Sunteți pe pagina 1din 3

24. Artera vertebrala traiect, raporturi, sursa pentru poligonul arterial Willis.

Implicatii clinice
Artera vertebrala este una din cele mai importante ramuri ale arterei sublavicul
are,
deoarece participa la vascularizatia maduvei spinarii si a creierului.
Are originea pe fata superioara a arterei subclaviculare, n portiunea prescalenic
a.
Are traiect ascendent vertical, ntre muschii scaleni si muschii prevertebrali.
Pna la apofiza transversa a vertebrei cervicale C6, artera vertebrala este nsotita
de
vena vertebrala si are urmatoarele raporturi:
- anterior, cu:
o manunchiul vasculo-nervos al gtului
o portiunea orizontala a arterei tiroidiene inferioare
- posterior, cu:
o procesul transvers al vertebrei cervicale C7
o nervii spinali C8 si T1
o ganglionul simpatic paravertebral cervical inferior, eventual si ganglionul
simpatic vertebral (portiunea superioara, nefuzionata, a ganglionului simpatic
cervical inferior)
o muschii prevertebrali si lama prevertebrala a fasciei cervicale profunde
- medial, cu:
o esofagul cervical
o nervul laringeu recurent
o canalul toracic (n partea stnga)
- lateral, cu:
o trunchiul tirocervical si portiunea ascendenta a arterei tiroidiene inferioare
o muschiul scalen anterior, pe a carui fata anterioara trec nervul frenic si art
era
cervicala ascendenta.
Ajunsa la nivelul vertebrei cervicale C6, artera subclavie patrunde n gaura
transversara si urca prin gaurile transversare ale primelor sase vertebre cervic
ale (fig 1).
Fig 1.
n canalul transversar, artera vertebrala este nsotita de:
- vena vertebrala, situata lateral
- nervul vertebral, cu originea n ganglionul stelat sau n ganglionul vertebral, da
ca
exista
- plexul simpatic periarterial vertebral, alcatuit din fibre simpatice postgangl
ionare cu
originea n ganglionul simpatic paravertebral mijlociu. La acest nivel, artera
vertebrala are raporturi:
- anterior, cu muschii intertransversari anteriori
- posterior, cu muschii intertransversari posteriori si nervii spinali cervicali
.
ntre axis si atlas, artera descrie o curba cu concavitatea spre medial, care cons
tituie
material de rezerva pentru miscarile capului.
La iesirea din gaura transversa a atlasului, artera are traiect orizontal si des
crie o
curbura ce cuprinde n concavitatea ei masa laterala a atlasului.
La nivelul arcului posterior al atlasului, artera vertebrala se afla ntr-un canal
osteofibros, canalul arterial al atlasului (Dubreuil-Chambardat), delimitat de:
- santul arterei vertebrale
- masa laterala a atlasului
- formatiunile musculare aponevrotice inserate la aceste nivel.
Este acoperita de muschii profunzi ai cefei, care delimiteaza trigonul suboccipi
tal,
acoperit la rndul sau, de muschiul semispinal al capului, iar medial de artera se
afla nervul
suboccipital.
Superior de arcul posterior al atlasului, artera strabate membrana atlanto-occip
itala
posterioara si apoi dura mater, inferior de gaura occipitala si patrunde n spatiu
l
subarahnoidian.
n craniu, arterele vertebrale se aseaza pe fata antero-laterala a bulbului.
n apropierea santului bulbopontin, cele doua artere vertebrale, de regula de cali
bru
inegal, se anastomozeaza formnd a bazilara (fig. 2).
Fig 2.
1. A cerebrala posterioara 2. A cerebeloasa superioara 3. Rr pontine 4. A
cerebeloasa antero-inferioara 5. A labirintica 6. A vertebrala 7. A cerebeloasa
posteroinferioara
8. A spinala anterioara 9. A bazilara
Ramurile arterei vertebrale
traiectul extracranian, din artera vertebrala se desprind:
- ramuri spinale, care patrund n canalul vertebral si vascularizeaza, n principal,
maduva si meningele spinal
- ramuri musculare, ce participa la irigarea muschilor cefei, anastomozndu-se cu
ramuri din artera occipitala si din artera cervicala profunda.
Intracranian, principalele ramuri ale arterei vertebrale sunt:
- artera spinala posterioara
- ramura spinala anterioara
- artera cerebeloasa postero-inferioara.
Corelatii clinice
?Poligonul arterial Willis
Artera bazilara e formeaza prin unirea celor doua artere vertebrale, n apropierea
santului
bulbopontin.
Este situata n santul arterei bazilare de pe fata antero-laterala a puntii, ntr-o
dilatare a
spatiului subarahnoidian, numita cisterna pontina.
Se termina n apropierea santului pontopeduncular, prin bifurcarea n cele doua ramu
ri
terminale, arterele cerebrale posterioare, situate la nivelul cisternei interped
unculare.
Ramurile terminale ale arterei bazilare, arterele cerebrale posterioare, partici
pa la
formarea poligonului arterial Willis, prin anastomoza cu ramurile comunicante
posterioare ale arterelor carotide interne
Poligonul arterial Willis este un ansamblu de anastomoze interarteriale, ce desc
rie la
baza creierului un desen poligonal . La formarea poligonului participa 2 sisteme
arteriale :
sistemul carotic intern si sistemul vertebro-bazilar. Poligonul arterial Willis
este format din
(fig. 3):
- artera comunicanta anterioara,
- cele 2 artere cerebrale anterioare,
- cele 2 artere carotide interne,
- cele 2 artere comunicante posterioare,
- cele 2 artere cerebrale posterioare, de cele mai multe ori, inegale ca
lungime si calibru.
De remarcat ca exista o destul de mare variabiltate a aspectului poligonal, uneo
ri putnd
exista chiar o artera bazilara dubla.
Arterele comunicante sunt variabile ca numar si marime, astfel nct, la 10% din
populatie, poligonul arterial este incomplet anterior sau lateral.
Poligonul arterial si manifesta eficacitatea atunci cnd una dintre ramurile din
care este format este obliterata, circulatia sngelui fiind suplinita de celelalte
.
Orice obstructie situata distal de poligon duce la leziuni de substanta nervoasa
!
(infarct cerebral)
Fig 3. Poligonul arterial Willis
Sindromul vertebro-bazilar
Obstructia de diverse grade si cauze a arterelor vertebrale si/sau a arterei baz
ilare poate
duce la scaderea fluxului de snge destinat trunchiului cerebral, cerebelului si l
obului occipital
al creierului, cu aparitia semnelor clinice caracteristice ale sindromului verte
bro-bazilar.
Cele mai frecvente manifestari clinice sunt:
? cefaleea (n special occipitala)
? tulburari auditive (hipoacuzie si tinitus tiuituri)
? ameteala, vertij, greata, varsaturi (dat hipoperfuziei nucleilor vestibulari)
? diplopie (dat hipoperfuziei nucleilor III, IV, VI)
? tulburari vizuale (hipoperfuzia ariilor vizuale corticale)
n cazul trombozei arterelor vertebro-bazilare, mortalitatea este mare, 50-80%,
deoarece sunt afectati centrii cardio-respiratori din trunchiul cerebral.

S-ar putea să vă placă și