Sunteți pe pagina 1din 34

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE













Partea II
INGINERIE TEHNOLOGIC


Coordonator:
Asist.Univ.Drd.Ing. Iulian Strelu

Absolvent:
Stng Aurelia Bogdana
2012

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE












CUPRINS

1. Stabilirea compoziiei betonului
A. Stabilirea datelor iniiale
B. Stabilirea calitativ a materialelor
C. Stabilirea cantitativ a materialelor
2.Calculul i interpretarea gradului de maturizare al betonului
3. Alctuirea planului de panotaj pentru planeu
4. Descrierea etapelor tehnologice de realizare a structurii construciei
4.1. Lucrri de trasare
4.2. Lucrri de terasamente: spturi, umpluturi
4.3. Lucrri de fundaii
4.4. Realizarea subsolului
4.5. Realizarea suprastructurii




UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE



















1.STABILIREA COMPOZIIEI BETONULUI


A. Date initiale:

1. Clasa betonului: C25/30
2. Caracteristicile elementului:
a) Tipul elementului: Placa de beton armat.
b) Dimensiunea minima a elementului: hp = 130 mm.
c) Grosimea stratului de acoperiri cu beton a armaturii: c = 15
mm.
d) Distanta minima dintre barele de armatura: D = 70 mm.
3. Clasa de expunere si conditiile de mediu: 1a mediu uscat, moderat
4. Conditii si tehnologii de executare: conditii de executare normale,
utilizand cofraje modulate din lemn.
5. Conditii de transport si punere in lucrare a betonului: transport cu
autoagitatorul si turnarea betonului cu pompa
6. Umiditatea agregatelor:
- Pentru sorturile de nisip (0 7 mm): uN = 3 %
- Pentru sorturile de pietris (7 16 mm): uP = 1 %.
7. Gradul de omogenitate: II.

B. Stabilirea calitativa a materialelor componente.

1. Consistenta betonului.

In fuctie de tipul elementului be beton (placa), mijlocul de transport
(autoagitator), tehnologia de punere in lucrare (pompa) si tipul betonului (armat),
rezulta clasa de consistenta T4 (cu o tasare de 120 20 mm).
2. Dozajul minim de ciment.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE


In functie de conditia de mediu (mediu uscat, moderat) si tipul betonului
(armat) rezulta un dozaj minim de ciment pentru asigurarea cerintelor de durabilitate
de 250 kg/mc.
3. Agregatele.

a) Tipul: avand in vedere clasa de beton (C 25/30) se vor folosi
agregate de concasare

b) Dimensiunea maxima: se stabileste in functie de tipul elementului
de beton ce urmeaza a fi executat (placa), dimensiunea minima a
elementului (hp = 130 mm), distanta minima dintre armaturi (D = 70
mm), tehnologia de transport si punere in lucrare a betonului si
grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii (c = 15 mm):

mm. 5 . 19 15 3 . 1 3 , 1
mm; 65 5 - 70 mm 5
mm; 3 . 43 130
3
1
3
1
max
max
max
= = s
= = s
= = s
c d
D d
h d
p

mm. 31 max 3 , 1
max
s => s d transport de conductei diametrul d
Din toate conditiile de mai sus se alege una din valorile standardizate si
rezulta:
- d
max
= 16 mm.

c) Granulozitatea: se stabileste zona de granulozitate (I) in functie de
dozajul de ciment minim de 250kg/mc. Cunoscand zona de
granulozitate I si dimensiunea maxima a agregatelor 16 mm, rezulta
urmatoarele limite ale zonelor de granulozitate (inferioare si
superioare):

Sortul 0 0.2 mm: 3 11 %: se alege 5 %
Sortul 0 1 mm: 35 45 %: se alege 40 %
Sortul 0 3 mm: 51 60 %: se alege 55 %
Sortul 0 7 mm: 71 80 %: se alege 75 %
Sortul 0 16 mm: 95 100 %: se alege 100 %

4. Cimentul.

In functie de conditiile de expunere si mediu (mediu uscat moderat, clasa
de expunere 1a), de masivitatea elementului(element cu grosimi mai mici de 1,5 m,
executate in afara perioadei de timp friguros), de tipul beotnului (armat) si de clasa
lui( C25/30), se recomanda cimentul tip CEM I 32.5.

5. Gradul de impermeabilitate
In functie de clasa de expunere (1a) si de clasa betonului (C25/30) gradul
minim de impermeabilitate pentru asigurarea durabilitatii este: P
4
10
.

6. Gradul de gelivitate
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE


Nu este conditionat

7. Raportul A/C maxim.

In functie de tipul betonului (beton armat) si clasa de expunere (1a) rezulta
raportul A/C maxim = 0.65




C. Stabilirea cantitativa a compozitiei betonului.

1. Cantitatea de apa.

Cantitatea orientativa de apa de amestecare (A) se determina in functie de
clasa betonului (C25/30) si de consistenta (T4). Rezulta A = 230 l/m
3
, la care se
adauga un spor de 10% datorita folosirii agregatelor de concasaj si un spor de 10%
in cazul agregatelor 0-16mm.

3
'
m
l
276 2 . 1 230 = = = c A A
2. Raportul A/C.

In functie de clasa betonului (C 25/30) si clasa cimentului (32.5), pentru gradul II
de omogenitate, rezulta valoarea raportului A/C = 0.45x1.10.50 (valoare sporita cu
10% pentru ca se folosesc agregate de concasaj).
Raportul maxim de apa/ciment se determina ca min{A/C calitativ : A/C cantitativ}
= min{0,65 ; 0,50} = 0,50

3. Cantitatea de ciment.

3
'
'
m
kg
552
50 . 0
276
C = = =
C
A
A

Aceasta cantitate se compara cu dozajul minim de ciment determinat la punctul B.2.
(C = 250kg/mc) => Se adopta C = 552 kg/mc.

4. Cantitatea de agregate.

Cantitatea totala de agregate in stare uscata se evalueaza aplicand relatia:

3
'
m
kg
1404 20 276
0 . 3
552
1000 7 . 2 1000 =
|
.
|

\
|
=
|
|
.
|

\
|
= p A
C
A
c
ag g


UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE


Unde:
2%. cu egal oclus,
dm
kg
0 . 3
dm
kg
7 . 2
3
3
aer de volumul p
c
ag
=
=
=



5. Impartirea agregatului total pe sorturi.

Cantitatea pentru fiecare sort de agregate se stabileste in functie de limitele
zonelor de granulozitate alese, si anume:

.
m
kg
351 1404
100
75 - 100
: mm 16 - 7 sortul
m
kg
8 , 280 1404
100
55 - 75
: mm 7 - 3 sortul
m
kg
6 , 210 1404
100
40 - 55
: mm 3 - 1 sortul
m
kg
491,4 1404
100
5 - 40
: mm 1 - 0.2 sortul
m
kg
2 , 70 1404
100
5
: mm 0.2 - 0 sortul
3
3
3
3
3
=
=
=
=
=



Cantitatea finala de agregate pe sorturi va fi:
3
3
3
m
kg
210,6 : mm 3 - 1 sortul
m
kg
491,4 : mm 1 - 0.2 sortul
m
kg
70,2 : mm 0.2 - 0 sortul

.
m
kg
351 : mm 16 - 7 sortul
m
kg
280,8 : mm 7 - 3 sortul
3
3

______________________________
Total: 1404 kg/m
3



6. Corectarea cantitatii de apa.

In functie de umiditatea efectiva a agrgatelor, se calculeaza cantitatea suplimentara
de apa provenita din umiditatea lor:
Cantitatea suplimentara de apa provenita din umiditatea sorturilor de nisip
0...7mm(3%), este:

3
1
N
m
l
59 , 31 ) 8 , 280 6 , 210 4 , 491 2 , 70 (
100
3
100
A = + + + = = A

=
i
n
i
gi
u
A
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE



Cantitatea suplimentara de apa provenita din umiditatea sorturilor de pietris
7...16mm(1%), este:

3
1
D
m
l
51 , 3 351
100
1
100
A = = = A

=
i
n
i
gi
u
A
Cantitatea totala de apa suplimentara:

3 D N
m
l
1 , 35 51 . 3 59 , 31 A A A = + = A + A = A


Cantitatea corectata de apa:

3
' *
m
l
9 , 240 1 , 35 276 A = = A = A A

7. Corectarea cantitatilor de agregat pe sorturi.

Cantitatile corectate de agreregat se stabilesc majorand cantitatile calculate
anterior cu procentul rezultat din umiditatea relativa a fiecarui sort, astfel:
3
i
gi
*
gi
m
kg

100
u
1 A A |
.
|

\
|
+ =
.
m
kg
51 , 354
100
1
1 351 : mm 16 - 7 sortul
m
kg
22 , 289
100
3
1 8 , 280 : mm 7 - 3 sortul
m
kg
92 , 216
100
3
1 6 , 210 : mm 3 - 1 sortul
m
kg
14 , 506
100
3
1 4 , 491 : mm 1 - 0.2 sortul
m
kg
72,31
100
3
1 70,2 : mm 0.2 - 0 sortul
3
3
3
3
3
=
|
.
|

\
|
+
=
|
.
|

\
|
+
=
|
.
|

\
|
+
=
|
.
|

\
|
+
=
|
.
|

\
|
+

8. Cantitatea totala corectata de agregat.

=
= + + + + = =
n
i
gi
A
1
3
* *
ag
m
kg
1 , 1439 51 , 354 22 , 289 92 , 216 14 , 506 31 , 72 A
*
gi
A = cantitatea corectata de agregat pe sortul i;
9. Densitatea aparenta a betonului.
3
* *
m
kg
2232 1 , 1439 552 9 , 240 = + + = + + = g
b
A C A
10. Incercri preliminare
Pentru stabilirea corect a cantitilor componenilor, este absolut necesar s se
fac unele verificri experimentale, prezentate mai jos :
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE


a) se prepar un amestec de beton de minimum 30 l, cu cantitile pentru
ciment i agregat stabilite conform punctelor 2. i 4. La care se introduce ap treptat
pan la obinerea consistenei dorite, determinndu-se astfel cantitatea de ap A (
stabilit conform punctului 1 )
b) se determin densitatea aparent
b
;
c) se recalculeaz cantitatea de ciment :

A/C
A
C
1
1
= [ kg/m
3
] ;

d) se recalculeaz cantitatea de agregate :
C A
2
p p
A
b
'
b
g

= [ kg/m
3
] ;
unde :
p

b
densitatea aparent determinat experimental ;
p
b
densitatea aparent determinat prin calcul ;

Observaie! Att la prepararea amestecului informativ ct i a amestecurilor
preliminare se vor utiliza agregate uscate .
e) se prepar trei amestecuri de beton de maximum 30 de litri pentru trei
compoziii diferite :
cea de baz ( realizat dup reeta stabilit mai sus ) ;
o compoziie cu dozaj de ciment cu 7 % mai puin fa de reeta
iniial, dar nu cu mai puin de 20 kg/m
3
fa de compoziia de baz ,
meninnd cantitatea de ap i de agregat conform compoziiei de baz ;
o compoziie experimental ;
- din cele trei amestecuri se confecioneaz minimum 12 epruvete
(confecionarea epruvetelor se face conform prevederilor din STAS 1275-88) ;
- cte 6 epruvete din fiecare compoziie se vor incerca la varsta de 7 zile
(pstrarea i ncercarea epruvetelor se vor efectua conform prevederilor din acelai
STAS 1275-88 ), adoptndu-se drept compoziie preliminar cea pentru care
rezistenele determinate sunt cel puin egale cu valorile indicate n codul de practic
NE 012/99 ;
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE


- se incearc restul de 6 epruvete la varsta de 28 de zile rezultatele obinute
fiind analizate n vederea definitivrii compoziiei. Rezistena medie pe fiecare
compoziie f
bm
se va corecta pentru fiecare compoziie n funcie de rezistena
efectiv a cimentului, aplicnd relaia:

bmi
f *
ment EfectivaCi Rezistenta
imentului 1.15ClasaC
cori
f =

- se adopt compoziia pentru care valoarea rezistenei corectate este cel puin egal
cu rezistena la 28 de zile indicat in tabelul 3.33;
- pentru gradul 1 respectiv 2 de omogenitate la valorile prezentate n tabelul 3.33 se
scad, respectiv se adaug valoarea conform tabelului 3.34;
- n cazurile urgente se poate adopta preliminar compoziia betonului pe baza
obinerii rezistenei la varsta de 7 zile dac aceasta atinge cel puin urmatoarele
procente din rezistena la 28 de zile prevazut in tabelul 3.34 sau precizat, dup
caz, conform punctului de mai sus :
I. 55% pentru cimenturi tip H , IIB , SR ;
II. 65% pentru cimenturi tip CEMII si CEMI ;
III. 75% pentru cimenturi tip R;
Compoziia astfel stabilit se va corecta pe baza rezultatelor ncercrilor la
varsta de 28 de zile a betonului .














UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE












2. CALCULUL I INTERPRETAREA GRADULUI DE
MATURIZARE AL BETONULUI

Date initiale
- Clasa betonului: C25/30;
- Raportul apa/ciment: 0,50
- Tip ciment: CEM I 32,5
- Tip element: placa cu grosimea de 130 mm.
-
Gradul de maturizare al betonului

Se aproximeaza ca variatia temperaturii intre cele doua limite (i si i+1) este
liniara, drept pentru care temperatura medie pentru intervalul de timp ti rezulta:
2
1 i i '
i
+
u + u
= u
Gradul de maturizare al betonului, pentru intervalul de timp ti va fi:
( ) C] [h t 10 M
0
i
'
i i
+ u =
u

Gradul efectiv de maturizare a betonului este:
C] [h K M
0
i i u u

i
K
u
este un coefcient de echivalenta a gradului de maturizare al betonului evaluat la
temperatura
'
i
u si cel evaluat la temperatura etalon de +20 C.
Gradul efectiv de maturizare al betonului, pentru intervalul total de timp tk, este:
( ) C] [h t 10 K M
0
i
'
i i
+ u =
u

n numarul de intervale de timp ti in care se masoara temperatura betonului.
Pentru decofrarea elementelor de beton, cofrajele se pot indeparta numai
dupa ce betonul a atins o rezistenta minima de 2,5 N/mm
2,
pentru fetele laterale ale
cofrajului si minim 70 % din clasa pentru fetele interioare la placi cu deschidere mai
mica de 6,00m.
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE


In functie de tipul cimentului (I 32.5) si de raportul apa-ciment (A/C = 0.50),
rezulta gradul critic de maturizare al betonului, Mk = 1000 [h C].
30N/mm
2
..................... = 100%
2,5N/mm
2
................... = x % => x = 2,5*100/30 = 8,33 %

10%.........................M

= 520 hC
8,33%.......................... M

= y => y = 8,33*520/10 = 434 hC







Ziua Ora
Temperatura betonului
K
i

Interval de
timp

med
i
+10
0
C


M


Masurata Medie Simplu Cumulat
i [
0
C]
med
i
[
0
C] [h] [
0
C] [h
0
C] [h
0
C]
1
6 9
11 0,912 8 21 153,216 153,216
14 13
12 0,924
8
22 162,624
315,84
22 11
9,5 0,892
8
19,5 139,152
454,992
2
6 8
10 0,9
8
20 144
598,992
14 12
11 0,912
8
21 153,216
752,208
22 10
9 0,884
8
19 134,368
886,576
3
6 8
10 0,9
6
20 108
994,576
12 12
12 0,924
6
22 121,968
1116,544
18 12
10,5 0,906
6
20,5 111,438
1227,982
24 9
9 0,884
8
19 134,368
1362,35
4
8 9
11 0,912
8
21 153,216
1515,566
16 13
11,5 0,918
8
21,5 157,896
1673,462
24 10
10 0,9
8
20 144
1817,462
5
8 10
11,5 0,918
8
21,5 157,896
1975,358
16 13
11 0,912
7
21 134,064
2109,422
23 9
8,5 0,876 7 18,5 113,442 2222,864
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE


6
6 8
9,5 0,892
6
19,5 104,364
2327,228
12 11
11,5 0,918
6
21,5 118,422
2445,65
18 12
11 0,912
6
21 114,912
2560,562
24 10
10 0,9
6
20 108
2668,562
7
6 10
11 0,912
8
21 153,216
2821,778
14 12
11 0,912
8
21 153,216
2974,994
22 10
9,5 0,892
8
19,5 139,152
3114,146
8
6 9
11,5 0,918
8
21,5 157,896
3272,042
14 14
13 0,936
8
23 172,224
3444,266
22 12
10,5 0,906
8
20,5 148,584
3592,85
9
6 9
11 0,912
6
21 114,912
3707,762
12 13
13,5 0,942
6
23,5 132,822
3840,584
18 14
12,5 0,93
6
22,5 125,55
3966,134
24 11
10,5 0,906
8
20,5 148,584
4114,718
10
8 10
12 0,924
8
22 162,624
4277,342
16 14
13 0,936
8
23 172,224
4449,566
24 12
10,5 0,906
6
20,5 111,438
4561,004
11
6 9
10 0,9
6
20 108
4669,004
12 11
12 0,924
6
22 121,968
4790,972
18 13
13 0,936
6
23 129,168
4920,14
24 13
10 0,9
6
20 108
5028,14
12
6 7
10 0,9
8
20 144
5172,14
14 13
12,5 0,93
8
22,5 167,4
5339,54
22 12
10,5 0,906
8
20,5 148,584
5488,124 13 6 9
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE


10 0,9
6
20 108
5596,124
12 11
12 0,924
7
22 142,296
5738,42
19 13
12,5 0,93
5
22,5 104,625
5843,045
24 12
10 0,9
8
20 144
5987,045
14
8 8
11 0,912
8
21 153,216
6140,261
16 14
12,5 0,93
8
22,5 167,4
6307,661
24 11



Concluzii:

Gradul critic de maturizare M
k
= 1000 [h C] a fost depasit in ziua a 3-a la ora
18.00 cand s-a atins pragul de M
ef
= 116,54 [h C]. Acest lucru indica faptul ca
betonul nu mai trebuie protejat de inghet.
Fetele laterale ale betonului se pot indeparta atunci cand acesta a atins
rezistenta minima de 2,5N/mm
2
care corespunde unui nivel de intarire de 8,33%.
M
(8,33%)
= 434 hC a fost depasit in ziua a 2-a la ora 6.00, cand gradul efectiv de
maturizare atinge valoarea M
ef
= 454,99 hC.
Fata interioara a cofrajului se poate indeparta atunci cand betonul a atins o
rezistenta mai mare sau egala cu 70% din clasa. M
(70%)
= 5520 hC a fost depasit in
ziua a 13-a la ora 12.00, cand gradul efectiv de maturizare atinge valoarea
M
ef
=5596,12 hC.














UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE












3.ALCTUIREA PLANULUI DE PANOTAJ PENTRU
PLANEU

Cofrarea plcii din beton armat monolit se realizeaz cu panouri modulate de
lemn tip Tego.
Panourile au urmtoarele dimensiuni:
Denumire panou Lungime (cm) Lime (cm)
P1 240 30
P2 240 40
P3 240 60
P4 120 30
P5 120 40
P6 120 60
P7 60 30
P8 60 40

La alctuirea planului de panotaj s-au urmrit:
- utilizarea ct mai multor panouri de dimensiuni mari;
- dispunerea panourilor astfel nct s se utilizeze un numr ct mai mic de
grinzi extensibile;
- realizarea rosturilor de 5-10 cm necesare pentru decofrare spre centrul plcii;
- dispunerea panourilor mai mici spre centrul plcii, lang rosturi;
- suprafaa acoperit de panouri s fie ct mai mare;
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE


- panourile trebuie sa rezeme cel putin pe 2 laturi opuse si nu se admite zon
de panou ramas in consol;
- rosturile de decofrare se vor prevedea continue dintr-un capt pan n cellalt
al plcii i nu vor fi amplasate niciodat la margine;
- dac grinzile extensibile sunt paralele cu un rost de 10 cm , sub acest rost se
vor prevedea 2 grinzi;
- rostul se acoper cu un placaj care va avea grosimea cel putin din
acoperirea cu beton a plcii;
- ntr-un ochi de plac grinzile vor fi dispuse pe o singur directie;
- n cazul n care rmane o zon neacoperit cu panouri aceasta se declar
zon de completare;
- zona de competare trebuie s fie o suprafa dreptunghiular, nu se admit
forme L sau T;
- zona de completare va avea limea de maxim 50cm iar lungimea nu trebuie
s fie continu dintr-un cap in cellalt;
- zona de completare se va gsi ntodeauna la intersecia rosturilor fara s fie
scindat de acestea;
- fiecare ochi de plac se va panota n 2 variante;
- se va considera varianta optim de panotare varianta cu numrul minim de
grinzi;
- dac ambele variante au un numr egal de grinzi se va considera variant
optim de proiectare varianta cu numrul minim de panouri;
- dac si numrul de panouri este egal se va considera variant optim varianta
la care zona de completare este mai mic;










UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE










4.DESCRIEREA ETAPELOR TEHNOLOGICE DE
REALIZARE A STRUCTURII DE REZISTEN A
CONSTRUCIEI
4.1. Lucrri de trasare
- Se traseaz sistemul de axe i dimensiunile n plan ale construciei i ale
spturii;
- Materializarea punctelor cu rui;
- Se stabilete cota reper 0.00 i cota fundaiei.
4.2. Lucrri de terasamente: spturi, umpluturi
- Sparea mecanizat cu buldozerul; decopertarea stratului vegetal; transportul
pmntului;
- Sparea mecanizat n pmnt pn la cota prevzut n proiect cu
excavatorul pe enile cu descrcarea pmntului n depozit;
- Transportul unei cantiti din pmntul excavat cu autocamionul sau
autobasculanta;
- Sprijinirea malurilor, n cazul n care este necesar;
- Nivelarea manual a terenului, cu denivelri de 10-20 cm;
- mprtierea cu lopata a pmntului afnat n straturi uniforme de 10-30 cm
grosime, printr-o aruncare pn la 3 m din grmezi, inclusiv sfrmarea
bulgrilor;
- Compactarea cu maiul de mn a umpluturilor executate n straturi orizontale
sau nclinate, inclusiv udarea fiecrui strat de pmnt n parte, avnd 20 cm
grosime;
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE


- mprtierea pmntului afnat, executat cu buldozer cu enile;
- Compactarea cu cilindru compactor sau cu maiul mecanic de 150-200 kg a
umpluturilor n straturi succesive de 20-30 cm grosime, inclusiv udarea fiecrui
strat n parte;
- Transportul rutier al pmntului sau molozului cu autocamionul sau
autobasculanta.


4.3. Lucrri de fundaii
- Trasarea fundaiei;
- Fasonarea armturilor, la ateliere centralizate;
- Transportul rutier al armturii fasonate la antier;
- Se toarn o ap din beton simplu de 5-10 cm;
- Montarea armturilor din oel-beton, cu distanieri din maseplastice; barele
se prind cu srm la poziiile prevzute n proiect, iar distanierii asigur
grosimea stratului de acoperire cu beton;
- Baterea ruilor n poziiile prevzute n proiect;
- Se aseaz panourile de cofraj (cu placaj sau din cherestea), asigurndu-se
verticalitatea lor;
- Se strng tiranii pentru a asigura rezemarea panourilor de cofraj pe
distanieri;
- Se monteaz praiurile care se prind cu scoabe de rui i montani;
- nainte de nceperea operaiilor de montare a armturilor se cura cofrajele i
betonul de egalizare prin splare cu furtunul, mturare sau cu un jet de aer
comprimat i se ud cofrajele cu 2...3 ore nainte de turnarea betonului;
- Se va acorda o atenie deosebit la poziionarea mustilor i a distanierilor,
respectndu-se acoperirea care este mai mare dect la celelalte elemente.
- Betonul necesar pentru realizarea radierului este preparat la o staie de
betoane din apropierea antierului;
- Betonul este transportat cu autoagitatoare la antier, unde este turnat n
straturi; se va compacta prin vibrare sau prin ndesare cu vergele metalice sau
ipci de lemn i prin baterea cofrajului.
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE


- Betonarea se va face fr ntrerupere, asigurnd ca nlimea de cdere liber
a betonului pn la faa superioar a cofrajului s nu depaeasc 1m.
- Turnarea unui strat nou trebuie s se realizeze nainte de nceperea prizei
betonului turnat n stratul anterior. Dup turnare, faa superioar a betonului se
netezete cu un dreptar.
- Intruct din fundaii ies mustile nlobate pentru ancorarea armturii
elementelor verticale ( perei), acestea trebuie protejate n timpul betonrii
pentru a nu fi deplasate sau ndoite.





4.4.Realizarea subsolului
Armarea pereilor const n urmtoarele operaii:
- Executarea cofrajului unei fee a peretelui;
- Trasarea cu creta pe cofraj a poziiei barelor orizontale i verticale;
- Se monteaz carcasele de la capetele peretelui;
- Se monteaz cteva bare orizontale care se leag de barele verticale ale
carcaselor;
- Se monteaz barele verticale care se leag de barele orizontale existente;
- Se monteaz restul de bare orizontale i se leag de cele verticale;
- Se monteaz distanierii (minim 3 buc./mp);
- Se execut cofrajul pe faa rmas liber a peretelui;
- Se verific poziia armturilor.
Cofrarea pereilor cu panouri modulate din lemn:
- Cofrajul propriu-zis este realizat din panouri modulate cu placaj, montate
vertical i aezate pe talpa de rezemare i aliniere;
- Sprijinirea acestor panouri se face pe moaze care sunt fixate pe tirani prin
intermediul plcuelor de rezemare;
- Pentru asigurarea realizrii grosimii pereilor i pentru protejarea tiranilor
mpotriva aderrii betonului la acetia se prevd distanieri;
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE


- Se traseaz axele pereilor i conturul lor;
- Se aeaz tlpile de rezemare i aliniere;
- Se monteaz panourile de cofraj pe o fa a peretelui ncepnd cu panoul de
col, fiecare panou asamblndu-se de cel montat anterior cu cleme din oel;
- Se monteaz armtura;
- Se fixeaz cutiile i ramele pentru goluri;
- Se monteaz panourile de cofraj pe a doua fa a peretelui; odat cu
montarea panoului se monteaz i distanierii prin care se introduc i se
fixeaz provizoriu tiranii;
- Se monteaz perechile de moaze i se fixeaz definitiv tiranii;
- Se verific verticalitatea cofrajului i se fac eventualele corecii.

4.5. Realizarea suprastructurii
Cofrarea planeelor cu panouri cu placaj:
- Cofrarea planeelor presupune att montarea cofrajului propriu-zis, ct i a
unui eafodaj pentru susinerea acestuia;
- Cofrajul propriu-zis este realizat din panouri modulate din lemn rezemate pe
grinzi extensibile, care sunt susinute de eafodaj;
- Eafodajul este realizat din popi extensibili, contravntuii transversal i
longitudinal.
- Se traseaz poziiile popilor i se aeaz popii la poziie.
- Popii se aeaz pe un dulap de aliniere i rezemare, iar la partea superioar,
partea inferioar i intermediar (dac este cazul) se fixeaz pe longrine;
- La partea superioar a popilor se aeaz grinzile extensibile pe care vor
rezema panourile cu placaj;
- Cele 2 panouri laterale se sprijin pe juguri metalice prinse la partea
superioar i inferioar cu tirani. ntruct tirantul superior traverseaz grinda,
el este protejat cu un distanier.
- Cofrajul grinzii, reazem tot pe esafodajul plcii, fie prin intermediul unor grinzi
extensibile rezemate pe traverse metalice fixate pe popii de col, fie direct pe
traverse fixate pe perechi de popi (aezati de o parte i de alta a grinzii)
distribuii n lungul grinzii la distanele stabilite;
- Se verific i se corecteaz orizontalitatea i planeitatea feei cofrante;
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE


- Se nchid rosturile pentru decofrare i se verific etaneitatea cofrajului.
Armarea plcilor const n urmtoarele operaii:
- Se traseaz pe cofraj cu creta poziia barelor;
- Se monteaz barele pe una din direcii (barele pot fi de acelai diametru sau
de dou diametre aezate alternant);
- Se nseamn cu creta punctele superioare i inferioare ale barelor ce urmeaz
a fi ndoite;
- Se ndoaie barele cu cheia sau cu dispozitive speciale reglabile;
- Se monteaz armtura de pe cealalt direcie;
- Se leag armturile ntre ele;
- Se monteaz repartiia de la partea superioar i se leag barele de
rezisten;
- Se monteaz distanierii (caprele) sub barele ridicate (minimum 1 buc/mp i
respectiv 4 buc/mp n cazul plcilor n consol);
- Se monteaz clreii i se leag de barele de repartiie;
- Se monteaz distanierii de la partea inferioar (minim 3 buc/mp).
Turnarea betonului n plci trebuie s se fac cu respectarea
urmtoarelor reguli:
- Plcile se betoneaz odat pe toat suprafaa lor, de preferat fr ntreruperi;
- Se admite crearea unui rost de lucru, betonarea oprindu-se la 90
o
(suprafaa
rostului perpendicular pe cofraj);
- Turnarea betonului n plci va ncepe dupa 1...2 ore de la terminarea stlpilor
sau pereilor pe care reazem pentru a se asigura ncheierea procesului de
tasare a betonului proaspt introdus;
- Plcile se compacteaz cu vibratoare de suprafa (rigl vibratoare, plac
vibratoare), iar la turnarea lor se vor folosi reperi dispui la distane de
maximum 2m pentru asigurarea grosimii prevzute n proiect;
- ntruct dup compactare betonul continu s se taseze, este necesar ca
nivelul stratului de beton nivelat s fie cu 2...3 mm deasupra grosimii
prevzute n proiect;
- Dup terminarea compactrii i inainte de nceperea prizei, suprafaa
betonului turnat se niveleaz. Odat cu nivelarea feei betonului se vor corecta
i eventualele neregularitai n ceea ce privete orizontalitatea i dimensiunile
prilor vizibile ale plcii;
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE


- Cnd nivelarea se execut manual, ea se realizeaz prin tragere cu dreptare
metalice sau de lemn, ghidate pe piese cu nlimea i grosimea dorit a plcii
(clui, stlpiori de beton, dispozitive cu urub);
- Cnd nivelarea se execut mecanizat, ea se realizeaz cu finisoare mecanice
rotative cu diametrul de 70150 cm;
- n vederea nedeformrii i meninerii armturilor la poziie este obligatoriu ca
circulaia muncitorilor i mijloacelor de transport s se fac numai pe podine;
- Este interzis circulaia direct pe cofraj i armaturi. n cazul unor deformri
accidentale ale armturii, acestea se vor remedia nainte de turnarea
betonului.


Armarea grinzilor necesit urmtoarele operaii:
- Se traseaz cu creta pe partea lateral a cofrajului poziia etrierilor;
- Se introduc etrierii n cofraj, etrierii fiind fasonai cu latura de sus deschis;
- Se introduc barele drepte de la partea inferioar i se leag de etrieri, la
poziia din proiect;
- Se introduc barele ridicate, se aeaz la poziia din proiect i se leag de
etrieri;
- Se monteaz distantierii de la partea inferioar (minimum 1 buc/ml);
- Se introduc barele de la partea superioar;
- Se inchid etrierii i se leag de barele de la partea superioar (calarei sau
bare de montaj) aezate la poziie conform proiectului;
- Se monteaz distanierii laterali (minimum 1 buc/ml);
- Armarea grinzilor se ncepe dup terminarea armrii stlpului (inclusiv cu
etrierii din nod).
Turnarea betonului n grinzi trebuie s se fac cu respectarea
urmtoarelor reguli:
- Grinzile se betoneaz odat pe toat suprafaa lor, de preferat fr ntreruperi;
- Se admite crearea unui rost de lucru, betonarea oprindu-se la 90
o
(suprafaa
rostului perpendicular pe cofraj);
- Grinzile se toarn n straturi orizontale cu grosimea de 30...50cm i se
compacteaz cu pervibratorul;
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE


- Turnarea betonului n plci va incepe dup 1...2 ore de la terminarea stlpilor
sau pereilor pe care reazem pentru a se asigura ncheierea procesului de
tasare a betonului proaspt introdus n acetia;
- ntruct dup compactare betonul continu s se taseze, este necesar ca
nivelul stratului de beton nivelat s fie cu 2...3 mm deasupra grosimii
prevzute n proiect;
- Dupa terminarea compactrii i nainte de nceperea prizei, suprafaa
betonului turnat (suprafaa ultimului strat dac elementul se realizeaz din mai
multe straturi suprapuse) se niveleaz. Odat cu nivelarea feei betonului se
vor corecta i eventualele neregulariti n ceea ce privete orizontalitatea i
dimensiunile prilor vizibile ale plcii.
- Nivelarea se realizeaz prin tragere cu dreptare de lemn sau metal care
reazem fie pe colurile panourilor de cofraj atunci cnd cofrajul este de
nlimea elementului, fie pe ipci de ghidare prinse la interior pe pereii laterali
dac panourile sunt mai nalte.
- n vederea nedeformrii i meninerii armturilor la poziie este obligatoriu ca
circulaia muncitorilor i mijloacelor de transport s se fac numai pe podine;
- Este interzis circulaia direct pe cofraj i armtur. n cazul unor deformri
accidentale ale armturii, acestea se vor remedia nainte de turnarea
betonului.
Realizarea zidariei:
Zidaria este materialul complex de constructie, alcatuit din pietre
naturale sau artificiale, de orice forma sau provenienta, asezate dupa anumite
reguli, legate intre ele prin mortar, legaturi metalice sau prin insusi sistemul de
asezare.
Elementele componente ale zidariei sunt: blocurile, care pot fi din piatra
naturala, piatra artificiala arsa ( ceramica ) piatra artificiala nearsa (beton, lut), si
materialul de legatura, care poate fi mortar de diverse tipuri, agrafe metalice,
adezivi sintetici. Materialul de legatura se aseaza in spatiile dintre blocuri,
denumite rosturi.
La realizarea zidariei se folosesc caramizi pline presate, tesute si legate
cu mortar asezat in rosturile orizontale si verticale. Mortarul utilizat este un mortar
de var-ciment M10 avand urmatoarele dozaje in parti de volum ciment:var
hidratat:nisip 1:1,05:13,1.
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE


Zidaria cu rosturile verticale in prelungire nu este rezistenta, deoarece
nu poate lucra ca un singur element, ci pe portiuni separate care au tendinta de a
se desface sub actiunea incarcarilor. Zidaria cu rosturile verticale dintr-un rand
acoperite de caramizile din randurile alaturate este corespunzatoare in ceea ce
priveste rezistenta, iar sub actiunea incarcarilor, aceasta lucreaza ca un singur
element. In acest caz, suprafata zidariei asupra careia se transmit incarcarile
creste cu fiecare rand inferior.
Acoperirea rosturilor verticale din randurile unei zidarii de catre
caramizile din randurile aflate dedesubt si deasupra poarta denumirea de
legatura sau teserea rosturilor.
Rosturile verticale se tes astfel ca suprapunerea caramizilor din doua
randuri succesive pe inaltime, atat in camp cat si la intersectii, ramificatii si colturi
sa se faca pe minimum din caramida in lungul zidului si din caramida pe
grosimea acestuia.
In scopul asigurarii unei calitati corespunzatoare zidariilor, grosimea
rosturilor orizontale trebuie sa fie de 12 mm, iar a celor verticale, de 10 mm.







UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE















Legaturile intre ziduri a
colturi , intersectii si ramificatii se
executa alternativ, in fuctie de
caramizi, si anume:
- Primul rand de caramizi este
continuu la unul din ziduri si
se intrerupe la cel de-al
doilea in dreptul
intersectiei.
- Randul al doilea de la cel
de-al doilea zid se realizeaza
continuu, intrerupand pe
cel din primul zid s.a.m.d.
Zidaria se executa in randuri orizontale pe toata suprafata constructiei si se
incepe de la colturi sau de la goluri.
Intreruperile in timpul zidariei se lasa in forma de trepte a caror inaltime se
recomanda sa nu depaseasca 1 m. Pe lungimea unui perete se pot prevedea
intreruperi la cel putin 1 m distanta de la locul intersectiei peretilor si se pot
termina la cel putin 0,25 m de la acest loc.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE



Intreruperile in dreptul capetelor buiandrugilor sau deasupra acestora sunt
interzise. La intreruperea lucrului nu se permite sa se astearna mortar peste
ultimul rand de caramida zidita, deoarece la reluarea lucrului, prin uscarea
acestui mortar, nu se asigura o legatura buna cu mortarul care se asterne din
nou.
Consistenta mortarului determinata cu conul-etalon, pentru zidaria din
caramizi pline trebuie sa fie de 8...13 cm.




Operatiile si fazele ce compun procesul de lucru sunt prezentate in continuare.

Trasarea zidurilor. Inainte de a se incepe zidaria peretilor, acestia se
traseaza pe fundatii, pe planseu sau pe ziduri inferioare. Este necesar ca
trasarea sa fie completa, cuprinzand toate elementele din plan (iesinduri sau
intranduri, colturi, goluri de usi si ferestre etc.), pentru a se evita modificarile sau
daramarile ulterioare.
Trasarea se executa dupa planurile de executie, folosind sfori, dreptare,
coltare sau sabloane. Sfoara serveste la trasarea tuturor randurilor de caramizi;
de obicei ea se fixeaza la un capat cu ajutorul unei scoabe putand fi mutata la
fiecare rand, sau la mai multe randuri de caramizi.
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE


Pentru trasarea golurilor de usi si ferestre si pentru realizarea corecta a
spaletilor verticali ai zidariei se folosesc sabloane de metal asezate cu exactitate
in golul respectiv si sustinute cu spraituri in timpul lucrului.
Intinderea si nivelarea mortarului se pot executa cu canciocul sau cu lopata-
cancioc.
Cu ajutorul canciocului, mortarul este luat din targa si intins pe zid, dupa
care este nivelat cu mistria.
Intinderea mortarului cu lopata-cancioc permite muncitorului sa se aplece
mai putin cand ia mortarul. Cu aceasta unealta, mortarul poate fi intins si nivelat
in lungul si in latul zidariei, atat pe intreaga latime a zidariei, pentru zidirea
caramizilor in curmezis, cat si in suvite, pentru zidirea caramizilor in lung, si
totodata mortarul se poate amesteca in targa.













UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE















UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE









UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE


Taierea (cioplirea) caramizilor. Fractiunile de caramida (3/4 , ) se
obtin prin taierea (cioplirea) caramizilor cu ajutorul ciocanului de zidar.
Caramida este taiata transversal asa cum se arata in figura de mai jos.


Zidaria caramizilor si formarea rosturilor. Caramizile pot fi zidite folosind
mistria, sau fara ajutorul acesteia. In amandoua cazurile, caramida se zideste
in moduri diferite, dupa cum sirurile de caramizi sunt marginale (exterioare si
interioare) sau de umplutura si dupa modul de formare a rostului vertical.
Cand zidirea rosturilor se executa cu mistria, zidarul incepe fiecare rand
nou prin intinderea mortarului cu mistria pe randul de caramizi anterior, dupa
care aduna o cantitate din mortarul intins catre muchia verticala a caramizii
zidite mai inainte, pentru a forma rostul vertical. Apoi aseaza caramida pe
mortar, impingand-o catre cea zidita anterior si lovind-o usor cu manerul
mistriei. In final, indeparteaza mortarul iesit din rosturi si-l ridica cu mistria pe
cel care, eventual, s-a scurs pe fata zidariei.
Zidarul tine tot timpul mistria intr-o mana, iar cu cealalta mana aseaza
caramida pe mortar.
La zidaria caramizilor fara mistrie, zidarul tine caramida in pozitie
inclinata pe stratul de mortar intins dinainte, iar cu partea ei de jos aduna o
parte din mortarcatre caramida zidita anterior. Dupa aceea, asezand caramida
in pozitie orizontala, o preseaza catre cea alaturata pana cand obtine rostul
vertical de grosimea dorita. Mortarul folosit in acest caz trebuie sa fie suficient
de plastic, pentru a putea fi impins cu caramida.
Lucrand astfel, zidarul are posibilitatea sa zideasca fiecare caramida cu
o mana, sau cu ambele maini, sau sa aseze cate doua caramizi in acelasi
timp, lucrand deodata cu ambele maini. Sub sirurile in lung, mortarul trebuie
aplicat in fasii de 7-8 cm latime, avand la mijloc 2,5-3 cm grosime. Sub sirurile
in curmezis, mortarul trebuie aplicat in fasii de 20-22 cm latime. Impingerea
mortarului incepe de la 5-6 cm distanta de la caramida zidita anterior.
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE


Rosturile obtinute astfel nu sunt pline cu mortar, ci sunt umplute numai pana la
1 cm de la fata zidariei.
Aceasta metoda cere multa indemanare, de aceea se foloseste atat la
executarea sirurilor de la margine, cat si a celor de umplutura obtinandu-se o
productivitate a muncii cu 20-25% mai mare decat in cazul utilizarii primei
metode.


Zidirea caramizilor. Dupa ce se zidesc primele caramizi la unul din
capetele zidului, inaltand cateva randuri, se trece la celalalt capat, zidind la fel
cateva caramizi si obtinandu-se astfel reperele de colt. Pentru zidirea portiunii
de zid dintre repere, se intinde o sfoara la fiecare rand de caramizi, iar acestea
se aseaza cu muchia lor superioara dupa sfoara. Cand distanta dintre reperele
de colt este mare, este necesar sa se execute si repere intermediare. Sfoara
se fixeaza in mod obisnuit la fiecare capat cu cate un cui infipt in mortarul din
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE


rost, fiind mentinuta in pozitie exacta cu cate o caramida asezata pe muchie.
Sfoara trebuie sa fie alaturata de muchia caramizilor. Se executa apoi
completarea randului, dupa care zidarul ia mortar cu canciocul si il intinde
peste caramizile asezate; el indeasa mortarul cu mistria in rosturile dintre
caramizi, umplandu-le bine.
Apoi, zidarul verifica orizontalitatea si verticalitatea zidariei. Astfel, cu
dreptarul si cu nivela el controleaza daca randul este orizontal, adica daca a fost zidit
exact dupa sfoara, aceasta verificare repetandu-se la fiecare rand. Pentru obtinerea
nivelului orizontal, caramizile care sunt mai ridicate se indeasa cu lovituri usoare
aplicate cu ciocanul pe un dreptar.

Cu firul de plumb, lasat sa cada liber pe inaltimea zidariei, se verifica
verticalitatea acesteia. Verticalitatea se mai poate verifica si cu ajutorul nivelei
asezata cu lungimea pe inaltimea zidului.
Pentru ca zidaria sa se execute usor si in randuri egale, se folosesc abstecuri
pe care sunt insemnate randurile de caramida si rosturile dintre ele. Abstecurile se
fixeaza la fiecare colt al zidariei, iar la ziduri lungi se fixeaza si abstecurile
intermediare, din loc in loc. In acest caz, zidarul poate verifica zidaria numai la cateva
randuri, intinzand sfoara chiar in dreptul semnelor de pe abstecuri si marcand astfel
nivelul fiecarui rand in caramida; in felul acesta zidaria se executa mai repede si mai
exact.
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE


Dupa zidirea catorva randuri de caramizi, zidarul curata cu mistria mortarul
iesit din rosturi si scurs pe fetele zidului.
Rosturile pline au mortar pana la suprafata zidului, iar cele goale se lasa fara
mortar pe o adancime de 1....2 cm de la fata zidului. Rosturile goale se recomanda in
cazul zidariilor care urmeaza sa se tencuiasca , pentru ca tencuiala sa adere mai
bine la zidarie, si in cazul zidariilor aparente, pentru ca rosturile sa se poarta realiza
fara a mai fi necesara curatirea prealabila a mortarului din rosturi cu scoabe.
La executarea zidariilor din caramizi sau blocuri cu goluri trebuie sa se tina
seama in mod obligatoriu de pozitia golrilor in zidarie. Din acest punct de vedere este
interzisa asezarea caramizilor sau a blocurilor cu golurile la fetele zidariei, precum si
umplerea acestora cu mortar, pentru a se evita posibilitatile de a se inrautati
caracteristicile termoizolante ale zidariei.
Zidaria blocurilor ceramice se realizeaza in mod asemanator cu cea a
caramizilor, cu deosebirea ca blocurile fiind elemente de dimensiuni mari comparativ
cu caramizile, pentru realizarea grosimii zidurilor nu sunt necesare mai multe siruri de
blocuri. Ca urmare, in acest caz, formatiile de lucru se alcatuiesc din trei muncitori,
din care unul este zidar si celilalti ajutori.
O astfel de echipa lucreaza in felul urmator : primul ajutor intinde mortarul, al
doilea ajutor ia blocurile din stive si le aseaza la indemana zidarului, iar zidarul
zideste blocurile pe mortar si efectueaza verificarile necesare.
Zidaria se executa, ca si cea de caramida, dupa sfoara intinsa pe abstecurile
de colt si intindere.
Cand se zidesc blocurile in lung primul ajutor merge la 0,80.......1,00 m
inaintea zidarului si insiruie blocurile in picioare pe zid, pastrand intre acestea
distanta de bloc; al doilea ajutor intinde patul de mortar si aplica mortarul pe capul
locurilor asezate in picioare. Zidarul prinde fiecare bloc cu amandoua mainile de
fetele laterale, il intoarce din pozitia verticala in cea orizontala, il aseaza pe mortarul
intins si il impinge cu capatul pe care este aplicat mortar spre blocul zidit mai inainte.
Apoi il impinge spre acest bloc si in acelasi timp il indeasa pe patul de mortar. Dupa
potrivirea blocului zidit, se completeaza rosturile cu mortar si se curata mortarul in
exces.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE


Dupa zidirea fiecarui rand de blocuri se verifica orizontalitatea si verticalitatea
zidariei executate si se muta sfoara pentru executarea in continuare a zidariei .
Tehnologia de executie a zidariei armate. Zidariile armate sunt acele zidarii in
masa carora este ingobata o armatura de otel care trebuie sa reziste impreuna cu
zidaria la actiunea diferitelor solicitari; zidaria si armatura trebuie astfel legate intre
ele, incat sa se asigure conlucrarea lor la preluarea eforturilor.
Armatura sub forma de bare sau plase sudate se dispune in rosturile
orizontale, la maximum cinci randuri de caramida.
Grosimea rosturilor in care se prevad armaturile transversale, in forma de
gratar, va fi egala cu diametrele a doua bare care se incruciseaza plus 4 mm.
Zidaria armata se executa ca si zidaria de caramida, cu deosebirea ca in
rosturile zidariei, pe masura executarii acesteia, se monteaza armatura din otel-
beton, fie sub forma de bare independente , fie sub forma de plase sudate, conform
prevederilor proiectului si tinand seama de prevederile de la paragraful precedent.

In afara de regulile generale de tesere, la executia zidariei se mai respecta
urmatoarele reguli tehnologice:
Zidirea se incepe de la colturi sau de la goluri;
Intreruperile in timpul zidirii se lasa in forma de trepte a caror inaltime
se recomanda sa nu depaseasca 1 m ;
Pe lungimea unui perete se pot prevedea intreruperi la cel putin 1 m
distanta de la locul intersectiei peretilor ;
Intreruperile in dreptul capetelor buiandrugilor sau deasupra acestora
sunt interzise;
La intreruperea lucrului nu se asterne mortar peste ultimul rand de
caramida zidita, deoarece la reluarea lucrului, prin uscarea acestui mortar, nu se
asigura legatura buna cu mortarul nou; in cazul unei durate mari a intreruperii, peste
ultimul rand de caramida se aseaza un strat de carton bitumat pentru protectie;
Peretii de rigidizare se executa concomitent cu eretii portanti,
asigurandu-se legatura dintre pereti prin tesere sau prin stalpisori de beton armat
inglobati in zidarie;
Primul si ultimul rand se executa din caramizi asezate in curmezis;
Santurile, sliturile si golurile necesare dispunerii instalatiilor interioare se
pot executa numai daca nu afecteaza rezistenta zidurilor;
Dimensiunile, marca si calitatea caramizilor, precum si marca mortarului
de zidarie vor fi obligatoriu cele prevazute in proiect:
Inainte de punerea lor in lucrare, caramizile se uda bine cu apa.










UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE


La realizarea zidariei se parcurg urmatoarele faze de lucru:

Trasarea elementelor de zidarie pe fundatii , plansee sau pe zidurile
inferioare, conform planurilor de executie, folosind sfori, dreptare, coltare, sabloane;
Intinderea si nivelarea mortarului cu canciocul sau cu lopata-cancioc;
Asezarea caramizlor pe zid de catre un muncitor auxiliar, pentru ca
zidarul sa nu fie nevoit sa execute opratii de deservire;
Taierea caramizilor in fractiuni de si 1/2 , cu ajutorul ciocanului de
zidar sau cu o unelta electrica portabila, cu disc abraziv;
Zidirea caramizilor, care se incepe executand cateva randuri la cele
doua capete ale zidului si obtinand astfel reperele de colt;
Verificarea orizontalitatii si verticalitatii zidariei, care se efectueaza la
fiecare rand, cu dreptarul si cu nivela, pentru a controla daca randul este orizontal, si
cu firul cu plumb lasat liber pe inaltimea zidariei, pentru a verifica verticalitatea
acesteia ;
Curatirea fetelor zidului de mortarul iesit din rosturi si scurs, dupa
zidirea catorva randuri de caramizi.