55

Apoi se reteaza la lungimile necesare lamelele rezultate. Formarea

complexelor.
Dup
retezare n linia de lamelare elementele sint depozitate n stoc- tampon,apoi
elementele sunt duse la o masina de indreptat si proflat.iar elementele p/u
rama sint duse la o masina de asamblat si gaurit. Elementele de toc proflate
snt conduse la o ma
in
de cepuit si scobit.. De la cepuire, elementele de toc trec la o ma
in
de !rezat loca

uri pentru accesorii de nc"idere

i montare iar, apoi, la ma

ina pentru montarea acestora.

Dup
m
en#ine
rea un timp n stoc-tampon, m
ontan#ii

i tra$ersele tocului snt duse la presele de ncleiat, unde se asamb

leaz
mpr
eun
cu elementele
de cptu
eli. Finisarea

i montarea tocului.
Dup
incleierea elementelor de toc cu
cptu
eala,ele sunt duse in stoc -tampon De aici snt trecute ntr-o ins
tala#ie
de aplicat grund

i, apoi, printr-un tunel de uscat cu

$entila#ie
!or
#at.
%ns
tala#ia
este
conceput
pentru aplicarea grundului pe tocul de ncleiat cu
cptu
eli.&runduirea se r
ealizeaz
prin pul$erizarea pieselor ce se a!
l
n mi

care. 'ocurile care se li$r

eaz
montate se m
onteaz
la un dispoziti$ de asamblare

i, apoi, sint duse la magazie. (inia

te"nologic
a !oii de u
.
Foile de u

se
execut
din panouri celulare

i u

a este !orm
at
din )
*

rama !oii de u

din c"erestea de r

inoase, !orm
at
din
dou
lon+eroane

i
dou
tra$erse de
capt,
---adaosurile interioare din c"erestea de r

inoase, a

ezate n locurile unde se montea

z
!eroneria, ---!
e#ele

din dou
!oi de -F( cu care se
plac"eaz
rama pe ambele
p
r
#i,
---miezul celular, compus din lamele de -F( ndoite

i ncleiate pe canturi, bordura, din !urnir de .,5 mm, ----!urnirul, care se

aplic pe
ambele !
e#e
din -F( ale u

ii -rocesul te"nologic pentru !abricarea !oii de usa. /on!

ec#iona
rea ramei.. Formarea ramei se
ob#ine
prin asamblarea m
ontan#ilo
r, a tra$erselor

i a adaosurilor prin prinderea la capete cu a+utorul unor clame ondulate,

metalice. Formarea
plcii
. Foile de -F( debitate anterior se trec prin ma

ina de aplicat adezi$i.Apoi se obtin pac"ete.-ac"etele ast!el !ormate snt

introduse n presa m
ultieta+at.

Dup
presare se r
ealizeaz
bordurarea pe
p
r
#ile
longitudinale ale ramei, prin incleierea cu a+utorul cur
en#
ilor de
inalt
!r
ec$en#.
-resarea bordurii se !ace tot cu pistoane pneumatice,
dup
care intr

automat in !
unc#iune
s
ta#ia
de cur
en#i
de
inalt
!r
ec$en#
Apoi se obtin !oile de usa. Foile de u

se

le!uiese. pe ambele
p
r
#i, la
ma

ini de

le!uit cu doi cilindri. Furniruirea !oilor de u

.

Dup

le!uire, !oile de u

trec printr-o ins

tala#ie
de aplicat adezi$i, se
aplic
!urnirele

i pac"etele ast!el !ormate sint introduse n pres

.
Dupa operatia de uscare se exe
cut
!rezarea loca

ului pentru broas

c,
gaura pentru miner

i loca

ul pentru c"eie. 0rm

eaz
oper
a#ia de

le!uire !
in a
!urnirului n $ederea fnis

rii. Finisarea !oilor de u

a. Foile de u

i plane celulare !urniruite cu !urnir estetic se fnis

eaz
transparent, !olosindu-se lacuri

i grunduri ter-moreaecti$e
pe b$az
de r

ini sintetice.
0
a este pr
eluat
de un transportor care o introduce intr-un tunel ae uscare cu
$itez
redus
.

Dup lcui
re, !oaia de u

este condus

ntr-un tunel de r
ci
re pr
e$zut
cu ex"austor, pentru e$acuarea $aporilor de s
ol$en#i

dega+a#i.Apoi
are loc controlul de calitate, prin supunerea produselor unor pr
obe de ncercare, dup
care u

ile snt duse la magazia de produse fnite.

... 1rganele componente ale masinilor

52
3ecanismele si organele de masini !ac parte integrata din stiinta constructiei
de masini si se ocupa cu studiul structurii, cinematicii si dinamicii
mecanismelor si a masinilor, precum si cu studiul !ormei, metodelor de calcul
si de proiectare a elementelor lor componente. /orpurile solide care intra in
componenta unei masini poarta denumirea de elemente sau organe de
masini. -rin organ de masina se intelege o piesa simpla, care poate f
proiectata si executata independent, sau care intr-o masina indeplineste o
anumita !unctiune si nu se poate des!ace in parti distincte decat prin
distrugere. (egatura intre doua organe de masini care executa o miscare unul
in raport cu celalalt se realizeaza printr-o cupla cinematica. Daca contactul
dintre cele doua organe de masini este dupa o linie sau punct cupla
cinematica este superioara, iar daca contactul este dupa o supra!ata, cupla
cinematica se numeste in!erioara. 1rganele de masini legate intre ele prin
cuple cinematice !ormeaza un lant cinemtic. /and lantul cinematic are un
organ de masina fx in raport cu care celelalte organe de masini executa o
miscare defnita, poarta denumirea de mecanism. /on!orm de! anterioare
notiunea de mecanism este mai generala decat notiunea de masina sau
aparat, deoarece are in $edere numai miscarea.
/lasifcare
constructi$ organe de ma

ini simple , compuse dintr-o singur

pie
s

organe de ma

ini compuse
, alctuite din
mai multe piese !
unc#ional
organe de ma

ini pasi$e organe de ma

ini acti$e 0nele organe de masini prezente cel mai des in constructia
masinilor sint urmatoarele)
/urelele de transmisie
sunt organe de ma

ini simple, destinate transmiterii puterilor ntre doi arbori , prin intermediul !or
#elor
de !recare.4upra!
e#ele
de contact pentru trasmiterea puterii sunt 5ancurile curelelor trapezoidale,
respecti$
din#
ii, n cazul curelelor sincrone.
(
agrul

este un organ de ma

in

a$6nd rol de sus

#ine
re

i de
pozi#iona
re a altor organe de ma

ini a5ate n mi

care de r
ota#ie.

(an
#
urile
sunt organe de ma

ini simple.'ransmisiile prin

lan#
ser$esc la transmiterea mi
crii

i a momentului de torsiune ntre doi sau mai m

ul#i
arbori paraleli.(
an#ul e
ste !ormat din zale, articulate ntre ele, care i asigur

5exibilitatea necesar

pentru n!

urarea pe r
o#ile de lan#.

7urubul

este un organ de ma

in

utilizat la realizarea mbin

rilor demontabile sau pentru transmiterea !or

#elor

i a mi
crilo
r. 4e !olose

te mpr
eun
cu organul de ma
in
perec"e, numit
piuli#
.
-iuli
#
a
este un organ de ma

in

utilizat la realizarea mbin

rilor demontabile. 4e !olose

te mpr
eun
cu organul de ma
in
perec"e, numit

urub. Este o pies

,
n general m
etalic,

58
a$6nd o gaur

!
iletat

i o parte exterioar

cu o !orm

potri$i
t
pentru str6ngere - destr6ngere direct cu m6na sau prin intermediul unei c"ei
motor electric
9sau
electromotor
: este un dispoziti$ ce trans!orm

energia electr
ic n
energie me
canic.
'rans!ormarea in$ers
,
a energiei mecanice n energie electr
ic,
este r
ealizat
de un generator electric. ;u exis
t
di!er
en#e
de principiu semnifcati$e ntre cele
dou
tipuri de ma

ini electrice, acela

i dispoziti$ put6nd ndeplini ambele roluri n s

itua#ii
di!erite.
<eductor-
aparat, mecanism care reduce o m

rime 9presiune, tura

=
ie etc.: proprie unui sistem te"nic.
.5. Domeniul de utilizare a masinilor unelte.

-relucrarea mec
anic
a lemnului ocu
p
un loc important n ansamblul te"nologiilor pentru !abricarea produselor
fnite din lemn, ncep6nd de la debitarea prim
ar
a masei lemnoase sub !orm

de catarg,
p6n
la realizarea de semi!abricate

i repere de cele mai di$erse !orme

i dimensiuni. -entru aceast

prelucrare
se !olosesc o serie de mi+loace te"nice, a
cror cunoa
tere, alegere

i exploatare este deosebit de in5uent

asupra economicit
#
ii

i calit
#
ii produselor fnite din lemn. 'rebuie s

se plece de la precizarea locului

i a importan
#
ei ma

inilor-unelte

i utila+elor n ansamblul dot

rii
te"nice a unei societ
#
i comerciale, condi
#
iile de alegere

i luarea deciziei de cum

prare
.
'e"nologiile pentru !abricarea produselor din lemn de

i !oarte di!erite, sunt bine delimitate pentru grupele de produse pe care le r

ealizeaz,
at6t a celor semifnite c6t

i a celor fnite. Ele au cunoscut o dinam

ic
de dez$oltare, per!
ec#iona
re

i nnoir
e continu, ca
urmarea r
ealizril
or te"nice deosebite din domeniu. 'oate te"nologiile s
e concretizeaz
practic printr-o dotare
te"nic
9scule, ma

ini-unelte, utila+e

i ins
tala#ii:
cores
punztoa
re, adaptate concret !
iecrei
grupe de produse lemnoase. De !apt o te"nologie, ca
no#iune ab
str
act,
se mater
ializeaz
practic numai prin intermediul acestei
dot
ri te"nice.%n
condi#iile
actuale de
exigen#e
calitati$e, nu se poate concepe

i aplica o te"nologie moder

n,
e!
icient
!

o dotare
te"nic adec$a
t
,
aleas
,
amplas
at
i
exploatat
cores
punzto
r. <
ezult,
prin urmare, o
dependen#
ins
eparabil
dintre te"nologia r
a#ional conceput

i mi+iocul te"nic de realizare pr

actic.

nc
din !aza de concepere a te"nologiei nu se poate !ace abstr
ac#ie,
sau s

nu se
#in
seama de ma

ina-
unealt
i utila+ul cu care ea se poate realiza practic, pentru un anumit produs din
lemn