EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL=drepturile subiective civile si obligatiile civile carora actul juridic le da

nastere, le modifica sau le stinge

-reglementarea efectelor actului juridic civil se gaseste in C.civ., care contine doua categorii de norme juridice care
privesc fie efectele conventiilor sau contractelor, in general, fie efectele diferitelor contracte regelementate de
C.civ.
-exista si regelemntari speciale referitoare la efectele altor contracte civile
->determinarea efectelor actului juridic civilstabilirea sau fixarea drepturilor subiective civile si a
obligatiilor corelative generate, modificate sau stinse de un asemenea act
-este necesara deoarece nu intotdeauna continutul actului juridic civil este clar
->reguli de determinare a efectelor actului juridic civil:
-probarea actului juridic civil reprezinta faza prealabila, dar obligatorie pentru stabilirea efectelor actului
juridicdaca nu se dovedeste existenta actului juridic, atunci nu se mai pune problema stabilirii efectelor sale:idem
est non esse et non probari aceasta faza presupune aplicarea regulilor privin proba raporturilor juridice civile
concrete
-atunci cand exista mijloace de proba suficiente si concludente, odata cu dovedireaq actului juridic se stabilesc si
efectele sale, in masura in care acestea sunt clar exprimate
-pot exista insa si cazuri in care, desi existenta actului juridic este neindoielnica, efectele sale nu apar cu destula
claritate, mentinandu-se unle indoieli cu privire la continutul actului juridic respectiv=>se impune o a doua faza a
determinarii efectelor, care consta in interpretarea clauzelor actului
-interpretarea poate avea ca scop fie calificarea juridica a actului, fie stabilirea intelesului unor clauze, in functie de
care vor fi stabilite drepturile subiective si obligatiile civile ce revin partilor, fie atat calificarea juridica a actului, cat
si stabilirea intelesului unor clauze ale acestuia=>un prim rezultat al interpretarii actului juridic civil este calificarea
acestuia, adica incadrarea lui intr-un anumit tip de acte juridicedaca se ajunge la concluzia ca in speta este
vorba despre un act juridic civil tipic(numit), atunci vor fi incidente regulile stabilite in mod expres de lege pentru
acel tip de act juridic, iar daca se ajunge la concluzia ca in speta este vorba de un act juridic civil atipic (nenumit),
atunci se vor aplica regulile generale in materie de obligatii civile
-regulile de interpretare (art.970 alin.(2) si art.977-985 C.civ.):
-actul juridic se interpreteaza dupa vointa interna(reala), iar nu dupa sensul literal al cuvintelor intrebuintate
-actul juridic produce, pe langa toate efectele in vederea carora a fost incheiat, si acele efecte pe care legea,
echitatea sau obiceiul dau obligatiei dupa natura acesteia
-clauzele obisnuite intr-un act juridic se subinteleg, chiar daca nu sunt mentionate expres in cuprinsul acestuia
-clauzele unui act juridic trebuie supuse unei interpretari sistematice, deci se interpreteaza unele prin altele,
dandu-se fiecareia intelesul ce rezulta din intregul act
-daca o clauza este susceptibila de a primi doua intelesuri, ea se interpreteaza in sensul in care poate produce
efecte juridice, iar nu in sensul in care nu ar produce vreun efectactus interpretandus est potius ut valeat quam
ut pereat
-clauzele indoielnice se interpreteaza in sensul care rezulta din natura actului juridicquotiens idem senso duas
sententiat exprimit, ea potissimum accipiatur, quae rei gerendae aptior est
-in cazul in care raman indoieli, dispozitiile respective se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s-a incheiat
contractul(art.980)in obscuris inspici solet, qoud verisimilius est, aut quod pleremque fieri solet(clauzele obscure
se interpreteaza dupa ceea ce este mai verosimil sau dupa ceea ce se intampla mai des)
-clauzele indoielnice se interpreteaza in favoarea celui care s-a obligatin dubio pro reo
-oricat de generali ar fi termenii intrebuintati, efectele actului juridic trebuie sa fie numai acelea care pot fi
presupuse ca partile le-au voitactus non debent operari ultra intentionem agentos
-cand s-a folosit un exemplu pentru explicarea intelesului unor clauze, intinderea efectelor actului juridic nu
trebuie redusa le efectele din exemplul datquae dubitationis tollendae causa, contractibus inseruntur ius
commune non laedunt






PRINCIPIILE EFECTELOR ACTULUI JURIDIC CIVIL=acele reguli de drept civil care ne arata modul in care se
produc aceste efecte, respectiv cum, in ce conditii si fata de cine se produc aceste efecte
-principiile efectelor actului juridic civil sunt consacrate legislativ, insa numai pentru conventii de art.969 si de
art.973 C.civ., insa se admite unanim ca aceste principii se aplica, prin analogie, si actelor juridice unilaterale
-potrivit art.969 alin.(1) C.civ. conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractanteprincipiul
fortei obligatorii a conventiilor
-potrivit art.973 C.civ. conventiile n-au efect decat intre partile contractanteprincipiul relativitatii efectelor
conventiilor
1.Principiul fortei obligatoriipacta sunt servanda
=acea regula de drept potrivit careia actul juridic civil legal incheiat se impune partilor sau partii intocmai ca
legeaeste obligatoriu pentru parti, dar si pentru organul de jurisdictie investit cu solutionarea unui litigiu
decurgand dintr-un astfel de act, deci instanta este obligata sa asigure executarea actului juridic legal incheiat,
tinand seama, in interpretarea clauzelor lui, de vointa partilor
-fundamentul acestui principiu este reprezentat, pe de o parte, de necesitatea asigurarii stabilitatii si sigurantei
raporturilor juridice generate de actele juridice civile, iar, pe de alta parte, de imperativul moral al respectarii
cuvantului dat
-exceptii:=acele situatii in care efectele actului juridic nu se mai produc asa cum au prevazut partile la incheierea
lui, ci, independent de vointa lor, aceste efecte sunt fie mai restranse, fie mai intinse decat cele stabilite initial
a)cazuri de restrangere a fortei obligatorii=acele situatii, prevazute expres de lege, in care actul juridic isi inceteaza
efectele inainte de termen, datorita disparitiei unui element al sau
-incetarea contractului de locatiune din cauza pieirii toale sau considerabile a lucrului
-incetarea contractului de societate civila datorita anumitor cauze prevazute de art.1523 si urm. C.civ.
-incetarea contractului de mandat din cauza mortii, interdictiei, insolvabilitatii sau falimentului mandatantului ori
mandatarului
-incetarea imprumutului de folosinta din cauza mortii comodatarului, daca imprumutul respectiv s-a facut cu
luarea in considerare a persoanei comodatarului, precum si incetarea altor acte juridice intuitu personae ca urmare
a mortii partii in considerarea careia s-a incheiat actul
-obligarea comodatarului, de catre instanta, la restitutirea lucrului inainte de expirarea termenului stipulat de
parti sau inainte de satisfacerea trebuintelor sale, insa numai atunci cand comodantul ar cadea intr-o trebuinta
mare si neprevazuta de acel lucru
-incetarea contractului de concesiune datorita disparitiei, dintr-o cauza de forta majora, a bunului concesionat,
precum si incetarea aceluiasi contract prin renuntarea cncesionarului, datorita imposibilitatii obiective de a exploata
bunul concesionat
-incetarea la cererea titularului a acordului petrolier, in caz de survenire a unor evenimente care constituie
cauze de forta majora si care determina imposibilitatea obiectiva si definitiva de indeplinire a unor obligatii si/sau
realizare a unor drepturi ale titularului, prevazute in acord si care sunt esentiale pentru realizarea operatiunilor
petroliere
-stabilirea, prin lege, fie a duratei contractului, inferioara celei prevazute de parti in contractul aflat in curs de
executare, fie a altor efecte, mai restranse decat cele prevazute de parti
b)cazuri de extindere a fortei obligatorii:
-prorogarea(prelungire) efectelor anumitor acte juridice, prin efectul legii peste termenul prevazut de parti
-prelungirea efectelor actului juridic cu executare succesiva datorita suspendarii temporare a executarii acestuia
pe tot timpul cat dureaza cauza de suspendare
-moratriul legal, adica acordarea, prin lege, a unui termen care are ca efect amanarea generala a executarii
unor obligatii contractuale de catre o anumita categorie de debitori, in considerarea unor imprejurari exceptionale
precum crize economice, conflicte militare etc.
c)revizuirea efectelor actului juridic(contract sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ si cu executare succesiva) din
cauza ruperii echilibrului contractual in urma schimbarii imprejurarilor avute in vedere de parti in momentul
incheierii actului juridicteoria impreviziuniirebus sic stantibus :-se ajunge ca efectele actului juridic sa fie altele
decat cele pe care partile, in momentul incheierii respectivului act, au inteles sa le stabileasca si care sa fie
obligatorii pentru ele
d)acele situatii in care legea ar recunoaste uneia dintre parti posibilitatea de a aduce modificari unilaterale actului
respectiv, deci de a modifica actul juridic fara a avea nevoie de acordul celeilalte parti si fara ca aceasta sa se
poata opune
2.Irevocabilitatea actului juridic:=actului juridic bilateral sau multilateral nu i se poate pune capat prin vointa
numai a uneia dintre parti, iar actului juridic unilateral nu i se poate pune capat prin manifestarea de vointa, in
sens contrar, din partea autorului acestuia
-decurge din principiul fortei obligatorii a actului juridic, fiind o consecinta si, in acelasi timp, o garantie a acestui
principiu
-irevocabilitatea donatiilor nu reprezinta o simpla aplicatie a irevocabilitatii actului juridic civil bilateral, in sensul ca,
in materie de donatii, irevocabilitatea priveste nu numai efectele actului juridic, ci insasi esenta contractului de
donatie , fiind o condititie de validitate pentru formarea acestuia
-exceptii:=acele cazuri in care actului juridic bilateral i se poate pune capat prin vointa uneia dintre parti, actului
juridic multilateral i se poate pune capat prin vointa uneia sau mai multor parti, dar nu a tuturor, iar actului juridic
unilateral i se poate pune capat prin vointa autorului lui
a)principalele exceptii de la irevocabilitatea actelor bilaterale sunt:
-revocarea donatiei intre soti
-denuntarea contractului de locatiune incheiat pe durata nedeterminata
-incetarea(desfacerea) societatii civile in conditiile prevazute de lege
-revocarea contractului de mandat de catre mandatant si renuntarea mandatarului la mandat
-incetarea contractului de depozit la cererea deponentului
-denuntarea unor contracte de catre administratorul sau lichidatorul judiciar
-incetarea acordului petrolier prin renuntarea din partea titularului acestuia
-denuntarea de catre chirias a contractului de inchiriere a locuintei inainte de implinirea termenului stabilit, cu
conditia notificarii prealabile intr-un termen de cel putin 60 de zile
-denuntarea contractului de comanda a unei opere viitoare
-denuntarea contractului de asigurare, cu conditia notificarii prealabile a celeilalte parti intr-un termen de cel
putin 20 de zile
-incetarea contractului de concesiune, prin denununtarea unilaterala a concedentului si cu plata unei
despagubiri juste si prealabile catre concesionar, in cazu in care interesul national sau local impune o asemenea
incetare
-denuntarea unilaterala a contractului de voluntariat, fie de catre voluntar, fie de catre beneficiarul
voluntariatului, termenul stabilit pentru prezentarea preavizului fiind de 30 de zile
b)exceptiile de la irevocabilitatea actelor unilaterale sunt:
-legatul
-retractarea renuntarii la mostenire, care poate avea loc daca nu a expirat termenul pentru exercitarea dreptului
de optiune succesorala si daca, intre timp, mostenirea nu a fost acceptata de alti succesori ai defunctului
-revenirea asupra acceptarii exprese sau tacite a mostenirii, in cazul in care succesiunea ar fi fost absorbita sau
micsorata cu mai mult de jumatate, prin descoperirea uni testament necunoscut in momentul acceptarii
-revocarea marturisirii pentru eroare de fapt
-revocarea consimtamantului parintilor sau al parintelui firesc ori, dupa caz, a tutorelui la adoptia copilului de
catre o alta persoana sau familie, in termen de 30 de zile de la data exprimarii lui in conditiile legii
-revenirea asupra consimtamantului exprimat de o persoana in sensul de a i se preleva tesuturi, organe si celule
de origine umana in scop terapeutic, revenirea se poate realizapana in momentul prelevarii
-revocarea ofertei inainte de a ajunge la destinatar
3.Principiul relativitatii efectelor actului juridic:=regula de drept potrivit careia actul juridic civil produce
efecte numai fata de autorul sau, fara a putea sa profite ori sa dauneze tertelor persoaneactul juridic bilateral
sau multilateral da nastere la drepturi subiective si obligatii numai pentru partile lui, iar actul juridic unilateral
obliga doar pe autorul acestuiares inter alios acta aliis neque nocere, neque prodesse potest
-isi gaseste justificarea in doua idei de baza: natura volitionala a actului juridic civil impune un asemenea principiu
in sensul ca, daca este firesc ca o persoana sa devina debitor sau creditor pentru ca si-a manifestat vointa in acest
sens, la fel de firesc este ca o alta persoana sa nu devina debitor sau creditor fara voia sa; solutia contrara ar fi de
natura sa aduca atingere libertatii persoanei
->opozabilitatea actului juridic fata de terti=dreptul partii de a invoca acel act juridic impotriva tertului care
ar ridica pretentii in legatura cu un drept subiectiv dobandit de parte prin actul juridic respectiv, iar prin
inopozabilitatea actului juridic fata de terti se intelege lipsa unui asemenea drept
-parte=persoana care incheie actul juridic civil, personal sau prin reprezentare, si fata de care se produc efectele
actului respectiv
-partile reprezinta acea categorie de persoane fata de care actul juridic civil isi produce electele in temeiul
principiului relativitatii
-tertii(penitus extranei)=persoanele straine de un anumit act juridic, care nu au participat nici direct si nici prin
reprezentare la incheierea acestuia si fata de care actul juridic respectiv nu produce niciun efectnu sunt afectati
prin incheierea unui act juridic, in sensul ca acesta nu le profita, dar nici nu le dauneaza
-avand-cauza(habentes causam)=persoana care, desi nu a participat la incheierea actului juridic civil, este
totusi indrituita sa profite de efectele actului respectiv sau, dupa caz, este tinuta sa suporte aceste efecte daotrita
legaturii sale juridice cu una dintre partile acelui act juridic=>trei categorii:
*succesorul universal:=acea persoana care dobandeste un patrimoniu, adica o universalitate(universitas
bonorum)cazul mostenitorului legal unic, al legatarului care a cules intreaga mostenire si al persoanei juridice
dobanditoare a unui partimoniu prin efectul comasarii sau al transformarii
-succesorul cu titlu universal=acea persoana care dobandeste o fractiune dintr-un patrimoniu, precum: mostenitorii
legali, legatarul sau legatarii care au dobandit o cota-parte din mostenire, persoana juridica dobanditoare a unei
parti din patrimoniul persoanei juridice divizate
-intre succesorul universal si intre succesorul cu titlu universal nu exista vreo deosebire de ordin calitativ , ci numai
de ordin cantitativ=>ei formeaza o singura categorie de avanzi-cauza
-sunt considerati continuatori ai personalitatii autorului lor, tocmai pentru ca dobandesc un patrimoniu sau, dupa
caz, o fractiune de patrimoniu
-calitatea succesorilor universali sau cu titlu universal de a fi avanzi-cauza consta in aceea ca actul juridic civil
incheiat de autorul lor isi produce efectele si fata de ei, in sensul ca acesti succesori preiau toate sau o parte dintre
drepturile subiective si obligatiile autorului lor, cu exceptia drepturilor si obligatiilor strans legate de persoana
autorului, precum si cele declarate de parti ca intransmisibile
*succesorul cu titlu particular:=acea persoana care dobandeste un anumit drept subiectiv, privit individual(ut
singuli)cazul cumparatorului unui bun, donatorului, cesionarului, legataarului cu titlu particular etc.
-calitatea sa de avand-cauza se apreciaza nu in raport de actul juridic prin care a dobandit un anumit drept
subiectiv si nici in raport de alte acte juridice incheiate de autorul sau cu alte persoane si care acte nu au nici o
legatura cu dreptul subiectiv respectiv, ci numai in raport cu actele juridice anterioare ale autorului, referitoare la
acelasi drept sau bun, incheiate cu alte persoane
-dobanditorul unui anumit drept are calitatea de avnd-cauza numai daca sunt indeplinite cumulativ anumite
conditii:
-sa fie vorba de drepturi si obligatii strans legate de dreptul subiectiv dobandit
-sa fie vorba de acte juridice anterioare incheiate de autorul lui cu alte persoane si referitoare la acelasi drept
sau bun
-sa fi fost respectate formalitatile de publicitate prevazute de lege pentru acel act juridic sau inscrisul ce
constata actul juridic respectiv sa fi dobandit data certa
-producerea efectelor unui act juridic si fatade succesorii universali sau cu titlu universal ai partilor, precum si, in
conditiile aratate, fata de succesorul cu titlu particular este justificata si de principiul potrivit caruia un drept se
transmite asa cum apare el in patrimoniul transmitatorului, acesta din urma neputand ceda mai multe drepturi
decat arenemo plus iuris ad alium transferre potest quam ispe habet
*creditorii chirografari:=acei creditori care nu au o garantie reala care sa le asigure realizarea creantei pe care o
au impotriva debitorului
-sunt considerati de majoritatea autorilor ca fiind avanzi-cauza ai debitorului lor, in sensul ca ei suporta influenta
actelor juridice patrimoniale incheiate de debitor cu alte persoane, acte juridice prin care activul patrimonial se
poate mari sau micsora
- in principiu, aceste acte trebuie respectate de creditorul chirografar, deoarece el nu are dreptul sa se amestece in
treburile debitorului saucreditorilor chirografari le sunt opozabile actele juridice incheiate de debitorul lor cu terte
persoane; insa din aceste acte nu se nasc drepturi subiective si obligatii in beneficiul sau in sarcina creditorilor
chirografari, acestia nedevenind creditori sau debitori ca urmare a unor asemenea acte juridice
-pozitia creditorilor chirografari in raport de actele juridice incheiate de debitorul lor nu vizeaza atat principiul
relativitatii efectelor actului juridic, cat opozabilitatea fata de terti a drepturilor subiective civile si, implicit, a
obligatiilor partilor actului juridic
-exista o particularitate in sensul ca legea instituie anumite reguli specifice, prin care creditorii chirografari pot sa
inlature opozabilitatea fata de ei a actelor juridice incheiate de debitor in frauda intereselor lor, fie prin actiunea
revocatorie(pauliana),fie prin actiunea in declararea simulatieise explica prin aceea ca, spre deosebire de situatia
tertilor desavarsiti, intre creditorul chirografar si debitorul sau exista anumite raporturi, concretizate in dreptul de
gaj general
-exceptii:=acele cazuri in care efectele actului juridic civil s-ar produce si fata de alte persoane care nu au
participat la incheierea actului juridic resectiv, deci fata de alte persoane decat partile
-opozabilitatea fata de terti nu reprezinta o exceptie de la principiul relativitatii efectelor actului juridic civil,
deoarece in sarcina tertilor nu se nasc obligatii civile din actul juridic resectiv, ci este vorba numai de imprejurarea
ca tertilor nu le este permis sa aduca atngere drepturilor subiective nascute din acel act juridic, desigur in favoarea
partilor acestuia
-sunt impartite in exceptii reale si in exceptii aparenteopinia majoritara este in sensul ca exceptia reala de la
principiul relativitatii ar presupune ca, prin vointa partilor actului juridic, actul respectiv creeaza drepturi subiective
sau obligatii pentru o persoana ce nu a participat la incheierea lui, nici personal, nici prin rerezentant[stipulatia
pentru altul], situatia avanzilor-cauza, promisiunea faptei altuia, reprezentarea, actiunile directe si simulatia fiind
incluse in categoria exceptiilor aparente
-este apreciat insa ca este preferabil ca situatia unei anumite categorii de avnzi-cauza, anume cea a creditorilor
chirografari, precum si simulatia sa fie considerate exceptii de la opozabilitatea actului juridic, iar nu exceptii
aparente de la principiul relativitatii, intrucat nu este vorba despre drepturi subiective si obligatii civile care sa
apartina sau, dupa caz, sa revina unor persoane ce nu au participat nici drect, nici prin reprezentarenla incheierea
actului juridic si care nu au nici calitatea de succesori ai partilorsunt incluse in categoria exceptiilor aparente pe
considerentul ca drepturile creditorilor chirografari de a ataca actele juridice frauduloase ale debitorilor lor, precum
si, in cazul simulatiei, dreptul tertilor de buna-credinta de optiune intre a invoca actul juridic aparent sau actul
juridic ascuns se nasc din lege, iar nu din actul juridic incheiat de parti; se observa insa ca aceste doua exceptii
exced notiunii de efecte ale actului juridicdaca am admite ca asemenea drepturi privesc relativitatea efectelor
actului juridic, iar nu inopozabilitatea acestuia, ar insemna sa acceptam ca, ori de cate ori o persoana are dreptul
de a ataca un act juridic la care nu a fost parte, suntem tot in prezenta unei excepti de la principiul relativitatii
*stipulatia pentru altul(contractul in folosul unei terte persoane):=acel contract prn care promitentul se obliga
fata de stipulant sa execute o prestatie in favoarea tertului beneficiar, fara ca acesta din urma sa participe la
incheierea conventiei respective nici direct, nci reprezentata de stipulant
-exceptie veritabila de la principiul relativitatii, deoarece dreptul subiectiv al tertului se naste direct si in puterea
conventiei dintre stipulant si promitent, iar numai exercitiul acestui drept depinde de vointa tertului beneficiar
*situatia avanzilor-cauza:-nu constituie o exceptie reala deoarece:
-succesorii universal si cei cu titlu universal sunt persoane asimilate partilor, in sensul ca iau locul partilor initiale in
privinta efectelor actului juridic, fiind deci continuatori ai autorului lor, iar de cele mai multe ori aceasta situatie
nu este straina de vointa acestor succesori;
-succesorii cu titlu particular, in masura indeplinirii celor trei condtii, iau locul partii actului juridic, dobandirea
calitatii de avanzi-cauza facandu-se cu voia lor
-creditorii chrografari, admitandu-se ca fac si ei parte din categoria avanzilor-cauza, nu dobandesc drepturi
subiective sau obligatii din actul incheiat de debitorul lor, iar dreptul de a ataca actul fraudulor al debitorului lor se
naste din lege
*promisiunea faptei altuia(conventia de porte-fort):=acea conventie prin care promitentul se obliga fata de
creditorul promisiunii sa determine o a treia persoana sa incheie, sa adere ori sa ratifice un act juridic
-reprezinta numai in aparenta o exceptie, intrucat, in realitate, promitentul promite prorpia lui fapta(de a
determina o a treia persoana sa incheie, sa adere ori sa ratifice un act), iar tertul nu devine obligat prin aceasta
conventie, ci numaii daca se obliga personal sau prin reprezentant, deci tertul devine parte numai prin vointa sa
*reprezentarea:=procedeul tehnico-juridic prin care reprezentantul incheie un act juridic in numele si pe seama
reprezentatului, efectele actului juridic astfel incheiat producandu-se direct in persoana celui reprezentat
-este, in aparenta, o exceptie, in sensul ca efectele actului juridic se produc fata de reprezentat, desi actul nu a
fost incheiat fizic de catre acesta, dar, in realitate, nu este reala, deoarece, in cazul reprezentarii conventionale,
reprezentatul intra in notiunea de parte a actului juridic, iar in cazul reprezentarii legale, reprezentatul se vede in
temeiul legii titular de drepturi si obligatii izvorate din actul juridic incheiat de reprezentant, iar nu in temeiul
vointei altei persoane, parte in actul juridic respectiv
*actiuniile directe:=acele situatii n care, potrivit legii, reclamantul cheama in judecata paratul, cu care nu se
afla in raporturi contractuale, reclamantul fiind in raporturi contractuale cu o alta persoana cu care si paratul se
afla in raporturi contractuale
-C.civ. prevede doua asemenea cazuri:
-in cazul contractului de antrepriza de cladiri, lucratorii angajati de antreprenor(care sunt terti fata de contractul
de antrepriza) au dreptul de a actiona direct pe beneficiarul constructiei, numit comitent sau client(tert fata de
contractul dintre antreprenor si lucratori), pentru plata sumelor ce li se cuvin, dar numai in masura in care clientul
s-ar gasi dator catre antreprenor in momentul cererii
-daca pentru executarea contractului de mandat mandatarul si-a substituit, pe baza unui contract separat, o
alta persoana, mandantul are dreptul de a-l actiona in instanta, desi este tert fata de contractul prin care s-a
produs substituirea
-posibilitatea reclamantului de a pretinde un drept subiectiv, invocand un act juridic la care nu este parte, nu se
naste din acel act juridic, ci izvoraste din lege=>suntem in prezenta unei exceptii aparente
*simulatia:=operatiunea juridica prin care printr-un act juridic public, aparent, denumit si simulat, se creeaza o
alta situatie juridica decat cea stabilita printr-un act jurdic ascuns, secret, dar adevarat
-poate imbraca trei forme: actul fictiv, actul deghizat, interpunerea de persoane
-sanctiunea specifica: inopozabilititatea fata de tertii de buna-credinta, a situatiei juridice create prin actul juridic
secret, precum si, daca este cazul, inlaturarea simulatiei pe calea actiunii in simulatie
--concluzii:
-stipulatia pentru altulexceptie reala
-situatia succesorilor universali, su titlu universal sau cu titlu particular ai partilor actului jurdic, promisiunea
faptei altuia, reprezentarea, actiunile directe,cesiunea de creanta, ipoteza gestiunii intereselor altei persoane,
actele juridice colective si contractul colectiv de muncaexceptii aparente
-situatia creditorilor chirografari si simulatia sunt exceptii de la opozabilitatea fata de terti