CAPITOLUL

Redresarea ]i stabilizarea
~ Redresor Filtru Stabilizator
Sarcina
Re\ea
0 0 0 0
Transformator
bleeder
50 Hz
220 V
ef
A. Structura unui alimentator electronic 144
B. Redresorul monoalternan\` 144
C. Filtrul capacitiv 145
D. Redresorul dubl` alternan\` 148
E. Stabilizatorul de tensiune cu diod` Zener 150
Probleme rezolvate 155, probleme propuse 158
Lucrare experimental` 160
144 Electronic` - Manualul studentului
A. Structura unui alimentator electronic
Producerea ]i distribu\ia energiei electrice se face cu o tensiune care evolueaz` sinusoidal n timp,
avnd media zero; frecven\a este de 50 de Hz n Europa ]i de 60 Hz n America de Nord. Alegerea acestei
forme este legat` de comoditatea producerii dar, mai ales, de posibilitatea utiliz`rii transformatoarelor pentru
modificarea valorilor tensiunii ]i a curentului. Totu]i, aparatura electronic` are nevoie de energie electric`
furnizat` sub forma unei tensiuni continue, care nu-]i schimb` polaritatea ]i care r`mne practic constant` n
timp. Aceasta este produs` de un alimentator, a c`rui structur` general` este prezentat` n
Fig. 5.1.
~
Redresor
Filtru
Stabilizator
de netezire
Sarcina
0 0 0 0
Transformator
Bleeder
50 Hz
220 V
ef
Re\ea
Fig. 5.1. Schema bloc a unui alimentator.
Transformatorul modific` amplitudinea tensiunii sinusoidale (de la valoarea de 311 V corespunznd
tensiunii efective de 220 V [n Europa) la valoarea convenabil` aparatului care trebuie alimentat. Urmeaz`
apoi redresorul, care determin` ca tensiunea (]i curentul) de la ie]irea sa s` fie monopolare (s` nu-]i schimbe
sensul n timp). Forma de und` redresat` are o medie nenul` dar prezint` o ondula\ie inacceptabil de mare
(riplu, n jargonul electroni]tilor, de la englezescul ripple). Urmeaz` apoi un filtru de netezire care
mic]oreaz` aceast` ondula\ie. Dac` precizia cu care tensiunea de alimentare trebuie s` r`mn` constant` n
timp este mare, dup` filtru se intercaleaz` un stabilizator de tensiune care mic]oreaz` substan\ial efectele
asupra tensiunii de ie]ire produse att de varia\iile tensiunii nestabilizate de la intrarea sa ct ]i de
modific`rile curentului absorbit de sarcin`.
{n situa\ia c[nd [ntreruperea aliment`rii s-ar face cu alimentatorul [n gol (absen\a sarcinii)
condensatoarele de filtrare ar r`m[ne [nc`rcate pentru mult timp ]i ar reprezenta un inconvenient, mai ales
dac` alimentatorul este reglabil ]i este repornit la o tensiune mai mic`. Din acest motiv, este bine s` mont`m
permanent la bornele sale o rezisten\` de valoare mare, cunoscut` [n jargon ca "bleeder", care la deconectare
s` coboare la zero tensiunea de ie]ire [ntr-un timp rezonabil, de ordinul secundelor.
B. Redresorul monoalternan\`
Prin redresare (rectification [n limba englez`), o tensiune alternativ`, care trece at[t prin valori
pozitive c[t ]i prin valori negative, este convertit` [ntr-una care are valori de o singur` polaritate.
{n consecin\`, dac` tensiunea redresat` este aplicat` unui consumator (sarcin`), curentul va circula [ntr-un
singur sens.
Principiul redres`rii const` n comutarea c`ii de curgere a curentului astfel nct, de]i la intrare el
circul` n ambele sensuri, trecerea sa prin sarcin` s` se fac` ntr-un singur sens. Din acest motiv, comutarea
Cap. 5. Redresarea ]i stabilizarea 145
trebuie s` se fac` sincron cu schimbarea sensului curentului alternativ de la intrare. Acest lucru se
realizeaz` la generatoarele magnetoelectrice de curent continuu printr-un comutator mecanic care se nvrte
odat` cu axul generatorului.
Existen\a diodelor semiconductoare a f`cut posibil` construirea unor redresoare statice (f`r` piese
mecanice n mi]care) care s` poat` fi conectate oriunde n circuitul de curent alternativ. Conducnd numai
ntr-un singur sens, dioda sesizeaz` automat momentul schimb`rii sensului tensiunii alternative ]i, n acela]i
timp, comut` calea de curent, blocndu-se sau intrnd n conduc\ie. Cel mai simplu redresor este cel
monoalternan\`, prezentat n Fig. 5.2.
+
_
~
U
s U
1
U
s
U
1
R
s
0
t
dioda conduce
dioda este blocata
+
_
Fig. 5.2. Redresorul monoalterna\`.
Tensiunea alternativ` U
1
este desenat` cu linie sub\ire iar tensiunea redresat` cu linie groas`. Atta
timp ct tensiunea la bornele secundarului este negativ`, dioda este invers polarizat` ]i este blocat`; curentul
prin ea este nul ]i, conform legii lui Ohm, nul` este ]i tensiunea pe rezisten\a de sarcin`. Pentru
semialternan\a pozitiv`, dioda este polarizat` direct ]i intr` n conduc\ie. Dac` neglij`m, n prim`
aproxima\ie, c`derea de tensiune pe diod` (cu valoarea sub 1 V), ntreaga tensiune de la bornele secundarului
(cu valori uzuale de zeci de volti) se reg`se]te la bornele rezisten\ei de sarcin`, ca ]i cum aceasta ar fi legat`
direct la bornele secundarului.
{n concluzie, rezisten\a de sarcina este conectat` la tensiunea alternativ` numai pe parcursul
semialternan\elor pozitive; [n timpul semialternan\elor negative ea este l`sat`, pur ]i simplu, [n gol.
C. Filtrul capacitiv
De]i are o singur` polaritate, tensiunea produs` de redresor nu poate fi utilizat` direct la alimentarea
unui aparat electronic deoarece ea sufer` varia\ii importante n timp; mai mult, curentul prin sarcin` este zero
jum`tate din timp. Trebuie s` g`sim o solu\ie ca furnizarea curentului prin rezisten\a de sarcin` s` se fac`
mult mai uniform; aceasta revine la nmagazinarea sarcinilor electrice pe intervalul de timp ct dioda conduce
]i utilizarea acestei rezerve pe durata ct dioda este blocat`. Dispozitivul care poate nmagazina sarcin`
electric` este condensatorul ]i cu el se construie]te filtrul de netezire, ca n Fig. 5.3.
146 Electronic` - Manualul studentului
+
_
U
s
R
s ~ U
1
C
f
0
U
1
U
s
t
U
U
s max
t aprox.
t exact
evolutia aprox.
Fig. 5.3. Redresor monoalternan\` cu filtru capacitiv.
S` consider`m c`, la trecerea prin zero a sinusoidei, condensatorul este ini\ial desc`rcat. Pe
semialternan\a pozitiv` dioda intr` n conduc\ie ]i furnizeaz`, pe lng` curentul prin sarcin` (determinat de
legea lui Ohm), un curent de nc`rcare a condensatorului, a]a cum se vede [n Fig. 5.4 a). Rezisten\a intern` a
secundarului este suficient de mic` astfel nct nc`rcarea este practic instantanee ]i tensiunea pe condensator
urm`re]te tensiunea de la bornele secundarului, atingnd o valoare maxim` egal` cu amplitudinea tensiunii
sinusoidale a secundarului minus valoarea tensiunii U
FD
care cade pe dioda [n conduc\ie (mai mare, [n
general, dec[t 0.6 V, datorit` curen\ilor mari)
U U U
s max 1 ef FD
= 2
. (5.1)
R
s
R
s
U
1
C
f
dioda
conduce
dioda este
blocata
U
1
C
f
+
-
+
-
+
-
U
1
C
f
+
-
+
-
aceasta s-ar fi intimplat daca
in locul diodei am fi avut un
conductor
evolutia tensiunii
pe condensator
condensatorul
se descarca
prin secundar
a) b) c)
Fig. 5.4. {nc`rcarea ]i desc`rcarea condensatorului de filtrare.
Din acest moment, tensiunea la bornele secundarului [ncepe s` scad`. Dac` n locul diodei am fi avut
un simplu fir conductor, ca [n Fig. 5.4 c), condensatorul ar fi nceput s` se descarce prin secundar, tensiunea
sa urmnd n continuare sinusoida, care acum este descendent`. Dioda ns` nu permite trecerea curentului n
acest sens ]i ea se blocheaz` imediat ce sinusoida a atins valoarea maxim`, izolnd secundarul de restul
circuitului a]a cum se vede [n desenul b) al figurii. Condensatorul r`mne s` se descarce numai prin
rezisten\a de sarcin`; a]a cum ]ti\i, evolu\ia tensiunii este exponen\ial`, cu o constant` de timp egal` cu
Cap. 5. Redresarea ]i stabilizarea 147
produsul R C
s f
. Pentru valori mari ale acestei constante de timp ( R C
s f
>> perioada re), tensiunea,
sc`z[nd [ncet, este aproximativ constant` ]i, confom legii lui Ohm, curentul de desc`rcare este ]i el
aproximativ constant I I
s
= const .
0
. {n cazul [n care dup` redresor este montat un stabilizator, a]a cum
vom vedea, tensiunea pe sarcin` este men\inut` practic constant` (varia\ii sub 0.01 %) ]i curentul de
desc`rcare este [ntr-adev`r constant.
Cum pe condensator viteza de varia\ie a tensiunii dU dt I C =
0
este practic constant`, evolu\ia
tensiunii se face aproximativ dup` o linie dreapt`. Condensatorul nu se descarc` complet pn` la nceperea
noii semialternan\e pozitive, a]a c` dioda nu se mai deschide ncepnd chiar din acest moment, ci abia cnd
tensiunea secundarului, crescnd sinusoidal, devine mai mare dect tensiunea pe condensator, care sc`dea.
Dup` deschidere, dioda conduce din nou pn` n momentul cnd sinusoida ajunge la valoarea maxim`,
asigurnd condensatorului o nou` rezerv` de sarcin` electric`. Din acest moment dioda se blocheaz` ]i
procesul se repet` periodic. Pentru ca ondula\ia s` fie vizibil`, cazul reprezentat [n Fig. 5.3 este acela al unei
filtr`ri extrem de modeste. {n aplica\iile practice
majoritatea timpului rezisten\a de sarcin` prime]te curent de la condensator ]i nu de la diod`.
Astfel, putem considera, pentru o filtrare bun`, c` durata ta desc`rc`rii condensatorului este aproximativ
egal` cu perioada re\elei de alimentare t T = 20 ms. Din acest motiv, adncimea ondula\iei rezult`
simplu
U
I T
C
f

0
, (5.2)
rela\ie utilizat` [n proiectarea redresoarelor.
De multe ori este nevoie s` caracteriz`m efectul filtr`rii printr-un factor adimensional, astfel nct s` nu
mai conteze m`rimea tensiunii ob\inute. Se introduce, astfel, factorul de ondula\ie, ca fiind raportul dintre
amplitudinea U 2 a ondula\iei ]i m`rimea medie a tensiunii
=
U
U
med
2
1
. (5.3)
{n cazul nostru, [nlocuind valoarea medie a tensiunii de pe sarcin` cu I R
s 0
, ob\inem expresia
factorului de ondula\ie ca

mono
s f
T
R C

2
. (5.4)
Trebuie subliniat c` aceast` aproxima\ie este valabil` pentru filtr`ri bune, adic` la valori << 1.
148 Electronic` - Manualul studentului
Dac`, dintr-un motiv sau altul, ondula\ia cre]te, aceasta provoac` o sc`dere a tensiunii medii.
Analiz[nd desenul din Fig. 5.3, se constat` c`
U U U
med s max
= 2
. (5.5)
Am considerat, pentru simplitate, c` sarcina redresorului este un rezistor. {n realitate nu se [nt[mpl`
aproape niciodat` a]a, pentru c` rezistoarele pot fi [nc`lzite ]i [n curent alternativ ]i, deci, nu au nevoie
neap`rat de tensine continu`. Sarcina este, [n general, un circuit complex, care nu respect` legea lui Ohm ]i
care are nevoie de o tensiune constant` dar necesit` un curent care nu este constant [n timp. Ce se [nt[mpl`
dac` intensitatea curentului prin sarcin` sufer` o varia\ie foarte rapid` ? Panta cu care coboar` tensiunea pe
condensator se schimb` brusc dar r`m[ne [n continuare suficient de mic` pentru ca tensiunea la bornele
sarcinii s` nu varieze semnificativ. Curentul suplimentar este furnizat instantaneu de imensa rezerv` de
sarcin` de pe condensator.
{n realitate, [ns`, condensatoarele de valori foarte mari (mii ]i zeci de mii de F) utilizate la filtrare
sunt condensatoare electrolitice cu aluminiu ]i sunt realizate prin [nf`]urarea unui sandwich metal-izolator-
metal. Din acest motiv, ele prezint` o inductan\` semnificativ`, care se comport` ca un "]oc" pentru varia\iile
bru]te de curent. Din acest motiv, condensatorul nu poate furniza rapid v[rfurile de curent cerute de sarcin`
]i, [n consecin\`, [n aceste momente tensiunea pe sarcin` coboar` brusc.
Rezolvarea const` [n montarea, [n paralel cu condensatorul de valoare
foarte mare, a unui condensator de valoare mic`, dar cu inductan\` neglijabil`
(Fig. 5.5). Acesta poate fi unul electrolitic cu tantal (disponibil de valori de
c[\iva F) sau unul ceramic (valori de 0.1 F). Acum v[rfurile scurte de curent
sunt suplinite de condensatorul de valoare mic` (dar care r`spunde rapid) iar
varia\iile lente sunt suplinite de condensatorul de valoare mare care are o rezerv`
de sarcin` mult mai mare. C[nd firele [ntre alimentator ]i circuitul care trebuie
alimentat sunt lungi, pentru a elimina efectul inductan\ei lor, un alt condensator rapid trebuie montat chiar pe
circuitul alimentat.
D. Redresorul dubl` alternan\`
n circuitul descris anterior, nc`rcarea condensatorului se f`cea o singur` dat` ntr-o perioad`, n
timpul semialterna\ei pozitive. Datorit` pre\ului sc`zut al diodelor,
azi se folose]te aproape exclusiv redresarea dubl` alternan\` care ofer`, [n acelea]i condi\ii, un riplu redus la
jum`tate.
O astfel de schem`, care utilizeaz` o punte de diode, este prezentat` [n Fig. 5.6. n timpul
semialternan\ei pozitive conduc diodele D
2
]i D
4
, pe c[nd [n timpul semialternan\ei negative intr` [n
conduc\ie diodele D
1
]i D
3
. Rezultatul este acela c` prin rezisten\a de sarcin` sensul curentului r`m[ne
neschimbat.
4700
F 0.1 F
ceramic
Fig. 5.5.
Cap. 5. Redresarea ]i stabilizarea 149
U
s
0
t
U
s
U
1
+
_
~
U
1
R
s
D
1 D
2
D
3
D
4
_
+
_
U
1
R
s
D
1
D
3
+
+
_
U
1
R
s
D
2
D
3
D
4
+
_
Fig. 5.6. Redresorul dubl` alternan\`.
Dac` aplic`m ]i filtrarea, forma de und` a tensiunii de pe sarcin`
arat` ca [n Fig. 5.7, unde am desenat cu linie [ntrerupt` evolu\ia
tensiunii redresate [n absen\a filtr`rii. Tensiunea maxim` este egal` cu
amplitudinea tensiunii sinusoidale, din care trebuie sc`zute c`derile de
tensiune pe cele dou` diode [n conduc\ie
U U U
s max 1 ef FD
= 2 2
. (5.6)
De data aceasta, condensatorul se descarc` un timp egal practic
cu jum`tate din durata perioadei sinusoidei de la intrare, de dou` ori
mai scurt dec[t la redresarea monoalternan\`. Din acest motiv, pentru
acela]i produs R C
s f
, ad[ncimea ondula\iei ]i, corespunz`tor, factorul
de ondula\ie au valori de dou` ori mai mici dec[t [n cazul filtr`rii monoalternan\`

dublaalt
s f
T
R C
.

4
. (5.7)
cu T = 20 ms, perioada re\elei de alimentare. Pentru un curent de ie]ire I
0
ad[ncimea riplului este
U
I T
C
f

0
2
. (5.8)
0
t
U
s
T
Fig. 5.7. Tensiunea de ie]ire a unui
redresor dubl` alternan\`, dup`
filtrare.
150 Electronic` - Manualul studentului
S` vedem de ce condensatoare avem nevoie pentru un curent de 1 A ]i un riplu rezonabil, de 1 V. Cum
perioada re\elei [n Europa este de 20 mS, ob\inem o valoare
C
I T
U
f
=

=
0
2
1
10

A 20mS
2V
mF=10 000 F , adic` o valoare destul de mare. Dac` dorim curen\i mai
mari, valoarea necesar` cre]te propor\ional cu valoarea curentului. Condensatoarele electrolitice cu aluminiu
ajung p[n` pe la 68 000 F, dar cele care suport` tensiuni ]i curen\i mari sunt voluminoase ]i scumpe.
Sc`derea riplului de un num`r de ori se poate realiza cu pre\ul cre]terii capacit`tii de filtraj de acela]i num`r
de ori. E bine, deci, s` nu ne [nc`p`\[n`m s` ob\inem un riplu prea mic, mai ales c` acesta poate fi redus
ulterior de mii de ori, mult mai comod ]i ieftin, prin stabilizare. Un riplu de 1-2 V este, din aceste motive, o
alegere bun`.
Merit` subliniat c` la redresarea dubl` alternan\`, ondula\ia are frecven\a de 100 Hz ]i nu de 50 Hz ca
la redresarea monoalternan\`. Prezen\a unui riplu de 50 Hz la un redresor dubl` alternan\` este semnul sigur
c` una sau dou` diode din punte sunt [ntrerupte ]i el func\ioneaz` ca unul monoalternan\`.
E. Stabilizatorul de tensiune cu diod` Zenner
A]a cum am v`zut, tensiunea medie dup` redresare ]i filtrare depinde de amplitudinea tensiunii
sinusoidale de la bornele secundarului transformatorului care, la r[ndul ei, este propor\ional` cu amplitudinea
tensiunii de la re\ea. Or, aceasta nu este riguros constant`, datorit` m`rimii variabile a curentului absorbit de
consumatori. {n plus, chiar dup` filtrare, tensiunea produs` mai are o component` variabil`, numit`
ondula\ie, cu frecven\a de 50 Hz sau 100 Hz (dup` tipul redres`rii).
Stabilizatorul (voltage regulator [n limba englez`) are rolul de a mic]ora aceste varia\ii, forma
tensiunii la ie]irea sa apropiindu-se foarte mult de o func\ie constant`. Acest efect este m`surat prin factorul
de stabilizare S
U
, definit ca raportul varia\iilor tensiunii la intrarea ]i respectiv, ie]irea sa
S
U
U
U
nestab
stab
=

. (5.9)
Cu c[t acest factor are valori mai mari, cu at[t stabilizatorul este mai eficient.
O alt` cauz` a varia\iei tensiunii produse de alimentator este modificarea [n timp a curentului prin
sarcin`. Aceast` varia\ie a tensiunii poate fi exprimat` ca U R I
s s
=
0
unde R
0
este rezisten\a sa
echivalent` Thevenin. Dup` cum am ar`tat, tensiunea medie dup` filtrare este U U U
med smax
2, deci
scade la cre]terea ondula\iei.
Sc`derea tensiunii produse atunci c[nd sarcina absoarbe mai mult curent se datoreaz` ]i rezisten\ei
ecundarului transformatorului dar, [n principal, m`ririi ondula\iei, care este propor\ional` cu valoarea
curentului.
Astfel, [n absen\a stabilizatorului, alimentatorul ar avea o rezisten\` intern` inacceptabil de mare.
A]a cum se vede [n Fig. 5.8, diodele Zener prezint` la polarizare invers` o regiune pe caracteristica
static` unde tensiunea pe diod` r`m[ne practic constant` la varia\ii importante ale curentului. Aici, rezisten\a
dinamic` r dU dI
Z
= are valori de ordinul 5-10 . Utiliz[nd aceast` proprietate, se pot realiza stabilizatoare
de tensiune, av[nd schema din Fig. 5.9 a).
Cap. 5. Redresarea ]i stabilizarea 151
Pentru ca dioda Zener s` stabilizeze tensiunea, curentul prin ea nu trebuie
s` scad` nici un moment sub valoarea de 10 mA.
Pentru varia\iile tensiunii de intrare, a]a cum se vede [n desenul b) al
figurii, circuitul se comport` ca un divizor format din rezisorul R ]i rezisten\a
dinamic` r
Z
a diodei Zener (rezisten\a de sarcina are valori mult mai mari dec[t
r
Z
). Pentru a ob\ine un factor bun de stabilizare rezisten\a de "balast" R trebuie
s` fie mult mai mare dec[t rezisten\a dinamic` a diodei Zener: R r
Z
>> .
U
in
nestabilizata
stabilizata
R
U
out
R
s
DZ
I
out
a) c)
T
U
out
R
s
DZ
I
out
U
in
nestabilizata
24
50 mA
U
in
R
U
out
R
s
I
out
r
Z

b)
Fig. 5.9. Stabilizator cu diod` Zener (a), schema sa echivalent` pentru varia\ii (b) ]i varianta
perfec\ionat`, cu surs` de curent (c).
{n aceast` aproxima\ie, ob\inem factorul de stabilizare [n tensiune ca
S
R r
r
R
r
U
Z
Z Z

+

(5.10)
Pe de alt` parte, pentru a beneficia de rezisten\a dinamic` mic` a diodei, trebuie s` trimitem prin ea un curent
de cel pu\in 10 mA, astfel c` rezisten\a R va fi parcurs` de I
S
+ 10 mA ]i va trebui s` pierdem o tensiune
cel pu\in egal` cu 10 mA R . {n consecin\`, nu putem ob\ine un factor de stabilizare prea mare. Dac`
tensiunea pierdut` este de 5 V, R = 500 ]i S
U
este pe undeva [ntre 50 ]i 100.
M`rirea acestui factor, f`r` sacrificarea unei tensiuni mai mari, se poate face dac` [nlocuim
rezistorul R cu o surs` de curent, ca [n Fig. 5.9 c). De]i tensiunea pierdut` va fi aceea]i, rezisten\a dinamic`
(la varia\ii) prezentat` de acest dispozitiv va fi mult mai mare; cu un simplu tranzistor bipolar putem ob\ine
rezisten\e echivalente de ordinul M, cresc[nd astfel de 1000 de ori factorul de stabilizare.
Privit` dinspre rezisten\a de sarcin` (Fig. 5.9 b), rezisten\a de ie]ire R
0
a stabilizatorului este
rezisten\a echivalent` a divizorului
R
Rr
R r
r
Z
Z
Z 0

+

(5.11)
]i este, deci, de ordinul a 5-10 .
U
I
0
0
-10 mA
Fig. 5.8.
Caracteristica invers`
a unei diode Zener.
152 Electronic` - Manualul studentului
O mic]orare semnificativ` a acestei rezisten\e se poate
ob\ine dac` circuitului i se adaug` un tranzistor, ca [n Fig. 5.10.
Sarcina este acum legat` [n emitorul tranzistorului, unde
poten\ialul este cu 0.6 V mai cobor[t dec[t poten\ialul bazei.
Astfel,
varia\iile tensiunii pe sarcin` sunt egale cu cele ale tensiunii de
pe dioda stabilizatoare, factorul de stabilizare r`m[n[nd acela]i.
A]a cum se vede [n figur`, numai 1 1 1100 ( ) + < din
curentul prin sarcin` este absorbit din anodul diodei Zener (
fiind factorul de amplificare al tranzistorului). Putem scrie, deci,
rezisten\a de ie]ire a stabilizatorului perfec\ionat ca
R
U
I
V
I
s
s
B
B
0
1
=

=

; (5.12)
dar frac\ia din dreapta este chiar rezisten\a de ie]ire a stabiliaztorului f`r` tranzistor, care era practic
rezisten\a dinamic` a diodei Zener. {n concluzie,
R
r
Z
0
=

. (5.13)
Astfel,
tranzistorul reduce de ori rezisten\a de ie]ire a stabilizatorului
care ajunge, [n acest mod, la valori sub 0.1 .
Performan\e mult mai bune s[nt oferite de stabilizatoarele integrate,
disponibile odat` cu apari\ia tehnologiei circuitelor integrate; [n Fig. 5.11 sunt
reprezentate dou` astfel de stabilizatoare, de +12 V ]i
-12V, cu un curent maxim de 1 A. Cre]terea factorului de stabilizare este
realizat` prin [nlocuirea rezistorului de balast cu o surs` de curent. De
asemenea, utilizarea reac\iei negative face posibil` atingerea unor valori infime
pentru rezisten\a de ie]ire. Chiar m`surat` cu un voltmetru digital, tensiunea de
ie]ire apare a fi constant`, stabilizatorul apropiindu-se foarte mult de sursa
ideal` de tensiune.
O categorie special` de stabilizatoare o constituie referin\ele de tensiune. Ele nu s[nt destinate
aliment`rii unor circuite ci producerii unei tensiuni electrice extrem de constante, necesare [n opera\ii de
compara\ie cu alte tensiuni. Principala calitate a unei referin\e de tensiune este deriva ei cu temperatura. Cele
mai bune performan\e sunt de ordinul a c[\iva ppm/
o
C (1 ppm [nseamn` o parte la un milion, adic`
10
-6
).
U
in
U
out
R
s
R
DZ
I
B
I
B

I
s
I
B
( +1)
+
-
0.6 V
V
Z
Fig. 5.10. Stabilizator cu diod` Zener
]i tranzistor.
Fig. 5.11. Stabilizatoare de
tensiune integrate.
Cap. 5. Redresarea ]i stabilizarea 153
Enun\uri frecvent utilizate
(at[t de frecvent [nc[t merit` s` le memora\i)
-Schema bloc a unui alimentator electronic, care preia energia de la re\eaua de curent alternativ
]i o furnizeaz` apoi la o tensiune continu`, con\ine transformatorul, redresorul, filtrul de netezire,
stabilizatorul ]i rezisten\a de desc`rcare (bleeder).
- Transformatorul furnizeaz` [n secundar o tensiune alternativ` de valoare convenabil`; aceast`
valoare este determinat` de tensiunea din primar ]i valoarea raportului de transformare.
- Redresorul converte]te tensiunea alternativ` (care []i schimb` periodic polaritatea) [ntr-o
tensiune continu`, cu o singur` polaritate. Valoarea acesteia nu este [ns` constant` [n timp, evolu[nd
periodic [ntre zero ]i valoarea de v[rf.
- La redresarea monoalternan\`, energia este primit` numai [n decursul unui anumit tip de
semialternan\e (fie numai pozitive, fie numai pozitive); [n timpul celorlalte semialternan\e, secundarul
este izolat fa\a de consumator (sarcin`).
- Introducerea unui filtru capacitiv face ca tensiunea pe sarcin` s` nu mai coboare la zero, av[nd
varia\ii mult mai mici; acest lucru se ob\ine prin [nc`rcarea periodic` a condensatorului de la
transformator prin pulsuri de curent scurte ]i intense ]i desc`rcarea sa, [n restul timpului, prin
sarcin`. Practic, majoritatea timpului sarcina prime]te curent de la condensator.
- Ondula\ia (riplul) este propor\ional` cu perioada re\elei, cu intensitatea curentului prin sarcin`
]i invers propor\ional` cu capacitatea condensatorului.
- Pentru a m`sura gradul de netezire indiferent de m`rimea tensiunii, se define]te factorul de
ondula\ie prin raportul [ntre amplitudinea ondula\iei (jum`tate din valoarea v[rf la v[rf) ]i valoarea
medie a tensiunii.
- La redresarea dubl` alternan\` (folosit` aproape exclusiv azi) condensatorul se [ncarc` pe
fiecare semialternan\`, timpul de desc`rcare fiind jum`tate din cel de la redresarea monoalternan\`
iar riplul de dou` ori mai mic.
- Cu redresarea dubl` alternan\`, pentru a ob\ine un riplu de 1 V
vv
la un curent de 1 A avem
nevoie de un condensator de 10 000 F ; capacitatea necesar` variaz` propr\ional cu intensitatea
curentului ]i invers propor\ional cu m`rimea riplului.
- Stabilizatorul mic]oreaz` varia\iile tensiunii de ie]ire, at[t cele produse de varia\ia tensiunii de
intrare, c[t ]i cele produse de varia\ia curentului prin sarcin`. Performan\ele sale sunt caracterizate de
factorul de stabilizare, care trebuie s` fie mare, ]i de rezisten\a de ie]ire, care trebuie s` fie c[t mai
mic`.
- La un stabiliator cu diod` Zener, factorul de stabilizare este egal cu raportul dintre rezisten\a
de balast ]i r
Z
(rezisten\a dinamic` a diodei Zener) iar rezisten\a de ie]ire este egal` cu r
Z
.
- Pentru ca stabilizatorul s` func\ioneze trebuie ca valoarea curentului prin dioda Zener s` nu
coboare nici un moment sub 10 mA (altfel rezisten\a r
Z
cre]te mult).
- Rezisten\a de ie]ire poate fi mic]orat` prin cuplarea unui tranzistor la ie]ire; [n plus, dac`
r`m[nem la aceea]i valoare a curentului prin sarcin`, putem m`ri rezisten\a de balast ]i, [n consecin\`,
factorul de stabilizare.
- O cale suplimentar` de m`rire a factorului de stabilizare este [nlocuirea rezisten\ei de balast cu
o surs` de curent.
-Toate aceste performan\e pot fi atinse mult mai comod ]i ieftin prin cump`rarea unui
stabilizator integrat.
154 Electronic` - Manualul studentului
Termeni noi
-schem` bloc desen [n care se reprezint` structura unui sistem complex prin
simboluri (de obicei dreptunghiuri) ce desemneaz` blocuri cu
func\ii diferite ]i linii care urm`resc transmiterea informa\iei sau
energiei de la un bloc la altul;
-transformator dispozitiv electromagnetic, utilizat [n cele mai multe cazuri pentru
convertirea unei tensiuni alternative (sinusoidale) [ntr-a alt`
tensiune de acela]i tip, dar cu amplitudine diferit`;
-primar [nf`]urarea transformatorului la care se aplic` sursa se tensiune
extern`;
-secundar [nf`]urarea transformatorului unde se ob\ine tensiunea
"transformat`";
-redresare convertirea unei tensiuni alternative (care []i schimb` periodic
polaritatea) [ntr-o tensiune cu o singur` polaritate care evolueaz`
periodic;
- filtrare prelucrarea unui semnal [n urma c`reia componentele de anumite
frecven\e sunt favorizate iar altele atenuate.
- filtru de netezire filtru care transmite componenta continu` (de frecven\` nul`) ]i
atenueaz` varia\iile;
-ondula\ie (riplu) varia\ia periodic` a unei tensiuni, r`mas` dup` ac\iunea filtrului de
netezire;
-factor de ondula\ie m`rime adimensional` care caracterizeaz` eficien\a filtr`rii
tensiunii redresate; se define]te prin raportul dintre amplitudinea
ondula\iei ]i valoarea medie a tensiunii;
- stabilizator de tensiune circuit care mic]oreaz` varia\iile tensiunii, at[t cele provocate de
modific`rile tensiunii de intrare c[t ]i pe cele cauzate de varia\ia
curentului prin sarcin`;
Cap. 5. Redresarea ]i stabilizarea 155
Probleme rezolvate
Problema 1. S` se proiecteze un alimentator nestabilizat care s` produc` la ie]ire o tensiune V
out
de
minimum 12 V cu un riplu de cel mult 2 V v[rf la v[rf ]i s` debiteze un curent I
out
de p[n` la 1 A. Vor trebui
alese capacitatea de filtraj, tensiunea efectiv` [n secundarul transformatorului, rezisten\a bleeder-ului,
siguran\ele conectate [n primarul ]i secundarul transformatorului precum ]i raportul de transformare.
220 V
ef
~
+
sarcina
+
_
bleeder
siguranta
siguranta
Fig. 5.12.
Mai [nt[i desen`m schema, f`r` valorile componentelor (Fig. 5.12). Alegem, bine[nteles, redresarea
dubl` alternan\`. {n circuitul primarului, imediat ce firul de alimentare intr` [n carcas`, [naintea
[ntrerup`torului, trebuie conectat` siguran\a pentru a proteja at[t [mpotriva defect`rii tranformatorului c[t ]i a
unui scurtcircuit pe circuitul [ntrerup`torului.
a) Tensiunea transformatorului
Cum tensiunea minim` trebuie s` fie 12 V iar riplul va avea o ad[ncime de 2 V, valoarea de v[rf a
tensiunii redresate va fi 14 V. Tensiunea [n secundar va trebui [ns` s` fie mai mare, datorit` pierderii pe cele
dou` diode prin care circul` curentul [n ochiul secundarului. La curen\i mari tensiunea de deschidere a unei
diode cu siliciu se apropie de 1 V, a]a c` tensiunea [n secundar va avea amplitudinea (valoarea de v[rf) egal`
cu 16 V. Cum pentru circuitele de curent alternativ se obi]nuie]te s` se dea valorile efective, va trebui s`
[nmul\im cu 1 2 0 707 = . : tensiunea efectiv` [n primar va trebui s` fie 11.2 V. Alegem valoarea
standardizat` de 12 V.
b) Condensatorul de filtraj
Pentru ca [n timp de o semiperioad` (t=10 ms) condensatorul s` se descarce cu V = 2 V sub un
curent de 1 A, capacitatea trebuie s` aib` valoarea C I t V
out
= = 5000F. Este o valoare mare, dar
rezonabil`. Condensatorul va trebui s` aib` tensiunea de func\ionare de cel pu\in 25 V (valoarea
standardizat` imediat inferioar`, 16 V, este chiar la limit`).
S` observ`m ce s-ar fi [nt[mplat dac` am fi impus un riplu mult mai mic, de exemplu de numai 0.1 V.
Am fi avut atunci nevoie de o condensator cu o capacitate de 100 000 F, o valoare total nepractic`.
c) Rezistorul "bleeder"
Rostul lui este ca la deconectarea alimentatorului, [n absen\a rezisten\ei de sarcin`, s` descarce [ntr-un
timp convenabil condensatorul de filtraj. Dac` ne mul\umim cu o constant` de timp = RC de c[teva
secunde, rezult` valoarea bleeder-ului de 1 k.
d) Siguran\ele
Curentul mediu absorbit de sarcin` este de maximum 1 A dar dac` am pune o astfel de siguran\` [n
secundar, ea ar fi spulberat` imediat. 1 A este curentul mediu ([n modul) dar pentru a calcula efectele
[nc`lzirii trebuie s` \inem seama de valoarea sa efectiv`. Or, a]a cum am v`zut, condensatorul este [nc`rcat
156 Electronic` - Manualul studentului
cu pulsuri scurte de curent. Din aceast` cauz`, forma curentului prin secundar este cea din Fig. 5.13 a), unde
se observ`, suplimentar, pulsul foarte mare de la momentul ini\ial c[nd condensatorul era desc`rcat.
0 5 10 15 20 25 30
0
-10
-5
5
10
15
20
25
I
s
(A)
(ms) t
a)
I
s
T 2
T (2 m)
m I
s med
t
b)
Fig. 5.13. Evolu\ia curentului prin secundar.
Pentru intensitatea efectiv` vom face un calcul aproximativ. Dac` presupunem (pentru simplitate)
pulsurile ca fiind rectangulare (desenul b al figurii) ]i de durat`
T
m 2
, adic` a m -a parte din semiperioad`,
ele vor avea intensitatea mI mI
s med out
= iar valoarea efectiv` va fi I
T
m
m I
T
m I
ef out out
= =
2
2
2
b g .
Cu c[t filtrarea va fi mai bun`, cu at[t valoarea efectiv` a curentului va fi mai mare ]i siguran\a se va [nc`lzi
mai mult.
Din acest motiv vom multiplica cu 4 valoarea curentului mediu, ob\in[nd 4 A. Este bine, [ns`, s` avem
]i o rezerv`, pentru cazul [n care sarcina absoarbe timp [ndelungat curentul maxim. {nmul\im cu un factor de
2 ]i ob\inem valoarea final` de 8 A. Nu trebuie s` uit`m s` alegem o siguran\` temporizat` (lent`), altfel la
punerea sub tensiune, condensatorul [nc`rc[ndu-se de la zero va absorbi un curent important ]i o va arde.
Raportul de transformare estei 220 12 18 / , astfel c` [n primar va trebui s` punem o siguran\` de
8 A18 0.5 A . Evident, ]i ea trebuie s` fie o siguran\` temporizat`.
e) Dimensionarea transformatorului
Curen\ii [n primar ]i secundar nu sunt sinusoidali ci sub forma unor pulsuri scurte ]i intense, cu at[t
mai scurte ]i intense cu c[t filtrarea este mai bun`. Am v`zut c` valoarea efectiv` a curen\ilor cre]te la
[mbun`t`\irea filtr`rii ]i, bine[n\eles, ]i [nc`lzirea transformatorului. Din acest motiv, la alegerea puterii
transformatorului trebuie s` multiplic`m cu un factor (pentru filtr`ri rezonabile 4 este o valoare bun`)
valorile medii ale curen\ilor.
Este bine, deci, s` admitem un riplu de ordinul a 1 V, cu at[t mai mult cu c[t el va fi redus foarte mult
de c`tre stabilizator.
Cap. 5. Redresarea ]i stabilizarea 157
Problema 2. Reproiecta\i alimentatorul, pentru a ob\ine o tensiune stabilizat` de 12 V, la un curent de
1 A.
220 V
ef
~
+
sarcina
+
_
bleeder
siguranta
IN
GND
OUT
7812
siguranta
Fig. 5.14.
a) Alegerea stabilizatorului
Cum tensiunea de ie]ire este fix`, alegem un stabilizator integrat de tensiune fix` pozitiv` din seria
78XX cu tensiunea nominal` de 12 V, adic` un stabilizator 7812. Exist` mai multe variante, codificate cu
litere dup` tipul capsulei, tip care stabile]te ]i curentul maxim ]i puterea maxim` disipat`. Va trebui s`
utiliz`m unul cu valoarea curentului maxim de 1 A; [n ceea ce prive]te puterea disipat`, a]a cum vom vedea,
ea va trebui s` fie de 5-7 W. La ie]irea sa este bine s` conect`m un condensator de filtrare de valoare
modest` (electrolitic, 10 F), dublat de unul care func\ioneaz` la frecven\e mari (ceramic, 100 nF).
b) Tensiunea transformatorului
Pentru a putea stabiliza tensiunea de la ie]ire, la intrarea stabilizatorului tensiunea nu trebuie s`
coboare nici un moment sub 12 V+ 3 V= 15 V. Cu alte cuvinte, pe stabilizator trebuie s` pierdem [n orice
moment cel pu\in 3 V (Fig. 5.15). P`str[nd riplul de 2 V de la proiectarea precedent`, avem acum nevoie de o
amplitudine dup` redresare de cel pu\in 17 V. Ad`ug[nd ]i pierderea de tensiune pe diode, ajungem la
amplitudinea tensiunii din secundar, 19 V. Este exact cu trei vol\i
mai mare dec[t [n cazul proiect`rii precedente, tocmai datorit`
pierderii suplimentare pe stabilizator. Rezult` de aici tensiunea
efectiv` din secundar 13.4 V
ef
. Aceasta este o tensiune minim`,
este clar c` nu vom gasi un transformator cu aceast` valoare.
Putem g`si, [ns`, unul cu tensiunea [n jur de 16 V
ef
, ceea ce va
produce o amplitudine [n secundar 23 V, cresc[nd la
7 V tensiunea pierdut` pe stabilizator. {n aceste condi\i,
stabilizatorul nostru va trebui s` disipe, la curent maxim, aproape
7 W. Din acest motiv nu este indicat` utilizarea unui
transformator cu tensiunea de ie]ire mai mare.
c) Condensatorul de filtraj ]i siguran\a din primar vor avea acelea]i valori ca la problema
precedent`, deoarece ele au fost determinate de m`rimea curentului. De asemenea, ]i rezistorul bleeder
r`m[ne acela]i, numai c` este bine s` fie mutat la ie]irea stabilizatorului.
d) Dimensionarea transformatorului
{n urma cre]terii tensiunii efective de la 12V
ef
la 16V
ef
, puterea a crescut cu o treime. Este bine, deci,
s` \inem seama de aceast` cre]tere [n alegerea transformatorului.
0
t
U
nestabilizat
U
stabilizat
minimum 3V
12V
15V
17V
Fig. 5.15.
158 Electronic` - Manualul studentului
Probleme propuse
P 5.1. Evolu\ia [n timp a tensiuni pe
condensatorul de filtrare, cu valoarea de
10 000 F, vizualizat` cu osciloscopul, arat`
ca [n Fig. 5.16. Valorile de tensiune sunt [n
vol\i.
a) Identifica\i tipul redresorului (mono
sau dubl` alternan\`).
b) Calcula\i ]i reprezenta\i grafic
evolu\ia [n timp a curentului prin
condensator.
c) Determina\i valoarea rezisten\ei de
sarcin`.
P 5.2. Circuitul din Fig. 5.17 este o
variant` de redresor dubl` alternan\`, care
folose]te dou` diode [n loc de patru.
a) Explica\i func\ionarea lui, desen[nd sensurile curen\ilor pe fiecare semialternan\`;
b) Care este pre\ul pl`tit pentru cele dou` diode economisite ? Ce solu\ie crede\i c` este mai ieftin` azi
?
C
f
+
220 V
ef
~
sarcina
D
1
D
2
220 V
ef
~
+
+
+V
_
V
masa
alimentarii
alim
alim
Fig. 5.17. Fig. 5.18.
P 5.3. {n Fig. 5.18 ave\i un redresor care furnizeaz` simultan dou` tensiuni de alimentare, egale dar de
polarit`\i opuse (pentru a]a-numita alimentare diferen\ial`).
0.0 10.0ms 20.0ms
12.0
12.5
13.0
13.5
Fig. 5.16.
Cap. 5. Redresarea ]i stabilizarea 159
a) Explica\i func\ionarea sa, desen[nd sensurile curen\ilor.
b) Identifica\i tipul redres`rii, monoalternan\` sau dubl` alternan\`.
P 5.4. Dioda Zener din stabilizatorul prezentat [n Fig. 5.19 are tensiunea
nominal` de 10 V iar [n jurul valorii curentului de 10 mA prezint` o rezisten\`
dinamic` de 10. Tensiunea redresat` ]i nestabilizat` are o valoare medie de
15 V cu un riplu de 2 V
vv
.
a) Calcula\i curentul prin rezisten\a de balast R .
b) Ce curent maxim poate aborbi sarcina, cu condi\ia ca valoarea curentului
prin diod` s` nu scad` sub 10 mA ?
d) Estima\i factorul de stabilizare [n tensiune ]i, de aici, m`rimea ondula\iei
tensiunii stabilizate.
e) Tensiunea la re\eaua de 220 V
ef
se modific` cu 10 %. Estima\i varia\ia
tensiunii nestabilizate ]i pe aceea a tensiunii stabilizate.
f) Determina\i rezisten\a de ie]ire a stabilizatorului; calcula\i cu c[t se modific` tensiunea pe sarcin`
dac` valoarea curentului absorbit de aceasta variaz` [ntre zero ]i cea maxim`, calculat` la punctul b).
P 5.5. Intercala\i la ie]irea stabilizatorului din problema precedent` un tranzistor, ca [n Fig. 5.10, care
are un factor de amplificare = 50.
a) Ce curent maxim poate aborbi acum sarcina, cu condi\ia ca valoarea curentului prin diod` s` nu
scad` sub 10 mA ?
b) Ce rezisten\a de ie]ire are acum stabilizatorul perfec\ionat ?
P 5.6. Dac` sarcina nu are nevoie de un curent a]a de mare, utilizarea tranzistorului v` permite s`
ameliora\i factorul de stabilizare. Presupun[nd c` sarcina nu cere mai mult de 50 mA,
a) calcula\i curentul maxim pe care baza tranzisttorului [l absoarbe din anodul diodei;
b) alege\i o rezisten\` de balast mai mare, asigur[ndu-v` [ns` c` valoarea curentului prin dioda Zener
nu scade nici un moment sub 10 mA;
c) determina\i ce factor de stabilizare a\i ob\inut acum;
d) [n final, calcula\i m`rimea riplului tensiunii stabilizate.
P 5.7. Ave\i la dispozi\ie o tensiune redresat`, cu valoarea medie de 15 V ]i cu o ondula\ie de 2 V
vv
]i
trebuie s` ob\ine\i o tensiune stabilizat` de 9 V, sarcina av[nd nevoie de un curent [ntre zero ]i 100 mA.
a) Proiecta\i un stabilizator cu diod` Zener (curentul prin diod` nu trebuie s` scad` sub 10 mA).
b) Presupun[nd ca dioda Zener are o rezisten\` dinamic` de 10 , calcula\i factorul de stabilizare ]i
rezisten\a de ie]ire.
c) Estima\i puterea disipat` pe dioda Zener, c[nd curentul de sarcin` este 50 mA ]i c[nd acesta este nul.
P 5.8. Perfec\iona\i stabilizatorul precedent, prin ad`ugarea unui "tranzistor compus" la ie]ire, care are
factorul = 1000(tranzistorul compus este realizat prin interconexiunea a dou` tranzistoare). Estima\i c[t va
fi curentul absorbit din anodul diodei Zener ]i modifica\i corespunz`tor rezisten\a de balast. Ce valoare a
factorului de stabilizare a\i ob\inut ?
R
U
out
R
s
DZ
I
out
10 V
15 V
+/- 1 V
62
Fig. 5.19.
160 Electronic` - Manualul studentului
Lucrare experimental`
Experimentul 1. Redresarea monoalternan\`
Ave\i pe plan]et` (Fig. 5.20) un redresor monoalternan\` cu o diod` redresoare, care este deja legat la
secundarul transformatorului. {n partea din dreapta, jos, se g`sesc trei rezisten\e de sarcin`, legate cu unul din
capete la un fir comun. Conecta\i borna negativ` a redresorului la acest fir comun iar borna pozitiv` la una
din rezisten\ele de sarcin`. Vizualiza\i tensiunea redresat` ]i desena\i-o pe caiet.. Poate fi ea utilizat` la
alimentarea unui aparat electronic ? De ce ?
220 V
ef
~
+
_
~
~
+
_
+ +
IN
COM
OUT
7812
C
1
C
2
DZ
T
R
s1
R
s2
R
s3
Fig. 5.20.
Lega\i acum [n paralel pe rezisten\a de sarcin` unul din condensatoarele de filtrare din st[nga plan]etei.
Cum se modific` forma de und` a tensiunii de pe sarcin` ? Desena\i pe caiet forma de und` ]i identifica\i
duratele de timp [n care dioda conduce. Schimba\i acum condensatorul de filtrare ]i explica\i ce observa\i.
Care din condensatoare are valoare mai mare ?
Ve\i m`sura [n continuare factorul de ondula\ie, utiliz[nd numai condensatorul cu capacitate mai mare
]i leg[nd, pe r[nd, cele trei rezisten\e de sarcin`. Pentru aceasta va trebui s` determina\i, cu osciloscopul,
ad[ncimea ondula\iei ]i tensiunea medie.
Calcula\i teoretic factorul de ondula\ie, utiliz[nd formula aproximativ` (5.6). Compara\i valorile
m`surate cu cele calculate. Pentru care situa\ii sunt ele mai apropiate ]i de ce ?
Experimentul 2. Redresarea dubl` alternan\`
Desface\i leg`turile de la ie]irea redresorului monoalternan\`. Pe aceea]i plan]et`, pu\in mai jos, ave\i
un redresor dubl` alternan\`, realizat cu o punte redresoare ce con\ine patru diode. Lega\i borna sa de ie]ire
negativ` la firul comun al rezisten\elor de sarcin` iar borna pozitiv` la cap`tul unei rezisten\e de sarcin`;
reface\i, punct cu punct, toate determin`rile de la experimentul 1. De data aceasta, pentru calculul teoretic al
factorului de ondula\ie va trebui s` folosi\i rela\ia (5.7). Compara\i valorile factorului de ondula\ie pentru
Cap. 5. Redresarea ]i stabilizarea 161
cele dou` redresoare. Ce concluzie practic` trage\i ? Cum s-ar fi putut, pe alt` cale, mic]ora la jum`tate
ondula\ia, p`str[nd redresorul monoalternan\` ?
Experimentul 3. Stabilizatorul de tensiune cu diod` Zener
Lega\i acum ie]irile redresorului dubl` alternan\` direct la condensatorul de filtrare de valoare mare;
aten\ie, borna negativ` trebuie obligatoriu legat` la firul comun. Apoi, de la cap`tul condensatorului, merge\i
la intrarea stabilizatorului, ca [n Fig. 5.21. Deocamdat` nu conecta\i nici o rezisten\` de sarcin`, oper[nd
stabilizatorul "[n gol".
M`sura\i ondula\ia la intrarea [n stabilizator ]i apoi pe
dioda stabilizatoare. Din raportul lor, calcula\i factorul de
stabilizare [n tensiune la func\ionare [n gol. Cunosc[nd valoarea
rezistorului de balast R, determina\i rezisten\a dinamic` a diodei
stabilizatoare cu rela\ia (5.9). Trage\i o concluzie [n privin\a
efectului stabilizatorului asupra ondula\iei. Mai este acum nevoie
de capacit`\i foarte mari pentru filtrare ?
Cupla\i acum la ie]irea stabilizatorului, pe r[nd, cele trei
rezisten\e de sarcin` ]i m`sura\i cu un voltmetru digital tensiunea
de ie]ire. Calcula\i, cunosc[nd valorile rezisten\elor, intensit`\ile curen\ilor ]i desena\i dependen\a tensiunii
de ie]ire [n func\ie de curent. Determina\i, de aici, rezisten\a de ie]ire a stabilizatorului.
Dac` stabilizatorul reduce at[t de mult ondula\ia, nu am putea renun\a total la filtrare ? {ndep`rta\i
condensatorul de filtrare de la intrare leg[nd borna pozitiv` a redresorului direct la stabilizator. Vizualiza\i
forma tensiunii pe rezisten\a de sarcin` ]i explica\i ce se [nt[mpl`. Formula\i o concluzie asupra m`rimii
ondula\iei permis` la intrarea unui stabilizator.
Experimentul 4. Perfec\ionarea stabilizatorului pentru mic]orarea rezisten\ei de
ie]ire
Conecta\i acum, [ntre stabilizatorul
anterior ]i rezisten\a de sarcin`, un tranzistor,
ca [n Fig. 5.22. Lega\i, pe r[nd, cele trei
rezisten\e de sarcin` [n emitorul tranzistorului
]i m`sura\i tensiunea. Proced[nd ca la
experimentul precedent, determina\i rezisten\a
de ie]ire ]i calcula\i de c[te ori este acum mai
mic`.
Determina\i ]i factorul de stabilizare. A
fost el afectat de perfec\ionarea efectuat` ?
~
+
_
+ R
Fig. 5.21.
~
+
_
+
sarcina
Fig. 5.22.
162 Electronic` - Manualul studentului
Experimentul 5. Perfec\ionarea stabilizatorului pentru m`rirea factorului de
stabilizare
Curentul absorbit din anodul diodei
Zener a fot mic]orat de ori prin introducerea
tranzistorului. Am putea acum s` m`rim de
ori rezisten\a de balast, m`rind de acela]i
num`r de ori factorul de stabilizare. Vom fi,
[ns`, mult mai ambi\io]i ]i, dac` tot [nlocuim
rezisten\a de balast, o vom [nlocui cu o surs`
de curent (Fig. 5.23). Determina\i factorul de
stabilizare ]i compara\i-l cu valoarea sa
anterioar`. A meritat efortul ?
Experimentul 6. Stabilizatorul de tensiune integrat
Vom investiga acum comportarea unui
stabilizator integrat, de tipul 7812 (12 V, tensiuni
pozitive) care trebuie conectat ca [n Fig. 5.24.
Determina\i, ca ]i la experimentul anterior, factorul de
stabilizare ]i rezisten\a de ie]ire. Compara\i aceste
valori cu cele ob\inute pentru stabilizatorul cu diod`
Zener ]i pentru variantele sale perfec\ionate de la
experimentele 4 ]i 5..
~
+
_
+
sarcina
15 mA
Fig. 5.23.
~
+
_
+
IN
GND
OUT
7812
R
s
Fig. 5.24.