SUBIECTE

mecanisme de comunicare intercelulara

receptorii membranari +
transductia semnalului biologic
jonctiuni celulare
Modalitati morfologice si functionale
de comunicare intercelulara

Fiecare celula din organism este diferentiata
pentru a indeplini un rol specific in organism.
Coordonarea activitatii fiecarei celule din
organism este posibila numai cand pot primi si
transmite mesaje de la si respectiv la alte
celule; comunicarea intercelulara este esentiala
pentru controlul si coordonarea activitatii tuturor
celulelor, tesuturilor si organelor din organism in
scopul mentinerii homeostaziei organismului.
Modalitati morfologice si functionale
de comunicare intercelulara

Posibilitati majore de transmitere a informatiei
de la celula la alta:
anumite substante exogene sau endogene;
contact direct intre citoplasma celulelor vecine
prin intermediul jonctiunilor comunicante (gap
junctions);
contact direct intre membranele celulelor
adiacente;
prin intermediul unor substante chimice
elaborate de acestea.
Modalitati morfologice si functionale
de comunicare intercelulara
Controlul functiilor celulare prin semnale extracelulare
s-ar putea realiza in urmtoarele directii:
initierea unor secvente de procese deja programate
(ex. demarajul mitozei);
modificarea amplitudinii si/sau a frecventei de derulare
a unui fenomen ciclic care se desfsoar spontan (ex
activitatea cardiaca, a centrilor respiratori);
initierea raspunsului celular.

In aceste circumstante raspunsul celular se
desfasoara atat timp cat actioneaza semnalul
extracelular si inceteaza cand acesta dispare.
Modalitati morfologice si functionale
de comunicare intercelulara
stimulii chimici: substante bioactive
din spatiul extracelular, cu actiune +/- specifica
- substante bioactive strabat membrana; se leaga de
proteine receptor din citosol complexul actioneaza la
nivel nuclear asupra ratei de transcriptie a anumitor gene.
- substante bioactive ce actioneaza la nivel plasmalemal
fluiditatea membranara, canale ionice, prin legarea de
proteine receptor mebranare complex agonist-receptor
care transmite semnalul.
unii receptori canale ionice numite receptor-operate;
controlate direct / indirect
(proteine G sau mesageri secunzi)
Modalitati morfologice si functionale
de comunicare intercelulara
Proteinele G modalitate principala de transductie
transmembranara a semnalului chimic extracelular mediat
de activarea receptorilor.
structuri trimerice, formate din complex (comun) si
subunitate (specific).
transductia presupune activitatea GTP-azica a proteinei G;
elementul activ este complexul -GTP.
proteinele G controleaza enzime submembranare ce
genereaza mesageri secunzi: adenilat ciclaza (AC),
guanilat ciclaza (GC), fosfolipaza C (PLC) si fosfolipaza A
2

(PLA
2
).
Proteinele ce controleaza AC sunt activatoare sau
inhibitoare (Ga, Gi), dupa subunitatea . Proteinele G non-
a, non-i apartin clasei Gq (stimuleaza PLC).

Modalitati morfologice si functionale
de comunicare intercelulara
Ciclazele esteraze ale nucleotidelor trifosforilate
(ATP si GTP), rezulta nucleotidele ciclice (cAMP si
cGMP).
Fosfolipaza C = scindeaza fosfatidil-inozitol bifosfatul
membranar (PIP
2
) in inozitol-trifosfat (IP
3
) si
diacilglicerol (DAG).
Fosfolipaza A
2
= eliberarea din trigliceride a acidului
arahidonic; metabolizat pe calea ciclooxigenazei sau
lipooxigenazei eicosanoizi (PG, LT).
Nucleotidele ciclice stimuleaza proteinkinaze (A si G),
prin fosforilari asupra situsurilor proteice
Modalitati morfologice si functionale
de comunicare intercelulara
IP
3
elibereaza Ca
++
din RE canale reticulare /
eliberare de Ca dependenta de Ca
Ca citosolic eliberare de Ca din RE si prin
actiune asupra canalelor ryanodina
DAG activarea PKC
Ca citosolic ca mesager secund prin cuplare cu
calmodulina, complexul activeaza unele PK (ex
kinaza lantului usor al miozinei).
Tirozinkinazele citosolice / pot functiona ca
element de transductie in cadrul unor receptori
plasmalemali (insulina).
MESAGERI PRIMARI

Liganzi receptor specific ligand-receptor
rspunsul celular.
Neuromediatorii sunt substane chimice care
acioneaz asupra altei celule nervoase / celule
efectoare prin intermediul sinapselor.
Hormoni locali sunt sintetizati n anumite celule; dup
secreie acioneaz asupra altor celule din imediata
vecintate a celulelor secretoare.
Hormonii sunt secretai de glandele endocrine ajung
n circulaia general la celule int situate la
distan fa de celula secretoare;
MESAGERI PRIMARI

Interaciunea mesageri primari - celula int
determin rspuns celular:

1. reacia primar = recunoaterea mesagerului primar
i interaciunea (legarea reversibil cu mare afinitate
i cu o deosebit specificitate ntre mesager i
receptorii celulari specifici)
2. reacie secundar = modificri ale conformaiei
moleculei receptoare care trece ntr-o stare activ;
au drept rezultat rspunsul specific celular la
aciunea mesagerului.
Receptorii celulari
Interaciunea mesagerului extracelular cu receptorul
specific necesit mobilitate = receptor mobil (activarea
receptorilor membranari presupune migrare, agregare /
dezagregare molecular).
Procesele de migrare lateral a receptorilor dau
posibilitatea acestora s realizeze densiti diferite pe
suprafaa membranei celulare

Activarea receptorului este urmat de:
- cuplarea acestuia cu anumite proteine reglatoare care
plutesc de asemenea liber n membran
- internalizare i degradarea biochimica a acestora (este
necesar s se sintetizeze noi receptori);

resinteza receptorilor = proces permanent
Receptorii celulari
a.reglare homolog: mesagerul primar depete o
anumit concentraie crete numrul de receptori
refractari down regulation / reglare inhibitoare
(descendent sau reductiv; reducerea numrului de
receptori disponibili prin exces de mesager primar);
up regulation protecia receptorilor mpotriva
activrii (reducerea numrului de receptori) determin
o reacie activatoare
b.reglare heterolog sau heterospecific: activarea
receptorilor poate fi influenat de ctre anumii ageni
bioactivi exogeni/endogeni.
Ex: creterea densitii receptorilor pentru ocitocin de
ctre hormonii estrogeni i reducerea de ctre
progesteron.
Receptorii celulari
Acelai mesager poate s realizeze reacii diferite n
teritorii diferite, uneori aproape diametral opuse (existena
mai multor tipuri sau subtipuri de receptori).
Ex: catecolamine 4 tipuri de receptori (1, 2, 1, 2);
acetilcolin 3 tipuri clasice de receptori (N, M si I)
Importana pluralitii receptorilor pentru un mesager:
- rspunsul organismului la un anumit semnal este modulat
n vederea adaptrii ct mai adecvate a acestuia,
- posibilitatea sintezei unor substane farmacologic active,
deosebit de specifice capabile s exercite aciuni
terapeutice de mare selectivitate.
Agoniti i antagoniti

Agoniti ai receptorilor = anumii liganzi
(naturali / exogeni) care dup cuplarea cu
receptorul specific declaneaz reacia primar
i secundar.
Antagoniti competitivi ai receptorilor =
substane ce se pot cupla specific cu receptorii
celulari fr s declaneze reaciile secundare
intracelulare; aceste substane care astfel
mpiedic accesul agonitilor la receptori
Agoniti / antagoniti pariali = rspunsuri
de intensitate diferit, dar mai sczut.
Mecanisme de realizare a rspunsului celular
declanate de interaciunea receptor - mesager primar
Interaciunea dintre
mesagerul extracelular si receptorul specific
poate s realizeze activarea celular:

- prin activarea unui canal ionic din membrana
celular;
- prin activare enzimatic i sinteza de mesageri
secunzi (de ordinul al II-lea);
- prin modificri la nivelul nucleului celulei.
Activarea unor canale ionice
prin interaciunea ligand - receptor
Activarea receptorilor membranari de ctre
mesagerul extracelular determin deschiderea
diferitor tipuri de canale ionice:

- influx ionic suficient pentru a produce direct rspunsul
celular (ex. deschiderea canalelor de calciu receptor
dependente din celulele non excitabile care nu pot
declana un potenial de aciune n vederea activrii)
- micri ionice de amplitudine mic care modific
repartiia sarcinilor de o parte i de alta a membranei
(modific potenialul de membran); activarea
canalelor voltaj dependente i declanarea unui
potenial de aciune (ex. celule excitabile:neuronul i
celule musculare).
Activarea enzimatic i sinteza de mesageri
secunzi consecutiv interaciunii ligand receptor
Receptorii se gsesc la
nivelul membranei celulare,
interaciunea mesager
extracelular - receptor specific
mesageri secunzi (al II-lea
mesager) care declaneaz
toat suita de fenomene
intracelulare care duce la
rspunsul specific celular.
Ex: 3, 5-cAMP, 3,5-
cGMP,ioni de Ca , produi de
degradare a fosfatidilinozitolului
Mesagerii secunzi
activarea proteinkinaze
specifice procese de
fosforilare rspunsul celular

Sistemul de mesageri secunzi
adenilatciclazic

Adenozin monofosfatul
ciclic (cAMP):
- este unul din cei mai
rspndii mesageri de
ordinul II n organismul uman;
- se formeaz din ATP sub
aciunea unei enzime
(adenilatciclaza - AC) a crei
activitate este controlat de
interaciunea ligand
(mesager primar) receptor
- activarea AC are loc n
prezena GTP care, prin
intermediul proteinelor G,
are rol de traductor

Sistemul de mesageri secunzi adenilatciclazic
Proteine G: activatoare / inhibitoare; au rol esenial n
controlul producerii de mesager secundar dup
interaciunea ligand receptor.-
Proteina G activatoare (Gs) este alctuit din 2
subuniti i ; subunitatea este dimer alctuit 2
subuniti: una i alta ; deci, proteina G are din 3
subuniti: , , .
- Subunitatea are afinitate pentru GTP; dup fixare
se comport ca o GTP-az i n prezena Mg++
hidrolizeaz GTP ceea ce are ca rezultat activarea
adenilatciclazei i consecutiv formare de c AMPdin
ATP
- Dup hidroliza GTP n GDP, Pi i energie,
subunitatea -GDP este inactiv; se recombin cu
subunitatea (dimerul ) refcnd proteina G care
poate s-i reia ciclul, dup urmtoarele secvene



Sistemul de mesageri secunzi adenilatciclazic
Proteina G inhibitoare (Gi) diminu activitatea AC.
cAMP, Ca mesageri secunzi care asigur cuplarea
dintre excitaie i rspunsul celular specific
(contracie muscular, secreie glandular).
- 3,5 cAMP se fixeaz pe receptorul su
intracitoplasmatic (proteinkinaz).
- proteinkinaza intracitoplasmatic are 2 subuniti:
= subunitatea reglatoare capabil s cupleze reversibil
mesagerul secund (cAMP);
= subunitatea catalitic enzim inactiv n absena
3,5 cAMP.


Sistemul de mesageri secunzi adenilatciclazic
- in urma legrii cAMP de subunitatea reglatoare
a proteinkinazei se elibereaza subunitatea
catalitica; devine activ i capabil s produc
fosforilarea unor proteine citoplasmatice.
- Proteina fosforilat este o molecul informativ
care permite transformarea unui substrat (A),
precursor, ntr-o form diferit (B) care
reprezint rspunsul celular.
- Activarea proteinkinazei intracitoplasmatice
poate fi nsoit sau nu de disocierea cAMP de
subunitatea reglatoare.
Sistemul de mesageri secunzi adenilatciclazic
Specificitatea de aciune a mesagerului extracelular
nu este asigurat de cAMP ci de specificitatea
receptorului de care se leag mesagerul secund
(implica proteinkinaz intracelular care acioneaz
asupra unui substrat proteic specific)
ntreruperea aciunii dintre primul mesager (semnalul
extracelular) i receptorul specific se nsoete de
revenirea la valorile de repaus a concentraiei cAMP.
Acest proces este rezultatul degradrii cAMP de ctre
enzime (fosfodiesteraze) rezultand 5 AMP inactiv;
fosfodiesterazele particip la controlul efectelor
interaciunii semnalului extern cu celula (nivelul
semnalului) deoarece moduleaz concentraia cAMP.

Sistemul de mesageri secunzi adenilatciclazic
Fosfodiesterazele constituie un punct de
impact pentru substane medicamentoase.
Ex: cafeina, teofilina
- inhib fosfodiesteraza
- determin acumularea intracelular a cAMP
- prelungeste n timp efectele generate de primul
mesager
- relaxarea musculaturii bronice (teofilina) cu
efect benefic n astmul bronic.

Sistemul de mesageri secunzi guanilatciclazic
cGMP:
- semnalele extracelulare care determin
concentraiei i.c. de cGMP determin si
concentraiei Ca
++
n citoplasm; Ca
++
ar activa
indirect GC intracitoplasmatic.
- Ca
++
ar stimula producerea de endoperoxidaz;
sub aciunea unei lipooxigenaze ar genera
derivai intermediari i eliberarea de radicali OH
i hidroxiderivai; radicalii OH sunt responsabili
de activarea GC i formarea de cGMP din GTP.

Sistemul de mesageri secunzi guanilatciclazic
Celulele cu bastonae din retin proteina
GTP dependente (transducin) este format
din aceeai subunitate () legat de
subunitatea dar diferit fa de proteinele Gs
i Gi din constituia receptorului adenilatciclazic
numit subunitatea T.
Transducina activeaza o fosfodiesteraz
care hidrolizeaz specific cGMP determinnd
scderea concentraiei lui modificarea
potenialului de membran a acestor celule i
generarea potenialului de receptor (activarea
lanului neuronal responsabil cu transmiterea i
prelucrarea informaiei vizuale).
Sistemul de mesageri secunzi
derivai de fosfatidil-inozitol
Interaciune
semnal extracelular
receptori membranari
specifici se activeaza
n membrana
fosfolipaza C, care
hidrolizeaz inozitol-
polifosfatul rezultnd
diacilglicerol (DAG)
si inozitoltrifosfat (IP
3
)
Sistemul de mesageri secunzi
derivai de fosfatidil-inozitol
Diacilglicerolul (DAG) rezulta din hidroliza
inozitolpolifosfatului membranar
Roluri:
- surs de acid arahidonic (precursor de
prostaglandine, prostacicline, tromboxani i
leucotriene)
- mesager secund deoarece activeaz n
citoplasm proteinkinaza C (PKC).
PKC si Ca
++
catalizeaz fosforilrile proteice
intracelulare avnd ca rezultat final rspunsul
specific al celulei.
Sistemul de mesageri secunzi
derivai de fosfatidil-inozitol
Inozitoltrifosfatul (IP
3
) este implicat n eliberarea
calciului stocat n compartimentul intracelular
(RE)
Cuplarea IP
3
cu un receptor specific din
membrana RE activeaz un canal specific de
Ca
++
astfel nct conform gradientului de
concentraie calciul ionic acumulat n reticulul
endoplasmic ptrunde n citoplasm.


Semnalele citosolice de calciu
particip la orice activitate celular,
de la cuplarea excitaiei cu rspunsul
(contractil / secretor) i controlul metabolismului,
al expresiei genice (difereniere / adaptare)
i al diviziunii (proliferare)
i pn la alterri funcionale i moarte celular
fortuit (necroz) sau programat (apoptoz).

InR RyR
SOC
ROC
Ca
L

PMCA
SERCA
Na/Ca
CICR
FLUXURILE MAJORE ALE CALCIULUI
Ca
++
- mesager secund
Ca
++
reprezint n numeroase celule mesagerul
secund care traduce n rspuns celular interaciunea
dintre semnalele extracelulare i celul.
Provine din:
- transferului transmembranar din afara n interiorul
celulei i invers,
- mobilizarea sa din depozitele sale intracelulare
(mitocondrii, reticul endoplasmic).
Ptrunderea Ca
++
n celula se realizeaz prin
canalele receptor dependente (ROC) i voltaj
dependente (VOC),
Extruzia Ca
++
n exteriorul celulei sau introducerea
n depozitele intracelulare se realizeaz prin
mecanisme active cu ajutorul pompelor de calciu.



Ca
++
- mesager secund
Intracelular, Ca
++
se gaseste:
- sub form legat (n depozite)
- sub forma libera (10
-7
M, in repaus celular)
Mesagerii extracelulari pot creste sunt (10
-5
M)
concentraia i.c.a Ca
++
liber, condiie n care ionul
respectiv ndeplinete rolul de mesager secund pentru
rspunsul specific al celulei (contracie muscular,
secreie glandular).
Ca
++
mesager tertiar
- IP
3
(mesager secund) eliberarea Ca
++
din
depozitele i.c. si concentraiei Ca
++
din citoplasm
urmat de activarea sistemelor enzimatice inductoare
de rspuns celular specific.
Ca
++
- mesager secund
In unele celule, concentraiei Ca
++
i.c. determina
cuplarea receptori i.c. (calciumproteine)
calmodulina (CaM).
Complexul Ca-CaM activeaz o kinaz care
permite fosforilarea lanurilor lejere ale miozinei
iniiind astfel contracia muchilor netezi.
n muchiul striat scheletic i cardiac - troponina C
Deschiderea VOC de ctre PA determin
concentraiei Ca
++
sarcoplasmic (10
-7
M la 10
-5
M)
contracia muscular scheletica.


Semnalizarea prin tirozin-kinaze

Fosforilarea unor resturi de tirozin din diverse
proteine este implicat functional n diverse fenomene
celulare (proliferare si procese de crestere si
dezvoltare pn la multiple functii celulare
diferentiate).
Transductia semnalului extracelular presupune 2
mecanisme care au ca substrat molecular fie receptori
membranari cu activitate tirozin kinazic, fie receptori
cuplati cu tirozin-kinaze citoplasmatice distincte
structural.
Liniile de semnalizare celular cuprind interactiuni
proteice, proteine G monomerice si fosforilri proteice.

Semnalizarea prin tirozin-kinaze
Pentru receptorii mentionati domeniul
extracelular cu afinitate pentru ligand contine
regiuni bogate n cistein care delimiteaz
situsul propriu-zis de legare n context
monomeric (receptorul pentru factorul de
crestere epidermic (EGF) sau dimeric
(receptorul pentru insulin) sau contine
structuri imunoglobulin-like (receptorii pentru
factorul de crestere derivat din plachete
(PDGF) si factorul de crestere fibroblastic
(FGF).
Semnalizarea prin tirozin-kinaze
Muli receptori care prezint activitate tirozin-kinazic
intrinsec, care prin fosforilare interacioneaz cu alte
proteine din cascada de semnalizare; conin domenii
omologe cu cele identificate iniial n proto-oncogena
c-Src i numite SH2 i SH3.
Domeniul citoplasmic cu activitate tirozin-kinazic este
foarte asemntor pentru diversii receptori, dar
recunoaste substraturi diferite pentru a induce
rspunul biologic specific (ex. stimularea captrii
glucozei de ctre receptorul pentru insulin sau
stimularea proliferrii de ctre receptorul pentru EGF).
Semnalizarea prin tirozin-kinaze
Activitatea crescut a tirozin-kinazelor este
contracarat pe 4 ci majore:
- inversarea reactiei (refosforilarea ADP),
- actiunea tirozin-fosfatazelor,
- scderea densittii receptorilor n urma
endocitozei induse de ligand,
- hidroliza GTP legat de ras (cu formare de ras-
GDP).
Mutatii ale proteinelor implicate n aceast cale
de semnalizare se produc frecvent n celule ce
trec de la calea normal la cea neoplazic de
crestere.
Receptori tirozin-kinaze (RTK)
Sunt un grup de proteine plasmalemale cu
proprieti de receptor care au activitate
intrinsec tirozin-kinazic.
Prezint 4 domenii majore:
- extracelular de legare a ligandului,
- -transmembranar,
- intracelular catalitic (cu activitate tirozin-
kinazic),
- intracelular reglator.
Secvena de aminoacizi n cadrul RTK este
foarte asemntoare cu cea a PKA la nivelul
situsurilor de legare a substratului i ATP.

Caracterele claselor majore de receptori tirozin-kinaze
Clasa Exemple Caractere structurale
I receptorul pentru EGF,
NEU/HER2, HER3
secvene bogate n cistein
II receptorul pentru insulin,
receptorul IGF-1
secvene bogate n cistein, characterizate prin
heterotetrameri formai prin legturi disulfidice
III receptorii pentru PDGF, c-
Kit
5 domenii imunoglobulin- like; inseria kinazic
IV receptorii pentru FGF 3 domenii imunoglobulin- like; inseria kinazic;
domeniu acid
V receptorii pentru VEGF 7 domenii imunoglobulin- like; inseria kinazic
VI receptorii pentru factorul de
cretere hepatocitar i
pentru factorul de dispersie
(scatter factor)
heterodimeric like the class II receptors except that
one of the two protein subunits is completely
extracellular. The HGF receptor is a proto-oncogene
that was originally identified as the Met oncogene
VII familia receptorilor pentru
neurotrofine (trkA, trkB,
trkC) i receptorul pentru
NGF
secvene bogate n cistein puine sau absente;
secvene bogate n leucin n cazul receptorului
pentru NGF

Tirozin-kinaze non-receptor (PTK)
Exist tirozin-kinaze intracelulare ce fosforileaz
diverse proteine ca urmare a activrii semnalelor
pentru creterea i proliferarea celular.
Sunt 2 famili distincte de PTK:
- familia arhetipal este nrudit cu proteina Src (o
tirozin-kinaz identificat ca proteina transformatoare
din virusul sarcomului Rous, izoforma din celula
eucariot fiind numit c-Src)
- familia este nrudit cu kinaza Janus (Jak).
Majoritatea proteinelor din cele dou familii de
tirozin-kinaze non-receptor sunt cuplate cu receptori
celulari care nu prezint activitate enzimatic proprie
(receptorii pentru citokine, glicoproteinele limfocitare
de suprafa CD4 i CD8 receptorul pentru antigene
al limfocitelor T).
Tirozin-kinaze non-receptor (PTK)
Exemplu de implicatie functional a asocierii
receptorilor cu tirozin-kinaze intracelulare este
dat de receptorul nicotinic.
Acesta cuprinde un canal ionic tetrameric;
legarea ACh duce la tirozin-fosforilarea
subunittilor , favorizeaz
desensibilizarea fat de ACh
Are loc o modificare conformational ce se
transmite prin domeniul transmembranar unic si
activeaz domeniul citoplasmic cu activitate
kinazic.
.
Comunicarea intercelular
prin intermediul jonctiunilor gap
Jonctiuni gap = diferentieri membranare prin
care celulele comunic datorit unor proteine
specifice conexine (canale intercelulare).
Conexina se dispune in membrana celular
conexon.
Conexonul 6 molecule de conexin si formeaz
1/2 de canal. Prin unirea la unul din capete a doi
conexoni un canal intercelular intre cele dou
celule adiacente.
Jonctiunile gap sunt functionale numai in conditii
fiziologice (cand o celula cu jonctiuni gap cu alte
celule adiacente prezint perturbri functionale
jonctiunea se inchide pentru a izola celula afectat
de celulele vecine).
Comunicarea intercelular
prin intermediul jonctiunilor gap
Rolurile jonctiunilor gap:
- faciliteaz fluxuri directe de ioni/molecule mici
intre celulele adiacente; semnalul electric este
transmis de celula excitat la celulele vecine
(miocard, celulele musculare netede, neuroni);
- in tesuturile epiteliale pot cupla functional
celulele;
- este posibil ca acest tip de jonctiuni s fie
implicate in controlul cresterii si diferentierii
celulelor adiacente ca urmare a generrii unui
mediu intracelular comun.