Drept procesual penal Curs nr.

8
Anul III Drept zi
Schimbarea incadrarii juridice. Schimbarea calificarii faptei
Schimbarea incadrarii nu se confunda cu schimbarea calificarii faptei. Schimbarea incadrarii o face organul judiciar,
iar schimbarea calificarii faptei o face legiuitorul. Potrivit art.41 C.pr.pen instanta sesizata cu judecarea unei infractiuni
ramane competenta a o judeca chiar daca constata, dupa efectuarea cercetarii judecatoresti, ca infractiunea este de
competenta instantei inferioare.
Potrivit art.41 C.pr.pen alin. schimbarea calificarii faptei printr!o lege noua, intervenita in cursul judecarii cauzei,
nu atrage necompetenta instantei de judecata, afara de cazul cand prin acea lege s!ar dispune altfel.
"aca schimbarea calificarii faptei a avut loc printr!o lege intervenita inainte de sesizarea instantei, se impune de la
inceput sesizarea instantei competente potrivit legii.
Incompatibilitatea :
#ste situatia in care se poate afla o persoana care face parte dintr!un organ judiciar si care datorita unor imprejurari
personale, poate fi suspectata de lipsa de obiectivitate in solutionarea unei cauze penale.
$ncompatibilitatea ii vizeaza pe % judecatori, magistrati, procurori, organe de cercetare penala, grafieri, interpreti,
e&perti, etc.
Cazurile de incompatibilitate sunt prevazute de art.4'!4( C.pr.pen.%
Art. 46. Rudenia intre judecatori ! )udecatorii care sunt soti sau rude apropiate intre ei nu pot face parte din
acelasi complet de judecata.
Art. 4. !udecator care s"a pronuntat anterior ! )udecatorul care a luat parte la solutionarea unei cauze nu mai
poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr!o instanta superioara, sau la judecarea cauzei dupa desfiintarea hotararii
cu trimitere in apel sau dupa casarea cu trimitere in recurs. "e asemenea, nu mai poate participa la judecarea cauzei
judecatorul care si!a e&primat anterior parerea cu privire la solutia care ar putea fi data in acea cauza.
Art. 48. Alte cauze de incompatibilitate ! )udecatorul este de asemenea incompatibil de a judeca, daca in cauza
respectiva% a* a pus in miscare actiunea penala, a emis mandatul de arestare, a dispus trimiterea in judecata sau a pus
concluzii in fond in calitate de procuror la instanta de judecata+ b* a fost reprezentant sau aparator al vreuneia din parti+ c*
a fost e&pert sau martor+ d* e&ista imprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma, el, sotul sau vreo ruda
apropiata.
$ncompatibilitatea vizeaza calitatea de e&pert si de martor in aceeasi cauza, calitatea de martor avand prioritate.
Participarea ca e&pert sau martor in aceeasi cauza de mai multe ori nu echivaleaza cu incompatibilitatea.
,a cazurile prevazute la art.4'!4( se adauga si cazurile prevazute de ,egea nr.1'1- ../.
Abtinerea :
#ste institutia prin care cel aflat intr!un caz de incompatibilitate declara ca nu participa la solutionarea conflictului
in legatura cu care e&ista situatia de incompatibilitate.
Persoana incompatibila este obligata sa declare Presedintelui $nstantei, procurorului care supravegheaza cercetarea
penala sau procurorului ierarhic superior ca se abtine in cauza respectiva aratand cazul de incompatibilitate ce constituie
motivul abtinerii.
Persoana care nu si!a indeplinit obligatia de abtinere poate fi sanctionata disciplinar. $n cursul judecatii, abtinerea
judecatorilor, procurorilor, magistratilor, asistentilor sau grefierilor, se solutioneaza de un alt complet in sedinta secreta cu
ascultarea celui ce se abtine.
$n caz de admitere a cererii de ultima instanta, instanta va stabili in ce masura vor fi pastrate actele indeplinite si
masurile dispuse. $ncheierea prin care s!a admis sau s!a respins abtinerea nu este supusa nici unei cai de atac.
Recuzarea %
#ste institutia prin care incompatibilitatea este inlaturata la cererea uneia dintre parti. 0ecuzarea poate fi facuta atat
in cursul urmaririi penale, cat si in cursul judecarii de oricare dintre parti. #a poate fi formulata oral sau in scris cu
aratarea cazului de incompatibilitate care constituie motivul recuzarii. Cererea de recuzare se solutioneaza de un alt
complet de judecata.
Drept procesual penal Curs nr.8
Anul III Drept zi
Stramutarea :
#ste instanta prin care o cauza este luata din competenta unei instante si este data unei alte instante de grad egal.
1emeiul stramutarii il constituie banuiala legitima ce consta in % impartialitatea si obliectvitatea judecarii cauzei cat
si necesitatea asigurarii linistii publice ori pentru evitarea unor tensiuni sociale.
Stramutarea este de competenta $naltei Curti de Casatie si )ustitie 2art.3'!'1 C.pr.pen*.
$nalta Curte de Casatie si )ustitie solutioneaza cererea fara aratarea motivelor de admitere sau respingere a cererii.
$n caz de admitere a cererii de stramutare instanta se va pronunta si asupra actelor indeplinite.
Declinarea de competenta %
#ste institutia prin care organele de cercetare penala sau instanta de judecata constata ca nu este competenta sa
rezolve o cauza, motiv pentru care o trimite organului competent. "eclinarea de competenta se dispune printr!o hotarare
de declinare conform art.4. C.pr.pen 2Art. 4#. Declinarea de competenta " $%& $nstanta de judecata care isi declina
competenta trimite dosarul instantei de judecata aratata ca fiind competenta prin hotararea de declinare. $#& "aca
declinarea a fost determinata de competenta materiala sau dupa calitatea persoanei, instanta careia i s!a trimis cauza poate
folosi actele indeplinite si poate mentine masurile dispuse de instanta desesizata. $'& $n cazul declinarii pentru
necompetenta teritoriala, actele indeplinite ori masurile dispuse se mentin. $4& 4otararea de declinare a competentei nu
este supusa apelului si nici recursului.*
#&ceptia de necompetenta constituie mijlocul legal prin care legea permite anumitor subiecti procesuali sa invoce
lipsa de competenta a organului judiciar in fata caruia se desfasoara procedura judiciara si sa solicite o desesizare a
organului respectiv. 2art./5 C.pr.pen*.
#&ceptiile de necompetenta pot fi ridicate de procuror, de oricare dintre parti, sau puse in discutia partilor din
oficiu.
#&ceptia de necompetenta materiala si cea de necompetenta dupa calitatea persoanei pot fi ridicate in tot cursul
procesului penal, pana la pronuntarea hotararii definitive.
#&ceptia de necompetenta teritoriala poate fi ridicata numai pana la citirea actului de sesizare in fata primei instante
de judecata.
Conflictul de competenta :
"oua sau mai multe organe judiciare pot intra intr!un conflict in sensul ca se recunosc deopotriva competente sa
solutioneze cauza respectiva sau isi declina comptenta succesiv unul celuilalt. Conflictul de competenta poate fi pozitiv
sau negativ. Conflictul de competenta poate interveni numai intre organele judiciare care au acceasi competenta
functionala. 6u e&ista conflict de competenta intre o instanta si un organ de cercetare penala.
Conflictul de competenta ivit intre instante se solutioneaza de instanta ierarhic superioara si comuna fata de
instantele aflate in conflict 2#&% intre tribunalul 7alati si tribunalul 8raila se solutioneaza la Curtea de 9pel 7alati*.
Cand conflictul de competenta se iveste intre o instanta civila si una militara, solutionarea conflictului este de
competenta Curtii Supreme de )ustitie.
$nstanta ierarhic superioara comuna este sesizata in caz de conflict pozitiv, de catre instanta care s!a declarat cea
din urma competenta, iar in caz de conflict negativ, de catre instanta care si!a declinat cea din urma competenta.
Potrivit legiiPana la solutionarea conflictului pozitiv de competenta judecata se suspenda, e&ceptie facand
masurile si actele ce reclama urgenta.
$nstanta ierarhic superioara comuna hotaraste asupra conflictului de competenta cu citarea partilor, printr!o
hotarare de stabilire a competentei.
Potrivit art.43 C.pr.pen alin.' Conflictul de competenta intre doi sau mai multi procurori se rezolva de catre
procurorul superior comun acestora. Cand conflictul se iveste intre doua sau mai multe organe de cercetare penala,
competenta se stabileste de catre procurorul care e&ercita supravegherea activitatii de cercetare penala a acestor organe
Drept procesual penal Curs nr.8
Anul III Drept zi
(robele si mijloacele de proba :
)otiunea de proba :
$n orice domeniu de activitate umana adevarul trebuie descoperit si dovedit sub toate aspectele sale.
Potrivit principiului aflarii adevarului in procesul penal, nu numai activitatea de cunoastere a adevarului, in sens
larg, de catre organele competente, dar este si nevoie de dovezi date pentru a stabili e&istenta faptei si a vinovatiei
inculpatului in vederea tragerii la raspundere penala.
$n procesul penal, probele sunt definite ca fiind elemente de fapt cu relevanta informativa asupra tuturor laturilor
cauzei penale.
9rt.' C.pr.pen. *amurirea cauzei prin probe ! $n vederea aflarii adevarului, organul de urmarire penala si
instanta de judecata sunt obligate sa lamureasca cauza sub toate aspectele, pe baza de probe.
9rt. '/. " 21* Constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea e&istentei sau ine&istentei unei
infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit!o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare
a cauzei.
$n vorbirea curenta prin probe se intelege in sens larg acele mijloace care includ atat proba propriu!zisa cat si
mijloacele de proba. Cele doua notiuni nu pot fi confundate. Probele ca elemente de fapt au rolul de a afla adevarul in
procesul penal,iar mijloacele de proba sunt acele cai legale prin care se constata e&istenta probelor.
$n procesul penal roman a fost adoptat principiul liberei aprecieri a probelor, ele neavand mai dinainte o valoare
stabilita.
9preciarea probelor este facuta de catre organul de urmarire penala si de catre instanta de judecata ca urmare a
e&aminarii tuturor probelor administrate in vederea aflarii adevarului.
Clasificarea probelor :
1.dupa natura lor %
! probe in sprijinul invinuirii
! probe in sprijinul apararii
.dupa izvorul lor %
! probe imediate : obtinute din sursa lor originala 2de e& % declaratiile unui martor ocular, continutul unui proces
verbal de e&aminare a corpurilor delicte*
! probe mediate : provin dintr!o alta sursa 2de e& % declaratia unui martor care a relatat ce i!a povestit un martor
ocular*
/.dupa legatura lor cu obiectul probatiunii
! probe directe 2de e& % prinderea infractorului in flagrant delict*
! probe indirecte 2de e& % gasirea unui obiect asupra unei persoane, pete de sange pe o haina a unei persoane*
+biectul probatiunii :
#ste alcatuit din totalitatea faptelor si imprejurarilor de fapt ce trebuie dovedite in scopul solutionarii unei cauze
penale. ;biectul probatiunii cuprinde numai faptele si imprejurarile de fapt. 6ormele juridice nu trebuie dovedite
deoarece se prezuma ca ele sunt cunoscute.
<aptele si imprejurarile de fapt difera de la o cauza la alta, in functie de particularitatile infractiunii.
=n loc important il constituie faptele principale si faptele probatorii.
<aptele principale sunt probe directe 2e& % actiunea prin care au fost sustrase bunurile, actiunea prin care a fost
suprimata viata victimei *.
<aptele probatorii sunt probele indirecte 2e& % relatiile de dusmanie dintre victima si inculpat, obiectele si petele
de sange. <apte probatorii mai sunt si indiciile.
Drept procesual penal Curs nr.8
Anul III Drept zi
,aptele similare- au.iliare si ne/ati0e :
<aptele similare sunt acelea care se aseamana cu faptele principale fara sa se afle intr!o legatura de cauzalitate.
Sunt fapte similare % modalitatea de a comite o infractiune printr!un anumit mod si care se aseamana cu faptele
principale si care in final conduce la identificarea faptuirorului.
<aptele au&iliare sunt acelea care pot furniza anumite informatii privind solutionarea unei cauze. "e e& % afirmatia
unui martor cu privire la necesitatea ascultarii unui alt martor sau un martor care a mai fost ascultat si a carui declaratie
este pusa sub semnul intrebarii.
<aptele negative nu intra in obiectul probatiunii deoarece nu se pot proba. "e e& % o persoana nu poate dovedi ca
nu a fost niciodata la 8raila sau la 1ulcea. <aptele negative pot fi probate prin fapte pozitive daca sunt determinate la o
persoana : de e& % se poate dovedi ca o persoana a fost intr!o zi la o anumita ora in 8raila*.
6u intra in obiectul probatiunii faptele si imprejurarile care nu sunt in conceptia noastra posibile. "e e& % nu se
poate proba ca moartea unei persoane a survenit ca urmare a unor farmece.
,aptele si imprejurarile care nu trebuie do0edite :
a*prezumtiile legale absolute 2 de e& % art.55 alin.1 si art.11/ alin.1 din noul Cod Penal minorul care nu a
implinit varsta de 14 ani nu raspunde penal + minorul care a implinit varsta de 1' ani raspunde penal *
b*fapetele evidente si faptele notorii nu trebuie dovedite. <aptele evidente sunt cunostintele despre bine
dobandite din e&perienta vietii 2nu trebuie dovedit ca apa ingheata la . grade Celsius*. <aptele notorii sunt cele
cunoscute de toata lumea. 6otorietatea poate fi generala sau locala.
c*faptele necontestate sunt imprejurarile pe care partile de comun acord le accepta.
(ertinenta- concludenta si utilitatea probelor :
Probele sunt pertinente daca au legatura cu solutionarea cauzelor penale, cu faptele si imprejurarile ce trebuie
dovedite intr!o anumita cauza. Probele pertinente conduc intotdeauna la aflarea adevarului. "e e& % declaratia unui
martor in care arata modul in care inculpatul a lovit victima.
Probele sunt concludente daca ele sunt esentiale in cauza contribuind hotarator la solutionarea procedurii penale.
"e e& % declaratia unui martor in care el arata modul in care inculpatul a talharit victima.
Probele concludente sunt pertinente insa nu orice proba pertinenta este si concludenta. "e e& % relatiile de
dusmanie dintre inculpat si victima constituie o proba pertinenta dar nu si concludenta, pentru ca nu aduce informatii
esentiale si edificatoare pentru rezolvarea cauzei.
Probele sunt utile in masura in care fiind concludente se impune administrarea lor in cauza penala. ; proba este
utila daca este de natura a conduce la clarificarea anumitor fapte sau imprejurari care nu au fost dovedite prin alte
probe.
1oate probele sunt utile si concludente, insa nu orice proba concludenta este si utila. "e e& % daca intr!o cauza sunt
ascultati mai multi martori oculari, instanta de judecata dupa audierea unora dintre ei, poate respinge ca inutila proba de
a mai fi ascultati si alti martori.
9dmiterea sau respingerea cererii de probe se face de catre instanta de judecata motivat.
Potrivit art.'( alin.1 C.pr.pen #ste oprit a se intrebuinta violente, amenintari ori alte mijloace de constrangere,
precum si promisiuni sau indemnuri, in scopul de a se obtine probe. "e asemenea, este oprit a determina o persoana
sa savarseasca sau sa continue savarsirea unei fapte penale, in scopul obtinerii unei probe.
Sarcina probatiunii : 2art.'3, alin.1*
Sarcina probatiunii este acea obligatie procesuala ce revine organelor de urmarire penala si instantelor de
judecata, de a dovedi imprejurarile care formeaza obiectul probatiunii.
Sarcina probatiunii reprezinta o obligatie de serviciu a subiectilor oficiali, intrucat potrivit art.', art.. alin.1,
art.(> C.pr.pen, organul de urmarire penala si instanta de judecata sunt obligate sa stranga probele necesare pentru
aflarea adevarului. 9ceasta obligatie nu trebuie confundata cu propunerea de probe.
$n realizarea acestei obligatii organele judiciare au dreptul de a administra orice proba pe care o considera
pertinenta, concludenta si utila in vederea aflarii adevarului.
Drept procesual penal Curs nr.8
Anul III Drept zi
9rt.'3 alin. prevede % orice persoana care cunoaste vreo proba sau detine vreun mijloc de proba este obligata sa
le aduca la cunostinta sau sa le infatiseze organelor de urmarire penala sau instantei de judecata . 9tunci cand e&ista
probe de vinovatie, invinuitul sau inculpatul are dreptul sa probeze lipsa lor de temeinicie.
Aprecierea probelor :
#ste unul din cele mai importante probe ale procesului penal pentru ca intregul volum de munca se concentreaza
in solutia pronuntata. $n aceasta operatiune de evaluare si estimare a realitatii e&primata prin probele administrate,
organele de urmarire penala si instanta de judecata isi formeaza convingerea ca urmare a unui proces psihic in care
elementele obiective 2 probele* dau nastere unui sentiment de certitudine in legatura cu e&istenta sau ine&istenta unei
infractiuni cat si a vinovatiei inculpatului.
Potrivit art.'/ alin., astfel cum a fost reprodus prin legea nr.1(-../ astfel Probele nu au valoare mai dinainte
stabilita. 9precierea fiecarei probe se face de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata in urma e&aminarii
tuturor probelor administrate, in scopul aflarii adevarului.
1ijloacele de proba :
"in prevederile art.'/ si art.'4 alin.1 rezulta ca mijloacele de proba sunt acele mijloace sau procedee prin care se
constata elementele de fapt care pot servi ca proba. #le sunt prevazute in art.'4 alin.1 ?ijloacele de proba prin care se
constata elementele de fapt ce pot servi ca proba sunt% declaratiile invinuitului sau ale inculpatului, declaratiile partii
vatamate, ale partii civile si ale partii responsabile civilmente, declaratiile martorilor, inscrisurile, inregistrarile audio
sau video, fotografiile, mijloacele materiale de proba, constatarile tehnico!stiintifice, constatarile medico!legale si
e&pertizele.
a&Declaratiile in0inuitului sau ale inculpatului :
Pot servi la aflarea devarului numai in masura in care sunt coroborate cu alte fapte sau imprejurari care rezulta
din ansamblul probelor dedus cauzei judecatii.
9tat organele de urmarire penala cat si instanta de judecata au obligatia de a!l asculta pe inculpat in cele mai
importante momente ale procesului penal.
$n faza de urmarire penala invinuitul sau inculpatul este ascultat la inceputul urmaririi penale 2art.>. alin. si /*
cat si la sfarsitul urmaririi penale 2art./>*. $nculpatul este ascultat cu ocazia luarii masurii arestarii prevedntive, in
cazul continuarii cercetarii, dupa punerea in miscare a actiunii penale 2 art./> alin.4* cat si cu ocazia prezentarii
materialului de urmarire penala 2art.3.*.
$n cursul judecatii inculpatul este ascultat ori de cate ori este necesar 2art.//!/4*.
$n timpul urmaririi penale, organul care instrumenteaza cauza nu!l va asculta pe inculpat atunci cand acesta se
sustrage de la cercetare, este disparut sau nu locuieste in tara 2art.1/> indice 1*.
$n faza judecatii inculpatul mai este ascultat atunci cand in probele administrate rezulta unele contradictii si este
necesara lamurirea acestora.
$ncalcarea dispozitiilor cu privire la ascultarea inculpatului sunt sanmctionate cu nulitatea absolta.

Drept procesual penal Curs nr.8
Anul III Drept zi