Ziua Mondiala de Prevenire a Sinuciderii 9 septembrie

Data de 10 septembrie marcheaza Ziua Mondiala de Prevenire a Sinuciderii, o campanie ce

promoveaza la nivel global luarea unui angajament activ in ajutorarea persoanelor deprimate si
care au ganduri de suicid. Conform statisticilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii OMS!, zilnic
se sinucid ".000 de oameni in intreaga lume, iar din fiecare #0 de persoane care incearca sa$si
ia viata, una reuseste.
Suicidul constituie a doua cauz a mortalitii tinerilor cu vrstele cuprinse ntre 15 i 19 ani,
avertizeaz Ministerul Sntii al R. Moldova.
Specialitii spun, n contextul suicidului n rndul tinerilor, c motivele care pot duce la
sinucidere sunt
factori familiali relaiile con!lictuale n !amilie, !amilii dez"inate i dezor#anizate, a"uzuri n
!amilie $a"uz emoional, !izic, ne#li%are, a"uz sexual&, divorul, moartea unei persoane apropiate.
'nele studii susin arat, c modelul parental poate !i una dintre cauzele suicidului prin nvarea
de ctre copil a acestei modaliti de rezolvare a pro"lemelor ( suicidul. )lte studii ns susin
!aptul c este vor"a de nvarea unui model #eneral, de!ectuos de rezolvare a situaiilor de criz.
performanele colare notele au devenit unul din principalele motive pentru care copiii i
adolescenii recur# la suicid. *resiunea !amiliei i a colii prin standarde iraionale impuse l
determin pe copil s rezolve +eecul, prin suicid.
stresorii sociali lipsa a"ilitilor de comunicare, de exprimare emoional, de relaionare sunt
!actori importani n creterea riscului suicidar. Studiile relev !aptul c un procent important de
copii recur# la suicid ca o modalitate de +!u#, !a de atitudinea ne#ativ a cole#ilor $umilire
!izic i ver"al&.
factori individuali emoionali ( sentimentul de sin#urtate, depresia, nea%utorarea, lipsa de
speran, distres emoional- co#nitivi ( lipsa a"ilitilor de rezolvare de pro"leme i a strate#iilor
de copin# adaptativ- comportamentali ( consum de su"stane- de sntate ( "oli terminale,
psi.opatolo#ie #rav.
factorii biologici: !actorii #enetici au un e!ect asupra riscului de sinucidere ntr/un procent care
variaz de la 012 la 512. 3 mare parte dintre aceste aciuni ale ereditii in!lueneaz direct
"oala psi.ic. 4e asemenea exist dovezi care su#ereaz c, dac un printe s/a sinucis, acesta
este un !actor puternic de predicie n rndul urmailor.
factorii socio-economici cum ar !i oma%ul, srcia, lipsa locuinei i dicriminarea pot s
determine #nduri suicidale. Srcia nu poate !i o cauz direct dar poate crete riscul
sinuciderii, aa cum srcia este un !actor de risc i pentru depresia ma%or
1
Ce spun evidentele OMS:
5 )nual, numarul sinuciderilor se ridica la aproape un milion.
5 Ratele #lo"ale de sinucidere sunt de 16 la 111.111 in !iecare an.
5 'ndeva in lume, la !iecare 71 de secunde cineva isi ia viata.
5 4in 1965, ratele de sinucidere au crescut cu 612 la nivel #lo"al.
5 8n mod traditional, cei care se sinucid sunt preponderent "ar"ati a!lati la varsta a treia. 9u toate
acestea, in ultimii ani, sinuciderile in randul tinerilor s/au inmultit in o treime din toate tarile
industrializate sau a!late in curs de dezvoltare.
5 8n :uropa si )merica de ;ord, principalii !actori de risc ai sinuciderilor sunt depresia si a"uzul
de alcool.
5 8n tarile asiatice, sinuciderile sunt adesea rodul impulsivitatii.
5 Sinuciderea este un !enomen complex, care implica o serie de !actori psi.olo#ici, sociali,
"iolo#ici, culturali si de mediu.
P!"!#$!% S&$C$'&(&$
)*+* ,ratamentul bolilor mentale i farmacoterapia
Se tie c un numr relativ important de sinucideri este cauzat de tul"urrilor
mentale. *rin urmare este important i necesar ca ele s !ie detectate ct mai
rapid cu putin i s li se administreze tratamentul adecvat pentru a preveni
sinuciderea, mai ales n tul"urrile de stare emoional, dependena de alcool i
dro#uri, sc.izo!renie i unele tipuri de tul"urri de personalitate. 4ac medicii de
!amilie vor !i nvai s dia#nostic.eze aceste tul"urri i s le trateze la nivelul medicinii
primare, ratele sinuciderilor ar putea scdea la persoanele cu acest
risc. 4e asemenea, tre"uie avut n vedere c ast!el de pacieni suport mai "ine
i cu mai "une rezultate tratamentul cu medicamente de #eneraie nou
recomandate pentru tul"urri de stri emoionale i cele le#ate de sc.izo!renie.
)ceste medicamente au mai puine e!ecte secundare i un pro!il terapeutic mai
precis, ceea ce permite o"inerea unor rezultate superioare i reducerea
pro"a"ilitii de comportament suicidar la aceti pacieni.
:xist preocupri n !armacolo#ie pentru a se studia n ce msur
!armacoterapia in!lueneaz procesele neuro"iolo#ice, care includ i unele stri
de natur psi.iatric.
Se propune paroxetina, presupus a atenua
comportamentul suicidar. )ceast ale#ere este %usti!icat prin !aptul c se
<
asociaz comportamentul sinuci#a unei diminuri a nivelului de serotonin n
or#anism. *aroxetina este un in.i"itor selectiv de recaptare a serotoninei care
permite creterea concentrrii cere"rale n serotonin disponi"il pentru
neurotransmiterea de semnale. 'n studiu pe un an de zile n du"lu or" a
comparat e!ectele paroxetinei i ale unui place"o la un lot de pacieni care
prezentaser tentative de sinucidere, mai ales n perioada premer#toare
studiului. )ceti pacieni nu su!ereau de depresii ma%ore, dar cei mai muli dintre
ei su!ereau de tul"urri de personalitate de limit, !iind antisociali, narsiciti i
.istrionici. S/a constatat c pacienilor care au luat paroxetina li s/a atenuat
comportamentul suicidar.
)*-* %bord.ri comportamentale
=n vreme ce multe tratamente se concentreaz prioritar pe tul"urrile mentale,
prin ameliorarea lor ncercndu/se reducerea comportamentului suicidar, alte
a"ordri vizeaz direct comportamentul.
'n studiu realizat la 3x!ord $1991& a avut n vedere pacieni cu un risc crescut
de a comite tentative de sinucidere, ntre 16 i 65 de ani. )cetia au !ost admii
de ur#en la #rupul de terapie comportamental dup ce in#eraser supradoze
de antidepresoare. *acienii au primit !ie un tratament standard pentru tentative de sinucidere, !ie
un tratament standard nsoit i de o scurt intervenie >de
rezolvare a pro"lemelor,, o !orm de psi.oterapie scurt care pune accentul pe
pro"lema identi!icat ca !iind cea mai o"sesiv, preocupant pentru pacient.
Studiul a a%uns la concluzia c s/au !cut pro#rese remarca"ile n #rupul
experimental $tratament plus terapie& la ase luni dup a"ordarea terapeutic, n
sensul scderii ratelor tentativelor de sinucidere repetate. =ns, din ne!ericire,
di!erena ntre acest #rup i cel care a primit numai tratamentul standard a sczut
simitor, apropiindu/se de zero cnd su"iecii au !ost reevaluai la un an i
%umtate dup aceea 9ercettorii americani au avut i ei n vedere terapia comportamental
dialectic la pacienii cu tul"urri de personalitate la limit, dis!uncionaliti
comportamentale multiple, tul"urri mentale ma%ore i cu numeroase tentative de
sinucidere. )cest tip de tratament este conceput pentru pacienii suicidari cronici
i are la "az analiza comportamentului, precum i o strate#ie de rezolvare de
pro"leme. S/a a%uns la concluzia c, dup primul an de tratament, pacienii
supui unei ast!el de terapii au prezentat mai puine tentative de sinucidere n
comparaie cu cei care au !ost supui numai unui tratament standard.
.'n pro#ram interesant i, se pare, util mai mult pentru pacienii care sunt la
0
prima tentativ de sinucidere s/a numit /Cartea verde0* *acientul primete un
card care i d dreptul la diverse soluii imediate, respectiv la un psi.iatru de
serviciu, la care pot apela la orice or din zi sau din noapte, sau o spitalizare.
Serviciul de tele/a%utor i tele/control pentru persoanele n vrst, pro#ram
dezvoltat n 8talia, reprezint o alt !orm de intervenie "azat pe principiul
relaionrii, al !acilitrii accesului la o !orm de a%utor. :ste vor"a despre un
sistem de alarm pe care clientul l poate activa pentru a cere a%utor. Serviciul de
telecontrol contacteaz clienii de dou ori pe sptmn pentru a veri!ica dac acetia au nevoie
de vreun a%utor i pentru a le aduce un spri%in a!ectiv. 1<.105
de persoane n vrst de peste 65 de ani au "ene!iciat de dou tipuri de servicii
pe o perioad de patru ani. =n tot acest timp, nu a existat dect o sinucidere n
#rupul respectiv, !a de apte la cte s/ar !i putut atepta din punct de vedere
statistic.
)*1* %bord.ri de tip relaional
Se tie c riscul de sinucidere este le#at de numrul relaiilor interpersonale
pe care o persoan le are. 9u ct aceste relaii sunt mai numeroase, cu att
riscul de sinucidere este mai mic. )"ordarea #eneral const n studierea atent
a pro"lemelor din diverse se#mente ale vieii sociale a pacientului, ncercnduse, n scopul unei
terapii e!iciente, #sirea unor soluii adecvate. 4ei este vor"a,
mai ales, despre prevenirea revenirii la un comportament suicidar, ameliorarea
relaiilor sociale este considerat important prin ea/nsi.
3 metod de intervenie speci!ic a !ost propus de (itman i 2old
>meninerea relaiilor continue,. :ste de !apt meninerea de ctre un consilier
psi.osocial a unei relaii, constnd n dese contacte personale, cu persoana
suicidar. ?imp de 1@ luni, 711 de oameni cu risc crescut de sinucidere au urmat
acest pro#ram. Su"iecii au !ost mprii ntr/un #rup experimental $M.R.9.& i un
#rup martor, care "ene!icia de consiliere psi.osocial continu, su"iecii avnd
iniiativa contactrii consilierului. 8ntervenia nu a dus la diminuarea n intensitate
a ideaiei suicidare sau la reducerea tentativelor de sinucidere, a sinuciderilor
realizate. ?otui, pro#ramul i/a dovedit e!iciena prin atin#erea mai multor
o"iective intermediare, evideniindu/se pro#resul sensi"il n #rupul experimental
$M.R.9.& prin raportare la #rupul martor. *articipanii la pro#ram s/au simit mai
puin sin#uri, reaueau s ai" relaii intime satis!ctoare, erau mai puin
depresivi i mai pre#tii s contacteze serviciile comunitare. Ai""ons et al.
a comparat e!iciena unui >spri%in psi.osocial individualizat
7
"azat pe sarcini, ( metoda rezolvrii de pro"leme sau punerea accentului pe
cola"orarea dintre pacieni i asistentul social pentru pro"lemele le#ate de viaa
cotidian ( cu un tratament standard pentru pacienii cu tentative de sinucidere
anterioare. S/a constatat c nu au existat di!erene ntre cele dou #rupuri n
ceea ce privete rata tentativelor de sinucidere repetate, ns su"iecii din #rupul
care a "ene!iciat de un spri%in psi.osocial individualizat "azat pe sarcini a
pro#resat, !iind capa"il s/i rezolve mai "ine pro"lemele sociale dect #rupul martor.
)*3* $ntervenii comunitare
*aralel cu interveniile la nivel individual, n multe ri exist servicii de
sntate mental comunitare pentru persoanele care mani!est comportamente
suicidare. )ceste centre sunt concepute ca centre de criz unde se o!er un
spri%in imediat, de o"icei prin tele!on, existnd ns i consiliere psi.osocial
direct, precum i aciuni sociale. 'nele cercetri au artat c, la nivel #lo"al,
aceste centre de prevenire a sinuciderii nu i/au pro"at e!icacitatea n ceea ce
privete rata sinuciderii, constatndu/se c.iar c proporia sinuciderilor la clienii
acestor centre este superioar celei de la nivelul populaiei #enerale. )cest !apt
ar putea s duc la concluzia c aceste centre de prevenire atra# n mare
msur populaia cu risc ridicat de sinucidere.
:xist pro#rame de !ormare a personalului din coli, a mem"rilor comunitii
i a personalului medical n vederea pre#tirii lor pentru a putea repera
persoanele cu risc suicidar i a le ndruma spre serviciile de sntate mental
competente. Ba "aza acestor pro#rame st le#tura solid cu serviciile de
sntate mental locale. =ns, este necesar s se in seama c, indi!erent ct
de "ine sunt pre#tii i in!ormai pro!esorii, prinii, ali participani la pro#ramele
din coli, acetia nu tre"uie s nlocuiasc personalul specializat n sntate
mental. Ci totui aceste instituii specializate nu pot !ace !a sin#ure nevoilor tinerilor i ca
atare colile sunt cele care tre"uie, pot s contri"uie la prevenirea
sinuciderilor.
)*)* %bord.ri la nivelul societ.ii
)cest tip de a"ordare se re!er la politici care restrn# accesul la mi%loacele
de sinucidere "ar"iturice, arme de !oc etc. =n unele ri, precum )ustralia,
9anada, Statele 'nite ale )mericii, s/a constatat o scdere a utilizrii armelor de
!oc n sinucidere o dat cu restrn#erea dreptului de a deine o ast!el de arm
Se cunoate in!luena media asupra ratelor sinuciderii.
'nii specialiti se tem c vul#arizarea extrem n semnalarea cazurilor de sinucidere poate crea o
5
cultur a sinuciderii, n care acest comportament este considerat normal i
accepta"il pentru prsirea unei lumi di!icile. Se cere din ce n ce mai mult
responsa"ilitate din partea media n maniera n care relateaz cazurile de
sinucidere, orice msur n aceast direcie ar !i "inevenit. 4iverse or#anizaii,
precum i #uverne, au propus linii directoare n ceea ce privete relatarea
comportamentelor suicidare De!riender 8nternational n )n#lia, 9entrele pentru
controlul i prevenirea "olii n S.'.)., 3.M.S., #uvernele australian i neozeelandez.
=n 1999, 3.M.S. a lansat o iniiativ mondial pentru prevenirea sinuciderii,
avnd urmtoarele o"iective a%un#erea la o reducere dura"il a !recvenei
comportamentelor suicidare, punndu/se accentul pe politicile din rile n curs de dezvoltare sau
n tranziie economic i social- reperarea, evaluarea i
eliminarea ntr/un stadiu precoce, att ct este posi"il, a !actorilor care pot incita
tineretul la sinucidere- sensi"ilizarea pu"licului i asi#urarea unui spri%in
psi.osocial persoanelor care su!er de ideaie suicidar sau au avut tentative de
sinucidere, prinilor i prietenilor persoanelor care s/au sinucis.
*rincipala strate#ie de punere n aciune a acestei iniiative comport dou
componente care urmresc strate#ia 3.M.S. n materie de sntate primar
or#anizarea de activiti multisectoriale naionale, re#ionale i mondiale n
vederea in!ormrii suplimentare privind comportamentele suicidare i prevenirea
lor e!icient- ntrirea capacitilor unei ri de a de!ini i evalua politici i planuri
naionale pentru prevenirea sinuciderilor, n care s !ie cuprinse tratamentul i
spri%inirea populaiei cu risc crescut $depresivii, persoanele vrstnice, tinerii&,
limitarea accesului la mi%loacerle !olosite n sinucidere $de ex., su"stanele
toxice&, spri%inirea i ntrirea reelelor de persoane care au supravieuit unei
tentative de sinucidere, !ormarea specialitilor din sectorul de sntate primar i
alte sectoare nrudite.
6
Sinuciderea la tineri
4ttp:55666*la-psi4olog*ro5info5sinuciderea-la-tineri
Autor: Dr. Simona Stiuriuc
9and un tinar se sinucide toti sunt a!ectati. Mem"rii !amiliei, prietenii, cole#ii, vecinii si uneori
c.iar si cei care nu au cunoscut tinarul "ine experimenteaza sentimente de durere7 vina7
confu8ie7 gindindu-se ca sinuciderea ar fi putut fi prevenita daca ar fi facut ceva diferit*
)st!el este important ca adultii sa intelea#a !ortele care conduc tinerii la sinucidere si sa stie cum
sa a%ute. Motivele care stau in spatele sinuciderii sau incercarii de a/si lua viata pot !i complexe.
4esi sinuciderea este relativ rara printre copii, rata acesteia si incercarile de sinucidere cresc mult
in timpul adolescentei.Sinuciderea este cea de-a treia cau8a de moarte pentru persoanele
intre +3 si -3 de ani7 depasita !iind doar de accidente si omucidere. Riscul de sinucidere creste
dramatic atunci cind copiii si adolescentii au acces la arme de !oc acasa. 8ata de ce orice arma de
acasa tre"uie descarcata si tinuta la loc si#ur, la !el si pentru cutite, medicamente, lame de ras si
alte o"iecte cu risc. Rata de sinucidere di!era intre "aieti si !ete. 9etele se gindesc si incearca sa
se sinucida de doua ori mai frecvent decit baietii* )cestea incearca sa se sinucida
prin suprado8area medicamentelor sau prin taierea venelor. ?otusi "aietii mor prin sinucidere
de patru ori mai !recvent decit !etele, pro"a"il deoarece tind sa !oloseasca metode mai mortale
cum sunt armele de foc7 spin8uratul sau saritul de la inaltimi*
$deatia suicidala:)ceasta descrie ginduri7 fante8ii7 ideei sau imagini legate de comiterea
sinuciderii . )cest termen se re!era si la #indirea suicidala. 8deatie inseamna formarea si
de8voltarea de idei**entru tineri #indurile de sinucidere pot varia de la ginduri trecatoare pina
la alcatuirea unui plan pentru a pune capat vietii lor. 4in acest motiv specialistii discuta
despre ideatia suicidala ca fiind pasiva sau activa* 8deatia pasiva despre sinucidere include
experimentarea unor ideei va#i despre sinucidere. Sinuciderea este vazuta ca o cale posi"ila de a
s!irsi durerea, dar de o"icei nu se ia nicio actiune. 8deatia activa apare atunci cind un tinar
experimenteaza #induri persistente de sinucidere si continua sa se simta !ara speranta. 9and
ideatia este activa, tinarul incepe sa actioneze spre indeplinirea sinuciderii.
Cand sunt copiii la risc de sinucidere:*entru adultii de azi poate !i #reu sa isi aminteasca cum
era cind erau tineri, prinsi in zona #ri intre copilarie si maturitate. )ceasta este o perioada a
multor posi"ilitati dar si a con!uziei si anxietatii. ,inerii sunt presati sa-si gaseasca locul in
societate7 sa aiba succese academice si sa fie responsabili* %cum apare tre8irea instinctelor
E
se:uale7 a cunoasterii de sine si nevoia de autonomie care !recvent intra in con!lict cu re#ulile
si asteptarile adultilor.
'n tinar cu o sustinere adecvata a familiei7 prietenilor7 afiliere religioasa7 grup social sau
activitati e:tracurriculare pot avea o scapare in fata frustrarilor de 8i cu 8i* 8nsa multi tineri
nu considera ca au aceasta capacitate si se simt deconectati si izolati de !amilie si prieteni. )cesti
tineri au risc crescut de sinucidere.

9actorii care cresc riscul de sinucidere printre tineri cuprind:
- o tulburare psi4ologica, in mod special depresia, tul"urarea "ipolara, consumul de alcool si
dro#uri $de !apt aproape 912 dintre persoanele care mor prin sinucidere au o tul"urare
psi.olo#ica la momentul decesului&
/ sentimentul de stress7 irita"ilitate sau a#itatie
- sentimentul de esec, lipsa de speranta si neimportanta care !recvent acompaniaza depresia $de
exemplu, un tinar care nu reuseste sa ai"a rezultate "une la scoala, este coplesit de violenta acasa
sau care este izolat de cole#i este predispus sa experimenteze ast!el de sentimente&
/ o incercare anterioara de sinucidere
/ istoric familial de depresie sau sinucidere $"oli depresive cu o componenta #enetica sau unii
tineri predispusi sa su!ere de depresie ma%ora&
/ a"uz !izic sau sexual
- absenta sustinerii parentale si a colegilor, sentimente de izolare sociala
/ .omosexualitatea intr/o !amilie sau comunitate ostila.
Semne de alarma:
Sinuciderea printre tineri apare !recvent dupa un eveniment stresant in viata cum este un esec
perceput la scoala, despartirea de un iu"itFa, decesul unei persoane apropiate, un divort sau un
con!lict !amilial ma%or.
Ce amenintari ar trebui luate in serios;
!:emplele situatiilor posibil periculoase sau de urgenta cu un copil cuprind:
/ amenintarea ca va rani sau va ucide pe cineva
/ amenintarea ca se va rani sau se va sinucide
/ ameninta ca !u#e de acasa
/ ameninta ca distru#e proprietati.
*si.iatrii sunt de acord ca este !oarte di!icil sa prezicem cu precizie comportamentul viitor al
unui copil. 9omportamentul anterior al unei persoane, totusi este unul dintre cei mai "uni !actori
de predictie pentru comportamentul viitor. 4e exemplu un copil care a !ost violent este mai
@
predispus sa/si duca la s!irsit amenintarile.
Cand se asocia8a un risc ridicat asociat amenintarilor facute de adolescenti;
/ comportamente violente sau a#resive in trecutul copilului
/ accesul la arme de !oc sau al"e, aducerea unei arme la scoala
/ incercari de sinucidere sau amenintari in trecut, istoric de violenta in !amilie
/ nu doreste sa/si accepte responsa"ilitatea sau da vina pe altii pentru propriile actiuni
/ a experimentat recent umilire, rusine, pierdere sau respin#ere
/ multiple amenintari, cruzimea !ata de animale, piromanie
/ implicarea in #asti sau culte
/ modi!icari ale modelului de somn, ne#li%area i#ienei proprii si a aspectului !izic
/ acuze !izice precum, mial#ii, mi#rene, o"oseala
/ note sla"e la scoala, pierderea interesului pentru scoala
/ se plin#e !recvent de plictiseala.
&n tinar care se gindeste la sinucidere poate:
/ vor"i despre sinucidere sau moarte in #eneral
/ vor"i despre Ga pleca departeG
/ vor"i despre sentimente de a"andon, vina, lipsa sperantei
/ se izoleaza de !amilie si prieteni
/ isi pierde dorinta de a lua parte la activitatile !avorite
/ are pro"leme in a se concentra si a #indi clar
/ su!eri modi!icari ale alimentatiei si a modelelor de somn
/ avea comportament auto/distructiv $"ea alcool, consuma dro#uri sau conduce cu viteza&
/ se poate plin#e ca este o persoana rea sic a se simte putred pe dinauntru
/ da indicii ver"ale precum G;u am sa mai !iu o pro"lema pentru tine mult timp, nimic nu mai
conteaza, nu am sa te mai vad oricum.G
/ isi pune pro"lemele in ordine, isi daruieste o"iectele !avorite, !ace curat in camera, arunca
o"iecte importante
/ devine "rusc vesel dupa o perioada de depresie
/ are semne de psi.oza / .alucinatii sau #induri "izare.
Cateva mituri gresite despre persoanele care se sinucid:/ tinerii care ameninta ca se vor
sinucide nu vor"esc serios, doar cauta mai multa atentie
/ intre"ind un tanar daca se #indeste la sinucidere il va !ace c.iar sa se #indeasca
9
/ cei care nu reusesc sa se sinucida de la prima incercare nu s/au #indit serios la asta de la
inceput
/ cei care se sinucid sunt intotdeauna tristi si depresivi inainte sa o !aca
/ tinerii care vor sa se sinucida se #indesc la asta inainte sa !aca pasii
/ sinuciderea nu este atit de !recventa la tineri
/ un tanar cu un plan speci!ic de sinucidere pro"a"il nu/l va urma mai mult decit unul care doar
se #indeste.
Ce sa spuneti unui adolescent suicidal;- incura<ati-l sa descrie ce simte7 de exemplu G;u
aveam idee ca lucrurile mer# atit de rau pentru tine, spune/mi ce se intimpla.G
- intrebati tinarul daca un incident specific a condus la aceasta deci8ie7 de exemplu G9e s/a
intimplatH Ireau sa stiu mai multe, poate !i de a%utor sa/mi vor"esti.G
- fiti atenti sa nu oferiti sfaturi care pot fi percepute drept vorbe goale, cum ar !i G)r tre"ui
sa apreciezi tot de ai in viataG sau G9red ca reactionezi exa#eratG
/ desi poate !i di!icil, in acest punct acceptati orice va poate spune tinarul7 !ara a %udeca
ver"alizind sau dezapro"ind sentimentele sale
- intrebati-l daca are un anume plan de sinucidere7 cu cit este mai speci!ic planul cu atit creste
riscul
- cu compasiune spuneti tinarului: G;u vreau sa te ranesti sin#ur si voi !ace totul posi"il sa te
opresc sa te sinuciziG
- punctati faptul ca sinuciderea nu este unica solutie, de exemplu GStiu ca exista si alte
optiuni care pot a%uta, as vrea cel putin sa le incerciG
- promiteti adolescentului ca sunteti linga el si ca veti trece peste asta impreuna7 de
exemplu G;u esti sin#ur, sunt aici sa tea %ut sa intele#i ca imi dau seama cit de rele sunt lucrurile
pentru tineG.
Ce pot face parintii;9ei mai multi tineri care se sinucid au dat unele indicii si amenintari
!amiliei anterior. )st!el este important pentru parinti sa cunoasca semnele de alarma iar copiii
care pot incerca suicidul sa !ie a%utati.
Observati si ascultati:
Jiti atenti la un tinar care pare depresiv si melancolic, are note proaste si lipseste de la scoala.
:ste important sa mentineti comunicarea desc.isa si sa va exprimati #ri%a, sustinerea si dra#ostea
pentru copil. 4aca acesta are incredere in dumneavoastra, aratati/i ca ii luati in serios #ri%ile. 3
cearta cu un prieten poate sa nu insemne ceva important pentru dumneavoastra dar pentru un
tinar poate !i intensa si imensa. :ste important sa nu minimali8ati sau sa luati in deridere
11
evenimentele prin care trece tinarul7 crescind ast!el sentimentul lui de neimportanta.
4aca adolescentul nu se simte con!orta"il discutind cu dumneavoastra su#erati/i o persoana mai
neutra, cum ar !i o alta ruda, un mem"ru al "isericii, un antrenor, un consilier scolar sau medicul
copilului.
Puneti intrebari:
'nii parinti se #indesc de doua ori cind vine vor"a de a intre"a tinerii daca s/au #indit la
sinucidere sau la a/si !ace rau. 'nii se tem ca intre"ind vor planta idea de sinucidere in creierul
tinarului. !ste intotdeauna o idee buna sa intrebati. 'neori va a%uta sa va explicati de ce
intre"ati. 4e exemplu, puteti spune G)m o"servant ca vor"esti mereu ca ai vrea sa mori, te/ai
#indit vreodata sa incerci sa te sinuciziHG
Cautati a<utor:
4aca va dati seama ca copilul dumneavoastra se #indeste la sinucidere, cautati a<utor imediat.
Medicul dumneavoastra va poate prezenta unui psi.olo# sau psi.iatru. 4aca v/ati !ixat o intilnire
cu un psi.olo# !iti si#uri ca va veti prezenta cu copilul, c.iar daca credeti ca acesta se simte mai
"ine. Aindurile suicidale tind sa vina si sa plece, totusi este important ca adolescentul sa
primeasca a%utor dezvoltindu/si aptitudinile necesare pentru a diminua aparitia acestei #indiri.
'aca copilul refu8a sa mearga la psi4olog7 discutati cu psi.olo#ul. )cesta va va putea indica
strate#ii care sa va a%ute pe dumneavoastra si pe copil. )mintiti/va ca orice conflicte intre
parinte si copil pot agrava gindirea negativa mai ales daca se simte izolat, neinteles,
neimportant sau suicidal. Rezolvati aceste pro"leme intr/un mod constructiv. 4e asemenea
spuneti psi.olo#ului daca in !amilie e:ista istoric de depresie7 abu8 de substante7 violenta sau
criticism continu*
#u presupuneti ca cineva care a incercat sa se sinucida si acum face tratament este automat
mai bine:
8ndivizii care au incercat suicidul si va spun ca se simt "ine acum ca !ac tratament nu tre"uie
intotdeauna crezuti. 'n motiv pentru care nu mai incearca acum sa se sinucida este pentru ca nu
au indea<uns de multa energie sa se sinucida cind sunt foarte depresivi. 'n alt motiv pentru
sinuciderile in timpul tratamentului si a unei ameliorari este dorinta de eli"erare din starea de
anxietate prin moarte. 4esi nu este "ine sa urmariti !iecare pas al unei persoane care se
recupereaza este important sa !iti si#uri ca liniile de comunicare dintre dumneavoastra ramin
li"ere.
%cceptati importanta amenintarilor cu sinuciderea:
;u !aceti #reseala sa credeti ca cei care se #indesc la sinucidere nu doresc sa caute a%utor sau sa
se sinucida. Studiile pe victimele suicidului arata ca peste <umatate au cautat a<utor medical
in ultimele = luni de viata. ;u lasati copilul sa #aseasca sin#ur a%utor pro!esional/de o"icei nu
11
este capa"il. ;u presupuneti niciodata ca un copil care este determinat sa/si puna capat vietii nu
poate !i oprit. 9.iar si cele mai sever depresive persoane au sentimente mixte despre moarte,
pendulind pina in ultimul moment intre dorinta de a trai si de a muri. )cestia nu vor sa moara,
vor ca durerea sa se opreasca. 8mpulsul de a termina tot, indi!erent cit de coplesitor este nu se
mentine o vesnicie.
'iscutati cu copilul:
9um oamenii care se #indesc la sinucidere se simt singuri si fara a<utor, cel mai important
lucru pe care il puteti !ace este sa comunicati cu acesta desc4is* %ratati ca va pasa, stresati
dorinta de a asculta. 4easemeni !iti si#uri ca acesta vor"este serios despre sinucidere. ;u
presupuneti ca oamenii care vor"esc despre sinucidere nu o vor !ace. @12 dintre persoanele care
se sinucid dau indicii asupra intentiilor lor sau isi marturisesc sentimentele unui prieten sau
mem"ru al !amiliei. ;u i#norati ceea ce par a !i doar amenintari ocazionale sau remarci. Ior"e
precum G3 sa/ti para rau cind am sa morG sau G;u vad nici o cale de rezolvareG indi!erent de
vocea vesele cu care au !ost spuse pot indica #induri serioase de sinucidere.
3 pre%udecata des intilnita este cea !ata de discutia despre sinucidere. 4aca aduceti su"iectul in
discutie nu veti inrautati lucrurile. #u e:ista riscul >de a da cuiva idea>* Mai corect este invers.
*unand intre"area despre sinucidere si discutarea su"iectului !ara a arata soc si dezapro"are este
unul dintre cele mai !olositoare lucruri pe care le puteti !ace. )ceasta sinceritate arata individului
ca il luati in serios.
Cum sa a<utati tinerii sa faca fata pierderii unui prieten prin sinucidere;
9e tre"uie sa !aceti daca o persoana cunoscuta a copilului dumneavoastra, un cole# sau prieten a
incercat sau s/a sinucisH Mai intii constienti8ati multiplele emotii ale copilului* 'nii tineri spun
ca se simt vinovati / mai ales cei care ar !i putut interpreta actiunile si cuvintele prietenului mai
"ine. %ltii se simt furiosi !ata de persoana care s/a sinucis pentru e#oismul sau sau spun ca nu
simnt nici o emotie puternica. ?oate aceste reactii sunt adecvate- spuneti copilului ca nu exista
"ine sau rau in aceste sentimente. 9ind o persoana incearca sa se sinucida si supravietuieste,
oamenilor le poate !i !rica sau se pot simti incon!orta"il sa discute despre acest su"iect cu
individul. ?re"uie sa reziste acestei tendinte, acesta este un moment cind persoana are nevoie sa
se simta conectata cu altii.
Ce este si la ce a<uta evaluarea psi4ologica;:valuarea psi.olo#ica este un proces de detectare
si caracteri8are a unor tulburari mentale*)ceasta metoda !olosita pentru evaluare va depinde
de nevoile adolescentului. *oate consta dintr/oserie de teste psi4ologice sau neuropsi4ologice
structurate precum si interviuri clinice pentru a identifica si a descrie problemele
1<
emotionale7 comportamentale sau de invatare care pot contribui la problemele tinarului*
*rocesul tine citeva ore si este completat in timpul citorva sedinte di!erite. :valuarea psi.olo#ica
tre"uie considerata in cazurile in care nu se cunosc motivele tul"urarilor de comportament,
invatare sau a!ective ale tinarului. Rolul psi.olo#ului este de a cauta indicii si de a rezolva un
mister pentru a decide care optiuni sunt potrivite pentru a a%uta pacientul.
$nformatiile pe care le poate aduce o evaluare psi4ologica:
/ severitatea simptomelor de depresie sau anxietate
/ prezenta unei diza"ilitati de invatare
/ sla"iciunile si aptitudinile academic
/ cauzele de "aza ale pro"lemelor emotionale
/ stilurile de copiere pozitive sau ne#ative
/ motivele comportamentului a#resiv
/ in!ormatii despre modul in care vede tinarul lumea
/ con!licte cu care se lupta pacientul
/ stilul de personalitate al tinarului.

/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
Ideea de sinucidere se ia asemenea gripei07 /media este de vin pentru supralicitare7 /nu
sunt programe guvernamentale0? 11 septem"rie este Kiua Mondial a *revenirii Suicidului,
iar analitii acuz nepsarea. 3amenii se sinucid de stres, sin#urtate i lips de stim personal.
*si.olo#ul Doris 9LrulniM s/a certat cu presa, n Jrana. )doratul revistei %s&chologies a decis,
oarecum pe urmele scriitorului american Malcolm AladNell $G 'he 'ipping %oint(! , c o mare
parte din e!ectul de avalan al sinuciderilor, mai ales la copii ( dup o sinucidere urmeaz o alta
i c.iar mai multe, prin e!ect de copiere i stimulare personal ( este cauzat de pres. Media.
)cele tiri care dau pulsul senzaionalului n mass/media mondial n #eneral i n unele ri n
special, umplnd primele pa#ini cu detalii amnunite ale cazurilor de sinucidere. 'itnd c de
!apt, aa cum crede, pe "un dreptate, Aeor#e *ruteanu, n cule#erea > Stil )i limbaj *n mass$
media din +om,nia , $*olirom, <11E, realizat de 8lie Rad&, acest tip de tiri nu nseamn pres.
>%un,nd accentul pe faptul divers, umpl,nd acest spa-iu at,t de pre-ios cu vid, cu nimic sau
aproape nimic, mass$media nu face altceva dec,t s. elimine informa-iile pertinente/, scria i
*ierre Dourdieu. AladNell susine c >ideea de sinucidere se ia asemenea gripei0/
Sinuciderile au un specific naional
10
S !ie oare aceasta sin#ura explicaie a attor !enomene de acest #en, !iecare cu speci!icul lor
naional, exacer"at acum i de criza economic european i mondialH Ba ora la care
3r#anizaia Mondial a Sntii se pre#tete pentru Kiua Mondial a *revenirii n materie de
Sinucidere, pe 11 septem"rie, s lum doar dou exemple, s zicem, la ndemn Jrana i
Romnia, cu un corolar intermediar, 'n#aria.
Statistic, 'n#aria i Jinlanda sunt rile europene cu cele mai multe decese la suta de mii de
locuitori, n condiiile n care media european este de 9,@2. Ba aceste ri, aplecarea spre
sinucidere s/ar prea c este #enetic, dac ar !i s credem unele articole de specialitate
din1ritish 2ournal of %s&hiatr& . 4e vin ar !i cele 112 #ene uralice din sn#ele lor. ?ot aceste
#ene sunt de vin, se pare, i pentru marea rat a sinuciderilor nre#istrate n Romnia, n
%udeele cu populaie preponderent ma#.iar 9ovasna, Oar#.ita i Satu Mare.
9rana7 campioan. a bun.st.rii i a sinuciderilor
4ar explic ele oare !aptul c ma%oritatea sinuci#ailor sunt "r"aiH ;u numai n aceste ri, ci i
n restul :uropei. Ci mai ales n Jrana, ar care practic se situeaz, ntr/un clasament al !ericirii
i al "unstrii, la polul opus Romniei. Ci totui, n Oexa#on se numr urmtorii cei mai
numeroi sinuci#ai din :uropa, dup Jinlanda i 'n#aria, 17,E2 la 111.111 de locuitori,
procent #lo"al n <11@. 9a i cum calitatea vieii sau evoluia unei ri, capacitatea sa de
consiliere i de adaptare a condiiilor de munc ar !i proporionale cu procentul de sinucideri. 9u
ct mai dezvoltate sunt aceste condiii, cu att ne sinucidem mai mult. )spect curios, "izar i
aproape paradoxal pentru o Jran n care aproape !iecare ntreprindere are n componena sa un
9omitet de 8#ien i de 3r#anizare a Muncii. =nsrcinat, ntre altele, cu prevenirea acestor cazuri
la locul de munc. ;u e o #lum, este c.iar "anal. 9ine nu a auzit de !aimoasele cazuri de
sinucidere de la Renault sau Jrance ?elecomH Ci totui, n anul <11< Jrana nu are nc o
strate#ie #uvernamental de prevenire a sinuciderilor, iar numrul celor care i iau viaa din
cauza stresului la serviciu este n cretere. 9a i cel al "r"ailor care sunt proaspt divorai sau
au devenit de curnd vduvi. *e o .art a re#iunilor, industrializarea i prezena marilor societi
sunt i ele sinonime cu un procent mare al sinuciderilor. =n ocuren, n Jrana este vor"a de
centru i de vest.
@arg4ita7 Covasna7 Satu Mare: de ce atAtea sinucideri;
=n Romnia, re#iunile cele mai atinse nu sunt cele mai mult industrializate, ci acelea cu populaie
ma%oritar ma#.iar. *este tot ns, dar mai ales n %udeele de unde o mare parte a populaiei a
plecat la munc n strintate, rata sinuciderilor printre copii este alarmant. Romnia este
17
departe de cei @/1< copii care se sinucid lunar n Jrana $date din !e"ruarie <11<&, ca i de
motivele lor $.ruirea i #lumele proaste !cute de cole#i la coal&, dar oare este necesar s
numrm certi!icatele de deces la medicul le#ist pentru a realiza c sinuciderea nu mai este un
mo!t $nici nu a !ost cu adevrat vreodatP&, ci un !enomen care deriv, enorm, din criza
economic, a muncii, a pieelorH )m vzut/o n Arecia, am vzut/o i n 8talia, *ortu#alia,
Spania, vor urma pro"a"il i alte ri.
Boris CCrulniD: teama de o epidemie de sinucideri
9riza economic pe care o trim din <11@ ncoace, cu toii, a pus n valoare de%a un !enomen nou
( ca"inetele psi.olo#ilor devin nencptoare, iar clienii lor nu sunt neaprat nevoiai, ci c.iar
patroni i directori de mari societi, politicieni. 8ar a%utorul nu este, din ne!ericire, c.iar att de
simplu. 9um s depistezi rapid cine este sinuci#a i cine nuH >%acientul suicidar este o
provocare suprem. pentru un e3pert psihoterapeut, crede 9ristina ?o.neanu, psi.olo# clinician,
psi.oterapeut. 4u e3ist. o a doua )ans. dup. sinuciderea unui pacient. O gre)eal. *n
tratamentul unui pacient suicidar poate fi mortal. pentru acesta, precum )i devastatoare pentru
cei dragi lui )i pentru terapeut. 5ceste lucruri determin. un anumit nivel de fric. )i nelini)te *n
majoritatea psihoterapeu-ilor, care, la r,ndul lor, deseori sf,r)esc prin a$)i gestiona gre)it
pacien-ii suicidari, ca urmare a propriei lor nelini)ti/.
*are exa#erat s ne #ndim la aa ceva, poate c nu ar !i inutil s re!lectm la avertismentul lui
9LrulniM >+iscul unei supramediatiz.ri a sinuciderilor este o epidemie,.
15
16