Sunteți pe pagina 1din 52

CAPITOLUL

Dispozitive cu rezisten\`
dinamic` negativ`

amorsare
blocare

6.1. Comportarea general` 165


6.2. Tranzistorul unijonc\iune 175
6.3. Diacul, tiristorul ]i triacul 197

6.1. Comportarea general`


1.A. Evolu\ia punctului de func\ionare pe caracteristic` 165
1.B. Rezisten\a dinamic` negativ` poate produce instabilitate 169
Problem` rezolvat` 172, probleme propuse 174

164

Electronic` - Manualul studentului

VE

I0

IE E

B2

B1

VE

+ V
- BB

IE

6.2. Tranzistorul unijonc\iune


2.A. Structur` ]i simbol 175
2.B. Cum apare rezisten\a dinamic` negativ` 176
2.C. Aplica\ia tipic`: oscilatorul de relaxare 180
2.D. C[te jonc\iuni are tranzistorul unijonc\iune programabil 185
2.E. Proiectarea unui oscilator de relaxare cu TUJ 187
Problem` rezolvat` 191, probleme propuse 192
Lucrare experimental` 194
0.2 mH
3.3 k

100

15 k

220 V
50 Hz

500 k
A2

100 nF
D2
D1

6.3. Diacul, tiristorul ]i triacul


3.A. Diacul 197
3.B. Tiristorul 198
3.C. Triacul 199
3.D. Variatoare de putere 200
3.E. Redresoare controlate 204
Probleme propuse 207
Lucrare experimental` 208

C2

G
A1
100 nF

100 nF

Cap. 6. Dispozitive cu rezisten\` dinamic` negativ`

165

6.1. Comportarea general`


Printr-un dispozitiv de circuit cu dou` borne (dipol) care este consumator de energie electric`
curentul circul` de la poten\ial ridicat la poten\ial cobor[t. La majoritatea dispozitielor, cre]terea m`rimii
curentului se ob\ine odat` cu cre]terea tensiunii la borne, rezisten\a dinamic` (sau diferen\ial`) fiind
pozitiv`, adic` dU d I> 0 . A]a se [nt[mpl` [n cazul rezistorului, al diodelor semiconductoare "obi]nuite",
etc. Exist` [ns` ]i dispozitive la care, pe anumite por\iuni, tensiunea scade la cre]terea curentului, rezisten\a
dinamic` fiind negativ`. Astfel de dispozitive sunt tranzistorul unijonc\iune, dioda tunel, diacul, tiristorul ]i
triacul; unele dintre ele vor fi studiate [n detaliu [n acest capitol.
Din aceast` cauz`, func\ionarea lor este stranie: un tub fluorescent (cunoscut [n Romna de cartier sub
denumirea improprie de tub cu neon) are nevoie pentru aprindere de o tensiune mult mai mare dec[t v[rful de
311 V furnizat de re\eaua de distribu\ie dar, dup` aprindere, tensiunea la borne trebuie s` scad` sub tensiunea
re\elei, altfel tubul s-ar distruge.
Pentru [ntelegerea acestui tip de comportare va trebui s` ne amintim c` regimul de curent continuu este
rezultatul unui echilibru dinamic [ntre mi]carea purt`torilor de sarcin` ]i acumul`rile de sarcin` care creaz`
c[mpul electric ce determin` aceast` mi]care. Ca ]i [n mecanic`, putem avea st`ri de echilibru stabile ]i st`ri
de echilibru instabile. Toate acestea devin esen\iale atunci c[nd avem de-a face cu dispozitivele cu rezisten\`
dinamic` negativ`.

1.A. Evolu\ia punctului de func\ionare pe caracteristic`


S` leg`m un dipol "cuminte", cum este dioda semiconductoare, [ntr-un circuit cu o surs` ideal` de
tensiune cu valoarea E ]i un rezistor cu rezisten\a Rs, ca [n Fig. 6.1 a). Punctul static de func\ionare poate fi
g`sit prin metoda grafic` a dreptei de sarcin` (desenul b al figurii). St`rile de echilibru [n care poate s` se
g`seasc` dipolul sunt cele de pe caracteristica sa static` I = f(U ); pe de alt` parte, restul circuitului face s`
fie respectat` ecua\ia U = E I Rs care se reprezint` grafic prin dreapta de sarcin`. Intersec\iile acesteia cu
axele se afl` la E ]i la E Rs iar panta, [n modul, este 1 Rs .
R _
+ I s

+
_ E

Rs

caracteristica
dipolului
punctul static de functionare
ecuatia circuitului extern
(dreapta de sarcin`)

E Rs

0
circuit extern

dipol

dipolul este legat [n serie


circuitul extern

a)

punctul de func\ionare trebuie s` respecte


at[t ecua\ia de func\ionare a dipolului
(caracteristica sa static`) c[t ]i pe cea
a circuitului extern
b)

Fig. 6.1. Sistemul de ecua\ii care descrie func\ionarea unui circuit cu diod` are [ntodeauna solu\ie unic`.

166

Electronic` - Manualul studentului

Punctul de func\ionare trebuie s` [ndeplineasc`


ambele rela\ii ]i se g`se]te la intersec\ia celor dou` grafice.
Observ`m c` orice valore am fi luat pentru tensiunea E , am
fi ob\inut o singur` intersec\ie [ntre grafice:

I
rezistenta dinamica
pozitiva

pentru dispozitivele f`r` rezisten\` dinamic` negativ`,


solu\ia sistemului de ecua\ii este [ntodeauna unic`.

rezistenta dinamica
negativa

B
0

rezistenta dinamica
pozitiva

{nlocuim acum dioda cu un alt dipol, care are o


caracteristic` "cu [ntoarcere" ca cea din Fig. 6.2. Cu Fig. 6.2. Caracteristic` static` cu regiune
excep\ia por\iunii AB, caracteristica este una obi]nuit`: de rezisten\` dinamic` negativ`.
intensitatea curentului cre]te la cre]terea tensiunii pe
dispozitiv. {n limbaj matematic, derivata dU d I, numit` rezisten\a dinamic`, este pozitiv`. Caracteristica
devine vertical` [n punctele A ]i B; [ntre aceste puncte dispozitivul se comport` straniu, intensitatea scade la
cre]terea tensiunii. Aici rezisten\a dinamic` este negativ`.
S` vedem ce efect are acest lucru asupra comport`rii circuitului. P`str`m constant` rezisten\a Rs ]i
cre]tem lent, pornind de la zero, tensiunea E a sursei. Dreapta de sarcin`, p`str[ndu-]i panta constant`, se va
deplasa paralel cu ea [ns`]i, intersec\ia ei cu axa orizontal` fiind [ntodeauna la valoarea E , a]a cum se vede
[n Fig. 6.3.
I
Rs

1
Rs

panta = -

I
+

+
_

U
_

dipol
0

U
noua valoare
a lui E
dreapta de sarcin` se deplaseaz`
paralel cu ea [ns`]i

tensiunea E este variat` lent

Fig. 6.3. Metoda dreptei de sarcin` pentru un circuit construit cu un dipol cu rezisten\` dinamic` negativ`
|in[nd cont de aceasta, s` urm`rim [n
Fig. 6.4
aventura punctului static de
func\ionare pe m`sur` ce cre]tem tensiunea
E . At[ta timp c[t valoarea E este mic`
(pozi\iile i ]i ii ale dreptei de sarcin`),
intersec\ia [ntre grafice este unic`: curentul
prin dipol cre]te [mpreun` cu tensiunea pe
dipol, dar r`m[ne la valori foarte mici,
practic nule. Dipolul este blocat.
Cresc[nd [n continuare tensiunea E ,
ob\inem la un moment dat dou` solu\ii
distincte ale sistemului de ecua\ii (pozi\ia iii
a dreptei de sarcin`) ]i apoi trei solu\ii
distincte (pozi\ia iv). Circuitului [i sunt

I
(vi)
(v)
(iv)
(iii)
H

(ii)

F
(i)
E

G
D

Fig. 6.4. Evolu\ia punctului de func\ionare.

Cap. 6. Dispozitive cu rezisten\` dinamic` negativ`

accesibile, deci, trei ramuri diferite: CG, IH ]i


IG. Punctele de pe ramura cu pant` negativ`
reprezint` st`ri instabile (vom vedea mai t[rziu
de ce), ]i circuitul nu poate fi observat [n aceste
st`ri. Mai r`m[n dou` ramuri de stabilitate, CG ]i
IH; cu acele]i valori ale lui E ]i Rs circuitul se

167

dilema ...

S` merg [n C, s` merg
[n I, s` merg [n C...

I
C

poate g`si pe oricare dintre ele ]i, dac` nimic nu


0
se modific`, r`m[ne pentru todeauna [n acea
stare. Avem un circuit ce prezint` un fenomen de
bistabilitate.
]i rezolvarea ei :
}i totu]i, noi am efectuat un experiment
bine controlat: am crescut lent ]i continuu
tensiunea E , [ncep[nd de la zero. Circuitul ar fi
trebuit s` fie obligat s` aleag`. A]a se ]i [nt[mpl`,
[nainte de a avea la dispozi\ie dou` ramuri de
G
D
stabilitate, punctul de func\ionare a evoluat
C
0
obligatoriu pe traseul OC ]i va prefera ramura de
circuitul alege ramura CG pentru
stabilitate care continu` acest traseu, adic`
c` este [n continuarea traiectoiei ini\iale
ramura CG (Fig. 6.5). De]i cre]terea curentului
Fig. 6.5. Solu\ie multipl` a sistemului de ecua\ii.
este mai pronun\at`, valoarea acestuia r`m[ne
nesemnificativ` ]i dispozitivul continu` s` fie
blocat.
Aceasta se [nt[mpl` (vezi Fig. 6.4) p[n` c[nd dreapta de sarcin` ajunge [n pozi\ia (iv), devenind
tangent` la caracteristica static` a dipolului [n punctul G. Cre]terea ulterioar` a tensiunii E face ca solu\ia
sistemului de ecua\ii s` devin` din nou unic` (pozi\ia v
a dreptei de sarcin`). Fiind singura stare de echilibru ([n
Ooops ! unde mai
plus, este ]i una de echilibru stabil), ea devine
gasesc acum o stare
de echilibru ?
obligatorie pentru circuit (Fig. 6.6). Circuitul p`r`se]te
brusc starea G ]i trece [n starea H, f`r` st`ri de
echilibru intermediare. Din acest motiv, procesul nu
are loc pe caracteristica static` ]i nu poate fi
G
reprezentat pe graficul nostru. Circuitul dispare practic
din starea G ]i apare [n starea H. De aceea, [n Fig. 6.7
am unit aceste st`ri cu o linie punctat`. un salt brusc,
H
ajung[nd [n punctul H
Comutarea brusc` [ntre aceste st`ri determin`
apari\ia unui curent important prin dispozitiv
(dispoztivul se "amorseaz`"), concomitent cu sc`derea
tensiunii la bornele sale. Raportul U I este
negativ pentru aceast` schimbare de stare, semn clar c`
G
0
avem un dispozitiv cu rezisten\` dinamic` negativ`.
Amorsarea este un fenomen cu totul diferit de
starea circuitului sufer`
intrarea [n conduc\ie direct` a diodelor sau str`pungerea
un salt brusc, ajung[nd [n punctul H
lor invers`. Acolo, evolu\ia are loc prin st`ri de
Fig. 6.6. Comutarea din starea blocat` [n
echilibru ]i este gradual` ]i reversibil`; modific[nd
starea de conduc\ie (amorsarea).
tensiunea sursei putem plimba [nainte ]i [napoi punctul

168

Electronic` - Manualul studentului

de func\ionare pe caracteristic`. {n cazul amors`rii, [ns`, odat` atins` tensiunea de prag, evolu\ia scap` de sub
control ]i punctul de func\ionare "sare" [n alt loc pe caracteristic`; mic]orarea tensiunii sursei nu aduce
[napoi punctul de func\ionare, nici m`car printr-un salt invers. Toate aceste ciud`\enii sunt cauzate de
rezisten\a dinamica negativ`
{n ce loc, pe caracteristica dipolului, pierdem controlul asupra punctului de func\ionare ]i are loc saltul
de amorsare ? Din cele spuse anterior rezult` c` acest lucru se [nt[mpl` [n punctul G, acolo unde
caracteristica este tangent` la dreapta de sarcin`. Cum "[ntoarcerea" caracteristicii este brusc`, aceast` pozi\ie
este practic indentic` cu punctul de [ntoarcere unde caracteristica devine vertical`.
Amorsarea are loc atunci c[nd tensiunea pe dipol ajunge la tensiunea de amorsare (breakover
voltage [n limba englez`) ; aceasta este egal`, practic, cu tensiunea de la punctul de [ntoarcere a
caracteristicii.
Revenind la Fig. 6.4, cre]terea [n continuare a tensiunii E deplaseaz` punctul de func\ionare dincolo
de punctul H, pe por\iunea cu pant` pozitiv`, curentul ]i tensiunea pe dispozitiv cresc[nd. Cre]terea tensiunii
este [ns` foarte lent`, a]a c` putem considera c` ea r`m[ne practic constant`. Aceast` valoare este tensiunea
rezidual` [n starea amorsat`.
S` efectu`m acum experimentul [n sens invers, mic]or[nd continuu ]i lent tensiunea E . {ncep[nd cu
pozi\ia (v) a dreptei de sarcin` avem din nou trei solu\ii, dintre care numai dou` sunt st`ri de echilibru stabil.
Numai c`, acum, punctul de func\ionare va evolua pe ramura HI, pentru c` ea este [n continuarea traiectoriei
ini\iale. C[nd dreapta de sarcin` coboar`
sub pozi\ia (iii), solu\ia redevine unic` ]i
circuitul trece brusc din starea I [n starea
C. Curentul scade brusc [n timp ce
tensiunea are un salt pozitiv; din nou
raportul U I este negativ, tr`d[nd
H
rezisten\a
dinamic`
negativ`
a
dispozitivului.
amorsare
Acest salt a produs blocarea
I
blocare
dipolului. Deoarece [nainte de blocare curent minim
caracteristica este aproape vertical`, de mentinere
G
tensiunea modific[ndu-se pu\in, trebuie s`
C
identific`m punctul unde are loc blocarea
tensiunea de
prin valoarea curentului. Astfel, dipolul se
amorsare
tensiunea
rezidual`
blocheaz` dac` intensitatea curentului
[n starea amorsat`
coboar` ]i atinge o limit` numit` curent
minim de men\inere, sau, mai simplu,
Fig. 6.7. Evolu\ia cu histerezis a punctului de func\ionare.
curent de men\inere (holding current [n
limba englez`). Curentul de men\inere este aproximativ egal cu intensitatea la care are loc a doua [ntoarcere a
caracteristicii (minim local pentru tensiune). {n concluzie,
pentru a bloca dispozitivul, curentul trebuie cobor[t sub curentul minim de men\inere.
S` recapitul`m (Fig. 6.7). Cresc[nd ]i apoi sc`z[nd tensiunea E a sursei, am deplasat lent punctul de
func\ionare pe caracteristic`, put[nd m`sura coordonatele, adic` am trasat experimental caracteristica. Exist`,
[ns`, o por\iune a caracteristicii care a fost inaccesibil`, aceea dintre punctele G ]i I, puncte unde dreapta de
sarcin` este tangent` la caracteristic`. Evitarea por\iunii inaccesibile se face prin dou` salturi bru]te;

Cap. 6. Dispozitive cu rezisten\` dinamic` negativ`

169

descrierea caracteristicii se face pe un drum la cre]terea tensiunii E ([ntre punctele C ]i G ]i apoi saltul GH)
]i pe altul la sc`derea tensiunii ([ntre punctele H ]i I ]i apoi saltul IC). Datorit` acestora, descrierea
caracteristicii a fost f`cut` cu histerezis: ramura CG poate fi parcurs` numai [nainte de amorsare, pe c[nd
ramura HI este parcurs` numai dup` amorsare.

1.B. Rezisten\a dinamic` negativ` poate produce instabilitate


Putem spera c` utiliz[nd o surs` ideal` de curent ]i dreapta de sarcin` devenind orizontal`, ca [n
Fig. 6.8, am putea vizualiza [ntreaga caracteristic`, pentru c` vom avea peste tot solu\ie unic`.
I1

+
I0 U

dipol

I2
I3
prin utilizarea unei surse ideale de
curent ob\inem [ntodeauna solu\ie unic`

Fig. 6.8. {ncercarea de a trasa caracteristica prin utilizarea unei surse de curent.
Realitatea este [nsa necru\`toare: [ntre capetele dipolului exist` [ntodeauna o capacitate parazit` ]i
starea circuitului este instabil`. Astfel, producerea de oscila\ii este una din aplica\iile frecvente ale
dispozitivelor cu rezisten\` dinamic` negativ`.
S` vedem de ce este circuitul instabil. Pentru ca circuitul s` fie [ntr-o stare de echilibru, tensiunea pe
condensator (Fig. 6.9) trebuie s` fie constant`, deci curentul prin el trebuie s` fie nul. Deoarece intensitatea
curentului este egal` cu viteza de varia\ie a sarcinii I C = dQ dt iar capacitatea este, prin defini\ie,
C = Q U , curentul prin condensator este legat de tensiune prin rela\ia

IC = C

dU
.
dt

(6.1)

La echilibru tensiunea nu mai variaz`, IC trebuie s` fie zero, ceea ce [nseamn` c` intensitatea curentului
prin dipol este perfect egal` cu cea furnizat` de sursa de curent I = I0 , ca [n Fig. 6.9 a).
Presupunem c` am atins aceast` stare undeva pe o por\iune cu rezisten\a dinamic` pozitiv`. Apoi,
datorit` unor fluctua\ii, sarcina de pe condensator cre]te cu cantitatea Q , foarte mic`. Din acest motiv,
tensiunea pe condensator cre]te cu U ( U << U ) ]i modific` punctul de func\ionare, ca [n desenul b).
Cum rezisten\a dinamic` a dipolului este pozitiv` [n acest punct, are loc o cre]tere a curentului prin dipol,
curentul suplimentar descarc[nd condensatorul ]i elimin[nd sarcina ap`rut` [n exces. Pe masur` ce tensiunea
U scade, scade ]i curentul prin dipol, restabilindu-se din nou echilibrul I = I0.

170

Electronic` - Manualul studentului

1.0 mA

1.0 mA

I0

IC

0.0 mA
C

1.0 mA

U
3.0 V
_

dipol

1.1 mA

I0
0.1 mA
C

1
dU
I =0
=
dt
C C

1.0 mA

0.9 mA

I0

IC

starea ini\ial` de echilibru

U
3.1 V

dipol

Pe condensator a ap`rut un
surplus de sarcin`.
Dac` rezisten\a dinamic` a dipolului
este pozitiv`, surplusul este evacuat
]i echilibrul se restabile]te.

0.1 mA
C

I
IC

U
3.1 V

dipol

Daca rezisten\a dinamic` a dipolului


este negativ`, dezechilibrul se accentueaz`
]i nu se mai poate stabili un nou echilibru.

Fig. 6.9. Rezisten\a dinamic` negativ` produce instabilitate.


Dac`, [ns`, am fi fost ini\ial pe por\iunea cu rezisten\` dinamic` negativ`, ca [n desenul c) al figurii,
[nc`rcarea suplimentar` a condensatorului ar fi provocat mic]orarea curentului I prin dipol; astfel, [n loc ca
sarcina ap`rut` suplimentar s` fie eliminat`, abaterea de la echilibru ar fi fost accentuat` prin [nc`rcarea [n
continuare a condensatorului. {n regiunea cu rezisten\` dinamic` negativ` este, astfel, imposibil` atingerea
unui nou punct de echilibru . Rezultatul imediat este p`r`sirea por\iunii de rezisten\a dinamic` negativ` prin
blocarea dipolului ]i continuarea [nc`rc`rii cu vitez` constant` a condensatorului. Vom vedea mai t[rziu, la
studiul tranzistorului unijonc\iune, c` [nc`rcarea nu continu` la nesf[r]it, circuitul [ncep[nd s` oscileze ciclic.

Cap. 6. Dispozitive cu rezisten\` dinamic` negativ`

171

Enun\uri frecvent utilizate


(at[t de frecvent [nc[t merit` s` le memora\i)

- La circuitele cu dispozitive care nu au rezisten\` dinamic` negativ` solu\ia sistemului de ecua\ii


care stabile]te punctul static de func\ionare este unic`.
- {n cazul dispozitivelor cu regiuni de rezisten\` dinamic` negativ`, [n anumite condi\ii, solu\ia
sistemului de ecua\ii este multipl`.
- Din acest motiv, circuitul prezint` fenomenul de bistabilitate: la acelea]i condi\ii externe se
poate g`si [n oricare dintre dou` st`ri stabile.
- Circuitul are memorie, p`str[ndu-]i starea chiar la anumite modific`ri ale condi\iilor externe.
- Pentru ca dispozitivul s` se amorseze (printr-un salt brusc) este nevoie ca tensiunea pe
dispozitiv s` ajung` la tensiunea de amorsare (punctul de [ntoarcere a caracteristicii situat [n
dreapta).
- Din aceast` cauz`, aceste dispozitive pot fi utilizate ca ]i comparatoare de tensiune.
- Dac` intensitatea curentului scade sub valoarea minim` de men\inere, dispozitivul se
blocheaz`; curentul de men\inere este aproximativ egal cu coordonata punctului de [ntoarcere din
st[nga.
- Datorit` salturilor de amorsare ]i blocare, parcurgerea caracteristicii se face cu histerezis,
por\iunea cu rezisten\` dinamic` negativ` fiind [n cea mai mare parte inaccesibil`.
- Nici [nlocuirea rezisten\ei de sarcin` cu o surs` de curent nu permite trasarea por\iunii cu
rezisten\` dinamic` negativ` din caracteristic`, aceast` por\iune produc[nd instabilitate [n prezen\a
unei capacit`\i parazite.
- Din acest motiv, dispozitivele cu rezisten\` dinamic` negativ` sunt utilizate [n oscilatoare.

Termeni noi
- bistabilitate

existen\a a dou` st`ri stabile diferite, pentru acelea]i condi\ii


externe; starea anume [n care se g`se]te circuitul depinde de istoria
sa;
trecerea brusc`, prin st`ri de neechilibru, din starea de curent
- amorsare
practic nul [ntr-o stare [n care m`rimea curentului este
semnificativ`;
trecerea brusc`, prin st`ri de neechilibru, din starea amorsat` [n
- blocare
starea blocat`, unde curentul este prcatic nul;
valoarea tensiunii pe dispozitiv la atingerea c`reia are loc saltul de
- tensiune de amorsare
amorsare;
valoarea minim` posibil` a curentului [n starea amorsat`; la
- curent minim de men\inere
atingerea acesteia, dispozitivul se blocheaz`;

172

Electronic` - Manualul studentului

Problem` rezolvat`
Un dispozitiv ce are caracteristica din Fig. 6.10 a) este legat [ntr-un circuit, ca [n desenul b) al acelei
figuri. Tensiunea sursei nu este men\inut` constant` ci evolueaz`, av[nd forma de und` din desenul c).
Determina\i evolu\ia [n timp a tensiunii pe dispozitiv ]i a curentului.
R s 2.5 k

10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0

+
_

I (mA)

b)
E (V)

50
40
30
20

10

15
20
U (V)

25

30

35

10

40

0
0

20

40

60

80

100

t (ms)
a)

c)

Fig. 6.10.
Rezolvare
Ini\ial tensiunea sursei este nul`, deci dispozitivul este blocat. Tensiunea E cre]te liniar, cu o vitez` de
50 V 20 ms= 2.5 V ms ]i c[t timp aceasta nu ajunge la tensiunea de amorsare, dispozitivul r`m[ne
blocat. {n stare de blocare I= 0 , c`derea de tensiune pe rezisten\` e nul` ]i, deci, U (t)= E (t), a]a cum se
vede [n Fig. 6.11 a), unde am desenat cu linie punctat` evolu\ia lui E . Pentru a afla c[t dureaz` aceast`
situa\ie, trebuie s` estim`m din caracteristic` tensiunea de amorsare. Aceasta este de 38 V ]i sursei E [i
38 V
trebuie
= 15.2 msca s` ajung` la ea. {n concluzie starea de blocare dureaz` primele 15.2 ms.
2.5V ms
La atingerea tensiunii de amorsare are loc saltul specific dispozitivelor cu rezisten\` dinamic` negativ`
]i valoarea tensiunii U pe dispozitiv se pr`bu]e]te brusc la valoarea tensiunii reziduale, pe care o citim din
grafic: aproximativ 25 V. {n consecin\`, la t= 15.2 ms, curentul cre]te brusc de la zero la

38 V-25 V
= 5.2 mA , dup` cum se vede [n graficul din Fig. 6.11 b). {n continuare, at[ta timp c[t
2.5 k
dispozitivul r`m[ne amorsat, tensiunea pe el va fi practic 25 V iar curentul va evolua conform ecua\iei

I(t)=

E (t) 25 V
;
2.5 k

Cap. 6. Dispozitive cu rezisten\` dinamic` negativ`

173

cum varia\ia lui E este liniar`, liniar` va fi ]i evolu\ia curentului. El va atinge valoarea maxim` odat` cu
tensiunea E , ajung[nd acolo la (50 V-25 V) 2.5 k = 10 mA . C[t timp va r`m[ne dispozitivul [n starea
amorsat` ? Dac` am uitat, ne [ntoarcem pe pagina anterioar` ]i afl`m c` valoarea curentului trebuie s` scad`
p[n` la valoarea minim` de men\inere. Din caracteristic`, aceasta rezult` a fi la 1 mA. Introducem [n expresia
curentului ]i g`sim tensiunea E

1 mA =
.

E (t) 25 V
E = 25 V+ 2.5 V= 27.5V .
2.5 k

U (V)
50

40
tensiunea
de amorsare
30
tensiunea
27.5
reziduala
20
10
0
0

20

40

60

80

100

t (ms)
a)

c)

I (mA)
10
8
6
4
curent minim
de mentinere

2
0
0

20

40

60

80

100

t (ms)
b)

Fig. 6.11.
Ca s` coboare de la valoarea maxim` de 50 V p[na la aceast` valoare, trebuie s` treac` un timp de

50 V-27.5 V
22.5 V
=
= 9 ms. La momentul (20 + 9) ms = 29 ms, dispozitivul se blocheaz`:
2.5V ms
2.5V ms
curentul sare brusc la zero iar tensiunea pe dispozitiv se schimb` de la valoarea rezidual` de 25 V la valoarea
lui E din acel moment, adic` la 27.5 V. {n continuare, dispozitivul fiind blocat, curentul este nul iar
tensiunea U este identic` cu E . Cum forma de und` a sursei de tensiune este periodic`, la momentul
t= 40 msciclul se reia.
Dac` suntem exagerat de scrupulo]i putem \ine seama c`, dup` amorsare, tensiunea pe dispozitiv
cre]te pu\in la cre]terea curentului, fiind de 26 V la curentul de 10 mA. Putem corecta, astfel, evolu\ia
tensiunii U , ca [n desenul c) al figurii.

174

Electronic` - Manualul studentului

Probleme propuse
I
P 6.1.1. Un dispozitiv cu rezisten\` dinamic`
negativ` are o caracteristic` de forma celei din Fig. 6.12.
Tensiunea de amorsare este de 25 V, tensiunea rezidual` [n
starea amorsat` este de 15 V iar curentul minim de
men\inere are valoarea de 0.2 mA. Dispozitivul este
polarizat cu o surs` de tensiune de 20 V legat` [n serie cu o
rezisten\` de 5 k. Unde se g`se]te punctul de func\ionare
al circuitului, ]i care este starea sa (amorsat` sau blocat`) ?
P 6.1.2. Tensiunea sursei este crescut` la 30 V. 0
Estima\i unde se va g`si noul punct de func\ionare ]i [n ce
0
U
stare se g`se]te circuitul.
Fig. 6.12.
P 6.1.3. Cu aceea]i tensiune a sursei de 30 V,
rezisten\a extern` este crescut` la valoarea 150 k. {n ce
stare se va g`si circuitul ?
P 6.1.4. Un bec cu neon pentru semnalizarea func\ion`rii unui fier de c`lcat are tensiunea rezidual` [n
stare amorsat` de 100 V ]i, pentru a fi vizibil, are nevoie de un curent de aproximativ 0.3 mA. Ce rezisten\`
trebuie montat` [n serie cu becul, pentru a asigura acest regim de func\ionare c[nd circuitul este alimentat la
re\ea ?
P 6.1.5. Cum trebuie s` fie tensiunea de amorsare a becului din problema precedent`, pentru a nu avea
nevoie de dispozitive speciale pentru aprindere (tuburile fluorescente au).
P 6.1.6. }i acum, o [ntrebare mai delicat`. {n stare amorsat`, printr-un tub flurescent utilizat la
iluminare, curentul este alternativ ]i trece de dou` ori [ntr-o perioad` prin valoarea nul`. {n consecin\`, tubul
ar trebui s` se blocheze ]i s` aib` nevoie s` fie amorsat din nou la fiecare semiperioad`. }ti\i bine c` nu
aceasta este situa\ia, amorsarea se face numai la pornirea tubului. Ce semnifica\ie are, pentru tub,
caracteristica static` ?

Cap. 6. Dispozitive cu rezisten\` dinamic` negativ`

175

6.2. Tranzistorul unijonc\iune


2.A. Structur` ]i simbol
Primul dispozitiv cu rezisten\` dinamic` negativ` pe care [l studiem este tranzistorul unijonc\iune
(prescurtat TUJ [n lb. romn` ]i UJT [n lb. englez`), numit la [nceputuri ]i diod` cu baz` dubl`. El a fost
creat pentru a fi utilizat [n oscilatoare de relaxare pentru producerea unor tensiuni cu form` de und`
periodic` triunghiular` ]i a unor pulsuri de curent scurte ]i intense. Tranzistorul unijonc\iune este un
dispozitiv cu trei terminale, folosit pentru caracteristica sa de intrare care are o regiune de rezisten\`
dinamic` negativ`. Simbolul s`u este prezentat [n Fig. 6.1 a) [ntr-un circuit tipic; [ntre cele dou` baze se
aplic` tensiunea continu` VBB , de ordinul 10-30 V, iar caracteristica de intrare se define]te [ntre emitorul E
]i baza B1.
B2

IE emitor
intrare

VE

baza 2

B2

B1
baza 1

+ V
BB
-

B2

R B2
E

V'

VE

R B1

+ V
BB
-

RB1

B1

B1

b)

a)

R B2

c)

Fig. 6.13. Tranzistorul unijonc\iune: simbol (a), structur` fizic` (b) ]i model (c).
Deoarece structura sa este simpl`, merit` s` ne ocup`m de principiul s`u de func\ionare, cu speran\a
de a vedea cum apare rezisten\a dinamic` negativ`. Una din variantele sale constructive, simplificat`, este
reprezentat` [n Fig. 6.13 b). Unei bare de siliciu de tip n i se ata]eaz` la capete contacte metalice, care
constituie cele dou` baze, B1 ]i B2. Pe aceast` bar`, aproximativ la jum`tate, se realizeaz` prin dopare, o
jonc\iune pn, regiunea p fiind conectat` la terminalul extern al emitorului.
{n absen\a curentului de emitor, tranzistorul poate fi modelat ca [n desenul c). {ntre punctul unde
s-a realizat jonc\iunea ]i baze exist` "rezisten\ele" electrice RB1 ]i RB2, suma lor fiind egal` cu "rezisten\a"
interbaz` RBB , de ordinul a 5-10 k.. Am folosit aici ghilimele, deoarece materialul este semiconductor ]i
comportarea nu este aceea a unui rezistor: de exemplu RBB depinde de valoarea tensiunii VBB . {n
continuare, [ns`, din comoditate, vom renun\a la ghilimele. Rezisten\a RB1 a fost desenat` ca una reglabil`
deoarece, a]a cum vom vedea, valoarea ei se schimb` datorit` golurilor aduse de curentul de emitor.
Cele dou` rezisten\e se comport` ca un divizor de tensiune f`r` sarcin` ]i determin` un poten\ial al
punctului de interconexiune egal cu

V =

RB1
R
VBB = B1 VBB = VBB
RB1 + RB 2
RBB

R
cu = B1
RBB

(6.2)

176

Electronic` - Manualul studentului

Factorul adimensional = RB1 RBB este numit raport de divizare intrinsec (intrinsic standoff
ratio [n lb. englez`); pentru cele mai multe tipuri de TUJ el este aproximativ egal cu 1 2 .

2.B. Cum apare rezisten\a dinamic` negativ`


P`str[nd tensiunea VBB constant`, s` investig`m caracteristica de intrare IE [n func\ie de poten\ialul
VE (Fig 6.14). At[t timp c[t VE V , jonc\iunea este blocat` ]i prin ea curentul este practic nul. De fapt,
curentul de emitor nu este chiar zero ci are valori de ordinul zecilor de nA, ca la orice diod` cu siliciu
polarizat` invers. Evolu\ia acestuia poate fi observat` pe detaliul din aceea]i figur`. Pentru ca jonc\iunea s`
se deschid` este nevoie ca poten\ialul VE s` fie cu aproximativ 0.6 V mai ridicat dec[t V = VBB .
IE

IE

B2
RB2

IP

0
VBB

VP

VE

dilatare de 1000
de ori pe axa curentului

IV
0
0

VV

VP

E
+
VE

V'

IE

+
-

VBB

R B1
-

VE

B1

VP = VBB + 0.6 V

Fig. 6.14. Caracteristica de intrare a tranzistorului unijonc\iune.


{n momentul [n care jonc\iunea [ncepe s` se deschid` ( VE VBB + 0.6 V) un curent de goluri
(purt`tori de sarcin` pozitivi) este injectat [n bar` prin contactul emitorului. Curentul electric se [ntoarce la
mas` prin contactul B1, pe unde sosesc electroni ce neutralizeaz` golurile. Scriind bilan\ul curen\ilor

V V
V
IE + BB
=
RB 2
RB1

(6.3)

ob\inem evolu\ia poten\ialului intern V

V =

RB1
RB1RB 2
VBB + IE
.
RB1 + RB 2
RB1 + RB 2

(6.4)

Dac` RB1 ]i RB2 ar fi fost rezistoare, rezisten\ele lor nu s-ar fi modificat datorit` cre]terii curentului
IE ; astfel, primul termen al sumei din rela\ia anterioar` ar fi r`mas constant iar al doilea ar fi crescut. {n
consecin\`, V ar fi crescut la cre]terea lui IE ]i, cum VE V + 0.6 V(tensiunea pe jonc\iunea deschis`
cre]te extrem de pu\in), [mpreun` cu el ar fi crecut ]i poten\ialul emitorului.
{n cazul tranzistorului unijonc\iune [ns`, lucrurile se [nt[mpl` cu totul altfel. Apari\ia [n por\iunea
inferioar` a barei de siliciu a unor purt`tori suplimentari determin` sc`derea semnificativ` a rezisten\ei

Cap. 6. Dispozitive cu rezisten\` dinamic` negativ`

RB1, deoarece concentra\ia ini\ial` de purt`tori liberi nu era prea mare. {n consecin\`, raportul

177

RB1
RB1 + RB 2

se mic]oreaz`. Sc`derea acestui raport este at[t de accentuat` [nc[t, de]i IE cre]te, ambii termeni ai rela\iei
(6.3) scad, duc[nd la sc`derea lui V . Astfel, tensiunea pe jonc\iune VE V cre]te ]i mai mult duc[nd [n
continuare la cre]terea curentului de emitor ].a.m.d.. Acesta este un fenomen de reac\ie pozitiv`, [n care
efectul (cre]terea lui IE ) accentueaz` cauza
care l-a produs (deschiderea diodei). De]i
rezervor 2
rezervor 1
tensiunea pe jonc\iune cre]te cu c[teva echivalentul
nivel constant
curentului I E
echivalentul lui
zecimi de volt, datorit` pr`bu]irii
V BB
V
poten\ialului
intern
tensiunea
emitorului VE scade puternic la cre]terea nivel variabil
echivalentul lui
curentului de emitor.
Avem de-a face aici cu un efect cu V '
importan\` excep\ional` [n via\a de fiecare
zi ]i at[t de utilizat [n electronic` [nc[t [i
vom dedica dou` capitole speciale: este
reac\ia (feed-back [n limba englez`). O
consecin\` (cre]terea curentului prin
robinet
rezisten\a RB1) ac\ioneaz` asupra cauzei
echivalentul
rezistentei R B1
care a produs-o (deschiderea jonc\iunii
datorat` cre]terii diferen\ei de poten\ial
VE V ' ) . Aceasta se [nt[mpl` deoarece
cre]terea curentului provoac` ea [ns`]i
sc`derea rezisten\ei RB1 prin care trece, a]a
cum se poate observa [n echivalentul
hidraulic din Fig. 6.15.
Nu este prima dat` c[nd [ntilni\i
Fig. 6.15. Reac\ia pozitiv` responsabil` de apari\ia
reac\ia, ea era o prezen\` t`cut` [n
rezisten\ei dinamice negative: debitul deschide el [nsu]i
majoritatea sistemelor fizice pe care le-a\i
robinetul prin care trece.
studiat. Deplasarea punctului material pe
fundul gropii de poten\ial din Fig. 6.16 a)
conduce la apari\ia unei for\e ce produce o accelera\ie care, [n timp, determin` o deplasare a punctului
material [n sens invers deplas`rii ini\iale. Spunem c` reac\ia este negativ`, ea av[nd tendin\a s` diminueze
orice modificare a st`rii.
Reac\ia negativ` este responsabil` pentru caracterul stabil al echilibrului.
Ori de c[te ori scriem ecua\ii pentru regimul de curent continuu (un regim de echilibru dinamic stabil),
nu facem dec[t s` exprim`m mai sintetic ni]te proprieta\i ale unei mul\imi de st`ri; reac\ia negativ` detemin`
[ns`, de fiecare dat`, ca circuitul s` r`m[n` stabil [n fiecare din aceste st`ri. Caracteristica static` ascunde,
deci, [n spatele ei, efortul depus de reac\ia negativ`. Chiar [n cazul banal al divizorului rezistiv, dac` scriem
ecua\iile circuitului ]i le reprezent`m prin blocuri (desenul b al figurii), reac\ia negativ` este evident`:
cre]terea curentului determin` cre]terea poten\ialului V A care, la r[ndul ei, prin legea lui Ohm pe rezisten\a
R 1 , provoac` sc`derea curentului.

178

Electronic` - Manualul studentului

Valim - VA

Valim
I
for\a

Valim +

echilibru
stabil
a)

R2

1
R1

sumator

R1

echilibru
instabil
for\`

VA
deplasare
ini\ial`

VA

R2

Valim - VA
R1
VA = I R 2

I=

deplasare
ini\ial`

b)

c)

Fig. 6.16. Reac\ia negativ` produce stabilitatea echilibrului (a ]i b), pe c[nd reac\ia pozitiv` determin`
instabilitatea acestuia (c).
Observa\ie {n schema bloc din desenul b), dreptunghiurile reprezint` diferite opera\ii matematice
(sumare, [nmul\ire cu constante, etc) pe c[nd liniile cu s`ge\i simbolizeaz` modul [n care m`rimile de stare
ale circuitului sunt prelucrate de aceste opera\ii. Este, de fapt, o reprezentare grafic` a sistemului de dou`
ecua\ii scris mai jos. Nu confunda\i acest tip de scheme bloc cu schemele circuitelor unde liniile reprezint`
conductoarele de leg`tur` prin care circul` curen\i electrici.
Spre deosebire de aceast` situa\ie, [n cazul sistemului din Fig.6.16 c) for\a care apare ca urmare a
deplas`rii produce, la r[ndul ei, o deplasare [n acela]i sens, accentu[nd deplasarea ini\ial`. Reac\ia este
pozitiv` ]i sistemul nu se mai [ntoarce spre pozi\ia de echilibru. Dac` exista un punct de echilibru, acela era
instabil ]i la o fluctua\ie, oric[t de mic`, reac\ia pozitiv` [ndep`rteaz` rapid sistemul de acea stare, f`r`
posibilitatea atingerii unui nou echilibru.
De]i simplu, exemplul din Fig.6.16 c) este unul atipic. {n general, pentru a provoca instabilitatea
sistemului gradul de reac\ie pozitiv` trebuie s` dep`]easc` o anumit` valoare critic` (vom defini riguros
gradul de reac\ie [n alt capitol, aici este suficient s` ]tim c` reac\iile pot fi mai slabe sau mai intense).
Dac` reac\ia pozitiv` dep`]e]te un anumit grad critic, ea provoac` instabilitatea sistemului.
{n\elegem acum de ce por\iunea de caracteristic` cu rezisten\` dinamic` negativ` nu putea fi
investigat` experimental: strict vorbind, ea nici nu exist`, reac\ia pozitiv` face [ntregul circuit instabil ]i [n
absen\a unei st`ri de echilibru nu putem vorbi de un punct static de func\ionare.
S` revenim la caracteristica tranzistorului unijonc\iune. Sc`derea poten\ialului emitorului la cre]terea
curentului de emitor, reprezentat` prin por\iunea de pant` negativ`, nu continu` la nesf[r]it deoarece la
curen\i IE mai mari concentra\ia de purt`tori injecta\i ajunge at[t de mare [nc[t devin dominante alte procese
care scurteaz` durata lor de via\`. Astfel, RB1 scade din ce [n ce mai lent ]i, datorit` cre]terii lui IE ,
cre]terea termenului al doilea al rela\iei (6.3) [ncepe s` domine sc`derea lent` a primului termen. De la o
anumit` valoare a lui IE , poten\ialul V ]i, corespunz`tor, poten\ialul emitorului, [ncep din nou s` creasc`.
Reac\ia a devenit din nou negativ` ]i regiunea cu rezisten\` dinamic` negativ` s-a [ncheiat.
Textele care au descris primele tranzistoare unijonc\iune realizate obi]nuiau s` deseneze caracteristica
de intrare [n coordonate VE = f(IE ), ca [n Fig 6.16. {n acest mod, punctul [n care tensiunea avea un
maxim ap`rea ca un "v[rf" (peak [n lb. englez`) iar cel [n care tensiunea avea un minim ap`rea ca o "vale"
(valley [n lb. englez`). Aceste puncte sunt extrem de importante pentru c` delimiteaz` regiunea cu rezisten\a

Cap. 6. Dispozitive cu rezisten\` dinamic` negativ`

179

dinamic` negativ`, iar coordonatele lor sunt date [n foile de V


E
catalog ]i sunt esen\iale [n proiectarea aplica\iilor. Cum [n limba
romn` cuv[ntul v[rf [ncepe cu aceea]i liter` ca ]i vale, vom VP P (pic, virf)
utiliza, ca peste tot [n ]tiin\`, termenul de jargon "pic".
De]i azi se lucreaz` cel mai frecvent [n coordonatele
IE = f(VE ), denumirile de pic ]i vale s-au p`strat ]i sunt
V (vale)
utilizate sistematic atunci c[nd este vorba despre tranzistoare
VV
unijonc\iune. Curen\ii de pic sunt de ordinul a zece
microamperi, pe c[nd cei de vale sunt de aproape 1000 de ori 0
IE
mai mari, de ordinul a zece miliamperi. Tensiunea de vale
0 IV
depinde slab de valoarea tensiunii interbaz` VBB ]i este [n
Fig. 6.16. Aceea]i caracteristic` de
domeniul 1-3 V.
intrare a tranzistorului unijonc\iune,
Compar[nd caracteristica TUJ din Fig. 6.14 cu
desenat` cu tensiunea [n func\ie de
caracteristica considerat` la sectiunea 6.1 pentru un dipol
curent.
oarecare cu rezisten\` dinamic` negativ`, constat`m c` au
aceea]i form`. Tensiunea de amorsare se nume]te la TUJ tensiune de v[rf, tensiunea rezidual` este practic
tensiunea de vale iar curentul minim de men\inere este curentul de vale. Poate c` e bine s` ne construim un
"dic\ionar", ca [n Tabelul 6.1.
Tabelul 6.1
Termeni utiliza\i la TUJ
Termeni generali pentru dispozitive cu rezisten\`
dinamic` negativ`
tensiune de amorsare
tensiune rezidual`
curent minim de men\inere
Merit` s` coment`m o caricatur`, prezentat` de
aproape toate textele introductive despre TUJ, drept
caracteristica sa static` (Fig. 6.17). {n primul r[nd, pe axe
nu sunt trecute grada\iile: scalele nu sunt de nici un tip,
nici liniare, nici logaritmice (pe o scal` logaritmic` nu
poate ap`rea valoarea zero pentru simplul motiv c`
log( 0 ) = ). De aceea, curentul de pic apare doar de
c[teva ori mai mic dec[t cel de vale. De unde vine acest
desen, reprodus cu o consecven\` demn` de cauze mai
bune ? Este schi\a calitativ` prezentat` [n prima pagin`
a foilor de catalog pentru definirea punctelor de pic ]i
vale. }i cum autorii respectivi nu s-au aventurat dincolo
de prima pagin` (]i, bine[n\eles, nici s` m`soare sau s`
utilizeze un astfel de tranzistor) ...

Termeni utiliza\i la TUJ


tensiune de v[rf (pic)
tensiune de vale
curent de vale

Fig. 6.17.

180

Electronic` - Manualul studentului

2.C. Aplica\ia tipic`: oscilatorul de relaxare


{n fizic` ]i electronic` sunt [nt[lnite frecvent oscila\ii de un tip special, numite oscila\ii de relaxare.
Caracteristicile lor esen\iale pot fi enun\ate pe un exemplu simplu: oscila\iile nivelului apei [ntr-o cad` de
baie, [ntre dou` praguri:
-exist` un rezervor (cada) pentru m`rimea care va oscila (cantitatea de ap`);
-exist` un proces continuu de alimentare a rezervorului: robinetul de alimentare este l`sat deschis;
-exist` un dispozitiv care determin` momentul c[nd nivelul apei atinge pragul superior (nivelul maxim
permis): de exemplu un operator uman;
-[n momentul atingerii pragului superior se deschide o cale de golire a rezervorului, cu debitul mai
mare dec[t cea de alimentare: se scoate, de exemplu, dopul de evacuare;
-exist` un dispozitiv care determin` momentul c[nd nivelul apei atinge pragul inferior (nivelul minim
permis): de exemplu un operator uman;
-[n momentul atingerii pragului inferior se [nchide calea de golire a rezervorului.
Un asemenea oscilator de relaxare poate fi realizat cu un TUJ, un condensator de capacitate C ]i o
surs` ideala de curent cu intensitatea I0 , legate ca [n Fig. 6.18 a). Pentru ca circuitul s` oscileze trebuie ca
IP < I0 < IV ; aceste condi\ii cer, de fapt, a]a cum se poate vedea [n figur`, ca, [n absen\a condensatorului,
punctul de func\ionare intersec\ia curbelor s` fie [n regiunea de rezisten\` dinamic` negativ`.
I0

IE E

IC

B2

B1

VE

+ V
- BB

VE

TUJ blocat

VP

a)

VV
TUJ amorsat

IE

IE

IV
I0

dreapta de sarcina

P
0

VV

VP

VE

b)

c)

Fig. 6.18. Oscilator de relaxare cu TUJ ]i surs` de curent: schema circuitului (a), evolu\ia [n timp a
poten\ialului emitorului ]i a curentului de emitor (b) ]i evolu\ia ciclic` a punctului de func\ionare [n
planul caracteristicii de intrare (c)

Cap. 6. Dispozitive cu rezisten\` dinamic` negativ`

181

Rolul rezervorului [l joac` aici condensatorul, m`rimea care oscileaz` fiind sarcina electric`
[nmagazinat` pe condensator ]i, [n consecin\`, tensiunea VE . Calea de alimentare este furnizat` de sursa de
curent. Cine [ndepline]te [ns` toate celelalte func\ii (compara\ia cu cele dou` praguri, calea de golire ]i
comanda acesteia) ? Ei bine, a]a cum vom vedea, dac` alegem intensitatea I0 s` [ndeplineasc` rela\ia
specificat` mai sus, tranzistorul unijonc\iune [ndepline]te toate aceste func\ii: el efectueaz` compara\ia cu
cele dou` praguri (tensiunea de pic ]i tensiunea de vale), el []i schimb` starea prin salturile de amorsare ]i
blocare ]i el ofer` chiar ]i calea de golire, prin curentul s`u de emitor. Astfel, dup` cum se vede [n desenul b)
al figurii,
tensiunea pe condensator evolueaz` ciclic [ntre valoarea tensiunii de pic VP a tranzistorului ]i valoarea
tensiunii sale de vale, VV .
Cre]terea se face liniar, cu viteza dVE dt= IC C constant`, iar cobor[rea se face rapid, [ntr-un interval de
timp, mult mai mic. Ob\inem o form` de und` care se nume]te [n electronic` "din\i de fier`str`u". Pe de alt`
parte, evolu\ia [n timp a curentului de emitor const` [ntr-o serie de pulsuri scurte ]i intense. L`\imea
pulsurilor este determinat` de capacitatea condensatorului ]i "rezisten\a" oferit` de tranzistor pentru
desc`rcarea sa.
Perioada oscila\iilor poate fi foarte bine aproximat` cu

V VV
Tosc P
C .
I0

(6.5)

Coordonatele punctelor de pic ]i de vale nu sunt controlate tehnologic dec[t aproximativ, astfel c` ele
au varia\ii semnificative de la exemplar la exemplar, nefiind, deci, perfect predictibile pentru exemplarul care
va fi montat [n circuit. Din acest motiv, calculul performa\elor circuitelor se face cu o aproxima\ie [n jurul a
10 %.
Cum VBB are valori peste 10 V, cei 0.6 V din expresia tensiunii de pic se pot neglija [n compara\ie cu
VBB , a]a c` VP VBB . {n plus, tensiunea de vale are valori de ordinul a 1 V ]i nici m`car nu este
specificat` [n foile de catalog. Ajungem, [n final la rela\ia aproximativ`

Tosc

VBB
C
I0

(6.6)

fosc

I0
VBB C .

(6.6')

frecven\a fiind

Frecven\a oscila\iilor este propor\ional` cu intensitatea sursei de curent.


Din acest motiv, aceast` frecven\` poate fi comandat` electronic prin curentul I0 ; circuitul poate fi utilizat ca
un convertor liniar curent-frecven\`.

182

Electronic` - Manualul studentului

Pentru a avea, [ns`, oscila\ii, intensitatea sursei ideale de curent trebuie s` [ndeplineasc` rela\ia

IP < I0 < IV .

(6.7)

]i, [n plus, complian\a sursei de curent trebuie s`-i permit` acesteia s` aduc` poten\ialul VE la valoarea de
amorsare VP . Chiar ]i a]a, putem s` regl`m continuu frecven\a, f`r` s` schimb`m condensatorul, aproape pe
un domeniu de la 1 la 1000 .
Dac` dori\i, pute\i urm`ri pas cu pas ce se [nt[mpl` [n circuit, pe diagrama curent-tensiune din
Fig. 6.18 c). Consider`m c` la momentul t= 0 conect`m condensatorul de capacitate C , ini\ial desc`rcat.
Cum tensiunea pe condensator nu poate suferi varia\ii instantanee (deoarece este propor\ional` cu sarcina
electric` [nmagazinat`, VE = Q C ), condenatorul for\eaz` [n primul moment la zero poten\ialul emitorului,
aduc[nd punctul de func\ionare [n origine, unde IE = 0. De]i tensiunea VE [ncepe s` creasc` ]i punctul de
func\ionare se deplaseaz` pe por\iunea 0P a caracteristicii, tranzistorul r`m[ne blocat. {ntregul curent I0
curge [nspre condensator, tensiunea sa cresc[nd cu liniar cu timpul (cu vitez` constant`), deoarece
dVE dt= IC C . Riguros vorbind, odat` cu apropierea de punctul de "v[rf" P, curentul de emitor IE [ncepe
s` creasc`, sc`z[nd curentul IC ( I0 = consta) ]i condensatorul se [ncarc` cu vitez` din ce [n ce mai mic`.
Dac` am fi ales ini\ial curentul sursei ideale mai mic dec[t curentul de v[rf al tranzistorului, I0 < IP ,
procesul de [nc`rcare s-ar fi oprit p[n` la atingerea punctului P, acolo unde IE l-ar fi egalat pe I0 ]i circuitul
ar fi ajuns [ntr-o stare de echilibru, pe care ar fi p`strat-o un timp nedefinit.
Noi am stabilit, [ns`, curentul I0 s` fie mai mare dec[t curentul de la punctul de v[rf I0 > IP ; [n
aceast` situa\ie, chiar ]i [n punctul P condensatorul continu` s` se [ncarce ]i s` m`reasc` poten\ialul VE al
emitorului. Acest lucru nu se mai poate face, [ns`, pe ramura 0P a caracteristicii ]i circuitul comut` brusc pe
cealalt` ramur` de stabilitate. Dac` timpul de comutare este at[t de scurt [nc[t condensatorul nu are timp s` se
descarce semnificativ, saltul se face la tensiune constant` adic` pe o linie vertical` (desenat` punctat [n
figur`). {n realitate, saltul nu este instantaneu ]i traiectoria este curbat`, cu at[t mai mult cu c[t capacitatea C
este mai mic`.
{n urma acestui salt, curentul de emitor ajunge la valori foarte mari, de ordinul amperilor, mult mai
mare dec[t I0 , ]i condensatorul se descarc` extrem de repede prin tranzistor. Sc`derea tensiunii pe
condensator coboar` rapid poten\ialul VE , punctul de func\ionare cobor[nd pe caracteristic`. Odat` cu
sc`derea poten\ialului VE , scade ]i curentul IE , desc`rcarea condensatorului f`c[ndu-se din ce [n ce mai lent.
Dac` am ales fi ales curentul I0 mai mare dec[t curentul de vale, I0 > IV , la un moment dat curentul IE ,
sc`z[nd, ar fi egalat curentul I0 , oprind desc`rcarea condensatorului [nainte ca punctul de func\ionare s` fi
ajuns la punctul de vale. Circuitul ar fi ajuns, astfel, [ntr-o stare de echilibru pe care nu ar mai fi p`r`sit-o.
Am avut, [ns`, grij` ca valoarea curentului I0 s` fie mai mic` dec[t aceea a curentului de vale; chiar ]i
la atingerea punctului de vale, condensatorul continu` s` se descarce, poten\ialul VE sc`z[nd. Acest lucru nu
poate continua pe por\iunea de rezisten\` dinamic` negativ` deoarece acolo poten\ialul VE cre]te. Astfel,
dispozitivul este obligat s` comute pe cealalt` ramur` de stabilitate, saltul av[nd loc la VE aproape constant.
{n urma acestui salt, curentul IE devine practic nul ]i procesul de [nc`rcare al condensatorului cu viteza
dVE dt= I0 C constant` se reia. Se ajunge din nou [n punctul de v[rf ]i procesul continu` la nesf[r]it.
C[nd nu suntem preten\io]i [n privin\a formei de und` generate, putem simplifica structura
oscilatorului de relaxare cu TUJ, [nlocuind sursa ideal` de curent cu un rezistor conectat la tensiunea VREF ,
ca [n Fig. 6.19. Condi\iile care trebuie [ndeplinite pentru ca circuitul s` oscileze se ob\in [n acela]i mod ca la
exemplul precedent, exprim[nd curen\ii prin rezistor [n punctele critice V ]i P prin legea lui Ohm:

Cap. 6. Dispozitive cu rezisten\` dinamic` negativ`

183

V
VP
IP < REF
R
VREF VV
< IV
R

(6.8)

VP + IP R < VREF < VV + IV R

(6.8')

sau, sub o alt` form`,

VREF
R

IE

IC
C

IE
B2

E
+

B1

VE

+
-

VBB

dreapta de sarcina
IV

P
VP

VV

VREF

VE

b)

a)

VE

creste asimptotic spre VREF

VP

VV

0
c)

Fig. 6.19. Oscilator de relaxare cu TUJ ]i rezisten\`: schema circuitului (a), pozi\ia dreptei de sarcin`
[n planul caracteristicii de intrare (b) ]i evolu\ia [n timp a poten\ialului de emitor (c).
De data aceasta, [nc`rcarea condensatorului pornind de la tensiunea VV nu se mai face liniar [n timp,
ci dup` legea

F RCt I
VE = VV + (VREF VV )G 1 e
JJ
GH
K

(6.9)

184

Electronic` - Manualul studentului

care tinde asimptotic la VREF (am ales originea timpului [n momentul bloc`rii tranzistorului, ca [n desenul b
al figurii). Evolu\ia spre asimptot` este [ncheiat` aproximativ la momentul Tosc, c[nd tensiunea VE a ajuns la
valoarea tensiunii de pic VP ; astfel

V
VV
Tosc RC ln REF
VREF VP .

(6.10)

}i [n acest caz putem controla electronic frecven\a de oscila\ie, prin tensiunea continu` VREF , dar
dependen\a nu mai este una liniar`.
Dac` nu dorim s` control`m electronic frecven\a, leg`m cap`tul rezisten\ei R la tensiunea fix` VBB.
Cu acelea]i aproxima\ii ca ]i la oscilatorul cu surs` de curent, ob\inem rela\ia

VBB
1
Tosc RC ln
= RC ln
1
VBB VBB

(6.11)

care, pentru valoarea tipic` = 0.5, conduce la

Tosc 0.7RC

(6.11')

{n aproxima\ia [n care a fost dedus` rela\ia precedent`, perioada oscila\iilor este insensibil` la
varia\iile accidentale ale tensiunii de alimentare, un avantaj interesant pentru aplica\iile ieftine [n care
alimentarea nu este stabilizat`.
Oscilatoarele de relaxare cu TUJ au, [n general, dou` tipuri de aplica\ii:
a) Generarea unei tensiuni electrice oscilante, [n form` de din\i de fier`str`u (sau aproximativ, cu arce
de exponen\ial`, ca [n Fig. 6.19 c). Aceast` form` de und` este utilizat`, spe exemplu, pentru deplasarea pe
orizontal` a spotului unui osciloscop. Trebuie s` avem grij`, [ns`, ca circuitul care utilizeaz` aceast`
tensiune, prin curentul absorbit, s` nu afecteze semnificativ bilan\ul de curen\i din nodul emitorului. Cel mai
bine este s` utiliz`m un etaj de separare care s` poat` furniza un curent mare pe rezisten\a de sarcin`
absorbind un curent extrem de mic din nodul de emitor.
b) Generarea unor pulsuri intense ]i scurte de curent. Prin amorsarea TUJ, punctul de func\ionare
ajunge la valori ale curentului de emitor foarte
bec
mari (de ordinul amperilor) ]i sarcina
+12 V
Q = C (VP VV ) este rapid evacuat` din
R
condensator prin baza B1 a tranzistorului. Astfel,
[n Fig. 6.20, aceste pulsuri de curent sunt utilizate
pentru amorsarea unui dispozitiv numit tiristor,
prin trimiterea unor pulsuri de curent [n poarta sa,
notat` cu G. Transformatorul face separa\ia
galvanic` [ntre re\eaua de alimentare de 220 V,
astfel [nc[t circuitul de comand` ce con\ine
tranzistorul TUJ este "flotant" ]i poate fi atins f`r`
pericol.

G
C

tiristor

220 V

Fig. 6.20. Comanda unui tiristor cu pulurile de curent


generate de un oscilator de relaxare cu TUJ.

Cap. 6. Dispozitive cu rezisten\` dinamic` negativ`

185

2.D. C[te jonc\iuni are tranzistorul unijonc\iune programabil


Odat` cu trecerea la construirea sa din siliciu, [n anul 1956, tranzistorul unijonc\iune devine un
dispozitiv consacrat, folosit pe scar` larg` [n proiectare. Raportul de divizare , ca ]i curen\ii de pic ]i de
vale, nu puteau fi [ns` modifica\i [n aplica\ii, fapt resim\it negativ de proiectan\i. Din acest motiv, [n 1967,
acestora li se ofer` un nou dispozitiv, cu aceea]i comportare, dar la care raportul de divizare putea fi
programat extern prin raportul a dou` rezisten\e. De asemenea, tot prin valorile acestor rezisten\e era posibil`
modificarea curen\ilor de pic ]i de vale }i cum denumirea de
+ V alim
tranzistor unijonc\iune se [ncet`\enise, noul dipozitiv a primit
R2
numele de tranzistor unijonc\iune programabil.
poarta
Electronica este o disciplin` extrem de pragmatic`: pentru anod
R1
A
=
proiectan\i ]i utilizatori structura real` a dispozitivului este pu\in
G
R1 + R2
R1
relevant`. De fapt, tranzistorul unijonc\iune programabil con\ine
K
patru straturi de tip p ]i de tip n, alternate, [ntre care se formeaz` catod
trei jonc\iuni. Simbolul s`u este cel din Fig. 6.21, unde am
desenat ]i rezisten\ele care programeaz` raportul de divizare.
Fig. 6.21. Tranzistorul unijonc\iune
Tranzistorul unijonc\iune programabil este similar ca structur`
programabil.
unui alt dispozitiv, tiristorul, pe care [l vom aborda mai t[rziu. Din
acest motiv, ]i terminalele sale sunt denumite identic cu cele de la tiristor: anod, catod ]i poart` (gate [n
limba englez`).
Structura fizic` intern` a tranzistorului unijonc\iune programabil este echivalent` cu dou` tranzistoare
bipolare complementare, montate ca [n Fig. 6.22. De multe ori, [n locul tranzistorului unijonc\iune
programabil, chiar se utilizeaz` un asemenea circuit, numit tranzistor unijonc\iune simulat.

+ V alim
R2

A
G
K

+ V alim

IA

R2
G

T1

V'
T2

R1

R1

Fig. 6.22. Simularea tranzistorului unijonc\iune cu dou` tranzistoare bipolare complementare.


At[ta timp c[t poten\ialul [n anod (emitorul lui T1) este mai mic dec[t Valim+ 0.6 V, ambele
tranzistoare sunt blocate ]i divizorul rezistiv este ne[nc`rcat. La dep`]irea acestei valori, tranzistorul T1
[ncepe s` se deschid`, curentul s`u de colector este amplificat de 2 ori de c`tre tranzistorul T2 ]i aceast`
valoare este absorbit` din punctul median al divizorului. {n consecin\`, poten\ialul V coboar` ]i tranzistorul
T1 se deschide ]i mai mult. Not[nd cu Rdivrezisten\a echivalent` a divizorului, putem scrie pentru varia\ii
urm`toarele rela\ii

V = Rdiv IC 2
IC 2 = 2 IC 1

IC 1 = gm 1 VA V

(6.12)

186

Electronic` - Manualul studentului

care pot fi reprezentate prin schema bloc din Fig. 6.23. Recunoa]tem aici caracterul pozitiv al reac\iei,
deoarece pe bucl` varia\iile sunt [nmul\ite de dou` ori cu -1, la [nmul\irea cu Rdiv ]i la sumator.
aici are loc o
[nmul\ire cu -1
VA
+

VA - V '

g m1

I C1 = I B2

I C2

(- R div )

V '

aici are loc a


doua [nmul\ire cu -1

V '

Fig. 6.23. Schema bloc (opera\ional`) pentru tranzistorul unijonc\iune simulat.


Deoarece curentul de intrare [n nodul A este curentul de emitor al primului tranzistor (aproximativ
egal cu cel de colector), din sistemul anterior de ecua\ii putem calcula rezisten\a dinamica de intrare

V A 1 g m1 2 Rdiv
=
.
IA
g m1

(6.13)

A]a cum am v`zut sistemul este unul cu reac\ie pozitiv`. Deoarece factorul g m1 2 Rdiv nu schimb`
semnul, reac\ia este pozitiv` todeauna; totu]i, rela\ia precedent` arat` c` semnul rezisten\ei dinamice este
determinat de m`rimea gradului de reac\ie, exist[nd un prag la g m1 2 Rdiv = 1.
Factorul este mic la curen\i de colector foarte mici; [n plus, transconductan\a primului tranzistor este
propor\ional` cu valoarea curentului de intrare g m1 = I A 25 mV . Astfel, la deschiderea incipient` a
tranzistoarelor, produsul g m1 2 Rdiv este subunitar ]i rezisten\a dinamic` este pozitiv`.
La cre]terea curentului, produsul cre]te ]i, la o anumit` valoare, rezisten\a dinamic` schimb`
semnul devenind negativ`. Aici este punctul de v[rf de pe caracteristic`; curentul s`u poate fi estimat din
condi\ia g m1 2 Rdiv =

IP
2 Rdiv = 1 ca
25 mV

IP =

25 mV
;
2 Rdiv

(6.15)

[n aceast` rela\ie trebuie s` utiliz`m valoarea factorului de amplificare 2 de la curen\i foarte mici. {n
regiunea activ` a tranzistoarelor, factorul g m1 2 Rdiv este mult supraunitar ]i rezisten\a dinamic` este
negativ`.
Cre]terea [n continuare a curen\ilor aduce, [ns`, tranzistorul T2 [n satura\ie unde curentul de baz` nu
mai controleaz` pe cel de emitor. {n consecin\`, rela\ia I C 2 = 2 I B2 nu se mai respect` ]i raportul
I C 2 I B2 devine aproape nul. Astfel, produsul g m1 2 Rdiv ajunge mult mai mic dec[t unitatea, iar
rezisten\a dinamic` devine din nou pozitiv`. {n acest regim, intrarea [n nodul A se comport` practic ca o
diod`.
Putem estima, astfel, ]i coordonatele punctului de vale. Tensiunea sa este de 0.8 V (tensiunea de
deschidere a tranzistorului 1 plus tensiunea colector-emitor de satura\ie a tranzistorului 2. La satura\ie,

Cap. 6. Dispozitive cu rezisten\` dinamic` negativ`

187

tranzistorul 2 scurtcircuiteaz` practic rezisten\a R 1 , astfel c` valoarea curentului de satura\ie este


aproximativ IC 2 sat = Valim R2 . Ajungem, deci, la valoarea curentului de vale

b g

IV Valim R2 .

(6.16)

2.E. Proiectarea unui oscilator de relaxare cu TUJ


Ne propunem s` proiect`m un oscilator de relaxare cu TUJ ]i cu
rezistor (Fig. 6.24). {n afara datelor de catalog ale tranzistorului, mai
cunoa]tem frecven\a f cu care trebuie s` oscileze circuitul.
1. Alegem valoarea tensiunii de polarizare VBB , mai mic` dec[t
cea maxim` permis`, furnizat` de catalog (de ordinul a 30 V). Cu
aceasta, putem calcula tensiunea de pic VP VBB . Pentru
simplitate, vom lega rezistorul R tot la poten\ialul VBB .
2. Calcul`m intervalul de valori ale rezisten\ei R pentru care
circuitul oscileaz`

+ VBB
R
B2

B1

Fig. 6.24

VBB VV VBB
V (1 ) VBB VP

= Rmin < R < Rmax = BB

IV
IV
IP
IP
3. Cum valoarile VP ,VV ,IP ,IV nu sunt valori precise ci tipice (difer` de la exemplar la exemplar),
este bine s` alegem o valoarea sigur` [n acest interval, de exemplu, Rmax 10. Cu ea, estim`m valoarea
necesar` pentru condensator

C=

1
1
fR ln
1

Aceasta este bine s` nu fie mai mic` de 10 nF, pentru ca stabilitatea frecven\ei s` fie bun`. De
asemenea, dac` ajungem la valori mai mari de 10 F, curen\ii de desc`rcare devin periculos de inten]i ]i va
trebui s` intercal`m o rezisten\` [n serie cu emitorul. Oricum, nu vom utiliza chiar valoarea ob\inut` din
expresia anterioar`, ci una apropiat`, din seria de valori E6 ( 20% ): 1; 1.5; 2.2; 3.3; 4.7; 6.8.
4. Recalcul`m, acum, valoarea rezisten\ei R , deoarece rezistoarele sunt disponibile [n game de
toleran\` mult mai restr[ns`; [n plus, ele pot fi u]or ajustate, prin utilizarea unui poten\iometru semireglabil.

R=

1
1
fC ln
1

188

Electronic` - Manualul studentului

2. Alegem R [ntre
]i

3. Calcul`m

V BB (1- )
IP
C=

V BB
IV

1. Alegem

R
E
C

1
f R ln

+ VBB
V BB

B2
B1

1
1-

Fig. 6.25. Procedur` simplificat` de proiectare pentru un oscilator de relaxare cu TUJ.


5. Dac` dorim s` ob\inem de la oscilator pulsuri scurte ]i intense de tensiune, trebuie s` intercal`m [n
circuitul bazei 1 o rezisten\` de zeci sau sute de ohmi. De asemenea, stabilitatea termic` a circuitului este
[mbun`t`\it` dac` [n circuitul bazei 2 se monteaz` o rezisten\` de c[teva sute de ohmi.
Procedura de proiectare, simplificat`, este reprezentat` [n Fig. 6.25.

Cap. 6. Dispozitive cu rezisten\` dinamic` negativ`

189

Enun\uri frecvent utilizate


(at[t de frecvent [nc[t merit` s` le memora\i)

-Tranzistorul unijonc\iune (prescurtat TUJ [n romn` ]i UJT [n englez`) este un dispozitiv cu


E

B2

B 1 ; dac` [ntre
trei terminale, emitorul, baza 1 ]i baza 2, pentru care se utilizeaz` simbolul
cele dou` baze se aplic` o tensiune continu` constant` VBB , caracteristica sa de intrare [n emitor are o
regiune cu rezisten\` dinamic` negativ`.
- Regiunea cu rezisten\` dinamic` negativ` este efectul unei reac\ii pozitive.
-Tensiunea de amorsare, care la TUJ poart` numele de tensiune de v[rf (pic), este aproximativ
VBB , unde este raportul de divizare intrinsec, uzual egal cu 1/2; curentul de amorsare este de
ordinul microamperilor.
-Dup` amorsare, tensiunea de emitor scade la o valoarea mic` ]i cre]te foarte slab cu cre]terea
curentului.
- Curentul minim de men\inere este aproximativ egal cu valoarea curentului de vale (punct care
delimiteaz` regiunea cu rezisten\` dinamic` negativ`) ]i este de ordinul a 1 mA; tensiunea de vale are
valori de ordinul 1-2 V.
- Aplica\ia tipic` a tranzistorului unijonc\iune este oscilatorul de relaxare.
- {ntr-un oscilator de relaxare cu TUJ, un condensator se [ncarc` printr-o rezisten\` (sau surs`
de curent) p[n` la tensiunea de v[rf a TUJ, moment [n care tranzistorul se amorseaz` ]i descarc` rapid
condensatorul p[n` la tensiunea de vale. Dac` [n acest moment curentul este mai mic dec[t curentul da
vale, tranzistorul se blocheaz` ]i procesul se repet` periodic.
-Pentru ca un oscilator de relaxare cu TUJ s` func\ioneze, este necesar ca dreapta de sarcin` s`
intersecteze caracteristica TUJ [n regiunea cu rezisten\` dinamic` negativ`.
-Dac` [nc`rcarea condensatorului se face printr-o surs` de curent, frecven\a de oscila\ie este
propor\ional` cu valoarea curentului acestei surse; circuitul func\ioneaz` ca un convertor liniar
curent-frecven\`.
-Oscilatorul de relaxare se utilizeaz` fie pentru ob\inerea unei tensiuni periodice cu form` de
din\i de fier`str`u, fie pentru ob\inerea unor pulsuri periodice de curent, scurte ]i intense.
- Tranzistorul unijonc\iune programabil este un dispozitiv de circuit cu func\ionare similar` cu
cea a TUJ; [n cazul lui, raportul de divizare, ca ]i valorile curen\ilor de pic ]i de vale, sunt
programabile prin intermediul unui divizor rezistiv.

190

Electronic` - Manualul studentului

Termeni noi

-tranzistor unijonc\iune

-raport de divizare intrinsec


-reac\ie (feed-back [n englez`)
-reac\ie negativ`

dispozitiv de circuit cu trei terminale (emitorul ]i cele dou` baze) ;


dac` [ntre baze se aplic` o tensiune continu` constant`,
carcateristica sa de intrare [n emitor prezint` o regiune cu
rezisten\` dinamic` negativ`
raportul cu care divizorul rezistiv echivalent cu TUJ divizeaz`
tensiunea aplicat` [ntre baze
ac\iunea unui efect asupra cauzei care l-a produs
reac\ie [n care ac\iunea se face cu sens schimbat, astfel [nc[t
modific`rile sunt atenuate;
reac\ie [n care ac\iunea are acela]i sens, astfel [nc[t modific`rile

-reac\ie pozitiv`
sunt accentuate
punct pe caracteristica static` de intrare a TUJ la care tensiunea are
-punct de v[rf (pic)
valoarea maxim`; delimiteaz` regiunea cu rezisten\` dinamic`
negativ`; valoarea tensiunii de v[rf reprezint` tensiunea de
amorsare
punct pe caracteristica static` de intrare a TUJ la care tensiunea are
- punct de vale
un minim local; delimiteaz` regiunea cu rezisten\` dinamic`
negativ`; valoarea curentului de vale reprezint` curentul minim de
men\inere
oscilator la care o m`rime fizic` evoleaz` periodic [ntre dou`
- oscilator de relaxare
praguri; la atingerea pragului de sus se deschide o cale rapid` de
golire a "rezervorului" iar la atingerea pragului de jos calea de
golire este [nchis`
oscilator la care frecven\a de oscila\ia este controlat` de
- convertor curent-frecven\`
intensitatea unui curent; dac` dependen\a este liniar`, convertorul
este, la r[ndul lui, liniar

Cap. 6. Dispozitive cu rezisten\` dinamic` negativ`

191

Problem` rezolvat`
Utiliz[nd

un

tranzistor

unijonc\iune

cu

+ VBB

VBB max = 35 V; = 0.5;IP = 12A;IV = 8mA , s` se proiecteze


un oscilator de relaxare cu rezistor, care s` oscileze pe frecven\a de 10
kHz. Desen`m, mai int[i schema circuitului, ca [n Fig. 6.26.

1. Alegem tensiunea de alimentare a circuitului VBB = 12 V. De


aici rezult` imediat tensiunea de pic de aproximativ 6 V (nu are rost s`
lucr`m prea precis, nici raportul nu este acela]i la fiecare exemplar ci
[ntre 0.47 ]i 0.62.
2.

Calcul`m

B2

Rezolvare

intervalul

de

valori

ale

B1

Fig. 6.26.

rezisten\ei:

12 V
6 V
Rmin =
= 1.5 k ]i Rmax =
= 500 k
8 mA
12 A
3. Alegem o valoare "sigur`" de 20 k ]i estim`m valoarea condensatorului

C=

1
10 2 10 ln2
4

= 0.72 108 = 7.2 nF

Ne hot`r[m la o valoare un pic mai mare, ]i anume la 10 nF,


din considerentele ar`tate anterior.
4. Calcul`m, [n final, valoarea rezisten\ei:

R=

1
= 1.4 104 = 14 k . Dac` dorim s` ob\inem o
4 8
10 10 ln2

valoare precis` a frecven\ei, realiz`m aceast` rezisten\` dintr-una fix`


de 10 k ]i un poten\iometru semireglabil de 10 k, urm[nd ca
ajustarea poten\iometrului s` fie f`cut` "la cald" [n timp ce frecven\a
de oscila\ie este monitorizat` cu un frecven\metru. {ncheiem
proiectarea cu desenarea schemei complete, cu valorile
componentelor (Fig. 6.27).

+ 12 V
10 k
R
10 k
E

B2
B1

C
10 nF

Fig. 6.27.

192

Electronic` - Manualul studentului

Probleme propuse
+12 V

P 6.2.1. Pentru circuitul din Fig. 6.28,


33 k
2k
determina\i :
1k
a) curentul I0 furnizat de sursa de curent
realizat` cu tranzistorul bipolar T1;
b) perioada ]i frecven\a oscila\iilor;
I0
B2
E
c) cum trebuie s` aib` tranzistorul unijonc\iune
curen\ii de v[rf ]i de vale pentru ca circuitul s` 10 k
B1
oscileze ?
22 nF
P 6.2.2. Oscilatorul de relaxare din Fig. 6.29
este unul sincronizat cu re\eaua de alimentare.
a) Desena\i forma de und` a tensiunii produse
Fig. 6.28.
de redresorul dubl` alternan\` [n absen\a diodei
Zener Dz.
b) Determina\i acum evolu\ia poten\ialului [n punctul A [n prezen\a diodei Zener. Dup` c[t timp de la
trecerea prin zero a tensiunii de la re\ea, poten\ialul punctului A atinge valoarea sa de palier ?
c) Calcula\i perioada de oscila\ia a oscilatorului de relaxare c[nd pozi\ia rezisten\ei reglabile este
stabilit` la jum`tate..
d) Ce pute\i spune despre momentul apari\iei primului puls pe rezisten\a de 100 (num`rat de la
trecerea prin zero a tensiunii re\elei) ?
e) Dar dac` [n locul diodei Zener am fi montat un condensator de filtrare care ar fi men\inut practic
constant poten\ialul nodului A ?

6.8 k
2W
D1
220 V ef

100 k

D2

A
1k

Dz
12 V
D4

D3

100 nF

100

Fig. 6.29. Oscilator de relaxare sincronizat.

P 6.2.3. Circuitul prezentat [n Fig. 6.30 este un circuit de temporizare. Rolul lui este ca, la aplicarea
tensiunii de alimentare, s` produc` un puls de comand`, care s` apar` [ns` cu o [nt[rziere .
a) Presupun[nd un raport de divizare intrinsec de 0.5, estima\i aceast` [nt[rziere.
b) Pulsul produs comand` intrarea [n conduc\ie a "[ntrerup`torului" K. Justifica\i de ce circuitul de
temporizare nu a fost alimentat direct la Valim (rezisten\a de sarcin` este de valoare mic`).

Cap. 6. Dispozitive cu rezisten\` dinamic` negativ`

sarcina
6
330 k

1k

K
1 F

100

+ Valim
12 V

193

P 6.2.4. Circuitul din Fig. 6.31 este cunoscut


sub numele de multivibrator sau circuit astabil.
Principiul lui de func\ionare nu este diferit de cel al
oscilatorului de relaxare: difer` numai calea pe care se
descarc` condensatorul.
a) Consider[nd c` raportul de divizare intrinsec
este 0.5 ]i neglij[nd c`derea de tensiune pe diod`,
calcula\i ce condi\ie trebuie s` [ndeplineasc` raportul
R2 R1 pentru ca tranzistorul unijonc\iune s` ajung` la
amorsare.
b) Neglij[nd valoarea tensiunii de vale, calcula\i
timpul din perioad` c[t tranzistorul r`m[ne blocat

+ Valim

Fig. 6.30. Circuit de temporizare


(Indica\ie: considera\i dioda un scurtcircuit ]i echivala\i
Thevenin divizorul rezistiv)
c) {n sf[rsit, identifica\i calea prin care se descarc`
condensatorul ]i calcula\i timpul c[t dureaz` aceast`
desc`rcare. Pute\i face egale duratele de [nc`rcare ]i
desc`rcare ?

R3

R1
E

B2
B1

R2

Fig. 6.31. Circuit astabil cu TUJ.

194

Electronic` - Manualul studentului

Lucrare experimental`
Experimentul 1. Punerea [n eviden\` a fenomenului de comutare; eviden\ierea
regiunii cu rezisten\` dinamic` negativ`.

mA

IE
R
1k

V1
0..15 V

+
-

IE E
+
V VE

B2
B1

+ V BB
- 10 V

Fig. 6.32.

Ve\i lucra pe un circuit cu schema din Fig. 6.32. Desena\i-v` pe caiet aceast` schem`, complet[nd-o cu
informa\ii despre aparatura utilizat` (voltmetru, ampermetru, surse de tensiune). Stabili\i polaritatea necesar`
pentru aparatele de m`sur` ]i trece\i-o pe schem`. Realiza\i apoi circuitul. |in[nd seama de gama de varia\ie
a tensiunii V1 ]i de valoarea rezisten\ei R alege\i pentru miliampermetru ]i voltmetru scalele adecvate.
Trece\i ]i aceast` informa\ie pe schema circuitului.
Alimenta\i circuitul. {ncepe\i experimentul cu V1 = 0 ]i cre]te\i [ncet aceast` valoare, urm`rind
simultan curentul ]i tensiunea de emitor. Ce observa\i pentru valori mici ale lui VE ? Ce pute\i spune despre
tranzistor, este [n conduc\ie sau blocat ?
La o anumit` valoare a lui VE are loc un fenomen brusc. Dac` v-a surprins ]i nu l-a\i observat cu
aten\ie, cobor[\i la zero valoarea lui V1 ]i relua\i. Ce se [nt[mpl` cu valoarea intensit`\ii din emitor ? Dar cu
tensiunea VE ? Cum pute\i denumi noua stare a tranzistorului ? Ce semn are raportul VE IE ]i ce
concluzie pute\i trage de aici ? Nota\i-v` pe caiet toate aceste observa\ii.
Cre]te\i [n continuare V1, p[n` la valoarea de aproximativ 15 V. Ce se [nt[mpl` cu valorile lui VE ]i
IE ? Nota\i ce a\i descoperit.
Cobor[\i acum [ncet valoarea tensiunii sursei V1. La o anumit` valoare, are loc un nou salt. Dac` l-a\i
pierdut, cre]te\i din nou V1 la 15 V ]i apoi relua\i cobor[rea. Ce se [nt[mpl` [n timpul saltului cu valoarea
intensit`\ii din emitor ? Dar cu tensiunea sa ? Cum pute\i denumi noua stare a tranzistorului ? Ce semn are
raportul VE IE ]i ce concluzie pute\i trage de aici ? Nota\i ]i aceste lucruri.
Formula\i acum concluzii asupra acestor salturi ]i asupra caracterului rezisten\ei dinamice de intrare [n
emitor.

Cap. 6. Dispozitive cu rezisten\` dinamic` negativ`

195

Experimentul 2. Trasarea caracteristicii de intrare a TUJ


Utiliza\i acum o valoare de 10 k pentru rezisten\a R ]i [nlocui\i voltmetrul analogic f`r` amplificator
cu unul electronic cu afi]aj digital, care are o rezisten\` proprie mult mai mare. Relua\i experimentul
precedent, not[nd de fiecare dat` perechea de valori ( VE ;IE ). Dup` apari\ia curentului, [ncerca\i s` merge\i
[n pa]i echidistan\i ai acestei m`rimi. La sc`derea tensiunii V1 va trebui s` lua\i date numai pe por\iunea care
nu a fost parcurs` la cre]terea lui V1.
M`rimea rezisten\ei a limitat valoarea curentului de emitor. Putem investiga regiunea de curen\i mai
mari dac` relu`m trasarea cu o valoare R = 560 . Evident, vom nota numai datele cu valori ale lui IE care
dep`]esc domeniul investigat anterior.
Ave\i acum suficiente date pentru desenarea caracteristicii statice IE = f(VE ), [n coordonate liniare,
[ncep[nd de la valoarea nul`. Identifica\i pe grafic punctele de pic ]i de vale ]i determina\i VP ,VV ]i IV .
Pentru IP , face\i o estimare.
A\i lucrat la o valoare a tensiunii VBB egal` cu 10 V. Aceasta afecteaz` [ns` valorile tensiunilor de
v[rf ]i de vale. Modifica\i la 5 V aceast` tensiune ]i determina\i, din nou, tensiunile de v[rf ]i vale VP ]i VV .

Experimentul 3. Oscilatorul de relaxare cu TUJ ]i surs` de curent


Desena\i-v` pe caiet oscilatorul de relaxare din controlul
Fig. 6.33. Realiza\i, apoi, circuitul utiliz[nd sursei de
elementele de pe plan]et`. Alimenta\i circuitul ]i curent
conecta\i sonda osciloscopului [n nodul emitorului.
Cre]te\i [ncet valoarea curentului sursei de curent,
rotind poten\iometrul de control [n sensul indicat. La
un moment dat, circuitul [ncepe s` oscileze. Pentru
mA
m`surarea curentului sursei de curent ajunge s`
conecta\i [n nodul emitorului firul de la
miliampermetru; determina\i aceast` valoare Imin.

I0

B2

VE

B1

C
100 nF

+
-

VBB
10 V

Fig. 6.33.
Desface\i firul de la miliampermetru ]i cre]te\i
[n continuare curentul sursei de curent p[n` c[nd
oscila\ia [nceteaz`. Determina\i aceast` valoare Imax . Reaminti\i-v` condi\ia de oscila\ie a acestui tip de
oscilator ]i interpreta\i valorile Imin ]i Imax determinate.
Restabili\i regimul de oscila\ie ]i observa\i cu aten\ie forma de und` a tensiunii. Desena\i-o pe caiet,
not[nd pe desen amplitunea ]i duratele. {ntre ce limite evolueaz` aceast` tensiune ]i ce semnifica\ie au aceste
valori pentru tranzistorul unijonc\iune ?
Determina\i, din forma de und` desenat`, viteza medie de desc`rcare a condensatorului VE t ]i,
de aici, intensitatea medie a pulsului de curent de desc`rcare. Compara\i-o cu valoarea curentului I0 cu care
se [ncarc` condensatorul. Pulsul de curent de desc`rcare circul` spre mas` prin baza 1 a tranzistorului. {n
calea lui a fost intercalat` rezisten\a R1 de valoare suficient de mic` pentru a nu [nt[rzia semnificativ
desc`rcarea. Astfel, pulsul de curent produce acum un puls de tensiune [n baza 1, care poate fi vizualizat cu
osciloscopul (nu uita\i c` osciloscopul este un voltmetru). Observa\i acest puls ]i determina\i m`rimea sa sa.
Compara\i-o cu cea medie, estimat` anterior.
Pentru c[teva valori [ntre Imin ]i Imax , m`sura\i valorile curentului I0 ]i perioada de oscila\ie.
Desena\i dependen\a experimental` f osc [n func\ie de I0 ..

196

Electronic` - Manualul studentului

Experimentul 4. Oscilatorul de relaxare cu TUJ ]i rezistor


Cu acela]i tranzistor de la experimentul precedent ve\i
1k 10k 500k
realiza acum un oscilator de relaxare la care condensatorul se
[ncarc` printr-un rezistor. Desena\i-v` pe caiet schema
oscilatorului. Cunoa]te\i de la experimentul precedent
B2
E
+ VBB
coordonatele punctelor de pic ]i de vale. Calcula\i [ntre ce
- 10 V
VE
B1
valori trebuie s` se g`seasc` rezisten\a R pentru ca circuitul s`
C
oscileze. Apoi decide\i care din cele trei rezisten\e de pe
10
100 nF
plan]et` respect` aceast` condi\ie. Verifica\i prin experiment
concluzia la care a\i ajuns.
Fig. 6.34.
Aten\ie, [n cazul rezisten\ei de 500 k nu pute\i conecta
osciloscopul [n punctul E, pentru c` rezisten\a intern` a
osciloscopului este de 1 M, doar de dou` ori mai mare dec[t rezisten\a R . Cum pute\i, totu]i, verifica cu
osciloscopul dac` circuitul oscileaz` ?

Cap. 6. Dispozitive cu rezisten\` dinamic` negativ`

197

6.3. Diacul, tiristorul ]i triacul


3.A. Diacul
I
Diacul
este
un
I
dispozitiv cu dou` borne (un
+
0
dipol) realizat pentru a
U
0
U
produce pulsuri de curent
_
necesare la amorsarea unor
dispozitive de comuta\ie,
cum sunt tiristoarele ]i
Fig. 6.35. Diacul ]i caracteristica sa static`.
triacele. Momentul la care
apar aceste pulsuri este determinat de atingerea tensiunii de amorsare. O capsul` tipic`, simbolul s`u, precum
]i forma caracteristicii statice sunt prezentate [n Fig. 6.35. Se observ` neliniaritatea ]i simetria
caracteristicii; astfel, cele dou` borne ale diacului, numite anozi, sunt perfect echivalente, fapt reflectat ]i [n
simbolul utilizat pentru dispozitiv. {n plus, caracterstica static` a diacului mai prezint` o particularitate: exist`
regiuni [n care panta sa este negativ`; aici rezisten\a dinamic` definit` [ntr-un punct al caracteristicii prin
r = dU dI , este negativ`. Vom vedea c` aceast` rezisten\` dinamic` negativ` este elementul cheie [n
func\ionarea ]i utilizarea sa.
{n primul cadran, caracteristica static` a diacului (Fig. 6.36) este de tipul celei studiate c[nd am [nceput
abordarea dispozitivelor cu rezisten\` dinamic` negativ` (Fig. 6.2). La cre]terea de la 0 a tensiunii sursei de
alimentare, dispozitivul este, deci, blocat, p[n` c[nd tensiunea pe el ajunge aproximativ la valoarea "de
[ntoarcere" a caracteristicii, c[nd are loc comuta\ia [n starea de conduc\ie (amorsarea diacului). Pentru diac,
aceast` valoare "de [ntoarcere" a caracteristicii poart`
I
numele de tensiune de amorsare sau de aprindere
(breakover voltage [n limba englez`), U BO ; este, de fapt,
corespondenta tensiunii de pic de la caracteristica de
amorsare
intrare a tranzistoarelor unijonc\iune. Cele mai utilizate
blocare
valori pentru tensiunea de amorsare sunt [ntre 30 ]i 40 V, I H
fiind alese astfel datorit` aplica\iei sale tipice, [n circuite
U
0
alimentate la 220 Vef.
U REZ
U BO
Dup`
Fig. 6.36. Salturile de amorsare ]i
+E
amorsare,
blocare eviden\iate [n cadranul I al
tensiunea pe diac
anod
caracteristicii diacului.
R
r`m[ne
practic
tiristor constant` ]i valoarea ei este numit` tensiune rezidual`, U REZ ; ea
poarta
este cu U = U BO U REZ mai mic` dec[t cea de amorsare;
catod
I

aceast` diferen\`, cu valoarea tipic` de 5 V, este numit` tensiune


dinamic` de amorsare (dynamic breakover voltage). Pentru ca
diacul s` r`m[n` [n conduc\ie este necesar ca valoarea curentului s`
nu coboare sub curentul de men\inere I H ; acesta este echivalentul
Fig. 6.37. Utilizarea diacului pentru
curentului de vale de la TUJ.
comanda tiristorului.
Aplica\ia tipic` a diacului este generarea unor pulsuri de
curent pentru comanda tiristoarelor ]i triacelor, [ntr-o schem` similar` unui oscilator de relaxare. De
exemplu, [n Fig. 6.37 pulsul de curent, fiind injectat [n poarta tiristorului, comand` deschiderea acestuia ]i
astfel se controleaz` comutarea unor curen\i de zeci ]i sute de amperi.
C

198

Electronic` - Manualul studentului

3.B. Tiristorul
A
anod
Numit ]i diod` controlat` ([n limba englez` se
poarta G
folose]te frecvent prescurtarea SCR - Silicon Controlled
I AK
Rectifier), tiristorul este un dispozitiv cu trei borne
IG
K
catod
(Fig. 6.38). El poate s` permit` trecerea unor curen\i
foarte mari (de la amperi la sute de amperi, dup` tipul
constructiv) [ntr-un singur sens: de la anod la catod.
Intrarea [n conduc\ie este comandat` prin injectarea [n
poart` (gate [n lb. englez`) a unui curent mult mai mic
Fig. 6.38. Tiristorul.
dec[t cel comandat.
Av[nd un terminal [n plus, poarta, ne a]tept`m ca
I AK
forma caracteristicii statice [ntre anod ]i catod s`
depind` de curentul de poart`. La o valoarea nul` a
curentului de poart` caracteristica anod-catod este una cu
rezisten\` dinamic` negativ` (Fig. 6.39). Deosebirile de
cele [nt[lnite la TUJ ]i diac sunt numai cantitative:
I G =9 mA
I G =0
tensiunea de amorsare este foarte mare (peste 400 de vol\i
I G =9.5 mA
la tiristorul cu care lucra\i) iar tensiunea rezidual` este
0
foarte mic` (aproximativ 1 V).
0
U AK
Tensiunea de amorsare are inten\ionat valori mari
Fig. 6.39. Caracteristica static` anod-catod a pentru a nu putea fi dep`]it` accidental de tensiunile din
circuitele cu care se lucreaz`. Astfel, f`r` curent de
tiristorului.
poart`, tiristorul nu poate fi amorsat ]i el este echivalent
[ntre anod ]i catod cu un circuit [ntrerupt.
Amorsarea tiristorului trebuie s` fie f`cut` numai la comanda [n poart`. Din figur` se observ` cum
cre]terea curentului de poart` mic]oreaz` valoarea tensiunii de amorsare. La o valoare a curentului de
poart` suficient de mare, caracteristica anod catod este identic` practic cu aceea a unei diode, f`r` s` se mai
vad` por\iunea de "[ntoarcere". {n aplica\iile practice curentul de poart` nu se modific` gradual. El este
men\inut nul dac` nu vrem s` amors`m tiristorul (ca [n Fig. 6.40 a), iar [n momentul [n care am decis s`-l
trecem [n conduc\ie, curentul de poart` este adus brusc la o valoare care s` determine amorsarea sigur`(
desenul b al figurii). Din circuit deschis, tiristorul devine brusc diod` ]i curentul [ncepe s` circule.
{ntreuperea ulterioar` a curentului de poart`, de]i produce revenirea tensiunii de amorsare la o valoare
foarte mare (Fig. 6.40 c), nu poate bloca tiristorul deoarece nu afecteaz` caracteristica [n zona [n care se
g`se]te acum punctul de func\ionare. Singura posibilitate de blocare este cobor[rea curentului anod-catod
la valori sub curentul minim de men\inere.
{n concluzie,

tiristorul poate fi amorsat prin cre]terea curentului de poart` dar nu se mai bloccheaz` la revenirea la zero a
curentului de poart`.
Blocarea tiristorului nu mai poate fi realizat` dec[t prin aducerea la zero a curentului anod-catod,
tocmai curentul comandat, care este de valoare mare.

Cap. 6. Dispozitive cu rezisten\` dinamic` negativ`

199

Din acest motiv, func\ionarea sa nu este echivalent` cu aceea a unui releu electromagnetic ([ntrerup`tor
mecanic controlat de bobina unui electromagnet) ]i el nu este utilizat, dec[t foarte rar, [n circuitele de
curent continuu.

dreapta de sarcina

IAK

IAK

IAK

UAK

tiristorul este blocat


tensiunea este insuficient`
pentru amorsare

dreapta de sarcina

dreapta de sarcina

UAK

apari\ia unui curent [n poart`


coboar` tensiunea de amorsare
punctul de func\ionare este obligat
s` sar` [n M (amorsare)

UAK

dispari\ia curentului de poart`


readuce forma ini\ial` a
caracteristicii dar punctul de
func\ionare r`m[ne in M
(tiristorul r`m[ne amorsat)
c)

b)

a)

Fig. 6.40. Amorsarea tiristorului prin cre]terea curentului de poarta.


{n cazul regimului sinusoidal, [ns`, curen\ii trec automat prin valoarea nul` de dou` ori [ntr-o
perioad`.. Tiristorului i se spune (printr-un puls de curent [n poart`) c[nd s` se amorseze iar el se blocheaz`
singur la cobor[rea curentului anod-catod la valoarea zero.

3.C. Triacul
Triacul (Fig. 6.41), este un dispozitiv cu trei
terminale, care are o func\ionare similar` cu aceea a
tiristorului. Deosebirea este c`
triacul conduce [n ambele sensuri.

A 2 anod
G
poarta

A 1 anod

Din acest motiv se mai nume]te ]i tiristor bilateral (de unde


]i codificarea TB a produc`torului romn IPRS). Astfel,
bornele [ntre care circul` curentul comandat, de valori mari,
se numesc am[ndou` anozi ([n literatura de limb` englez`
Fig. 6.41. Triacul.
se numesc simplu main terminals, terminale principale).
C` ]i la tiristor, intrarea [n conduc\ie este comandat`
prin curentul de poart`. De data aceasta, trebuie s` lu`m [n considera\ie rela\ia [ntre sensul curentului de
poart` ]i al celui comandat. Pentru aceasta, se definesc, ca [n Fig. 6.42, patru cadrane de func\ionare. Nota\ia
lor complet`, care evit` orice confuzie, con\ine semnul tensiunii la terminalul principal 2 ]i semnul curentului
de poart` (considerat pozitiv c[nd intr` [n triac). Astfel, [n ordine cresc`toare, cele patru cadrane sunt T2+G+,
T2+G-, T2-G- ]i T2-G+. Triacul poate fi amorsat [n oricare din acestea, dar sensibilitatea (valorea necesar` a
curentului de poart`) este diferit`.

200

Electronic` - Manualul studentului

Fig. 6.42. Definirea cadranelor pentru comanda triacului.


Situa\ia optim` (curen\i de comand` mai mici) se ob\ine atunci c[nd curentul de poart` ]i curentul
comanadat au [ntodeuana acela]i sens (cadranele I ]i III); func\ionarea [n cadranul IV este bine s` fie
evitat`.
Aceasta [nseamn` c`, dac` pulsurile de comand` sunt produse cu o singur` polaritate, curentul trebuie s` fie
absorbit din poart`.

3.D. Variatoare de putere


Exist` multe situa\ii practice c[nd trebuie s` modific`m puterea pe o sarcin` alimentat` la tensiune
alternativ` ([nc`lzirea cuptoarelor, varia\ia puterii unui motor electric, controlul luminii emise de un bec cu
incandescen\`, etc.). Solu\ia utiliz`rii unui transformator reglabil (variac) este neeconomic` datorit`
pre\ului mare al acestui dispozitiv. Intercalarea [n serie cu sarcina a unei rezisten\e reglabile de putere
(reostat) aduce, [n plus, ]i dezavantajul disip`rii unei cantit`\i importante de energie. Existen\a tiristoarelor ]i
triacelor face posibil` realizarea unor variatoare de putere care func\ioneaz` [n curent alternativ ]i care
elimin` dezavantajele aminitite mai sus. Disipa\ia de putere pe elementul de control este mult redus`: [n stare
blocat` curentul este practic nul iar [n stare de conduc\ie tensiunea rezidual` are valori mici (1 - 2 V).
Exist` dou` moduri complet diferite [n care pot func\iona variatoarele de putere.
{n cazul variatoarelor cu und` plin` (static switches) triacul conduce un num`r [ntreg de
semiperioade ]i apoi este men\inut blocat un alt num`r de semiperioade; prin modificarea raportului celor
dou` numere,este controlat` puterea medie pe sarcin`
Principiul acestui mod de control este reprezentat [n Fig. 6.43 a). Dezavantajul s`u este viteza mic` de
modificare a puterii medii pe sarcin`. {n figura anterioar`, amorsarea triacului este f`cut` sincron cu re\eaua,
la [nceputul fiec`rei semialternan\e, dar [n circuitele economice, de puteri mici, poate fi f`cut` ]i asincron.
Al doilea mod de func\ionare se bazeaz` pe amorsarea triacului pe fiecare semialternan\`, dar cu
[nt[rziere diferit`, ca [n Fig. 6.43 b).

Cap. 6. Dispozitive cu rezisten\` dinamic` negativ`

201

IAK

tensiune
de intrare

curentul
de poarta

unghi de intirziere
unghi de conductie

curentul
prin sarcina

IAK

0
0

a)

180

360

(grade)

b)

Fig. 6.43. Controlul puterii cu und` plin` (a) ]i cu und` t`iat` (b).
{n func\ionare cu und` t`iat` (sau cu control [n faz`), prin rezisten\a de sarcin` trece numai o
"por\ie" din semilaternan\a curentului. Lungimea por\iei este controlat` prin momentul amors`rii.
Momentul amors`rii este caracterizat, a]a cum se vede
[n figur`, de unghiul de [nt[rziere. Atfel, unghiul de
conduc\ie poate fi modificat de la zero (putere nul` pe
sarcin`) p[n` la aproape 180o (aproximativ puterea
maxim` disponibil`). Viteza cu care se poate controla
puterea medie este mai mare dar curentul prin sarcin`
sufer` acum salturi rapide care produc perturba\ii
electromagnetice.
Ambele moduri de func\ionare pot fi aplicate
consumatorilor care accept` salturi bru]te ale tensiunii
aplicate (becuri, rezisten\e de [nc`lzire) dar nu ]i celor
pentru care varia\ia sinusoidal` este obligatorie (de
exemplu, primarul transformatorului de alimentare al
unui aparat de radio).
Principala problem` care trebuie rezolvat` este
producerea pulsurilor de amorsare la o [nt[rziere
controlat` fa\` de trecerea prin zero a tensiunii re\elei.
De fapt, nu trebuie s` modific`m ungiul de conduc\ie
chiar pe [ntreg domeniul 0 - 180o, deoarece, a]a cum se
vede [n Fig. 6.44, la un unghi de conduc\ie 30o puterea
pe sarcin` este abia 3 % din cea maxim`, pe c[nd la
unghiul de 150o ea a ajuns deja la 97 %.

Fig. 6.44. Dependen\a de unghiul de conduc\ie a


tensiunii de pic (PEAK VOLTAGE), tensiunii
efective (RMS) ]i tensiunii medii (AVG), toate
normalizate la valoarea de 220 V. Este
reprezentat`, de asemenea, puterea (POWER)
normalizat` la valoarea sa maxim`).

202

Electronic` - Manualul studentului

Cea mai simpl` ]i comun` cale de


bec cu
producere a pulsurilor de amorsare este
incandescen\`
L
prin utilizarea unui oscilator de
0.2 mH
relaxare cu becuri cu neon, tranzistoare
unijonc\iune sau diace. {nc`rcarea
3.3 k
R1
condensatorului se face de la o tensiune
R3
sincron` cu re\eaua iar [nt[rzierea cu
100
care se atinge pragul de amorsare
220 V
R
2
depinde de capacitatea condensatorului
500 k
50 Hz
C1
]i rezisten\a prin care se [ncarc`.
A2
C3
~ 100 nF
Un circuit tipic este cel din
G
100 nF
Fig. 6.45. Valoarea aleas` pentru
M
A1
condensatorul C2 trebuie s` fie suficient
C2
100 nF
de mare pentru ca pulsul de curent s`
amorseze cu siguran\` triacul. {n
general, o capacitate de 47 nF - 100 nF
Fig. 6.45. Variator de putere.
este suficient` pentru aceasta.
Efectul rezisten\ei R 1+ R2 asupra momentului amors`rii are loc prin dou` prin dou` mecanisme. {n
primul r[nd, gruparea rezisten\` - condensator poate fi privit` ca un divizor pentru semnale sinusoidale.
Cre]terea valorii rezisten\ei produce mic]orarea amplitudinii ]i valoarea de amorsare este atins` mai t[rziu; [n
consecin\`, unghiul de conduc\ie scade, a]a cum se vede [n Fig. 6.46 a). De exemplu, la o valoare a
rezisten\ei de 350 k, amplitudinea [n punctul M este de 28 V ]i valoarea de amorsare de 32 V nu mai este
atins`, unghiul de conduc\ie devenind zero. Dac` acesta ar fi singurul mecanism de ac\iune, nu s-ar putea
ob\ine unghiuri de [nt[rziere mai mari de 90o ]i unghiul de conduc\ie nu ar putea ajunge [n intervalul
0 - 90 o. {n al doilea r[nd, gruparea RC produce o defazare [napoi a tensiunii sinusoidale, ca [n Fig. 6.46 b).
De exemplu, la R1 + R2 = 32 k , defazajul este de 45o; la [nt[rzierea produs` de primul mecanism se
adaug`, deci, ]i acest unghi.
Analiza anterioar` a luat [n considerare o form` de und` sinusoidal`, dar amorsarea diacului face ca
poten\ialul nodului M s` nu evoleze sinusoidal; [n plus, la amorsarea triacului, tensiunea [ntre anozii s`i
scade practic la zero ]i nici tensiunea la cap`tul rezisten\ei R1 nu este sinusoidal`. {n consecin\a, lucrurile sunt
mai complicate, ap`r[nd un fenomen de histerezis al reglajului puterii la mofificare valorii rezisten\ei: cu
triacul blocat, la sc`derea rezisten\ei, se ob\in dintr-o dat` unghiuri de conduc\ie mari, urm[nd ca numai la
cre]terea ulterioar` a rezisten\ei s` ajungem la unghiuri de conduc\ie mici. Diminuarea histerezisului se poate
face modific[nd re\eaua de defazare, ca [n Fig. 6.47.
{n sf[r]it, s` ne ocup`m de celelalte elemente care apar [n schemele variatoarelor. Inductan\a L1 ]i
condensatorul C1 formeaz` un filtru de deparazitare care [mpiedic` perturba\iile produse de varia\ia brusc`
a curentului s` ajung` [n re\eaua de alimentare ]i s` afecteze func\ionarea altor consumatori (f`r` acest filtru,
un aparat de radio pe unde medii nu ar putea fi utilizat [n apropierea variatorului).
Dac` tensiunea la bornele A1 ]i A2 ale triacului variaz` prea repede, triacul se poate amorsa f`r` s` fie
comandat [n poart` (autoamorsare prin efect dU dt ). Mic]orarea acestei viteze de varia\ie se face cu
gruparea serie R3 - C3 , numit` snubber [n limba englez`.

Cap. 6. Dispozitive cu rezisten\` dinamic` negativ`

momentul amors`rii
unghi de conduc\ie

momentul amors`rii
unghi de conduc\ie

poten\ialul [n M

poten\ialul [n M
tensiunea
de amorsare
a diacului

tensiunea
de amorsare
a diacului

360 (grade)

180

360
(grade)

180

momentul amors`rii
unghi de conduc\ie

momentul amors`rii
unghi de conduc\ie

poten\ialul [n M

potentialul [n M
tensiunea
de amorsare
a diacului

tensiunea
de amorsare
a diacului

360
(grade)

180

203

0
360

180

(grade)

tensiunea
re\elei
b)

a)

Fig. 6.46. Efectul rezisten\ei asupra momentului amors`rii: prin modificarea amplitudinii (a) ]i
prin defazare (b).
bec cu
incandescen\`

bec cu
incandescen\`

L
0.2 mH

L
0.2 mH
R1

220 V
50 Hz
~

3.3 k

R1
R3
100

R2

500 k

C1

R4 15 k

100 nF
M

A2
G
A1

C2
100 nF

C4

C3
100 nF

220 V
50 Hz
~

15 k

R3
100

R4
R2

C1

3.3 k

500 k
A2

100 nF
D2
D1

C2

G
A1

C3
100 nF

100 nF

b)

a)

Fig. 6.47. Variatoare de putere f`r` histerezis.


Circuitele de comand` discutate au avantajul c` func\ioneaz` alimentate direct de la re\ea ]i nu
complic` aparatul cu alimentatoare suplimentare (transformatoare, redresoare, filtre...). {n cazul [n care se
urm`re]te realizarea unui sistem mai performant (ca, de exemplu, termostatarea unei incinte) sau sursele de

204

Electronic` - Manualul studentului

alimentare cu tensiune continu` sunt oricum utilizate, controlul amors`rii tiristoarelor sau triacelor poate fi
efectuat cu circuite integrate specializate. Acestea permit controlul electronic al unghiului de deschidere
prin intermediul unei tensiuni electrice. Astfel, circuitul A145, produs de IPRS, controleaz` unghiul de
conduc\ie [ntre 0 ]i 178o c[nd tensiunea sa de comand` evolueaz` [ntre 0 ]i 8 V, dependen\a fiind liniar`.

3.E. Redresoare controlate


Prima aplica\ie a tiristoarelor a fost legat` de redresare, din acest motiv ele fiind cunoscute [n literatura
de limb` englez` ca "silicon controlled rectifiers" (rectifier [nseamn` redresor). Prin [nlocuirea cu tiristoare a
dou` diode dintr-o punte se ob\ine un redresor dubl` alternan\` comandat (Fig. 6.8 a). {n absen\a pulsurilor de
comand`, tiristoarele sunt blocate ]i curentul pe sarcin` este identic nul. La cealalt` extrem`, dac` tiristoarele
ar fi tot timpul amorsate, func\ionarea lor ar fi identic` cu aceea a unor diode ]i pe sarcin` am g`si
binecunoscuta tensiune de la redresarea dubl` alternan\` (desenul b al figurii).
Us
D1
U1

Tr 1
G1
G2

b)

+
Tr 2

D2

0
R s Us

Us

0
c)

a)

Fig. 6.48. Redresorul controlat.


{n func\ionare, [ns`, tiristoarele sunt amorsate cu un anumit unghi de [nt[rziere fa\` de [nceputul
semialternan\elor (ca [n Fig. 6.48 c) ]i, astfel, tensiunea medie pe sarcin` poate fi controlat` gradual [ntre
zero ]i valoarea maxim` (care s-ar ob\ine cu puntea obi]nuit`). {n figur` nu a fost reprezentat circuitul de
comand` pentru por\ile celor dou` tiristoare. Acesta trebuie s` genereze pulsuri de curent cu [nt[rzierere
controlat`, la fel ca la variatoarele de putere discutate anterior.
Dezavantajul tiristoarelor de a conduce [ntrsarcina
un singur sens poate fi dep`]it prin utilizarea unei
pun\i de diode, ca [n Fig. 6.49. Evolu\ia curentului
prin sarcin` este similar` cu aceea furnizat` de un
D3
D1
variator de putere cu triac dar tiristoarele se 220 V
circuit de
fabric` pentru curen\i mai mari dec[t triacele (care 50 Hz
comand`
ajung numai pe la 10 A). De]i circuitul este
asem`n`tor cu cel de la redresorul dubl`
D2
D4
alternan\`, trebuie remarcat c` aici tiristorul este
cuplat [n locul unde era sarcina, pentru c` el nu
poate conduce dec[t [ntr-un singur sens. {n
Fig. 6.49. Variator de putere dubl` alternan\` cu tiristor
schimb, sarcina este acum legat` [naintea pun\ii,
]i punte.
ea find alimentat` [n curent alternativ.

Cap. 6. Dispozitive cu rezisten\` dinamic` negativ`

205

Enun\uri frecvent utilizate


(at[t de frecvent [nc[t merit` s` le memora\i)
-Diacul este un dipol care are o caracteristic` simetric` cu regiuni cu rezisten\` dinamic`
negativ`; tensiunea sa de amorsare este [n domeniul 30-40 V.
]i este utilizat [n circuite alimentate direct de la re\ea pentru
- Diacul are simbolul
producerea pulsurilor de curent necesare amors`rii tiristoarelor ]i triacelor.
- Tiristorul (sau dioda comandat`, SCR [n englez`) este un dispozitiv cu trei borne destinat
control`rii unui curent mare, care trece [ntr-un singur sens, de la anod la catod; controlul se
efectueaz` prin intermediul curentului de poart`.
A

-Pentru tiristor se utilizeaz` simbolul G K


- Caracteristica static` anod-catod a tiristorului are tensiunea de amorare suficient de mare
pentru a nu putea fi atins` [n aplica\ii; saltul de amorsare are loc numai la apari\ia unui curent de
poart`, care coboar` tensiunea de amorsare la valori foarte mici (1 - 2 V).
- Dup` amorsare, dispari\ia curentului de poart` nu mai poate produce blocarea tiristorului;
aceasta se poate face numai prin [ntreruperea curentului anod-catod; din acest motiv tiristorul este
utilizat rar [n aplica\ii la curent continuu.
- Aplica\ia tipic` a tiristorului este [n circuitele de curent alternativ; aici momentul amors`rii
este controlat prin impulsul de curent [n poart` iar blocarea se face automat la trecerea prin zero a
curentului.
- Triacul este un tiristor bilateral, la care curentul controlat poate s` circule [n ambele sensuri;
A1
A2 .
simbolul rezervat pentru el este G
- Comanda triacului se face printr-un terminal unic, numit poart`. Pentru a ob\ine sebsibilit`\i
mai bune, sensul curentului de poart` trebuie s` coincid` cu sensul curentului comandat.
- La variatoarele de putere cu und` plin`, sarcina prime]te semialternan\e [ntregi ale tensiunii
alternative de alimentare: una din dou`, una din trei, ].a.m.d.; acest tip de control al puterii medii pe
sarcin` este lent.
- Principiul variatoarelor de putere cu und` t`iat` const` [n alimentarea sarcinii cu por\iuni de
semialternan\`, mai lungi sau mai scurte; fiecare din ele [ncepe la un moment dictat de pulsul de
comand` ]i se sf[r]e]te la trecerea prin zero a curentului.
- Conntrolul puterii cu und` t`iat` este mai rapid dar varia\iile bru]te ale curentului produc
perturba\ii electromagnetice.
- Circuitele care comand` variatoarele de putere cu und` t`iat` furnizeaz` pulsuri de curent,
sicronizate cu re\eaua de alimentare dar [nt[rziate fa\` de trecerea prin zero a acesteia; prin
modificarea unghiului de [nt[rziere se controleaz` unghiul de conduc\ie ]i, astfel, puterea medie pe
sarcin`.
-Pentru producerea acestor pulsuri se utilizeaz` dispozitive cu rezisten\` dinamic` negativ`:
diace, becuri cu neon sau tranzistoare unijonc\iune.
- Dac` circuitul poate fi mai complicat ]i nu trebuie alimentat direct de la re\ea, pentru
producerea pulsurilor de comand` se pot utiliza circuite integrate specializate.

206

Electronic` - Manualul studentului

Termeni noi
-diac

-tiristor

-triac
-variator de putere
-controlul puterii cu und` plin`
-controlul puterii cu und` t`iat`

-unghi de [nt[rziere

-unghi de conduc\ie
-redresor comandat

dipol care are o caracteristic` simetric` cu regiuni cu rezisten\`


dinamic` negativ`; tensiunea sa de amorsare este [n domeniul 3040 V ]i este utilizat pentru controlul amors`rii tiristoarelor ]i
triacelor;
dispozitiv cu trei borne, destinat control`rii [n regim de comuta\ie
a unui curent mare, care trece [ntr-un singur sens, de la anod la
catod; controlul se
efectueaz` prin intermediul curentului de
poart`;
dispozitiv cu trei borne, similar cu tiristorul, dar la care curentul
controlat trece [n ambele sensuri;
circuit care controleaz` puterea medie pe o sarcin`;
control al puterii, realizat [n curent alternativ prin trimiterea pe
sarcin` numai a anumitor semialternan\e;
control al puterii, realizat [n curent alternativ prin trimiterea pe
sarcin` a unor por\iuni de semialternan\e, mai lungi sau mai
scurte; [n practic` se controleaz` momentul de [nceput al
conduc\iei;
[nt[rzierea fa\` de [nceputul semialternan\ei, exprimat` [n grade, la
care [ncepe s` circule curent prin sarcin`; o semialternan\a dureaz`
180o;
durata, exprimat` [n grade, [n care curentul circul` prin sarcin`;
redresor la care c`ile de curent sunt controlate cu tiristoare, numite
]i diode comandate; astfel, sarcina prime]te curent de la redresor,
pe fiecare semialternan\`, numai dup` amorsarea tiristoarelor;

Cap. 6. Dispozitive cu rezisten\` dinamic` negativ`

207

Probleme propuse
1k
P 6.3.1. La bornele circuitului din Fig. 6.50 se aplic` o tensiune
care evolueaz` [n timp conform desenului. Diacul are tensiunea de
amorsare de 38 V ]i curentul de men\inere de 0.5 mA. Determina\i ]i
+
_ E
reprezenta\i grafic evolu\iile [n timp a tensiunii la bornele diacului ]i a
curentului.
P 6.3.2. La circuitul din Fig. 6.49, care este un variator de putere
cu tiristor ]i punte de diode nu am desenat explicit circuitul de 50 E (V)
comand`. Acesta este legat [ntre anodul ]i catodul tiristorului unde, cu 40
tiristorul blocat, tensiunea este cea ob\inut` de la o punte dubl` 30
20
alternan\` . Din acest motiv, putem utiliza pentru comand` un oscilator 10
de relaxare sincronizat, cu tranzistor unijonc\iune (Fig. 6.51), ca cel 0 0
20
40
60
80
100
-10
t (ms)
studiat la problema P 6.2.2. Formele de und` desenate sunt valabile -20
-30
c[nd tiristorul este blocat.
-40
a) Dup` c[t timp de la [nceperea unei semialternan\e dioda Zener -50
[ncepe s` limiteze tensiunea ? Exprima\i acest timp [n grade
Fig. 6.50.
(o semialternan\` are 10 ms ]i 180o).
b) Presupun[nd c` tranzistorul unijonc\iune are un raport de divizare intrinsec de 0.5, calcula\i valoarea
rezisten\ei R astfel [nc[t amorsarea tranzistorului s` se produc` cu o [nt[rziere de 30o de la [nceputul
semialternan\ei (\ine\i seama ]i de [nt[rzierea ob\inut` la punctul precedent).
c) Calcula\i valoarea rezisten\ei R necesar` pentru un unghi de [nt[rziere de 150o ?
d) Ce procent din puterea maxim` ajunge pe sarcin` [n cazurile celor dou` puncte precedente ?
(utiliza\i graficul din Fig. 6.44)
311 V

6.8 k
2W
la puntea de
diode

12 V
0

1k

100 k
Dz
12 V

100 nF

Fig. 6.51.

100

208

Electronic` - Manualul studentului

Lucrare experimental`
Experimentul 1. Caracteristica static` a diacului
Vom [ncerca aici s` explor`m
-50 V ... +50 V
caracteristica static` a diacului ]i s` vedem cu
ochii no]tri salturile ]i parcurgerea ei cu
histerezis, a]a cum am discutat la Sec\iunea
sursa de
R1
2k
6.1 despre dispozitive cu rezisten\` dinamic`
tensiune
negativ`. Pentru aceasta, vom avea nevoie de
reglabil`
B canalul B (X)
circuitul din Fig. 6.52. {n st[nga ave\i un bloc
al osciloscopului
care furnizeaz` o tensiune continu`,
reglabil` cu un poten\iometru [ntre
A
- 50 V ]i +50 V. Acest bloc este deja realizat
canalul A (Y)
poten\iometru
al osciloscopului
pe plan]et`, nu trebuie dec[t s`-i furniza\i
R2
20
tensiunea
necesar`,
din
alternativ`
secundarul
transformatorului (traseele
masa
albastre) de pe plan]eta cu variatorul de
osciloscopului
putere cu tiristor. De asemenea, circuitul Fig. 6.52. Circuitul pentru explorarea caracteristicii
de
const[nd
[n
rezisten\a
R1
statice a diacului.
2 k, diac ]i rezisten\a R 2 de 20 este ]i el
gata construit ]i a]teapt` doar s`-l completa\i cu un conductor la borna B ]i s`-l lega\i la sursa de tensiune
reglabil`.
Rezisten\a R 1 are rolul de a limita curentul, ea fiind rezisten\a de sarcin` de la discu\ia caracteristicii
statice. Vom determina punctul static [n care se g`se]te circuitul (tensiunea pe diac ]i curentul) cu ajutorul
unui osciloscop; el are avantajul c` r`spunde foarte rapid (mult mai rapid dec[t am putea noi s` citim
indicatiile unui aparat de m`sur`) ]i poate afi]a pe ecran chiar forma caracteristicii.
Osciloscopul este un voltmetru care are [n general dou` canale, notate cu YA ]i YB ]i afi]eaz` pe
ecran dependen\a de timp a tensiunilor prezente la intr`rile canalelor; pentru aceasta, spotul (punctul
luminos) se deplaseaz` periodic pe axa X, cu vitez` constant`. Aparatul poate func\iona [ns` ]i [n modul XY;
pentru varianta cu care ve\i lucra pozi\ia spotului pe axa X este controlat` de tensiunea de intrare a canalului
B, canalul A r`m[n[nd s` controleze pozi\ia pe axa Y a ecranului.
Cele dou` intr`ri ale osciloscopului au, datorit` principiului de construc\ie o born` comun`, masa. Ele
nu m`soar` deci dec[t tensiuni fa\` de mas`. Din acest motiv, pentru vizualizarea caracteristicii statice
folosim un truc. Cum pe axa Y trebuie s` avem informa\ia de curent, o convertim [ntr-o tensiune fa\` de mas`
prin intercalarea rezisten\ei R 2 . Vom lega intrarea canalului A (el controleaz` deplasarea pe axa Y) [n
punctul A de pe schem`, av[nd rela\ia de coresponden\`

UY = Idiac 20 .
Mai r`m[ne s` aplic`m pe canalul B tensiunea de pe diac. Masa osciloscopului este legat` la masa
montajului ]i dac` leg`m intrarea canalului B al osciloscopului [n punctul B al montajului, el va m`sura, de
fapt suma dintre tensiunea de pe diac ]i cea de pe rezisten\a R 2 . Nu este ceea ce dorim, dar putem alege
rezisten\a R 2 at[t de mic` [nc[t contribu\ia ei s` fie neglijabil` Idiac R 2 << Udiac ]i astfel tensiunea v`zut`
de canalul B s` fie practic tensiunea pe diac.

Cap. 6. Dispozitive cu rezisten\` dinamic` negativ`

209

Observa\ie: Mic]orarea rezisten\ei R 2 face ca tensiunea culeas` de canalul A s` devine mic` dar
osciloscopul are posibilitatea modific`rii independente a sensibilit`\ii fiec`rui canal [ntr-un domeniu extrem
de larg (tipic [ntre 5 mV/div ]i 20 V/div).
Dup` ce a\i legat unde trebuie sondele osciloscopului, trece\i-l pe modul XY ]i, f`r` tensiune aplicat`
la cap`tului lui R 1 , regla\i pozi\ia spotului [n mijlocul ecranului. Stabili\i sensibilitatea la 10 V/div pe canalul
B (care m`soar` tensiunea pe diac) ]i 20 mV/div pentru canalul A. Aplica\i tensiunea continu` la cap`tul de
sus al rezisten\ei R 1 ]i roti\i poten\iometrul aduc[nd tensiunea pe diac la zero (spotul [n mijlocul ecranului).
Calcula\i c[t [nseamna [n valori de intensitate, o diviziune pe axa vertical` ]i preg`ti\i-v` s` desena\i
detaliat cadranul I al caracteristicii. {ncepe\i rotirea lent` a poten\iometrului, deplas[nd spotul spre dreapta.
|ine\i seama c` o diviziune (p`tratul de pe scal`) [nseamn` 10 V ]i observa\i ce se [nt[mpl`. Dac` saltul a
fost prea rapid ]i nu a\i avut timp s` re\ine\i ultima valoarea a tensiunii dinainte de salt, relua\i procesul,
plec[nd din nou de la tensiune zero. Determina\i, astfel, tensiunea de amorsare. Desena\i pe graficul
dumneavoastr`, cu linie continu`, por\iunea de caracteristic` pe care diacul era blocat.
M`sura\i cu precizie coordonatele (tensiune ]i curent) ale punctelor de [nceput ]i sf[rsit ale saltului de
amorsare. Desena\i acest salt pe grafic, cu linie punctat`. Verifica\i c` el se face pe linia dreptei de sarcin`
(cunoa]te\i valoarea acesteia !)
Dup` amorsare, continua\i s` roti\i poten\iometrul [n acela]i sens, cresc[nd tensiunea E . Ce se [nt[mpl`
cu tensiunea pe diac ? Nota\i-v` aceas` valoare, ea este tensiunea rezidual`. Desena\i ]i aceast` por\iune de
caracteristic`, cu linie continu`.
Dup` ce a\i ajuns cu poten\iometrul la cap`t, roti\i-l [ncet [n sens invers. Desena\i restul din regiunea
de conduc\ie, care apare acum. Observa\i, apoi, saltul de blocare ]i desena\i-l ]i pe el.. Pentru a-l vedea mai
bine, m`ri\i sensibilitatea pe axa Y. Determina\i cu precizie coordonatele capetelor sale ]i verifica\i c` ]i
acest salt se efecteaz` pe linia dreptei de sarcin`. M`sura\i valoarea curentului de men\inere ]i nota\i-o pe
caiet.
Efectua\i acum de mai multe ori cele dou` salturi rotind poten\iometrul [nainte ]i [napoi. Trage\i o
concluzie asupra modului [n care evoleaz` diacul pe diferitele por\iuni din caracteristic` ]i formula\i-o [n
scris.
Dup` ce a\i [n\eles ce se [nt[mpl` [n cadranul I al graficului curent-tensiune, roti\i poten\iometrul astfel
[nc[t s` produce\i amorsarea diacului [n sensul cel`lalt al curentului (cadranul III al graficului). Este
func\ionarea sa simetric` ?
Trasarea
automat`
a
caracteisticii
Deplasarea manual` a punctului de
func\ionare a fost necesar` pentru a putea
face diferen\a [ntre evolu\ia pe
caracteristic` ]i salturi. Dispozitivul
evolueaz` cuasistatic ]i la viteze mult mai
mari, pute\i [ncerca acest lucru rotind
rapid poten\iometrul sau g`sind o
tensiune care s` fac` acest lucru [n locul
dumneavoastr`, adic` s` evolueze
periodic [ntre -50 V ]i 50 V. Aceast`
tensiune o ave\i deja, este tensiunea
alternativ` cu care a\i alimentat sursa de
tensiune continu`. Pentru aceasta,

sursa de
tensiune
reglabil`

R1

2k
B canalul B (X)
al osciloscopului

A
poten\iometru
R2

20

canalul A (Y)
al osciloscopului
masa
osciloscopului

Fig. 6.53. Circuit pentru trasarea automat` a caracteristicii


statice a diacului.

210

Electronic` - Manualul studentului

desface\i leg`tura sursei continue de la cap`tul de sus al rezisten\ei R1 ]i lega\i aici chiar cap`tul
secundarului transformatorului, ca [n desenul din Fig. 6.53. De data aceasta, tensiunea E va evolua automat
[ntre -50 V ]i 50 V cu o frecven\` de 50 Hz. La aceste viteze, iner\ia ochiului ne ofer` un efect interesant:
vizualizarea traiectoriei punctului de func\ionare, adic` imaginea caracteristicii. Deoarece salturile sunt foarte
rapide, [ntre capetele lor apare o linie pu\in luminoas`, care este de fapt numai traiectoria spotului, el nefiind
destul de rapid ca s` urm`reasc` evolu\ia curentului ]i tensiunii pe diac. Desena\i din nou caracteristica
static`, de data aceasta [n ambele cadrane. Completati desenul cu sensurile de parcurgere pe care le-a\i aflat la
parcurgerea manual` a caracteristicii.

Experimentul 2. Diacul [n curent alternativ


Studiem [n continuare circuitul de la experimentul precedent: un diac
legat [n serie cu un rezistor ]i, alimentate la o tensiune alternativ` sinusoidal`
(Fig. 6.54). Pentru a [n\elege ce se [nt[mpl`, reciti\i problema rezolvat` de la
R
sf[r]itul sec\iunii 6.1 ]i problema P 6.3.1 de la aceast` sec\iune.
Trece\i osciloscopul [n func\ionare normal` (deplasarea automat` a
I
spotului pe axa X cu vitez` constant`) ]i vizualiza\i dependen\a de timp a
+
U
tensiunii ]i curentului. Ajusta\i viteza de baleiere (baza de timp) astfel [nc[t s`
_
ave\i pe ecran 1-2 perioade. Desena\i sincron (unul sub altul, cu aceea]i ax`
orizontal`) aceste grafice (este bine s` v` desena\i, mai [nt[i, cu linie punctat`,
ni]te sinusoide). Explica\i evolu\ia tensiunii ]i curentului [n timp, ar`t[nd pe
Fig. 6.54.
grafice intervalele [n care diacul este blocat sau amorsat.
Explica\i de ce dac` [nmul\im cu o constant` adecvat` dependen\a de timp
a curentului ]i o adun`m cu aceea a tensiunii ob\inem o sinusoid`. Pute\i utiliza aceast` observa\ie pentru
deducerea imediat` a formei de und` a curentului, dup` ce a\i determinat-o pe aceea a tensiunii.

Experimentul 3. Amorsarea ]i blocarea tiristorului


Ve\i investiga acum comportarea unui tiristor de 1 A care rezist` la o tensiune de cel pu\in 400 V. Mai
[nt[i ve\i [nv`\a s`-l amorsa\i ]i s`-l bloca\i [n curent continuu. Ave\i pe plan]et` un circuit ca [n Fig. 6.55.
Alimenta\i circuitul de la o surs` de tensiune continu` cu valoarea de 20 V. Observa\i ]i nota\i starea becului.
Cupla\i apoi ]i sursa de alimentare din poarta tiristorului, dup` ce a\i reglat la zero tensiunea sa.
Ave\i un curent nul prin poart`. Verifica\i [nc` o dat` dac` becul este aprins sau nu ]i [ncepe\i s`
cre]te\i [ncet curentul de poart` prin m`rirea tensiunii sursei V A2 . Observa\i ce se [nt[mpl` la o anumit`
valoare a curentului de poart` ]i nota\i aceast` valoare. Dac` nu a\i avut timp s` nota\i valoarea, [ntrerupe\i
alimentarea plan]etei, alimenta\i-o din nou ]i relua\i procesul. Formula\i [n scris aceast` observa\ie.
Dup` aprinderea becului, mai avem nevoie de curentul de poart` ? Pentru a r`spunde la aceast`
[ntrebare [ntrerupe\i circuitul de poart` (desface\i leg`tura [ntre miliampermetru ]i punctul B). S-a blocat
tiristorul ? Formula\i o concluzie [n privin\a a ceea ce putem face prin curentul de poart`.
Nici formularea concluziei nu ne-a ajutat s` stingem becul. {n absen\a curentului de poart`, [ncerca\i
o solu\ie de "for\` brut`": [ntrerupe\i chiar ]i pentru un timp foarte scurt curentul prin bec sco\ind firul de
alimentare a pl`cii. La revenirea alimentarii tiristorul mai este amorsat ? Formula\i o concluzie asupra
modului [n care pute\i bloca un tiristor deja amorsat.

Cap. 6. Dispozitive cu rezisten\` dinamic` negativ`

211

+20 V

bec cu incandescen\`

+
-

RG

IG
V A1
mA
+
-

anod

G
K

B
VA2

1k

poarta

0..10 V

catod

Fig. 6.55.Circuit pentru studiul amors`rii ]i bloc`rii tiristorului.


Este nevoie s` anul`m curentul prin bec sau doar curentul prin tiristor ? Noi i-am anulat pe am[ndoi
pentr` c` becul era [n serie cu terminalul de anod al tiristorului. Putem [ncerca un truc. Amors`m tiristorul,
anul`m curentul de poart` dar nu mai [ntrerupem alimentarea. {n schimb facem un scurtcircuit [ntre anod ]i
catod. Becul continu` s` ard` deoarece curentul care [nainte trecea prin tiristor circul` acum prin s[rma cu
care am realizat scurtcircuitul. Prin tiristor [ns` nu mai circul` curent. Desface\i scurtcircuitul. {]i mai aduce
aminte tiristorul c` era [n conduc\ie ? Formula\i o concluzie.
Noi am men\inut curentul nul prin tiristor un timp destul de lung. Putem [ncerca ]i altceva. Amorsa\i
tiristorul ]i apoi anula\i curentul de poart`. Nu vom mai scurtcircuita cu un conductor bornele de anod ]i
catod. {n schimb vom lega [ntre ele un condensator dec`rcat complet (cu tensiune nul`). {l ave\i pe
plan]et` [n dreapta. Scurtcircuita\i-i pentru un anumit interval bornele ca s` v` asigura\i c` este desc`rcat.
Apoi lega\i-l la anodul tiristorului amorsat (celalt` born` este legat` constructiv la catod). Ce se [nt[mpl` cu
becul ? Formula\i o explica\ie.
{n [ncheierea experimentului formula\i o concluzie general` asupra modului [n care poate fi amorsat ]i
apoi blocat un tiristor.

Experimentul 4. Caracteristica static` a tiristorului


Pentru trasarea automat` a caracteristicii statice a tiristorului vom utiliza un circuit (Fig. 6.56) similar
cu cel de la diac. Singura deosebire este c` acum avem un terminal [n plus, poarta, prin care vom trimite un
curent constant. Dup` ce v-a\i copiat schema circuitului, alimenta\i cu tensiune alternativ` de la
transformatorul pl`cii cu variator cu tiristor (traseele albastre). Trece\i osciloscopul [n modul XY, aduce\i
spotul [n mijlocul ecranului ]i lega\i intr`rile A ]i B ale osciloscopului la circuit.
{ncepe\i cu un curent de poart` egal cu zero. Cum arat` forma caracteristicii ? De ce nu observa\i
punctul de [ntoarcere (amorsarea) ? Aminti\i-v` c` ave\i un tiristor de 400 V. Cre]te\i apoi [ncet curentul de
poart`. La un moment dat, punctul de [ntoarcere "intr` [n ecran" venind din dreapta. Desena\i caracteristica
pentru dou` valori diferite ale curentului de poart`. Formula\i [n scris o concluzie despre influen\a curentului
de poart` asupra tensiunii de amorsare.
Cre]te\i curentul de poart` p[n` c[nd caracteristica devine asem`n`toare cu aceea a unei diode.
Desena\i-o ]i nota\i curentul de poart` la care se [nt[mpl` acest lucru. M`sura\i valoarea tensiunii reziduale.

212

Electronic` - Manualul studentului

bec cu incandescen\`
anod

IG

poarta

mA
RG

canal X (prin YB)

G
K

B
+
_

catod

canal YA

0..10 V

masa osciloscopului

Fig. 6.56. Circuit pentru trasarea automat` a caracteristicii statice anod-catod a tiristorului.

Experimentul 5. Variatorul de putere cu tiristor


Exist` o multitudine de variante de circuite care controleaz` momentul apari\iei pulsurilor de comand`
a amors`rii. {n schema realizat` pe plan]et` ]i prezentat` [n Fig. 6.57, modificarea valorii rezisten\ei R
schimb` defazajul tensiunii [ntre punctele M ]i N , amplitudinea sa r`m[n[nd constant`. Astfel, dioda D se
deschide mai devreme sau mai t[rziu, aplic[nd pe poart` curentul necesar amors`rii. Rezisten\a de 1 a fost
introdus` ca ]i la experimentele anterioare pentru a putea vizualiza evolu\ia curentului. Valoarea ei este
suficient de mic` astfel [nc[t c`derea de tensiune la bornele sale s` fie neglijabil` fa\` de tensiunea anod
catod.

1
A

220 Vef

R
N

M
C

Fig. 6.57. Variator de putere cu tiristor.

Cap. 6. Dispozitive cu rezisten\` dinamic` negativ`

213

Cupla\i ]techerul la re\eaua de alimentare a laboratorului (220 V, 50 Hz) ]i roti\i axul poten\iometrului,
observ[nd modificarea intensita\ii luminoase a becului montat ca sarcin`. Vizualiza\i pe cele dou` canale ale
osciloscopului evolu\ia [n timp a tensiunii anod catod ]i a curentului prin sarcin`, pentru diverse pozi\ii ale
poten\iometrului. Dac` nu reu]i\i s` descoperi\i cum trebuie legat osciloscopul, [ntorce\i-v` la schema din
Fig. 6.56: trebuie s` utiliza\i acela]i principiu. Conduce tiristorul pe am[ndou` semialternan\ele ?
Alege\i o pozi\ie a poten\iometrului pentru care unghiul de deschidere are o valoare intermediar` ]i,
desena\i cele dou` forme de und`, ale curentului ]i ale tensiunii, sincron, una sub cealalt` (mai [nt[i desena\i
punctat c[te o sinusoid` pe fiecare grafic ]i liniile verticale corespunz`toare salturilor). Nota\i intervalele [n
care tiristorul este blocat sau conduce ]i calcula\i, aproximativ, unghiul de deshidere.
Explica\i de ce blocarea tiristorului are loc [nainte de trecerea prin zero a tensiunii de alimentare.
Determina\i valoarea curentului de men\inere ]i, de asemenea, a tensiunii reziduale.
Modifica\i valoarea unghiului de deschidere ]i desena\i din nou graficele.

Experimentul 6. Variatorul de putere cu triac


Bec

R2

R1
220 Vef

Triac

G
C1

A1
A2

R3
C2

Fig. 6.58. Variator de putere cu triac.


Circuitul din Fig. 6.58, pe care [l ave\i realizat pe plan]et`, este un circuit tipic utilizat pentru controlul
puterii becurilor cu incandescen\`. Pentru a evita riscul unor electrocut`rii, el a fost construit s` func\ioneze
la o tensiune mai mic` dec[t 220 V. Rezisten\a de 1 a fost introdus` ca ]i la experimentele anterioare
pentru a putea vizualiza evolu\ia curentului. Valoarea ei este suficient de mic` astfel [nc[t c`derea de tensiune
la bornele sale s` fie neglijabil` fa\` de tensiunea anod catod.
Utiliz[nd cele dou` canale ale osciloscopului, vizualiza\i simultan evolu\ia [n timp a curentului prin
sarcin` ]i a tensiunii [ntre anozii triacului. Formula\i o concluzie asupra diferen\ei de comportare [ntre tiristor
]i triac. Determina\i valorile curentului de men\inere ]i a tensiunii reziduale.
Desena\i sincron aceste forme de und`. {ncerca\i s` justifica\i c` dac` le [nmul\im cu constante
adecvate ]i le adun`m, ob\inem o sum` care este o sinusoid`.

214

Electronic` - Manualul studentului

Pagin` distractiv`
Dup` ce ai citit c[teva c`r\i ]i manuale str`ine, ceea ce te uime]te c[nd revii la manualele scrise pe la
noi este pre\iozitatea limbajului, stilul "academic", parc` mai accentuat pe m`sur` ce v[rsta cititorului c`ruia i
se adreseaz` este mai mic`. Autorii respectivi nu ar scrie nici [n ruptul capului "rezistorul R2 trage [n sus
poten\ialul punctului M" sau "din circuitul integrat este absorbit un curent pe la borna 5". Complicarea inutil`
a limbajului [ncearc` de multe ori s` ascund` ne]tiin\a autorilor respectivi ]i conduce la afirma\ii false, ca s`
nu spunem aberante. Iat` ce ne spun autorii unui manual de liceu1 despre alimentatoarele electronice
"{n practic`, montajele electrice ]i electronice pot fi alimentate ]i de la surse (alimentatoare)
electronice, a c`ror rezisten\` intern` variaz` neliniar, deci nu putem aplica legea lui Ohm".
Care va s` zic`, pentru a putea aplica legea lui Ohm ar trebui ca rezisten\a intern` s` varieze liniar. Ne
ajunge at[t, nici nu ne mai [ntreb`m [n raport cu ce variabil`.
La c[teva pagini distan\`, autorii []i imagineaz` cum ar sta lucrurile cu adaptarea de impedan\`,
necesar` transferului maxim de putere:
"{n circuitele cu curen\i de mic` intensitate ([n radiotehnic`, telecomunica\ii), se spune c` rezisten\a
receptorului este adaptat` la rezisten\a generatorului. Aceast` condi\ie r`m[ne valabil` ]i [n regim variabil (ai
auzit, probabil, c` "rezisten\a [n regim variabil" a difuzoarelor sau a boxelor trebuie s` fie egal` cu cea a
amplificatorului, deoarece, [n caz contrar, puterea acustic` real` este mai mic` dec[t valoarea nominal`
[nscris` [n prospectul amplificatorului de c`tre firma constructoare)."
{n ciuda limbajului foarte serios (puterea acustic` real`, etc.), realitatea se [nc`p`\[neaz` s` fie altfel. {n
radiotehnic` ]i telecomunica\ii "rezisten\ele" chiar sunt adaptate (nu numai "se spune" cum afirm` speciali]tii
no]tri) nu pentru c` avem "curen\i de mic` intensitate" ci pentru c` frecven\ele sunt mari, circuitele sunt cu
parametri distribui\i iar adaptarea se face cu impedan\a caracteristic` a liniei de transmisie (a cablului). C[t
despre exemplul din audiofrecven\` cu egalitatea dintre impedan\a difuzorului ]i cea a amplificatorului,
suntem [n plin suprarealism. Pute\i oric[nd [nlocui difuzorul de 8 cu unul de 4 , puterea ob\inut` va fi mai
mare ]i [n consecin\` vor cre]te distorsiunile ]i s-ar putea s` distruge\i amplificatorul prin supra[nc`lzire.
Nici vorb` de egalitatea impedan\elor, aceea a amplificatorului este mult mai mic`.
}tim c` prin consumatoare curentul circul` de la poten\ial ridicat la poten\ial cobor[t, pe c[nd [n
generatoare curentul trece de la poten\ial cobor[t la poten\ial ridicat; putem s` \inem minte u]or acest lucru
prin analogie cu sistemele hidraulice. Iat` c[t de complicat apare aceasta [n manualul citat mai sus:
"Tensiunea la borne (de la poten\ialul mai mare c`tre poten\ialul mai mic) are acela]i sens ca ]i
intensitatea curentului prin dipolii pasivi (prin rezistorul R , de exemplu) ]i sens opus prin dipolii generatori,
activi". Nu putem da vina numai pe autorii respectivi, aproape [n toate textele de electrocinetic` de pe la noi
se define]te un sens pentru tensiunea electric` [n loc s` se spun` simplu c`, de exemplu, poten\ialul punctului
M este mai ridicat dec[t al punctului N. Se deseneaz`, astfel, tot felul de s`ge\i, inclusiv pe sursele de
tensiune, [n loc s` se scrie binecunoscutele semne + ]i - . De ce aceast` op\iune ? Pentru a putea formula
Ek = I k Rk ".
regulile mnemotehnice ce constituie [n aceste texte "legea a II-a a lui Kirchhoff

***, "Fizic` - Manual pentru clasa a X-a, F1", Editura Teora Educa\ional, Bucure]ti, 2000, pag. 97.