Cultura Grecei si a Romei in antichitate

Scrisul si Literatura
In sec. VII i.Hr. majoritatea grecilor se foloseau de
alfabetul fenician. Alfabetul grecesc continea 24-25 de
semen, vocale si consoane. El statea la baza alfabetelor
etrusc si latin. Grecii scriau pe tablite de lemn acoperite
cu ceara, folosinduse de un condei special din metal
sau os ascutit la capat. Cel mai vechi text cu un
coninut substanial cunoscut pn n prezent este
inscripia Dipylon i textul de pe aa-zisa Cup a lui
Nestor, inscripii care erau proprietate personal i care
conin dedicaii ctre un zeu. n afar de funcia sa de
reprezentare scris a limbii greci, literele alfabetului
grec sunt folosite azi ca simboluri n matematic i alte
tiine exacte.Cele mai importante opere de la
nceputurile literaturii greceti i aparin lui Homer,
Iliada i Odiseea. Cellalt mare poet al perioadei
preclasice a fost Hesiod. Cele trei opere ale sale care s-
au pstrat pn n prezent sunt Muncile i Zilele i
Teogonia.Cei doi poei lirici mai importani au fost
Sappho i Pindar.Doi dintre cei mai importani istorici
care au trit vreodat au scris n timpul epocii clasice
greceti: Herodot i Tucidide. Un al treilea istoric,
Xenophon, i-a nceput opera, 'Hellenica', de unde a
terminat Tucidide, din 411 .. pn n 362 . Hr.
Romanii au mprumutat alfabetul grecilor din Cuma,
dar nu se tie sigur dac direct sau prin intermediul
etruscilor.Romanii foloseau diferite materiale pentru a
scrie: tblie din lemn pe care scriau cu pensula,
cioburi de vase i scoici pe care scriau cu pana (un fel
de trestie) sau tblie de lemn acoperite cu un strat de
cear pe care scriau cu stiletul (un fel de ac). Tbliele
de lemn acoperite cu cear erau folosite la luarea
notielor, pentru socotit sau la coal, se legau des
pentru a se obine diptice sau poliptice. Ca i n Grecia,
nu se tie cnd a fost introdus papirusul, dar romanii l-
au numit volumen i-l foloseau des la scrierea
crilor, iar n epoca imperial a fost folosit i la nevoi
domestice, scrisori, documente legale.nceputurile
literaturii n Roma Antic snt legate de apariia scrierii
latine. Domnia mpratului Octavian Augustus a
reprezentat secolul de aur al poeziei romane. Ideologii
acestei noi epoci au fost Vergiliu i Horaiu.Vergiliu
(70 19 .Hr.) n creaia sa glorific vechile tradiii i
curajul romanilor. Poemele pastorale Bucolicele i
Georgicele descriu viaa de la ar i muncile
agricultorului. Poemul Eneida este consacrat eroului
troian Enea, care, conform tradiiei, a fondat Roma i a
crui descenden i-o atribuia marile familii romane.
Vergiliu contureaz n Eenea modelul exemplar al
ceteanului roman, nzestrat cu virtui precum
simplitatea, pioenia, respectul valorilor morale,
responsabilitatea i umanitatea.Horaiu (65 .Hr. 8 d.
Hr.), un alt mare poet al epocii, autorul Epistolelor,
abordeaz tema comportamentului i destinului uman,
opunnd viciilor idealul omului moral i nelept.
Culmea creaiei lui Horaiu o constituie Odele dedicate
Romei, istoriei i mitologiei ei, dar i viitorului mre
care i este predestinat.Publius Ovidius Naso (43 .Hr.
17 d.Hr.) este ultimul mare poet liric din epoca lui
Augustus. Este autorul elegiilor, dar i a poemului epic
Metamorfozele, care include legende despre prefacerile
cunoscute n lume, ncepnd cu crearea Universului.
Ovidiu a fost exilat la Tomis (Constana), unde a
compus dou cicluri de scrisori n versuri, Tristele i
Ponticele, inspirate de dorul de Roma.
Teatrul Grec si Roman
Teatrul a fost creat de greci n secolul V .Hr. S-a
nscut din serbrile organizate n cinstea zeului Dionis,
zeul viei-de-vie, al vinului i al veseliei. Un grup de
brbai l reprezentau pe zeu i pe nsoitorii si, satirii,
costumai cu blnuri i coarne de ap (tragos),
cntnd i dansnd n jurul unui altar. Treptat, din
grupul respectiv, numit cor, s-a desprins o persoan,
apoi dou, mai multe - actorii - care schimbau replici
cu corul.n timp s-au amenajat locuri speciale pentru
reprezentaiile teatrale (amfiteatre) i s-au scris texte
speciale interpretate de actori i cor. Autorii greci au
scris tragedii i comedii. Cei mai de seam autori de
tragedii au fost Eschil, Sofocle i Euripide, iar cel mai
important autor de comedii a fost Aristofan. In Grecia
Antica,numai baietii si barbatii erau actori.Ei purtau
masti pentru ca publicul sa stie ce rol joaca-de barbat
sau de femeia,de intelept sau de nebun.Teatrele grecesti
erau imense,cu pana la 17.000 de locuri.Fetele actorilor
erau greu de vazut din ultimele randuri,dar mastile mari
si colorate erau usor de recunoscut. Teatrele grecesti
erau construite pe coastele dealurilor.Datorita formei
lor semicirculare,vocile actorilor se auzeau pane in
ultimul rand,chiar daca acestia vorbeau in soapta!
Unele reprezentatii durau o zi intrega.Spectatorii isi
aduceau perne si covorase pe care le puneau pe
scaunele tari de piatra ,iar cand li se facea foame sau
sete isi cumparau gustari si vin. Personalul teatrului era
inarmat cu niste bete mari,ca sa nu aiba
necazuri.Uneori, publicul numeros era atat de
impresionat de o piesa,incat incepea sa se
revolte.Cateva lovituri viguroase linisteau indata
spectatorii!

Religia a jucat un rol important in viata poproului
roman. Ea a fost puternic influentata de religia greaca
si de cele mai mult ori divinitatile romane erau niste
simple replici ale celor grecesti, avand doar nume
romane.Spiritul practic al romanilor, preluand aceste
divinitati, le-a lipsit de poezia gratioasa, de fantezie si
profunda umanitate si le-a dat un caracter uscat, de
precizie juridica in raporturile cu oamenii.Manifestarile
de teatru populare au fost opera unor istrioni, care
strabateau satele sitargurile si reprezentau in conditii cu
totul primitive momente de viata populara, pegustul
maselor.Primele forme de teatru popular au fost
fesceninele si satura productii romane originale; erau
specatcole improvizate, cu un material variat,
dialoguri, cantece,danusuri, glume libere si chiar
grosolane, toate cu o nota satirica foarte violenta.Mai
raspandite, cu o mai mare durabilitate si influenta
pentru dezvoltarea teatrului au fost atellanele si
mimii .Atellaneleaveau un caracter de improvizatie,
putand fi considerate stramosulcommedia dellarte ;
personaje fixe, asemanatoare mastilor din commedia
improvizata :Pappus ( batranul odios
);Maccus (prostul);Bucco (lacomul);Dossenus (
parazitul).Mimul productie de teatru strans legata de
viata populara, a exprimat poate mai exact mentalitatea
si sensiblitatea maselor; istrionii numiti mimi purtau
masti similare celor din atellane dar cu o nuanta mai
accentuata de grotesc.O atractie deosebita in jocul
mimilor il constituia pantomima bogata si expresiva ,
ca si prezenta femeilor care jucau.


Filosofia si Stiinta
Filosofia lui Pitagora a fost influenat de preocuprile lui pentru aritmetic i geometrie. Dup prerea lui,
numrul reprezint nsi substana lucrurilor i determin armonia n Univers. Cercetrile pitagorienilor n
domeniul acusticii i-au adus la descoperirea intervalelor muzicale i la elaborarea unei teorii a naturii sunetelor.
Socrate (470 399 .Hr.) a avut un rol important n apariia i dezvoltarea filosofiei clasice orientnd gndirea de
la studiu naturii spre studiul valorilor morale care trebuie s conduc societatea. Prin dialogurile purtate cu
atenienii, Socrate afirma valoarea adevrului, milei, justiiei, frumuseii, nemuririi sufletului .a.
Platon (427 347 .Hr.), elevul lui Socrate, considera c lumea n care trim nu este real, ci doar o reflectare
palid a lumii ideilor, care este primordial i nu are caracter material. n dialogurile sale Platon a naintat teorie
statului ideal i a necesitii elaborrii legilor. Platon fondeaz propria coal filosofic Academia, care a
influenat esenial dezvoltarea filosofiei greceti. Discipolul lui Platon Aristotel (384 322 .Hr.), a influenat
toate domeniile cunoaterii, tiinele naturii, logica, politica, etica, literatura, operele lui avnd un caracter
enciclopedic. Timp de patru ani Aristotel a fost nvtorul lui Alexandru cel Mare.