Sunteți pe pagina 1din 5

PROIECT DE LECŢIE

Data:

Propunător:

Unitatea de învăţământ:

Clasa:

Aria Curriculară: Om şi societate Disciplina Opţională:

Unitatea de învăţare:

Tema: Colectivizarea şi impactul asupra satului românesc. Locul de desfăşurare: cabinetul de istorie

Tipul de lecţie: predare Timp: 50 minute Motivaţia: această lecţie este importantă deoarece analizează impactul pe care l-a avut procesul de colectivizare asupra satului românesc.

Competenţe derivate:

  • A. Cognitive: Pe parcursul acestei lecţii elevii trebuie:

    • - să identifice principalele etape ale procesului de colectivizare;

    • - să compare metodele folosite de autorităţi pentru realizarea colectivizării;

    • - să plaseze evenimentele în timp şi spaţiu;

    • - să analizeze impactul pe care l-a avut procesul de colectivizarea asupra ţăranilor.

      • B. Metodologice: Pe parcursul acestei lecţii elevii trebuie:

        • - să extragă informaţiile esenţiale dintr-un text, dintr-o schemă sau dintr-un ppt;

        • - să ordoneze informaţii într-o schemă logică pentru a le prezenta altora;

        • - să completeze o schemă cu informaţii extrase din text;

        • - să argumenteze pro şi contra colectivizării;

        • - să identifice strategii şi tehnici eficiente de învăţare prin colaborare.

          • C. Atitudinale: Pe parcursul acestei lecţii elevii trebuie:

            • - să înveţe prin cooperare cu colegii;

            • - să lucreze ordonat şi eficient în cadrul grupului;

            • - să efectueze o sarcină de lucru în timpul acordat;

            • - să-şi asume o responsabilitate personală şi una de grup.

Condiţii prealabile: elevii au cunoştinţe anterioare privind modalitatea instaurării regimului comunist în România; practicile utilizate în cadrul acestuia pentru impunerea controlului deplin asupra tuturor domeniilor de activitate. Resurse materiale: texte, imagini, ppt-uri cu mărturii, atlase istorice, videoproiector, laptop, flipchart, etc. Resurse procedurale: copacul ideilor, cubul, ghidul de studiu, diagrama Venn, axa cronologică, organizatorul grafic – tabelul incomplet, ciorchinele structurat. Evaluarea: ce dovezi există că elevii au învăţat lecţia? a) De conţinut: răspunsurile la întrebări, completarea tabelului incomplet, a copacului ideilor, a diagramei Venn, a organizatorului grafic;

  • b) De utilizare a operaţiilor gândirii: sistematizarea informaţiilor, analizarea şi descrierea impactului pe care l-a avut colectivizarea asupra ţăranilor, etc.

Desfăşurarea situaţiilor de învăţare

EVOCARE

  • 1. Conexiuni cu cunoştinţele anterioare prin:

Copacul ideilor. Lucraţi în perechi fişa cu organizatorul grafic: „Copacul ideilor”. Pe

ramurile copacului scrieţi timp de un minut toate ideile pe care le aveţi despre colectivizare. Timp de două minute discutaţi ideile cu partenerul.

  • 2. Organizarea cunoştinţelor anterioare ale elevilor:

Activitate frontală pentru completarea copacului ideilor pe tablă. Se ia câte o idee de

la fiecare pereche şi se scrie pe tablă în cadrul copacului ideilor. Elevii completează în caiete.

REALIZAREA SENSULUI

  • 3. Comunicarea subiectului şi motivarea pentru lecţie

  • 4. Lecturarea textului şi explorarea sensului în grupuri:

Cubul

Constituirea grupurilor – patru grupe a câte cinci membri şi două a câte patru membri;

Comunicarea sarcinilor de lucru: Pe fiecare faţă a cubului este înscrisă căte una din următoarele instrucţiuni: Descrie!, Compară!, Analizează!, Asociază!, Aplică!, Argumentează!. Timp de cinci minute completaţi pe fişa primită ceea ce se cere pe faţa cubului pe care aţi extras-o. Subiectul este Colectivizarea şi impactul asupra satului românesc.

Descrie!

Descrie !

Reforma agrară din 1945!

Compară!

Compară !

Cele trei etape ale procesului de colectivizare ( 1949 -1962 ) din ţara

noastră!

Asociază!

Asociază !

Formele rezistenţei ţărăneşti cu imaginile prezentate în ppt şi realizează

un organizator grafic!

Analizează!

Analizează!

Consecinţele colectivizării asupra ţăranilor, respectiv asupra satului

românesc!

Aplică!

Aplică!

Cunoştinţele dobândite prin studierea mărturiilor ţăranilor care descriu

viaţa la colectiv pentru realizarea unei scheme logice!

Argumentează De ce procesul colectivizării agriculturii din ţara noastră a fost un eveniment marcant al istoriei românilor!

Descrie ! Reforma agrară din 1945! Compară ! Cele trei etape ale procesului de colectivizare (
  • 6. Organizarea informaţiilor:

Elaborarea unui organizator grafic sub forma tabelului incomplet. Câte un

reprezentant din fiecare grup va prezenta ceea ce au completat pe fişele de lucru. Profesorul înscrie în tabel concluziile corecte ale elevilor.

REFLECŢIE 6. Organizarea informaţiilor într-un ciorchine structurat

Activitate individuală: completarea unui ciorchine structurat. Realizaţi un ciorchine despre colectivizarea agriculturii pe baza modelului din fişa de lucru.

Reforma agrară din1945
Reforma
agrară
din1945
Etape COLECTIVIZAREA
Etape
COLECTIVIZAREA
Rezistenţa ţărănească
Rezistenţa
ţărănească
Impactul procesului de colectivizare Asupra Asupra ţăranilor satului românesc
Impactul
procesului de
colectivizare
Asupra
Asupra
ţăranilor
satului
românesc

SCHEMA LECŢIEI Colectivizarea şi impactul asupra satului românesc

GRUPA

 

CONCLUZII

 

- exproprierea proprietăţilor mai mari de 5 ha, în scopul împroprietăririi

1.

familiilor cu mai puţin de 5 ha;

DESCRIE !

- comuniştii urmăreau lichidarea marilor proprietari de pământ, lăsând impresia că îi interesează soarta ţăranilor;

 

a)

etapa I (1949-1953) – 3-5 martie 1949 – Plenara C.C. a P.M.R. prezenta

2.

programul colectivizării în România;

 

COMPARĂ !

  • - obiective – distrugerea chiaburilor - organizarea G.A.C. şi a G.A.S.

  • - colectivizarea s-a făcut prin propagandă şi prin forţă;

  • - metode folosite – brutalităţi;

 
  • - arestări;

  • - deportări;

  • - campanii de presă;

  • b) etapa a II-a (1953-1958) – metode – mijloace administrative;

 
  • - restricţiile comerciale;

  • - interdicţiile;

- trecerea de la gospodăria individuală la cea colectivă prin faza intermediară

a „întovărăşirilor”;

- nevoia de aprovizionare a oraşelor;

  • c) etapa a III-a (1958-1962) – revenirea la utilizarea forţei; - 1962 - 96% din pământul arabil este cuprins în G.A.C.; - colectivizarea este încheiată;

 
 
- răscoale în toate zonele ţării inclusiv în Bucovina, care s-au
  • - răscoale în toate zonele ţării inclusiv în Bucovina, care s-au

3.

soldat cu arestări, execuţii, deportări;

3. soldat cu arestări, execuţii, deportări;

ASOCIAZĂ !

  • - mişcarea de rezistenţă în munţi;

  • - refuzul de a preda cotele;

 

CONSECINŢELE COLECTIVIZĂRII:

4.

  • - cantitativ producţia a crescut, dar productivitatea era foarte scăzută;

ANALIZEAZĂ !

  • - nivelul scăzut de mecanizare a agriculturii;

  • - distrugerea temeliilor tradiţionale ale satului românesc;

  • - schimbări sociale dramatice în mediul rural;

  • - migraţia ţăranilor spre oraş.

 

Viaţa la colectiv:

5.

  • - munca se desfăşura în comun; câştigurile erau modeste;

APLICĂ !

  • - ţărănii nu mai aveau motivaţia de a lucra pământul, aşteptau să fie „mobilizaţi” de brigadiri.

  • - „făceau zile la colectiv” pentru a-şi păstra lotul individual;

  • - cote, dări, producţii – noţiuni cheie

 
  • - colectivizarea s-a bazat pe modelul sovietic;

6.

  • - colectivizarea s-a făcut prin forţă;

ARGUMENTEAZĂ !

  • - ţăranii au încercat prin diferite forme să protesteze;

  • - colectivizarea a produs schimbări sociale profunde în mediul rural