Sunteți pe pagina 1din 16

RECUPERAREA BOLNAVULUI CU

ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL


Download from
www.Club13.ro/
In toate comunitatile umane moderne bolile cerebro-vasculare au devenit o problema
de sanatate majora, ajungand sa se inscrie
ca o treime din cauzele de deces, dar si supravietuitorii acestora raman sever marcati,
necesitand ingrijire si recuperare
de lunga durata. In stransa relatie cu accidentul vascular cerebral este mentionata, in
primul plan hipertensiunea arteriala, care este
incriminata in antecedente la peste jumatate din bolnavii care au suferit de hemoragie
cerebrala si la un sfert din cei cu infarct cerebral.
La hipertensiunea arteriala, considerata ca factor predispozant, ultimile decenii au
adus in discutie si asociat si alti factori,
deloc de neglijat. Se impune intre acestia, prin importanta sa , diabetul zaharat, carei i se
atribuie un rol de necontestan nu numai
in declansarea accidentului vascular cerebral, ci si in rata de supravietuire dupa un
accident vascular cerebral care este de patru ori mai mica
in prima saptamana de la debut, din cauza evolutiei mai extensive a infarctizarii
cerebrale. Cu o pondere mare, se poate aminti si
ateroscleroza cerebrala care favorizeaza accidentele trombo-embolice prin modificarile
de calibru vascular pe care le determina.
La acest capitol, al factorilor favorizanti, o atentie din ce in ce mai mare va trebui
acordata implicatiilor pe care le are consumul
exagerat de bauturi alcoolice in declansarea accidentului vascular cerebral.
Explicatia rezida din determinarea prin cresterea alcolemiei a unor tulburari de ritm
cardiac si ale unor contractii anarhice ale
miocardului, ambele putand fi la originea formarii embolilor. e asemenea , s-a
demonstrat ca alcoolul creste si hiperagregarea
plachetara, alterand in acelasi timp si metabolismul celulei cerebrale, determinand, un
consecinta, spasmul cerebra. !abagismul se confirma,
din ce in ce mai mult, sa-si impona locul in cortegiul acestor factori predispozanti, fapt
dovedit si de un studiu statistic pe mai mult de "#.### de cazuri de fumatori la care
s-a demontrat ca tutunul vaforizeaza atat hemoragia, cat si tromboza cerebrala. e data
mai recenta, preocuparile pentru un tratament
antiagregant preventiv, in care aspirina si-a castigat o prezenta notabila, nu s-au dovedit a
fi fara riscuri daca este practicat fara controlul periodic
al indicilor de coagulare sanguina, favorizand accidentele hemoragice, inclusiv cerebrale.
Candva un bun indicator al capacitatii de
oxigenare al sangelui, hematocritul, arata si azi ca atingand valori ridicate poate
determina fibrilatia atriala, la randul ei cauzatoarea
potentiala a unui infarct cerebral. In acest cadru al factorilor predispozanti un loc
important il ocupa si factorii exogeni.
$stfel, un studiu pe %## de cazuri din care "## ischemii carotidiene, "## ischemii
vertebro-bazilare si "## hemoragii cerebrale a
stabilit urmatorii factori & efort fizic %'.%( , febra extrema ')( , stress '%.% ( , restul de
"*.+ ( fiind atribuit pozitiei nefavorabile
a capului si trunchiului pentru circulatia cerebrala, ortostatismului prelungit, abuzului
digestiv ,inclusiv de alcool-.
.emiplegiile prin accident vascular cerebral ischemic descrise si clasificate pe
criterii lezionale topografice inca din ")'/
diagnosticul lor este astazi adus aproape la perfectiune datorita mijloacelor moderne de
investigatie neinvaziva, permitand in consecinta
si adoptarea celor mai adecvate atitudini terapeutice.
0ecuperarea neuromotorie este, indiscutabil, de apartenenta pluridiscilinara. $laturi de
medicina fizica isi aduc contributia
neurologia, ortopedia, chirurgia plastica si recuperatorie, psihologia, logopedia, asistenta
sociala, precum si alte specialitati la nevoie.
.emiplegia ridica aspecte cu totul particulare datorita implicatiilor pe care le
antreneaza dupa sine specializarea hemisferica
in care tulburarile de vorbire ce sunt atribuite hemisferei dominante le sunt opuse
tulburarile vizio-spatiale ce apartin
hemisferei opuse. Sub aspect neuromotor, bilantul este todeauna mai bun daca suferinta
cerebrala nu intereseaza hemisfera dominanta
upa parerea unor autori ,0us1 , 2loc1 si Lo3man- recuperarea nu inseamna altceva
decat sa antrenezi bolnavul sa traiasca cea mai buna viata
pe care el o poate trai, nu la limitele 4disabilitatilor4 sale, ci la maximul abilitatilor sale
restante.
Sub aspect conceptua, trebuie plecat de la ideea ca recuperarea handicapatului motor se
sprijina in special pe miscare.
In conceptia recuperarii neuromotorii, miscarea nu trebuie considerata a fi o simpla
manifestare biomecanica, ci suma unor fenomene
psihoneuromotorii.
0ecuperarea medica indiferent de profilul careia-i apartine, reprezinta o noua lume a
medicinei, in care nu medicamentul, ci bolnavul stimulat cu perseverenta si pricerere
ajunge principalul artizan al propriei sale recuperari.
5erioade favorabile 6i momente decisive ale recuper7rii bolnavului cu $8C ischemic
9eneralit7:i
Consecin:e ale $8C, imageria func:ional7 ;n $8C
0ecuperarea ;n faza acut7
0ecuperarea ;n faza post acut7
<europlasticitatea
0ecuperarea ;n faza cronic7 precoce
0idicarea ;n ortostatism
=rtostatismul
>ersul
>i6c7rile membrului superior
0ecuperarea vorbirii
<ecesitatea reabilit7rii ;n $8C
intre supravie:uitori, o mare parte sunt dependen:i de sprijinul social
Calitatea vie:ii dup7 $8C este str?ns legat7 de deficitele restante
<ecesitatea asocierii cu preven:ia secundar7.
Se scurteaz7 perioada de imobilizare.
0ecuperarea stimuleaz7 procesele de reorganizare ,care exprim7 plasticitatea
cerebral7- cu scop final recuperarea@substitu:ia func:ional7
Evolu:ia dup7 $8C
0ecuperarea spontan7 poate varia semnificativ, chiar 6i la pacien:i cu leziuni
asem7n7toare.
imensiunile leziunilor, starea de s7n7tate anterioar7 6i al:i factori pot da unele
informa:ii privind evolu:ia.
Variabilitatea evolutiv7 ar putea fi influen:at7 de&
Evolu:ia local7 diferit7 A edem perilezional, etc
eficacitatea sistemului de colaterale
0eprezent7ri ale aceleia6i func:ii ;n diferite arii corticale
5rezen:a 6i num7rul c7ilor neuronale alternative
eficite 6i mecanisme adaptative
up7 leziuni ale S<C, principalele deficite sunt&
eficitul motor
5ierderea abilit7:ii
tulbur7ri de tonus ,spasticitatea-
>ecanismele adaptative apar at?t datorit7 leziunilor neuronale c?t 6i implic7rii
sistemului musculo-scheletal
eficitul motor
Sc7derea num7rului de motoneuroni activa:i, a ratei de desc7rcare, 6i afectarea
sincroniz7rii unit7:ilor motorii duc la dezorganizarea activit!ii "otorii la nivel
#eri$eric
ob?ndirea cu ;nt?rziere a for:ei contractile asociat7 mi6c7rilor
Bor:a dezvoltat7 poate varia ;n func:ie de pozi:ia articula:iilor 6i starea de
precontrac:ie muscular7.
5ierderea abilit7:ii
$bilitatea ,dexteritatea- este capacitatea de a efectua o activitate precis, rapid,
ra:ional 6i ;ndem?natic ,2ernstein-C
5are s7 implice pierderea coordon7rii activit7:ii contractile necesare pentru
realizarea scopului 6i adaptarea la mediu, datorat7 incapacit7:ii de a regla fin
coordonarea dintre grupele musculare.
De$icit %n tran&$erul ra#id 'i &u&!inut al in$or"a!iei ;ntre cortex 6i structurile
periferice
Spasticitatea
!ulburare motorie caracterizat7 printr-o exagerare propor:ional7 cu viteza a
reflexelor tonice de scurtare ,cu exagerarea reflexelor osteotendinoase- ,Lance,
")D#-
este inconstant7 la pacien:ii cu $8C
ar putea fi un r7spuns adaptativ.
pare s7 nu aib7 rela:ie cu disabilitatea func:ional7 ;n $8C
are uneori efect favorabil
>odific7ri reactive 6i adaptative
>odific7ri fiziologice, mecanice 6i func:ionale ale :esuturilor moi
Lipsa de utilizare poate duce la modific7ri ale masei musculare&
5ierderea de unit7:i motorii func:ionale
>odific7ri ale tipului de fibre musculare
>odific7ri fiziologice ale fibrelor musculare 6i a metabolismului
muscular,
Cre6terea redorii musculare
>odific7ri ale articula:iilor
5roliferarea :esutului adipos ;n spa:iul articular
$trofia cartilajului
Sl7birea punctelor de inser:ie a ligamentelor
=steoporoz7
>odific7ri de aliniere a articula:iilor
Stimularea cortical7 transcranian7
Stimularea electric7 transcranian7
Excita:ie direct7 a axonilor cortico-spinali
Stimulare magnetic7 transcranian7
9enereaz7 un flux de curent orientat ;n principal orizontal, neuronii
corticospinali fiind excita:i transsinaptic prin intermediul interneuronilor
Excitarea zonelor motorii provoac7 o contrac:ie periferic7 ,evident7 6i pe E>9 A
poten:ial evocat motor-
5oate fi utilizat7 pentru evaluarea unei intensit7:i prag a stimul7rii, laten:ei
apari:iei 5E>, timpului de conducere central, sau pentru cartografierea scoar:ei.
Erm7rirea acestor parametri ;n dinamic7 poate oferi informa:ii asupra proceselor
corticale A excitabilitate, dimensiunile ariilor motorii
0eabilitarea ;n faza acut7
,perioad7 special7-
Caracterele leziunii ,localizare, volum, tip- 6i starea de s7n7tate anterioar7 $8C pot fi
considerate ca fiind #ri"ul "o"ent critic al recu#errii
0eabilitarea ;n faza acut7
Fn perioada imediat post infarct excitabilitatea cortexului motor este sc7zut7 6i
reprezent7rile corticale sunt reduse ,Galarm7 cortical7H-
Sistemul nervos este pu:in receptiv la Gre-;nv7:areH.
Lipsa 5E> la stimularea magnetic7 transcranian7 se coreleaz7 cu o evolu:ie pu:in
favorabil7.
Fn primele zile dup7 $8C trebuie rezolvate ;n primul r?nd problemele
de suport vital ,!$, glicemie, electroli:i, oxigen
care apar din decubitul prelungit.
Fn faza precoce pot fi utilizate ;n principal proceduri pasive, ;n func:ie de starea
pacientului.
5e m7sur7 ce pacientul recap7t7 controlul asupra corpului s7u, vor fi introduse
proceduri mai complexe 6i vor fi tentate acte mai dificile
0eabilitarea ;n faza acut7
5roceduri pasive de pozi:ionare, de men:inere a gradului de mi6care ,aten:ie la
articula:ia um7rului-, elonga:ii
5revin contracturile p7r:ilor moi
5revenirea 6i tratarea disfagiei, a tulbur7rilor sfincteriene ,de multe ori reluarea
precoce a ambula:iei ajut7 la rezolvarea tulbur7rilor mic:ionale-
5ozi:ionarea, asistarea pacientului la mi6c7rile de ;ntoarcere, de a6ezare la
marginea patului
5ozi:ionarea c?t mai precoce ;n 6ezut, cu sprijin ini:ial
0educe evenimentele tromboembolice, pneumonia
0educe hipotensiunea postural7
Baza postacut7
5acientul recap7t7 un oarecare control asupra propriului corp.
Investiga:iile func:ionale pun ;n eviden:7 activarea legat7 de acte motorii a unor
zone ;ntinse 6i largi ale scoar:ei, care se suprapun ariilor motorii asociate situate
ipsi- 6i controlateral fa:7 de leziune.
Se refer7 la perioada de la %-+ s7pt7m?ni dup7 infarct, 6i p?n7 la reapari:ia
mi6c7rilor voluntare 6i tonusului membrelor paralizate
Fn func:ie de evolu:ia ini:ial7, sunt necesare&
5roceduri 6i manevre pasive care s7 evite complica:iile decubitului
sau
!recerea la manevre active care s7 preg7teasc7 urm7toarele etape de
recuperare
0ecuperarea ;n faza post-acut7
=biective posibile&
Evaluarea st7rii psihocognitive a pacientului
Controlul tulbur7rilor sfincteriene, de degluti:ie de o manier7
satisf7c7toare
0ealizarea 6i men:inerea pozi:iei a6ezat
>en:inerea echilibrului ;n timpul efectu7rii gesturilor normale cu
membrele s7n7toase 6i bolnave ,prehensiunea, alimenta:ia-, realizarea
unor acte motorii cotidiene ,pozi:ionarea pe pat, particip7 la ;mbr7cat,
transferul pe scaunul cu rotile-
>en:inerea structurilor periferice ;n condi:ii optime ,pozi:ionarea corect7
a articula:iilor, cre6terea for:ei musculare-
0eluarea pozi:iei a6ezat
5acientul ;ncearc7 s7 flecteze 6oldurile 6i s7 mi6te partea superioar7 a corpului anterior,
sprijinindu-se de o mas7 pe care alunec7 m?inile
0ecuperarea ;n faza post-acut7
5roceduri active
=dat7 cu normalizarea tonusului mu6chilor posturali, pacientul poate
men:ine pozi:ia a6ezat
ini:ial ridicarea ;n 6ezut, apoi transferul pe scaunul cu rotile sau pe alt
suport.
Exerci:ii pentru echilibru A cu c?t mai t?rziu se ini:iaz7 exerci:iile pentru
echilibru, cu at?t mai mari sunt 6ansele ca pacientul s7 devin7 anxios 6i
reticent ;n a se mobiliza 6i a GluptaH cu gravita:ia
Bizioterapia precoce 6i proactiv7 previne obi6nuin:a cu deficitele
perceptual-cognitive, ca 6i persisten:a G;nv7:at7H a deficitului motor
$ntrenarea for:ei musculare poate ;ncepe c?t mai precoce&
Exerci:ii de contrac:ie excentric7 dac7 for:a nu este suficient7 pentru
contrac:ia concentric7
Exerci:ii cu biofeedbac1
5ractic7 mental7
Stimulare electric7, eventual cu declan6are E>9
Enele studii au demonstrat c7 SE contribuie la recuperare,
modific?nd excitabilitatea neuronilor motori specifici
Exerci:ii pentru echilibru ;n pozi:ia a6ezat
>i6c7ri ale capului 6i trunchiului
Fntoarcerea capului 6i corpului spre st?nga@dreapta
5rivirea spre tavan 6i revenirea la orizontal
>i6c7ri de ;ntindere pentru a ajunge la un obiect situat la distan:7 mai mare dec?t
lungimea bra:ului
Fnainte ,flexia 6oldurilor-, ;n lateral, ;napoi, revenirea la pozi:ia de mijloc
Fn func:ie de gradul deficitului motor, pacien:ii pot exersa sprijinindu-se
de suprafa:a unei mese
Luarea unor obiecte de pe sol
Cre6terea ;ndem?n7rii
Se poate face prin cre6terea distan:ei de acoperit, modificarea vitezei,
reducerea sprijinului la coapse, cre6terea dimensiunilor 6i greut7:ii
obiectului pentru a implica ambele membre superioare, ad7ugarea unui
factor temporal limitator exterior ,prinderea unei mingi-
0idicarea unui obiect de pe sol
5rin pozi:ionarea posterioar7 a piciorului afectat acesta devine parte a bazei de sprijin, ;6i
cre6te ;nc7rcarea 6i particip7 la actul motor
$pucarea unui obiect
$pucarea unui obiect situat pe podea lateral
$plec?ndu-se pe partea membrului inferior afectat, pacientul transfer7 spre acesta
o ;nc7rcare mai mare, preg7tind astfel ridicarea ;n ortosta:iune
Baza cronic7 - precoce
>ajoritatea progreselor se datoreaz7 unor modific7ri cerebrale func:ionale care au
la baz7 plasticitatea neuronal7.
5lasticitatea include ada#trile structurii cerebrale ap7rute %n ti"# ca r7spus la
modificarea mediului, 6i av?nd ca 6i consecin:7 "odi$icri $unc!ionale ,Iolb,
"))*-
Johansson, '###& pentru capacitatea func:ional7 nu conteaz7 doar Gc?:iH neuroni
r7m?n ci 6i modul ;n care ace6tia func:ioneaz7 6i conexiunile pe care le vor crea
5lasticitatea cerebral7
Sistemul nervos este continuu remodelat ;n condi:ii normale 6i dup7 leziuni
prin acumularea de experien:7 6i ;nv7:are
ca r7spuns la activit7:ile efectuate 6i comportament.
$ctivit7:ile repetate duc la cre6terea reprezent7rilor unor structuri ,ex. degetul la
orbi care citesc 2raille- iar restr;ngerea activit7:ii ,amputa:ie, imobilizare- la
alterarea reprezent7rilor corticale 6i subcorticale.
Fn cazul unor leziuni, pot apare&
0eorganizarea regiunilor afectate 6i a altor regiuni din emisferul bolnav,
>odific7ri localizate ;n emisferul s7n7tos
5lasticitatea cerebral7
(actori care contribuie la reorganizarea cerebral&
recrutarea de ci di$erite anato"ic dar &i"ilare $unc!ional ,de ex. c7i
corticospinale non-piramidale-
Crearea unor ci noi & sinaptogeneza, arborizarea dendritic7, ;nmugurirea
neuronilor restan:i.
)ntrirea unor ci &ina#tice #ree*i&tente dar "ute $unc!ional ,mai ales
la periferia leziunii-. 5oten:area sinaptic7.
5roliferare astrocitic7
+ecani&"e i"#licate&
>odific7ri ale excitabilit7:ii membranare
ispari:ia inhibi:iei
Cre6terea transmiterii sinaptice ,posibil datorit7 poten:7rii de lung7 durat7-
ispari:ia inhibi:iei 9$2$ergice perilezionale ,posibil prin diminuarea
activit7:ii receptorilor 9$2$$-
Cre6terea activit7:ii glutamatergiceC
Baza cronic7 - precoce
Se ;ntinde de la %-+ s7pt7m?ni p?n7 la K luni, maxim " an dup7 $8C.
5anta evolu:iei favorabile este maxim7 ;n aceast7 perioad7
Cuprinde cele mai multe momente decisive ale recuper7rii&
0eluarea ortosta:iunii
0eluarea mersului
0ecuperarea mi6c7rilor fine ale membrului superior
0ezolvarea tulbur7rilor de comunicare
>oment decisiv
0idicarea ;n ortosta:iune 6i a6ezarea
5rimul moment critic al acestei etape.
En num7r mare de studii arat7 utilitatea recuper7rii acestor acte motorii ;n primele
%-+ luni dup7 $8C
Sunt acte motorii de mare importan:7 ;n desf76urarea activit7:ilor zilnice.
<ecesit7 un consum mare de energie.
$sigur7 tranzi:ia spre realizarea mersului.
0ealizarea lor scade semnificativ dependen:a pacientului
se poate deplasa independent ;ntr-un scaun cu rotile cu propulsie asigurat7
de o singur7 m?n7
poate efectua transferurile necesare pentru igien7, alimentare, nevoi
curente
0idicarea ;n ortosta:iune 6i a6ezarea
$sigur7 posibilitatea antren7rii unor elemente care sunt indispensabile pentru
mers&
Echilibrul ;n ortostatism, transferul 6i sus:inerea greut7:ii pe membrul
afectat, cre6terea afluxului informa:ional senzitiv, cu rol important ;n
recuperare.
$sigur7 men:inerea 6i cre6terea formei structurilor musculo- scheletice,
readaptarea la distribu:ia diferit7 a masei corporale ;n ortostatism
ificult7:ile ap7rute la pacien:ii cu $8C sunt datorate unor modific7ri ale
biomecanicii&
!imp mai lung necesar pentru a se a6eza@ridica
$mplitudine inegal7 a for:elor verticale de reac:ie la sol ,mult mai mici
pentru membrul paretic-
0idicarea A manevre facilitatoare
5lasarea piciorului de la ;nceput ;n flexie dorsal7 la /*L scade necesarul de efort
0eglarea ;n7l:imii scaunului ;n func:ie de for:a extensorilor membrului inferior
Blexia activ7 a 6oldurilor trebuie ini:iat7 cu trunchiul vertical pentru a optimiza
impulsul orizontal al masei corporale
<u se face pauz7 ;ntre faza de preextensie 6i cea de extensie
Este util7 cre6terea vitezei de execu:ie
!rebuie prevenite retrac:iile tisulare
!rebuie crescute for:a, activarea 6i coordonarea membrelor inferioare
0idicarea
Se ;ncepe cu partea superioar7 a trunchiului vertical7 6i picioarele plasate pu:in
posterior. 5acientul ;nclin7 anterior partea superioar7 a corpului ,din 6olduri- 6i se
ridic7.
5acientul este a6ezat pe o suprafa:7 ferm7
B7r7 m?nere
5icioarele lipite de sol
B7r7 flectarea p7r:ii superioare a corpului ;n timpul ac:iunii, 6i cu
men:inerea privirii la :int7
Fn7l:imea scaunului trebuie aleas7 pentru a ;ncuraja sprijinul pe membrul
paretic 6i a descuraja ;nc7rcarea adaptativ7 a celui s7n7tos
0idicare ;n ortosta:iune
0idicarea A
antrenarea componentelor esen:iale pentru efectuarea mi6c7rii
5lasarea posterioar7 a piciorului
5acientul st7 cu picioarele lipite de plan6eu 6i le mi6c7 ;nainte 6i ;napoi.
$c:iunea poate fi u6urat7 prin folosirea unei patine cu rotile sau a altor
dispozitive care s7 reduc7 frecarea
Stimularea electric7 pentru dorsiflexia piciorului poate ajuta efectuarea
mi6c7rii
>i6carea anterioar7 6i posterioar7 a corpului din 6old
5acientul prive6te ;nainte 6i alunec7 cu membrele superioare pe suprafa:a
unei mese situat7 anterior, men:in?nd capul 6i trunchiul ridicate 6i drepte
Cre6terea for:ei
0epetarea mi6c7rilor de ridicare@a6ezare de c?t mai multe ori. $tunci c?nd
exerci:iul este efectuat cu u6urin:7, poate fi mic6orat7 ;n7l:imea scaunului
Cre6terea ;ndem?n7rii
0idicare cu un pahar cu ap7, asocierea de mi6c7ri laterale ,ridicat, pas,
a6ezat pe alt scaun-, oprirea ;n timpul mi6c7rii, diferite tipuri de scaun
0idicarea ;n ortosta:iune
=rtosta:iunea
<u este o pozi:ie static7 ci un proces complex de men:inere a echilibrului
Exerci:iile recuperatorii pentru echilibru pot fi ;ncepute precoce dup7 $8C
5ermite l7rgirea razei de vizibilitate, a razei de ac:iune a membrelor
=rtosta:iunea
Simetria
>i6c7rile capului
!endin:a de c7dere pe spate la privirea ;n sus poate fi corectat7 prin
antepulsia 6oldurilor ;nainte de mi6carea capului
5entru mi6c7rile dup7 un obiect ,situat ;n oricare direc:ie-
eplasarea masei corporale se efectueaz7 la nivelul 6oldurilor 6i gleznelor,
nu doar la nivelul trunchiului
Suportul greut7:ii mai mult pe membrul inferior afectat este prima etap7 ;n
realizarea suportului unilateral
Exerci:ii pentru echilibru ;n ortostatism
Suportul unilateral al greut7:ii
0idicarea 6i men:inerea ortosta:iunii semnific7 6i existen:a for:ei necesare pentru
propulsie ;n momentul relu7rii mersului.
5as ;nainte cu membrul s7n7tos, 6i plasarea piciorului pe o treapt7
Exerci:ii de prehensiune ,reaching- cu fiecare dintre picioare a6ezat pe
treapt7
eplasarea lateral7
Sprijin pe un perete, mas7, etc
0idicarea obiectelor de pe podea
>ersul
>ersul independent este indispensabil pentru majoritatea acivit7:ilor zilnice
>ersul ;n comunitate necesit7 adaptarea
8iteze diferite ,de exemplu pentru trecerea str7zii la semafor, u6i
automate-
=colirea obstacolelor
Efectuarea curbelor
$proximativ K#-/#( dintre pacien:ii cu $8C reiau mersul.
up7 unele raport7ri, doar /( dintre pacien:ii cu $8C reu6esc s7 mearg7 *## m
cu viteza corespunz7toare necesit7:ilor comunitare ,"-",* m@s- ,.ill 6i colab,
"))/-
Este o ac:iune complex7, care necesit7 mi6carea simultan7 6i coordonat7 a
;ntregului corp.
Evitarea c7derii implic7 identificarea, anticiparea 6i reac:ia rapid7 la orice factor
care ar putea amenin:a stabilitatea.
Controlul reactiv este o resurs7 de ultim7 linie pentru rec7p7tarea stabilit7:ii ,pas
;nainte, etc- 6i se bazeaz7 pe r7spunsuri reflexe.
>ersul A obiectivele recuper7rii
5revenirea modific7rilor adaptative ale :esuturilor moi ale membrelor inferioare
=b:inerea activit7:ii musculare voluntare a grupelor care controleaz7 membrul
inferior
Cre6terea for:ei 6i coordon7rii musculare
Cre6terea vitezei 6i rezisten:ei la mers
>aximizarea ;ndem?n7rii A cre6terea flexibilit7:ii 6i adaptabilit7:ii la condi:iile de
mediu
$meliorarea statusului cardiovascular
>ersul A puncte importante ;n reabilitare
Suportul masei corporale pe membrele inferioare
5ropulsia masei corporale
Echilibrarea masei corporale ;n momentul deplas7rii peste unul sau ambele
membre inferioare
Controlul pozi:iei halucelui 6i genunchiului ;n momentul desprinderii de pe sol 6i
respectiv al contactului
=ptimizarea ritmului 6i coordon7rii
0eabilitarea mersului
>ersul pe covor rulant 6i cu sus:inere ;n hamuri a fost tentat la o lun7 de la $8C
,>alouin 6i colab, "))'-, studiile ar7t?nd rezultate ;ncurajatoare.
$melior7ri ale unor parametri ;n cazul recuper7rii mersului la peste ") luni de la
$8C ,>ercier 6i colab, ")))
>ersul A elemente ale recuper7rii
Elonga:ia p7r:ilor moi A exerci:ii pentru
>u6chii gambei ,solear, gastrocnemius-
0ectus femoris
$meliorarea contrac:iei musculare voluntare
Stimulare electric7
inamometrie izo1inetic7
Exerci:i simple active
eplasarea lateral7
<um7rul 6i gradul deplas7rilor articulare este mult mai mic
comparativ cu mersul ;nainte
>ersul ;napoi
Etil pentru extensorii 6oldului A ;n special ischiogambieri
Cre6terea for:ei
Se asociaz7 cu cre6terea vitezei
Bor:a cvadricepsului este critic7 pentru stabilitatea ;n mers
Exerci:ii cu sus:inerea greut7:ii proprii
Suportul unipodal
5as ;nainte 6i ;napoi cu membrul s7n7tos
>ecanism asem7n7tor cu ini:ierea mersului
Ercarea@cobor?rea unei trepte
$nterior
Lateral
0idicarea pe v?rfuri@cobor?rea c7lc?ielor
Sprijin doar pe v?rful picioarelor pe marginea unui prag
Exerci:ii f7r7 ;nc7rcare
inamometru izo1inetic
Exerci:ii cu benzi elastice
Exercitii unipodale
>embrul inferior afectat poate fi folosit pentru sprijin, sau exerci:iul poate fi f7cut
pentru cre6terea coordon7rii 6i for:ei
Ercarea 6i cobor?rea unei trepte
Exerci:ii pentru mers A ;nc7rcarea membrului paretic
5as ;nainte cu membrul s7n7tos, pentru a realiza suportul pe cel paretic. Fn prima
imagine nu a ajuns suficient de departe ,extensia 6oldului 6i dorsiflexia plantar7
insuficiente-
0idicarea 6i cobor?rea pe v?rfuri
$ntreneaz7 mu6chii gambei la lungimea pe care o au atunci c?nd trebuie s7 dea impulsul
de deplasare la sf?r6irul fazei de sprijin. 5acientul se :ine de o mas7. up7 un timp
exerci:iul poate fi practicat 6i unipodal
=colirea obstacolelor
up7 ce se realizeaz7 mersul independent, pacientul trebuie s7 ;nve:e s7 se
adapteze la mediul ;nconjur7tor ,ritm, lungimea pasului-
>ersul - accesorii
=rteze
Stimulare electric7
Sprijin extern ,cadre, bastoane, etc-
0ecuperarea mi6c7rilor membrului superior
>i6c7rile fine 6i coordonate ale membrului superior sunt esen:iale pentru
activit7:ile zilnice, dar mai ales pentru exercitarea profesiei.
Cea mai mare parte dintre pacien:i nu revin la nivelul de abilitate anterior $8C.
5acientul trebuie s7 re;nve:e un num7r mare de ac:iuni
La hemiparetic sunt afectate at?t activit7:ile bimanuale, c?t 6i dinamica general7 a
corpului
Elemente necesare pentru folosirea m?inii&
eplasarea acesteia la locul ac:iunii6i prehensiunea ulterioar7
5osibilitatea de a privi 6i de a fi atent la obiectul :int7 6i la mediul ;nconjur7tor
5osibilitatea de a efectua ajust7rile posturale necesare pentru mi6c7rile membrului
superior
5osibilitatea de a folosi informa:iile somato senzoriale
Stimularea activit7:ii musculare
Exerci:ii simple - mi6c7ri izolate repetitive, contrac:ii izometrice ale unui deget
sau pumnului
2iofeedbac1 electromiografic A poate GsemnalizaH contrac:ia mu6chilor prea slabi
pentru a produce mi6care
Stimularea electric7 A de preferat declan6at7 de trigger E>9
5ractica mental7 ,imaginar7 A 5age 6i claboratorii, '##"-
Cre6terea for:ei membrului superior
$ntrenamentul cu feedbac1 E>9 este util chiar dac7 macroscopic nu exist7 mi6care
Exerci:ii simple active
Extensia pumnului are o importan:7 critic7 pentru apucare, manipulare 6i
eliberarea obiectelor
5acientul a6ezat cu bra:ul pe o mas7. En obiect :inut ;n palm7 6i degete
este ridicat 6i cobor?t dincolo de marginea mesei. 0idicarea paharului de
pe mas7 prin mi6care radial7 a pumnului, antebra:ul fiind semi-rotat, 6i
plasarea acestuia la st?nga 6i la dreapta prin flexie sau extensie a
pumnului. 27tutul ;n mas7 cu toate degetele
Exerci:ii pentru supina:ie
= linie lung7 :inut7 ;n m?n7 trebuie mi6cat7 prin supina:ia antebra:ului
astfel inc?t s7 ating7 marginea mesei. Fntip7rirea urmelor articula:iilor
degetelor ;n lut sau plastilin7. Supina:ia 6i formarea unui c7u6 prin
turnarea ;n palm7 ,de ex semin:e- cu m?na s7n7toas7. 27tutul la tob7
Controlul for:ei
Minerea unui pahar din plastic f7r7 a-l deforma, mutarea 6i a6ezarea lui la
destina:ie
Exerci:ii simple active
$ctivarea musculaturii um7rului
5acient ;ntins. !erapeutul ridic7 6i sus:ine bra:ul ;n flexie, pacientul
execut7 diferite exerci:ii&
$tingerea unei :inteC pune palma pe cap ,ac:iune excentric7 a
tricepsului-C duce m?na peste cap pentru a atinge perna ,ac:iune
excentric7 a tricepsului, adductorilor 6i extensorilor um7ruluiC cu
m?na pe frunte, ridic7 6i a6az7 cotul pe pern7
Exerci:ii pentru cre6terea ;ndem?n7rii ,abilit7:ii-
0ecuperarea comunic7rii
0ecuperarea tulbur7rilor de comunicare este esen:ial7 pentru o integrare eficient7
;n societate.
Fn ansamblul recuper7rii, recep:ia 6i expresia par a fi mai importante comparativ
cu grafia 6i lexia.
Succesul recuper7rii sindroamelor afazice depinde de tipul 6i extinderea leziunilor
cerebrale, momentul ;nceperii 6i ritmicitatea recuper7rii, indicii de performan:7
ini:iali, nivelul de preg7tire, v?rsta 6i gradul de motivare al bolnavului
o recep:ie de peste +#( constituie un ;nceput favorabil recuper7rii
=dat7 cu avansarea ;n v?rst7 cre6te specializarea emisferic7 - lateralizarea
func:ional7 - performan:ele afazicului 6i gradul s7u de recuperabilitate fiind mai
sc7zute ,tendin:a descresc7toare ;ncepe la +#-+* ani
urerea in $8C
$lgoneurodistrofia
urerea talamica
$lte dureri articulare
Sindromul complex de durere regionala ,Complex regional pain sNndrome
C05S tip "
Eveniment patologic initial A traumatisme usoare, fracturi, leziuni ale
tesuturilor moi, imobilizare, infarct miocardic, stro1e
ebut dupa aproximativ o luna de la eveniment
Simptomatologia nu se limiteaza la teritoriul unui singur nerv periferic,
este disproportionata fata de evenimentul initial
Edem, modificari ale circulatiei cutanate, modificari ale activitatii
sudomotorii, hiperalgezie, alodinie
urere cu caracter de arsura, continua, accentuata de miscare, stimulare,
stress
Brecvent se asociaza deficit motor # scaderea fortei, tremor, distonii
$trofia unghiilor, pielii, cresterii parului, pierderea mobilitatii articulare,
retractii tendinoase
Simptomatologie afectiva
2locada simpatica ,ganglion stelat, plex brahial-
!E<S
>anagement psihologic A intreruperea cercului vicios al nefolosirii si fricii de
durere A imobilizarea si supraprotectia accentueaza demineralizarea, modificarile
vasomotorii, edem, modificarile trofice
,inetotera#ie A progresie constanta de la exercitii care implica o forta mica pana
la suportarea activa a greutatii
esensibilizare gradata pentru stimuli senzitivi cu intensitate crescanda A
frecarea pielii, masaj, vibratii, tapping-
Cresterea increderii si sprijin atunci cand progresele sunt foarte lente
Tera#ie ocu#ationala A cresterea gradata a fortei si flexibilitatii
5rogram activ de crestere a efortului A stimularea extremitatii fara
mobilizare articulara ,exercitii de contractie si destindere activa-.
!ehnica prin frecare ,scrubbing- A cresterea progresiva a greutatii
extremitatii pacientului in timp ce acesta efectueaza un masaj circular!he
next part to this program involves a carrNing techniOue. !he patient is
instructed to carrN a 3eight ,bag- in the affected extremitN throughout the
daN as tolerated. !he patient should monitor his@her sNmptoms and 1eep a
dailN record to share 3ith the therapist.
Tera#ie recreationala
Tera#ie vocationala
urerea de origine centrala
urere talamica
Brecvent pacienti mai tineri decat media, cu deficit motor mai redus
ebut imediat sau intarziat mai multe luni
>iscare, atingere, frig, emotii A accentuarea durerii
istragere, terapie ocupationala, fizioterapie, metode psihologice
$ntalgice, antidepresive
$gnozii vizuale
.emiagnozie vizuala
Inatentie vizuala unilaterala
$sociere hemianopsie A anozognozia hemianopsieiP
$gnozia vizuala pentru intreg ,simultanagnozie- A recunoaste componentele
$gnozie pentru culori
5rosopagnozie
$gnozii vizuospatiale A
$gnozia pentru harti si planuri
5ierderea memoriei vizuale A nu poate reprezenta vizual nici un obiect
Cecitatea corticala
$gnozii senzitive
$stereognozia - obiect
$hilognozia A greutate, textura
$morfognozia A forma si relatiile spatiale
$simbolia tactila A descrie caracterele A lung, moale, rugos dar nu il integreaza ca
intreg
!ulburari somatognozice
$somatognizia
$gnozia hemiplegiei
$nozodiaforia hemiplegiei
$utotopoagnozia A imposibilitatea de a descrie partile propriului corp
!ulburari neparoxistice ale schemei corporale A dilatarea schemei corporale,
inaprecierea dimensiunilor corpului ,trecerea printre scaune, conturul mainii-
$gnozia digitala
$simbolia la durere
apraxii
$praxii globale
$praxia ideomotorie
9reseste mai putin in activitatea spontana, mai mult in imitarea
unor gesturi fara sens
$ctiuni tranzitive sunt mai putin afectate decat cele intranzitive
$praxia ideatorie
$praxii constructive
$praxii specifice unei functii
$praxia de imbracare, apraxia mersului, apraxia muzicala
$praxii localizate
$praxia faciobucolinguala
Concluzii
5rogramele intensive de recuperare par s7 stimuleze mecanismele cerebrale de
compensare@refacere, cu rezultate func:ionale mai bune
>omentele decisive ale recuper7rii reprezint7 o succesiune de pa6i esen:iali ;n
revenirea spre func:ionarea normal7 a organismului. ac7 una dintre trepte nu
este atins7, atunci cele situate Gmai susH nu vor putea fi abordate.
Fn cadrul programelor de recuperare pare util7 orientarea spre re;nv7:area unor
gesturi 6i acte motorii prezente ;n activitatea zilnic7.
5entru ca un act motor s7 poat7 fi folosit de pacient, acesta trebuie s7 dep76easc7
faza de execu:ie con6tient7, devenind un automatism A este necesar mult exerci:iu
Simpla reluare a mersului in conditii de spital nu e suficiente A pentru integrarea
in comunitate abilit7:ile trebuie s7 fie mult mai mari pentru a putea rezolva
problemele rdicate de factorii de mediu variabili.
Bibliogra$ie -
0ecuperarea bolnavului hemiplegic adult
!iberiu 8lad si Liviu 5endefunda C Iasi "))'
Iinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare
!udor Sbenghe C 2ucuresti ")D/