TACTICA

JOCULUI DE H
FEDERATIA ROAIIII'A DE A
TACTICA
JOCULUI
DE SAH

EDITURA U NI U NII DE CU LT U RA FIZICA I SPORT
Coperta; RADU DRAGOMIR
CUVINT INAINTE
StudiUl teoriei este altdzi mult mai dificil decit in trecut.
Spre deosebire de epocii hei Andersen Morphtl, j"Uc4toTii mo-
dern! nu se mal pot baza numai pe: taiem. Fdrd un studiu serios al teoriei
nu se poate juca intr-un concurs, impotriva. unor adver.an bine pregdtifl.
In turnede de a.stdzi, aldturi de proprlu-zUii de joc,
te01"etice joacd un. rol foane Insemnat
Multd tmeme studiul s-a limitat f4 analiza deschiderilO1", care
a luat o dezvoltare extrem de mare (poate chlaT fafd de
acestei faze a partidei) f4 cercetarea finaJlIriZor, domeniu
n care incd de la secolului tTecut s-a 4juns l4 un stadiu 4V4f1Sat
datoritd excelentei luerdn alu! J. Berger. In cu numeroasele
lucrdri asupra deschiderilor finalurilO1", studiul jocului de mijloc a rdmas
in urmd. A 'rebuit 8d tTeac4 peste o jumdta.te de secol pe:ntm a se ajunge
de la teoriile lui Steinitz TaTr4Sch l4 stTategice moderne,
Iar '" domeniul tacUtii, lucrurile au stat # mai rdu, datoritd gre-
(dar foarte Tdsptndite) cd 4Tf4 combinafie! nu se poote invdta. Vezi"
sau "nu vezi" o aceasta depinde numai de talent. Incon-
testabil, talentul, ca:J)(lCitatea de a "t--edea" pe: tabla de
este mal ales din punctul de vedere aI de
dar, cum s-a demonstrat in ultimul timp, aspectele tacticii pot fi stu-
diate, - zborul avinta.t aI fanteziei - pot fi riste-
mat/zale, iar prin antrenament orice jucdtor 4i poate deZ1Xllta, in
apritudinilor pe care le are, capacitatea de a calcula variante complicate.
Incetul cu incdtd, studiul ;ocului de mi;loc n a prog-resat.
lui Nimzovid, I Reti Tartakower au contribuit mult la dez-
voltarea strategiei. De a.semenea in domeniul tacticii au inceput $d se
fac4 ncercdri de cercet4re sistematicd a "Mittelspiel"-ul
lui P. Romanovski (1929), "Kombi1l4tionen" de K. Richter (1936) au ar4tat
cit de Vl1St di.ficil de explaTat elite acest domeniu. In ultlmul timp, o
serie de articole ale teoretidenilO1" sovieti.ci, publtc4t.e in revista ,,$ahmat
v S.S.S.R.N cartea lui G. M. "Strateghia I taktika
iSlkustva" (1952) au marC4t progreSe tnsem1l.ate in studiul stra.tegiei
mai ales, al tacticii
,
TACT/CA IN
EI
CU STRATEGIA
TAcnCA 1:-; SAH SI LEGATURILil EI CU S'llIA"TeGIA
17
52. Tgl- dl
53. R.c2:e3
54.Tdl- d6+
Nd4- e3
Ne3- el
Sau 54.Rc2 R:g5 negrul
PI.in inaintarea pionu1ui ,,of" .
!W
65.. Td6- b6
S6. Re3-d3
51. Tb6- b8
klbul cedeazA.
Rt8:r5
r4- f3
R(5- f4
Rf4-13
Rezumind acestei
partide din punctul de vedere al
continutului ei strategic tactic,
o putem in
faze :
Mu'lrile 1- 16: Faza de deschl-
dele. Cu o tacticA ingeni-
negrul avantaj pozi-

Mutirlle 16-32: Ambele
urml'u"ind scopuri stra-
tegice diferite. Albul
incheie dezvoltarea sA o
pozitie armonioasA a pieselor; ne-
grul sA mal mult
de pioni a irlbului (ceea. ce
ii plaseze caii pe
cimpuri tari n centru sA exer-
cite presiune asupra pionului b2
prin aducerea nebunului la 16. In
'realizarea acestei ultime idei negrul
face o inexactitate care albului

Mutvi.le 21- 31 : O a aI-
bulul permite negI"ului rewlve
pe cale combinativil. -problema con-
avantaj ului
naI. In unna negrului
.se ajunge la o de final care
necesitA o apreciere nouA din punct
de vedere strategic.
Matlrlle 32-54: Aprecierea stra-
tegicA a rezultate in urme
negrulul, ne-
grul a un avantaj decisiv.
Realizarea acestui avantaj nu se
poate face InsA decit printr-un joc
tactle foarte bun, presArat cu mici
caracteristice. Trebuie re-
marcat micile ale
negrului in fazA a partidei
n-au fAcut declt
jocul, ele albului
obti nA reale de salvare.
TEORIA COMBINA TIEI
ce ESTE COMBINATIA
21
este
de Kotov', nici ea nu lace
deosebire ntre cu sa-
crllicli manevra (va-
rianta sacrificii). In
cu 'aceasta este deooebit
de ncercarea lui M. M.
Botvinnik. de a defini
pornind de la ideea
elementul al combina-
este sacrificiul. Intr-un articol
publicat in 1939
2
, Botvinnik, por-
nind de la definitia lui Romanov-
ski, ea nu este completA,
deoarece n cuprinsul ei
manewele Intre alte exem-
ple Botvinnik cun06Cutul
studiu al lui R. Reti, n care "albul
remiza cu ajutorul unei va-
riante frumoase si
Romanovski aceasta este o combi-
3. In realitate nu e nici o
(1.R,7! h4 2. Rf6! Rb6--! ... U .5. Rc6!
h2 . d Rb7 5.Rd7 I _ .5.Re5! R:di
4.Rf4 h.5 5.R(l.
I In "Mofl.n . u c ... 'oare a lui A. A.
AI.hin" pa,. 17!,
21n revi, , v S.S.S.R".1939,p.,.
115-118.
, Ambelt fu ",utl.; fort fi ,t oh
lin. un ... nl aj pulm partn actyl.
combinatie: este un exemplu de

in continuare, Botvlr,nik
sA deosebirea dintrE"
manevra
"Pentru este caracte-
ristic sacrificiul. este n-
de la primii in l5ah
un pion este egad cu un pion,
nebunul este egal cu trei pioni,
tumul este mai tare decit calul.
Or, in aceste raporturi
de valoare se Valoarea
a figurilor Se schimb!\ in
oarecare - de fapt vorbind
concret aceasta un sa-
criliciu (desigur un sacrificiu corect,
deoarece vorbim de combinatii).
Este interesant de remal''Cat ra-
porturile de valoare din-
tre figuri uneori func-
de-a lungul unei serii n-
tregi de iar trecerea ntr-o
astfel de situatie nu se face treptat
ci brusc (printr-un saH). tot
in orice trebuie
existe o revenire bruscA (prin salt)
la conditiile in care ne-
bunul va fi din nou egal cu trei
,pion!, dama mai tare dect turnul
etc. combinatia este de o sin-
gurA mutare, atunci aceste
salturi se suprapun."
Pe baza acestor Bot-
vinnik ajunge la concluzia "com-
binatia este o forlatA eu
sacrificiu", in timp ce "manevra.
este o varlantl fortati liI'1
sa.erlficiF', iar ,,manevra pcnitlonall
esle depluarea unei figuri sau a.
unul grup de figuri pe aUi pozlile."
In cunoscuta combi-
din partida Botvmnik_Capa_
blanca (Amsterdam, 1938) nu are,
lui Botvlnnik, decit
douA 30.Na3!! 31.Ch5+ 1,
restul nefiind decit o manevrA for-

Il. Elaborarea
Pentru uzul practic este impor-
tant stabHim care sint etapele
prin care trece elaborarea unei
combinatii. Anali zind oricar e com-
binatie care
conditiile sta-
bilite mai sus) efec-
tuarea ei trebuie din
punctul de vedere al juctorului,
pri n faze:
1) Stabilirea exist.entei unOr pr e-
mize favorabile, car e lac
exi.sten$a unei combi natII ntr-o a,.-

2) Glsirea ideii (a temei ) pr inci-
pa le a combina tic i.
3) Calcu.larea a ser iei
d e car e combl -
na1ia.
4) Aprecierea com-

Aceste etape Pl'ocesuJ de
gindire pe C3re-l un
care face o In
decursul unei partide, desigur a-
deseori aceste etape se suprapun,
efortul concentrndu-se in special
asupra calculului variant elor a-
supra aprecierii pozitiei fi nale, J u-
buni de combinaUe, dato-
talentului reu-
sesizeze aproape instinctiv
in diferite
n specLad ele decurg
in mod logic din ,nor-
a planului sllra1egic,
In cu aceasta, experi-
a n genera.!
categorii mari de
Unele constituie o fi-
a planurilor strategice, o
incununare a ,lor sint ca-
racterizate pl'intr- o a
ideii combinative, daL' un
caloul mai dificil al variantelor ;
altele. in care lucrul cel mai greu
este ideii, In timp ce calcu-
lul concret este rativ A-
a doua categorie de combi-
natii este foarte va-
Combinat ii de acest fel , tne-
legate de p lanuri strategice, s ur-
vin
lor tactice pe care le
cuprinde La baza partidei
de stind jocul tac-
tic, orice orice neatentie,
orice calcul superficial al varian-
telor, poate da ocazie adversarului
o sau dea
o
unii care dato-
talentului pe care-I au de a
tactice pe car e
le joace ct
mai complicat , creeze ct mai
multe combinative, ne-
glijind lupta sau urm1-nd
planuri strategice banale, Experi-
a dovedit un astfel de stil
de joc nu n -unui ad-
veL"Sar care. n eglijeze as-
pectul tactic al jocului, este capa-
bil elaboreze un ,plan strategic
superiOl', De altfel, lucru semnifi-
cativ, practica a cele mai
frumoase mai elegante combina-
sint a
u,n ui plan strategic profund.
Un exemplu clasic de combinatie
d erivind dintr-un pl an
strategic bine este nche-
ierea cunoscutei partide Pachman-
'.
COMBINA l l l E ELEMENT ARE
N um1irul varietatea combina-
sint foar te mari. Studi erea lor
nu se poate face dec t
porni nd de la si mpl u spre com-
plex, de la
cu obiectiv limitat, spre
complexe care cuprind
mai multe elemen tare.
Deci, i n primul -rnd trebuie c.'Cu-
minate d iferitele tipuri de combi-
simple. Aceste tipuri de com-
VOI' fi clasificate in raport
cu ideea (tema) care le la
Pract ica a diferitele
t ipuri de simp.!e pot i i
n categorii :
1) Combinatii bazate pe legarea
sau de-.d egarea. f igurilor.
2) COmbi natii bazate pc supra-
f iguril or
3) bazate pe i ntedefa-
r ea. liniilor de ale f igu-
filor adverse.
4) bazate pe alac du-
bIu prin descoperire.
5) bazate 'PC deschide-
rea unor linii sau dla.(ona!e.
6) bazate pe sl Ablclu-
nea lini ei a 8-a.
7) bazate pe
8) Combinalii bazate pe a utoblo-
ciri.
9) bazate pe indepArta-
rea (el iminarea) figurilOr
toare ale adversarului.
10) Combi nati i bazate pe prinderea
unor f iguri adverse.
nu este cea
mai cu Pentru
scopuri practice am evitat o
divi:--..a re prea mare a tipurilor de
deoarCi::e aceasta duce la
o prea .mare a materi a-
lului, ceea ce In mare
sislematizarea lui. O cla-
sifi care mai este mai
de in mai
din punctul de vedere a l j()-
cu1ui practic.
1. Combinatii bazate pe legarea sau dezlegarea Ci l!:urilor
Prin l egare se acea si-
.n care o nu iJ)08te
muta deoarece ar desehide linia de
a unei piese adverse asupra
u nei piese proprii, oreind prin a-
ceasta un dezavan taj. Legarea poate
fi atunci cl nd deplasarea
piesei legate ar regele in
ceea ce nu este permis de regulile
jocului. A din di agrama 9
prezintA o legare I n ,p0-
B legarea este rel ati vi., de-
oarece dama nu
.poate muta pe linia a 7-a, dar are
la cmpuri pe co-
Ioana (g6 g5), in afara fap-
tului prin schimb la g4 poate
anula complet legarea. n1ai 1' C-
este legarea n C,
unde t urnul poate eventual
cmpul b2, ls nd dama in
lucrul acesta. este justificat de
alte avantaje.
Legarea i n f oarte mare
(clnd e sau com-
plet (clnd e li bertatea de
a unei figul"i . O
gatA nu mai poate participa cu
efi cacita te la lupta
mai poate indeplini sar-
8AZAm PE SUPRAINCARCARE
39
negrul a cedat. Pe
avantajul materi al, Rg2
este
O clasicII. pe
a incheiat una di ntre cele
mai frumoase partide ale lui Stei-
nitz.
'" Bor de/ekn
rrul1Ieu! de Halt' D,I, 1895)
Aici damei ne-
gre este mal greu de constatat.
se vede clar d ama
trebuie sA apere turnul ca (care
este atacat de ori, de turnul
el si de dama. g4 nu este
rat d e calul e7 care este legat),
dar .nu se vede de ce dama trebuie
apere calul e7, care este
cat numai este deja
rat de rege. Tocmai la
a doua intrebare a dus pe
Stei nit z la efectuarea

1. Te1:e'7+ !! ReS- fS
Tur nul nu poate fi luat cu dama
d in cauza 2.T :c8+ nici cu re-
gele. din cauza 2.Tel + M6 (2 ... Rd8
3.Ce6+ Re8 4.Cc5+ De7 5.Dd7.J.. )
3. Tdl+Rc5 4.D:d7. Acum
rea cii. negrul se apArA., cci toate
figurlle albe s1nt atacate.
2.Te'7-n + !!
Albul continuA "su-
pra...JncArcarea". Dama nu poate lua
tumul din motiv ca la
mutarea Iar ia
regele. atunci albul poate bate la
d7 cu !
2 . . Rl8- 18
3.TM'--r'7+ !
temA!
3 , , ReS- b8
La S ... ru8 ar ti urmat 4.C:h7+
4. Tt'7:b'7.J.. !
5. Tb'7-g7+
6. 0g4- b4+
Rb8-18
Ra8-b8
Seria de pe linia a a
dus la ,luarea pionulul h7, ceea ce
tace pAtrundere
decisivA a damei.
6 . . ..
'7. Db4- b'7+
8. Db7- b8J..
9. Db8-g7J..
10. Dg7- , SJ..
lI. D, 8-"+
12. Dt7- f8+
13. Cg5- f7+
14. Dt8-d6 mat.
Rb8:,7
Rc"7- f8
Rt8- e7
Re?- eS
Re8-e'7
Re'7-d8
Dd7-e8
Rd8-d'7
tinaHI. prezintA
tul "mat cu sint
turnul c8 dama e8, care blo-
fu!::a regelui negru).
Pentru incheiere. un exemplu din
campionatul R.P.R. pe 1956. I n p0-
zitia din diagrama 28, .negrul a fo-
losi t dame! albe
(care trebuie apere turnul el
calul d3) i n felul
COMBI:-IAnl BAZATil PE
acum Cc4 pare
partida. EI a nsA
din vedere frumoasa 3.Ng3
--c5!! carc partida. Nebunul
nu poate fi luat cu turnul din
cauza 4.D:ca+ Nfa 5.T:b2 albul
cu un turn n ,plus, nici cu
dama din cauza CI7 + (in
apare tema atacului dU4
blu). 3 ... Dg6 4.N:b2 N:b2 5.
T:b2 negrul a cu o calitate
mai putin a pierdut repede.
Nu ntotdeauna este
Adeseori, in practicA, se pune
problema de a interfera linia de
a unei singure piese ad-
verse care un anumit punot.
Astfel. de exemplu, in din
diagrama 39, dacA albul ar putea
lua cu turnul la f7, negrul n-ar
putea paJ.a matuJ.
39
Anas/aSll/1i
1'. UrStaml
Uu(Ot5 1 .. Rlmnicul vn<u, 10 IlHS)
Pundul n este apArat de dama
deci este necesar ca linia
de actiune a acestei piese spre fi
fie Lucl1ul acesta se
prin I.Nb7- d5! A()um dama
neagrA este negrul este
obligat si\. ia la d5 cu turnul: 1 ... T:
d5 Z.T:f7 (merge 2.C:d5+ ) 2 ... Td7
3.C:d7 Rg8 4.Dt7 mat.
fn in
care ambii regi sint primej-
diei, albul a o
:
" .
MllhildinoIJ
Bahli ar
Uucall la T.,hDI, 1959)
1. Tfl3-e3!!
Explicatia acestei mutAri est e
continuarea 1.Dfa+
Rh5 2.D13+ Rh6 nu nimic, de
aceea este necesarA partici.parea
nebunului la atac pentru a da un
de pe diagonala dl - h5. Lu-
crul acesta nu se poate realiza <prin'
l.Nd5 din cauza e5-
e4+ . l.Te3 se inchide diago-
nala damei negre spre cimpurile
f4 g5 si contraatacul e5- e4 nu
mai este cli.cace deoarece albul
punde 2.Rg4.
1. , . Del - al
Varianta a combina-
ti ei era 1...d :e3 2.018+
Rh5 3.Ne2+ Rg5 4.daD+ !
tarea figurii 4 ... N:d8
5.C4+ ! e:!4 fi.D:f4 mat.
f
,o
figuri .pentf;u a pune in
o "baterie":
1. Ce6:g7
2. Dd2:h6+ !!
Rh7:g'l'
Rg7:b6
Si acum .. bateria", compus:1 din
turnul ha nebunul h4, in
aducnd decizia printr-un
prin descoperIre:
3. Nht-(6++ mat.
in din diagrama 53 a
albul reia la aS, atunci dup,\ T:e5
se echilibrul material
jocul este egal. De asemenea,
fi nalul de patru tu.murl care ar
rezulta l.N:c6 T :c6 2.!:eS este
egal.
53 "
F. N/cMllu
Th. Xic"'-Itil
de fin.1I a le ICampian.,ului
publiuo. Su<urqti 19511)
Albul o p0-
sibilitate de a folosi mo-
mentan a pieselor ne-
gre, pentru a crea o baterie.
1. NrZ- d5 e5:f4
acesta este for tat , de-.
oarece I...Tf6 2.f:eS TC2+
3.Rgt se pierde calul.
2. Tg3- g8+ !
Prin acest pseudo-sacrificiu re-
gele negru este atras pe cimpul
nefavorabil g8 unde va ti exp!.ls
"bateriei" albe care se for-

2.
3. Tel: e6
4. c4:d5
5. 'l'e6- e<j
Rf8:g8
Td8:d5
Cc6-d4
n egrul a cedat
Forla unei "baterii" se poate ma-
nifesta chiar dacA ea nu e-
fecti v in In di n
diagrama 54. albul a jucaL;
"
V. 51111 . ' ""
5. Furmull
(AI 17 ln U. R S S,
1. Da3- b2!
care amenintarea 2.C;g6+
pe negru cel pu-
un pion, Este interesant in
"bateria'; nu ame-
direct sah prin descoperire,
ci la a doua mutare.
1. .
Acest atac este necesar pentru a
evita piet'deri mai mari.
IIl.Oc:tlREA SAU I. UIIERAkEA C/\lPUR/I.oR
75
DbS atinge scopul: pionul t7
nu mai poate muta regele negru
este mat.
Tot atit de importate pentru jo-
cul practic sint al
obiectiv este eliberarea unui
cimp pentru o figurA,
.:\llllmhd m
pd n In 1912)
Clasic este exempluL din diagrama
133. albul ar avea pe coloa-
na "h" in locul unui tUI'n, dama,
el ar putea da mat ntr-o mutare,
la h7. Albul a sacrificat mai na-
inte figuri pentru a ajunge la
poate ob-
tine pierdere de timp
dama pe coloana " h", prin
toorea combinatie:
1,
2, TdJ - hJ +
3, Thl-h8+
oi, Dcl - hl +
5, ma\.
Rg8: h8

Rg: h8
Rh8- g8
Mecanismul acestei
foarte cunoscute este simplu. Pie-
sele inutile se sacrificA cu tempo
pentru a laee loc piesei utile.
In din diagrama 134, ata-
cul negru lui pare fi ajuns la
un punct mort, in timp ce albul
Of8+ urmat de 0:f7+ ,
1:14
11', Schmilfl
E. Engt lmlm
(Juni ::; prin cor In 193.
Piesa care pe negru
continue atacul este propriul
turn, care 'nu permite damei
negre pe cmpuL a3.
De aceea:
1 ..
dupA cal'e albul aloe de ales intre
douA alternative la fel de rele:
2.R:b3 Oa3+ 3,Rc2 0:c3+ 4.Rd I
D:d3.J.. 5.Dd2 Cc3.J.. urmat de Dbl + ,
sau 2.Rc2 T:c3+ 3.Rd2 T:d3+ 4.
R:d3 D:d4...L.
In cadrul combinatiilor de blo-
care sau mai exact de ,,9.utoblocare"
pot fi incluse diversele tipuri de
mal "etouffe" caracteristi :::a
a acestei
mine atacul dublu (vezi pag. 46).
Acum. pentru a de
ctcrn al turnului alb, regele negtu
sA la f6 tntr-un
moment cnd .turnul alb se aUA la
e5 (pentru a nu fi posibil Ne5+ ),
dar nici nu are
succes.
6 ...
7. Te7- e6..L
8. Te6- e5+
9. Te5:a5
Rt7- g6
Rg6- f5
RrS- f6
Acum. cnd rege!e negru a ocu-
PAt cimpul f6. capcana pent:-u dama
este calul rc-
gele negru o scape!
In jocul practic prinderile de fi-
guri survin destul de des, dar ele
nu au o atit de ele-
ca in studii. IatA de exemplu
cum s-a lupta ntr-o par-
tidii prin jucati. in
U. R.S.S. in 1954---.55, in jurul prln-
derii dame! albe.
11111
E . Jlo: lI rfllko
" .
;Albul a in deschidere o
calltnte. ntr- o
mult (I.e" e5 2.Cf3
Cc6 3.Nc4 5.e:d5 Ca5
6.Nb5+ c6 7.d:CEI b.e6 "B.Df3 c:b5
9.D:a8 Ne7 IO.b4 N:b4 1l .D:a7 0- (1
12.0--0 Cd5!) cu ultima sa mu-
tare prinderea damei
prin 13 ... Ce6 14.Da8 Db6.
13. ebI- c3!
Cea mai mutale. 13.
a3 Ne7 albul trebuie
calul g5. care piel'de dama.
De asemenea nu mergea 13.Nn3 din
cauza 13 .. N:n3 14.C:a3 D:g5 15.D:a5
Nh3 16.g3 Dg..j 1713 Dd4+ 18.Rhl
b4 cum a Mazurenko i n
comentariile sale :a
13 .... Cd5- r ..
Mai tare decit 13 ... Cb6 H.C:b5
D:g5 15.D:b6 Nh3 16.g3 DiS 17.De3
cu egale (Sopkov-Novolelnov,
semifinala Campionatului U.R.S.S. ,
1950).
H. Cg5- e4
Retr<'l.gerea calului la f3 duce la
pierdere 14 ... Nb7, de exemplu:
15.De3 Cc..j sau l a. Cel N:g2! I G.C:g2
DgS, sau lS.Rhl C:g2 16.R:S2
1 . fi-f5
IS. Ce4-gJ
Nu mergea 15.a3 din cam::} 15 ...
f;c4 16.a:b4 DgS 17.g3 Dg4 de exem-
plu: IfI.De3 Cc4! 19.D:e4 Cd6 20.
De3 Ch3+ 2t.Rg2 Nb7+ 22.rJ C.:;S
etc. Este interesant negrul foI.,..
damei albe de
teatrul principal de pentru
diferite combinatii mpoll iva rege-:-
lui nlb.
15. Nc8- b7
H!. a2- a3
Nu mergea 16.[3 din cauza 16 ....
Ce6 cu damei. Din nou, a-
mcnintarea prndel'JJ damei. deter-
pe alb la anumite
16. Nb7:gZ
17. t2- rJ
COMBINA TII COMPLEXE
C nu se intot-
deauna n formele simpl e pe care
le-am studiat acum. tn jocul
practic adeseori ele apar sub forme
mai complicate, cuprinzind de obi-
cei mai multe combinatii elemen-
tare, Spre deosebire de combinali!le
simple, complexe nu
pot fi clasificate pe baza clemen-
tului tactic principal pe care-l con-
tin (de exemplu, legare, intel'fe-
etc.), pentro motivul nicio-
un astfel de element nu se
izolat nu este canlcle-
ristic Intr-()
De aceea este necesar un alt cri-
teriu de clasificare llcesta este
scopul fina.l al Pentru
atingerea lui lnll'-o
pot fi utiliza te oricare
din t re combinatiile simple pe care
ie-am acum; ast rel, o
legare poate Ci de un atac
dublu sau de unei fi-
guri pentru ca totul
se termine cu o pozi\ie de zug-
zwang!
Pentru studierii combi-
complexe propunem
toarea clasificare a lor, in rapor t
cu scopul final
1, al cAror scop rinal
este ma lul (in categorie in-
combinatiile in care
rea, evitind matul. pierde material).
II, Combinalii de (pat,
elern),
111_ a l scop li-
nal este obli nerea uO\li avant a j ma-
terial sau (bazate de obi-
cei pe fol06irea pozitiei pl"oaste a
figurilor adverse).
In afara acestor categorii mari
de combinatii complexe, un capi-
tol special tl'cbuie consarcat com-
de ploni, la prima
vedere, acestea al' putea Ci incluse
intr-una din categoriile de mai sus.
Studiu] separat al de
pioni este necesal-, deoarece
ele contin aspecte caracteris-
tice: transfor-milrile
rea,
1. AL SCOP FINAL ESTE MATUL
D intre complexe cele
mai frecvente sint,
acelea al scop este matul.
Lucrul acesta este natural deoarece
matul ncheind partida aducnd
victoria permite realiza-
rea unui rnat'e de combi-
care mati sacrificii
de material. tn de aceasta, n
general, majoritatea
survin n zona unuia dintre regi ,
ca o a atacurilor pe care
una dintre parti le intreprinde.
Varietatea de mat
este foarte mare. Pentru
studiul ui am inclus n rindul lor
acele n care scopul
final n-a fost realizat efeotiv, de-
oarece adversarul, pentru a para
matul. a intmt ntr-o variant a
care ducea la pierdere
de material.
Avind n vedere n combina-
de mat "victima" un rol
foarte important, n jurul ei des-
atacul le
vom pe care
O ocupli. regele atacat.
1. A. DE MAT, REGELE IN POZITIA
ROCADEI MICI (STRUCTURA PIONILOR INTACTA)
a n gene-
rat regele este cel mai bine adli.-
postit in rocadei mici
aceasta de ce in majorita-
tea partidelor rocada se efec-
de ambele iar atacu-
rile mpotriva e snt cele
mai frecvente mai variate.
Problemele care se pun atacato-
rului snt diferite in raport cu gra-
d ul de al rocadei.
pionii care regele se
pe (deci la f2,
g2, h2, sau f7, g7, h7), atacul este
mai greu de dat in
de mai re-
duse. Din contra, cel
unul din pioni a mulat
in special pionii MS" Hh") atunci
$&nsele atacului de
combinatie cresc. consta-
tare, pe o
a fost pentru prima de
Steinitz. care recomanda chiar evi-
tarea pionUor de pe cim-
purile deoareee un pion
odatA mutat nu se mai poate in-
toarce si
pe cmpurile imediate
de de-
pind desigur de pieselor
care rocada: ExistA
tipice de piese (de exemp:u, nebu-
nul fianchettat la g2 sau g7) care
COMBINAnl BA7-ATIl I'U PUNcnJLUI h;
zi\ie dintr-o partidA Schlechter-
\Voit, pe care o analizeazA pe larg
maeshul P. Romanovski.
'74
H. IV,)I!
K. SChlf chltr
In pozilia din plcm\-
zelc punctul
h7 nu este decit de regele
negru nici o
poate la le
Albul are un pion la e5. ceea ce,
cum se va vedea. o mare
importantA in combalerea
negrului. pe (7- r5. Combi-
de Schlechtcr S-Il
astfel:
1. Nd3:hi...J.. !
2. Ct3-g5+
Rg8:hi

Cea mal Albul a
analizeze conti-
2 ... Rg8 Si 2 ... Rh6. vedem
care sint 10' :
a) la 2 ... Rg8 umleazA 3.0hS Te8
4.0:f7+ R- ad libitum. 5.Ce6 ne-
grul nu poate para matul decit
dind inapoi o care
cu doi pioni mai

bj" la 2 .. . Rh6 3.0g4, a-
menintind mat in 4 prin
Dh4 + , Oh7+ etc., iar negrul
2-l...Cg6, atunci urmeazA 22.!4
cu mat n citeva mutAri , ca
21 ... 15 22.Dh4+ .
3.Ddl- g4 r7- f5
Negrul nu a rc mai
U\ 3 ... Tg8 mat pl"in
4.Ce6+ Rh7 5.Dh5, Iar la alte mu-
tAri a;bul prin Ce6+ .
4,e5:fti
importanta existentei acestui
pion la e S.
4. . . . g7:f6
Nu nici 4 ... T:!6 5.Ce6+
Rf7 6.D:g7+ R:e6 7.Tel + , iar la
4 ... R:f6 dedde Tel.
5. Cg5- e6+
6. Dg4- gi + !
7. '.rfl-el +
8. Dg7-h7+
9. Tel:e'
Re6-f7
Rl7:e6
Re6-f5
Ri5- g5
Acum negrul, are o
n plus. nu poate para diferitele
de mat ale albului. A
mai urmat 9 ... Tg8 lO.Te3 b4 II.Tg3+
D: g3 12.0:(8 negrul a cedat.
175
Haorrr

Uuutl la FnnJr.ru' I, io 19371
COMIII:-< .... TI! II .... LAm PJ: SIAIII CIUN" .... PU" CTULur h:
Combinatia aceasta a necesitat un
calcul precis destul de lung,
major itatea mutAriJor care o C0 :11-
pun sint
tn exemplul combinatia
un pion alb Ia e5,
dublului control pe care-
re-I exel'citA albui asupra punctu-
lui e5.
1. Nd3: h7+ !
2. Ct3- g5+
RgS: hi
Rhi- gS
La 2 ... Rg6 3.Dg4 f5 4.Dg3
regele negro nu poate fugi prin
f6 din cauza 5.Ne5"'" C:e5 6.d:e5+
Rg6 7.C:e6+ dama.
3. Ddl - M T fS- e8
Nu existA posibilitate de II
para malul la h7.
4. Dh5;f7+ RiS- h8
Acum la 5.Dh5"'" Rg8 6.Dh7"'"
7.Dh8+ negrul dispune de
]'ea Cg8. De aceea albul trebuie
.libA la dispozitie o continu8l'e,
care tre.buia prevAzutA la incepu-
tul combinatiei.
5. NI,I-d6!
o loviturii. care de
[apt ar putea fi ca in-
reputul unei noi oombinatii par-
tiale. Desigur, nebunul nu poate fi
luat deoarece dama tre.buie a-
pere turnul fa. Acum a lost
imobilizat calul e7, la 5 .. . Cf5
6.Dh5+ Ch6 7.Cf7+ ne-
grul pierde dama. Ca ultimA fi -
trebuie observat cA la 5 ... D:d6
albul nu trebuie ia 'direct la e8,
ci mat n 2 prin 6.Dh5..1-
R4!a 7.D:ea mat.
5. , .. Dd8- d i
Cu intentia de a juca la mutarea
urmAtoare Cf5 d;qr acum matul este
posibiJ cAci
8. Dt7- h5+
i, Dh5- h7+
Rh8- gS
RgS- fS
S. Dh'7- h&+ mat. deoarece mu-
tarea Cg8 nu se mal poate efec-
tua: calul e'7 este legat
tn sacrificiul
la h7 cste combinat cu o foarte
deschidere II centruluI.
17fi
M.
(Campionalul llucur<: l liului .
1. Nd3: h7-4- !
2. Cf3- g5+
1918)
Rg8: h7
Rhi - gS
NIci aici nu
2 ... Rg6 dln cauza
decide 4.Dh4.
merge
3. Dg4 !a 3 .. . f5
3, Ddl - h5 Td8- c8
Face loc regelui la da. Acum, ' a
re! ca n exemplul precedent.
albul trebuie o nouA
rontinual'e. atacul direct
4.Dh1 + RlS 5.Dha+ Re7 nu
nimic.
oi. d"- d5!
Poanhl combinatiei. Pianul ace-
sta inainteze la d6,
dl'umul de l'etrage!'e al rege-
lui negru ceea ce es te mai rAu,
negrul nu-l poate lua deoarece la
4 ... e:d5 ar urma 5.e6!. Iar la 4 ... D:d5
decide D.f7""'.
100
COMlIlNAnl BAZATE. PE SLABICIUNEA PUNCTULUI h 1
aratA ci!. 8.f4 ar fi fost mal bine,
deoarece negrul nu poate rAspunde
8 ... f:e4 din cauza 9.Tadl Db6 tO.Td6
8 . e:rs 9. Tadl Cd3 (Ia
mutAri ale damei CdS+ l
lO,Oh3 Cd.l4 00 ... R:g5 11 .T:d3 DaS
12.Tg3+ ru6 13.Dh7 Cf4 14D:g7+
etc.) 11,0,3 De" I.2.Tfe1 Ce2+
(nici alte nu
de exemplu, 12 ... a6 - pentru a IT)-
piedica CbS - atunci
13.Tel Db8 14.Ch7+ Rf7 IS.C:llII
R:ra 16De3 Nd7 17.g3 Ce6 18.Cd.5;
sau 12 ... Ne6 13.T:e6+ C:e6 14.Cd5)
14.T:e2 0 :,3 15.Ch7+ RI,. 16.h:,3
Tb8 17.C,5+ Rl6 18.14 negrul ce-
nu .poate para Cd5+
Td6+ .
Analizind fru-
a Jui Capablanca, Lasker a
propus (in manualul "Ucebnik
ign", 00. II, Moscova.
1937, pag. 154) IntArirea jocului J"le-
gru prin 4 ... f4 (In loc de Rh6) dind
varianta S.e:fS Cf5 6.Dg4 Ch6 7.Dg3
cu repetate de sau 7DM
Dd2, trece la negru.
Cum a maestrul s0-
vietic G. Lisitln, albul poate juca
mai bine 5.Dg4,
bune, de exemplu: 5 .... e5
6.Ce6+ Rr6 7.D:g7+ R:e6 B.Tadl
Nd7 9.e:f4 T:f4 IO.Tfel Cc6 11.Cd5!

In care urmeaul condu-
cAtorul albelor cunoscut ca un
foarte bun de atac, a su-
praestimat de
rare ale .negruluL Este interesant
fostul campion mondial. Dr.
M. Euwe, s-a lAsat convins de va-
riantele date de Alexander,
incepe comentariul la
pozitie (In "Schach-Archiv") cu o
afirmatie .. La pri-
'84
A. Whi/e
r.. H. O'D Aluofldu
(Turne .. ' de b Chd'enh .... , 1954)
ma vedere este uimitor in 8-
pozitie sacrificiul la h7 nu
..... in continuare se dau
variante ale lui Ale-
xander:
Rlh7 2.Cg5....l.. Rg6!
3.Dg4 D:d4 4.Ce4+ Rh7 5.Dh5+
Rga 6.Cg5 Td8 nu dA aibului de-
cit
"Sau 3.h4 ThB 4.Dg4 f5! 5.e:l6
R:f6 nu se vede cum ar putea
albul".
Citiva cititori olandezi au des-
coperit nsA c1!. albul ar fi putut
cu ajutorul acestei
in modul urmAtor:
l.N:h1+ R:h1 2.C, 5+ Rei
3.0d3+ ! (se chiar
lor uite de posibilitate!)
Acum albul destul de
3 .. .t5 (3 ... Rh6 sau Rh5 4.Dh7+;
3 ... Cf5 Ch6 5.g4 6.Dh5
mat) 4.0h3, C:e5 (4 ... f4 5.Dh7 1-
R:g5 6.M+ Rg4 713+ Rg3 6.Ce2
mat) 5.d: e5 foi {sacrificnd calul,
BAZATE PE SLA8I CIUNE ... PUNCTULUI 17
' 07
(Jucati pein
19.:> II
Mardle
/lanUlI
in
1!l5II _59)
negrul a cedat deoarece la 2 ..
g:l6 3.Tg4...!.. Rh8 4.N:f6
mat. este caracteris-
atacurilol' de mat cu turn
nebun.
Veal
Negrul a obtinut o p0-
zitie de atac astfel
combinatie decurge in mod cu totul
natural. ca o ti
superioare de forte ti
negrului asupra flancului slAbit al
regelui alb.
) ....
2. Dh3:g2
Dg5:g2...!.. !!
Ce4- g3+ l
Dama fiind prin a-
mutare negrul forteazA des-
chiderea coloanei Hh".
3, h2:g3 Tg8- h8 mat
3. Combio:llii bazate pe alacul as upra punctului f7
Cele mai multe dintre combina-
tiile cu sacrificii la f7 (sau f2) sur-
vin de obicei in prima a par-
Udei. inainte de cind acest
punct este slab apArat. Despre ele
vom vorbi n capitolul
lor indreptate impotriva regelui in
centru. efectuarea rocadei
mici mai nume-
roase de cu
sacrificii la !7 (f2), de obicei legate
de unui nebun pe diago-
nala l.
Un exemplu clasic de sacrificiu
la 17, in prima a partidei,
ce rocada a fost
este urmAtorul.
din diagrama 196 a re-
zultat ultima mutare ti negru-
lui 9 ... Cd7? (primele 8 mutAri au
fost 1.e4 e5 2.Cf3 Cc6
3.Nc4 ef6 4.d4 e:d4 5.0- 0 d6 6.C:d4
Ne7 7.Cc3 0-0 8.h3! Te8 9.Tel).
Lipsa de a punctului Cl a
fost imediat de alb
astfel:
I l i cl-f2 dnl denu-
mit . ilalien,,- din cau .. duvolll';i carac_
1 .. ,.li<e n"buoiloc , i t.S In partida
(1..1 e5 t .cl3 Ccfi '. Ncf Nc5).
1 Ac"uli combin. \i ... te alr;bu;l i In un.l.
lui .iobbau. en.
COMBINAnl PROVOCATE OS DEPLASAREA PiaNULUI "b"
129
Scria de combi na tii din
este de mare
face parte din ceea ce putem de-
numi "marile
Atacul asupra punctului g7 este
de multe ori de
h7- htl, ca in exemplele
254
Pogals
----,""'--.'"
(Campionatul R.p. Budal'uta.
195-4)
1. Tg3:g7!
2. OM- 16+
3. f'2- 13
I".h8:g1
RS7- g8
Cu Tg2+ carE! obli-
pc negr u sacrifice nebunul .
3 ... .
4.Ta2- f2!
Mult mai tare
care negrul ar ii
cu f7-f5.

5. Dt6:h6
6. Tf'2:13
Nb7:t3
dect 4.D:!3
putut se apere
Oc7- d8
17- r5
Acum se 7.Tg3+ Rf7
8.Tg7+ etc.
6.
7. Tfl- gS
{I _ Tacti ca jocul ui de 13h

Rg8- r7
Dd8- d5
La 7 ... Re8
8. D:e6+ De7
albul
9.Dc6+ .
prin
8. Tg3- g' +
9. Dh6- g6+
10. Og6- g5+
11. Dg5-e'
negrul a cedat.
2,,5
N.RO$$ol imo
ru' - c8
Rc8- d8
Rd8- c8
(Turneul dc 1. Hcide1be'1'. 19-49)
1.
2. Rh2:g2
Tg6:g2+ 1
TI8:f'2+ !!
Cu ncest dublu sacrifici u de tur-
nuri. negrul a obtinut distrugarea
a de pioni care
regele alb. Ideea combina-
tiei este deschi derea decisivi!. a
diagonalei nebunul ui b7, care se
vede din
3.N:f'2 e3+ (ameni nti nd mat prin
D: (2) 4.TdS 0 :f'2+ S.RhI O:cl + 6.
Rh2 Of2+ 7. Rhl e2 albul nu
poate para malul.
Si acum o combinatie care reia
cunoscuta a sacrificiului ne-
bunul ui la g7.
lI&a)
}, Cd 4:e6!
130
PROVOCATE pe DEPLASAREA PIONULUI ... -
",.
G. Boreza
(Olimpiada din 19.56)
Mai intii un sacrificiu
tor pentru eliberarea diagonalei ne-
bunului b2 cu de timp.
1. . f7:e6
2. NeI- b7+!
Un intermediar cu scopul
de a permite sacrificiul cu
2. . RlS-h8
3. NbZ:J'l' + !t"
in sacrificiul decisiv
al nebwlUlui, dupA acceptarea
ruia pozitia regelui negru
este complet
3. . Rh8:g7
4. DeZ-&6+ Rg'l'- h8
5. Dr6:b6
mat in douli.
5 .
Nu merge 5 .. :rt7
6.N! 5+ Rga 6.N:e6
grulul se
&. Nb7-bl+
7. Dh6- (a+
8. Tdl-d4
Cd7- f6
din cauza
ne-
Rh8-(S
RgS- ba
negrul a cedat, deoarece nu
poate para matul. De observat In-
terventia a turnului
in ultima a
Nu numai sacrificiul la g7, dar
clasicul atac cu sacrificiul ne-
bunului. la h7 este posibil, chiar
cind planul a fost mutat la h6!
Desigur, in acest caz combinatia
este ceva mai dar cu
atit mai '
m
V. Rago:in
G. LI,itln
matftrilor, .. d, !9M)
1, Nd3- b7+ !
Nebunul se sacrificA in gol, nu-
mai pentru a deplasa regele pe un
cmp rAu!
1 . . .
Rg8:h'7
Acceptarea saori!iciului este for-
deoarece la 1...Rh8 mutarea
2.Cg5 este mai tare de exem-
plu: 2 ... h:g5 3.Dh5 mat inevi-
tabil: sau 2 ... Db8 3.C:!7+ R:h7
4.Dd3+ Eg8 (4 ... g8 S.CgS+ h :gS
8.Tf7+ Rh6 7.h:g5+ R:gS 8.De3+
RhS 9.Th7+ Rg4 lO.Dt:4 mat)
S.C:h6+ Rh8 (S ... glh8 8.Dg8+ RhS
7.Tf7) 8.Cf'7+ Rga 7.Cg5 cu mal.
imparabil.
2. Cf3-g5+ !
'46
CARfi FOLOSESC MAT MARI
280
C.
E, Eliskuses
1 .. 1954, "'b .. de.n, S<oli a)
2.C:gi N:g7 3.T:g, Te' 4.Tf7 Tga
S.Tgi T:17 6.D:17 Tg7 7.De8+
Tia g.g1+ ah' 9.Dl7 b5 lO.D:hS+
Dh6 1l.Df5+ Dg6 l Z-D:g6 mat.
in loc de 2 ... N:g7 negrul ar
fi jucat 2 ... Ted8, albul cu
mutarea de 3.Cea!!, ame-
simultan C:d6, T:f8+
Th7+.
Dar Wl amator din Amsterdam
(van Trotsenburg), a albul
ar fi putut mai repede cu
1.CbS-16!!, care sint posibile
variante:
A. l...g:l6 2.Df5 Ng7 3.g:16 ne-
grul nu mai are nici o mutare

B. 1 ... Te7 2.D!5 g6 3.T:e7! ame-
Th7 mat D:c8.
C. 1...Te6 2.Df5 T:f6 3.g:!6.
D. l...D:d3 2.Df5!
E. 1 ... De6 2.Dh4 h6 3.D:h6+
In din diagrama 281, ne-
grul a crezut pionul g6 nu
poate fi luat din cauza Nb7, dar se
albul poate respinge
acest ou ajutorul unei com-
frumoase:
1. NcZ:g6!
2. Ng6- MI
Nc8- b7
Rg8:h'l
281
A. Robilllwici
,---,-=-r-::;;
S. Ltvilki
(Campionalul Ru.i.i, Vilno. 19lZ)
Sacnf!cnd nebunul ,albul a
gat un tempo important pentru a
aduce dama la atac.
3. Dd5- h5+
4. Dh5- g5+
5. Cc4:d6
6. Tdl - d3
Rh' - g'
Rg'J- h7
c' :d6
f'l - l6
S-ar negrul se
acum 7.Th3+ . atunci
7 ... 0:h3 8.g:h3 Tg8.
,. Tel- e'+!! negrul cedeaz.
In din diagrama 282, albul
in pionii ai
rocadei negrului .prin sacri-
ficii consecutive.
1. Ce6:g'7!
RgS:,,.
Schimbul la el nu apA-
rarea negrului , de exemplu: L.
T:el 2.C:el R:g7 3.N:d7 C:d7 4.
D.dg4+ etc.
2. Ncl:h6+ !
Rg7- h8
Nebunul nu poate fi luat din
cauza 3.Dd2+ Rg7 4.0g5+ Rf7
5.Dg6+ urmat de mat.
COMBIKAnl DE MAT IMPOTRIVA ROCADEI MARI
157
4 ... DcI + S.Rc2 Td8 negrul
tig.1l .
2 ..
3. Db3:a3
4. Oa3-d3
Ng4:dl
016:12
Ndl - g-l!
Nu 17 ... Td8, deoarc<:e dupA
18.Ch3! Df6 19.Dc3 albul
de salvD.te.
5. CKl - f3
6. Dd3- f5+
Ng4:t3
Rca- b8
negrul a ci teva
7.0:f3 Del + 8.Rc2 Thc8
9.Dg3+ Ce5+ 1O.Rb3 Odl + 1l.Ra3
Tc5! Albul a cedat.
Un exemplu clasic de
impotriva unei intacte a ro-
cadei mru'j este
'" P . U orplry
r-=-=
H. E. Bi Ni
(Jurat3 bLond.... In 18,)8)
Ultima mutru'e a albului a fost
0--0--0. Cu aceasta Bin:!. spera
regele la
el la conLI'aatac pe flancul
regelui. A OI'mat o mare lIur-
:
1 .. . . Tf8:!2!!
Un sacrificiu prin care
negrul eliberarea liniei a
tr cia pentru da ma sa. Albul este
obligat s!\. ia turnul , deoarece alt-
fel negrul cu un avantaj
material prea mare.
2. Ne3:f2 Dh3- a3! .
3. c2---<: 3
marelui maestru
Geza Maroczy. aceasta este cea mai
continuare a albulul.
este foarte cum se
poate vedea dln unl1utoarele var i-
ante: 3.Dc3 0:a2 4.Tdgl g6! S.b3
Nb4! ctc: ; sau 3.01;5 D:b2+ 1 (nu
3 ... e3? 4.Dd8+ R.f7 S.D:c7+ Nd1
6.Nh5+ g6 7.D:d7+ Rg8 8.0eG+
Rg7 9.DeS+ ag8 10.D:e3 albul
4.Rd2 Nb4+ 5.Re3 Oa 3.1.. 1
6.Nd3 (6.Rf4 Nd6+ ) 6 ... Na6 7.Tgl
NfS! negrul
3 .. .
4. b2-M
5. ReJ- eZ
6. Re2- b2?
Oa3: a2
Da2- al +
Oal- a.4+
Albul s-a apl'irat cel mai bine
acum. Cu 6.ReI el ar ti putut
salva partida. sacnficiul 6 ...
N:b4 7.c:b4 T:b4 8.Dg4 Da3+ 9.Rd2
Tb2+ 10.Rel T :e2+ 1l.R:e2 Df3+
12.ReI Dhl + 13.Dgl Df3 14.Dg3
duce la pentru ' alb. Negrul
ar fi fost obligat s dea etern.
acestei nu
scade cu nimic din
lui Morphy, cal-
cularea tuturor sacri-
ficiului la C2 nu era
6 .. . .
7. c3: M.
8. Dd2:b4
9. Rb2---<:2
10. Nf2:e3
11. Tdl-d3
12. Rc2- d2
13. Rd2-d1
negru.}
Nd6: M
Tb8: b4+
0a4 :b4 +
e4- e3!
Nc8- f5.J..
0b4- c4+
Dd- a2+
Da2- bl +
DE MAT l.\lPQTRIVA ROCADEJ MARI 159
mai slabe decit cele trei figUI;
ale adversarului.
2. Da5:c3
Negrul nu dect un pion
pentru calitate n varianta 2 ... C:e4
3.N:e4 N:g5+ 4.Rb2, iar 2 .. . d5
albul se cu 3.Rbl.
3. Rcl - bl
4. RbI-al
prin etern.
"4
/. nolellalldi
Z. Milt l>
1 ...
Dc3- b4+
Dbt- c3+
Tc8:c3!
Sacrificiul a pus pe alb
in unor probleme glele.
acum 2.b:c3. atunci 2 ... eS!
3.De3 (nu merge 3.f:e5 Ng5.J.. ) 3 ...
e:f4 4.D:f4 Nc6 5..c4 (necesar pen-
tru a 'Pi01lUI 82) 5 ... TbB
negrul are un atac foarte puternic.
Milcv a cea mai
rare. sacritic.ind doi pioni centrali
pentru a simplifica jocul.
2. Dd4:c3
3. NIl - d3
4. Rel - bi
5. Tbl- tl
Db7:e4
De4:f4+
d6- d5
Dt4- bt
Schimbul damel or este quasi-for-
deoarece altfel negrul ar fi
obligat la apArare.
6. Dc3:b4 Ne"l':b4
o partida s-a
tenninat remizA.
calului de la c3 (c6)
un rol important in atacurile
asupra .rocadei mari. o fru-
combinatie in care negrul
sacrificA dama pentru a
acest cal a obtine un atac de-
cisiv de mat.
335
J. M ieSt:$
[rumcul de la O.lendc, 19(6)
1. . . . Ne5:c3!
2.Nd2:e3
Este clar nu se poate juca 2.
b:c3 din cauza Dc5 atacul de
mat este imparabil.
2. . . Nc3:b2+
3. Rc1- bl Nb2- d4+
Bateria n cu efect
decisiv.
4. Rbl - el
5. Tdl - d2
6. Dg2:d2
Nd4:e3+
Ne3:d2+
Tb6- bl+
. 84
COM91NAni DI! APARARE. (PAT)
1. Df8--12!
ce negrul a trebuit la
dama prin 1. .. 0:12, albul e
pat! Destul de neplAcut cind ai
trei. piani in plus!
In marele tumeu de la New-
York, 1924, s-a ajuns la
rea
(Vui dialBma !SO In pa,. lU)
Teoretic finalul trebuie fie re-
analize concludente in
!nU existA). Practic
albul are de mai
ales regele negru se la

1. Rl3- &l?
Cu mutare albul insA
adversarului incheie
imediat partida printr-o combina-
tie de pat.
1 .. .
2. Dr5:c6
Dd6- e6+ !
pat!
Uneori de pat iau
aspectul unor curse elementare. In
pozitia din diagrama 381, negrul
este evident pierdut. Inaintarea pio-
nului va obliga, mai curind
sau mai tirziu, turnul negru
linia a 3-a. Atunci ur
38.
S. \Volf
K. Schlechler
un la b3, regele alb se
si albul ...
Negrul a mai lncercat cursa:
1. . . . Tel- el
la care Schlechter a au-
tomat:
2. b5-b6??
Desigur, 2.Rfl
negrul se salVe..1Z:
2 ....
3. Tbl:el
Acum
Te3-el + !
""t.
Nici chiar actualul camploo mon-
dial n-a de una din cursele
tipice de pat.
382
Sm/s/Q/I
O.
(TuflIcul de 1. Cron;d,eo, 1946)
In pozitia din Smslov
a inaintat neatent pionul:
1. . . . b3- b2??
a rost surprins cnd
Bernstein l-a luat cu turnul
2. Tb8:b2!
constatind nu poate continua
cu 2 ... Th2+ deoarece regele alb nu
se duce pe linia 1, ci la tJ, dupl
care turnul b2 nu poate fi luat
din cauza patului! DupA 2 ... RI4
DE ETERN)
1, tS:g6!
2, Dd2:e3!
Sacri!iclnd dama albul
tempo-ul necesar etern.
2 . . .
3. Cht- tS+
4. Ct5-e7+
M:e3
Rg7- g8
remizA prin etern, deoarece
regele negru nu poate muta 'la ha
(din caU7.a matului prin g6- g7).
Acestea nu sint dect citevQ e-
xemple din vastul capitol al com-
bazate pe etern.
Compartndu-Ie cu celelalte tipuri
de combinatii ,in special cu cele
de mat, ele
in forte mici (in ge-
neral mai -mici decit n cazul ce-
lorlalte tipuri de de
aceea permit sacrificii de material
considerabile. O a
tei combinatiilor de etern este
posibilitat.ea de a deschide
regelui advers, sau de a folosi tap-
tul eli deplasarea l ui pe tablA este
sttnjeniUi de piesele propriI.
$ahul etern constituie de fapt
repetarea unui atac impoh'iva celei
mai importante 'Piese (care conform
regulei jocului este se
apere impotriva acestui atac), Sint
InsA posibile atacuri impotriva
altor piese, de exemplu dama sau
turnul. care de asemenea trebuie
apArate. deoarece pierderea lor. ar
duce un dezavantaj material de-
cisiv. Acest 'atac repetat mpotriva
unei alte piese denumirea de
urmlLrire c&ernl constituie una
dintre temele foarte mult fo:osite
in ultimul timp de comp02:-
todi de studii.
a damei este
ntr-o formA in
urmAtorul studiu (vezi diagrama 397).
1. Tf8-e8!
In mod surprinzAtm albul
pionului f6, care
397
M. G. KI/alkln
"Sah ... U" ltu,
Pt l
C
' "'C"==-_
a fi singura sa de
salvare.
1. . Dr2:f6+
Pionul trebuie luat deoarece alt-
fel albul joacA (6- f7. Negrul ,nu
poate lua la e3 din cauza ipierderii
damei. ceea ce rostul mu-
tArii Te8.
2. Re7- d1+ Re!S- fS
Desigur. nu 2 ... Rd5?? 3.e4 mat !
3. e3-e4+
oi. Te8-e6
RIS- It
Acum dama este prizo-
JlU poate de urmA-
rirea etemA a turnului alb.
t. , . .
5. Te6-e1
6. Te'l' - e8
Df6- 1'l'+
Dg'7-18
remizA
a turnului este
ntr-o in ur-
studiu (vezi diagrama 398).
Negrul are avantaj materIal
piOr\ul libel' se
transforme imediat, de aceea cu
COMBINAnl DE PIO;o.l t
203
6. Ct4- e6+
"1' . d"l'-d8C+
8. c"l' - c8C mat
Cei cinci cai albi au
dea mat!
421
M . S. Li"urkin
Premiul la concu u ul .
miaia M ... ha". 19s.!
aici negrul si!. trans-
forme imediat pionul ne" , ceea ce
oblgi!. rpe alb in priTpul rnd pa-
reze
1. Ct6- e4+
2. eM-e5+
3. Cc5- b3
Re3- dS
Rd3- c3
Nb8- e5
Acum se din nou mat
prin dep:asarea regelui negru.
t. f'Z- t4
5. e1- e8C!
6. t4- 15
7. N,1- b2
Ne5- g7 (sau f6)
N,7- h8
Nh8- e5
Ne5:h2
Pentru moment albul a de
de mat. dar trebuie
paratA posibilitatea ntoarcerii ne-
bunului pc diagonala mare.
8. b6- b7! Nh2- e5
9. b7- bSN!
Din nou nebunul este
de pe diagonala mare printr-un sa-
crificiu. Este interesant de obser-
vat pionul trebuie se trans-
forme numai n nebun, deoarece
9.b80 9 ... R;c4+
10.D:e5 clD+ l1.C:cl negrul
este pat!
9 . . .. Ne5:b8
10.
cu tempo calea pit>
10.
11. e6- e7
1%. e7- e8T!!
Nb8:C7
Nc"l'- e5
Nici acum pionul nu se poate
transforma n din cauza va-
riantei la mutarea a 9-a.
12 ....
13. Te8--e6
14. Te6- eI
15. Tel - bl! albul

NJ''J- d4
Nd4_ t6

Tema studiului este transforma-
rea '8 pionilcr in alte piese
in de
Un a:.t tip de combinatii de ,pioni
li const ituie De multe
<\2.>
J. Guns"ug
H. N. PiIIs"ury
(Turneul 1" Montc Cad ... 19001
CURSELH.
209
Reversul medaliei sint cursele in
care cade tocmai cel care a intins*o.
Un exemplu amU7.ant este
torul (vezi diagrama 435):
Aici negrul ar fi putut continua
simpl u cu schimbul turnuri lOl' ur*
mat de Tc4, un pion. In
loc de aceasta el a inti.ns o
jucind 1 .. Na4! ? in care albul a in*
trat: 2.T:e4 T:e4 3.Cc3 T:e4 4.C:a4.
Aici negrul , consecvent, a jucat 4 ...
b5? pentru ca S.Re2!! ob*
serve cA nu poate lua calul din
cauza Rd3 turnul negru e prins
in mijlocul tablei! Cu mai
atentie negrul ar mai fi putut evita
dezastrul jucind (in loc de 4 ... bS?)
mai bine 4 ... Tc2+ S.ReI b5 B.RdI
Th2 ?Tcl Thl+ 8.Rd2 T:cl 9.R:cl
b:a4 dupA care, probabil, partida
s*ar f i tetminat
In incheiere, exemple
de curse de mare sur-
vcnite in p3iUdA. Diagrama
.'\' Xlm; JI,id
.. l de la Viln>. 1!)12j
436 mutarea
a 14-a a albului intl'*o p8.1tidA Nlm-
zovici-Alehin (ViJna. 1912).
Nimzovici a jucat lS.0-o-0! in-
tintind adversarului o deo-
sebit de negrul
consecvent lS ... c:d4 16.e:d4
C:d4, atunci urmcazA 11.T :d4! D:d4
18.D:e6+ Cd7 19.Dc6+ !! b:c6 20.Na6
mat! Alehin insA n-a luat la doi
o sede de mutAri (IS ... Nd6
16.N:d6 T:d6 17.Nd3? c4! 18.Ng6
C(fl 19. Thgl Db4 2O.Rd2) s-a ajuns
la din diagrama 437. Acum
437
.,1. Althin
.. i.
a rost rndul lui Alehin !"c re-
pentru cursa lui Nimzovici
de la mutarea a 15*8, prin 20 ... Tb6!
Daca acum albul face o mutare in-
diferentA. atunci uI'meazA 21 ... C:g6!
Z2.T:g6 D:b2! (aparcnt pionu' acesta
nu poate fi luat din cauza
sului urmator al albului) 23.Tbl D:
c3 + !! 24.R:c3 Ce4 mat.
BIBLIOGRAFIE
E m. Las k e.r - Manual de (Ucebnik Igri) Ed. II, Moscova-
Leningl'ad, 193'1.
G. M. Lis i t TI - Straterhia i tatUb ,ahm.MnOfo iskossiva (Stratcila ,1
tactica lU1eI ,abulw) Ed. 1, Leningrad, 1952.
T. CzalI'neckJ _ 8zacb I Mal, 1953.
K. R4 ch t elI' - Komblnatlonen, Ed. 1, Berlin, 1936.
K. R i c h t e r - Kurzgeschlchten um Schachria'uren, Ed. 1, Berlin, 19n.
K. Richter - ner Weg zum MaU
M. Eu w e - Strategbia i taktika (traducerea a lucrArii "Strategie cn
tak&lek in het Schaakspel"). Moscova-Leningrad, 193'1.
M. Eu w e - Scltacb-ArchJv (Mittelspiel).
P. Romanovski - MiUelspiel, Ed. 1, Leningrad, 1929.
R. Spielmann - RicMl1" Oplem. Leipzig, 1935.
S. Tartakowe'r - Scbacmetbodlk, Berlin, 192'1.
G. Ma.roczy - Paul Morphy, Berlin, 1925.
N. Gre k o v - 120 partide ale lui M. 1, Cigorln, Ed. Tineretului, CulturA
Sport, 1956 .
- 25 de ani de acUvltat.e ,abis" a maestrului 1. GudJu,
1933.
V. Panov - 300 partide alese ale lui A. A. Alebln, Editura
Tineretului, FizicA Sport, 195'1.
S. Tar1:akower - My Best Games, Londra, 1954.
G. Negyessy 1. Hegyi - Sakk-Komblnaclok, Budapesta, 1956.
E. Znosko-Borowski - [)as MlUelsplel Un Scbach, Berlin, 1926.
A. R. Colman M. Libu.rkil"l - Sove&skli
eliud, Moscova, 1955.
A. Ni m z o vie i - Dle Pruls Mdnes Sys&.ems, Berlin, 1931.
H. Gol om b e k - Capa.blauca's bundl"ed Bes' Games or Cbes:s. Londra,
194'1.
F. C hal u pe t z k Y L. T 6 t h - Ca.pablanca, Kecskemet, 1943.
CI.r1l1e turneelor de la 1951, 1953,
Anuarele sovietiCe ale mondiale pe anii: 1932- 35, 1936,
194'7- 49, 195&, 1951-5%, 1953, 1954, 1955.
Nuneroase aUe culegeri de partide din diferite 'umee (Siockhoim 1952,
INDEX
Numerele se la diagrame. Parantezele res
pectiv a .avut negrul, iar lI'lumerele mai negre se la exemplele
comentate.
Adams (231)
- TONe, 101
Ahues
- N. N .. 3Z4
A
- Holzhausen, 350
Alapin (349)
Alatorzev (260)
- Konstantlnopol ski , 32
- Riumin, 337
Alehin (4. 95, 131. 150, 269, 330, 4.36,
437)
- Lista, 64
- Kohnlein, 74
- Nestor, I1H
- Reshevsky, 118
- Nimzovici, 123
- St.erk, ZO'J
- Ageir.;son, 215
- N. N., 241
- Zubarev. 317
- Maroczy, 395
- Johner. 426
- Euwe, 440
Alexander
- Ma.rsehall. 94
- White, 184
Alexandrescu G. (lIl , 172)
- Popa. 14
- Mi$ka, 370
Alster (261)
Amelung
- Helmersen (386)
Andel'sen A. (Sl)
- Zukertol"lt. 179
Andersen E.
- Enevoldsen, 294
Atnastasatu (39)
Ailldritoiu
Leibovici, 93
Aln.drovitszky - GereberJ, 393
Apsheneek
- Grtinfeld. 338
Aratovski (182)
Al'onin (2U)
- 162
- Aratovski, 182
Asgeirsson (2I5)
Asztalos (l47)
- Breyer, 86
- L. Steiner, 223
Atkins (407)
A verbaeh (284)
- Fridstein, 194
- Zak, Z64
Avirovici
- Taghirov, Z82 b
B
Bahtiar
- Muhitdinov, 39 a
Bakonyi (111, 201, 302)
Bakulin
- Cisteakov, 52 a
BaUa
- Sterk, 339
Baranov (363)
Bareza (1 ' >
- Lilienthai, 13
- Bronstein, UNI
- Frydman, 256
- Tatar, 293
BMde1eben (2' 1
Bastrikov (421)
Gurvlci. 128
Halbersladt, 37:i
Herbstman, 121, 397
Kaspar' an, 129
Korokov. 378, 423
Kubbe:, 377
lJburkin, M, 378, 429
M _ TI<ti .... l ocu/l. i de ,u
Mattison, 376
Moravec, 403
Ret i. 1
Si mhov.icl. 390
Troitki, 36, 389. 399
Zahodiakin, 167
Wecnink. 388
'141
"
T ABLA DE MATERII
Cuvint Inainte 5
T actica in ei cu strategia 8
T eo ri a 18
I. Ce este 10
II. Elaborarea 25
eleme n tare 30
1. bazate pe sau dezlegarea figur,j]or . 31
36
2. Combinatii bazate pe figurilor 36
40
3. bazate pe interfel' srea liniilor de
a le figurlor adverse

4. bazate p.
perire

5. bazate pe
:naic:or
atac dublu ,prin d roca-
deschiderea liniilor diago-
"
"
46
52
54
59
6. bazate pe ultimei linii 61
67
7. bazate pe zugzwang . 68
8. bazat ..! pe blocarea sau diberarea unui
cmp 72
Exercitii 76
9. pentru figurilor adverse 76
a-l
10. bazate pe blocarea prinderea figurilor . 82
complexe 88
1. al scop final este matul . 00
I .A. de mat, r egele afindu-se i n rocadei
.mici (Structura piMiior . 00
1. baZate pe pundului h7. 91
2. bazate pe punctului g? . H12
3. bazate pe atacul asupra punctului f7 105
4. folosind altor puncte in jurul
rocad_1 mici . 112
118
I.B. de mat, rea:ele afltndu-se in rocade!
mici (structura plonilor . 122
1. care folQSesc &1Ablciunile provocate de
deplasarea pionulul "h" . 123
2. care folosesc provocate de
deplasarea plonului "g" . 130
3. Combinatii care folosesc provocate de
deplasarea pionului . 138
4. folooesc mai mari in
pionilor rocadei mi:1 . 141
151
LC, de mat, regele afiindu-se in rocadei
mari
164
I,D, de mat impotriva regelui in centru . 164
178
II. de 180
1. Ideea de pat , 180
2. bazate pe etern 187
195
In. Alte tipuri de 197
III.A. complexe care au de scop de ma-
tel' ial
JIl.B. de ploni
IILC. Cursele .


Bibliografie
Index
197
200
205
210
211
229
231
Red .......... _ ... bll , I!, STANCULESCU
Tchnoted..:' .... , N, PANA1Tl(.,1!
D .. , 1. 36,3.1'J62. Bm, . .. ,i;", : /0.9./%2. A
/11"" 1%1. Cu,ud. It" IlIl, T"s; : S,OOO+ /20 ."',
b'Qf.U utln .. '4 6/0 nr.o. Ct>/I
11,36. C"li ,ip.' : li,..!.i. A. JfUI/'YX!. C.7.
p."t,. ",i ;<H,(S)_R.
Tip.rul ".""uta, 'ub <o",.neIa n,o 16J8 la f nttep.ind.,
2. .... Sraoiu" o.. 8u'..,.qti,
II P.R
LEI 8, 50