Sunteți pe pagina 1din 7

Curs 3: Elemente de analiza matematica

Ne vom limita doar la prezentarea foarte succinta a unor not iuni generale, precum
aceea de spat iu metric, concentrandu-ne atent ia asupra unor not iuni de baza ale
analizei pe R
n
.
1 Spat ii metrice
Not iunea de spat iu metric generalizeaza proprietat ile lui R asociate cu distant a data
de funct ia (x, y) [x y[. O distant a sau o metrica pe mult imea nevida X este
o funct ie d : X X R, care satisface urmatoarele proprietat i:
1) d(x, y) 0 x, y X si d(x, y) = 0 x = y.
2) d(x, y) = d(y, x), x, y X.
3) d(x, y) d(x, z) + d(z, y), x, y, z X (inegalitatea triunghiului).
In acest caz spunem ca perechea (X, d) este un spat iu metric sau, mai put in
formal, ca X este un spat iu metric relativ la distant a d.
Exemplul standard de spat iu metric este mult imea numerelor reale prevazut a cu
distant a denita de d(x, y) = [x y[. Urmatoarele trei exemple de distant e pe R
n
sunt generalizari ale acesteia, n sensul ca pentru n = 1 se regaseste distant a d de
mai sus.
1. d
1
(x, y) =

i=1
(x
i
y
i
)
2
, x = (x
1
, x
2
, . . . , x
n
), y = (y
1
, y
2
, . . . , y
n
).
2. d
2
(x, y) =
n
max
i=1
[x
i
y
i
[, x = (x
1
, x
2
, . . . , x
n
), y = (y
1
, y
2
, . . . , y
n
) R
n
.
3. d
3
(x, y) =
n

i=1
[x
i
y
i
[, x = (x
1
, x
2
, . . . , x
n
), y = (y
1
, y
2
, . . . , y
n
) R
n
.
Prima distant a este cunoscuta sub numele de distant a euclidiana. Identi-
cand R
2
cu planul, d
1
(x, y) reprezinta lungimea segmentului cu extremitat ile de
coordonate (x
1
, x
2
), respectiv (y
1
, y
2
).
2 Spat ii normate
Multe aplicat ii semnicative presupun luarean considerat ie atat a structurii metrice
cat si a structurii algebrice a unei mult imi date. Sa consideram un spat iu vectorial
X peste corpul K. O norma pe X este o funct ie x |x| denita pe X cu valori
n R cu proprietat ile:
1) |x| 0 x X; |x| = 0 x = ;
2) |x| = [[|x|, K, x X;
1
3) |x + y| |x| +|y|, x, y X (inegalitatea triunghiului).
Un spat iu vectorial normat sau mai pe scurt, un spat iu normat este o
pereche (X, | |), formata dintr-un spat iu vectorial X peste K si o norma | | pe
X. Prin abuz de limbaj, la fel ca la spat ii metrice, ne vom referi la spat iul vectorial
X ca la un spat iu normat atunci cand este clara norma cu care X este echipat.
Cel mai simplu exemplu de norma este, desigur, funct ia modul denita pe K.
Orice spat iu normat (X, | |) este si spat iu metric cu distant a asociata normei
d : X X R, d(x, y) = |x y|.
In cele ce urmeaza vom considera numai spat ii vectoriale normate nitdimensionale.
Aceasta nu nseamn a catusi de put in ca analiza matematica pe spat ii innit dimen-
sionale nu are aplicat ii semnicative n multe domenii, printre care si economia.
Teoria preferint elor si a reprezent arii lor printr-o funct ie de utilitate, capitol impor-
tant al microeconomiei, ca si teoria echilibrului s-au dezvoltat n ultimii ani, ntr-un
astfel de cadru general.
Exemple de norme pe R
n
:
|x| =

i=1
x
2
i
, x = (x
1
, x
2
, . . . , x
n
) R
n
,
|x| = max
i=1,n
[x
i
[, x = (x
1
, x
2
, . . . , x
n
) R
n
,
|x| =
n

i=1
[x
i
[, x = (x
1
, x
2
, . . . , x
n
) R
n
.
Prima dintre aceste norme este norma euclidiana a carei distant a asociata
este distant a euclidiana d
1
, denita n sect iunea precedenta. Similar, celelalte doua
norme corespund distant elor d
2
si respectiv d
3
.
3 Siruri de elemente din R
p
In aceasta sect iune se extind not iunile de baza referitoare la sirurile de numere reale
la cazul p-dimensional. Vom presupune cunoscute denit iile si rezultatele privind
sirurile, studiate n liceu.
In cele ce urmeaza, vom considera drept spat iu metric, daca nu se precizeaza
altfel, mult imea R
n
prevazut a cu distant a euclidiana. Bila deschis a de centru a si
raza r este mult imea
B(a, r) = x X [ |x a| < r.
2
Se numeste sir din R
p
o funct ie f : N R
p
. Un sir se numeste marginit daca
mult imea termenilor sai este marginit a. Vom nota ca de obicei sirurile prin (x
n
)
n
,
(y
n
)
n
etc.
Sirul se numeste convergent daca exista a R
p
astfel ncat pentru orice
vecin atate V a lui a exista n
V
N astfel ca x
n
V , n n
V
. In acest caz, ele-
mentul a este unic si se numeste limita sirului. T inand cont de denit ia vecin atat ii
ntr-un spat iu metric si de cea a bilei deschise din R
p
, condit ia de convergent a catre
a a sirului (x
n
)
n
este echivalent a cu:
> 0 n

N |x
n
a| < n n

.
Not iunea de convergent a n R
p
este echivalent a cu convergent a pe componente
n R.
Propozit ia 1 Fie (x
n
)
n
un sir din R
p
cu x
n
= (x
1
n
, x
2
n
, . . . , x
p
n
) si a = (a
1
, a
2
, . . . , a
p
),
un element din R
p
. Atunci
lim
n
x
n
= a (i = 1, p lim
n
x
i
n
= a
i
).
Spunem ca (x
n
)
n
este sir Cauchy (sau fundamental) daca:
> 0 n

N d(x
n
, x
n+p
) < n n

p N.
Un rezultat similar teoremei anterioare poate stabilit pentru sirurile Cauchy.
Propozit ia 2 Fie (x
n
)
n
un sir din R
p
. Atunci (x
n
)
n
este sir Cauchy daca si numai
daca pentru orice i 1, . . . , p sirul (x
i
n
)
n
este sir Cauchy.
Se arata usor ca orice sir convergent este sir Cauchy. Un spat iu metric este
complet daca orice sir Cauchy de elemente ale sale este convergent. Spat iul R este
complet spre deosebire de Q. (Consideram mult imea Q organizata ca spat iu metric
cu distant a indusa de pe R.) Ca o consecint a a celor doua teoreme de mai sus si a
faptului ca R este complet se obt ine ca orice spat iu R
p
este complet.
4 Funct ii denite pe submult imi din R
p
Se generalizeaza not iunile de limita si continuitate din cazul funct iilor de o variabil a
reala. Fie D R
p
, f : D R si a R
p
un punct de acumulare pentru D.
3
Denit ia 3 Elementul l R = R se numeste limita funct iei f n punctul
a daca pentru orice vecinatate V a lui l exista U vecinatate a lui a astfel ncat pentru
orice x U D a sa avem f(x) V .
Ca si n cazul funct iilor de o variabil a, se poate demonstra urmatorul rezultat.
Propozit ia 4 (de caracterizare a limitei) Fie D R
p
, f : D R, a R
p
un
punct de acumulare pentru D si l R. Sunt echivalente:
(1) l = lim
xa
f(x);
(2) > 0

> 0 astfel ncat x D, x ,= a cu |xa| <

avem [f(x)l[ < ;


(3) Pentru orice sir (x
n
)
n
de elemente din D, x
n
,= a si lim
n
x
n
= a, avem
lim
n
f(x
n
) = l.
Armat iile (1)(3) ind echivalente, ecare dintre ele poate luata ca denit ie.
Daca limita exista, atunci ea este unica. Pentru a arata ca funct ia nu are limita
n a, este sucient sa gasim doua siruri (x

n
)
n
si (x

n
)
n
de elemente din D a,
convergente la a, pentru care sirurile corespunzatoare (f(x

n
))
n
si respectiv (f(x

n
))
n
au limite diferite sau sa gasim un sir (x
n
)
n
de elemente din D a, convergent la
a, pentru care (f(x
n
))
n
este divergent.
Exercit ii.
1. Sa se arate ca funct ia f : R
2
(0, 0) R, f(x, y) =
x
2
y
x
4
+ y
2
nu are limita
n (0, 0).
Rezolvare. Sa luam sirurile x

n
= (1/n, 1/n) si respectiv x

n
= (1/n, 1/n
2
) si sa
observam ca ambele siruri sunt convergente la (0, 0). Obt inem ca f(x

n
) =
n
1 + n
2

0, respectiv f(x

n
) =
1
2

1
2
. Prin urmare f nu are limita n (0, 0). 2
2. Sa se arate ca lim
(x,y)(0,0)
2
x
2
y
1
x
2
y
= ln 2.
Rezolvare. Fie (x
n
, y
n
) un sir convergent la (0, 0). Atunci f(x
n
, y
n
) =
2
x
2
n
y
n
1
x
2
n
y
n
si cum x
n
0, y
n
0, folosind o limita cunoscuta de la funct ii de o variabil a, avem
ca f(x
n
, y
n
) ln 2. 2
Sa observam ca, n cazul funct iilor de mai multe variabile p, se pot demonstra
proprietat i similare celor din cazul p = 1. De exemplu,
4
Propozit ia 5 Fie D R
p
, f, g : D R si a R
p
un punct de acumulare pentru
D. Daca [f(x)[ g(x) pentru orice x D si lim
xa
g(x) = 0 atunci lim
xa
f(x) = 0.
Exemplu. Fie f : R
2
(0, 0) R, f(x, y) = x sin
1
y
+ y sin
1
x
. Cum [f(x, y)[
[x[ + [y[, iar g(x, y) = [x[ + [y[ tinde la zero cand (x, y) tinde la (0, 0), rezulta ca
lim
(x,y)(0,0)
f(x, y) = 0.
Continuitatea funct iilor de mai multe variabile reale se deneste la fel ca n cazul
unei singure variabile. Fie D R
p
, f : D R si a D.
Denit ia 6 Funct ia f este continua n punctul a daca pentru orice vecinatate V
a lui f(a) exista o vecinatate U a lui a astfel ncat pentru orice x U D sa avem
f(x) V . Funct ia f este continua pe mult imea D daca este continua n orice punct
din D.
Si n cazul continuit at ii se poate demonstra o teorema de caracterizare, ecare
dintre cele trei caracterizari echivalente ale continuit at ii putand luata ca denit ie.
Propozit ia 7 Fie D R
p
, f : D R, a D. Sunt echivalente:
(1) Funct ia f este continua n a;
(2) > 0

> 0 astfel ncat x D cu |x a| <

avem [f(x) f(a)[ < ;


(3) Pentru orice sir (x
n
)
n
de elemente din D convergent la a, sirul valorilor f(x
n
)
n
este convergent la f(a).
O funct ie este continua n orice punct izolat al domeniului sau de denit ie. Daca
n plus, a este punct de acumulare al domeniului de denit ie al funct iei f, atunci f
este continu a n a daca si numai daca lim
xa
f(x) = f(a).
Ca si n cazul funct iilor de o singura variabil a reala, daca f si g sunt continue,
iar este un num ar real, atunci funct iile f + g, fg, f sunt continue.
Fie f o funct ie denita pe D R
p
, a D. Daca f este continu a n a atunci
f este continua n acest punct n raport cu ecare variabila n parte. Reciproca nu
este ns a adevarat a, asa cum rezulta din urmatorul exemplu.
Exemplu. Fie f : R
2
R, denita prin
f(x, y) =
x
4
2x
2
y + y
2
x
4
+ y
2
.
Exista lim
x0
f(x, 0) = lim
y0
f(0, y) = 1, dar nu exista lim
(x,y)(0,0)
f(x, y).
5
5 Derivate part iale. Diferent iabilitate
Vom extinde ntr-un mod natural not iunea de derivata si diferent iala de la funct ii
de o variabil a reala cu valori reale la funct ii denite pe R
n
. Presupunem cunoscute
not iunile elementare de derivabilitate pentru funct ii reale de variabil a reala.
Denit ia 8 Fie U o mult ime deschisa n R
n
, a U, a = (a
1
, a
2
, . . . , a
n
), f : U
R. Funct ia f este derivabila part ial n raport cu variabila x
k
n punctul a
daca funct ia data de x
k
f(a
1
, a
2
, . . . , a
k1
, x
k
, a
k+1
, . . . , a
n
) este derivabila n a
k
,
mai precis daca exista si este nita limita
f
x
k
(a) = lim
x
k
a
k
f(a
1
, a
2
, . . . , a
k1
, x
k
, a
k+1
, . . . , a
n
) f(a
1
, a
2
, . . . , a
k1
, a
k
, a
k+1
, . . . , a
n
)
x
k
a
k
.
De exemplu, n cazul n = 2 funct ia f : R
2
R este derivabil a part ial n raport
cu x n (x
0
, y
0
) daca exista si este nita
f
x
(x
0
, y
0
) = lim
xx
0
f(x, y
0
) f(x
0
, y
0
)
x x
0
.
Analog pentru y:
f
y
(x
0
, y
0
) = lim
yy
0
f(x
0
, y) f(x
0
, y
0
)
y y
0
.
Exemplu. Fie f : R
2
R, f(x, y) = x
2
+ 3xy si (x
0
, y
0
) = (1, 2).
f
x
(1, 2) = lim
x1
f(x, 2) f(1, 2)
x 1
= lim
x1
x
2
+ 6x 7
x 1
= lim
x1
(x 1)(x + 7)
x 1
= 8.
f
y
(1, 2) = lim
y2
f(1, y) f(1, 2)
y 2
= lim
y2
1 + 3y 7
y 2
= lim
y2
3y 6
y 2
= 3.
Denit ia 9 Fie U o mult ime deschisa din R
n
. Funct ia f este derivabila part ial n
raport cu x
k
pe U daca f este derivabila part ial n raport cu x
k
n a, pentru orice
a U. Funct ia f este derivabila part ial pe U daca f este derivabila part ial n
raport cu x
k
, k = 1, n.

In acest caz, se pot deni n funct ii


f
x
k
: U R (k = 1, n), numite derivatele
part iale de ordinul ntai ale lui f pe U.
Pentru calculul derivatelor part iale se folosesc regulile de derivare cunoscute de
la funct ii de o variabil a si se deriveaza n raport cu variabila care ne intereseaz a,
gandind celelalte variabile ca ind constante.
6
Exemple.
1. Fie f : R
3
R, f(x, y, z) = e
3x+2y
cos(z
2
).
f
x
(x, y, z) = 3e
3x+2y
cos(z
2
),
f
y
(x, y, z) = 2e
3x+2y
cos(z
2
),
f
z
(x, y, z) = e
3x+2y
(2z sin(z
2
)).
2. Fie f : R
2
R, f(x, y) = x ln(x
2
+ y
2
+ 1).
f
x
(x, y) = ln(x
2
+ y
2
+ 1) +
2x
2
x
2
+ y
2
+ 1
,
f
x
(x, y) =
2xy
x
2
+ y
2
+ 1
.
Fie U o mult ime deschis a n R
n
si f : U R o funct ie de n variabile reale.
Funct ia f se numeste: de clasa C
0
pe U daca f este continu a pe U; de clasa C
1
pe U daca f este continu a si derivabila part ial pe U, iar funct iile
f
x
k
: U R,
k = 1, n, sunt continue pe U; de clasa C
2
pe U daca f este de clasa C
1
pe U si
toate derivatele part iale
f
x
k
: U R, k = 1, n, sunt funct ii de clasa C
1
pe U, adica
k, j = 1, n exista

x
j

f
x
k

n ecare punct din U si acestea sunt funct ii continue


pe U. Se pot deni recurent funct iile de clasa C
p
pentru orice num ar natural p.
Vom folosi urmatoarele notat ii:

2
f
x
j
x
k
=

x
j

f
x
k

(j ,= k),

2
f
x
2
k
=

x
k

f
x
k

.
Funct iile

2
f
x
j
x
k
,

2
f
x
2
k
se numesc derivatele part iale de ordinul 2 ale lui f.
Sa observam ca o funct ie de n variabile reale are n
2
derivate part iale de ordinul 2.
Similar, se denesc derivate part iale de ordin p > 2.
In general, derivatele part iale mixte de un anumit ordin n raport cu aceleasi
variabile nu sunt egale; de exemplu,

2
f
x
j
x
k
,=

2
f
x
j
x
k
. Pe de alta parte, multe
dintre funct iile cu care se lucreaza n practica ndeplinesc condit iile din teorema
urmatoare.
Propozit ia 10 (Criteriul lui Schwarz) Fie U R
n
o mult ime deschisa, a U si
f : U R, o funct ie de clasa C
2
pe U. Atunci pentru orice indici j, k = 1, n

2
f
x
j
x
k
(a) =

2
f
x
j
x
k
(a).
Acest rezultat se poate extinde si la derivate part iale de ordin p > 2.
7

S-ar putea să vă placă și