CALCULUL SUPRAFETELOR N LUCRARILE DE CADASTRU

Suprafata unui teren n topografie,

reprezentata pe plan si cu valoare de ntrebuintare, este proiectia pe un plan orizontal, de referinta, a perimetrului
ce o marcheaza pe teren. Denumirea curent folosita pentru aceasta estesuprafata utila.
n cadastru identificarea terenului, prin parcele
se face avnd la baza urmatoarele caracteristici:
- suprafata utila a parcelei
- numarul topo-cadastral
- vecinatatile (parcele vecine
!ie ca laturile ariei masurate sunt drepte, curbilinii
sau o combinatie ntre acestea, n fapt se pune
problema stabilirii marimii proiectiei orizontale a
suprafetei reale, acea suprafata utila mentionata.
Observatie. Suprafata utila este ntotdeauna mai
mica dect cea reala , desele inadvertente dintre
realitatea din teren si cea evidentiata n registrele agricole, planurile cadastrale, cartile funciare avnd ca origine
confundarea involuntara sau intentionata a celor doua suprafete.
n cazul cnd suprafata are un contur limitat de linii curbe (fig. ".#$ calculul ariei utile a acesteia se poate
face prin:
a metoda trapezelor%
b metoda Simpson%
c metoda tangentelor%
d metoda paralelelor%
e metoda patratelor,
ultimele doua metode grafice abordate pe larg n acest capitol.
a) Met!a trape"elr,
consta n mpartirea suprafetei n trapeze.
&alculul suprafetei , ce are o latura curba
sau serpuita se face mpartind-o n trapeze, de naltime
egala a. Daca laturile (masurate n teren sau grafic pe
plan sunt
, aria trapezelor va fi:
#'#g#(g (".)("
#'#g#(g (".)('
Ate#tie$ daca si sunt masuri grafice la o scara a planului topografic ):N atunci marimea din teren
a acestora va fi:
#'#g#(g #'#g#(g #'#g#(g #'#g#(g
(".)(*
#'#g#(g (".)('
+
b) Met!a Si%ps#
Suprafata se mparte n n parti de naltime egala, n numar
par. Ser nlocuiesc arcele curbe oarecare cu arce de
parabola duse prin trei puncte succesive, tinnd cont de
faptul ca:
(".)(#
unde este un trapez, este
un segment parabolic.
#'#g#(g ( ".)((
(".)($
&unoscnd faptul ca aria segmentului parabolic este ,+" din aria paralelogramului circumscris ,
iar reprezinta lungimea , va rezulta:
(".)(-
.a rezulta:
#'#g#(g #'#g#(g (".)(-
+
#'#g#(g
#'#g#(g (".)(-
n
(".)$/
&) Met!a ta#'e#telr
Se nlocuieste, pe portiuni limitate arcul cu tangenta la curba n
punctul sau mediu. Suprafata se mparte la fel ca la
metodele precedente. Se apro0imeaza cu suprafata
trapezului egala cu .
(".)$)
iar n final
#'#g#(g #'#g#(g #'#g#(g (".)$,
(.).*. Cal&ulul suprafetelr pli'#ale
n general parcelele au forme poligonale, iar daca una sau mai multe laturi sunt curbilinii prin operatiuni de
rectificare de hectar suprafetele se transforma n aceste forme. &alculul suprafetelor n acest caz se poate face
prin:
a metode numerice%
b metode grafice%
c metode mecanice
a) Met!e #u%eri&e !e &al&ul al suprafetelr pli'#ale
n prezent, cea mai utilizata, statiile topografice totale avnd programe de calcul automat a suprafetelor
delimitate pe contur de un numar de puncte masurate.
1ractic, ntr-o prima faza (daca coordonatele nu s-au determinat prin operatiuni topografice anterioare trebuiesc
stabilite coordonatele tuturor punctelor ce se gasesc pe conturul suprafetei de calculat.
Daca masuratorile se fac pe teren stabilirea
coordonatelor se poate face (fig. ".(,:

Daca e0ista reper de spri2in n zona (e0.: ,) si ,,:
a prin drumuire planimetrica n circuit nchis%
b prin radiere planimetrica (metoda utilizata n ridicarile efectuate cu statia totala.
Daca nu e0ista reperi de spri2in n zona, fie se ndeseste reteaua de spri2in aducnd reperi n zona, fie
c se creeaza un sistem particular x/y cu originea n unul din colturile suprafetei caruia pentru usurinta
calculului i atribuim coordonate x si y egale cu )///,/// m, orientarea spre punctul urmator considernd-o, n
sistemul ales, ca fiind nula.
Observatie. Solutionarea celor trei cazuri a fost facuta pe larg n cursul de Topografie generala, al
aceluiasi autor.
Daca stabilirea coordonatelor punctelor de pe contur se face pe plan, grafic, fiecare punct se va raporta la
cel mai apropiat colt de caroia2, n raport cu care i se stabilesc coordonatele (vezi capitolul Planuri si harti din
manualul mentionat mai sus.
Dupa calculul coordonatelor punctelor de pe contur, aplicndu-se una din relatiile:
#'#g#(g #'#g#(g (".)$"
se calculeaza marimea suprafetei utile considerate.
Observatie. 3elatiile (".)(# au fost demonstrate n volumul Note de curs. Topografie generala de acelasi
autor.
a.+. Met!e 'e%etri&e
si tri'#%etri&e
4ceste
metode constau
n mpartirea
poligonului n
figuri geometrice
regulate,
triunghiuri (fig.
".(*.a si b,
triunghiuri si
trapeze (fig.
".(*.c sau
triunghiuri,
dreptunghiuri,
patrate,
paralelograme,
romburi, trapeze
a caror arie se
determina n
functie de
marimile
cunoscute cu
relatiile
prevazute
n Anexa nr. 1,
Memoriu
matematic.
Suprafata
totala va fi suma
suprafetelor
partiale, iar
elementele
(toate laturile si
unghiurile, o
latura si toate unghiurile se pot stabili prin masurare pe teren sau grafic pe planul topo-cadastral.
b) Met!e
'rafi&e !e &al&ul al suprafetelr
4plicnd
sabloane dintr-un
material transparent
(calc cu laturi
paralele (fig. ".(#.a
sau continnd
patrate (".(#.b
peste suprafata a
carei marime o
cautam este posibila
stabilirea acesteia
astfel:

b*) Met!a
paralelelr
Se masoara pe plan , se cunoaste echidistanta paralelelor a si se stie
ca:
#'#g#(g #'#g#(g
#'#g#(g #'#g#(g #'#g#(g #'#g#(g (".)$'
#'#g#(g
#'#g#(g
5arimea grafica a suprafetei va fi deci:
#'#g#(g #'#g#(g #'#g#(g (".)$*
iar marimea din teren
#'#g#(g #'#g#(g #'#g#(g (".)$*
+
Observatie. 6perativ, suma laturilor poate fi obtinuta prin cumulare cu un compas.
b+) Met!a patratelr
4plicndu-se o grila peste suprafata de pe plan, n perimetrul acesteia vor e0ista un numar n) de patrate
ntregi (ca de e0emplu s) si un numar n, de patrate obtinute prin cumularea a doua sau mai multe fragmente
incluse (ca de e0emplu s,. Suprafata grafica va fi:
#'#g#(g #'#g#(g #'#g#(g (".)$#
fiind suprafata unitara a unui patrat al grilei de latura a, deci:
#'#g#(g #'#g#(g #'#g#(g #'#g#(g
(".)$(
Suprafata din teren va fi:
#'#g#(g #'#g#(g #'#g#(g (,.)$$
c Met!a %e&a#i&a (pag.$' - $- 7.8os, Cadastru general
(.).+. Cal&ulul suprafetelr ,# lu&rarile !e &a!astru fu#&iar 'e#eral pe#tru u# teritriu a!%i#istrativ
rural sau urba#
Dupa actualizarea planurilor cadastrale (reambularea si numerotarea cadastrala a tarlalelor si parcelelor
formeaza un teritoriu administrativ se trece ntr-o prima faza la stabilirea trapezelor n care se ncadreaza acel
teritoriu (fig. ".((.
Trapezul Suprafata
(m
2
)
h i
Strmtura
j
Budesti Rozavlia 1 L 35 13 A a 1 I 56!2"5"
2 2 II 56!2"5"
k l m 3 3 I 56!2"5"
Botiza Ieud # 1 III 56!#15"
Baiut 5 1$ I% 56!#15"
n o p 6 1& I 56!#15"
33 I 56!615"
Su'iu de Sus $ 3# II 56!615"
& 35 I 56!615"
!ig. ".(( Stabilirea trapezului
Se stabileste, pe baza tabelului prezentat n 4ne0a ,, suprafata fiecarui trapez.
&alculul suprafetelor pe trapez se va face pornind cu trapezul notat ) (cel mai 7ord - .estic si va urma
succesiunea:
a &alculul suprafetelor pe masive%
b &alculul suprafetelor pe tarlale%
c &alculul suprafetelor pe parcele.
(.).+.*. Cal&ulul suprafetelr pe %asive
- se descompune suprafata n masive urmnd linii de detaliu evidente (ape, cai de comunicatie, liziere
etc. si se marcheaza cu creionul pentru a putea fi sters marca2ul dupa terminarea operatiunii%
- pentru fiecare trapez n parte se calculeaza, pe masive, partea inclusa n perimetru si partea din e0teriorul
acestuia, operatie realizata prin planimetrare de mai multe ori si facnd media rezultatelor obtinute.
".$.,.).). 5etoda mecanica de calcul a suprafetelor
n mod practic, %et!a %e&a#i&a este tot o metoda grafica de determinare a suprafetelor, utilizndu-se
pentru aceasta un instrument mecanic numit planimetru. 9nstrumentul este compus din doua brate metalice, legate
printr-o articulatie. 1rimul brat - bratul polar - are o lungime fi0a si are la un capat un punct fi0 numit pl, ntepat n
suportul desen (plan topografic. &el de-al doilea brat are un capat urmaritor cu un stil, iar la capatul articulat are
un contor cu nregistrator. 1e contor se citesc )// diviziuni. 6 tura completa de )// diviziuni se citeste pe o roata
nregistratoare cu o diviziune, iar o diviziune a contorului poate fi divizata n )/ citiri ale unui vernier cuplat.
!ig. ".($ 1lanimetrul
8ratul mobil (bara motrice are un punct de culisare - scurtare, lungire brat - dependenta de scara de
reprezentare a planului.
1lanimetrul polar se foloseste n special pentru determinarea ariilor suprafetelor de contur nchis, sinuos,
acolo unde alte metode sunt ineficace.
n efectuarea determinarilor cu planimetrul trebuie respectate urmatoarele reguli:
- planul cu suprafata de planimetrat se aseaza pe o planseta orizontala%
- lungimea bratului trasor (mobil se regleaza dupa scara planului%
- polul planimetrului se fi0eaza astfel nct bratele planimetrului sa nu faca unghiuri mai mici de
"/
g
sau mai mari de )(/
g
.
1entru un planimetru necunoscut se determina n prealabil constanta planimetrului.
1e acelasi plan se deseneaza o suprafata a carei arie se cunoaste. :0emplu: un cerc, daca conturul este
sinuos, un patrat daca conturul este cu colturi (fig. nr.".(-.
!ig. ".(- Determinarea
constantei planimetrului
1entru aceasta se aduce nregistratorul la "er (numarul de ture ; /% nregistrator ; / n dreptul
vernierului. Se aseaza stilul n punctul de nceput 9, fie al cercului, fie al patratului, se parcurge conturul n sensul
acelor de ceasornic oprindu-se n acelasi punct 9. Se va efectua citirea .
sau . #'#g#(g #'#g#(g (".)$-
Daca lui i corespunde , atunci la ) cm
,
i va corespunde un numar de diviziuni care reprezinta
constanta planimetrului.
#'#g#(g
#'#g#(g . #'#g#(g #'#g#(g (".)-/
4ceasta constanta va trebui nmultita la rndul ei cu coeficientul de scara :
. #'#g#(g #'#g#(g (".)-)
:vident ca se fac multe planimetrari, totul depinznd si de eficienta aparatului.
1entru suprafata interesata se procedeaza n mod asemanator, si anume: se alege un punct de plecare
care se marcheaza pe planul topografic. Se aduce numarul de ture - nregistratorul - n dreptul zeroului vernierului.
Se parcurge conturul n sensul acelor de ceasornic (sensul direct citind . Se repeta nca odata aceasta
operatie lecturnd .
Se calculeaza suprafata cu prima citire si apoi cu cea de-a doua:
#'#g#(g (".)-,
Daca diferenta ntre cele doua determinari este mai mica de atunci cea mai probabila valoare a
suprafetei interesate va fi media aritmetica a celor doua determinari:
. #'#g#(g (".)-"
1recizia depinde de numarul de determinari, uzura planimetrului, calitatea suportului de desen, stabilitatea
operatorului etc.
:ste cunoscut ca n cadrul cadastrului general, n special n cel funciar, suprafetele parcelelor, tarlalelor,
trupurilor s.a.m.d. se calculeaza, se controleaza si se compenseaza n trapez n cadrul proiectiei <4=SS sau
S>:3:6<34!9&: (/. Suprafetele acestor trapeze sunt calculate si reduse conform celor cunoscute din
cartografia matematica.
n tabelul ... sunt cuprinse suprafetele pentru o parte din sirul de trapeze la scarile ):*/// si ):)/.///,
dispuse lnga meridianul a0ial al fuselor corespunzatoare sistemului de reprezentare <auss.
>abel nr. .".)
(ome)'latura
trapezului la s'ara
1*1"+"""
Latitudi)ea
Suprafata trapezului ,) -a la
s'ara 1*1"+"""
" 5 #5 1*5""" 1*1"+"""
L . 3# . &# #5 26 15 566!25" 226#!6&
L . 3# . &5 #5 2 3" 566!"""
L . 3# . &6 #5 2$ #5 565!$65" 2263!"#
n acest sistem de reprezentare lungimile masurate sunt deformate n reprezentarea pe plan si deci
suprafetele limitate de aceste lungimi sufera deformatii. &alculul deformatiilor se face cu formulele:
% , #'#g#(g (".)-'
n care:
- - modulul de deformare a distantelor%
- - modulul de deformare a suprafetelor%
- - distanta masurata de la abscisa fata de meridianul a0ial%
- - raza medie de curbura a elipsoidului ntr-un punct dat%
Suprafetele trapezelor de aceeasi latitudine sunt egale.
(.).+.*.+. Cal&ulul suprafetelr &u a-utrul paletei
4cesta este un procedeu e0peditiv si consta n folosirea unei retele divizate milimetric desenate pe o foaie
de plastic, calc milimetric. !iecarei diviziuni i corespunde la scara o anumita suprafata. 6 astfel de corespondenta
este redata n tabelul ".,
>abelul ".,
Suprafete echivalente
S'ara
pla)ului
Suprafata pe pla)
1 mm
2
1 'm
2
1 dm
Suprafata 'orespu)zatoare ,) tere)
1*5"" "!25 m
2
25 m
2
25"" m
2
/ 25 ari
1*1""" 1 m
2
1"" m
2
/ 1 ar 1"+""" m
2
/ 1 -a
1*2""" # m
2
#"" m
2
/ # ari #"+""" m
2
/ # -a
1*5""" 25 m
2
25 ari 25 -a
1*1"+""" 1"" m
2
/ 1 ar 1 -a 1"" -a
1e suprafata a carei arie intereseaza se suprapune paleta sau coala de calc milimetrica. Se numara
dm
,
ntregi care se nmultesc cu suprafata reala a planului, apoi se numara cm
,
care se nmultesc cu suprafata
reala corespunzatoare si, n sfrsit, se numara mm
,
care se nmultesc cu suprafata corespunzatoare la scara.
(.).+.*.(. =n procedeu asemanator, dar mai e0peditiv si mai ine0act, este asa numita %et!a a patratelr
%!ule.
!ig. nr. ".$/. 5etoda patratelor module
1e suprafata interesata se traseaza o retea de patrate egale. Se numara patratele ntregi N si patratele
incomplete Ni. Se masoara laturile unui patrat si se calculeaza suprafata acestuia, , denumit patrat %!ul.
. #'#g#(g #'#g#(g (".)-*
Suprafata determinata va fi de:
. #'#g#(g #'#g#(g (".)-#
Daca suprafata este suprafata grafica atunci transformarea acestuia n suprafata reala se face prin
nmultirea sa cu coeficientul de scara:
. #'#g#(g #'#g#(g (".)-(
&alculul se simplifica daca de la nceput a fost calculata suprafata reala a patratului modul. Suprafata reala
interesata va fi:
. #'#g#(g (".)-$
1recizia metodei este invers proportionala cu marimea laturilor retelei patratice.
(.).+.*... Tlera#te a!%ise la &al&ulul suprafetelr
:ste unanim acceptat ca planimetrarile cu planimetre polare nu ofera o precizie foarte buna dar sunt
satisfacatoare pentru lucrarile de cadastru general si agricol.
n amanunt, n afara tolerantelor mai nainte amintite, sunt admise tolerante n functie de suprafata grafica
a lucrarii.
n cazul n care ntre doua planimetrari succesive diferenta depaseste toleranta planimetrarea se repeta.
Dupa ndeplinirea conditiei de toleranta cea mai importanta valoare a suprafetei planimetrate va fi data de media
celor doua planimetrari tolerabile.

n cazul determinarii suprafetei prin metode geometrice se fac tot doua determinari, dar cu elemente
diferite.
!ig. nr.".$). >olerante admise ntre doua observatii succesive de planimetrie
:roarea
admisa n acest caz este data n fig. nr. ".$,.
!ig. nr. ".$, >olerante admise ntre doua determinari ale suprafetei contur, calculata prin procedee
geometrice
>olerantele reprezentate n grafice s-au calculat cu relatia:
, #'#g#(g (".)--
n care: - - reprezinta numitorul scarii planului%
- - este suprafata e0primata n m
,
%
n cazul perimetrelor construibile al localitatilor la care planurile cadastrale s-au ntocmit la scara ):,/// sau mai
mari.
!ig. nr. ".$" <raficul variatiei tolerantelor caracteristice suprafetelor n perimetrele construibile n localitati
>olerantele pot fi calculate e0act cu o formula de forma:
, #'#g#(g #'#g#(g (".,//
n care parametrii au semnificatiile de mai sus.
(.).+.*./. Su&&esiu#ea peratiilr !e &al&ul al suprafetelr ,# lu&rarile
!e &a!astru fu#&iar 'e#eral
&alculul suprafetelor, pentru introducerea cadastrului funciar general, se face pe teritorii administrative
comunale sau orasenesti ntregi si are ca operatii prealabile completarea planurilor cadastrale cu toate schimbarile
intervenite precum si numerotarea cadastrala a tarlalelor si parcelelor.
=rmarirea cu usurinta a trapezelor sau sectiunilor de plan, care formeaza teritoriul administrativ comunal,
necesita ntocmirea unei scheme de dispunere a trapezelor (fig. nr. ... nsotita de o recapitulatie a suprafetelor
fiecarui trapez sau sectiune din plan.
!ig.".$' Schema trapezelor si ordinea n care se e0ecuta calculul suprafetelor

>rapezele la scara ):*/// luate n calcul au suprafetele:
). - *#*,$#*/ #'#g#(g #. - *##,/(//
,. - *#*,$#*/ #'#g#(g (. - *##,,(*/
". - *#*,$#*/ #'#g#(g $. - *##,,(*/
'. - *##,/(// #'#g#(g -. - *##,,(*/
*. - *##,/(//
&alculul suprafetelor pe trapeze la un teritoriu trebuie facut n ordinea succesiva care ncepe cu numarul )
din capatul nord-vest, urmnd urmatoarea succesiune:
a calculul suprafetelor masive
b calculul suprafetelor pe tarlale, respectiv cvartale n localitati%
c calculul suprafetelor pe parcele.
a &alculul suprafetelor pe masive se face pe foaia de trapez
sau sectiune de plan prin calculul suprafetelor, indiferent daca acestea ocupa sau nu ntreaga foaie sau sectiune,
pentru a face ulterior compensarea. n prealabil se determina de un numar de ori constanta planimetrului sau, mai
precis, corespondentul n suprafata a unei diviziuni pe nregistratorul planimetrului.
!ig.".$*. !oaia de plan (trapez , localitatea ... descompusa n masive pentru calcul
n fig. nr.".$*. este reprezentat trapezul L - "' - a# - A - a - , - I la scara ):*/// care cuprinde parti si
perimetre ale localitatii ... principal si localitatii ... secundar. 7umarul foii de plan (trapez ,, cu suprafata foii de plan
*#* ha, $#*/ m
,
. <olul si plinul se descompune la rndul lor n masive pe detaliile e0istente pe plan, care au un
caracter permanent, cum sunt: ape curgatoare, diguri, canale, cai ferate, drumuri, strazi, ulite sau chiar limite de
categorii de folosinta.
n formulare speciale sunt trecute suprafetele planimetrate, din cel putin " determinari, pe masive indiferent
daca acestea nu intereseaza, gol, sau daca intereseaza, plin. Suma masivelor pline formeaza mpreuna partea
teritoriului satesc din localitatea ... iar suma masivelor goale formeaza parte a teritoriului satesc a localitatii ... care
mpreuna formeaza suprafata foii de plan (trapezul mentionat mai sus.
4stfel au fost determinate din " planimetrari.
#'#g#(g Suprafete <6?
#'#g#(g 999 -,,,*// ha
#'#g#(g 9. #*,//// ha
#'#g#(g . *),**// ha
#'#g#(g .9 "-,*/// ha
#'#g#(g .99 $(,/// ha
gol determinat ; ""*,"/// ha
Suprafete - 1?97
#'#g#(g 999 )/(,,*// ha
#'#g#(g 9. #/,$*// ha
#'#g#(g . #,,/// ha
plin determinat ; ,"),)/// ha
Suprafata determinata pe ntreaga foaie de plan este de:
ha (".,/)
Diferenta de suprafata este:
m
,
. (".,/,
>oleranta este data de:
#'#g#(g m
,
.
Se observa ca suprafata determinata este tolerabila ceea ce da dreptul la compensarea
suprafetelor determinate:
.

#'#g#(g ha



.erificarea este:
#'#g#(g
(.).+.+. Cal&ulul suprafetelr pe tarlale, se face dupa cunoasterea suprafetei trupului de care apartin (n localitati
- cvartalele apartin trupului respectiv. 4stfel, se limiteaza tarlalele avnd ca limite drumuri, cai
ferate, ape, strazi, ulite etc. care se includ n calculul suprafetelor. Se
numeroteaza cu cifre arabe tarlalele (cvartalele si se specifica pe plan carei tarlale i apartine suprafata din hotar.
!ig. nr. ".$# mpartirea trupurilor n tarlale pentru calculul suprafetelor
Suprafetele tarlalelor, fie se planimetreaza de cel putin doua ori, fie se determina geometric prin cel putin
doua determinari cu elemente diferite. n suprafete se includ si caile de comunicatii (sageata indica carei tarlale i
se atribuie suprafata caii de comunicatie.
De asemenea, suprafetele determinate se compenseaza pe suprafata compensata a trupurilor, n foaia de
plan. n formularele de calcul sunt incluse calculele si compensarile.
(.).+.(. Cal&ulul suprafetelr pe par&ele
1arcelele sunt delimitate prin hotare naturale si sunt diferentiate prin culturile specifice parcelei respective.
7umerotarea se face n fiecare trapez sau foaie de plan si ncepe prin nscrierea numarului tarlalei si a suprafetei
compensate, dupa care se scrie tipul de cultura si numarul de ordine, cronologic. n formulare, datele se nscriu
diferentiat, cronologic, pentru parcele care nsumate si compensate formeaza tarlaua. nsumarea tarlalelor si
compensarea lor formeaza suprafata trupului. 5etodele de calcul sunt aceleasi cu cele utilizate n cazul tarlalelor.
!ig.
nr.".$(
Schita
unei
tarlale
cu
parcele supuse calculului
De asemenea, att la tarlale ct si la parcele suma suprafetelor se controleaza cu formule de toleranta, pe
categorii de metode de calcul a suprafetelor.
(.).(. Cal&ulul suprafetelr pe pla#uri &a!astrale
1lanurile cadastrale sunt ntocmite special pentru lucrarile de fond funciar, respectiv pentru cadastru
funciar. :le au fi0at un caroia2 nominalizat si n raport cu acestea sunt raportate punctele topografice ce
delimiteaza trupurile, tarlalele, parcelele si altele. Suprafetele ce vor rezulta din calcul analitic urmeaza apoi a fi
puse de acord cu suprafetele din interiorul caroia2elor. 6rdinea de calcul este aceeasi, indicata n folosirea
planurilor si hartilor topografice n scopuri cadastrale. >ot n planurile cadastrale pot fi e0ecutate lucrari cadastrale
care au la baza lucrari topografice de ridicare specifice lucrarilor cadastrale (metoda absciselor si ordonatelor,
metoda polara etc., urmnd ca si acestea sa fie integrate si compensate n suprafete cadastrale, foi de plan,
caroia2e etc., dupa aceleasi reguli descrise n paragrafele anterioare.