Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
RELIGIOASA
A EXISTENTEI
Cuprins:
veche
5. Vocile vremii
1.Omul Evului Mediu
Evul Mediu este o perioada delimitata, in general, de istorici, intre sfarsitul
Antichitatii, marcat de caderea Imperiului Roman de Apus ( 476 ) si
inceputul Renasterii.
Viziunea pesimista asupra omului, slab, vicios, injosit in fata lui Dumnezeu,
este prezenta de-a lungul intregului Ev Mediu.
Cum ar putea omul muritor sa fie drept inaintea lui Dumnezeu? Cum ar
putea cel nascut din femeie sa fie curat? Iata, nici luna nu este stralucitoare
si stelele nu sunt curate inaintea Lui ; cu atat mai putin omul muritor, care
nu este decat un vierme, fiul omului, care nu este decat un viermisor (Iov
25.4-6)
Prin esenta, prin vocatie, omul Evului Mediu este un pelerin, iar in secolele
12-13 , sub forma cea mai inalta si primejdioasa cu putinta a pelerinajului –
un cruciat. Orice om era in Evul Mediu un pelerin potential sau simbolic.
Insa aceasta chemare a drumului poate sa-l si rataceasca pe omul medieval
caci il poate smulge stabilitatii, care este si ea o conditie de moralitate si
mantuire. Pelerinajul se poate transforma in ratacire, in vagabondaj. Vai de
omul fara niciun capatai in Evul Mediu, mai ales daca e cleric.
Fiind analfabet, omul Evului Mediu are o imaginatie usor de modelat dar si o
memorie foarte buna. Este fascinat de un numar – simbolul 3 (trei) –
reprezentand Sfanta Treime, Cifra Evanghelistilor, Fluviile Paradisului,
Virtutile Cardinale.
Tot ce aflam despre viata religioasa de toate zilele din acea epoca, evoca
fara incetare alternanta dintre doua extreme aproape opuse. Pornirea si ura
impotriva preotilor si calugarilor nu este decat reversal unui atasament si al
unui respect general si profound.
In toate acestea nu trebuie cautat nici falsa evlavie, nici bigotism van, ci o
incordare intre doi poli spirituali, care in constiinta moderna aproape ca nu
mai exista. Dualismul absolute in modul de a concepe lumea pacatoasa in
opozitie cu imparatia lui Dumnezeu ingaduie aceasta posibilitate. In
spiritual medieval, toate sentimentele mai inalte si mai pure sunt absorbite
de religie, in timp ce instinctele firesti, senzoriale, respinse constient,
trebuie sa scada pana la nivelul lumesc, considerat pacatos. In constiinta
medievala se formeaza, ca sa spunem asa, doua perceptii de viata
concomitente; conceptia cucernica, ascetica, a atras spre sine toate
simtamintele morale, cu atat mai neinfrnat se razbuna conceptia lumeasca,
lasata cu totul in seama diavolului. Cand una dintre aceste doua conceptii
domina complet, atunci il vedem ori pe pacatosul sfant, ori pe cel
desfranat; de de obicei, ele ajung in echilibru nestabil, cu o larga
amplitutudine de oscilatie, si vedem niste oamnei patimasi. Ale caror
pacate flagrante fac uneori sa erupa cu atat mai violent copesitoarea lor
evlavie.
Din calatoriile lui de-a lungul Romaniei,acesta pune pe hartie cateva lucruri
semnificative despre cultul crestin-ortodox roman :,,fiecare sat isi are mica
lui biserica’’, ,,numarul bisericilor de aici este necrezut de mare’’, ,,toate
fetele bisericesti sunt de obarsie modesta ,sau se trag din popor’’.
5.Vocile vremii
Cea mai importanta opera a vremii este cartea domnitorului Neagoe
Basarab, „Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Theodosie”, lucrare
scrisa in secolul al XVI-lea in limba slavona, lucrare care include meditatii si
sfaturi religioase legate de rolul domnitorului.
A fost unul dintre cei mai mari carturari din trecutul nostru, fiind primul
poet naţional, primul versificator al Psaltirii in tot Rasaritul ortodox, primul
traducator din literatura dramatica universala şi din cea istorica in
romaneste, primul traducator al carţilor de sluijba in romaneste in Moldova,
primul carturar roman care a copiat documente si inscriptii, unul dintre
primii cunoscatori si traducatori din literatura patristica şi post patristica la
noi şi care a contribuit la formarea limbii literare romanesti.
Proiect realizat de
urmatorii elevi:
Gheorghe Ana-Maria
Onesemniuc Irina
Dragota Iulia Daniela
Metelet Maria Cristina
Bacaoanu Mihai Andrei
Gabor Stefan
Bibliografie:
Neagu Djuvara – „Intre Orient
si Occident”
Johan Huizinga – „Amurgul
Evului Mediu”
Jacques Le Goff – „Omul
medieval”
Lucian Blaga – „Opere”
Nicolae Manolescu – „Istoria
critica a
literaturii romane”
Manualul de literatura
universala