Pila Daniell

O pila electrica (sau un element voltaic) este o sursa care genereaza curent electric,
printr-un proces chimic (si in parte fizic) la care participa un electrolit. Componentele
principale ale unei pile sunt cei doi electrozi ai ei. Prin electrod se intelege, cand este
vorba de o pila, un conductor electric impreuna cu electrolitul din jurul sau. Electrozii sunt
in contact electric, in interiorul pilei, prin electrolitii lor; cand sunt uniti, in exteriorul pilei,
printr-un conductor electric, prin acesta trece un curent electric de la electrodul negativ la
cel pozitiv.
La suprafata de contact dintre fiecare dintre ce doi conductori electrici si electrolitul
din jurul sau se stabileste o diferenta de potential, numita potential de electrod. Forta
electromotoare a pilei este egala cu suma algebrica a potentialelor celor doi electrozi,
inclusiv potentialul de contact dintre cei doi electrozi.
Scurt istoric

Galvani a observat (in 1789) ca un picior de broasca jupuit (in scopul unor
experiente fiziologice) si atarnat de un nerv, prin intermediul unui carlig de arama, de un
grilaj de fier, sufera o contractie a muschilor cand vine in contact cu fierul. Volta a aratat,
mai tarziu, ca excitatia nervoasa, care comanda contractia musculara, este declansata de
un curent electric ce ia nastere intre cele doua metale in contact cu un electrolit, in acest
caz lichidul din muschiul broastei.
Prima pila electrica, al carei autor este chiar Volta, se compunea dintr-o vergea de
cupru si una de zinc, scufundate in acid sulfuric diluat. Mai tarziu s-a dat pilelor electrice
forma unui teanc (in limba franceza "une pile") de discuri de cupru si zinc, separate prin
cartoane imbibate cu acid sulfuric. Aceste pile se polarizau repede, incetand sa mai
produca curent electric.
Existenta unei relatii intre energia reactiei chimice din pila si energia electrica
produsa de aceasta a fost recunoscuta de lordul Kelvin in 1851. Relatia termodinamica
dintre aceste doua forme de energie a fost stabilita de Helmholtz (1882) si de Nernst
(1889).
Pila Daniell. Se compune dintr-o placa de cupru scufundata intr-o solutie
concentrata de sulfat de cupru (CuSO
4
) si o placa de zinc, scufundata intr-o solutie diluata
de sulfat de zinc (ZnSO
4
). Cele doua solutii dunt despartite printr-un perete de material
ceramic poros, numit diafragma, care impiedica (mai mult sau mai putin perfect)
amestecarea solutiilor, dar permite trecerea ionilor SO
4
2-
in timpul functionarii pilei.
Cat timp cele doua metale nu sunt unite in exteriorul pile printr -un conductor
electric, nu are loc nici o reactie in pila. Cand se stabileste un asemenea contact, se
desprind de pe placa de zinc ioni Zn
2+
si simultan se descarca ioni Cu
2+
din solutia de
CuSO
4
, depunandu-se sub forma de cupru metalic pe placa de cupru. Totodata prin
circuitul exterior trec electroni de la zinc la cupru. Placa de zinc formeaza deci polul
negativ, iar cea de cupru polul pozitiv al pilei.
Pila Daniell este o pila reversibila: la electrozii ei se aplica o diferenta de potential
exterioara care compenseaza exact f.e.m. a pilei, astfel incat daca nu trece curent prin
circuitul exterior, nu are loc nici o reactie in pila. Daca se micsoreaza infinitezimal diferenta
de potential aplicata, pila produce o cantitate infinitezimala de electricitate, datori ta
variatiei concentratiei electrolitului in urma reactiei produse. Daca se mareste infinitezimal
diferenta de potential aplicata, curentul trece in sens opus iar reactiile din pila sunt
inversate; va avea loc o electroliza.
Pila Daniell dezvolta, in condi tii obisnuite de functionare, o forta electromotoare de
cca. 1 volt sau mai putin.
Exemplu:
y Valorile seriei de activitate electric ne sunt date de experimente
numite elemente galvanice. n cadrul elementului galvanic un metal este
pus ntr-o soluie de sare, iar alt metal este pus n alt soluie de sare.
Cele dou metale sunt conectate printr-un fir. Amndou metalele din
soluiile de sare sunt n pahare diferite aa c trebuie conectate De
exemplu, putem folosi un fir. Acest ansamblu formeaz un circuit electric
nchis. Fiecare dintre paharele cu metal i soluie de sare sunt numite
"jumti de celul". Aceasta este structura general a unui element
galvanic.

Vom explica procesul cu ajutorul unui alt element galvanic. Acesta este
elementul numit Daniell. Diferena e c acest element folosete un singur
pahar cu un perete despritor. Acest perete poate fi trecut doar de ionii
soluiei de sare. Soluiile nu pot fi combinate, dar ionii se pot mica. Pentru a
face un element Daniell este important s folosim substanele potrivite.
Folosim Cuprul, pe care trebuie s-l bgm ntr-o soluie de sulfat de cupru, i
Zincul, pe care trebuie s-l bgm ntr-o soluie de sulfat de zinc. Cele dou
metale trebuie conectate printr-un fir, i acum elementul Daniell este gata.
Acum vom explica de ce "curge" curentul.
Putem vedea c la electrodul de zinc sunt mai muli electroni, pentru c zincul e
mai puin nobil dect cuprul. Zincul e polul negativ, pe cnd Cuprul e polul
pozitiv. Electronii de pe electrodul de zinc, care sunt cedai prin procesul de
oxidare sunt transferai prin fir pe electrodul de cupru, care este supus
procesului de reducere.
La electrodul de zinc se formeaz cationi care trec n soluie. La polul pozitiv
cationii de cupru devin atomi de cupru, care se aeaz pe suprafaa
electrodului de cupru. Ani onii de sulfat, din soluia de sulfat de cupru, nu
gsesc destui cationi de cupru, deoarece acetia au devenit atomi. Astfel ei trec
prin peretele despritor i n cealalt parte gsesc cationi de zinc. Electrodul
de cupru se mrete iar electrodul de zinc se micoreaz .Cantitatea de soluie
de cupru scade iar cantitatea de soluie de zinc crete.

Observm c exist un voltmetru n circuitul electric pentru a msura
intensitatea curentului dintre cupru i zinc, intensitate care este de 1.1 voli.
Bateriile i acumulatorii nu sunt nimic altceva dect elemente galvanice. Acest
experiment poate fi fcut cu multe substane diferite. Cnd diferena de
potenial este mai mare i intensitatea este mai mare.
Acum vom reveni la teorie cu "ajutorul" hidrogenului. Definiia spune c
hidrogenul are o intensitate de 0 voli. Toate celelalte substane din seria de
reactivitate sunt puse n relaie cu electronul normal de hidrogen. Pentru a afla
voltajul tuturor substanelor trebuie s construim un element galvanic care
conine substana necunoscut i atomul de hidrogen. Deoarece hidrogenul
este un gaz trebuie folosit platina care este nconjurat de hidrogen; platina va
fi utilizat ca electrod al hidrogenului.