Sunteți pe pagina 1din 7

Modul de recoltare, prelucrare, transport si

stocare a probelor de sange


Pentru probarea diagnosticului, se recomanda urmatoarele analize si investigatii:
Pregatirea pacientului
Este foarte important ca pacientului sa i se explice procedura la care va fi supus si sa se obtina intreaga
lui complianta.
1. Recoltarea probelor se face cu pacientul in conditii bazale, inaintea oricarei proceduri diagnostice sau
terapeutice (ideal intre orele 7 si 9 dimineata, in conditii jeun- pe nemancate); pentru evaluarea
metabolismului lipidic se recomanda ca recoltarea sa se efectueze dupa 12 ore de la ultima masa.
2. Cand probele de sange nu sunt recoltate in conditii bazale, trebuie tinut seama de efectele aditionale
pe care le pot produce efortul fizic (chiar si efortul fizic moderat poate determina o crestere a glucozei,
acidului lactic, proteinelor serice, CK), precum si a starii emotionale sau ritmului circadian care poate
afecta anumiti parametri.
3. Recoltarea probelor biologice se poate face sub forma unei probe unice (de exemplu, pentru
determinarea glicemiei bazale) sau sub forma probelor multiple (de exemplu, testul de toleranta la
glucoza sau recoltarea urinii din 24 ore).
4. Asigurati-va ca pacientul sta intr-o pozitie comoda (in pozitie sezanda sau in decubit dorsal).
5. Verificati cu mare atentie ca toate datele demografice ale pacientului sa fie corect scrise pe
formularul cu care este insotit acesta la punctul de recoltare a sangelui si etichetati corect recipientul de
recoltare.

Vom descrie in continuare procedurile de recoltare a sangelui venos si a celui capilar.

Flebotomia, pentru recoltarea sangelui venos se folosesc 2 sisteme inchise de tip vacutainer:
A. S-Monovette, Sarsted;
B. cu holder, Becton-Dickinson.

A. Pentru sistemul S-Monovette exista 2 tehnici
diferite de recoltare:
1. sistem seringa: prin controlul vitezei de recoltare nu exista riscul de colabare a venei;
2. sistem vacuum: tubul este vidat in momentul imediat anterior recoltarii, eliminandu-se riscul
pierderii de vid; proportia de sange recoltat-aditiv ramane constanta, fapt ce conduce la rezultate
corecte.

1. Instructiuni (sistem seringa):
- Inainte de punctionarea venei, introduceti acul in tubul de recoltare, fixati-l prin rotire usoara in
sensul acelor de ceasornic.
- Punctionati vena, slabiti garoul si trageti incet pistonul, pana la oprirea fluxului sanguin.
- Scoateti tubul din ac rotindu-l in sens invers acelor de ceas; acul ramane in vena!
- Pentru recoltarea mai multor probe, fixati tubul urmator in ac si procedati conform instructiunilor de
mai sus.
- ATENTIE: Intai se scoate tubul din ac, apoi acul din vena!



2. Instructiuni (sistem vacuum):
- Fixati pistonul la baza tubului, apoi indepartati-l.
- Inaintea inceperii recoltarii, acul trebuie sa fie in vena.
- Slabiti garoul si fixati tubul in acul aflat deja in vena, rotindu-l in sensul acelor de ceasornic.
- Asteptati oprirea fluxului sanguin.
- Scoateti tubul din ac rotindu-l in sens invers acelor de ceasornic; acul ramane in vena.
- Pentru recoltarea mai multor probe, fixati tubul urmator in ac si procedati conform instructiunilor de
mai sus.
- ATENTIE: Intai se scoate tubul din ac, apoi acul din vena!



B. Probele de sange sunt recoltate cu sistemul
holder-vacutainer:



Inaintea recoltarii sangelui, desfaceti acul prin rasucirea capacului sigilat. Inlaturati capacul si expuneti
partea filetata (1), avand grija sa nu indepartati teaca sterila in care se gaseste acul (2). Asamblati acul
la holder (3). Toate tuburile (4) pot fi acum umplute unul dupa altul in concordanta cu instructiunile de
mai jos:
a. Aplicati un garou pe antebratul pacientului si intepati pielea din plica cotului, ajutandu-va de degetul
mare si indexul mainii drepte.
b. Inversati pozitia mainilor cat mai curand posibil dupa ce acul a penetrat vena; apasati vacutainerul cu
degetul mare al mainii drepte, indexul si degetele mijlocii sustinandu-l.
c. Sangele este atras de vacuumul din vacutainer si curge in tub cu viteza proprie; eliberati garoul din
jurul bratului pacientului imediat ce sangele a aparut in vacutainer, ajutandu-va cu mana stanga,
sustinand in continuare holderul.
d. Retrageti vacutainerul cu mana dreapta, apasand usor cu degetul mare pe una dintre marginile
holderului.
e. Pentru a asigura optima omogenizare a sangelui cu anticoagulantul, efectuati 8-10 miscari de
inversiune a tubului.
f. Daca se recolteaza mai mult de un vacutainer, inserati cel de-al doilea tub si repetati pasii descrisi
mai sus (a-e).





Indiferent de sistemul de recoltare folosit, respectati urmatoarele manevre:
- utilizati manusi sterile, de unica folosinta pentru fiecare pacient caruia i se recolteaza probe;
- evitati punctionarea in zonele in care exista leziuni cutanate;
- dezinfectati zona aleasa pentru punctionare cu ajutorul unui tampon steril imbibat in solutie apoasa de
izopropanol 70%, prin miscari circulare, din interior spre exterior, pentru a indeparta contaminantii;
- dupa tamponare, lasati sa se usuce zona inainte de a trece la punctionare (daca zona este umeda, poate
fi indusa hemoliza probei);
- la sfarsitul punctionarii, aplicati imediat un tampon compresiv pentru a asigura hemostaza si a evita
formarea hematomului (durata recomandata a compresiei 5 mininute); la sfarsit acoperiti zona cu un
pansament steril;
- acul de punctie nu va fi reintrodus in teaca (pentru a evita inteparea), indoit sau taiat, ci va fi depus
intr-un container de plastic rezistent la reziduuri intepatoare sau taietoare.

Aditivi
Pentru a impiedica procesul de coagulare a sangelui integral, unele vacutainere contin substante
anticoagulante; anticoagularea se produce fie prin legarea Ca2+ (EDTA, citrat), fie prin inhibarea
trombinei (heparinat de litiu sau sodiu, hirudina).
Pentru a nu exista nici o confuzie in identificarea tubului de recoltare, capacele
vacutainerelor sunt colorate diferit, in functie de aditivul folosit.
Codurile de culoare pentru substantele anticoagulante
1. Capac mov/roz - foloseste ca anticoagulant EDTA-ul si are utilitate in hematologie,
numrul hematiilor.
numrul leucocitelor, mprite n:
Granulocite: Polimorfonucleare neutrofile ( PMN sau Neutrocite), Eozinocite, Bazocite.
Agranulocite: Limfocite, Monocite.
numrul trombocitelor.
valoarea hemoglobinei.
valoarea hematocritului.
viteza de sedimentare a hematiilor.
indicii eritrocitari:
VEM (volumul eritrocitar mediu)
HEM (hemoglobina eritrocitar medie)
CHEM (concentraia eritrocitar medie)
timpi de coagulare:
timp de sngerare
timp de coagulare
timp de protrombin
timp parial de tromboplastin

biologie moleculara,
ADN viral hepatita B
Alfa-talasemie-testare genetica
ARN viral hepatita C
Atrofia musculara spinala
Beta-talasemie-testare genetica (
Boala Alzheimer familiala

unele teste imunochimice (ex. ACTH). (Testul msoar cantitatea hormonului adrenocorticotropic
(ACTH) din snge, hormon produs de glanda pituitar ce se situeaz sub creier, n centrul cutiei craniene. Face
parte din sistemul endocrin - o reea de glande care produc hormonii ce acioneaz asupra organelor, esuturilor
sau glandele care ajut la reglarea sistemelor organismului.)
2. Capac bleu/verde - contine Citrat 9+1 si se foloseste pentru analiza coagularii.
3. Capac negru/mov - contine Citrat 4+1 si se foloseste pentru VSH.
4. Capac verde/portocaliu - contine Heparinat si se utilizeaza plasma pentru testele de chimie.

5. Capac rosu/incolor - este un tub fara anticoagulant. Serul este folosit pentru testele de chimie,
Electroforeza proteinelor serice
Albumina serica
Bilirubina directa
imunologie si serologie. Anticorpii ANTICORPI ANTI STREPTOLIZINA O ASLO
ANTICORPI HETEROFILI MONONUCLEOZA
FACTOR REUMATOID








Ordinea recoltarii tuburilor
In cazul in care este nevoie sa se obtina mai multe probe dintr-o singura flebotomie, se recomanda sa se
respecte urmatoarea ordine de recoltare a tuburilor:
1. recipientele pentru hemocultura;
2. tuburile fara aditivi;
3. tuburile ce contin citrat;
4. tuburile ce contin heparina;
5. tuburile ce contin EDTA.

Volumul optim de proba
Una din erorile cel mai des intalnite este trimiterea la laborator a unei cantitati insuficiente de proba.
Pentru a va asigura ca exista un volum adecvat de proba, recoltati intotdeauna sange intr-o cantitate de
2 ori si jumatate mai mare decat volumul necesar efectuarii unui anumit test (la fiecare test este precizat
volumul minim de ser sau plasma necesar procesului analitic).
In acelasi timp, trebuie sa se evite recoltarea excesiva de sange, in special la varstnici, copii mici,
pacienti internati in sectiile de terapie intensiva.
In cazurile frecvente, in care pacientilor le sunt indicate mai multe teste, tineti cont de urmatoarele
volume de sange recomandate in cazul folosirii analizoarelor automate actuale:
- 4-5 mL sange pentru efectuarea unui profil de investigatii biochimice uzuale;
- 1 mL sange pentru efectuarea a 3-4 teste de imunochimie.

Recoltarea sangelui capilar
Este utila in special in cazul pacientilor pediatrici si pentru efectuarea frotiurilor de sange. Cele doua
locuri de electie pentru recoltare sunt suprafata palmara a falangei distale a degetului si suprafata
plantara laterala sau mediala a calcaiului. Se obtine un amestec de sange provenit din arteriole, venule
si capilare care la randul sau poate fi diluat cu lichid interstitial si intracelular.
Compozitia relativa a sangelui depinde de fluxul sanguin existent in patul vascular cutanat in momentul
recoltarii; astfel, incalzirea locului de punctionare inaintea recoltarii faciliteaza arterializarea sangelui
din teritoriul cutanat respectiv.
!Nu se va recolta niciodata din pulpa degetului la nou-nascuti deoarece exista riscul de a leza osul
falangei.
Exista o relatie direct proportionala intre volumul de sange recoltat si adancimea incizei efectuate.
Astfel tipul lantetei trebuie ales in functie de locul punctionarii si cantitatea de sange necesara.
Adancimea inciziei constituie un element critic la nou-nascuti; daca aceasta depaseste 2,4 mm exista
riscul de a leza osul calcaneu.
Riscul de a efectua o incizie prea adanca poate fi evitat prin utilizarea unor lantete semiautomate de
unica folosinta.



Instructiuni:
- dezinfectati locul punctionarii cu ajutorul unui tampon steril imbibat in solutie de alcool si asteptati sa
se usuce zona inainte de a efectua incizia (trebuie evitata folosirea altor dezinfectanti deoarece acestia
pot induce valori fals crescute pentru acid uric, fosfor sau potasiu);
- prindeti ferm zona adiacenta locului punctionarii si efectuati rapid incizia, apasand pe butonul lantetei;
- indepartati prima picatura de sange cu ajutorul unei mese de tifon, deoarece aceasta poate contine
lichid interstitial;
- prin miscari de apasare usoara, fara a masa zona din jur, colectati picaturile de sange care curg liber
intr-un microtainer etichetat;
- daca picaturile nu curg liber in microtainer, percutati usor tubul;
- in cazul microtainerelor care contin anticoagulant, efectuati 8-10 miscari usoare de inversiune a
tubului pentru a asigura amestecul optim al sangelui cu anticoagulantul;
- la sfarsitul recoltarii aplicati un tampon steril compresiv care va fi mentinut pana la oprirea sangerarii;
nu aplicati bandaje adezive la copii, deoarece pe langa faptul ca pot produce iritatii, exista riscul de a fi
inghitite atunci cand se largesc;
- depuneti lanteta intr-un container rezistent la punctionare.