Sunteți pe pagina 1din 20

Universitatea Politehnica din Bucuresti

Facultatea de Automatica si Calculatoare



Lucrare de cercetare pentru dizertatie

Dobre Robert








Conducator Stiintific: Prof. Radu Varbanescu
Ianuarie 2014, Bucuresti





























Abstract
Energia regenerabila se refera la forme de energie produse prin transferul energetic al
energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a
vanturilor, a apelor curgatoare, a proceselor biologice si a caldurii geotermale pot fi
captate de catre oameni utilizand diferite procedee. Sursele de energie ne-reinnoibile includ
energia nucleara precum si energia generata prin arderea combustibililor fosili, asa cum ar fi
titeiul, carbunele si gazele naturale. Aceste resurse sunt, in chip evident, limitate la
existenta zacamintelor respective si sunt considerate in general ne-regenerabile. Dintre
sursele regenerabile de energie fac parte:
energia eoliana
energia solara
energia apei
o energia hidraulica
o energia mareelor
energia geotermica
energie derivata din biomasa: biodiesel, bioetanol, biogaz
Toate aceste forme de energie sunt valorificate pentru a servi la generarea curentului
electric, apei calde, etc.
Dezvoltarea energiei regenerabile a devenit un obiectiv pe care Uniunea Europeana si l-a
asumat din doua motive: pe de o parte pentru a scadea dependenta Uniunii de importurile de
energie (peste 50% in prezent), pe de alta parte tinand de o idee aproape iluminista
prezervarea unei planete sanatoase, deja atinsa de flagelul incalzirii globale.
Energia verde are marele merit de a nu emite noxe, dand o sansa ca si urmasii nostri sa poata
locui intr-un mediu sanatos.
Cuvinte cheie: energie eoliana, energie solara, panouri fotovoltaice, acumulatori, invertoare,
motoare.






Cuprins

1. Introducere

2. Turbine eoliene
2.1 Producerea de energie electrica la tensiune continua
2.2 Producerea de energie electrica la tensiune alternativa cu generatoare sincrone
2.3 Producerea de energie electrica la tensiune alternativa cu generatoare asincrone

3. Sisteme fotovoltaice

4. Acumulatori

5. Concluzii si dezvoltari ulterioare





















1. Introducere
Partea de cercetare care mi-a revenit este reprezentata de turbinele eoliene, sisteme fotovoltaice
si baterii de acumulatori.
Este clar ca domeniul de interes nu este intregul sistem de fotovoltaice sau de turbine eoliane ci
partea electrica respectiv partea mecanica care poate fi de folos sau reprezinta un prim pas in
proiectul abordat dar am sa fac si o trecere rapida in revista a intregului sistem.
2. Turbinele eoliene
Rolul unei turbine eoliene este conversia energiei eoliene in energie mecanica si apoi in energie
electrica.
In realitate, energia eoliana este o forma transformata a energiei solare. Radiatiile soarelui
incalzesc diferite parti ale pamantului la diferite niveluri mai ales in timpul zilei si al noptii,
dar, de asemenea, atunci cand diferite suprafete (de exemplu apa si solul) absorb sau reflecta la
niveluri diferite. Din aceasta cauza, portiuni din atmosfera se se incalzeasc in mod diferit.
Astfel ca aerul cald se ridica, reducand presiunea atmosferica la suprafata pamantului, si aerul
rece este tras, ca sa-l inlocuiasca. Rezultatul este vantul.
Aerul este in masa, si cand este in miscare, contine o energie a miscarii ("energie cinetica"). O
parte din aceasta energie poate fi convertita in alte forme de energie mecanice sau in
electricitate pe care le folosim apoi in activitatile curente.
Functionarea unei turbine eoliene
Principiul este foarte simplu: vantul antreneaza in rotatie palele care sunt fixate pe arborele
turbinei; energia mecanica obtinuta prin rotatia arborelui este convertita in energie electrica de
catre un generator de curent electric.
Elementele componente ale unei turbine eoliene

Nacela 6, montata pe stalpul 11 contine principalele elemente componente ale turbinei. Palele 1
sunt montate pe butucul 2. Amplificatorul de turatie 3 are rolul de a mari turatia de la valoarea
redusa a arborelui principal la valoarea ridicata (pe arborele secundar) de care are nevoie
generatorul electric 9. In cazul unor viteze mari ale vantului care ar putea pune in pericol buna
functionare a turbinei, cuplajul cu ambriajul electromagnetic 4 , care primeste comanda de la
sistemul de control 7, poate intrerup rotatia palelor. In cazul supraincalzirii, ventilatorul 8 reduce
temperatura sistemului. Girueta 5 determina directia vantului si de asemenea exista si un
anemometru cu rolul de a masura viteza vantului, dar nu este reprezentat pe desen. Sistemul de
pivotare 10 orienteaza turbina cu rotorul perpendicular pe directia de actiune a vantului.
Arborele principal sau arborele de turatie scazuta are o turatie redusa si transmite miscarea de
rotatie de la butucul turbinei la amplificatorul de turatie cu roti dintate. In functie de tipul
turbinei eoliene, turatia arborelui principal poate sa varieze intre 20 si 400 rot/min.
Arborele de turatie ridicata (denumit si arborele secundar sau cuplajul) are rolul de a transmite
miscarea de la amplificatorul de turatie la generator. Turatia acestui arbore ca si cea a
generatorului electric, are valori cuprinse intre 1200 si 1800 rot/min.
La eficienta unei turbine contribuie dimensiunea palelor si tipul convertorului din miscare
axiala in electricitate si nu in ultimul rand viteza vantului.
Puterea generata de o turbina eoliana depinde de viteza vantului, conform relatiei:
P=0,5 * * v3 * A * Cp , unde reprezinta densitatea aerului (=1,2255 kg/m3 la nivelul
marii); v viteza vantului; A aria rotorului turbinei; Cp coeficientul de putere, Cp=m * e
* a, unde m este randamentul transmisiei mecanice(m=0,95..0,97), e - randamentul
componentelor electrice (e=0,97..0,98), a eficienta aerodinamica (depinde de
caracteristicele zonei; are valoarea maxima de 0,59 stabilita de Betz).
Fig. 1 Curba de putere
Viteza vantului este un parametru care influenteaza in mod hotarator alegerea turbinei
eoliene tinand seama de influenta vitezei vantului asupra curbei de putere a turbinei (fig.1). In
alegerea turbinei eoliene trebuie sa se tina seama de viteza vantului la care aceasta incepe sa
genereze puterea nominala (nominal wind speed 12 m/s fig.8) si de viteza vantului la
care aceasta incepe sa functioneze (cut-in wind speed 3 m/s fig.1).
Principalele domenii de utilizare a energiei mecanice obtinute la axul turbinei eoliene sunt:
pomparea apei, comprimarea aerului, producerea de caldura dar cel mai important domeniu
este producerea de energie electrica. Energia electrica produsa pe cale eoliana are cateva
caracteristici specifice care afecteaza utilizarea ei si integrarea generatoarelor electrice eoliene
in sistemele electroenergetice:
a)este accesibila in multe tari dar concentrata in arii specifice;
b)intermitenta, adica are caracter aleatoriu;
c)fluctuanta, adica chiar cand avem vant producerea de energie electrica se poate
schimba in cateva secunde;
d)difuza, adica in zonele favorabile, turbinele se amplaseaza pe suprafete intinse (km
2
);
e)imprevizibila, nu se poate prevedea decat pe termene foarte scurte.

Instalatia electrica a centralelor electrice eoliene

Curentul electric obtinut este, fie transmis spre imagazinare in baterii si folosit apoi cu ajutorul
unui invertor DC-AC in cazul turbinelor de mica capacitate , fie livrat direct retelei de curent
alternativ ( AC) spre distribuitori.
Turbinele eoliene au doua destinatii majore: includerea intr-o centrala eoliana sau furnizarea de
energie locuintelor izolate. Din aceasta privinta sunt foarte asemanatoare cu proiectul de fata,
deoarece si aici exista doua optiuni: producerea de energie electrica pentru consum propriu sau
pentru debitare in SEN.
Mai multe turbine eoliene, de regula, in grup de pana la 30-50 unitati alcatuiesc o centrala
(ferma) eoliana (CE), care prin intermediul unui sau a mai multor transformatoare de ridicare a
tensiunii sunt conectate la reteaua publica de putere considerabil de mare in raport cu puterea
totala a instalatiilor eoliene (fig. 2).
Aceasta varianta de folosire a energiei este cea mai raspandita in localitatile cu conditii eoliene
favorabile si in care exista sisteme energetice publice. Energia generata de CE este cedata
sistemului energetic in intregime pe baza comerciala. Consumatorii proprii ai CE, de
asemenea, sunt conectati la reteaua publica, consumul fiind contorizat.

Fig. 2 Schema de conexiuni electrice a unei centrale eoliene:
1 - aerogenerator; 2, 3,4, 6, 7 - intrerupatoare automate; 5 - transformator 10/35kV; 8 -
transformator 10/0,4 V; 9 - consumatori proprii.

2.1 Producerea de energie electrica la tensiune continua

Se utilizeaza in prezent in instalatiile de putere mica si utilizeaza fie generatoare de c.c. sau
alternatoare asociate cu un redresor. Ultima solutie este mai avantajoasa, alternatorul avand un
gabarit mult mai mic. Energia obtinuta poate fi stocata in acumulatoare si apoi distribuita la
tensiune constanta. In figura 3 se prezinta schema bloc a unei astfel de instalatii eoliene (la
puterea ei mica este impropriu sa-i spunem centrala).Turbinele eoliene folosite sunt de regula
cu ax vertical.


Fig. 3 Schema bloc a unei instalatii de putere mica
2.2 Producerea de energie electrica la tensiune alternativa cu generatoare sincrone

In acest caz, generatorul sincron poate functiona fie la turatie variabila, fie la turatie constanta.
Varianta cu turatie variabila se utilizeaza in retele izolate. Aceasta energie nu indeplineste
indicatorii esentiali de calitate pentru retelele de distributie la tensiune alternativa si nu poate fi
utilizata decat la anumite aplicatii: incalzire electrica si iluminat. Varianta cu turatie constanta
implica existenta unor mijloace de reglare sofisticate a turatiei prin reglarea inclinarii palelor
turbinei si nu se justifica decat la puteri mari. Aceste generatoare eoliene pot fi conectate la
sistemul electroenergetic. Un sistem foarte des utilizat este prezentat in figura 4.


Fig. 4 Posibilitatea de functionare a unui generator eolian cu turatie variabla si conectat la
sistemul electroenergetic
Acesta permite utilizarea generatorului sincron la turatie variabila (la diferite viteze ale
vantului), sau chiar utilizarea unui generator sincron inelar cu un foarte mare numar de perechi
de poli, frecventa marita, deoarece tensiunea generata este oricum redresata. Acest sistem se
poate racorda la sistemul electroenergetic. Exista si generatoare sincrone functionand la turatie
variabila si racordate la reteaua de frecventa industriala fara convertizor de frecventa, dar
prevazute cu un sistem complex de reglare cu orientare dupa camp.

2.3 Producerea de energie electrica la tensiune alternativa cu generatoare asincrone

In centralele electrice eoliene, generatorul asincron sau de inductie este cel mai utilizat datorita
urmatoarelor avantaje:
- este mai ieftin si necesita intretinere mult mai putina in raport cu celelalte tipuri de
generatoare;
- pornirea si punerea in paralel cu sistemul electroenergetic nu necesita dispozitive speciale;
- functionare mai sigura la defecte in retea (disparitia tensiunii), repornirea este insotita doar de
un curent mai mare de cateva ori decat cel nominal.
Dezavantajele lui ar fi curentul mai mare la pornire si consumul de energie reactiva din retea.
Ele se prevad cu baterii de condensatoare pentru producerea energiei reactive, pentru a putea fi
folosite si izolat, nelegate la sistemul electroenergetic.
Generatoare asincrone sunt preferate pentru CE de puteri mari datorita fiabilitatii inalte,
pretului de cost si cheltuielilor de intretinere minime. In mod automat se rezolva problema
sincronizarii.
Nivelul stabilizat al tensiunii si frecventei la bornele generatoarelor este impus si mentinut de
reteaua puternica, fara interventia oricarui sistem de reglare. Sistemul de comanda intervine
doar cu semnale de deconectare a generatorului de la retea atunci cand viteza vantului este prea
mica si aerogeneratorul ar putea trece in regim de ventilator cu consum de energie de la retea.
Turatia practic constanta a generatorului, impusa de frecventa tensiunii in retea va conditiona
o functionare a turbinei in regim nu totdeauna optim. In aceste conditii pot fi utile urmatoarele
modalitati de asigurare a regimului optim de conversie a energiei in turbina:
se utilizeaza un generator asincron cu numar de perechi de poli care se regleaza in trepte
in functie de viteza instantanee a vantului;
generatorul functioneaza cu turatie optima variabila in functie de viteza instantanee a
vantului, energia obtinuta (cu frecventa si tensiunea nestabilizate) se redreseaza, apoi se
transforma in energie de curent alternativ cu parametrii stabilizati, folosind un invertor
comandat de retea. Turatia motorului se regleaza in functie de viteza vantului, modificand
sarcina invertorului (puterea energiei cedate spre retea);
in anumite limite poate fi largit domeniul de variatie a turatiei turbinei, modificand
caracteristica electromecanica a generatorului asincron, folosind impendante reglabile in
circuitul static al acestuia.
O varianta de perspectiva reprezinta instalatiile cu generator asincron cu intrefier axial si
rotorul disc, a carui viteza nominala joasa concordeaza favorabil cu viteza aeromotoarelor,
pastrand in acelasi timp toate avantajele generatoarelor asincrone clasice.

Acestea sunt cazurile cele mai raspandite. Mai exista si cazuri particulare care nu prezinta
interes pentru proiectul de fata.
3. Sisteme fotovoltaice
Energia solara reprezinta energia electromagnetica transmisa de soare generata prin fuziune
nucleara. Nivelul intensitatii radiatiei solare, in afara limitelor atmosferei, este relativ constant,
a fost denumit constanta solara si aceasta valoare a fost determinata experimental prin
masuratori cu tehnologie specifica satelitilor, obtinandu-se o valoare de cca. 1350...1366W/

.
De la limita atmosferei, pana la suprafata terestra , intensitatea radiatiei solare se reduce
datorita catorva efecte cunoscute (reflexie, dispersie, absorbtie, etc.), iar valoarea intensitatii
radiatiei solare, la nivelul solului, prezinta valori diferite, in functie de:
-pozitia geografica(latitudine, longitudine, altitudine);
-conditii meteorologice;
-prezenta sau absenta poluarii, etc.

Exista doua tipuri de radiatie solara, care se manifesta la nivelul solului si anume radiatia
directa si radiatia difuza, suma dintre cele doua reprezentand radiatia totala. In urma
fenomenelor enumerate mai sus, radiatia solara care ajunge la suprafata Pamantului, masurata
in Europa de vest, nu depaseste 1000 W/



Producerea de energie electrica din energie solara se bazeaza pe instalatii termice si pe
panourile fotovoltaice. O lista partiala a aplicatiilor energiei solare cuprinde incalzirea si racirea
spatiului cu ajutorul arhitecturii solare, furnizarea de apa potabila prin distilare si dezinfectie,
iluminatul, producerea de apa calda, gatitul cu ajutorul energiei solare si caldura de proces de
inalta temperatura utilizata in scopuri industriale. Pentru a utiliza energia solara, se folosesc de
obicei panourile solare. Tehnologiile solare pot fi, in general, pasive sau active in functie de
modul in care energia solara este captata, convertita si distribuita. Tehnicile solar active includ
utilizarea panourilor fotovoltaice si a colectoarelor termice pentru captarea energiei. Tehnicile
solare pasive includ orientarea unei cladiri spre soare, selectarea materialelor cu o masa termica
favorabila sau cu proprietati de dispersie a luminii, precum si proiectarea spatiilor in asa fel
incat aerul sa circule in mod natural.

Fig. 5 Schema interactiunii dintre energia solara si atmosfera

Aplicatii tehnice ale energiei solare
Cu ajutorul tehnologiilor se poate beneficia de energia solara in mai multe moduri:
Celulele solare care produc direct curent electric (fotovoltaic) ;
Panourile solare care genereaza caldura (solar termic);
Centralele solar-termice care produc electricitate prin utilizarea caldurii si aburului;
Sobele solare sau cuptoarele solare sunt utilizate la incalzirea hranei sau la sterilizarea
produselor medicale.

Si deoarece subiectul acestei clasificari este energia solara, putem adauga si centralele eoliane
si hidro.
Din interactiunea dintre energia solara, atmosferasi oceane, rezulta vantul si aproximativ 30 %
din energia solara captata de atmosfera este consumata de ciclul hidrologic care determina
aparitia precipitatiilor si de potentialul energetic al raurilor din zonele montane.

Cercetarea, insa, presupune o analiza a panourilor fotovoltaice. Panourile fotovoltaice
realizeaza conversia directa a luminii in energie electrica la nivel atomic. Unele materiale au
proprietatea de a absorbi fotoni de lumina si a elibera electroni. Acest efect poarta numele de
efect fotoelectric. Atunci cand acesti electroni sunt captati rezulta un curent electric care poate
fi utilizat ca electricitate.


Fig. 6 Principiul de functionare al unei celule fotovoltaice (celula solara)
Celulele solare sunt realizate din materiale semiconductoare, cum ar fi siliciul, utilizate in
industria microelectronicii. Pentru celulele solare, un strat subtire semiconductor este tratat
special pentru a forma un camp electric, pozitiv pe o parte si negativ pe cealalta. Atunci cand
energia luminoasa ajunge la celula solara, electronii se elibereaza din atomi in materialul
semiconductor. Daca se ataseaza conductori electrici pe partile pozitive si negative, formand un
circuit electric, electronii pot fi captati sub forma de curent electric - adica, energie electrica.
Un numar de celule solare conectate electric unele cu altele si montate pe un suport sau un
cadru formeaza un modul fotovoltaic. Modulele sunt proiectate sa furnizeze energie electrica la
o anumita tensiune. Curentul produs depinde direct de modul in care lumina ajunge la modul.
Se poate conecta un numar mare de module pentru a forma o retea. In general, cu cat este mai
mare suprafata unui modul sau a unei retele, cu atat va produce mai multa electricitate.
Modulele fotovoltaice si retelele produc energie electrica in curent continuu (cc). Ele pot fi
conectate atat in serie, cat si paralel, pentru a produce tensiunea/curentul care sunt necesare.
Panourile solare se pot conecta si ele la randul lor in serie - paralel formand sisteme de puteri
mai mari.

Un sistem solar ce va fi contectat la un singur charger trebuie sa aiba panouri solare de acelasi
tip, acelasi producator, aceasi orientare si inclinare si sa nu fie umbrit partial. Daca acest lucru
nu este posibil, se folosesc mai multe chargere.

Eficienta de conversie a energiei

Eficienta de conversie a energiei in cazul unui modul solar este raportul dintre puterea electrica
maxim produsa si puterea luminii utilizate in conditii de testare "standard". Radiatia solara
"standard" are o densitate de putere de 1000 W/

. Eficienta tipica a unui modul pentru


celulele solare multicristaline cu ecran imprimat disponibile pe piata este de aproximativ 12%.
Astfel, un panou solar obisnuit de 1

aflat in bataia directa a razelor soarelui va produce


aproximativ 120 W putere la varf.

Orientarea panourilor fotovoltaice
Panourile fotovoltaice se impart in doua mari categorii: panouri fixe si panouri mobile.
In Romania, tara aflata in emisfera nordica, este recomandat ca panourile fixe sa fie orientate
catre sud. Daca orientarea perfect sudica nu este posibila, o orientare intre sud-est si sud-vest
de asemenea ofera randament ridicat. Inclinatia cea mai buna este intre 35-45 grade fata de
orizontala.
In vederea maximizarii cantitatii de radiatie solara captata de sistemele de conversie, se
utilizeaza cu precadere sisteme de orientare. In functie de numarul axelor de miscare, sistemele
de orientare se impart in doua mari categorii: sisteme monoaxiale si sisteme biaxiale. Desi
aspectul economic al realizarii si implementarii sistemelor biaxiale reprezinta un dezavantaj,
castigul energetic este considerabil, in raport cu castigul energetic al sistemelor monoaxiale.
Ca o curiozitate in domeniu, voi aminti de sistemele de concentrare fotovoltaica. Energia
solara concentrata este data de sistemele care utilizeaza lentile sau oglinzi pentru a
concentra lumina soarelui pe o suprafata mare , sau energia termica solara pe o suprafata
mica. Energia electrica se produce atunci cand lumina concentrata este transformata in
caldura care pune in miscare un motor cu abur (de obicei o turbina cu abur) conectat la un
generator de energie electrica.
Sistemele fotovoltaice cu concentrare utilizeaza lumina solara concentrata pe suprafetele
fotovoltaice pentru a produce energie electrica. Se pot utiliza concentratoare solare de toate
felurile care sunt adesea montate pe un dispozitiv de urmarire solar pentru a mentine punctul
focal pe cel ula pe masura ce soarele avanseaza pe bolta cerului.
Concentratoarele solare luminiscente (atunci cand sunt combinate cu o celula fotovoltaica
solara) pot fi considerate si ca un sistem cu concentrare fotovoltaic . Concentratoarele solare
luminiscente sunt utile deoarece pot imbunatati performanta panourilor solare fotovoltaice in
mod semnificativ. Proprietatile semiconductoarelor permit celulelor solare sa functioneze mai
eficient cu lumina concentrata, atata timp cat temperatura de jonctiune a celulelor este
mentinuta scazuta de chiuvetele de caldura potrivite. Sistemele functioneaza cel mai
eficient cand vremea este insorita intrucat norii si cerul innorat creeaza o lumina difuza care
nu se poate concentra.
Eficienta unor astfel de instalatii ajunge la valori apropiate de 50%.
Inmagazinarea energiei electrice
Energia solara nu e accesibila noaptea, astfel inmagazinarea energiei este o chestiune
importanta. Puterea vantului si cea a soarelui sunt surse de energie intermitente, ceea ce
inseamna ca trebuie folosite atunci cand sunt accesibile si eventual stocate pentru o folosire
ulterioara sau transportate in locuri unde pot fi folosite. Puterea vantului si a soarelui sunt
oarecum complementare, cu tendinta de mai mult vant iarna si mai mult soare vara, dar in ziele
fara vant si fara soare necesarul de energie trebuie obtinut intr-un fel sau altul.
Atat sistemele fotovoltaice cat si cele eolienele "off-grid" (neconectate la reteaua electrica) au
baterii reincarcabile traditionale pentru stocarea electricitatii in exces. Sistemele conectate la
retea se pot fi divizate in sisteme pentru care reteaua publica joaca rolul de susrsa auxiliara de
energie (grid back-up), cele in care excesul de energie produsa este furnizata in retea si
centralele care furnizeaza toata energia produsa in retea.
Sistemele de panouri fotovoltaice, atat cele off-grid cat si cele conectate la retea presupun
existenta unui invertor. Doar in cazul in care unicul scop al panourilor este iluminatul,
invertorul poate lipsi. In cazul sistemelor on-grid lipsesc bateriile.
Invertoarele OFF-GRID difera de cele ON-GRID si permit mai multe functii managementul
alimentarii cu energie al consumatorilor si al panourilor fotovoltaice, folosirea surselor
alternative generatoare pe combustibil, sisteme de cogenerare etc.
Invertoarele off-grid sau de baterii sunt de unidirectionale si asigura conversia energiei de
curent continuu de la bornele acumulatorilor in energie de curent alternativ pentru alimentarea
consumatorilor.
Invertoarele de baterii bidirectionale sunt utilizate in sistemele fotovoltaice de tip magistrala de
curent alternativ si asigura, pe linga conversia energiei de curent continuu stocata in
acumulatori in energie de curent alternativ, si controlul tensiunii si al curentului de incarcare al
bateriilor. Ele sunt recomandate pentru sistemele monofazate si trifazate cu puteri mai mari de
2 kilowati.
Exista trei categorii mari de invertoare off-grid : invertoarele de baterii clasice, invertoare de
baterii cu incarcator incorporat si invertoare de baterii cu sincronizare la reteaua electrica. Cele
mai simple sunt invertoarele clasice care sunt destinate alimentarii unor consumatori de curent
alternativ de la o baterie de acumulatori si in functie forma tensiunii si curentului de iesire pot
fi cu unda pura sau cu unda modificata. Odata cu dezvoltarea sectorului energiei alternative au
aparut invertoarele de baterii cu incarcator incorporat avind o eficienta imbunatatita si functii
noi precum incarcarea bateriei de acumulatori, pornirea automata a unui generator, functie de
bypass, etc. Cele mai performate invertoare de baterii sunt prevazute cu algoritm de
sincronizare cu reteaua electrica si pot fi utilizate atit pentru a genera energie in retea cit si
pentru a functiona ca sisteme de alimentare independente.
Invertoarele on-grid. Conversia energiei electrice de curent continuu nestabilizata generata de
panourile fotovoltaice in energie electrica de curent alternativ, se realizeaza cu echipamente
electronice speciale numite invertoare de retea. Energie obtinuta la iesirea lor este injectata
integral in sistemul energetic national sau in magistrala de curent alternativ a sistemelor
fotovoltaice independente. In functie de puterea de intrare si iesire, plaja tensiunii si curentului
de intrare, numarul de faze ale retelei electrice, existenta separari galvanice intre intrarea de
current continuu si iesirea de curent alternativ.
Cele mai performante invertoare sunt invertoarele on grid sau de retea. Au eficienta de pina la
98%, sunt construite fara transformatoare si sunt prevazute cu algoritm de determinare si
urmarire a punctului de putere maxima. Invertoarele de retea se sincronizeaza la frecventa
retelei si nu functioneaza decit daca sunt conectate la un sistem de tip SEN (sistem energetic
national). In cazul intreruperii legaturii la SEN, invertoarele de retea se opresc automat pentru a
preveni defazajele care pot aparea intre frecventa lor si a retelei la refacerea legaturii cu
aceasta.
Pentru o conceptie mai buna asupra lucrurilor am atasat, mai jos o schema electrica a unui
sistem fotovoltaic off-grid (fig. 7).

Fig. 7 Schema electrica a unui sistem fotovoltaic off-grid
Desi schema pare complicata, ea poate fi impartita in cateva zone.
Zona de producere a curentului continuu. Aceasta este alcatuita din grupul de
panouri fotovoltaice (1) si regulatorul de incarcare (2). Grupul de panouri este alcatuit
din 5 perechi, fiecare cu o tensiune de 12V si puterea nominala de 90W. Fiecare
pereche produce 24V care este tensiunea nominala a sistemului. Puterea de 90W se
obtine numai in conditiile de iluminare maxima cand razele soarelui cad perpendicular
pe suprafata panoului. Deci, grupul de panouri poate produce 900W intr-o ora cu
iluminare corespunzatoare. In timpul verii insa productia de energie depaseste
capacitatea de inmagazinare a bateriilor. Pentru ca acestea sa nu se deterioreze prin
supraincarcare, este nevoie de un dispozitiv care sa reduca curentul de incarcare. Aici
intervine regulatorul de incarcare (2). Acesta stabileste care e curentul optim de
incarcare si opreste incarcarea in momentul in care bateriile sunt complet incarcate.

Zona de stocare a energiei electrice. Aceasta zona este alcatuita din grupul de baterii
(3) si sistemul de protectie (TD1). Grupul de baterii este alcatuit din 3 perechi de baterii
cu gel (baterii cu regimuri de incarcare-descarcare foarte lente). Fiecare baterie este de
12V cu o capacitate de 200Ah. Bateriile sunt inseriate cate 2 pentru a realiza tensiunea
nominala a sistemului de 24V. Cele trei perechi in paralel pot inmagazina 600Ah. De
aceea a fost introdus grupul de protectie (TD1) compus din trei sigurante cu mare putere
de rupere de 160A. Bateriile sunt garantate la 15 ani de functionare la descarcare de
pana la 90%. Daca bateriile sunt descarcate complet de fiecare data durata de viata
poate scadea si la 1 an. O data pe luna este recomandat sa fie incarcate pana la 100%.

Zona de producere a curentului alternativ. Consumatorii obisnuiti din Europa sunt
alimentati cu un curent alternativ la o tensiune intre 220V- 240V 50 Hz in functie de cat
de departe sunt de transformatorul de joasa tensiune ce alimenteaza imobilul respectiv.
De aceea sunt dimensionati pentru o tensiune de 230V la o frecventa de 50Hz. Pentru
aceasta se foloseste invertorul (4) de 3000VA la 24Vcc care produce o tensiune de
230V la 50Hz sinusoida pura (acest tip de invertor desi mai scump favorizeaza
randamente maxime pentru consumatori, foarte util in perioadele mai sarace in energie
fotovoltaica).
Zona auxiliara de energie. Pentru situatiile in care soarele lipseste mai mult timp
sistemul este prevazut cu un modul (TD3) prin care poate prelua energie din surse
externe cum ar fi un generator standard (6) sau orice alta sursa de curent de 220V 50
Hz. (7). Aceasta energie poate fi folosita pentru a incarca bateriile prin intermediul
incarcatorului cu doua trepte (5). In cazul in care comutatorul (10) este deschis
sistemul incarca cu max 30A (24V) respectiv ~800W (220V) daca acest comutator este
inchis sistemul incarca cu max 60A (24V) respectiv ~1600W (220V). Functionarea in
doua faze este utila in cazul in care energia este luata de la un generator pentru a nu
cupla sarcina maxima. Totodata este util pentru cazul in care sursa auxiliara nu permite
preluarea mai unei puteri mai mari de 2KVA. Incarcatorul are rolul si de regulator de
incarcare. Acesta regleaza curentul pe toata perioada incarcarii. Curentul este mai mare
la inceputul incarcarii si scade spre 0 in momentul in care bateriile sunt incarcate.
Sistemul poate fi cuplat si direct la sursa auxiliara de energie prin intermediul
stabilizatorului de tensiune (9) de 220V si 3000VA si a comutatorului (11) din tabloul
(TD4).

4. Bateriile de acumulatori
Sistemele fotovoltaice, eoliene sau hibride independente necesita dispozitive speciale pentru
stocarea energiei pentru a fi utilizata atunci cind generatorul nu produce sau produce sub
nivelul consumului. Cele mai la indemina dispozitive de stocare a energiei sunt bateriile de
acumulatori, care au rolul de a inmagazina energia electrica produsa atunci cind sursa de
energie a generatorului (iradianta solara, viteza vintul) este disponibila si de a o reda pentru a fi
utilizata pe timpul noptii sau atunci cand viteza vintului este sub limita de functionare a
turbinelor eoliene. Bateriile de acumulatori pentru sisteme fotovoltaice, eoliene sau hibride sunt
de constructie speciala, fara intretinere si suporta un numar mare de cicluri de incarcare-
descarcare.
Cele mai utilizate tipuri de baterii de acumulatori in sistemele fotovoltaice, eoliene sau hibride
independente sunt bateriile plumb-acid. Mai nou au fost dezvoltate baterii cu Li-Ion si nichel -
cadmiu (Ni-Cd) pentru capacitati mari, dar preturile lor sunt deocamdata destul de mari si
algoritmii controlerelor de incarcare ai invertoarelor de baterii nu sunt verificati suficient.
Bateriile plumb-acid continua sa reprezinte principala optiune pentru stocarea energie, avind
avantajul pretului si al disponibilitatii pe linga faptul ca pot elibera o cantitate foarte mare de
energie intr-un interval foarte scurt de timp putind suporta curenti foarte mari. Bateriile plumb-
acid utilizate in sistemele fotovoltaice, eoliene sau hibride sunt incapsulate si nu necesita
completare cu apa si intretinere, supapa regulatoare (VLRA) realizind recombinarea oxigenului
si a hidrogenului rezultati in urma reactiilor chimice de la nivelul anodului si catodului.
Temperatura optima de functionare a unei bateri de acumulatori acid-plumb este 20C - 5C si
influenteaza direct durata de viata a bateriei. In cazul in care bateriile de acumulatori
functioneaza la temperaturi superioare acestui domeniu, durata de serviciu se reduce drastic, iar
la temperaturi inferioare se reduce capacitatea. In afara intervalului optim de temperatura este
necesara de asemenea, compensarea tensiunii de incarcare cu temperatura. Curentul de
incarcare al unei baterii de acumulatori trebuie sa se incadreze in domeniul 10% pina la20% din
capacitatea ei nominala.
Bateriile plumb-acid au electrolitul din acid sulfuric diluat cu apa in stare lichida in bateriile
clasice (electrolit lichid), retinut prin efectul capilar in separatoare din fibra de sticla sau silicat
de bor (baterii AGM) sau retinut in Gel (baterii cu Gel).
Bateriile cu gel au electrolitul sub forma unei mase viscoase si imobile avind acidul sulfuric
retinut in gel. Pot fi instalate in orice pozitie, au rezistenta mare la temperaturi scazute, socuri si
vibratii, dar necesita tensiuni de incarcare mai mici decit in cazul bateriilor din clasa lichid si de
asemenea nu necesita incarcare de egalizare.
Aceasta parte a proiectului de cercetare ramane in stadiul actual deoarece depinde de solutia
aleasa inainte de a se ajunge aici.
5. Concluzii si dezvoltari ulterioare
Toate acestea sunt generalitati. Pentru a putea continua este nevoie sa clarificam scopul
proiectului propus. Astfel energia recuperata de la benzile de alergare va fi folosita pentru
alimentarea consumatorilor proprii sau pentru a fi debitata in sistemul electroenergetic national.
Cea de a doua varianta intampina cateva dificultati, dintre care cea mai importanta este
inexistenta unui cadru legislativ pentru o astfel de energie. Pentru a obtine un certificat de
debitare de energie regenerabila in sistem si aprobare trebuie pus la punct un proiect detaliat
care sa convinga autoritatile de valoarea si siguranta acestui tip de energie.
Din punct de vedere constructiv aceasta solutie este foarte asemanatoare cu utilizarea
centralelor eoliene, insa necesita un studiu de caz amanuntit din care sa rezulte un numar mediu
benzi in functionare si deasemenea ore de functionare. Un avantaj ar fi faptul ca cea mai mare
parte din energia produsa are loc la orele de consum de varf (in principal seara).

Dezavantajele sunt urmatoarele:
a)este accesibila numai in conditiile unui numar mare de biciclete stationare, intr-o sala de
fitness foarte frecventata;
b)intermitenta, adica are caracter aleatoriu;
c)fluctuanta, producerea de energie electrica se poate schimba in cateva secunde;
d)imprevizibila, nu se poate prevedea nici macar pe termene foarte scurte.
Se observa ca dezavantajele sunt aceleasi ca si la centralele eoliene, cu specificatia ca par putin
mai aspre. Avand in vedere aceste dezavantaje este clar ca o utilizare efifienta a acestei energie
este off-grid. Dar electronica de putere evoluand foarte mult in ultimul timp, se poate folosi si
on-grid.
Intrebarea ramane: folosirea generatorului de curent continuu sau de curent alternativ?
Dimensiunile de gabarit nu reprezinta un factor de excluziune a niciuneia dintre solutii
deoarece ambele tipuri de generatoare se gasesc in comert intr-o forma compacta.
Folosirea servomotoarelor de curent continuu fara perii par o solutie avantajoasa. Aceste
motoare se gasesc in componente electronice de inalta calitate (CD-ROM, computere,
imprimante) si sunt o adevarata opera de arta din punct de vedere al preciziei cu care sunt
realizate. Unele folosesc magneti deosebiti de puternici ( Nd-Fe-B dar destul de rar). Turatia
este controlata de un sistem electronic de obicei extern motorului. Avantajul il reprezinta
acceptarea unei plaje mari de viteze de la foarte mici la foarte mari. Servomotoarele de curent
continuu au caracteristici mecanice si de reglaj practic liniare, cuplu de supraincarcare mare,
greutate specifica mica, moment de inertie redus etc. Dezavantajele sunt legate de colector,
fenomene de comutatie, uzura si scanteiere.
Exemplu: motorul de curent continuu fara perii, cu magneti permanenti, flux axial, fara
crestaturi, fara miez. Acest tip de motor nu are fier in stator si singurele pierderi care apar sunt
pierderile prin conductie in conductorul de cupru al infasurarilor.
Avantaje
Pierderi in fier nule
Randament ridicat
Cupluri parazite de agatare nule
Stabilitate ridicata ca servo-motor
Functionare silentioasa la turatii reduse
Zgomot scazut
Volum redus
Numar de componente redus
Caldura degajata redusa
Intretinere usoara
Cuplu proportional cu valoarea curentului
Pulsatii reduse ale cuplului
Curentul maxim de aproximativ 10 ori mai mare decat curentul nominal
Inductivitate redusa
Specificatii tehnice
Rezistenta: 0,144
Inductivitate: 0,128 H
Numar de poli magnetici: 24
Tensiunea electromotoare: 70 V/krpm
Greutatea totala: 40 kg
Clasa de izolatie: F
Momentul de inertie: 148 kgcm2
Generator
o Puterea nominala: 1400 W
o Turatia nominala: 370 rpm
o Curentul nominal: 38 A

Solutia optima pentru a produce curent alternativ cred ca este generatorul cu magneti
permanenti, constructie proprie. Servomotoarele sincrone se construiesc intr-o gama foarte
larga de puteri, de la zecimi de watt pana la zeci de kilowatti si intr-o plaja larga de turatie, de
la 1 [rot/luna] pana la 300.000 [rot/min] .
Aceste servomotoare prezinta cateva avantaje fata de motoarele sincrone clasice, cum ar fi:
- absenta contactelor alunecatoare (perii - inele), ceea ce mareste viteza de functionare, reduce
frecarea, nivelul de zgomot si uzura,
imbunatatind fiabilitatea;
- intretinere usoara si posibilitatea functionarii in medii explozive.

In cazul proiectului propus, trebuie luat in calcul faptul ca exista doua tipuri de benzi de
alergat: magnetice si electrice.
Banda de alergat magnetica nu dispune de un motor care sa puna in miscare suprafata de
alergare. Practic, suprafata de alergare va fi impinsa de propriile picioare, iar partea magnetica
din interiorul ei va opune rezistenta, asa incat se depune un efort considerabil pentru
functionarea benzii. Alergarea pe o banda magnetica este similara cu alergatul pe o suprafata
plana (teren de sport, parc, etc) pentru ca viteza de alergare este stabilita de miscarea propriilor
picioare daca se alearga mai tare, banda se misca mai repede, iar daca ritmul este incetinit,
banda se misca mai incet.
Banda de alergat electrica este actionata de un motor. Se seteaza viteza dorita (ale carei limite
depind de la un producator la altul) si se alearga pentru a se pastra ritmul. La o scurta navigare
pe internet am observat ca puterea motorului bicicletelor electrice variaza intre 1,5 CP (1119W)
si 4 CP (2984 W). Stim ca nu se poate produce mai mult decat se consuma, deci avem si o idee
despre limita superioara a valorii energiei produse.
Nu trebuie uitat faptul ca pentru ca proiectul de fata sa functioneze trebuie ca producatorul sa
alungeasca in lateral arborele din spate al benzii (conform figurii de mai jos fig.8) astfel incat
sa permita cuplarea la un multiplicator de viteza sau direct la generator.
Deasemenea pentru producator de benzi de alergare electrice, inseamana un produs cu totul nou
prin faptul ca apare o rezistenta in plus (rezistenta mecanica), deci calculul programelor trebuie
refacut in totalitate.

Fig.8 Banda de alergare arbore de cuplaj la generatorul electric
Vorbind la un nivel de idei, ramanem deocamdata la banda de alergare electrica. Aceasta are un
mare avantaj prin posibilitatea setarii vitezei de alergare. Ceea ce ne impune limite in alegerea
generatorului de folosit.
Implementarea acestui sistem pe o banda de alergare magnetica va crea un nou tip de energie
regenerabila. Pentru aceasta este nevoie cu siguranta de un multiplicator de viteza, iar energia
produsa va reprezenta un profit direct.
O sala de fitness care va combina acest tip de instalatie cu altele precum pardoseli pentru
obtinerea energiei piezoelectrice si cu o efiecientizare a consumului de energie electrica,
reprezinta un pas in fata pe drumul autonomiei energetice.