deblLorul prlnclpal
esLe lnsolvabll sa |ntenteze o noua act|une |mpotr|va sa
ue aceea, pr|n |nterpretare, s-a admls ca lnLre parLl, adlca |ntre cred|tor s| garant sa se
lnchele o /)"9+"1-+ de buna credlnLa, prln care 0!*!"1'& 3*)$-1+! #! "' #+ 3*+9!&+2+ .+
+4+/1'& +<1-"/1-9 !& &'- &-1-# /)"1+#1!1-) .!/! .+%-1)*'& 3*-"/-3!& #+ 9! .)9+.- -"#)&9!%-&, lnsa
acesL slsLem era echlvoc deoarece deplndea de buna credlnLa a garanLulul
AsLfel lncaL, lmparaLul !usLlnlan, prlnLr-o const|tut|une |mper|a|a d|n S31 ! .+#4--"1!1 -" $).
+<3*+# +4+/1'& +<1-"/1-9 ! &'- &-1-# /)"1+#1!1-) credlLorul puLea foarLe blne sa ll urmareasca
mal lnLal pe deblLorul prlnclpal, lar daca acesLa se dovedea lnsolvabll puLea lnLenLa o noua
acLlune lmpoLrlva garanLulul
lnsa acesL beneflclu nu a putut f| va|or|f|cat |n pract|ca, deorece se opunea efectu|u| ext|nct|v a |u|
||t|s contestat|o, ln sensul ca drepLul de creanLa se sLlngea cu ocazla procesulul dlnLre credlLor sl
deblLorul prlnclpal, lar daca deblLorul prlnclpal era lnsolvabll, cteJltotol oo ll poteo otmotl ptlo olto
octlooe sl pe qotoot (unde nu exlsLa drepL, nu exlsLa nlcl acLlune)
ln S3S lmparaLul !usLlnlan a mal daL o consLlLuLlune lmperlala, prln care a decls ca 1-1'&!*'&
/*+!"1+- 1*+%'-+ #! -& '*$!*+!#/! $!- -"1!- 3+ .+%-1)*'& 3*-"/-3!&
Garant|||e persona|e neforma|e

e langa garanLllle so|emne sau forma|e romanll au cunoscuL sl 0!*!"1-- 3+*#)"!&+ "+#)&+$"+ (se nasteau
e langa garanLllle so|emne sau forma|e romanll au cunoscuL sl 0!*!"1-- 3+*#)"!&+ "+#)&+$"+ (se nasteau
J!/1'& .+ /)"#1-1'1 -B
8!".!1'$ 3+/'"-!+ /*+.+".!+ --B
N+/+31'$ !*0+"1!*-- ---B
actu| de const|tut
LsLe o slmpla convenLle ln baza carela %!"/6+*'& #+ )%&-0! #! 3&!1+!#/! .!1)*-! /&-+"1'&'- #!' &!
'" ")' 1+*$+".
Avem ln vedere slLuaLla ln care cllenLul unul bancher nu |s| putea p|at| dator|a fata de un tert.
ln aceasLa slLuaLle, lnLre cllenL sl bancher se lnchela o convenLle prln care bancherul promlLea sa
plaLeasca el acea daLorle, dar la alL Lermen decaL cel sLablllL ln obllgaLla preexlsLenLa. ln felul
acesLa, %!"/6+*'& .+9+! 0!*!"1 3+"1*' /&-+"1'& #!'G
Mandatum pecun|ae credendae

8!".!1'& 3+"1*' ! .! %!"- /' -$3*'$'1: ln vlrLuLea acesLul conLracL, mandantu| ll lmpuLernlcea
pe mandatar sa dea cu |mprumut o suma de ban| unu| tert.
ln acesL caz, mandaLarul era cred|toru| tertu|u| pe care |-a |mprumutat, lar mandanLul era
garantu| deb|toru|u|.
uaca deblLorul nu puLea plaLl suma pe care a luaL-o cu lmprumuL, mandaLarul se lndrepLa prln alLa
acLlune lmpoLrlva mandanLulul.
Asadar, la mandatum pecun|ae credendae mandaLarul puLea lnLenLa 2 acLlunl: sl -$3)1*-9!

.+%-1)*'&'- sau sl -$3)1*-9! $!".!"1'&'-, deoarece ln acesL caz, cele 2 obllgaLll au oblecLe
dlferlLe, lar ||t|s contestat|o va sLlnge doar obllgaLla dedusa ln [usLlLe, lncaL mandaLarul poaLe
foarLe blne sa ll cheme ln [usLlLle mal lnLal pe deblLorul prlnclpal, sl daca acesLa esLe lnsolvabll se
poaLe lndrepLa sl lmpoLrlva mandanLulul care esLe garanL.
keceptum argentar||
I)"9+"1-! 3*-" /!*+ %!"/6+*'& 3*)$-1+ #! 3&!1+!#/! ) .!1)*-+ +9+"1'!&! ! /&-+"1'&'- #!', lar daca
la scadenLa bancheru| nu p|ateste dator|a pe care a conLracLaL-o cllenLul sau, aLuncl acLlunea era
lnLenLaLa de caLre cllenL.
Mal Larzlu, acLlunea a fosL daLa credlLorulul, care puLea lnLenLa acLlunea lmpoLrlva bancherulul.
pr|ntr-o s|mp|a convent|e a part||or). SunL ln numar de 3:
CaplLolul vlll
Garant|||e rea|e
e langa garanLllle personale, romanll au cunoscuL sl garant|| rea|e.
]!*!"1--&+ *+!&+ = procedee [ur|d|ce pr|n care deb|toru| atr|bu|e un |ucru cred|toru|u| sau, fle sub forma
rln naLura lor, garanLllle reale as|gura o ser|e de avanta[e |n raport cu ce|e persona|e, LoLusl romanll au
LransmlLerll proprleLaLll sau a poseslunll, fle sub forma consLlLulrll unel lpoLecl cu +4+/1'& ca la scadenLa, daca
deb|toru| nu p|ateste, credlLorul lsl 3)!1+ 9!&)*-4-/! .*+31'& .+ /*+!"1! 3+ #+!$! &'/*'&'- !1*-%'-1 /' 3*+4+*-"1! 4!1!
.+ /*+.-1)*-- /6-*)0*!4!*-.
O-.'/-! /'$ /*+.-1)*+ -B
]!,'& HJ-0"'#B --B
;3)1+/! ---B
I|duc|a cum cred|tore
llducla se formeaza prln transm|terea unu| |ucru cu t|t|u de propr|etate pr|n $!"/-3!1-) sau -" -'*+
/+##-), de caLre deblLor.
1ransmlLere |nsot|ta de o /)"9+"1-+ prln care credlLorul promlLea sa reLransmlLa lucrul daca deblLorul lsl
va fl plaLlL daLorla la scadenLa.
lnsa, convenLla parLllor sl manclpaLlo sau ln lure cesslo nu sunt acte d|st|ncte |n aceasta ut|||zare a
|or, cl se contopesc |ntr-un s|ngur act, pe care ll denumlm 4-.'/-!.
uaca la scadenLa deb|toru| p|ateste se Lransforma ln /*+.-1)*, lar cred|toru| dev|ne deb|tor, cu alLe
ue unde rezulLa ca f|duc|a esLe o convent|e grefata fle 3+ $!"/-3!1-'"+, fle 3+ -" -'*+ /+##-).
8omanll au creaL 3 garanLll reale:
conLlnuaL sa uLlllzeze ln potolel sl garanLllle personale, deoarece nu tot| deb|tor|| d|spuneau de |ucrur| pentru a
const|tu| garant|| rea|e.
uaca la scadenLa deb|toru| p|ateste se Lransforma ln /*+.-1)*, lar cred|toru| dev|ne deb|tor, cu alLe
cuvlnLe, prln efecLul flduclel, cred|toru| dev|ne propr|etar a| |ucru|u| dat |n garant|e, sl LoLodaLa
deb|tor cond|t|ona|.
uupa ce lsl plaLesLe daLorla, fostu| deb|tor deven|t cred|tor dlspune de o acLlune personala pe
care o poaLe lnLenLa lmpoLrlva fosLulul sau credlLor. lnLrucaL esLe LlLular de acLlune personala el nu
se va bucura nlcl de drepLul de preferlnLa, nlcl de drepLul de urmarlre, deoarece drepLul de
urmarlre sl drepLul de preferlnLa 3)1 4- +<+*/-1!1+ "'$!- .+ 1-1'&!*-- .+ .*+31'*- *+!&+G ue aceea,
daca fosLul credlLor devlne lnsolvabll, fosLul deblLor va venl ln concurs cu cellalLl credlLorl al
fosLulul sau credlLor. rln urmare, "' 9! 3'1+! )%1-"+ -"1*+!0! 9!&)!*+ ! &'/*'&'- .!1 -" 0!*!"1-+-7
cl numal o parLe proporLlonala cu valoarea acelul lucru. uaca lucrul daL ln garanLle a[unge ln
malnlle unul LerL, fosLul deblLor "' !*+ !/1-'"+ -$3)1*-9! 1+*1'&'- *+#3+/1-9G

Ga[u|
laLa de dezavanLa[ele pe care le prezlnLa 4-.'/-!, romanll au creaL o garanLle mal evoluaLa, "plqoos" (ga[).
Se formeaza prln 1*!"#$-1+*+! '"'- %'" /' 1-1&' .+ 3)#+#-'"+ 3*-" 1*!.-1-'"+ .+ /!1*+ .+%-1)* /!1*+
Ca[ul esLe o convent|e grefata pe trad|t|une, lar cred|toru| devlne posesor al lucrulul sl LoLodaLa deb|tor
/*+.-1)*'& #!', LransmlLere lnsoLlLa de o convenLle prln care /*+.-1)*'& 3*)$-1+ #! *+1*!"#$-1! &'/*'& .!/!
.+%-1)*'& -#- 3&!1+#1+ .!1)*-! &! 1+*$+"G
laLa de flducla, ga[u| prezlnLa marele avanLa[ ca lucrul esLe Lransmls cu 1-1&' .+ 3)#+#-'"+7 lar deblLorul
convent|ona|.
nu vlne ln concurs cu credlLorll chlrografarl al fosLulul sau credlLor
poate urmar| |ucru| dat |n garant|e ln malnlle LerLllor dobandlLorl.
1oLusl, sl ga[ul prezlnLa dezavanta[u| ca deb|toru| nu poate garanta s| a|te dator|| cu ace| |ucru, asLfel
ramane proprleLar al acelul lucru, lncaL dupa execuLarea obllgaLlel, fostol Jebltot ote lmpottlvo fostolol soo
cteJltot sl o act|une persona|a, sl o act|une rea|a cacl el se poaLe lndrepLa lmpoLrlva fosLulul credlLor prln
act|unea |n revend|care asLfel lncaL el se bucura sl de .*+31'& .+ 3*+4+*-"1! sl de .*+31'& .+ '*$!*-*+, ceea ce
lnseamna ca:
lncaL romanll au creaL o noua garanLle reala, perfecL adapLaLa la cerlnLele unel socleLaLl care se lnLemela pe
economla de schlmb, pe marfa sl pe credlL. AceasLa noua garanLle esLe |poteca.
Ipoteca
Marele avanta[ al lpoLecll consLa ln fapLul ca |ucru| ramane |n ma|n||e deb|toru|u| pana |a scadenta sl
MulLa vreme s-a aflrmaL ln mod greslL ca lpoLeca romana nu ar fl orlglnala sl ca ar fl fosL preluaLa lnLr-o
poate f| fo|os|t conform dest|nat|e| sa|e econom|ce sl numa| daca |a scadenta deb|toru| nu-s| p|ateste dator|a,
credlLorul lpoLecar are drepLul de a lnLra ln posesla lucrulul sl de a-l vlnde ln vederea valorlflcarll drepLulul de
creanLa.
ln al dollea rand, LexLele [urlsconsulLllor claslcl dln prlma [umaLaLe a secolulul l d. Pr. ne dau prlle[ul sa
forma gaLa elaboraLa de la grecl, lnLrucaL cuvanLul 5-3)1+/!5 esLe de orlglne greaca, vlne de la 5-3)1-^-5. uar
acesL argumenL nu rezlsLa deorece, lnlLlal, romanll au desemnaL lpoLeca prln cuvanLul "3-0"'#5. Abla mal Larzlu,
dupa formarea lpoLecll romane, a fosL preluaL cuvanLul 5-3)1-^-5.
reconsLlLulm procesul formarll lpoLecll romane ca lnsLlLuLle [urldlca orlglnala lnLrucaL ln procesul formarll sale,
lpoLeca romana a LrecuL prln patru faze pe care le denumlm:
1. [*+31'& .+ *+1+"1-+
CG ;"1+*.-/1'& #!&9-!"
EG Y/1-'"+! #+*9-!"!
XG Y/1-'"+! D'!#-#+*9-!"!
Dreptu| de retent|e
S-a nascuL ln legaLura cu relotllle Jlotte motll ptoptletotl fooclotl sl oteoJosl soo colool
lnsa, flducla sl ga[ul nu se puLeau uLlllza ln vederea garanLarll daLorlel arendasulul penLru ca
voloototl, ccl ln vremea lul CcLavlan, arendas|| denumlLl sl co|on| vo|untar| se lnsLalau pe domenlul
agrlcol cu lnvenLarul lor agrlcol. e baza conLracLulul de locaLlune, arendasul prlmea spre foloslnLa o
suprafaLa de pamanL( caLeva lure), ln schlmbul carora se obllga sa plaLeasca anual o suma de banl
sau o parLe dln recolLa. llresLe, aceasLa obllgaLle a arendasulul Lrebula sa fle garanLaLa .
lnsa, dreptu| de retent|e puLea fl exerclLaL de laLlfundlarl numal caLe vreme lnvenLarul agrlcol
arendasul se lnsLala pe mosle numal cu lnvenLarul sau agrlcol, alLe bunurl nu avea, sl daca ar fl
Lransmls acele bunurl prln flducla sau prln ga[ nu ar mal fl puLuL culLlva Lerenul. ue aceea, s-a admls
ca la scadenLa, daca arendasul nu-sl plaLesLe arenda, laLlfundlarul sa-l reLlna lnvenLarul agrlcol prln
exerclLarea dreptu|u| de retent|e.
se afla pe mosle. uaca acesLa era LransporLaL ln fara moslel, drepLul de reLenLle nu se puLea exerclLa,
lncaL s-a LrecuL la faza a doua a lpoLecll, la |ntred|ctu| sa|v|an.
Curs 9
3 mal 2010
11:14
Interd|ctu| sa|v|an
ln aceasLa faza, daca arendasu| "':#- 3&!1+! .!1)*-! &! 1+*$+", propr|etaru| func|ar 3'1+!
-"1*! -" #1!3!"-*+! -"9+"1!*'&'- !0*-/)& !& !*+".!#'&'- chlar daca era LransporLaL ln afara moslel,
ceea ce lnseamna ca putea urmar| ace| |nventar agr|co| or|unde s-ar f| af|at, dar nu sl ln malnlle
orlcul, adlca daca acel lnvenLar era dobandlL de LerLe persoane, nu avea act|une |mpotr|va tert||or
doband|tor|. ue aceea, s-a LrecuL la faza a Lrela a lpoLecll, act|unea serv|ana.
Act|unea serv|ana
ln aceasLa faza, propr|etaru| func|ar 3'1+! '*$!*- -"9+"1!*'& !0*-/)& !& !*+".!#'&'- )*-'".+ #-
uar, acesL drepL real, sanct|onat pr|n act|unea serv|ana, se puLea nasLe "'$!- -" *+&!1--&+
-" $!-"-&+ )*-/'-, ceea ce lnseamna ca ln aceasLa faza, |at|fund|aru| dev|ne t|tu|ar a| unu| ver|tab||
drept rea|, deoarece se bucura de .*+31'& .+ '*$!*-*+ sl de .*+31'& .+ 3*+4+*-"1!.
.-"1*+ &!1-4'".-!*- #- !*+".!#- ,lncaL, s-a LrecuL la faza a paLra, denumlLa act|unea quas|serv|ana.
Act|unea quas|serv|ana
e baza unel s|mp|e convent||, credlLorul puLea lnLra ln sLapanlrea lucrulul lpoLecaL sl-l puLea
vlnde daca deblLorul nu-sl plaLea daLorla la Lermen. uln acel momenL, lpoLeca s-a puLuL consLlLul lo
telotllle Jlotte otlce cteJltotl sl otlce Jebltot, ceea ce lnseamna ca ea s-a puLuL uLlllza pe scara
generala.
8omanll au creaL mal mulLe caLegorll de lpoLecl. ue regula, lpoLeca romana era convent|ona|a
Categor|| de |potec|
AparlLla unor drepLurl reale care se nasc dln slmpla manlfesLare de volnLa a parLllor a marcaL
lnLrucaL ea #+ "!#1+! .-" /)"9+"1-! 3!*1-&)*, prln abaLaerea de la regula poLrlvlL carela drepLurlle
reale nu se nasc dln slmple convenLll cl dln conLracLe speclale, cum ar fl $!"/-3!1-) sau -" -'*+
/+##-).
@'3+*4-/-!
I)".'/1-) !0*- 9+/1-0!&-#
T$4-1+)2!
;3)1+/!
;3)1+/! 1!/-1! AG
;3)1+/! 3*-9-&+0-!1! CG
;3)1+/! 1+#1!$+"1!*! EG
;3)1+/! !'1+"1-/! XG
Ipoteca tac|ta
e langa lpoLeca lzvoraLa dln convenLla parLllor, romanll au mal cunoscuL:
Se nasLea dln .-#3)2-1--&+ &+0-&)* sau prln /'1'$!, lncaL vo|nta deb|toru|u| de a |poteca |ucru|
evoluLla drepLulul roman ln dlrecLla sublecLlvlzarll sl absLracLlzarll valorllor [urldlce, ccl romanll au
creaL 4 asemenea dreptur| rea|e
era prezumata. AcesLa esLe cazul lpoLecll care se consLlLule ln relaLllle dlnLre proprleLarll funclarl sl
arendasl. AsLazl, o asemenea lpoLeca esLe denumlLa |ega|a.
Ipoteca pr|v||eg|ata
Spre exemplu, lpoLeca flsculul, care apasa asupra bunurllor ceLaLenllor lmpozablll.
Ipoteca testamentara
Avea pr|or|tate faLa de celelalLe lpoLecl lndlferenL de daLa consLlLulrll lor.
Lra lnsLlLulLa prlnLr-o c|auza |nc|usa |n testament |n favoarea |egatar||or sau a
Ipoteca autent|ca
S-a nascuL ln legaLura cu *!"0'& -3)1+/--7 penLru ca la romanl, acelasl lucru nu puLea fl lpoLecaL
f|de|com|sar||or, ccl prln asemenea lpoLecl erau grevaLe unele bunurl dln succeslune penLru a se
aslgura execuLarea legaLelor sl a fldelcomlselor, daca fldelcomlsul era lnclus ln LesLamenL, penLru ca
fldelcomlsul se puLea forma sl ln afara LesLamenLulul.
de mal mulLe orl, lar daca un lucru era lpoLecaL de mal mulLe orl se punea lnLrebarea care dlnLre
La aceasLa lnLrebare s-a raspuns prln prlnclplul "3*-)* 1+$3)*+ 3)1-)* -'*+" (ptlmol lo tlmp,
de mal mulLe orl, lar daca un lucru era lpoLecaL de mal mulLe orl se punea lnLrebarea care dlnLre
credlLorll lpoLecarl are prlorlLaLe.
lnsa, la romanl, lpoLeca se forma prln s|mp|a convent|e, ce nu presupunea forme de
mol tote lo Jtept), ceea ce lnseamna ca avea prlorlLaLe credlLorul care a consLlLulL lpoLeca cu cea mal
veche daLa. Acel credlLor era denumlL cred|tor anter|or |n rang, lar cellalLl credlLorl, care aveau
lpoLecl mal recenLe, erau denumlLl cred|tor| |potecar| poster|or| |n rang.
enLru a se combaLe aceasLa poslblllLaLe de frauda, romanll au creaL |poteca autent|ca. La
publlclLaLe. ue aceea, parLlle puLeau antedata lpoLeca prln daLarea unel lpoLecl mal recenLe ln mod
fraudu|os, lnalnLea unel lpoLecl mal vechl.
fle prln 1*!"#/*-+*+ -"1*:'" *+0-#1*' 3'%&-/
fle prlnLr-un -"#/*-# 3*-9!17 #'%#/*-#7 conLrasemnaL de cel puLln tre| marLorl.
C asemenea lpoLeca, denumlLa auLenLlca, 1*+/+! -"!-"1+! -3)1+/-&)* /)"9+"1-)"!&+ lndlferenL
presupune respecLarea unor forme de publlclLaLe ccl ea se consLlLula:
de daLa consLlLulrll lor, lar,pe de alLa parLe, lnLrucaL presupunea fome de publlclLaLe, lpoLeca
auLenLlca nu putea f| antedatata.
Caractere|e |potec||
Ipoteca este un drept rea|, lar credlLorul lpoLecar poaLe exerclLa aLaL .*+31'& .+ 3*+4+*-"1! caL
sl .*+31'& .+ '*$!*-*+, deoarece nu vlne ln concurs cu credlLorll chlrografarl sl poaLe urmarl
lucrul lpoLecaL ln malnlle orlcul.
1.
Ipoteca romana este convent|ona|a, de vreme ce ln mod oblsnulL ea se consLlLule prln s|mp|a
convent|e a part||or.
2.
La otlqloe, ea a fosL speclala, ceea ce lnseamna ca purLa asupra unor lucurl corporale,
Ipoteca romana poate f| genera|a. 3.
ln acesL sens, [urlsconsulLll claslcl, lncepand dln sec. ll, spuneau ca lpoLeca poarta asupra
lndlvldual-deLermlnaLe, moblle sau lmoblle, penLru ca numa| |ucrur||e corpora|e sunt
suscept|b||e de poses|une. Cu Llmpul lnsa, pe fondul dezvolLarll economlel de schlmb, prln sec.
ll, a aparuL sl lpoLeca generala, alaLurl de cea speclala.
uLlllLaLea lpoLecll generale aparea aLuncl cand exlsLau mal mulLl credlLorl lpoLecarl,
tuturor |ucrur||or prezente s| v||toare, dupa cum mal spuneau ca tot ce se poate v|nde se
poate s| |poteca , lncaL, puLea fl lpoLecaLa nuda proprleLaLe, drepLul de servlLuLe, drepLul de
creanLa, o unlversallLaLe, un paLrlmonlu lnLreg sau recolLa vllLoare, lpoLeca lmbogaLlndu-se
LoLodaLa cu accesorllle sl frucLele sale.
deoarece credlLorll lpoLecarl posLerlorl ln rang lsl puLeau valorlflca sl el drepLul de lpoLeca pe
seama bunurllor care mal ramaneau dupa valorlflcarea lpoLecllor anLerloare ln rang.
AsLfel, lpoLeca apasa ln lnLreglme asupra flecarel parLl dln lucru sl lpoLeca garanLeaza ln
Ipoteca este |nd|v|z|b||a, lar caracLerul lndlvlzlbll al lpoLecll se manlfesLa sub 2 aspecte. 4.
r|mu| aspect al caracLerulul lndlvlzlbll se invedereaza aLuncl cand &'/*'& -3)1+/!1 #+
lnLreglme flecare parLe dln daLorle.
A| do||ea aspect al caracLerulul lndlvlzlbll se lnvedereaza aLuncl cand .+%-1)*'& 3&!1+#1+
-$3!*1+ -"1*+ $)#1+"-1)*-7 de exemplu Lrel mosLenlLorl, sl cu LoaLe ca flecare mosLenlLor
dobandesLe numal o parLe dln lucrul lpoLecaL, ln exemplul nosLru o Lrelme, )*-/!*+ .-"1*+
$)#1+"-1)*- 3)!1+ 4- '*$!*-1 3+"1*' -"1*+!0! .!1)*-+, de vreme ce lpoLeca apasa ln lnLreglme
asupra flecarel parLl de lucuru.
) 3!*1+ .-" .!1)*-+, poaLe 90 sau chlar 99 dln daLorle. Cu LoaLe acesLea, credlLorul lpoLecar
va lnLra ln posesla lnLregulul lucru lpoLecaL sl nu ln posesla unel parLl proporLlonale cu parLea
dln daLorle care a mal ramas. ue aceea, lpoLeca esLe foarLe LenLanLa, dar sl foarLe perlculoasa.
ln pr|mu| rand, deb|toru| poate |poteca ace|as| |ucru de ma| mu|te or|, fara sa declare
Ipoteca are caracter c|andest|n, secret, ocu|t, de vreme ce, de regula, se consLlLule prln slmpla
convenLle a parLllor sl nu presupune forme de publlclLaLe. uln acesL caracLer oculL al lpoLecll
decurg doua pos|b|||tat| de frauda.
3.
uaca sunL ma| mu|t| cred|tor| |potecar|, ln vlrLuLea prlnclplulul 53*-)*
1+$3)*+ 3)1-)* -'*+5, credlLorul lpoLecar anLerlor ln rang are prlorlLaLe, lsl
valorlflca drepLul de lpoLeca, lar celelalLe lpoLecl se sLlng dln llpsa de oblecL.
uaca lpoLeca esLe valorlflcaLa de credlLorul lpoLecar posLerlor ln rang, care

lpoLeclle anLerloare. AceasLa poslblllLaLe de frauda genereaza anumlLe conseclnLe:
lpoLeca romana prezlnLa sl anumlLe caractere, care o deflnesc:
uaca lpoLeca esLe valorlflcaLa de credlLorul lpoLecar posLerlor ln rang, care
se grabesLe sa-sl valorlflce drepLul, acesLa va fl ev|ns (JeposeJot Je locto
ptlo ptoces) de credlLorul lpoLecar anLerlor ln rang.
enLru a se combaLe aceasLa poslblllLaLe de frauda, romanll l-au sancLlonaL pe deb|toru|

ln al dollea rand, el au creaL -'# )44+*+".!+ 3+/'"-!+ sau drepLul de a oferl o suma de
|potecar de ma| mu|te or|, fara sa declare lpoLeclle anLerloare, pe Larm dellcLual, penLru
comlLerea dellcLulul de ste||onat.
A doua pos|b|||tate de frauda consLa ln antedatarea |potec||, prln daLarea ln mod
banl, prln care .+%-1)*'& 3'1+! #! 4-+ -" #-1'!1-! .+ ! - #+ 3&!1- .!1)*-! .+ /!1*+ /*+.-1)*'&
-3)1+/!* 3)#1+*-)* -" *!"0. ln felul acesLa, credlLorul lpoLecar posLerlor ln rang urca ln rangul
celul anLerlor penLru ca ll plaLea creanLa, plaLea ln locul deblLorulul sl devenea LlLularul celel
mal vechl lpoLecl, lnsa, exerclLand -'# )44+*+".!+ 3+/'"-!+7 credlLorul lpoLecar posLerlor ln
rang lsl marea creanLa ccl la valoarea creanLel sale se adauga sl valoarea creanLel pe care a
plaLlL-o. ln plus, penLru a exerclLa acesL drepL, credlLorul lpoLecar posLerlor ln rang avea
nevole de banl llchlzl. ue aceea, ln pracLlca, credlLorul lpoLecar posLerlor ln rang se prevala de
-'# )44+*+".!+ 3+/'"-!+ numal daca lucrul lpoLecaL avea o valoare suflclenL de mare penLru a
acoperl valoarea ambelor creanLe, socoLlnd ca asLepLand un momenL poLrlvlL, cauLand un loc
poLrlvlL sl un cumparaLor poLrlvlL, va puLea sa vanda acel lucru la un preL care sa acopere
ambele creanLe, sl creanLa lul sl cea pe care a plaLlL-o.
fraudulos a unel lpoLecl mal recenLe lnalnLea unel lpoLecl mal vechl. AceasLa poslblllLaLe de
frauda a fosL combaLuLa prln |poteca autent|ca, ce presupune forme de publlclLaLe. AceasLa
lpoLeca Lrecea lnalnLea celel convenLlonale, lndlferenL de daLa consLlLulrll el, lar, pe de alLa
parLe, presupunand forme de publlclLaLe, lpoLeca auLenLlca nu puLea fl anLedaLaLa.
Ca sa soluLloneze aceasLa conLradlcLle, aul a aflrmaL ca dupa Lrecerea Lermenulul de 30
Ipoteca este un drept accesor|u, deoarece ea #+ #1-"0+ ).!1! /' /*+!"1! 3+ /!*+ )
0!*!"1+!2!, nu mal are oblecL, dar caracLerul accesor al lpoLecll nu se valorlflca aLuncl cand
drepLul de creanLa se sLlnge prln prescrlpLla generala de 30 de anl, deoarece ln drepLul
posLaclaslc a aparuL prescrlpLla exLlncLlva generala de 30 de anl, asLfel lncaL drepLul de creanLa
care nu era valorlflcaL ln 30 de anl de la scadenLa se sLlngea, dar Lermenul de prescrlpLle al
lpoLecll era la romanl de 40 de an|, lncaL aLuncl cand drepLul de creanLa se sLlngea prln efecLul
prescrlpLlel exLlncLlve, lpoLeca ll supravleLula vreme de 10 anl, ceea ce ar lnsemna sa admlLem
ca exlsLa lpoLeca fara oblecL, ccl drepLul de creanLa s-a sLlns prln efecLul prescrlpLlel
exLlncLlve.
6.
de anl, .*+31'& .+ /*+!"1! "' #+ #1-"0+ -" -"1*+0-$+7 cl suprav|etu|este vreme de 10 an| ln
cadrul unel ob||gat|| natura|e, asLfel lncaL ln acel lnLerval de Llmp de 10 anl, lpoLeca are LoLusl
oblecL, ln sensul ca ea garanLeaza o obllgaLle naLurala. lnsa, acesL LexL dln aul esLe ln mod
slgur lnLerpolaL, esLe modlflcaL.
Lfecte|e |potec||
lpoLeca romana genereaza anumlLe efecLe pe care le denumlm -'# 3)##-.+".- sl -'# .-#1*!6+".-,
AsLfel, daca la scadenLa deb|toru| nu |s| p|ateste dator|a, credlLorul lpoLecar are drepLul sa lnLre ln posesla
adlca drepLul de a poseda sl drepLul de a vlnde.
ln ca||tate de arb|tru, [udecaLorul ordona deb|toru|u| sa rem|ta |ucru|. uaca execuLa ordlnul llLlglul se
lucrulul, lar daca deblLorul refuza sa remlLa lucrul, aLuncl credlLorul va lnLenLa lmpoLrlva lul !/1-'"+!
D'!#-#+*9-!"!, denumlLa mal Larzlu -3)1+/!*!, care esLe o acLlune arblLrara, ceea ce presupune ca [udecaLorul
are o dubla callLaLe.
Cu LoaLe acesLea, dreptu| de a v|nde nu a fosL un efecL esenLlal al lpoLecll penLru ca 3!*1-&+ !9+!'
sLlngea. uaca nu, arblLrul devenea [udecaLor proprlu-zls sl ll condamna pe deblLor sa plaLeasca valoarea creanLel
sl, ln plus, dobanzlle. La orlglne, -'# 3)##-.+".- a fosL unlcul efecL al lpoLecll. 1oLusl, ln pracLlca, parLlle aveau
poslblllLaLea sa lnchele o convenLle speclala alaLuraLa convenLlel de lpoLeca, prln care credlLorul dobandea
drepLul de a vlnde lucrul grevaL cu lpoLecaspeclala sl lnLrucaL acesLe convenLll speclale alaLuraLe convenLlllor de
lpoLeca erau frecvenLe, la un momenL daL, au devenlL presupuse, adlca se consldera ca s-au lnchelaL chlar daca
nu fusesera lnchelaLe sl, daca au devenlL presupuse, dln acel momenL, drepLul de a vlnde lzvora chlar dln
convenLla de lpoLeca, fllndca cealalLa era presupusa.
3)#-%-&-1!1+! #! -"/6+-+ ) /)"9+"1-+ #3+/-!&! prln care cred|toru| renunta |a dreptu| de a v|nde |ucru| |potecat,
orl, efecLele esenLlale ale unul acL [urldlc nu poL fl desfllnLaLe prln convenLla parLllor, orl, daca acesL efecL puLea
e de alLa parLe, prln exerclLarea drepLulul de a vlnde se |nca|ca un pr|nc|p|u fundamenta| a| dreptu|u|
orl, efecLele esenLlale ale unul acL [urldlc nu poL fl desfllnLaLe prln convenLla parLllor, orl, daca acesL efecL puLea
fl desfllnLaL prln convenLle, lnseamna ca nu era esenLlal.
roman, conform carula 5"+$) 3&'# -'*-# !. !&-'$ 1*!"#4+**+ 3)1+#1 D'!$ -3#+ 6!%+*+15 (olmeol oo poote
ttoosmlte oltolo oo Jtept mol mote Jecot ote el lososl), orl, ln cazul nosLru, credlLorul lpoLecar dobandesLe lucrul
cu LlLlu de poseslune,dar ll poaLe LransmlLe cu LlLlu de proprleLaLe, adlca LransmlLe mal mulL decaL are.
St|ngerea |potec||
lpoLeca se sLlngea ln prlmul rand pr|n executarea ob||gat|e|, avand ln vedere fapLul ca esLe un drepL
ue asemenea, se poaLe sLlnge pr|n p|e|rea |n |ntreg|me a |ucru|u| |potecat.
ue asemenea, lpoLeca se sLlnge pr|n confuz|une, prln valorlflcarea lpoLecll de caLre credlLorul lpoLecar
accesorlu.
anLerlor ln rang sl prln renunLarea la lpoLeca, de vreme ce drepLul care se nasLe dln slmpla convenLle se poaLe
sLlnge LoL prln slmpla convenLle.
1|t|u| V
Izvoare|e ob||gat|||or
CaplLolul l
Genera||tat|
Asa cum am vazuL lnca de la parLea generala, poLrlvlL lul !usLlnlan, )%&-0!1--&+ -29)*!#/ .-" /)"1*!/1+7
Cele mal lmporLanLe lzvoare de obllgaLll sunL contracte|e H_/)"9+"1-! 0+"+*!1)!*+ .+ )%&-0!1--B
ln vechlul drepL roman, s|mp|a convent|e nu producea efecLe [urldlce sl era necesar ca ea sa fle lmbracaLa ln
D'!#-/)"1*!/1+7 .+&-/1+7 D'!#-.+&-/1+G
D+ %2'+ .+ 2%,#&$+, slmpla convenLle nu puLea fl sancLlonaLa, penLru ca )+ -!&$+2 !"#$%#!#&' ex
nudo pocto octio non noscitur", dar nu puLea fl sancLlonaLa $#%# !+ %2'+ .+ +?%+!,#&$+, penLru ca
ln epoca veche pe %2$. )+ 2!'#%2 !"-%+.&"2 '+1#)2%,#&$#'-" $& +?#),2& +?%+!,#&$#'+7
S|mp|a convent|e nu puLea fl sancLlonaLa ln epoca veche nlcl pe ca|e de act|une, nlcl pe ca|e de except|une.
CaLre sfarslLul republlcll, au aparuL sl contracte|e neso|emne, care $& !"+)&!&$+2& "+)!+%,2"+2 &$-" %-$.#,##
forme solemne, lnLrucaL ,-2,+ %-$,"2%,+'+ .#$ +!-%2 6+%8+ 2& /-), )-'+*$+7
1oLusl, chlar sl ln epoca claslca, acesLe conLracLe nesolemne au fosL prlvlLe de romanl ca o +?%+!,#+ .+ '2
.+ /-"*27
ln plan Lermlnologlc, cuvanLul contractus a aparuL Larzlu, abla la lncepuLul epocll claslce, cacl ln epoca veche
!"#$%#!#&' /-"*2'#)*&'&# #$ *2,+"#+ %-$,"2%,&2'27
ConLracLul lnchelaL ln forma verbala = actum verb|s
ConLracLul lnchelaL ln forma scrlsa = actum ||tter|s
ConLracLul real = actum re
loltlol, cuvanLul %-$,"2%,&) a desemnaL numal acele conLracLe care luau nasLere dln slmpla convenLle a
conLracLele erau denumlLe acta (s|ngu|ar actum).
Contracte|e so|emne
Asa cum am vazuL, ln funcLle de forma lor, conLracLele sunL so|emne s| neso|emne.La randul lor, contracte|e
parLllor, %-$,"2%,+ !+ %2"+ 2),23# '+ .+$&*#* %-$)+$)&2'+7 Mal Larzlu, caLre sfarslLul sec. ll, cuvanLul "%-$,"2%,&)E 2
/-), &,#'#32, !+$,"& .+)+*$2"+2 ,&,&"-" %-$6+$,##'-" 1+$+"2,-2"+ .+ +/+%,+ >&"#.#%+, lndlferenL daca erau sau nu
lmbracaLe ln forme solemne.
F$ /-"*2 "+'#1#-2)2 #C
F$ /-"*2 6+"02'2 ##C
F$ /-"*2 2&,+$,#%2 ###C
F$ /-"*2 )%"#)2 #6C
Contracte|e |n forma re||g|oasa
Spons|o re||g|osa: se forma prln #$,"+02"+ )# "2)!&$), dupa care parLlle pronunLau un >&"2*2$,
"+'#1#-) prln care lnvocau favoarea zellor 8omel, cacl ln concepLla vechllor romanl, acela care lsl
respecLau cuvanLul daL se bucurau de graLla zellor, lara cel care nu se Llneau de cuvanL erau lovlLl
de manla zellor acesL conLracL a fosL )2$%,#-$2, #$%2 .#$ +!-%2 "+12'#,2,##, pe cand romanll nu
faceau dlsLlncLle lnLre drepL sl rellgle (lus sl fas).
1)
D"#*&' >&"2*2$, era depus loolote de acLul dezroblrll (manumlslune) sl $& !"-.&%+2
+/+%,+ !+ !'2$ >&"#.#%5 %# $&*2# !+ ,2"2* "+'#1#-)
G' .-#'+2 >&"2*2$, era presLaL Jopo acLul dezroblrll sl !"-.&%+2 +/+%,+ !+ !'2$
>&"#.#%, lnLrucaL dezroblLul era persoana sl se puLea obllga
Ius| urandum ||bert|: lnseamna >&"2*2$,&' .+3"-0#,&'&# sl presupunea pronunLarea a .-&2

>&"2*#$,+ )&%%+)#6+ prln care dezroblLul se obllga sa presLeze servlcll care presupuneau o
anumlLa claslflcare penLru paLronul lor (operae fabrlles)
2)
Contracte|e |n forma verba|a
H-$,"2%,+'+ )-'+*$+ ln forma verbala sunL #$ $&*2" .+ ;: sponso |a|ca, st|pu|at|unea, dot|s d|ct|o
ConLracLele #$ /-"*2 "+'#1#-2)2 )&$, #$ $&*2" .+ :I
so|emne se claslflca ln:
Curs 10
3 mal 2010
11:13
1oLusl #3)"#) &!-/! pasLreaza urme ale caracLerulul rellglos, deoarece deblLorul se obllga
prln 3*)"'"1!*+! 9+*%'&'- #3)".+), care asa cum am vazuL, se consldera ca ar avea vocaLla
de a aLrage favoarea zellor 8omel, lncaL acesL verb puLea fl pronunLaL numal de ceLaLenl,
nu sl de peregrlnl, ceea ce lnseamna ca #3)"#) &!-/! ! 4)#1 '" /)"1*!/1 -"!//+#-%-&
3+*+0*-"-&)*
Sponso |a|ca: se forma LoL prln -"1*+%!*+ #- *!#3'"#, ca sl sponslo rellglosa, dar spre deoseblre de
sponslo rellglosa "' "+/+#-1! #- 3*)"'"1!*+! '"'- ,'*!$!"1 *+&-0-)# acesL conLracL a fosL
#!"/1-)"!1 3+ &! -"/+3'1'& *+3'%&-/--, cand romanll reallzasera .-#1-"/1-! .-"1*+ -'# #- 4!#,
1)
CdaLa cu dezvolLarea economlel de schlmb, romanll erau lnLeresaLl ca sl peregrlnll sa se poaLa
obllga prln conLracL, de aceea el au creaL '" ")' /)"1*!/1 care se forma LoL prln -"1*+%!*+ #-
*!#3'"#, cu deoseblrea ca la lnLrebarea credlLorulul, .+%-1)*'& *!#3'".+!3*-" !&1+ 9+*%+, cum ar
fl: fide promiteo", fide iubeo" etc.
2)
St|pu|at|unea
H-$,"2%,&' /-"*2, !"#$ #$,"+02"+ )# "2)!&$) '2 %2"+ 2& 2%%+) )# !+"+1"#$## 2 /-),
uln momenLul aparlLlel sLlpulaLlunll, )!-$)- '2#%2 $& 2 #+)#, .#$ &3, s-a apllcaL ln
.+$&*#, ),#!&'2,#&$+7
laLa de greslLa lnLelegere a relaLlel dlnLre sLlpulaLlune sl sponso lalca, >&"#)%-$)&',##
conLlnuare, lnsa nu mal lnLre raporLurlle ceLaLenllor romanl. ln noul sLadlu al evoluLlel s-a
conslderaL ca sponso lalca ar fl o ap||cat|une a st|pu|at|un||, cu LoaLe ca #$ "+2'#,2,+5 )!-$)-
'2#%2 2 /-), *-.+'&' .&!2 %2"+ )42 %"+2, ),#!&'2,#&$+27
ln acesL sens, aul aflrma ca Lermenul stipu/us" esLe slnonlm cu firmus" = ,2"+5 %&
%'2)#%# 2/#"*2& %2 ),#!&'2,#&$+2 +),+ %+' *2# 6+%8# %-$,"2%, "-*2$ )# ,-,-.2,2 %+' *2#
#*!-",2$,5 %++2 %+ $& +),+ 2.+62"2,, dovada ca [urlsconsulLll claslcl au elaboraL prlnclpllle
fundamenLale care guverneaza maLerla conLracLelor aLuncl cand au cerceLaL sLlpulaLlunea,
lar ln cerceLarlle lor a conLracLa echlvala cu a lnchela o sLlpulaLlune.
x. Atoocl cooJ stlpolotlooeo eto otlllzoto lo veJeteo teollzotll opetotlooll
jotlJlce o voozotll, eto oecesot so se locbele 2 stlpolotlool. ptlott -o stlpolotlooe
voozototol ptomlteo so pteJeo loctol, lot ptlo ceololto compotototol ptomlteo
so ploteosco ptetol. loto com ptlo 2 octe Jlstlocte se teollzo o sloqoto
opetotlooe jotlJlco.
Mal Larzlu, %2,"+ )/2")#,&' "+!&0'#%##5 2& 2!2"&, %-$,"2%,+'+ $+)-'+*$+, mal lnLal cele
#$,+'+)&' .+ /-"*25 %2"+ .2 ,2"#+ >&"#.#%2 -"#%2"+# %-$6+$,##. SLlpulaLlunea nu are un
corespondenL ln drepLul modern, esLe un conLracL roman, cacl ln drepLul modern,
conLracLele au funcLll concreLe. ln sensul ca, prlnLr-un conLracL se reallzeaza o slngura
operaLlune [urldlca, pe cand ),#!&'2,#&$+2 $& 26+2 /&$%,#+ %-$%"+,25 %# /&$%,#+ 1+$+"2'2,
cacl prln ),#!&'2,#&$+ !&,+2 %2!2,2 62'-2"+ >&"#.#%2 -"#%+ %-$6+$,#+ 2 !2",#'-" prln
sLlpulaLlune se puLeau reallza *2# *&',+ -!+"2,#&$# >&"#.#%+5 2),/+' )+ !&,+2 "+2'#32
-!+"2,#2 >&"#.#%2 2 62$32"##5 2 #$%8#"#+"##5 )+ !&,+2 /2%+ - $-62,#&$+5 )+ !&,+2 %-$),#,&# -
12"2$,#+ !+")-2$2'25 )+ !&,+2 /2%+ - .-$2,#+5 )2& &$ #*!"&*&, #$ 6+.+"+2 %-$)&*2,#&$##
+,%7
x. ptlo coottoctol cooseosool Je voozote se teollzo oomol opetotlo jotlJlco o
voozotll.
rln muLuum (conLracL real) se reallza numa| operat|a [ur|d|ca a |mprumutu|u| |n
reale, apol cele consensuale, care aveau /&$%,## %-$%"+,+ %2 #$ ."+!,&' *-.+"$.
Cu LoaLe acesLea, ),#!&'2,#&$+2 $& 2 #+)#, .#$ &3, ea a conLlnuaL sa fle uLlllzaLa, asLfel
vederea consumat|un||, ceea ce lnseamna ca acesLe conLracLe nesolemne au preluaL, pe
masura aparlLlel lor, funct|||e st|pu|at|un||.
x. opetotlooeo voozotll se poteo foce sl ptlo coottoctol cooseosool Je voozote,
sl ptlo stlpolotlooe.
lncaL 2%++2)# -!+"2,#&$+ >&"#.#%2 )+ !&,+2 "+2'#32 )# !"#$,"4&$ %-$,"2%, %& /&$%,#+ %-$%"+,25
)# !"#$ ),#!&'2,#&$+.
H-$,"2%,+'+ )-'+*$+ ln forma verbala sunL #$ $&*2" .+ ;: sponso |a|ca, st|pu|at|unea, dot|s d|ct|o
Caractere|e st|pu|at|un||
Contract so|emn, lnLrucaL parLlle Lrebule sa pronunLe anumlLe cuvlnLe sl sa vorbeasca lnLr-o anumlLa
ordlne.
|.
St|pu|at|unea prez|nta anum|te caractere:
ordlne.
Contract verba|, de vreme ce se formeaza prln lnLrebare sl raspuns. Cel ce lnrLeaba se numesLe
#1-3'&!"1, lar cel ce raspunde se numesLe 3*)$-1+"1.
||.
CBD *)1) (&%4:<)9&:< %9&"0)7)D ptomltl so lml Jol 100?, ptomlteotol, ttebole so tospooJo.
ptomlt soo ptomlt 100. uoco tospooJe ptomlt 50, octol este ool, flloJco oo exlsto
1#9>":09&%).
ALuncl cand sLlpulaLlunea are ca oblecL o suma de banl esLe necesara congruenta (poLrlvlrea) dlnLre
suma de banl care flgrueaza ln lnLrebare sl suma de banl care flgureaza ln raspuns.
lll.
SLlpulaLlunea esLe un act cont|nuu, ceea ce lnseamna ca *!#3'"#'& 1*+%'-+ #! '*$+2+ -"1*+%!*--, cu alLe
cuvlnLe, lnLre lnLrebare sl raspuns nu Lrebule sa se lnLerpuna alLa operaLlune [urldlca.
lv.
SLlpulaLlunea esLe un contract un||atera|, cacl sLlpulanLul are numal callLaLea de credlLor, lar
promlLenLul numal callLaLea de deblLor.
v.
SLlpulaLlunea esLe un contract de drept str|ct, de rlguroasa lnLerpreLare lnLerpreLaL !. &-11+*!$ vl.
SLlpulaLlunea presupune un|tate de t|mp s| de |oc, ceea ce lnseamna ca parLlle Lrebule sa se afle la un
momenL daL ln acelasl loc (locallLaLe). uaca promlLenLul dovedesLe ca aceasLa condlLle nu esLe lnLrunlLa
casLlga procesul, cu alLe cuvlnLe nu esLe obllgaL sa plaLeasca suma de banl pe care a promls-o
vll.
CBD E%9 1#9=09&%) *0 =)9F)"0? (): *%9 1#9&")1&:< 1#9(09(:)< *0 =)9F)"0 "0F:<&) $#&%=:< 409&":
1)"0 =)9F)&#":< 4"#$%&0 () 4"0*0) <:1":<.
Caracter abstract, spre deoseblre de LoaLe celelalLe conLracLe, romane sau moderne. ;"1*+ 4)*$!
!/1'&'- #- #/)3'& '*$!*-1 .+ 3!*1-7 +<-#1! ) '"-1!1+ )*0!"-/!7 /++! /+ -"#+!$"! /!7 .-" $).'& .+
4)*$!*+ ! !/1'&'-7 #+ .+.'/+ $)1-9'& 3+"1*' /!*+ 3!*1-&+ #+ )%&-0!G
v|||.
La sLlpulaLlune nu exlsLa aceasLa unlLaLe, adlca .-" $).'& .+ 4)*$!*+ ! #1-3'&!1-'"-- "' *+2'&1! $)1-9'&
ALuncl cand ln sLlpulaLlune era uLlllza ln vederea reallzarll operaLlel [urldlce a |mprumutu| banesc,
3+"1*' /!*+ .+%-1)*'& #+ )%&-0!, penLru ca ln spaLele sLlpulaLlunll se ascund nenumaraLe operaLll [urldlce, lar
cel ce promlLe poaLe lnLenLlona sa faca o donaLle, sa cumpere un lucru, sa faca o novaLle, ceea ce nu rezulLa
dln forma acLulul.
uneorl, deblLorul are urgenLa nevole de banl, aLuncl, pe baza lnLelegerll prealablle, deblLorul prlmesLe
puLeau aparea obllgaLll, deoarece ln pracLlca, pe baza unel lnLelegerl prealablle, sLlpulanLul ll remlLe
promlLenLulul 100. uupa care, se lnchele conLracLul /)"1*!/1'& #+ -"/6+-+ 3+ %!2! '"+- #-$3&+ /)"9+"1--7
.'3! /+ +#1+ *+$-#! #'$!. SLlpulanLul lnLreaba: ,promlLl sa lml dal 100?" la care promlLenLul raspunde
,promlL". uln acel momenL promlLenLul devlne deblLorul sumel de banl pe care a prlmL -o lnalnLe de
lnchelerea sLlpulaLlunll pe baza acelel lnLelegerl prealablle.
laLa cum, ln vlrLuLea caracLerulul absLracL al sLlpulaLlunll s-a puLuL pracLlca pe scara generala
100 cu condlLla sa promlLa 200 sl, cum nu are lncoLro, accepLa, dupa care se lnchele sLlpulaLlune prln care
promlLenLul promlLe sa plaLeasca mal mulL decaL a prlmlL efecLlv, lar .-4+*+"1! .-"1*+ #'$! 3*-$-1! +4+/1-9 #-
#'$! 3*)$-#! _ ) .)%!".! .+06-2!1!G
|mprumutu| cu dobanz| camatorest|.
1ransformar||e st|pu|at|un||:
;"1*+%!*+! #- *!3'"#'& 3'1+!' 4- $+"1-)"!1+ 3*-"1*:'" !/1 #/*-# prln care se menLlona ca ar fl avuL loc HAB
?' ! $!- 4)#1 *+/'")#/'1! /)"0*'+"1-!, daca ea nu exlsLa, sLlpulaLlunea era valablla penLru suma cea
mal mlca
HCB
S-a admls ca sLlpulaLlunea sa se lnchele sl ln !&1! &-$%! (ex: llmba greaca) (3)
ln drepLul posLclaslc, LoaLe condlLllle de forma ale sLlpulaLlunll au fosL ellmlnaLe #+ /)"4'".! 3*-"
"!1'*! +- /' /)"1*!/1+&+ /)"#+"#'!&+7 .!* #:! 3!#1*!1 /)".-1-! '"-1!1-- .+ 1-$3 #- &)/: daca promlLenLul
dovedea ca una dlnLre parLl a llpslL dln locallLaLe ln zlua ln care lnscrlsul menLlona ca au avuL loc
lnLrebarea sl raspunsul, aLucnl acLul era nul, asLfel lncaL sLlpulaLlunea lnchelaLa prln scrlsoare nu puLea
fl valablla.
(4)
ln 331, !usLlnlan a daL o /)"#1-1'1-'"+ -$3+*-!&! prln care a aLenuaL aceasLa condlLle, sLablllnd ca
#1-3'&!1-'"+! 9! 4- /)"#-.+*!1! "'&! numal daca: J*)$-1+"1'& 4!/+! .)9!.! /! '"! .-"1*+ 3!*1- ! &-3#-1
.-" &)/!&-1!1+ -"1*+!0! 2- -" 2-'! -" /!*+ !/1'& #/*-# $+"1-)"+!2! /! !* 4- !9'1 &)/ -"1*+%!*+! #-
*!#3'"#'&G
(3)
La orlglne cu martor|, mal Larzlu, dupa ce sLlpulaLlunea puLea fl menLlonaLa sl prlnLr-un
lnscrls, proba se facea sl cu acte scr|se, asLfel lncaL +*! #'4-/-+"1 /! 3*)$-1+"1'& #! 4!/!
.)9!.! $!*1)*- #!' 3*-"1*:'" -"#/*-#7 /! !' !9'1 &)/ -"1*+%!*+! #- *!#3'"#'& penLru ca
roba st|pu|at|un||:
ln drepLul claslc, pe fondul decaderll formallsmulul ln maLerle conLracLuala s-au produs Lransformarl:
J*)4-1!".7 %!"/6+*-- !' -"/+3'1 #! 3*!/1-/+ 3+ #/!*! 0+"+*!&! -$3*'$'1'*-&+ /'
.)9!.! $!*1)*- #!' 3*-"1*:'" -"#/*-#7 /! !' !9'1 &)/ -"1*+%!*+! #- *!#3'"#'& penLru ca
promlLenLul sa fle condamnaL sa plaLeasca suma pe care a promls-o, chlar daca ln reallLaLe
prlmlse mal puLln, deoarece sLlpulaLlunea era un conLracL de drepL sLrlcL, lar [udecaLorul
facea o lnLerpreLare ad llLLeram a conLracLulul, fara sa verlflce care a fosL lnLenLla parLllor
aLuncl cand au lnchelaL conLracLul
J*+1)*'& ! -"-1-!1 ) *+4)*$!, prln care a pus la dlspozlLla promlLenLulul o +</+31-'"+
.)%-"2- /!$!1!*+#1-7 *'-"!".':- 3+ $-/-- 3*)3*-+1!*-
reLorul a creaL sl o !/1-'"+ 3*-" /!*+ 3*)$-1+"1'& 3'1+! !9+! -"-1-!1-9! 3*)/+#'&'-
.+ .)&, prln care paraLul puLea dovedl ca a prlmlL mal puLln decaL a promls.
;" !3!*+"1!7 !/+#1+ *+4)*$+ !' 4)#1 4!9)*!%-&+ .+%-1)*'&'-, dar ln fapL, slLuaLla lor nu
penLru a cere resLlLulrea lnscrlsulul ln care se menLloneaza lnchelerea sLlpulaLlunll.
s-a schlmbaL daLorlLa mecanlsmelor care funcLlonau ln maLerla probaLlunll.
Y1'"/- /!". 3*)$-1+"1'& )3'"+! +</+31-'"+! .+ .)& #+ 1*!"#4)*$! .-" 3!*!1
-" *+/&!$!"1 sl ln callLaLe de reclamanL, poLrlvlL regulll Lrebule sa faca .)9!.!
/+&)* !4-*$!1+ 3+ /!&+ .+ +</+31-'"+G
AG
I!". -"1+"1! !/1-'"+!, cu aLaL mal mulL Lrebula sa faca .)9!.! /+&)* !4-*$!1+
3+ /!&+ .+ !/1-'"+G
CG
ln acesL slsLem, #!*/-"! 3*)%+- !3!#! !#'3*! 3*)$-1+"1'&'-, care Lrebule sa
faca o proba negat|va, lar proba negaLlva ln drepL esLe o proba lmposlblla,
deoarece promlLenLul Lrebula sa faca proba ca l-a fosL lmposlbll sa prlmeasca
efecLlv suma promlsa ln LoaLe momenLele anLerloare lnchelerll sLlpulaLlunll
ln drepLul procesual roman: sarc|na probe| apasa asupra rec|amantu|u|
;$3!*!1'& I!*!/!&&! (213) a lnlLlaL o *+4)*$! 3*-" /!*+ ! *!#1'*"!1 #!*/-"! 3*)%+-,
uere|a non numeratae pecun|ae (p|angerea pentru suma de ban| nepredata) 1.
uaca deblLorul avea lnlLlaLlva procesulul sl lnLenLa D'+*+&!, desl avea
callLaLea de reclamanL, lar credlLorul era paraL, LoLusl proba Lrebula sa fle
facuLa de caLre credlLor
uaca deblLorul era chemaL ln [usLlLle, el puLea opune +</+31-) ")"

"'$+*!1!+ 3+/'"-!+ sl devenea reclamanL, cu LoaLe acesLea proba
Lrebula sa fle facuLa LoL de credlLor
Lxcept|o non numeratae pecun|ae (except|a sume| de ban| nepredate) 2.

AceasLa reforma prln care au fosL lncalcaLe grav prlnclpllle ce guverneaza maLerla
cacl ln slsLemul sau, sarc|na probe| apasa |ntotdeauna asupra cred|toru|u|, lndlferenL de
callLaLea procesuala pe care o avea. ln acesL scop, lmparaLul Caracalla a pus la dlspozlLla
deblLorulul 2 ml[loace procedurale:
probelor are o [ust|f|care mora|a, deoarece a fosL facuLa ln 4!9)!*+! .+%-1)*-&)*. S-a
[usLlflcaL parLlal sl pe plan [ur|d|c, deoarece ln slsLemul rasLurnarll sarclnll probel, /*+.-1)*'&
!9+! .+ 4!/'1 ) 3*)%! 3)2-1-9!.
In epoca veche, sLlpulaLlunea era )2$%,#-$2,2 !"#$ '+1#)2%,#&$+2 iudicis postu/otio"
uaca promlLenLul nu-sl execuLa -0'#12,#2 .+ 2 !'2,# - )&*2 .+ 02$#, lmpoLrlva lul se
lnLenLa o acLlune numlLa ,cond|t|o certae pecun|ae"
(a)
uaca nu-sl execuLa -0'#12,#2 .+ 2 "+*#,+ &$ '&%"&, se lnLenLa ,cond|t|o certae re|" (b)
uaca promlLenLul nu-sl execuLa -0'#12,#2 .+ 2 !"+),2 &$ )+"6#%#&, se lnLenLla ,act|o ex
st|pu|atu"
(c)
In dreptu| c|as|c, sLlpulaLlunea era sancLlonaLa #$ /&$%,#+ .+ -0#+%,&' +#:
Sanct|unea st|pu|at|un||:
Dot|s d|ct|o (const|tu|rea de dota) 3)
AcesL conLracL ln forma verbala a fosL %"+2, #$ '+12,&"2 %& -0#%+#&' "-*2$#'-" .+ 2 %-$),#,&# - .-,2
!+$,"& 6##,-2"+2 )-,#+
uLea fl consLlLulL !"#$ !"-$&$,2"+2 &$-" %&6#$,+ )-'+*$+ .+ %2,"+ 2)%+$.+$,## !+ '#$#+ !2,+"$2 2
6##,-2"+# )-,##, daca era persoana a||en| |ur|s

9--1)!*+- #)1--, daca era persoana a||en| |ur|s
uoLa puLea fl /)"#1-1'-1! #- .+ 9--1)!*+! #)1-+, daca ea era persoana su| |ur|s, dar consLlLulrea doLel
Lrebula sa fle /)"4-*$!1! .+ 1'1)*+
uLea fl consLlLulLa sl .+ .+%-1)*'& 9--1)!*+ #)1--, daca ea esLe persoana su| |ur|s
ln mod paradoxal, acesL conLracL se forma prlnLr-o dec|arat|e un||atera|a
;" .*+31'& 3)#1/&!#-/, pe fondul decaderll formallsmulul, doLa se consLlLula prln ,pactu| de dota"
Nexum
8omanll au cunoscuL un s|ngur contract |n forma autent|ca, ,nexum", a carul $2,&"2 >&"#.#%2 +),+
naLura [urldlca a lul E $+?&*E a fosL conLroversaLa lnLre romanlsLl, pana cand prln 1966, profesorul
%-$,"-6+")2,2.
rln acesL conLracL, romanl au aservlL munca deblLorllor lnsolvablll, deoarece ln epoca foarLe veche, deb|toru|
ConsLanLln 1omulescu, prln lucrarea sa EJ+?&* 0+# H#%+"-E, a demonsLraL convlngaLor ca "$+?&*" lmbraca forma
unul proces f|ct|v, era o ap||cat|e a |u| "|n |ure cess|o".
ln acesL scop, pe baza unel lnLelegerl prealablle, part||e se prezentau |n fata mag|stratu|u|. ln acel cadru,
|nso|vab|| era supus executar|| s|||te asupra persoane| sl daca nu plaLea daLorla lnLr-un anumlL Lermen, era vandut
ca sc|av trans 1|ber|m. uar o asemenea soluLle nu era convenablla credlLorllor deoarece ln epoca foarLe veche,
numarul sclavllor era foarLe mlc, lar socleLaLea romana Lraversa o crlza a forLel de munca, asLfel lncaL s-a creaL
E$+?&*E prln care .+0#,-"&' #$)-'620#' )+ -0'#12 )2 *&$%+2)%2 &$ $&*2" .+ 3#'+ !+$,"& %"+.#,-"5 #$ %-$,&' .2,-"#+#
!+ %2"+ $& - !&,+2 !'2,#7
Cond|t|a [ur|d|ca a |u| nexus
AcesLl "nexl" erau oamen| ||ber| cu o cond|t|e [ur|d|ca spec|a|a, cacl ln sens formal, erau conslderaLl oamenl
credlLorul avea callLaLea de asa-zls reclamanL, lar deblLorul avea callLaLea de asa-zls paraL. CredlLorul aflrma: G/#"*
%2 )+"6#%##'+ 2%+),&# -* #*# )&$, 2)+"6#,+ !+$,"& )&*2 .+777 !2$2 '2 %2'+$.+'+ '&# 2!"#'#+E. ueblLorul Lacea, lar
maglsLraLul pronunLa cuvanLul 2..#%-E5 asLfel lncaL deblLorul lnsolvabll devenea oexos" (plural - nexl).
llberl, dar ln fapL, erau LraLaLl ca sl cand ar fl fosL sclavl. SlLuaLla lor era aLaL de grea lncaL s-au rasculaL ln repeLaLe
randurl. Mal mulL, la un momenL daL, "nexl" au aflrmaL ca nu vor mal lupLa lmpoLrlva dusmanulul exLern, ca prefera
sa fle sclavl faLa de sLralnl, decaL la 8oma, ln proprla ceLaLe. laLa de ce ln anul 326 | nr.s-a daL K+1+2 D-+,+'#2
D2!#"#2, prln care s-a |nterz|s nexarea deb|tor||or |nso|vab|||, cu excepLla acelora care daLorau ln baza unul dellcL.
Contractu| ||tter|s
Slngurul /)"1*!/1 #)&+$" -" 4)*$! #/*-#! esLe conLracLul llLLerls
AcesL conLracL s-a nascuL ln legaLura cu oblcelul %!"/6+*-&)* *)$!"- .+ ! 1-"+ !"'$-1+ *+0-#1*+, care
menLlonau #'$+&+ -"/!#!1+ sl #'$+&+ 3&!1-1+
Asadar, reglsLrul bancherulul avea .)'! /)&)!"+: coloana plaLllor denumlLa expensa sl coroana
lncasarllor, denumlLa accepta ue aceea reglsLrul era denumlL ,codex accept| et expens|"
ue regula, acesL reglsLru lndepllnea o 4'"/1-+ 3*)%!1)*-+, ln sensul ca era uLlllzaL ln vederea probarll
unor obllgaLll care lzvorau dln alLe conLracLe
1oLusl, ln 2 cazurl deLermlnaLe, acesL reglsLru lndepllnea 4'"/1-- /*+!1)!*+, adlca generaLoare de
obllgaLll:
)3+*!1-'"+! ,'*-.-/! ! -"&)/'-*-- '"'- .+%-1)* /' !&1 .+%-1)*: menLlunlle facuLe ln reglsLru
erau denumlLe ,LranscrlpLlo a persona ln personam"
1.
)3+*!1-'"+! ,'*-.-/! ! #/6-$%!*-- /!'2+- '"+- )%&-0!1-P menLlunlle erau denumlLe
,LranscrlpLlo a re ln personam"
CG
;" 3*-$'& /!2, bancherul avea lnLeresul sa ll lnloculasca pe deblLorul rlmus cu Secundus
Avem ln vedere:
;" !& .)-&+! /!2, sa presupunem ca deblLorul ll daLora bancherulul o suma de banl ln baza
(oovotlooe co scblmbote Je Jebltot), ln acesL scop, la coloana lncasarllor, se menLlona ca rlmus sl-a
plaLlL daLorla, cu LoaLe ca ln reallLaLe nu plaLlse nlmlc, dar prln efecLul acele menLlunl daLorla lul
rlmus se sLlngea. La coloana plaLllor, se menLlona ca bancherul l-a plaLlL aceeasl suma de banl lul
Secundus, cu LoaLe ca ln reallLaLe nu plaLlse nlmlc, dar dln momenLul efecLuarll acelel menLlunl
Secundus daLora ln locul lul rlmus.
conLracLulul de vanzare. lnLr-un asemenea caz, parLlle puLeau lnchela o convenLle prealablla prln care
se lnLelegeau ca deblLorul sa nu mal daLoreze ln baza conLracLulul de vanzare, cl ln baza conLracLulul
llLLerls. lnLr-o asemenea slLuaLle, la coloana lncasarllor se menLlona ca bancherul a prlmlL de la deblLor
suma daLoraLa ln baza vanzarll, desl ln reallLaLe nu plaLlse nlmlc, dar prln acea menLlune daLorla
lzvoraLa dln conLracLul de vanzare se sLlngea. La coloana plaLllor, se menLlona ca bancherul l-a plaLlL
deblLorulul aceeasl suma, cu LoaLe ca ln reallLaLe nu-l plaLlse nlmlc, dar ln urma acelel menLlunl
deblLorul devenea obllgaL llLLerls. nu mal daLora ln baza vanzarll, cl daLora ln baza /)"1*!/1'&'-
&-11+*-#7 care era foarLe usor de probaL sl de asemenea, fllnd un contract so|emn era lnLerpreLaL !.
&-11+*!$G
ln vremea lul !usLlnlan, ln condlLllle decaderll formallsmulul pe Laramul conLracLual, conLracLul
R%&-0!1-! &-11+*-# .-" 9*+$+! &'- Z'#1-"-!" nu se confunda cu obllgaLla lzvoraLa dln conLracLul
llLLerls a leslL dln uz, nu s-a mal uLlllzaL. Cu LoaLe acesLea, ln LexLele [urldlce dln vremea lul !usLlnlan, se
menLloneaza ln mod frecvenL obllgaLla llLLerls (llLerala).
L0'#12,#2 #36-"2,2 .#$ %-$,"2%,&' menLlonaL prlnLr-un lnscrls care a devenlL #$2,2%20#' +"2
llLLerls. Avem ln vedere fapLul ca, asa cum am mal spus, #$ +!-%2 !-),%'2)#%2 )42 1+$+"2'#32, /-"*2
)%"#)2 %& /&$%,#+ !"-02,-"#+, ln sensul ca parLlle lnchelau anumlLe acLe scrlse prln care menLlonau
lnchelerea anumlLor conLracLe. G%+'+ #$)%"#)&"# $& )+ %-$/&$.2 %& %-$,"2%,&' '#,,+"#), cacl nu presupun
condlLll de forma sl lndepllnesc numal o /&$%,#+ !"-02,-"#+. Acele lnscrlsurl consLaLaLoare puLeau fl
2,2%2,+ #$ >&),#,#+ !"#$ quere/o non numerote pecunioe" lnLr-un anumlL Lermen care a fosL sLablllL de
!usLlnlan la 2 an| de |a scadenta, lncaL lnscrlsul prln care se menLlona un conLracL sl care nu era aLacaL
ln [usLlLle ln Lermen de 2 anl devenea #$2,2%20#'7
.+$&*#,2 -0'#12,#+ '#,,+"#)7
CaplLolul lv
Contracte|e rea|e
Curs 11
3 mal 2010
11:16
Contracte|e rea|e
@)&+$"+
?+#)&+$"+
N+!&+
I)"#+"#'!&
?+"'$-1+
Contracte|e neso|emne sunL
ln funcLle de forma lor, conLracLele sunL:
Asa cum spuneam, /)"1*!/1+&+ *+!&+ #+ 4)*$+!2! 3*-" /)"9+"1-! 3!*1-&)* -"#)1-1! .+ *+$-1+*+!
llresLe, remlLerea maLerlala a lucrulul nu se facea la LoaLe conLracLele reale cu acelasl LlLlu [urldlc,
*2,+"#2'2 2 '&%"&'&# ue aceea, [urlsconsulLll spuneau ca acesLe conLracLe )+ /-"*+232 re", de vreme ce
presupun remlLerea maLerlala a lucrulul. ConLracLul real era denumlL de [urlsconsulLl ,actum re"
'2 *&,&&* )# '2 /#.&%#2 '&%"&' +"2 ,"2$)*#) %& ,#,'& .+ !"-!"#+,2,+ 97
K2 12> +"2 ,"2$)*#) %& ,#,'& .+ !-)+)#&$+ :7
K2 %-*-.2, )# '2 .+!-3#, +"2 ,"2$)*#) %& ,#,'& .+ .+,+$,#&$+ ;7
lnLrucaL la unele conLracLe lucrul era Lransmls cu LlLlu de proprleLaLe, lar la alLele cu LlLlu de poseslune sau
deLenLlune. AsLfel:
ue asemenea, *&,&&* +),+ &$ %-$,"2%, .+ ."+!, ),"#%,, de rlguroasa lnLerpreLare, pe cand %+'+'2',+
e cand *&,&&* +),+ &$ %-$,"2%, &$#'2,+"2', %+'+'2',+ %-$,"2%,+ "+2'+ )&$, 0#'2,+"2'+ #*!+"/+%,+, cacl
%-$,"2%,+ "+2'+ )&$, .+ 0&$24%"+.#$,2
Mutuum
MuLuum esLe conLracLul real prln care se "+2'#3+232 -!+"2,#&$+ >&"#.#%2 2 #*!"&*&,&' #$ 6+.+"+2
se nasc unllaLerale, dar pe parcursul execuLarll poL devenl bllaLerale.
1ermenul are o +,#*-'-1#+ /2$,+3#),2, lnLrucaL pare a venl de la expresla ,ex meo Luum flL" Je lo
%-$)&*2,#&$##
rln urmare, ln cazul lul mutuum, .+0#,-"&' )+ -0'#12 )2 "+),#,&#+ '&%"&' .+ 2%+'2)# /+'5 .+ 2%++2)#
mloe Jevloe ol too. Sugereaza ldeea de LransmlLere a proprleLaLl .
ueblLorul are ."+!,&' .+ 2 %-$)&*2 '&%"&"#'+ '&2,+ %& #*!"&*&,, ceea ce lnseamna ca dlspune de ele,
%2'#,2,+ )# #$ 2%++2)# %2$,#,2,+ %& %+'+ !+ %2"+ '+42 !"#*#, #$ 6+.+"+2 %-$)&*2,#&$##, ceea ce lnseamna ca
mutuum esLe o convent|e grefata de trad|t|une, LradlLlune care esLe uLlllzaLa ln vederea LransmlLerll
proprleLaLll.
Lucrurlle care se consuma prln lnLrebulnLare fac parLe dln caLegorla lucrurllor $+% *2$%#!##, lar
sl ca sa dlspuna de ele ln mod [urldlc Lrebule sa fle proprleLar.
F$ ."+!,&' %'2)#%, s-a admls ca "+*#,+"+2 '&%"&'&# )2 /#+ )&1+"2,2 !"#$ 2$&*#,+ /2!,+
F$ +!-%2 6+%8+, ln procedura leglsacLlunllor, *&,&&* 2 /-), )2$%,#-$2, !"#$ /eqis octio per
condictionem"
Act|o certae pecun|ae se lnLenLa aLuncl cand deblLorul daLora o )&*2 .+ 02$# 1)
Act|o certae re| se lnLenLa aLuncl cand deblLorul daLora 2',+ '&%"&"# %-$)&*!,#0#'+ 2)
F$ +!-%2 %'2)#%2, prln 2 acLlunl denumlLe ,octio certoe pecunioe" sl ,octio certoe rei"I
Mutuum prez|nta anum|te caractere:
LsLe un contract neso|emn, de vreme ce nu presupune respecLarea unor condlLll de forma 1.
LsLe un contract rea| 2.
LsLe un contract un||atera| 3.
LsLe un contract de drept str|ct, pe care [udecaLorul ll lnLrepreLeaza 2. '#,,+"2* 4.
LsLe un act de drept a| g|nt||or, de vreme ce convenLla parLllor esLe grefaLa prln ,"2.#,#&$+, lar
LradlLlunea esLe prln excelenLa un acL de drepL al glnLllor
3.
rln muLuum se reallzeaza operat|unea [ur|d|ca a |mprumutu|u| gratu|t, ceea ce lnseamna ca muLuum
$& !+"*#,+ !+"%+!+"+2 .+ .-0#$3#.
6.
!"-!"#+,2,+2 2)&!"2 '&%"&"#'-" $+% *2$%#!## )+ ,"2$)*#,+ !"#$ ,"2.#,#&$+. ue aceea, flzlonomla lul muLuum a
urmaL llnla de evoluLle a LradlLlunll, cacl, la orlglne, remlLerea lucrulul era obllgaLorle.
"' 3+*$-1+ 3+*/+3+*+! .+ .)%-"2-.
Cu LoaLe acesLea, poLrlvlL marelul lsLorlc 1aclL la romanl lmprumuLul cu dobanda a fosL un adevaraL
;"!-"1+ .+ !3!*-1-! &'- $'1''$ (ln epoca foarLe veche), -$3*'$'1'& /' .)%!".! #+ *+!&-2! 3*-"
flagel, lnca dln cele mal vechl Llmpurl.
['3! !3!*-1-! &'- $'1''$, lmprumuLul cu dobanda se puLea reallza "'$!- 3*-" #1-3'&!1-'"+ soo 3*-"
#1-3'&!1-'"+, avand ln vedere fapLul ca, ln vlrLuLea caracLerulul absLracL al sLlpulaLlunll, deblLorul prlmea
efecLlv o anumlLa suma de banl, dar promlLea sa plaLeasca o suma mal mare decaL cea prlmlLa, lar dlferenLa
dlnLre suma prlmlLa sl suma promlsa reprezenLa .)%!".! .+06-2!1!.
uaca lmprumuLul se reallza numal prln sLlpulaLlune, ea era denumlLa ,),#!&'2,#- )-",#) +,
usurorum" (= sLlpulaLlunea caplLalulul sl a doblnzllor, deoarece deblLorul se obllga sa plaLeasca
sl caplLalul sl dobanda prln acelasl acL)
1.
laLa de fapLul ca, lmprumuLul cu dobanda devenlse un adevaraL flagel ln socleLaLea
ln al dollea caz, deblLorul se obllga !"#$ *&,&&* )2 "+),#,&#+ %2!#,2'&' !"#*#,, lar !"#$
),#!&'2,#&$+5 %2"+ )+ #$%8+#2 2'2,&"2,5 )+ -0'#12 )2 !'2,+2)%2 .-02$.2, cacl ln acesL caz
deblLorul nu prlmlse nlmlc de la sLlpulanL, dar promlLea sa ll plaLeasca o suma de banl care
reprezenLa dobanda deghlzaLa. lnLrucaL 2%+2),2 ),#!&'2,#&$+ 26+2 %2 -0#+%, $&*2# .-02$.25 +2
+"2 .+$&*#,2 5tipu/otio usurorum", adlca sLlpulaLlunea doblnzllor
2.
ln anul 367, prln '+1+2 K#%#$#2 @+?,#2 s-a prevazuL ca .-02$.2 !'2,#,2 ,"+0&#+ )2 /#+
romana, s-au luaL masurl succeslve ln vederea llmlLarll lmprumuLurllor cu doblnzl camaLoresLl.
AsLfel, !"#$ K+1+2 %+'-" MFF N20'+5 )4o prevotut co dobondo nu poote deposi o 12o porte din
%2!#,2'&'5 2.#%2 O5;;P5 dar la acea epoca, doblnzlle nu curgeau anual, cl %&"1+2& '&$2" ln curs
de 1 an, caplLalul se dubla.
rlma masura prln lnLermedlul carela s-a ocollL lnLerdlcLla legll Cenucla a consLaL
lnLr-o "+/-"*2 2 !"+,-"&'&# !"#6#$. )2$%,#&$+2 '&# *&,&&*, cacl poLrlvlL acelel
reforme, daca deblLorul nu plaLea la scadenLa, credlLorul ll puLea lmpune prln
lnLermedlul preLorulul o sLlpulaLlune (preLorlana) prln care deblLorul promlLea ca #$
#!-,+32 #$ %2"+ 62 !#+".+ !"-%+)&' 62 !'2,# )&*2 .2,-"2,2 )# #$ !'&) - ,"+#*+ .#$
2%+2 )&*2, Lrelme care reprezlnLa de fapL, o dobanda deghlzaLa.
a)
ln al dollea rand, s-a recurs la )&0),#,&#"+2 &$&# '2,#$, care era omul de pale al
bancherulul, lnLrucaL '+1+2 Q+$&%#2 )+ 2!'#%2 $&*2# %+,2,+$#'-", nu sl laLlnllor. R2#
,2"3#&, lnLerdlcLla legll Cenucla a fosL #$,+"3#)2 )# 2)&!"2 '2,#$#'-", lnsa, nu dupa
mulLa vreme, legea Cenucla a cazuL ln .+)&+,&.#$+, dovada ca, la lncepuLul sec. l
l.Pr., un preLor (Asenlum) a propus ca legea Cenucla sa fle repusa ln vlgoare.
b)
F$ ."+!,&' %'2)#%, ln mod excepLlonal, s-a admls ca lmprumuLul cu dobanda sa se poaLe
)%23&,2 .#$ %2!#,2', lar mal Larzlu (sec. lv l.Pr), s-a daL '+1+2 Q+$&%#2 prln care lmprumuLul cu
dobanda a fosL #$,+"3#) #$ *-. +?!"+). Cu LoaLe acesLea, romanll au creaL 2$&*#,+ !"-%+.++
>&"#.#%+ !"#$ %2"+ #$,+".#%,#2 '+1## Q+"&%#25 2 !&,&, )2 /#+ -%-'#,2I
In cazu| |mprumutu|u| unor bunur| a| caror pret este pr|n exce|enta var|ab|| a)
In cazu| |mprumutu|u| acordat de o cetate b)
In cazu| |mprumutu|u| mar|t|m (naut|bum foenus): se pracLlca ln relaLllle dlnLre
bancherl sl armaLorl, cacl bancherul ll dadea cu lmprumuL o suma de banl
armaLorulul, penLru ca acesLa se exerclLe un comerL marlLlm, dupa care, armaLorul
Lrebula sa resLlLule suma de banl lmprumuLaLa sl ln plus o dobanda orlcaL de mare,
penLru ca '2 #*!"&*&,&' *2"#,#*5 "#)%&"#'+ +"2& 2'+ 02$%8+"&'&#5 #$%2, .2%2
2"*2,-"&' )2%"#/#%2 *2"/&"#'+ S.2,-"#,2 /&",&$## .+ *2"+C5 +"2 +?-$+"2, .+
"2)!&$.+"+5 .2,-"#2 )2 )+ ),#$1+2, prln lncalcarea prlnclplulul conform carula
lucrurlle de gen nu pler. ue aceea, era flresc ca bancherul sa poaLa perce o .-02$.2
-"#%2, .+ *2"+. ln vremea lul !usLlnlan, dobanda ln cazul lmprumuLulul marlLlm a
fosL !'2/-$2,2 '2 %+' *&', 9:P .#$ %2!#,2'.
c)
reallza !"#$,"4- )#*!'2 %-$6+$,#+ .+ 0&$24%"+.#$,2 2'2,&"2,2 '&# *&,&&*5 .2" $&*2# #$ ; %23&"#:
Senatusconsu|t macedon|an
*&,&&* #$)-,#, .+ - ),#!&'2,#&$+:
Senatusconsu|t macedon|an
unele &+0- #3+/-!&+ !' 4)#1 +&!%)*!1+ -" &+0!1'*! /' /!3!/-1!1+! 4-'&'- .+ 4!$-&-+ .+ ! /)"1*!/1! '"
ln epoca veche flul de famllle nu puLea conLracLa ln nume proprlu, sl numal lmprumuLand capaclLaLea
-$3*'$'1 %!"+#/.
uaca flul de famllle conLracLa lmprumuLul 4!*! !3*)%!*+! &'- 3!1+* 4!$-&-!# sl "' !9+! %'"'*- 3*)3*--
lul paLer famlllas. Mal Larzlu, spre sfarslLul 8epubllcll, s-a admls, asa cum am vazuL, ca ln 3 cazurl deLermlnaL
flul de famllle sa se poaLa obllga ln nume proprlu, obllngandu-l cu caracLer alaLura sl pe paLer famllas. ln
asemena cazurl, bancherul nu-sl asuma nlclun rlsc, de vreme ce avea poslblllLaLea sa-sl valorlflce drepLul de
creanLa pe seama lul paLer, prln acLlunea cu caracLer alaLuraL. Mecanslmul acLlunllor cu caracLer alaLuraL
presupunea o lmpuLernlclre dln parLea lul paLer sau macar o aprobare.
ln acesLe condlLll, un flu de famllle pe nume ,Macedo", care era lncarcaL de daLorll, care nu avea
(pecullum), %!"/6+*'& 1*+%'-! #! !#1+31+ 3!"! &! $)!*1+! &'- 4!$-&-!#, cand flullus venea la succeslune,
avea paLrlmonlu proprlu, puLea sa lsl plaLeasca daLorllle sl sa conLracLeze. AcesL slsLem prezenLa rlscurl
serloase penLru bancher, penLru ca flllus sa moara lnalnLea lul paLer, sa ca paLer sa devlna lnsolvabll, slLuaLll
ln care bancherul nu lsl mal puLea valorlflca drepLul de creanLa.
uln acel momenL, %!"/6+*-- "' !' $!- !/)*.!1 -$3*'$'1'*- 4--&)* .+ 4!$-&-+ /!*+ "' !9+!'
bunurl proprll sl care era somaL ln mod repeLaL sa plaLeasca daLorllle, sl-a ucls LaLal ca sa vlna la succeslune
sl ca sa lsl plaLeasca daLorllle. uln acel momenL romanll au consLaLaL ca slsLemul lor [urldlc esLe defecLuos, ca
sunL amenlnLaLl ln proprla famllle senatusconsu|tu| macedon|an, prln care s-a decls ca 4-'& .+ 4!$-&-+
/!*+ "' 3)!1+ 4- '*$!*-1 -" 1-$3'& 9-+1-- &'- 3!1+* 4!$-&-!#7 4--"./! "' !*+ %'"'*- 3*)3*-- #! "' 3)!1+ 4-
'*$!*-1 "-/- .'3! $)!*1+! &'- 3!1+* 4!$-&-!#.
-$3'1+*"-/-*+ .-" 3!*1+! &'- 3!1+* 4!$-&-!# #!' %'"'*- 3*)3*-- . Asadar, senaLusconsulLul macedonean nu se
apllca aLuncl cand flul de famllle conLracLa lmprumuLul pe baza unel lmpuLernlclrl prlmlLa de la paLer,
precum sl aLuncl cand flul avea un pecullu.
I|duc|a
I)"1*!/1 *+!&7 se 4)*$+!2! 3*-" 1*!"#$-1+*+! '"'- &'/*' /' 1-1&' .+ 3*)3*-+1!1+ 3*-" $!"/-3!1-) #!' -"
AcesL conLracL a fosL #!"/1-)"!1 .+ *)$!"- .'3! !3!*-1-! $!"/-3!1-'"-- 4-.'/-!*+, lnLrucaL, asa cum
-'*+ /+##-), LransmlLere lnsoLlLa de o /)"9+"1-+, prln care cel ce prlma lucrul promlLea sa ll resLlLule &! 3&!1!
.!1)*-+-7 &! 1+*$+" #!' &! /+*+*+ convent|e grefata pe manc|pat|o sau |n |ure cess|o
AceasLa manclpaLle, denumlLa "'$) '"!, +*! -"#)1-1! .+ ) /)"9+"1-+ .+ %'"!:/*+.-"1! .+"'$-1!
spuneam la maLerla bunurllor, orl de caLe orl manclpaLlunea era uLlllzaLa ln alL scop decaL acela al reallzarll
operaLlel [urldlce a vanzarll, nu se plaLea un preL real, cl un 3*+1 #-$'&!1 (un slngur ban)
=! )*-0-"+7 3!/1'& 4-.'/-!* "' +*! #!"/1-)"!1 ,'*-.-/+#1+, lncaL respecLarea acelul pacL dep|ndea de
3!/1 4-.'/-!*7 prln care parLlle araLau ce scop au urmarlL aLuncl cand au recurs la "manc|pat|o numo uno"
I!1*+ #4!*#-1'& N+3'%&-/--7 3*+1)*'& ! #!"/1-)"!1 ,'*-.-/+#1+ )3+*!1-'"+! ,'*-.-/! *+!&-2!1! 3*-"
buna-cred|nta part||or. nu esLe mal puLln adevaraL lnsa, ca ln epoca veche acLele [urldlce se lnchelau de faLa
cu marLorll, lnLre cunosLllnLe, de regula, lar parLlle nu lsl permlLeau sa lsl lncalce cuvanLul daL, de Leama
conseclnLelor pe care le-ar fl avuL de suferlL lnLr-o socleLaLe ln care LradlLllle sl moravurlle se bucurau de o
mare auLorlLaLe
kedactata |n |us a)
kedactata |n factum b)
llducla nu |ndep||nea o s|ngura funct|e, cl mal mulLe funcLll, avand ln vedere ca lucrul Lrebula sa fle
1*!"#$-1+*+! 3*)3*-+1!1-- !#'3*! '"'- &'/*' -"#)1-1! .+ ) /)"9+"1-+ 3*-" C !/1-'"-P
C garant|e rea|a 1)
Se putea rea||za operat|a [ur|d|ca a |mprumutu|u| |n vederea fo|os|nte| 2)
Se putea rea||za operat|a [ur|d|ca a depoz|tar|| unu| |ucru 3)
ALuncl cand flducla era uLlllzaLa ln vederea consLlLulrll unel garanLll reale, conLracLul se forma 3*-"
1*!"#$-1+*+! '"'- &'/*' /' 1-1&' .+ 3*)3*-+1!1+, prln manclpaLle sau ln lure cesslo .+ /!1*+ .+%-1)*
/*+.-1)*'&'- #!', LransmlLere lnsoLlLa de ) /)"9+"1-+ prln care credlLorul promlLea sa *+1*!"#$-1!
3*)3*-+1!1+! !#'3*! &'/*'&'- .!1 -" 0!*!"1-+, .!/! .+%-1)*'& -#- 3&!1+! .!1)*-! &! 1+*$+"G ln LexLele lul
Calus, aceasLa uLlllzare a flduclel esLe denumlLa ,f|duc|a cum cred|tore".
1.
ALuncl cand flducla era uLlllzaLa ln vederea reallzarll operaLlel [urldlce a lmprumuLulul de foloslnLa,
conLracLul se forma 3*-" 1*!"#$-1+*+! '"'- &'/*' /' 1-1&' .+ 3*)3*-+1!1+ prln manclpaLlo sau ln lure
2.
resLlLulL la Lermen, la cerere E 4'"/1-- .-#1-"/1+7 3*-" 4-.'/-! #+ 3'1+! /)"#1-1'- :
conLracLul se forma 3*-" 1*!"#$-1+*+! '"'- &'/*' /' 1-1&' .+ 3*)3*-+1!1+ prln manclpaLlo sau ln lure
cesslo .+ /!1*+ /*+.-1)* .+%-1)*'&'- #!', LransmlLere lnsoLlLa de o /)"9+"1-+, prln care .+%-1)*'&
3*)$-1+! #! *+1*!"#$-1! &'/*'& &! 1+*$+"'& #1!%-&-1G
laLa de fapLul ca flducla presupunea LransmlLerea lucrulul cu LlLlu de proprleLaLe, 3!*1+!
ue asemenea, faLa de fapLul ca flducla esLe o convent|e grefata de manc|pat|o sau |n |ure
/!*+ 1*!"#$-1+! &'/*'& "' #+ %'/'*! "-/- .+ .*+31'& .+ '*$!*-*+7 "-/- .+ .*+31'& .+ 3*+4+*-"1!G
ue aceea, cu Llmpul, 4'"/1--&+ 4-.'/-+- !' 4)#1 3*+&'!1+ .+ !&1+ /)"1*!/1+, pe masura
cess|o (acLe de drepL clvll), "' +*! !//+#-%-&! #- 3+*+0*-"-&)*, cl numa| cetaten||or roman|.
Iunct|a const|tu|r|| une| garant|| rea|e a fost pre|uata de contractu| de ga[ |)
Iunct|a rea||zar|| operat|e| [ur|d|ce a |mprumutu|u| de fo|os|nta a fost
pre|uata de comodat
||)
Iunct|a pastrar|| unu| |ucru a fost pastrata de contractu| rea| de depoz|t |||)
aparlLlel lor, asLfel:
ALuncl cand flducla se uLlllza ln vederea reallzarll operaLlel [urldlce a pasLrarll unul lucru, conLracLul lua
nasLere 3*-" 1*!"#$-1+*+! &'/*'&'- /' 1-1&' .+ 3*)3*-+1!1+, prln manclpaLlo sau ln lure cesslo, .+ /!1*+
/*+.-1)* .+%-1)*'&'- #!', LransmlLere lnsoLlLa de o /)"9+"1-+, prln care .+%-1)*'& 3*)$-1+! #! *+#1-1'-+
&'/*'& &! /+*+*+! /*+.-1)*'&'-G
3.
Ga[u|
ConLracLul real de ga[ se formeaza prln LransmlLerea unul lucru cu t|t|u de poses|une prln
Ceea ce lnseamna ca ga[ul esLe o convent|e grefata pe trad|t|une, lar LradlLlunea esLe uLlllzaLa ln
trad|t|une de caLre .+%-1)* /*+.-1)*'&'- sau, LransmlLere lnsoLlLa de o convent|e prln care /*+.-1)*'&
3*)$-1+ #! *+1*!"#$-1! &'/*'& .!/! .+%-1)*'& -#- 3&!1+#1+ .!1)*-! &! #/!.+"1!G
e de alLa parLe, sl slLuaLla credlLorulul esLe pe deplln aslguraLa, cacl ln callLaLe de posesor,
vederea LransmlLerll poseslunll. Ceea ce lnseamna ca deblLorul ramane proprleLar al lucrulul daL ln
garanLle, lar dupa plaLa daLorlel, ln callLaLea sa de proprleLar, poaLe exerclLa sl drepLul de urmarlre, sl
drepLul de preferlnLa.
e de alLa parLe, lnLre credlLor sl deblLor se puLea lnchela convenLla speclala, denumlLa convent|a
credlLorul are ml[loace proprll de aparare, consLand ln |nterd|cte|e posesor||, lar pe de alLa parLe,
deblLorul nu poaLe lnLra ln posesla lucrulul lnalnLe de a fl plaLlL daLorla, cacl daca ar lnLra ln posesle
lnalnLe de a plaLl, ar comlLe un de||ct de furt denumlL 4'*1'$ 3)##+##-)"-#, adlca furLul poseslunll.
Sl cu LoaLe acesLea, contractu| rea| de ga[ nu se confunda cu garant|a rea|a de ga[, penLru ca
de ant|creza, ln baza carela credlLorul puLea pasLra fructe|e lucrulul daL ln garanLle ln conLul dobanz||or.
uupa cum s-a puLuL consLaLa, conLracLul real de ga[ lndepllnesLe 1 s|ngura funct|e: aceea de /*+!*+ !
'"+- 0!*!"1-- *+!&+G
Lx: uoco Jebltotol ttoosmlte cteJltotolol oo locto cote oo ll opottloe, coottoctol Je qoj se
fotmeozo, este volobll. uot oo se fotmeozo sl qotootlo.
uoco o petsoooo ttoosmlte oo locto lo veJeteo qotoototll ooel Jototll loexlsteote,
coottoctol se fotmeozo, este volobll. uot oo sl qotootlo, peotto co oo ote oblect.
uneorl conLracLul de ga[ se formeaza ln mod va|ab||, dar nu se formeaza s| garant|a.
Se formeaza prln 1*!"#$-1+*+! '"'- &'/*' /' 1-1&' .+ .+1+"1-'"+ prln trad|t|une, ln vederea
Comodatu|
AcesL conLracL era uLlllzaL de romanl ln vederea reallzarll )3+*!1-+- ,'*-.-/+ ! -$3*'$'1'&'- .+
fo|os|nte| de caLre o parLe, denumlLa comodant celellaLe parLl, denumlLa comodatar, LransmlLere
lnsoLlLa de o convent|e prln care comodaLarul 3*)$-1+ #! *+#1-1'-+ &'/*' &! 1+*$+"'& #1!%-&-1G
Sl esLe o convent|e grefata pe trad|t|une, dar LradlLlunea esLe uLlllzaLa ln vederea transm|ter||
4)&)#-"1!.
laLa de fapLul ca esLe un |mprumut de fo|os|nta, comodanLul poarLa asupra unor |ucrur|
detent|un||, lncaL comodaLarul esLe un slmplu deLenLor. lnLrucaL esLe slmplu deLenLor, el nu dlspune de
m|[|oace propr|| de aparare,lar daca esLe chemat |n [ust|t|e de un tert care aflrma ca esLe proprleLarul
lucrulul, el Lrebule sa se adreseze comodanLulul penLru a-sl aslgura proLecLla ln [usLlLle.
ue regula, comodaLul purLa asupra unor |ucrur| mob||e, dar s-a admls sa poarLe sl asupra unor
necomsumpt|b||e. 1oLusl, s-a admls lmprumuLarea prln comodaL a monede|or rare de caLre bancherl
penLru a le expune vederll publlce.
ue asemenea, comodaLul esLe un lmprumuL cu t|t|u gratu|t.
laLa de fapLul ca prln acesL conLracL, comodaLarul are un |nteres, de vreme ce folosesLe lucrul, el
|ucrur| |mob||e.
lar Calus spune ca ln anumlLe slLuaLll comodaLarul raspunde sl penLru /'#1).-!,ln mod oblecLlv,
va raspunde sl penLru do| sl penLru cu|pa, ba mal mulL, el raspunde penLru /'&3! &+9-# -" !%#1*!/1)*,
ceea ce lnseamna ca Lrebule sa se comporLe faLa de bun ca un bun admlnlsLraLor.
lllnd un conLracL b||atera| |mperfect, comodaLul esLe sancLlonaL prln !/1-) /)$).!1- .-*+/1! sl
ceea ce presupune ca Lrebule sa la masurl excepLlonale de paza.
rln act|o comodat| d|recta comodanLul cere resLlLulrea lucrulul la Lermenul sLablllL.
rln act|o comodat| contrar|a comodaLarul cere sa l se plaLeasca despagublrl penLru
chelLulelllepe care le-a facuL, daca le-a facuL, cu lnLreLlnerea, consevarea lucrulul pe care l -a
luaL cu lmprumuL.
!/1-) /)$).!1- /)"1*!*-!G
Curs 12
11 mal 2010
10:06
luaL cu lmprumuL.
ue aceea spunem ca esLe contract b||atera| |mperfect.
Se formeaza prln 1*!"#$-1+*+! '"'- &'/*' /' 1-1&' .+ .+1+"1-'"+ prln trad|t|une ln vederea
Depoz|tu|
Asadar, sl depozlLul esLe o convent|e grefata pe trad|t|une.
Sl ln cazul depozlLulul |ucru| se transm|te cu t|t|u| de detent|une, lar depozlLarul, ca slmplu
pastrar|| de caLre o parLe denumlLa deponent celellalLe parLl denumlLa depoz|tar, LransmlLere lnsoLlLa
de o convent|e prln care depoz|taru| prom|te sa rest|tu|e |ucru| |a cererea deponentu|u|.
ln cazul depozlLulul, depozlLarul Lrebule sa resLlLule lucrul la cererea deponenLulul, lar oblecLul
deLenLor, nu dlspune de ml[loace proprll de aparare, cl trebu|e sa se adreseze deponentu|u|, penLru a-l
aslgura proLecLla ln [usLlLle.
ue fapL, operaLlunea [urldlca a depozlLulul, a pasLrarll unul lucru s-a reallzaL lnca dln epoco footte
depozlLulul consLa ln |ucrur| mob||e. e de alLa parLe, depozlLarul nu poaLe folosl lucrul daL ln pasLrare,
cacl ar comlLe de||ctu| de furt, denumlL 4'*1'$ '#'#, sau furtu| fo|os|nte|. ue asemenea, depozlLul esLe
un contract cu t|t|u gratu|t, dar lnLrucaL depozlLarul nu are lnLeres ln conLracL sl va raspunde numal
penLru do|,nu sl penLru cu|pa.
rln act|o depos|t| d|recta deponenLul cererea resLlLulrea lucrulul.
rln act|o depos|t| contrar|a depozlLarul cererea despagublrl penLru chelLulellle
evenLuale facuLe ln vederea conservarll lucrulul.
Depoz|tu| necesar 1)
Depoz|tu| sechestru 2)
Depoz|tu| neob|snu|t 3)
Lua nasLere ln lmpre[urarl excepLlonale, neoblsnulLe, cand deponentu| nu ma|
Depoz|tu| necesar sau m|zerab||
Lx: lo cozol oool loceoJlo, ptoptletotol lsl Jepooe loctotlle lo mololle ptlmolol
veolt, oo mol ote tlmp so opteze.
ue aceea depozlLul necesar e #!"/1-)"!1 $!- 0*!9 decaL cel oblsnulL. Adlca la dub|u|
d|spunea de t|mpu| necesar pentru a a|ege un om de |ncredere.
va|or|| |ucru|u| dat |n pastrare.
A aparuL ln legaLura cu unele exlgenLe ale procedurll clvlle. Cacl parLlle care se aflau ln
Depoz|tu| sechestru
Depoz|taru| dobandeste lucrul cu t|t|u| de poses|une, devlne posesor (sl cu LlLlul
de deLenLlune), deoarece, daca esLe chemat |n [ust|t|e de un tert care aflrma ca
esLe proprleLarul lucrulul, el nu sLle cul sa se adreseze penLru a cere proLecLle
[urldlca. ue aceea, l s-a recunoscut ca||tatea de posesor, callLaLe prln care,
depozlLarul dlspunea de ml[loace proprll de aparare, consLand ln |nterd|cte|e
posesor||.
e de alLa parLe, |ucru nu este rem|s la cerere, cl la Lermlnarea procesulul sl esLe

*+$-# !/+&'-! /!*+ ! /!#1-0!1 3*)/+#'& #- "' "+!3!*!1 /+&'- /!*+ &:! 1*!"#$-#G
AcesL depozlL prezlnLa unele LrasaLurl anormale:

proces cu prlvlre la proprleLarea asupra unul lucru aveau pos|b|||tatea sa lnchele o
convent|e denumlLa comprom|s, prln care se lnLelegeau sa depuna ob|ectu| ||t|g|os ln
malnlle unel terte persoane pana la lnchelerea procesulul, urmand ca, Jopo ptoooototeo
seotlotel, el sa rem|ta |ucru| ace|u|a care a cast|gat procesu|.
Depoz|tu| neregu|at
e langa depozlLul oblsnulL, romanll au cunoscuL sl J fotme exceptlooole de depozlL.
vecbe, dar convenLla de depozlL nu era sanct|onata pe taram contractua|, cl pe taram de||ctua|, ln
sensul ca ace|a care refuza sa rest|tu|e |ucru| dat |n pastrare era pedepslL la dub|u| va|or|| ace|u| |ucru.
Mol totzlo, operaLla [urldlca a pasLrarll unul lucru s-a reallzaL prln conLracLul denumlL f|duc|a, lar
lncepand dln vtemeo lol Aoqost, operaLla [urldlca a depozlLulul s-a reallzaL chlar prln contractu| rea| de
depoz|t, sancLlonaL prln !/1-) .+3)#-1- .-*+/1! sl !/1-) .+3)#-1- /)"1*!*-!G
A aparuL ln legaLura cu operaLlunlle bancare, cacl la romanl, odaLa cu lnflorlrea
Depoz|tu| neregu|at
La randul lor, bancherll dadeau acele sume de banl cu |mprumut, percepand o
economlel de schlmb, /+1!1+"-- .+3'"+!' !"'$-1+ #'$+ .+ %!"- #3*+ 3!#1*!*+ %!"/6+*-&)*7
urmand ca bancherll sa resLlLule acele sume de banl |a cerere sl ln plus, o dobanda.
loploloo a vazuL ln aceasLa operaLle [urldlca un depoz|t
lool a vazuL un mutuum, deoarece, spunea aul "-" !/+#1 /!27 /)"1*!/1'&
3)!*1! !#'3*! '")* &'/*'*- /)"#'$31-%-&+7 /! &! $'1''$7 &'/*'*- 1*!"#$-#+ /'
1-1&' .+ 3*)3*-+1!1+7 1)1 /! &! $'1''$5.
ln flnal lnsa, s-a lmpus parerea lul aplnlan, dln raLlunl de ordln pracLlc.
lnLrucaL, daca s-ar fl vazuL ln acesL conLracL un $'1''$, aLuncl ob||gat|a
bancheru|u| de a p|at| dobanz| ar fl LrebulL sa lzvorasca dlnLr-o #1-3'&!1-'"+, cacl
$'1''$esLe conLracL de drepL sLrlcL, lar obllgaLla de a plaLl dobanzl Lrebule
asumaLa tot pr|ntr-un contract de drept str|ct, adlca penLru st|pu|at|une, pe
care am denumlL-o #1-3'&!1-) '#'*!*'$.
uaca lnsa vedem ln acesL conLracL un depoz|t, depozlLul esLe contract de buna-
cred|nta, lar obllgaLla de a plaLl dobanzl poaLe fl asumaLa prlnLr-o s|mp|a
convent|e alaLuraLa depozlLulul, ceea ce esLe mulL mal pracLlc, mal slmplu.
Natura [ur|d|ca a acesLel operaLlunl a fosL conLroversaLa lnLre [urlsconsulLl.

.)%!".! #'%#1!"1-!&!, lar dlferenLa dlnLre cele doua dobanzl reprezlnLa cast|gu|
bancheru|u|, ca ln zllele noasLre.
CaplLolul v
Contracte|e consensua|e
>!"2!*+! -G
=)/!1-'"+! --G
@)/-+1!1+! ---G
8!".!1'& -9G
Lle se formeaza prln #-$3&! /)"9+"1-+ ! 3!*1-&)*. lar aparlLla lor a marcaL revo|ut|a va|or||or
SunL ln numar de 4:
Lle se deosebesc faLa de conLracLele solemne prln fapLul ca nu presupun cond|t|| de forma,
[ur|d|ce romane, momenLul de maxlma absLracLlzare a Lehnlcll [urldlce prln care se creaza obllgaLla.
ConLracLele consensuale sunL de buna-cred|nta.
rlmele 3 sunL b||atera|e, lar mandaLul esLe b||atera| |mperfect.
ln mod cerL, acesLe conLracLe erau sancLlonaLe la lncepuLul sec. l l. Pr., cacl clceto, marele
dar se deosebesc sl faLa de conLracLele reale, care sunL nesolemne, prln aceea ca formarea |or nu
presupune vreun fapt mater|a|, cl numa| man|festarea de vo|nta a part||or.
LsLe convent|a prln care o parLe, denumlLa vanzator, promlLe #! 1*!"#$-1!
Vanzarea
Cperat|unea [ur|d|ca a vanzarll, consLand ln LransmlLerea unul lucru ln schlmbul unul
3)#+#-'"+! &-"-#1-1! ! '"'- &'/*' -" #/6-$%'& 3*+1'&'- 3+ /!*+ /+!&!&1! 3!*1+, denumlLa
cumparator se obllga a-l plaLl.
8!"/-3!1-'"+ 1)
@1-3'&!1-'"- 2)
I)"1*!/1'& /)"#+"#'!& .+ 9!"2!*+ H/)"9+"1-! .+ 9!"2!*+B 3)
Vanzarea pr|n manc|pat|une
Asa cum am preclzaL la maLerla bunurllor, manc|pat|unea esLe forma orlglnara prln
preL s-a reallzaL la romanl prln 3 forme Lehnlce dlsLlncLe:
oraLor sl avocaL, ne-a Lransmls ||sta act|un||or de buna-cred|nta pe care flgurau LoaLe acLlunlle care
sancLloneaza conLracLele consensuale, llsLa pe care, spune Clcero, a cunoscuL-o sl profesorul sau,
Oolotos Moclos 5coevolo.
Asa cum am preclzaL la maLerla bunurllor, manc|pat|unea esLe forma orlglnara prln
lnsa manclpaLlunea prezlnLa |nconven|entu| ca formarea acLulul colnclde cu
care s-a reallzaL operat|unea [ur|d|ca a vanzar||.
Cr cumparaLorul era lnLeresaL ca formarea acLulul sa fle d|soc|ata de executarea sa.
execuLarea sa, cu sensul ca exlsLa o unlLaLe organlca ln formarea acLulul sl execuLarea lul,
dovada ca remlLerea lucrulul sl plaLa efecLlva a preLulul sunL cond|t|| de forma a|e
manc|pat|un||, fara de care $!"/-3!1-'"+! nu se poaLe forma, nu e valablla.
ue aceea s-a LrecuL la vanzarea pr|n st|pu|at|un|.
Mal ales aLuncl cand avea lnLeresul sa cumpere un |ucru, dar nu dlspunea pe momenL de
banl llchlzl.
Vanzarea pr|n st|pu|at|un| (pr|n 2 st|pu|at|un|)
rlnLr-o sLlpulaLle, vanzaLorul prom|tea sa LransmlLa lucrul, lar prln cealalLa sLlpulaLle,
Lx: uoco voozototol se obllqo ptlo stlpolotlooe so ttoosmlto ptoptletoteo osopto
oool locto, lo execototeo obllqotlel lzvotote Jlo stlpolotle se tecotqeo lo
mooclpotlooe.
ue alLfel, fapLul ca operat|a [ur|d|ca a vanzar|| s-a reallzaL prln 2 st|pu|at|un| esLe
cumparaLorul prom|tea sa plaLeasca preLul, ulLerlor.
@1-3'&!1-'"+! 9!"2!*--
@1-3'&!1-'"+! /'$3!*!*--
Asa se expllca fapLulc ca vanzarea consensuala, aparuLa mal Larzlu, esLe
aLesLaL sl de dubla denumlre a vanzarll consensuale, ln sensul ca lnalnLe de aparlLla vanzarll
consensuale, operaLla [urldlca a vanzarll, care esLe unlca, s-a reallzaL prln 2 acte d|st|ncte:
denumlLe +$31-) 9+".-1-), ca o amlnLlre a epocll ln care vanzarea s-a reallzaL prln 2
sLlpulaLlunl.
Contractu| de vanzare
ConLracLul de vanzare s-a reallzaL s| pr|n s|mp|a convent|e a part||or, ln forma
enLru ca ln epoca razboalelor de cucerlre, de la sfotsltol kepobllcll, numarul sclavllor
consensua|a, dar vanzarea consensuala a LrecuL ln domenlul prlvaL dln drepLul publlc.
Mal Larzlu, slsLemul a fosL preluaL ln domenlul prlvaL, lar vanzarea consensuala (prln
a crescuL foarLe mulL, lar $!"/-3!1-'"+! sl #1-3'&!1-'"+! nu erau pracLlce ln nolle condlLll,
de aceea s-a admls ca prlzonlerll de razbol, sclavll sa fle vanduLl de caLre quesLorl prln
s|mp|a convent|e dlnLre quesLor sl cumparaLor.
L|emente|e vanzar||
oLrlvlL lul Colos, vanzarea consensua|a esLe cooveotlo pottllot co ptlvlte lo oblect sl lo
slmpla convenLle) a fosL perfecLlonaLa prln reforme succeslve ale preLorulul.
I)"#-$1!$!"1'& AB
R%-+/1'& CB
J*+1'& EB
Cons|mtamantu|
LsLe man|festarea de vo|nta a vanzatoru|u| |n sensu| dor|t de
uaca parLlle cond|t|onau (aveau aceasLa poslblllLaLe) formarea
cumparator.
uar ln pracLlca, penLru a se preclza momentu| rea||zar|| acordu| de
conLracLul de respecLarea unor condlLll de forma, aLuncl sl numal aLuncl
conLracLul lua nasLere ln momenLul lnLrunlrll acelor forme.
lar ln vremea lul !usLlnlan, a aparuL 9+".-1-) /'$ #/*-31'*! sau
vo|nta (momenLul lnchelerll conLracLulul,convenLlel), una d|ntre part| rem|tea
ce|e||a|te part| o suma de ban| s|mbo||ca sau un |ucru de m|ca va|oare.
vanzarea ment|onata pr|n act scr|s. ln acesL sLaLuL, se consldera ca vanzarea
ptet, de unde rezulLa ca vanzarea consensuala presupune lnLrunlrea a 3 elemenLe:
vanzarea ment|onata pr|n act scr|s. ln acesL sLaLuL, se consldera ca vanzarea
consensuala esLe lnchelaLa ln mod valabll numa| |n momentu| |ntocm|r||
|nscr|su|u|.
Cb|ectu|
ConsLa ln |ucrur| corpora|e sl |ncorpora|e.
Adlca puLea consLa ln |ucrur| mob||e, |mob||e, dreptur| rea|e, dreptur| de
uaca vanzarea purta asupra unul |ucru corpora|, acel lucru Lrebula
creanta, |n exerc|t|u| dreptu|u| de uzufruct, |n emf|teoza sau dreptur| cu t|t|u
un|versa|.
uar vanzaLorul puLea promlLe chlar sl |ucrur| pe care nu |e stapanea |n
sa fle Lransmls cu t|t|u de poses|une prln trad|t|une.
Mal mulL, puLeau fl vanduLe sl |ucrur| v||toare (o tecolto vlltoote - co
momentu| |nche|er|| convent|e|, ln speranLa ca va procura acel lucru mal Larzlu,
dupa lnchelerea conLracLulul.
lar Clcero spune ca se puLea vlnde chlar sl speranta. Ll se refera la cazul
cooJltlo so opoto, lot Joco opoteo, compotototol ttebolo so ploteosco ptetol
stoblllt, loJlfeteot Je cootltoteo soo colltoteo ocelel tecolte).
retu| (3*+1-'$)
1rebule sa fle -" 3+/'"-! "'$+*!1!, adlca sa consLea lnLr-o
suma de banl, lnLrucaL daca nu ar fl consLaL lnLr-o suma de
banl, cl ln alL lucru, vanzarea s-ar fl confundaL cu sch|mbu|.
(petmototlo tetom).
llrsL.
1rebule sa fle 9+*'$(real - nu slmulaL). enLru ca alLmlnLerl,
vanzarea se confunda cu donat|a.
Second.
1rebule sa fle /+*1'$, adlca sa fle determ|nat sau cel puLln
determ|nab||.
1hlrd.
1rebule sa fle -'#1'$, adlca Lrebule sa fle ech|tab||. ln vremea
lul !usLlnlan s-a sLablllL ca preLul esLe echlLabll daca reprezlnLa
cel puLln 1]2 d|n va|oarea comerc|a|a a lucrulul.
lourLh.
reLul vanzarll consensuale Lrebule sa lnLruneasca anum|te cond|t||:
unul nobll roman care a cumparaL pesLele pe care urma sa ll scoaLa pescarul cu
navodul aruncaL ln apa, preclzand ca ln acel caz cumparaLorul Lrebule sa
plaLeasca preLul lndlferenL dac a speranLa s-a reallzaL sau nu (daca pescarul a
scos sau nu pesLe), penLru a cumparaL speranLa.
Lfecte|e vanzar||
ob||gat|a de a pastra |ucru|
ob||gat|a de a preda |ucru|
ob||gat|a de a garanta pentru ev|ct|une
ob||gat|a de a garanta pentru v|t||.
vanzaLorul are: 1.
CumparaLorul are ob||gat|a de a p|at| pretu|. 2.
Cb||gat|a vanzatoru|u| de a pastra |ucru|
CbllgaLla vanzaLorul de a pastra |ucru| se expllca prln fapLul ca lnLre momenLul
uar vanzarea consensuala genera anumlLe efecLe [urldlce, anumlLe ob||gat|||.
uaca lnsa lucrul plere fara v|na vanzatoru|u|, aLuncl rlscurlle sunL pentru
formarll conLracLulul sl momenLul predarll lucrulul, acel lucru ramane la vanzaLor, se
afla ln malnlle vanzaLorulul, care Lrebule sa-l admlnlsLreze ca un %)"'# 3!1+* 4!$-&-!#
(bun admlnlsLraLor).
cumparator, poLrlvlL adaglulul +$31)*-# +#1 3+&-/'&'$. lncaL cumparaLorul Lrebule sa
plaLeasca cu LoaLe ca nu prlmesLe nlmlc ln schlmb. AceasLa soluLle esLe a[ur|d|ca,nu
Cr, ln cazul nosLru, vanzaLorul, care nu sl-a execuLaL lnca obllgaLllle, are
plaLeasca cu LoaLe ca nu prlmesLe nlmlc ln schlmb. AceasLa soluLle esLe a[ur|d|ca,nu
esLe corecLa, deoarece lncalca un prlnclplu fundamenLal al drepLulul roman, conform
carula *+# 3+*-1 .)$-") (lucrul plere penLru proprleLar).
Sl asLazl se apllca aceeasl regula (rlscurlle sunL penLru cumparaLor - azl
ca||tatea de propr|etar sl normal ar fl ca el sa suporLe rlscurlle ln callLaLea sa de
proprleLar.
llresLe, aceasLa regula nedreapLa a fosL atenuata pr|ntr-o ser|e de masur|,
LranzacLla e LranslaLlva de proprleLaLe).
ln cazul vanzar|| sub cond|t|e suspens|va, daca nu se lndepllnea condlLla,
)%&-0!1--&+ 3!*1-&)* "' #+ .+/&!"#!' #- !1'"/- *-#/'*-&+ +*!' 3+"1*'
9!"2!1)*.
1.
ue asemenea, daca vanzarea purLa asupra unor lucrurl care se numara, se
cantaresc sau se masoara, obllgaLllle se declansau numa| |n momentu|
numarar||, cantar|r|| sau masurar|| acelor lucrurl sl larasl r|scur||e erau
pentru vanzator.
2.
uaca vanzatoru| era pus |n |ntarz|ere, raspunderea lul devenea ob|ect|va,
lncaL, el Lrebula sa la masurl excepLlonale de paza sl nu putea sa |nvoce
|ntervent|a cazu|u| fortu|t.
3.
uupa cum parLlle puLeau lnchela o convent|e spec|a|a, alaLuraLa vanzarll,
prln care vanzatoru| |s| asuma r|scur||e vanzar||.
asLfel:

Curs 1-12 Roman

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 1-12 Roman

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1|t|u| III

Ieme|a care se bucura de |us ||berorum aveau capaclLaLe depllna de a LesLa.

CuvanLul facere desemneaza obllqotlo Je o foce cevo peotto cteJltot, spre

CuvanLul praestare desemna )%&-0!1-! .+ ! 3*)/'*! 4)&)#-"1! '"'- &'/*' 4!*! !

1) CblecLul obllgaLlel Lrebule sa fle ||c|t sl mora|, adlca ln conformlLaLea cu

De||cte|e sunL 4!31+ -&-/-1+7 /!'2!1)!*+ .+ 3*+,'.-/--7 /!*+ 0+"+*+!2! )%&-0!1-! .+ !

New Section 1 Page 17

fle #! 3&!1+!#/! ) #'$! .+ %!"- 9-/1-$+- cu scopul de a rascumpara drepLul de

uaca potet fomlllos accepta sa se [udece sl casLlga procesul 4!/!". .)9!.!

Cond|t|| de |ntentare a act|un||or noxa|e

la apreclerea |n concreto a cu|pe| |ev|s, comporLarea

Asadar, penLru deblLor, esLe mal grava apreclerea

aLuncl /!". )%&-0!1-! +#1+ /)"1*!/1!1! -"1'-1' 3+*#)"!+,

1oLusl, ln doua cazur| determ|nate, plaLa poaLe fl facuLa "'$!- .+

ueblLorul esLe pus ln lnLarzlere

La ob||gat||e corea|e (solldare), daca credlLorul ll mosLenesLe pe unul

MulLa vreme, romanll nu au admls ldeea de LransmlLere a obllgaLlllor, nlcl lnLre

Garant|||e persona|e |n epoca veche

Garant|| ob||gat| prln pronunLarea verbulul ,spondeo" sunL denumlLl sponsor|

CdaLa cu dezvolLarea comerLulul, a economlel de schlmb, peregr|n||, stra|n|| au

Garant|| ob||gat| prln pronunLarea verbulul ,f|deprom|tto" erau denumlLl

La #"%>%90, slLuaLla garanLllor era lngraLa, ln sensul ca LlLularul creanLel (credlLorul) se

ue aceea, garanLll au proLesLaL, vehemenL sl repeLaL pana cand, caLre (;)"(%&:<

lnLr-o asemenea slLuaLle, ln faLa preLorulul, garantu| || va cere cred|toru|u| sa || transm|ta

Asadar, [urlsconsulLll conslderau ca lnLr-o asemenea slLuaLle nu se face o plaLa, cl se

New Section 1 Page 44

uaca garanLul urmarlL ln [usLlLle omlLe sa ceara dlvlzlunea daLorlel, aLuncl el

uaca plaLesLe "' .-#3'"+ .+ $-,&)!/+ ,'*-.-/+ 3+"1*' ! #+ -"1)!*/+ -$3)1*-9!

La benef|c|u| de d|v|z|une, daca garanLul urmarlL ln [usLlLle renunLa la beneflclul

x. Joco soot 5 qotootl, Jlotte cote J solvoblll sl 2 losolvoblll, Jototlo se vo

ln al Lrellea rand, poLrlvlL legll Iur|a de sponsu, dator|a se |mparte |n momentu|

Garant|||e persona|e neforma|e

Mandatum pecun|ae credendae

Asadar, la mandatum pecun|ae credendae mandaLarul puLea lnLenLa 2 acLlunl: sl -$3)1*-9!

New Section 1 Page 47

uaca lpoLeca esLe valorlflcaLa de credlLorul lpoLecar posLerlor ln rang, care

enLru a se combaLe aceasLa poslblllLaLe de frauda, romanll l-au sancLlonaL pe deb|toru|

Ius| urandum ||bert|: lnseamna >&"2*2$,&' .+3"-0#,&'&# sl presupunea pronunLarea a .-&2

uaca deblLorul era chemaL ln [usLlLle, el puLea opune +</+31-) ")"

Lxcept|o non numeratae pecun|ae (except|a sume| de ban| nepredate) 2.

New Section 1 Page 56

e de alLa parLe, |ucru nu este rem|s la cerere, cl la Lermlnarea procesulul sl esLe

AcesL depozlL prezlnLa unele LrasaLurl anormale:

Natura [ur|d|ca a acesLel operaLlunl a fosL conLroversaLa lnLre [urlsconsulLl.

S-ar putea să vă placă și

CuvanLul praestare desemna )%&-0!1-! .+ ! 3)/'! 4)&)#-"1! '"'- &'/' 4!! !

De||cte|e sunL 4!31+ -&-/-1+7 /!'2!1)!+ .+ 3+,'.-/--7 /!+ 0+"++!2! )%&-0!1-! .+ !

aLuncl /!". )%&-0!1-! +#1+ /)"1!/1!1! -"1'-1' 3+#)"!+,

uaca plaLesLe "' .-#3'"+ .+ $-,&)!/+ ,'-.-/+ 3+"1' ! #+ -"1)!/+ -$3)1-9!