Autoritatea si imaginea in tara romaneasca a sec XIV- XVI

Statul este principalul subiect de drept international.

Autoritatea exleziastica functiona strict in cadrul politico-institutional al statului.
Funtiile statului medieval :
- Legislative
- Executive/organizatorica
- Economica-fiscala
- Judecatoreasca
- e aparare a ordinii
!n plan extern :
- Fucntia de statornicire a relatiilor interstatale
- Functia de aparare
Functiile statului erau gestionate de monar"/domn.
Elementele constitutive ale ecumenicitatii erau autocratia basileus-ului# doctrina familiei
ierar"izate de monar"i si state# pilitica fundamental pe idea unitatii privigiate dintre imperiu si
biserica.
$rincipalul factor de potentare a asumarii tiparului politic bizantin si de integrare in
ecumenicitatea imperiala# sfirmarea statalitatii romanesti a fost biserica.
Auto%rator desemneaza numai pozitia unica a basileus-ului# independent sub toate raporturile.
Auto%rateia despreinsa de idea de ecumenicitatea# attribute ai suveranitati locale independente.
Ierarhia politica: deosebirea fundamental dintre ierar"ia de status si ierar"ia politica consta in
faptul ca# in timp ce prima cuprinde personae# cea de-a doua vizeaza functiile detinute de
persoane.
$rima caracteristica a ierar"iei politice este relativa ei rigiditate.
Seful statului este domnul.
omunul era proprietar al intregului pamant al tarii.
omnul exercita atributii privind conducerea politico-administrativa# militara# &udecatoreasca si
legislative.
'ompetentele domnului erau similar cu cele ale unu monar": putere absoluta# putere personala
indivizibila si netransmisibila# obligatia de a slu&i poporul# de a face tuturor dreptate# de a fi
filantrop si generos.
Succesiunea la tron este guvernata in principatele romane extracarpatice de principiul ereditar-
electiv.
Sfatul domnesc avea competente politice# administrative si &udecatoresti. (aranta resprectarea de
catre domn a tratatelor/actelor international semnate de acesta.
regatoriile erau inalte demnitati ale statului. Exercitau atibutiuni in cadrul curtii domnesti# ca si
pe plan administrativ# &udiciar# militar. intre dregatoriile cu atributii de ordin politic erau :
- )are ban * asigura carmuirea olteniei
- )mare voievod * sef al curtii domnesti
- )are logofat * seful cancelariei domnesti
- )are vistier * veritabil ministru de finante al epocii
- )are armas * atributii in general politienesti# sef al politiei si al temnitelor
'ea mai importanta dregatorie cu atributii militare era cea de spatar# comandant al armatei sau al
cabaleriei+ dragatorile de aga si setrat.
!n categoria dragatorilor cu atributii la curtea domneasca intrau:
- $ostelnic/stratornic * are in gri&a camera de culcare a domnului
- )edelnicer* ii turna domnului apa pt spalatul mainilor la masa
- $a"arnic* se ocupa cu bautura domnului
- Stolnic * se ocupa de masa domnului si de aprovizionarea curtii
- 'lucer * aprovizionarea curtii
- Sluger * aprovizionarea cu carne
- 'omic* avea in responsabilitatea gra&durile
!nstitutia militara: oastea voievodala a avut doua categorii de efective: permanente ,curtea
domneasca- si nepermanente ,&uzii si cnezii obstilor.-
Structurile militare :
- .rupe de cavalerie
- $edestrime * mercenar/ dotati cu arme de foc
- Artilerie
- 0nitati navale
Justitia caract generale:
- 1esepararea atributiilor
- 1esepararea cauzelor civile si penale
- !nexistenta principiului lucrului &udecat
- Justitia suveranului# feudala/domaniala si ecleziastica
Legea romaneasca este mentionata prima oara intr-un document datat 23 iulie 4567+
Adunarea de stari este o institutie caracterizata pentru feudalismul European. Ea participa la
conducerea politica.
'onducerea obstilor era colectiva.
Adunarea/ sfatul oamenilor buni si batrani avea atributii de natura &uridical si militara.
'onducerea oraselor muntene era asigurata de un sfat oresenesc# format din 42 membrii 8 pargari
si un primar * &udet/sudet. Acestora li se suprapunea autoritatea vornicului de targ- comandantul
curtii domnesti din oras- sau parcalabului- cel ce strangea vama si darile pt domn.
Autonomia oraselor se expirma prin existenta unei cancelarii in care se redactau actele
orasenesti.
Autoritatea ecleziastica:
9iserica reprezenta in .: o institutie globala. )itropolitul tarii facea inconorarea si inscaunarea
domnului in cadrul unei slu&be special in catedrala mitropolitana. 9iserica ;rtodoxa era asociata
la conducerea politica a statului. !erar"izarea ecleziastica cuprindea clerul superior ,mitropolit#
episcopi# egumeni# portopopi# preoti- si clerul inferior ,ipodiaconi# citeri si cantareti-. 'lerul
poate fi impartit in doua categorii : clerul de mir ,care nu a depus &uramantul de celibatat si
traieste in mi&locul credinciosilor- si clerul monar"al ,retras din lume prin calugarie-. $ozitia
mitropilotului este una de primus inter pares.
Autoritatea suprema in stat este reprezentata de institutia domneasca.
omnia face parte# din categoria monar"iilor crestine. !manginea unei astfel de monar"ii se
structureazza pe 5 paliere care vizeaza natura puterii monar"ului# legitimitatea puterii monar"ice#
relatia privilegiata intre monar" si umnezeu# respective caracterul institutiei monar"ice.
!nsemnele monar"ului:
- costumul monarc"ic# Croit dintr-o singur bucat de stof de form circular
cea mai frecvent, simboliznd cerul sau ptrat mai rar,
simboliznd pmntul
- incaltamintea#
- panasul#
- centura# face trimitere la reprezentri ale stpnirii sexuale, ale
dependenei sau puterii genitale, ale libertii i, mai ales, ale unei relaii
cu un superior divin, politic sau spiritual
- armele# reprezint datoria acestuia de a-i apra supuii
- tronul# este simbolul universal al puterii monarhice
- coroana# este o imagine a cercului sau a Soarelui
- sceptrul este o reprezentare cosmic ce simbolizeaz universul circular i
axul su
- cupa. reprezint imaginea bolii cereti inversate, un simbol al fecunditii
i fertilitii
!odele domnesti"
!odelul cuceritorului" alexandru cel mare
!odelul cavaleresc# militar oferit de $gura imparatului macedoneam este
centrat pe trei idealuri" adevar, dreptate si indurare