Sunteți pe pagina 1din 23

COMUNICARE N NTREPRINDERE

Lect. univ. dr. Diana Hristache



1. Comunicarea audiovizuala n ntreprindere se
defineste ca:
a) acea afacere a puterii manageriale ce are ca scop
obtinerea unui produs destinat clientelei;
b) acea modalitate prin care ntreprinderea obtine un
produs orientat spre satisfacerea exigentelor
clientelei si consolidarea avantajului sau competitiv
pe o anumita piata;
c) legatura ntreprinderii cu mediul sau intern si extern;
d) acel instrument cu ajutorul caruia se afirma
ntreprinderea n cadrul mediului de afaceri;
e) acea activitate desfasurata de ntreprindere pentru a
asigura un climat favorabil de munca n vederea
maximizarii propriului profit.

2. Comunicarea audiovizuala urmareste:
a) buna comunicare a ntreprinderii cu mediul extern;
b) realizarea succesului n afaceri;
c) crearea unui climat favorabil de munca n cadrul
ntreprinderii;
d) realizarea unui produs de nalta conceptie pentru
fidelizarea clientilor si cresterea prestigiului firmei
n rndul acestora;
e) satisfacerea n cel mai nalt grad a exigentelor emise
de consumatori.




3. Audiovizualul pus n slujba ntreprinderii determina:
a) ntarirea vocatiei socio-economice a ntreprinderii;
b) cresterea rolului economic al ntreprinderii;
c) obtinerea de informatii suplimentare privind mediul
de afaceri;
d) cresterea numarului de produse destinate vnzarii;
e) promovarea pe piata a imaginii ntreprinderii.

4. n relatiile cu publicul extern, comunicarea
audiovizuala a ntreprinderii urmareste:
a) legatura ntreprinderii cu furnizorii si clientii
potentiali;
b) asigurarea legaturii dintre agentii economici,
institutiile financiare, asociatiile profesionale si
consumatorii individuali;
c) promovarea produselor ntreprinderii prin contactul
direct cu diferitele categorii de clienti;
d) buna desfasurare a activitatii ntreprinderii n
promovarea produselor / serviciilor sale pe piata;
e) asigurarea unei activitati performante si profitabile
pentru ntreprindere tinnd cont de exigentele
clientilor sai.

5. Produsul audiovizual denumit filtru industrial este
definit de:
a) Thomas Heller; Bernard Mige;
b) Bernard Mige; Armand Mattelart;
c) Andr Page; Gerard Missoum;
d) Pierre Leprohon, Thomas Heller;
e) Robert Leduc; Paul Weil.




6. Filmul industrial este produsul audiovizual definit
astfel:
a) versiunea nou-comerciala orientata spre categoriile
de personal apartinnd sectorului productiv;
b) film de scurt metraj tehnic, n care se mbina
imaginea, sunetul si culoarea;
c) produsul audiovizual de scurt metraj, cu dubla
versiune, ce urmareste atragerea publicului;
d) filmul tehnic si publicitar destinat consumatorilor
aflati la un moment dat pe piata;
e) film de informare si documentare a clientilor
potentiali asupra produselor serviciilor ntreprinderii.

7. Complexitatea filmului industrial se manifesta prin
existenta mai multor forme ale acestuia precum:
a) filmul de securitate sociala, filmul tehnic, filmul
publicitar;
b) filmul de cercetare- dezvoltare manageriala, filmul
de reprezentare a imaginii firmei, filmul de formare
profesionala;
c) filmul tehnic si de publicitate, filmul de pregatire
profesionala si securitate sociala, filmul de cercetare;
d) audiovizualul de reprezentare, filmul de publicitate
si securitate sociala, video- magazinul;
e) caleidoscopul, filmul de dezvoltare manageriala,
filmul de formare profesionala.

8. Produsul audiovizual al ntreprinderii este chemat sa
raspunda:
a) activitatilor interne si externe promovate de
ntreprindere, fiind realizat la comanda acestuia;
b) nevoilor ntreprinderii n promovarea produselor
/serviciilor sale pe piata;



c) informarii vnzatorilor si agentilor economici ce
actioneaza pe piata, n ceea ce priveste produsul
/serviciul efectuat de aceasta;
d) promovarii imaginii ntreprinderii pe piata;
e) activitatilor externe desfasurate de ntreprindere pe
un anumit segment de piata.

9. Audiovizualul de reprezentare se defineste ca:
a) acea veriga dintre productie si consum;
b) acel produs audiovizual destinat prezentarii
activitatii unui sector privat, realizat la comanda
acestuia de un organism reprezentativ;
c) produsul audiovizual destinat impulsionarii
vnzarilor unei ntreprinderi pe o anumita perioada
de timp;
d) produsul audiovizual legat de activitatea unui sector
privat, realizat la comanda acestuia de un organism
reprezentativ si orientat spre promovarea imaginii
acestuia pe piata;
e) produsul audiovizual destinat prezentarii generale a
ntreprinderii si a produselor sale.

10. Putem distinge trei categorii de audiovizual:
a) audiovizualul destinat publicului intern,
audiovizualul de reprezentare, audiovizualul
ntreprinderii;
b) audiovizualul de reprezentare, audiovizualul
ntreprinderii, audiovizualul destinat ntreprinderii;
c) audiovizualul destinat ntreprinderii, audiovizualul
de prezentare a ntreprinderii, audiovizualul de
formare si sensibilizare a personalului;
d) audiovizualul ntreprinderii, audiovizualul destinat
ntreprinderii, audiovizualul de informare financiara;



e) audiovizualul de informare tehnica, audiovizualul de
reprezentare, audiovizualul destinat publicului
extern.

11. Produsele audiovizuale destinate comunicarii
interne n ntreprindere sunt:
a) buletinele informative, videomagazinele, jurnalele
TV, sondajele, ziarele de ntreprindere;
b) buletinele informative, filmele industriale,
sondajele, jurnalele TV, auditul;
c) jurnalele TV, buletinele informative, produsele
promotionale, produsele de informare generala,
auditul;
d) auditul, produsele publicitare, produsele de
informare interna, videoconferintele, filmele de
pregatire profesionala;
e) filmele industriale, filmele de reprezentare, ziarele
de ntreprindere, produsele promotionale,
videomagazinele.

12. Produsele audiovizuale destinate formarii si
sensibilizarii publicului intern al ntreprinderii
urmaresc:
a) atragerea specialistilor n comunicare si formarea
profesionala a fortei de munca;
b) surprinderea relatiei individ- loc de munca, individ-
capital fix si dezvoltarea relatiilor interumane;
c) informarea personalului comercial asupra
produselor /serviciilor ntreprinderii;
d) informarea tehnica si financiara a fortei de munca;
e) mbunatatirea calitatii fortei de munca si cresterea
gradului de securitate sociala.




13. Produsele audiovizuale destinate publicului extern
cuprind:
a) produse de informare tehnico- financiara, produse
de informare cu caracter general, publicitate
comerciala, publicitate industriala si de marca;
b) video-magazine, audit, publicitate industriala,
publicitate de marca;
c) publicitate promotionala, publicitate industriala si
de marca; publicitate de informare financiara;
publicitate de informare tehnica;
d) publicitate de marca, audit, sondaje, publicitate
comerciala;
e) publicitate de informare tehnico-financiara,
publicitate comerciala, publicitate industriala si de
marca, sondaje.

14. Informarea publicului-tinta al ntreprinderii se
realizeaza prin:
a) seminarii, lanturi de magazine, colocvii, reportaje
TV, reuniuni;
b) filme industriale, video- magazine, seminarii,
reuniuni, conferinte;
c) expozitii, lanturi de magazine, sondaje, colocvii,
reportaje TV;
d) seminarii, actiuni publicitare, reportaje TV,
reuniuni cu specialistii n comunicare, filme
industriale;
e) ziare de ntreprindere, produse cinematografice,
sondaje, reportaje TV, expozitii.




15. n afacerii, audiovizualului joaca rolul de:
a) ndepartare a incertitudinilor legate de diferitele
segmente de activitate ale ntreprinderii;
b) agent de cautare a publicului extern n vederea
atragerii sale spre produsele /serviciile
ntreprinderii;
c) agent de cautare si atragere a publicului intern si
extern al ntreprinderii n scopul asigurarii
succesului n afaceri;
d) prezentator al sectorului de activitate aflat n
analiza si a problemelor cu care se confrunta
acesta;
e) agent publicitar al ntreprinderii.

16. Folosirea audiovizualului n afaceri presupune:
a) existenta a trei paliere distincte, aflate nsa n
strnsa interdependenta, cu rol important n
promovarea produselor /serviciilor ntreprinderii;
b) informarea, formarea si sensibilizarea publicului
intern si extern al ntreprinderii;
c) existenta a trei paliere distincte orientate spre
asigurarea coeziunii de grup a publicului intern al
ntreprinderii si promovarea vnzarilor n rndurile
publicului extern al acestuia;
d) formarea profesionala si securitatea sociala a
publicului intern al ntreprinderii;
e) impulsionarea vnzarilor folosind o serie de
produse audiovizuale.




17. Obiectivele filmului documentar cu caracter tehnic
sunt orientate spre:
a) satisfacerea nevoii de informare a publicului
privind ntreprinderea si activitatea pe care ea o
desfasoara;
b) asigurarea unui grad ridicat de fidelitate a
consumatorilor fata de ntreprindere;
c) deservirea activitatilor complexe desfasurate de
ntreprindere;
d) informarea publicului intern al ntreprinderii cu
privire la activitatea desfasurata;
e) satisfacerea nevoii de informare profesionala a
fortei de munca din cadrul ntreprinderii.

18. Alegeti din variantele de mai jos pe cea care
exprima efectele economice generate de folosirea
audiovizualului n ntreprindere;
a) cresterea randamentului productiv al fortei de
munca si promovarea vnzarilor;
b) dezvoltarea activitatii interne a ntreprinderii
concomitent cu impulsionarea vnzarilor sale cu
ajutorul publicitatii;
c) cresterea randamentului procesului de productie si
ncheierea de contracte;
d) dezvoltarea activitatii productive si cresterea
gradului de pregatire profesionala a fortei de
munca;
e) motivarea atitudinii ntreprinderii fata de mediul de
afaceri.



19. Produsele audiovizuale care determina efecte
economice directe la nivelul ntreprinderii sunt:
a) publicitatea, sursele de promovare a vnzarilor,
calitatea produselor, filmele industriale;
b) sursele de promovare a vnzarilor; publicitatea,
produsele audiovizuale de prestigiu, surse de
informare externa;
c) publicitatea, calitatea produselor, accidentele de
munca, sondajele;
d) produsele informative, produsele publicitare,
video-magazinele, sondajele;
e) contractele, filmele documentare, filmele
publicitare, reportajele.

20. Efectele economice directe de folosire a
audiovizualului la nivelul mediului de afaceri se
traduc n:
a) ncheierea de contracte si acordarea de credite
pentru ntreprinderi, comenzi noi pentru produsele
de baza;
b) promovarea vnzarilor si cresterea eficientei
economice, eliminarea rebuturilor;
c) reducerea accidentelor de munca concomitent cu
cresterea gradului de securitate sociala,
promovarea vnzarilor;
d) dezvoltarea procesului productiv, cresterea
securitatii sociale;
e) acordarea de credite pentru ntreprindere,
impulsionarea activitatii publicitare.




21. Efectele economice ale audiovizualului
ntreprinderii asupra mediului sau intern se
evidentiaza prin:
a) gestionarea materiilor prime si a materialelor,
dezvoltarea procesului productiv, mbunatatirea
calitatii produselor;
b) eficientizarea procesului productiv, cresterea
competitivitatii si a calitatii produselor, eliminarea
rebuturilor si a accidentelor de munca;
c) fidelizarea clientelei; cresterea productivitatii
muncii, eliminarea rebuturilor;
d) cresterea salariilor, reducerea accidentelor de
munca, promovarea vnzarilor;
e) mbunatatirea calitatii produselor, reducerea
accidentelor de munca, fidelizarea clientelei.

22. Tehnica hors pub este definita ca:
a) tehnica de comunicare audiovizuala folosita pentru
produsele rezultate din demersul creativ al
ntreprinderii;
b) procedeul de comunicare audiovizuala folosit ca
veriga n cadrul unei comunicari mai largi a
promovarii imaginii ntreprinderii pe piata;
c) mijlocul de comunicare audiovizuala ntlnit la
nivel publicitar si destinat impulsionarii vnzarilor;
d) tehnica de comunicare audiovizuala folosita pentru
informarea publicului asupra produselor
ntreprinderii;
e) modalitatea de comunicare audiovizuala utilizata n
mod indirect pentru a face cunoscuta ntreprinderea
si modul de functionare a afacerilor pe care aceasta
le deruleaza.




23. Din variantele de mai jos alegeti pe cea care
exprima deosebirile dintre tehnica clasica si
tehnica hors pub:
a) presupune promovarea imaginii ntreprinderii de
catre mass- media, fiind un demers creativ al
acesteia din urma;
b) apeleaza cel mai des la operatorii sai externi pentru
promovarea vnzarilor;
c) demersul creativ centrat pe realizarea unei imagini
convingatoare pentru clienti asupra ntreprinderii
prin folosirea unor operatori externi;
d) agentul publicitar este mediatorul dintre
ntreprindere si casa de productie;
e) este o parte importanta a unui plan de comunicare
mai larg.

24. Mijloacele de comunicare folosite n ntreprindere
sunt:
a) mesajele emotionale, rationale si etice;
b) mesajele publicitare, informationale si emotionale;
c) mesajele etice, impersonale si emotionale;
d) mesajele afective, directe si rationale;
e) mesajele etice, umanitare si informationale.

25. Mijloacele de comunicare cu caracter impersonal
sunt folosite pentru a sonda:
a) atitudinea consumatorilor si a liderilor de opinie
privind produsele ntreprinderii;
b) comportamentul consumatorilor, a liderilor locali
n ceea ce priveste actiunea publicitara demarata de
ntreprindere;
c) atitudinea consumatorilor si a liderilor de opinie
care, prin intermediul actiunilor publicitare, vor fi



influentati pozitiv / negativ n ceea ce priveste
produsul /serviciul ntreprinderii;
d) opiniile consumatorilor fata de produsul lansat de
ntreprindere pe piata;
e) curentele de opinie ce se formeaza fata de
produsele /serviciile ntreprinderii.

26. Edgar Morin defineste cultura de masa ca fiind:
a) produsul rezultat din folosirea audiovizualului n
afaceri, unde fictiunea joaca un rol important;
b) complexitatea acelei culturi rezultata din folosirea
normelor, simbolurilor, miturilor si imaginilor si
orientata spre strnirea unor atitudini emotionale
fata de un produs, consumatorilor sai;
c) acel tip comportamental generat consumatorilor de
pluralitatea nivelurilor de informare a acestora:
d) acea legatura dintre ntreprindere, clienti si
furnizori avnd la baza o serie de reguli;
e) procesul de creare a unui comunicari
corespunzatoare ntre ntreprindere si clientii sai.

27. Conceptul de publicitate se defineste ca fiind:
a) acel demers cu finalitate scontata ce se raporteaza
la evolutia pietei prin folosirea unei game largi de
tehnici de comunicare;
b) acea dorinta a publicului de a fi tratat ca partener
activ n dialogul cu agentii pietei;
c) ansamblul de actiuni ce au ca scop prezentarea
indirecta, orala sau vizuala, a unui mesaj;
d) expresia dorintei publicului de a-si manifesta
propriile idei si exigente fata de produsul lansat de
ntreprindere pe piata;



e) suma actiunilor destinate prezentarii nepersonale,
orale sau vizuale a mesajului legat de produsul
/serviciul sau imaginea de firma, cu ajutorul unui
agent publicitar.

28. Receptorul mesajului publicitar prezinta
urmatoarele caracteristici:
a) impartialitate, exigenta n dialogul cu agentii pietei,
rationalitate;
b) comportament diferit fata de spotul publicitar
difuzat, rationalitate, emotionale;
c) eficienta, impartialitate, capacitate proprie de
exprimare a ideilor si exigentelor fata de actul
publicitar;
d) exigenta fata de actul publicitar, dinamism n
dialogul receptorilor cu agentii pietei, atitudine
comportamentala diferita n raport cu actul
publicitar;
e) impartialitate, rationalitate, dinamism n raport cu
actul publicitar.

29. Ca modalitate de prezentare, publicitatea asigura:
a) anumita pozitie a produsului de piata si satisfacerea
exigentelor consumatorilor;
b) legitimitatea produsului pe piata concomitent cu
prezentarea unei oferte standardizate;
c) motivatia actului de cumparare din partea
consumatorului, n cadrul unei oferte standardizate;
d) diversificarea reactiilor comportamentale ale
clientilor fata de produsele ntreprinderii;
e) relansarea afacerii ntreprinderii.




30. Puterea de actiune a mesajului publicitar este cu
att mai mare cu ct:
a) mesajul poate fi prezentat de mai multe ori;
b) permite cumparatorului sa compare o serie de
mesaje receptate cu privire la produsul de
prezentat;
c) ntareste imaginea firmei n mediul de afaceri;
d) simultaneitatea sa va asigura o reactie
comportamentala pozitiva din partea viitorului
client, asigurnd posibilitatea consolidarii imaginii
firmei pe piata;
e) ntareste importanta si popularitatea firmei n
rndul clientilor.

31. Publicitatea se caracterizeaza prin:
a) putere de actiune; persuasiune, caracter impersonal;
b) putere de actiune, facultate considerabila de
exprimare, caracter direct;
c) putere de actiune, flexibilitatea exprimarii, caracter
impersonal;
d) putere de actiune, persuasiune, flexibilitatea
exprimarii;
e) putere de actiune, persuasiune, caracter direct.

32. Flexibilitatea exprimarii la nivel publicitar arata:
a) tehnica de comunicarea publicitara de atragere prin
sunet, imagine, culoare a clientului;
b) modalitatea de comunicare audiovizuala prin care se
prezinta direct, puternic si expresiv un spot
publicitar;
c) tehnica de comunicare audiovizuala prin care se
promoveaza vnzarile ntreprinderii;



d) comunicarea publicitara care determina cresterea
cererii de consum;
e) actiunea conjugata a mai multor mijloace de
comunicare pentru interpretarea corecta a mesajului
publicitar.

33. Publicitatea de produs se realizeaza prin:
a) publicitate informationala si de marca, publicitate
directa si de conditionare, publicitate de reamintire;
b) publicitate informationala, publicitate de
conditionare si comparativa, publicitate de
reamintire;
c) publicitate nationala si internationala, publicitate de
conditionare, publicitate comparativa;
d) publicitate de marca, publicitate informationala,
publicitate de conditionare;
e) publicitate directa si de conditionare, publicitate
comparativa, publicitate de reamintire.

34. Scopul urmarit de tehnicile publicitare din spatiul
audiovizualului este acela de:
a) impulsionare, convingere, influentarea opiniei
publice pentru cresterea consumului;
b) ndeplinire a cerintelor clientilor;
c) atentionare, orientare, strnirea interesului
consumatorilor;
d) impulsionare, orientare, cresterea exigentelor
clientilor;
e) convingere, atentionare, orientarea clientului.




35. n ce constau caracteristicile unui reportaj?
a) produs finit al comunicarii audiovizuale,
modalitate de manifestare a realitatii,
persuasivitate, unicitate;
b) banca de imagini, colector de informatii, exprimare
a realitatii, coerenta;
c) produs unic si imprevizibil al comunicarii
audiovizuale, mijloc de exprimare a realitatii,
colector de informatii;
d) rationalitate, dinamism, produs informational
complex;
e) banca de imagini, persuasivitate, unicitate,
coerenta.

36. Deosebirea dintre filmul de imagine si cel
documentar, ca produse audiovizuale, consta n
aceea ca:
a) filmul de imagine este produsul fictional ce
raspunde de provocarea emotionala a individului,
cel documentar, de crearea atitudinii rationale n
calitate de consumator a individului;
b) filmul documentar este un instantaneu narativ si
fictional, pe cnd filmul de imagine este acel
documentar lipsit de comentariul sau;
c) filmul de imagine este o videograma bazata pe
contraste, pe cnd cel documentar este produsul
audiovizual utilizat n obtinerea de sprijin
umanitar;
d) filmul de imagine atrage atentia clientilor
potentiali; filmul documentar strneste emotiile
consumatorilor;
e) filmul de imagine prezinta o serie de informatii
necesare personalului de specialitate dintr-un



anumit domeniu de activitate, filmul documentar
este folosit doar n scop informativ si de
divertisment.

37. Dintre mediile de transmitere a mesajelor
publicitare evidentiem:
a) brosurile, agendele, calendarele, presa, mass-
media;
b) mass- media, publicitatea interna, cinematografia,
televiziunea, radioul;
c) presa, cinematograful, radioul, televiziunea,
publicitatea;
d) publicitatea externa, publicitatea prin afisaj, mass-
media, calendarele, presa;
e) brosurile, publicitatea prin tiparituri, calendarele,
presa, televiziunea.

38. Comunicarea globala este legata de:
a) strategia de capitalizare a imaginii de marca a
produsului;
b) dimensiunea istorica si cultura organizationala a
ntreprinderii;
c) mediul intern al ntreprinderii;
d) valorile culturale ale societatii;
e) riscul si incertitudinea ce domnesc n societatea
actuala.

39. Din perspectiva strategica, conceptul de comunicare
globala urmareste:
a) punerea n practica a politicii manageriale a
ntreprinderii si atingerea obiectivelor urmarite prin
aceasta;
b) transpunerea n practica a strategiei de construire si
capitalizare a imaginii;



c) integrarea normelor si valorilor fundamentale n
dimensiunea culturala a ntreprinderii;
d) folosirea corespunzatoare a metodelor si tehnicilor
de comunicare n ntreprindere;
e) conducerea cu eficienta a activitatii ntreprinderii.

40. Comunicarea globala se realizeaza prin folosirea
coerenta si sinergica a mai multor mijloace si
metode audiovizuale, si anume:
a) design, marketing direct, promovarea vnzarilor,
relatii publice;
b) design, publicitate, marketing, mass- media;
c) design, presa, radio, televiziune;
d) design, marketing direct, presa, promovarea
vnzarilor;
e) design, marketing direct, radio, promovarea
vnzarilor.

41. Conceptul de comunicare globala presupune
existenta:
a) multimii relatiilor stabilite la nivel de ntreprindere,
agenti economici si piata;
b) multimii relatiilor comunicationale interne si
externe ale ntreprinderii realizate cu ajutorul
tuturor mijloacelor posibile de exprimare;
c) transpunerii n practica a multimii relatiilor de
comunicare ntre agentii economici si piata n
vederea realizarii mix- ului promotional al
ntreprinderii;
d) multimii relatiilor interumane la nivel de
ntreprindere;
e) unui ansamblu de mijloace si tehnici de
comunicare audiovizuala.



42. Aplicarea strategiei de comunicare globala la nivel
de ntreprindere urmareste:
a) fidelizarea clientilor ntreprinderii;
b) dezvoltarea si ntarirea imaginii ntreprinderii pe
piata;
c) punerea n practica a politicii de strategie
manageriala si atingerea obiectivelor ntreprinderii;
d) dezvoltarea relatiilor interumane la nivel de
ntreprindere;
e) dezvoltarea si ntarirea relatiilor dintre
ntreprindere, furnizori si clienti.

43. Strategia de construire si capitalizare a imaginii de
marca vizeaza:
a) folosirea coerenta si sinergica a tuturor mijloacelor
de comunicare audiovizuala;
b) dezvoltarea mix- ului promotional al ntreprinderii;
c) realizarea unei imagini inedite pentru public despre
ntreprindere si oferta sa;
d) utilizarea design- ului n crearea unui produs;
e) promovarea vnzarilor ntreprinderii.

44. Principalele caracteristici ale imaginii de marca
sunt:
a) forta promotionala, caracterul lizibil, simplitatea,
originalitatea marcii;
b) omogenitate, grad ridicat de perceptie,
originalitatea marcii, capacitatea de memorizare;
c) forta promotionala, afectivitate, capacitate
relationala, asociativitate;
d) originalitatea marcii, afectivitate, simplitate,
notorietate;



e) capacitate relationala, forta promotionala,
omogenitate, notorietate

45. Caracteristicile sistemului comunicational global
sunt:
a) deschis, endogen, sinergic;
b) nchis, exogen, reactiv;
c) deschis, sinergic, reactiv;
d) deschis, reactiv, interactiv;
e) deschis interactiv, exogen.

46. Pe plan mondial, tendintele din cadrul pietei
comunicarii globale sunt:
a) tendinta evolutionista, concentrationista, de
specializare;
b) tendinta concentrationista, concurentiala,
evolutionista;
c) tendinta concentrationista, concurentiala, de
specializare a agentilor economici n arta
comunicarii;
d) tendinta evolutionista, concurentiala,
concentrationista;
e) tendinta comunicationala, concentrationista,
concurentiala.

47. Directiile utilizate n comunicarea prin design sunt:
a) comunicarea directa, design- ul grafic, design- ul de
produs;
b) comunicarea interpersonala, relationala,
ambientala;
c) design grafic, design de produs si design
ambiental;



d) comunicarea directa, comunicarea relationala,
design-ul ambiental;
e) comunicarea ambientala, comunicarea
interpersonala, design- ul de produs.

48. Sistemele de identitate vizuala cuprind urmatoarele
elemente:
a) logotipurile, strategia dinamica a ntreprinderii,
istoricul ntreprinderii;
b) istoricul ntreprinderii, evolutia ntreprinderii,
structura productiv- manageriala a ntreprinderii;
c) strategia dinamica a ntreprinderii, strategia
manageriala a ntreprinderii, packaging- ul;
d) identitatea ntreprinderii, strategia dinamica a
ntreprinderii, structura productiv- manageriala a
ntreprinderii;
e) logotipurile, strategia dinamica a ntreprinderii,
packaging- ul.

49. Elementele constitutive ale parkaging-ului sunt:
a) ambalaj, structura, design grafic;
b) ambalaj, structura, design de produs;
c) ambalaj, design ambiental, marca ambalajului;
d) ambalaj, design de produs, expresie grafica;
e) ambalaj, expresie grafica, structura.

50. Comunicarea n teren exprima:
a) stimularea vnzarilor folosind o mbinare a
tehnicilor promotionale cu tehnica
merchandising- ului;
b) stimularea vnzarilor prin contactul direct al
agentului de vnzari cu clientul;



c) raporturile mass- media cu mediul extern al
ntreprinderii;
d) mbinarea tehnicilor promotionale cu tehnica
mailing- ului;
e) comunicarea ntreprinderilor n mod direct, cu
clientii.








Solutiile grilelor:


1. b; 11. c; 21. b; 31. c; 41. b;

2. d; 12. b; 22. a; 32. a; 42. c;

3. a; 13. a; 23. c; 33. b; 43. c;

4. b; 14. a; 24. a; 34. c; 44. b;

5. d; 15. c; 25. c; 35. c; 45. d;

6. c; 16. a; 26. b; 36. b; 46. c;

7. c; 17. a; 27. e; 37.c; 47. c;

8. a; 18. b; 28. d; 38. b; 48. b;

9. d; 19. b; 29. b; 39. a; 49. e;

10. b; 20. a; 30. d; 40. a; 50. a.