Sunteți pe pagina 1din 6

Frumusanu Catalina Andreea

Evolutia indicelui globalizarii


Universitatea Bucuresti,Facultatea de Geografie.Geografia Turismului,An1.I.D
Frumusanu Catalina Andreea
Globalizarea:
Repreinta e!portul unui model de e!istenta sociala, adica dorinta de a
uniformia mentalitatile si de a le determina prin intermediul mass"media sa"si
insuseasca aceleasi concepte despre lume si viata ca cel al #ccidentului
americaniat de astai.
Daca inainte e!pansiunea se realia in principal pe $aa relatiilor comerciale,
sfarsitul secolului %% si inceputul mileniului III adauga noi parg&ii procesului de
e!tindere, prin li$eraliarea comertului, internationaliarea productiei, mai ales
prin e!tinderea societatilor transnationale '(T)*, investitii in strainatate, etc, care
contri$uie la accentuarea fenomenului de ubicuitate 'sa fi in mai multe locuri in
acelasi timp*, la crearea unor sisteme de interdependenta mai puternice si mai
sensi$ile ce contureaa fenomenul glo$aliarii

Banca +ondiala a ela$orat in ,--, studiul .Glo$aliare, crestere si saracie/ in care se
apreciaa ca au fost mai multe valuri 'etape* ale glo$aliarii0
primul '112-"1314 5 t&e first 6ave* s"a concretiat in flu!uri de marfuri, de
capital, de forta de munca, ca urmare a devoltarii transporturilor si reducerii
o$stacolelor din cale circulatiei factorilor de productie. Toate acestea au avut
urmatoarele efecte principale0
ponderea e!porturilor 'in primul rand a tarilor devoltate* in e!portul
mondial s"a du$lat
capitalul strain s"a triplat comparativ cu venitul din tarile in devoltare
din Asia sau America 7atina
8- de milioane de cetateni au migrat dinspre 9uropa spre America de
)ord si alte one
miscarile din tari foarte populate 'e!. C&ina, India* catre tari mai putin
populate 'T&ailanda, Filipine* au avut si ele aceeasi intensitate.
:rimul ra$oi mondial, cria economica '13,3"13;;*, apoi al doilea
ra$oi mondial nu au mai sutinut tendintele anterioare si au dus la
politici economice incoerente, soma<, nationalism, protectionism
accentuat, care au avut ca reultat incetinirea cresterii economice,
e!tinderea saraciei si adancirea inegalitatilor pe plan mondial
al doilea val '13=-"131- second 6ave* 5 perioada caracteriata prin0
li$eraliarea comertului international su$ auspiciile GAT
orientarea tarilor devoltate spre integrare economica
Universitatea Bucuresti,Facultatea de Geografie.Geografia Turismului,An1.I.D
Frumusanu Catalina Andreea
tarile in devoltare s"au limitat in continuare in principal la e!portul
produselor de $aa, ele fiind iolate in fata flu!urilor de capital, ceea
ce a contri$uit la adancirea inegalitatilor
e!porturile americane au inregistrat niveluri foarte ridicate
totodata si societatile transnationale, in special cele americane au
cunoscut o e!tindere in aceasta perioada 'F#RD avea unitati de
asam$lare in peste ,- de tari, imediat dupa ea fiind General +otors*.
Totodata General 9lectric infiintata in 1314 avea unitati de productie in
9uropa, America 7atina, Asia.
al treilea val '131-"preent t&e t&ird 6ave* este caracteriat prin0
accentuarea procesului te&nologic in transporturi
devoltarea te&nologica a telecomunicatiiloe
Aceasta ultima faa mai este numita si .economie fara frontiere/, fiind
caracteriata printr"o devoltare a operatiilor financiare si comerciale
derulate prin mi<loace te&nologice moderne ,4 de ore din ,4.
caracteristic acestei etape, referitor la te&nologia telecomunicatiilor,
este Internetul. Daca in 1332 erau mai mult de == de milioane de
persoane conectate la Internet, in ,--1 cifra lor depaseste 2=- de
milioane. >anarile prin intermediul comertului electronic 5 1=
miliarde dolari in ,--,.
(intetiand, se poate spune ca, in caul glo$aliarii, este vor$a de o adancire a
interdependentelor pe linie verticala, prin internationaliarea productiei, prin cresterea
rolului investitiilor straine directe 'I(D* si a relatiilor financiar valutare, li$eraliarea
sc&im$urilor, a invotiilor in stiinta si te&nologia comunicatiilor.
Factorii globalizarii0
1. la nivel economic globalizarea este urmare directa a faptului
ca pietele interne nu mai pot acoperi din resurse proprii
costurile ridicate ale cercetarii (?) dezvoltarii si nici
investitiile in noi capacitati datorita ciclurilor de vaita tot
mai scurte ale produselor sub aspect tehnologic. Firmele
rationale devin STN, apar fuziuni, iar un prodis finit este tot
mai mult rezultatul unor inputuri de provenienta tot mai
diversificata, iar subansamblele (piesele ) ce alcatuiesc un
bun sunt furnizate din diferite colturi ale lumii.
!. dezvoltare (internationala"nationala) a afacerilor economice
implica surse de finantare tot mai mari pentru investitiile
Universitatea Bucuresti,Facultatea de Geografie.Geografia Turismului,An1.I.D
Frumusanu Catalina Andreea
necesare acestui proces. #dica economia nationala nu are
surse suficiente de finantare a noilor investitii, fapt pentru
care apeleaza la surse e$terne, adica la tarile dezvoltate,
care pretind la randul lor rentabilitati satisfacatoare. #pare
astfel concurenta intre firme pentru a atrage fondurile
disponibile.
%. economiile moderne din epoca contemporana cladite si in
acelasi timp prognozeaza, avand ca suport informatia.
&omunicarea este tot mai mult o marfa, iar progresele
inregistrate in telecomunicatii si informatii amplifica
caracterul de corectitudine si rapiditate al mesa'ului. (e
fapt poate ca, chiar informatia si rapiditatea cu care ea se
transmite pot e$plica ritmul accelerat cu care se desfasoara
globalizarea si amploarea cu care sunt cuprinse in sfera ei
tot mai multe activitati ale societatii.

Implicatiile globalizarii asupra societatii contemporane
Glo$aliarea presupune0
piete noi, adica pietele de capital si comert e!terior sunt conectate la
nivel glo$al si opereaa continuu, datorita noilor te&nologii ale
informatiilor si telecomunicatiilor?
instrumente noi0 internet, telefoane celulare, retele multimedia?
activitati noi0 #+C cu autoritate recunoscuta asupra guvernelor
nationale, societati transnationale multe avand o putere economica mai
mare decat a multor state, #)G"urile?
reguli noi, adica acorduri multilaterale asupra comertului, asupra
dreptului 'intelectuala si industriala* care sunt mai puternice c&iar
decat multe politici nationale.
In preent glo$aliarea poate fi cel mai le<er perceputa prin tendintele de
dereglementare si li$eraliare, care au loc in societate, adica desc&iderea catre lume si
inlaturarea $arierelor sunt reultatul direct al faptului ca statele nu mai pot ele singure
sa realiee totul, anar&ia ramanand de domeniul trecutului.
7argirea sferei de actiune a #+C, de la comertul cu produse tangi$ile la cel cu
servicii si miscari de capital, se datoreaa faptului ca in lumea contemporana este
imposi$il sa faci sc&im$ li$er de marfuri, daca nu e!ista sc&im$ul li$er de servicii sau
miscari li$ere de capitaluri.
Universitatea Bucuresti,Facultatea de Geografie.Geografia Turismului,An1.I.D
Frumusanu Catalina Andreea
Beneficiile evidente ale glo$aliarii0
noi oportunitati pentru devoltare?
o mai $una alocare a resurselor?
rata mai inalta a profita$ilitatii si a productivitatii?
o mai rapida difuie a inovarii?
acces mai usor la pietele de capital.
Tarile cu $eneficii mari de pe urma glo$aliarii sunt tarile industrialiate,
$ogate, al caror venit pe locuitor este cel mai mare din lume, iar acestea controleaa
18@ din :IB"ul mondial, 8-@ din I(D pe plan mondial, 1-@ din pietele de e!port,
24@ din reteaua telefonica mondiala si detin 32@ din .............. din intreaga lume.
Cu toate progresele inregistrate inegalitatile dintre tari sporesc. Ultimele decenii au
demonstrat aceasta tendinta de devoltare a avutiei la nivelul unor tari, corporatii 'cei
mai $ogati ,-- de oameni ai glo$ului in ultimii 4 ani si"au du$lat averea, a<ungand la
mai mult de 1--- miliarde de dolari*? averile 'activele* primilor ; miliardari sunt mai
mari decat :IB"ul celor mai sarace tari si ale celor 8-- de milioane de locuitori ai loc?
pana in anul ,--- primele 1- corporatii in domeniul comunicatiilor controlau 18@ din
piata mondiala.
:ericolele glo$aliarii0
inegalitati economice si sociale la nivel de tari si continente?
o crestere accentuata a marginaliarii?
noi amenintari privind securitatea individuala0
insecuritatea economica si financiara, manifestata prin crie economice si
financiare e!tinse, datorate legaturilor dintre piete 'e!emplu0 cria din
Argentina*?
insecuritatea locului de munca si a veniturilor, datorita restructurarii continue a
economiei, a companiilor si a institutiilor de protectie sociala 'atat in tarile
$ogate, cat si in cele sarace, conpetitia glo$ala a condus anga<atorii la
adoptarea unor politici in domeniul fortei de munca mult mai fle!i$ile si a
unor anga<amente privind anga<area mult mai reervate?
insecuritatea sanatatii datorata in special insecuritatii pe piata muncii, dat si a
turismului care a permis raspandirea virusului AI>, dar si a altor $oli grave. In
1333 mai mult de ;4 de milioane de oameni traiau infestati cu virusul AI>, din
care 8 milioane se infectasera c&iar in acel an. :entru 3 tari din Africa se
prevede o reducere cu 12 ani a sperantei de viata pana in ,-1-, ceea ce
presupune revenirea la nivelul anilor 8-?
Universitatea Bucuresti,Facultatea de Geografie.Geografia Turismului,An1.I.D
Frumusanu Catalina Andreea
insecuritatea culturala datorata e!tinderii retelelor glo$ale si a dominarii unor
produse de firma pe piata glo$ala. Flu!urile culturale sunt unidirectionate de la
tarile $ogate catre tarile sarace? este necesara o sustinere a culturii nationale
pentru a putea supravietui alaturi de cea straina?
insecuritatea personala determinata de utiliarea noilor te&nologii in mod
fraudulos pentru trafic de droguri, comert cu arme, spalare de $ani, crima
organiata. Astai traficul cu carne vie repreinta o afacere de 11 miliarde de
dolari, comertul international de droguri repreinta 1,@ din comertul mondial,
iar crima organiata realieaa venituri estimate la 1,= $ilionae pe an,
rivaliand cu cele mai mari corporatii din lume?
insecuritatea mediului datorita degradarilor produse de industrie si e!ploatarea
irationala a resurselor naturii. Glo$alistii isi transfera capacitatile de productie
invec&ite si poluante catre tarile lumii a treia, unde mana de lucru este ieftina
si legislatia mai permisiva. Consecintele pentru mediu si oameni sunt
catastrofale, resursele naturii sunt consumate fara discernemant, iar deseutile
in e!ces polueaa tot?
insecuritatea politica datorata conflictelor armate in diferite one ale glo$ului,
dar si comertului ilicit de arme.
Glo$aliarea tre$uie sa se $aee pe urmatoarele principii0
ec&itate" reducerea disparitatilor internationale si intre natiuni?
etica 5 prevenirea violarii drepturilor omului?
securitatea umana 5 redicerea insta$ilitatii societatilor si a vulnera$ilitatii
indiviilor?
dura$ilitate 5 reducerea distrugerilor mediului incon<urator.

Universitatea Bucuresti,Facultatea de Geografie.Geografia Turismului,An1.I.D