Sunteți pe pagina 1din 12

Un periodic al elevilor Liceului Onisifor Ghibu Oradea - secia Jurnalism APRILIE 2014

Templu la purttor
Anti-violen
Clasa a 12-a B a Liceului Teoretic On-
isifor Ghibu a avut onoarea de a face o
vizit la Muzeul Memorial dedicat lui
Aurel Lazr.
La intrarea n muzeu ne-a ntmpinat
domnul prof. Alexandru Sanislav, care
ne-a vorbit cu nostalgie i devotament
despre portul popular, afirmnd de-
spre costumul popular romnesc c
este un templu la purttor. / pag. 10
Concursul coala non-violentse
ine de sapte ani consecutiv, el de-
venind deja o traditie. Doamna profe-
soara de geografie Camelia Timofe
este cea care se ocup de organizarea
acestui concurs. Anul acesta, clasa a
IX-a B, a crei dirigint este doamna
profesoar de istorie Livia Ivan, ne-a
reprezentat coala. / pag. 7
2 LOGO TIMES aprilie 2014
ALINA FLAVIA CRIAN. Foto: Camelia Ieremia
ARIANA BEATRICE COSMA. Foto: Camelia Ieremia LEXIA CARINA COSTIN. Foto: Camelia Ieremia
LARISA ANDRA BABO. Foto: Camelia Ieremia
Boboci n felul
3 LOGO TIMES aprilie 2014
Banchetul, Platon i
dragostea
lor
Am avut vineri, 14 martie 2014, de-
osebita plcere de a descoperi tal-
ente. Pasiunile i talentele sunt lu-
cruri care nu se discut, dar care le
aduc mplinire celor ce le au, iar celor-
lali le aduc bucurie. ntr-un interviu
luat domnului Ilie Vesa, nvtor al
clasei a III-a E din cadrul Liceului Teo-
retic Onisifor Ghibu, am descoperit c
elevii sunt capabili s uimeasc, sunt
capabili s scrie poezii.
ntrebat cum a descoperit talentul
elevilor si, domnul nvtor a spus:
n cadrul materiilor pentru clasa a III-
a exist o disciplin opional intitula-
t Literatur pentru copii. n manual,
pe lng textele literare scrise de autori
cunoscui, precum Mihai Eminescu, Ion
Creang etc., putem gsi si creaiile
unor copii. n urm cu o lun, tiind c
se apropie Ziua mamei, m-am gndit
s le dau elevilor mei ca tem o com-
punere, fie n proz, fie n versuri, cu
tema Mama. Astfel, elevii au nceput
s aduc la coal compuneri i poezii.
Un alt imbold pentru gestul meu a fost
faptul c, dup vacana de iarn, o feti-
mi-a adus un caiet cu poezii com-
puse de ea, cu ncercrile ei de a crea
poezie.
L-am ntrebat de asemenea pe domnul
nvttor ce crede c-i particularizeaz
pe elevii dnsului. Acesta, foarte mn-
dru, ne-a rspuns: Am observat c
aceia care mi-au adus cele mai de-
osebite poezii au fost, spre bucuria
mea, i cei care citesc cel mai mult,
parcurg lecturi suplimentare.
Domnul nvttor ne-a comunicat o
idee foarte interesant de-a domniei-
sale: Vznd ct de frumoase sunt
poeziile create pentru mama, m-am
gndit i la tata. Astfel, unii elevi au
creat i poezii dedicate tatlui.
ALEXIA CARINA COSTIN: mi place s
stau singur i s scriu. Scriu despre lu-
crurile la care m gndesc mereu:
mama, tata, bunicii. ARIANA BEATRICE
COSMA: Mami m ajut i tot ea m in-
spir. LARISA ANDRA BABO: Cnd
am scris despre mama, m-am gndit la
viaa mea alturi de ea.
Am avut deosebita plcere de a-i
cunoate i de a le citi creaiile. Mi-au
amintit de attea lucruri pe care cu
timpul parc le pierdem sau la care
ajungem s ne gndim tot mai rar.
CAMELIA IEREMIA
Exist voci care susin c filosofia an-
tic a atins punctul culminant al
filosofiei generale n istorie, filosofi
precum Socrate, Platon, Aristotel fi-
ind considerai mult mai valoroi pen-
tru filosofie dect filosofii din epoca
medieval, modern sau contempo-
ran. Astfel, iubitorii de filosofie anti-
c i cultur antic au avut ocazia s
se delecteze cu o prelegere filosofic
pe tema Ce este Dragostea?. Dup
Platon, susinut vineri, 14.03.2014,
de Andreea Neacu, membr al asoci-
aiei culturale Noua Acropol. Au
fost evocate dialoguri filosofice pre-
cum Aprarea l ui Socrate i
Banchetul. Voi enumera mai jos an-
umite lucruri interesante care au fost
evocate la prelegere.
n Antichitate, filosofii erau extrem de
preocupai s descopere adevrul,
noiunea de adevr fiind relativ, ea
referindu-se la calea cea mai bun sau
calea absolut bun. Platon si-a dat sea-
ma c singura unitate universal a oa-
menilor este raiunea, sentimentele fi-
ind efemere i periculoase, astfel au
cutat adevrul sub forma dialogurilor.
Cuvntul dialog etimologic provine
din greaca veche i e format din urm-
toarele cuvinte: Dia care nseamna
dou sau doi i Logos care poate
nseamna Raiune sau Cuvnt. Ast-
fel, termenul de dialog tradus mot-a-
mot nseamna dubl/dublu raiune/
gndi re/cuvnt) . Pentru ca de-
scoperirea adevrului s fie mai
usoar, filosofii antici i intersectau
raiunea, n concluzie elabolarea
ideilor i descoperirea adevrului fiind
mult mai usoar.
Dialogul este format din mai multe
intersecii de raiune, primul care inter-
vine fiind Fedru, contemporan a lui Pla-
ton care susinea despre iubire urm-
toarel e: I ubi rea ar trebui s-i
cluzeasc pe oamenii care vor s-i
trieasc frumos viaa. n plus apare i
termenul de demnitate care n DEX
este descris astfel: DEMNITTE, (2)
demniti, s. f. 1. Calitatea de a fi demn,
atitudine demn (2); autoritate moral,
prestigiu. Gravitate, mreie. 2. (Mai
ales la pl.) Funcie sau nsrcinare nal-
t n stat; rang. Din lat. dignitas, -atis
(dup demn). , demnitatea reprezint
calitatea de a decide un anumit lucru i
a accepta toate consecinele care
survin odat cu decizia ta.
A doua rai une i apari ne l ui
Pausanias, care face o distincie n ce
priveste dragostea; astfel o regsim pe
zeia dragostei i a frumuseii, Afrodita
vzut din dou unghiuri Afrodita
cereasc, simboliznd iubirea deplin,
care se formeaz n timp i care nu ine
neaprat de sentimente, i Afrodita p-
mntean, semnificnd iubirea prin
sentimente imediate, iubirea la prima
vedere: Cei care iubesc astfel iubiesc
mai degrab de dragul trupurilor, al
banilor sau onorurilor, dect de dragul
sufletelor. Cei care iubesc dupa princip-
iul Afroditei pmntene : Cei care
iubesc astfel, iubesc mai degrab de
dragul trupurilor, al banilor sau
onorurilor, dect de dragul sufletelor.
A treia raiune i aparine unui medic
Eriximahos, care susine urmtoarele :
Numai c, din meseria mea de medic,
am nvat c iubirea nu slsluieste
doar n sufletele oamenilor Iubirea se
afl n trupurile tuturor vieiutoarelor,
fie ele animale sau plante, ea se afla, as
spune, n tot ce exist.
Urmeaz raiunea luiAristofan, care
vorbeste despre mitul androginului,
susinand urmtoarele: La nceput oa-
menii erau rotunzi, cu 2 figuri, 4 brae i
4 picioare. Astfel existau fiine mixte.
Erau puternice, dar i arogante, ele n-
cercnd s cucereasc cerul i s i n-
locuiasc pe zei. Zeus vznd arogana
oamenilor, i-a pedepsit, astfel fiecare
fiin androgin a fost despicat n
doua, Apollo, fiind nsrcinat cu vinde-
carea oamenilor. De la desprirea fiin-
telor androgine, au apru oamenii, ei
cutnd partea lor lips i atunci cnd
se ntlnesc ele aspir s redobndeas-
c unitatea primar.
n finalul prezentrii apare i Socrate,
maestrul lui Platon care vorbeste de-
spre treptele iubirii. Prima treapt a iu-
birii o reprezint Formele frumoase i
armonioase. Reprezint iubirea tipic
uman, n care intervine elementul efe-
meritii umane, frumuseea i avuia.
A doua treapt: Esena lucrurilor i a
oamenilor. Reprezint iubirea dincolo
de sentimentul efemeritii, iubirea
pentru suflet. Ultima treapt, fru-
museea n sine, reprezint apogeul i
perfeciunea adus prin dragoste. n fi-
nal, adaug un citat care prin simpli-
tatea lui, evoc oceane de nelepci-
unea Dragostea l apropie pe om de
divinitate.
L.O.G.O. Paper salut iniiativa fun-
daiei Noua Acropol i incurajeaz
persoanele cu interes n filosofie i psi-
hologie s participe la acest curs. Pre-
ul pentru aduli este de 250 de RON,
pentru elevi i studeni 150 RON. Cur-
sul va dura 14 sptmni i nscrierile
se pot face la urmtorul numr de tele-
fon 0755 292 542. Cursul se desfoar
la Biblioteca Judeean Gheorghe Sin-
cai, Strada Armatei Romne nr. 1/A.
PATRICH LORINCZ
4 LOGO TIMES aprilie 2014
Student n Viena
V mai amintii de Alex Bara Wein-
berger? Ei bine, dac l-ai uitat, o s
v spunem noi cteva lucruri despre
el. A fost un elev al colii noastre, n
fosta clas XII B. n 27 februarie, n
cadrul orelor de curs, Alex i-a manife-
stat dorina s revin la noi n coal
i s ne relateze din experienele pe
care le-a trit ca student ntr-o ar
strin. Aadar, am avut deosebita
placere s l ascultm i am hotrt s
mprtim cu voi cteva gnduri.
Alex a marcat oarecum plecarea sa din
liceu inspre facultate, deoarece a apli-
cat la o facultate din Viena, iar dintr-un
numar de 60 de persoane care au apli-
cat pentru aceasta facultate, doar el,
un rus si doi nemti au reusit sa fie ad-
misi.
Este un tanar artist talentat si pasionat
de ceea ce face si afirma faptul ca
teatrul este cel pentru care m-am pre-
gatit tot timpul. Intotdeauna. Mi-am
dorit sa fac teatru deoarece pot sa
creez o piesa si sa o pun in scena asa
cum doresc. Astfel, Alex a reusit sa in-
tre la facultatea Reinhardt, implinindu-
si visul.
Un prim sfat care l-am aflat din partea
lui Alex este acela ca sa fii foarte atent
la domeniul pe care ti-l alegi pentru
facultate, deoarece de exemplu dome-
niul pe care el si l-a ales, si anume regie
teatru, este unul in care este foarte
greu sa iti gasesti de lucru, iar daca vrei
sa mergi pe un asemenea domeniu, sa
fii sigur ca iti place cu adevarat cea ce
faci, caci altfel nu vei putea ajunge la
capat. Un alt lucru pe care l-am aflat de
la Alex este faptul ca nu este foarte
usor sa iti faci prieteni intr-o tara
straina precum Austria, insa dupa ce
reusesti acest lucru, o sa afirmi ca si el
c nemtii sunt de treaba.
In ceea ce priveste conditiile de acolo,
el afirma faptul ca nu ii lipseste nimic.
Majoritatea magazinelor pe care le
frecventa in Romania le gaseste si aco-
lo si de multe ori preturile sunt mai re-
duse in comparatie cu Romania. Ne-a
mai marturisit faptul ca de multe ori nu
prea apuca sa isi gateasca, doarece
majoritatea timpului e la scoala si in
unele perioade are de patru ori pe sap-
tamana sesiuni de catre 3-4 ore. Ne mai
marturiseste faptul ca, de cand este la
aceasta facultate, face mai mult sport.
Si nu in ultimul rand, un sfat important
de care Alex ni l-a impartasit este acela
ca niciodata sa nu iti lasi ce ai de in-
vatat pe ultima suta de metri, totdeau-
na sa inveti la timp.
i multumim lui Alex pentru sfaturile si
experientele pe care le-a impartasit cu
noi si pentru vizita pe care ne-a facut-o.
GABRIELA AGA, CARMEN IUHAS
5 LOGO TIMES aprilie 2014
Palatul Schnbrunn
Catedrala Sf Stefan
Minunii n fiecare colior al Vienei
Care este cel mai frumos obiectiv tur-
istic din Viena? Sunt att de multe, n-
ct nici nu avem din care sa alegem,
ns un lucru este sigur: Viena are o
ofert cultural att de bogat, nct
a devenit un adevrat magnet pentru
toi turitii si curioi pentru art!
Parcul Prater este unul dintre cele mai
frumoase parcuri de distracii .E practic
un univers destinat copiilor i celor cu
suflet de copil. Lungimea parcului este
de 6km. Nu are cum s nu te impre-
sioneze prin varietatea distraciilor
oferite, aici gseti tot ce vrei i apoi
mai dai de un lucru care i atrage aten-
ia. De exemplu, Castelul Bntuit, unde
vezi tot felul de personaje care incearca
sa te sperie, un tobogane imense,ces-
cue miscatoare etc..E bine de tiut i
sezonul n care vei gsi parcul plin de
oameni: 15 martie 31 octombrie, aa
c dac vei alege Viena pe timp de iar-
n s nu v ntrebai de ce prin parc se
plimb doar doi localnici i toate n-
vrtitorile sunt nchise de ceva timp.
Palatul Schnbrunn este extrem de fru-
mos. Inca din exterior totul este impre-
sionant :grdinile colorate, covoarele
de flori sau fntnile arteziene din
parc.Revenind la interior palatul are
1441 camere, din care doar 45 pot fi
vizitate. Va sfatuiesc s vizitai: Sala
Oglinzilor, Cabinetul Chinezesc, Cam-
era Millionen i ce v mai face cu
ochiul. Asta pentru c pe lng camere
avei de vzut i Grdina Zoologic i
cnd spun Grdin Zoologic nu m
refer nici pe departe la una de tipul
celor din Romnia.
Imaginai-v c a fost premiat ca fiind
una dintre cele mai moderne din n-
treaga lume i aici triesc fericite peste
500 de animale.
Dac dorii s capturai cteva fo-
tografii panoramice ale Vienei, Donau-
turm este, fr ndoial, cea mai buna
alegere. Acest turn de comunicaii este
cea mai nalt structura de sine stt-
toare din tar i ar putea reprezenta cel
mai inalt loc n care ai ajuns n vacana
ta. Dou lifuri de mare vitez v duc la
150 de metri deasupra solului, unde se
afl o punte de observaie. De acolo, v
putei bucura de o panorama de 360 de
grade asupra Vienei, precum i a fluviu-
lui Dunrea i Insula Dunarii. n plus,
exist dou restaurante panoramice
chiar deasupra puntii de vizualizare, n
cazul n care dorii s bei o ceac de
cafea sau s v odihnii.
Catedrala Sf Stefan a fost subiectul
multor carti, poze si studii. Unicitatea
catedralei precum si multitudinea de
detalii fac din catedrala Sf Stefan, o co-
moara a arhitecturii. Altarele, arcadele,
turnurile, imaginile: fiecare detaliu are
scopul si istoria sa. Clopotul catedralei
este unul din cele mai mari din lume si
a fost facut din fierul obtinut dintr-un
tun capturat de la turci in anul 1683.
Clopotul rasuna in fiecare an in oras
anuntand venirea Anului Nou.
DAVID LARISA, ROXANA COPIL
6 LOGO TIMES aprilie 2014
O nou cas pentru expoziia de portrete
Un mr pe zi, o via sntoas
n data de 26 februarie 2014, expozitia
de portrete a fost mutat de ctre elevi
din clasa a XII-B de la Liceul Teoretic
Onisifor Ghibu, Camelia Ieremia i
Patrich Lorincz, la Biblioteca Jude-
ean Gheorghe incai din Oradea.
Fotografiile au fost realizate de catre
Andrei Tiburca i au fost expuse anteri-
or in Galeria de Arte Vizuale din
Oradea, din data de 20 februarie 2014.
Biblioteca Judeteana este deschisa in
cursul saptamani de luni pana vineri,
intre orele 8:00 19:00. Domnul Paul
Zot de la Biblioteca Judeteana Gheo-
rghe Sincai ne-a spuns ca sunt foarte
incantati ca au putut expune aceste
portrete, pentru a fi vizualizate de
toate persoanele care viziteaza bib-
lioteca lor.
MARCO FABRIS, SORIN BUDA
n sala festiv a Colegiului Naional
Mihai Eminescu au fost premiai
ctigatorii concursului Un mr pe zi,
o via sntoas, organizat de In-
spectoratul Scolar Judetean Bihor si
finantat de Consiliul Judetean Bihor.
Concursul s-a adresat tuturor scolilor
din judet si a presupus realizarea unei
machete si a unui desen. Scopul lui a
fost ca beneficiarii merelor, copiii, sa
constientizeze rolul pe care il are o ali-
mentatie bazata pe fructe si legume in
mentinerea sanatatii.
La festivitatea de premiere au partici-
pat reprezentanti ai ISJ Bihor. Premiul I
a constat intr-un schelet uman de 1,70
m inaltime, premiul al II-lea in mulaje
modele de ochi si inima, iar premiul al
III-lea intr-un model de creier uman.
Premiul al II-lea a fost obtinut de
echipajul scolii noastre: elevele Cristina
Pobirci (clasa a IV-a D) si Antonela Bo-
tau (clasa a IV-a C), pregatite de doam-
nele invatatoare Rodica Farcas si Flori-
ca Pirtea.
Modelele de ochi si inima castigate la
concurs au sporit numarul resurselor
materiale care doteaza laboratorul de
biologie al scolii noastre si pot sprijini
elevii in dobandirea cunostintelor
privind aceste organe umane.
LAVINIA CARI, DAIANA DUME
7 LOGO TIMES aprilie 2014
Foto: COSMIN ANGHELACHE
De apte ani
mpreun!
O ans la renume
Student la Relaii
Internaionale i
Studii Europene
n 11 martie am gzduit n Sala Festi-
v a colii nostre pe cteva din
reprezentantele Facultii de Istorie,
Relaii Internaionale, tiine Politice
i tiinele Comunicrii Departa-
mentul de Relaii Internaionale i
Studii Europene, care ne-au oferit ct-
eva informaii utile cu privire la aceste
specializri.
In cadrul acestui departament ne-au
fost prezentate si specializari precum:
Relatii Internationale si Studii Eu-
ropene in limba engleza, ca si Studii de
Securitate. Aceste specializari ne ofera
sansa practicii de specialitate si apli-
catii de teren.
Pr i n di s c i pl i na Pr a c t i c a de
specialitate, se pun in practica notiu-
nile teoretice acumulate. Pe parcursul
a cinci semestre,fiecare student desfa-
soara un stagiu de practica, cu 8 ore de
stagiu saptamanal, prin participarea la
conferinte, mese rotunde si seminariii
la institutiile publice si private din
Oradea si judetul Bihor, precum Pri-
maria Municipiului, Consiliul Judetean
etc. In cadrul specializarii Relatii Inter-
nationale si Studii Europene si Studii
de Securitate, studentii beneficiaza de
aplicatii de teren. Astfel, in primul an
studentii viziteaza Regiune de Dez-
voltare Nord-Vest (indiferent de spe-
cializare), in anul doi se viziteaza prin-
cipalele institutii ale puterii de stat din
Romania, iar in anul trei se descopera
institutiile Uniunii Europene, vizitand
sediile acestora, ca si centrul ONU.
Aceste specializari sunt acreditate, cu
posibilitatea de continuare a studiilor
prin studii universitare de masterat si
studii de doctorat. De mentionat faptul
ca, prin programele de practica din
fiecare an de studiu, studentii sunt
repartizati la diverse institutii si soci-
etati comerciale, pentru ca in timpul
facultatii sau dupa absolvire acestia sa
poata fi angajati ca specialisti in dome-
niul absolvit. Ca si criterii de admitere,
se cere media de la bacalaureat 25% si
75% media celor patru ani de liceu la
disciplinele Limba si literatura romana,
Istorie, Geografie, Limbi straine.
Pentru mai multe informatii, accesati
www.igri.ro , e-mail: secretariat@igri.ro
sau secretariatul din str. Universitatii
nr. 1 , Campus II, pav. V, parter.
LAURA TAU
n data de 20 martie 2014, a avut loc
concursul coala non-violent, n inc-
inta Liceului Teoretic Onisifor Ghibu.
Acest concurs s-a desfasurat timp de
sapte ani consecutiv, devenind deja o
traditie. Doamna profesoara de ge-
ografie Camelia Timofe este cea care
se ocupa de organizarea acestui con-
curs.
Anul acesta, clasa a IX-a B, a carei dirig-
inta este doamna profesoara de istorie
Livia Ivan, ne-a reprezentat scoala. Din
clasa IX B au fost alesi de catre aceasta
cinci elevi: Beniamin Popa, Ramona
Farcas, Larisa Fulop, Gabriel Gardan si
Robert Pup, care au muncit impreuna
timp de doua saptamani, ca sa obtina
rezultate nemaipomenite.
La concurs s-au inscris 13 scoli, dintre
care 12 au fost prezente la desfasurare.
Fiecare scoala a fost reprezentata de
catre cinci elevi, care au fost supusi
unor probe. Prima proba a fost cea a
eseurilor, fiecare scoala trebuind sa al-
catuiasca un eseu. Cei din clasa IX B a
liceului nostru au realizat un eseu de-
spre abandonul copiilor de catre parin-
ti. Cea de-a doua proba a fost cea artis-
tica, unde fiecare colectiv a realizat
cate o sceneta, in care au pus in evi-
denta violenta fizica si verbala, atat cea
din scoala, cat si de pe strada. Sceneta
si-au realizat-o singuri, traind prima
data intamplarile, iar apoi cu ajutorul
dirigintei lor au transcris-o pe hartie.
Proba teoretica, cea de-a treia, nu a
fost deloc grea, spun cei din liceul nos-
tru. Pentru aceasta proba, toti partici-
pantii au avut de invatat 68 de pagini
referitoare la scoala non-violenta si la
siguranta pe internet. Proba a patra a
fost desenul, proba in care cei cinci ele-
vi din scoala noastra au reprezentat vi-
olenta transmisa din generatie in gen-
eratie. Prin acel desen, cei din clasa a
IX-a B au vrut sa scoata in evidenta fap-
tul ca violenta nu ne ajuta la nimic, ci
doar se perpetueaza.
Unul dintre cei cinci participanti la
acest concurs a spus: A fost o experi-
enta constructiva pentru noi, din care
am avut foate multe lucruri de invatat,
si asteptam cu nerabdare si etapa ur-
matoare de anul viitor, in care cu sigu-
ranta vom fi mult mai buni.
Noi suntem multumiti de colegii nostri
care ne-au reprezentat cu onoare
scoala, castigand locul 7, mentiune.
LOREDANA FARCA
Pe data de 19 martie, n cadrul colii
noastre a avut loc o prezentare a Fac-
ultaii de Arte din Oradea. Acesta fac-
ultate le ofera studentilor ei sansa de
a studia pictura, sculptura, designul si
fashion-designul.
Reprezentatii acestei facultati ne-au in-
curajat sa urmam acesta facultate ,
deoarece aceasta ne ofer ansa de a
ne afirma pe plan profesional si social,
prin libera noastra exprimare si prin
unicitatea noastra.
Acestia ne-au povestit despre diferiti
elevi ai Facultatii de Arte, care au reusit
sa isi deschida propriile ateliere si ast-
fel sa dea startul unor afaceri de
succes.
COSMIN ANGHELACHE
8 LOGO TIMES aprilie 2014
PATRICH LORINCZ
Foto: GABRIELA AGA
Foto: GABRIELA AGA
Prof. LAURA LAZR. Foto: MARCO FABRIS
YouthBank,
sprijinul ideilor
valoroase
Cadouri dup
simulri!
Zilele acestea am reusit sa stam de
vorba cu un elev al liceului nostru, cu
Patrich Lorincz, caruia i-am pus cate-
va intrebari in legatura cu o organiza-
tie care se numeste YouthBank.
REPORTERI: Ce este YouthBank?
PATRICH LORINCZ: YouthBank este un
program de antreprenoriat non-formal
lansat in peste 22 de tari din Europa,
inclusiv in Romnia.
REPORTERI: Cu ce se ocup?
PATRICH LORINCZ: Scopul YouthBank
este de a finanta ideile valoroase ale
tinerilor si de a le face cunostinta tiner-
ilor cu antreprenoriatul non-formal.
REPORTERI: Ce avantaje avem dac
alegem YouthBank?
PATRICH LORINCZ:In primul rand,
YouthBank este un program non-for-
mal; astfel, tinerii pot sa munceasca in
largul lor, fara ca sa fie stresati de catre
adulti. In al doilea rand, YouthBank
ofera un suport practic si eficient, ofera
consiliere specializata si sprijin moral.
REPORTERI: Cum putem intra in
aceasta organizatie?
PATRICH LORINCZ: In fiecare an sunt
alesi membrii noi, printr-un concurs de
dosare si interviu. Orice liceean poate
sa intre, atat timp cat este motivat, plin
de imaginatie si dornic de munca si
distractie.
REPORTERI: Ce activitati finanteaza
YouthBank?
PATRICH LORINCZ: YouthBank finan-
teaza ideile cu impact benefic asupra
societatii, ideile originale si creative.
Daca consideri ca ai o idee benefica
pentru societate, atunci poti sa aplici
pentru o finantare pana in data de
7.03.2014. Tot ce trebuie sa faci este sa
completezi formularul care este afisat
pe site-ul www.oradea.youthbank.ro
au consemnat GEORGE HODIAN i
ANDREI ONIL
n 10 martie, n cadrul orei de Latin
cu doamna dirigint Laura Lazr, noi,
fetele din 12 B, am avut parte de o
surpriz placut din partea colegilor
notri i nu numai.
Bieii din clasa noastr s-au gndit s
ne surprind cu o atenie cu ocazia zilei
de 8 Martie i pentru a ne relaxa dup
stresul simulrilor care au avut loc sp-
tmna trecut, oferindu-ne flori. Vrem
s-i mulumim i doamnei dirigint,
care ne-a pregtit o mic gustare
fiecreia dintre noi.
Aadar, am nceput sptmna zm-
bitoare i cu o bun-dispoziie pe care
dorim s o pstrm toat sptmna.
Le mulumim bieilor i pe aceast
cale pentru atenia acordat.
GABRIELA AGA, CARMEN IUHAS
9 LOGO TIMES aprilie 2014
MDLIN BERDEA
i dorete un ansamblu propriu
Mdlin Berdea este elev n clasa a
11-a A, la profilul intensiv englez.
Acesta ne-a acordat un scurt interviu,
care are la baz paii parcuri n
lumea dansului, n cadrul Ansamblu-
lui Criul.
REPORTER: De la cati ani ai inceput sa
dansezi?
MDLIN BERDEA: Am inceput sa
dansez de la varsta de 8 ani, deci de
aproximativ 10 ani jumate.
REPORTER: Unde ai luat cursuri de
dans?
MDLIN BERDEA: In clasele 1-4 am fa-
cut dans in Cantemir, iar din clasa a-5-a
pana in prezent la Ansamblul Crisul.
REPORTER: Cate repetitii ai pe sapta-
mana?
MDLIN BERDEA: Am de doua ori pe
saptamana, 5 ore. In trecut faceam
peste 10 ore.
REPORTER: Din ce regiune provin
dansurile populare? Ce alte stiluri de
dans practici?
MDLIN BERDEA: Cele populare sunt
de Cluj, Codru, Oas, Bihor, Oltenia,
dans unguresc, dar si dans internation-
al.
REPORTER: Te-ai gandit sa predai cur-
suri de dans, avand o experienta de
zece ani in spate?
MDLIN BERDEA: Sa stii ca sunt in-
structor de dou luni la o trupa de in-
cepatori. Dupa ce termin scoala, vreau
sa ma duc in Cluj, la Academia de Muzi-
ca Gheorghe Dima, dupa patru ani
primesc diploma de maestru coregraf,
iar apoi imi doresc sa am propriul meu
ansamblu.
REPORTER: In afara de dans, mai ai si
alte hobby-uri?
MDLIN BERDEA: Cant de cateva luni
si sunt decis sa merg mai departe si cu
cantatul, imi place mai mult sa cant de-
cat sa dansez. Talentul il mostenesc de
la tatal si unchiul meu. Momentan, nu
cant decat la majorate, dar pe viitor
vreau sa-mi fac o formatie si sa cant si
la nunti. Cant si la acordeon, sunt anul
3 la Facultatea de Muzica Populara,
acesta va fi ultimul an, dupa care voi
primi o diploma. Dar nu cant la el decat
pentru mine.
a consemnat OTILIA TRIFA
10 LOGO TIMES aprilie 2014
Templu la
purttor
Premii simbolice
Cu ocazia escapadei noastre la Muzeul
Aurel Lazar, clasa a 12-a B a partici-
pat la un concurs organizat de catre
domnul Alexandru Sanislav, prin care
spera sa ne stimuleze si sa ne creasca
aprecierea fata de poporul si cultura
noastra. Concursul a constat in
gasirea a cat mai multe simboluri pe
costumele populare, exponate in inc-
inta muzeului.
Cea care a gasit cele mai multe sim-
boluri este Roxana Ivan, urmata de An-
dra Horge si Lorincz Patrich, toti trei
elevi ai Liceului Teoretic Onisifor
Ghibu din clasa 12-B. Castigatorii au
fost premiati fiecare cu un medalion
reprezentand un simbol Axis Mundi.
Domnul Sanislav ne-a citit dintr-o carte
scrisa de Publius Ovidius Naso, care
afirma in timpul exilului sau la Tomis,
despre teritoriul nostru, ca acolo sunt
nele lumii, dovedind inca o data
ca i-am lasat cu mult in urma pe sume-
rieni si babilonieni in ceea ce priveste
scrisul.
BIANCA CIORDA, CASIAN GAVRA
- continuare din pag. 1 -
Elevii au putut s afle informaii val-
oroase despre istorici strini care au
demonstrat c n ara noastr s-au de-
scoperit simboluri cu o vechime de
12.600 de ani, cu mult naintea marilor
civilizaii. Istorici precum Maria Gimbu-
tas, Zsfia Torma au demonstrat c n-
tia civilizaie n Europa s-a aflat la
Dunr e , i nt i t ul at c i v i l i z a i a
dunrean. Haral Harmann a fost un
celebru lingvist care a vorbit pe aceast
tem i Marco Merlini a scris chiar un
studiu despre cum scrisul s-a nscut n
ara noastr acum peste 7.000 de ani. A
fost o lecie de istorie i folclor extrem
de util.
Dup discursul emoionant al domnu-
lui Sanislav, am vizitat muzeul, care ni
s-a parut extraordinar, pentru ca am
avut ocazia de a vedea porturile popu-
lare cu semne vechi de mii de ani si
casa memoriala a lui Aurel Lazar. Toto-
dat, am avut deosebita plcere de a
vedea simboluri de peste 12.000 mii de
ani, dup cum a afirmat domnul
Sanislav: Avei ocazia acum i aici s
v ntlnii cu templele la purttor ale
bunicilor, strbunicilor i str-strbuni-
cilor votri din ara Criurilor.
ncheiem cu un citat ce i aparine lui
Ioan Sorin Apan, profesor de fizic i
teologie, etnograf i folclorist: Costu-
mul popular romnesc este un templu
la purttor.
ANDRA HORGE, PATRICH LORINCZ
11 LOGO TIMES aprilie 2014
Comportament
sntos, via
sntoas
Universitatea
Agora din Oradea
Universitatea Agora din Oradea fost in-
fiintata pe data de 27 mai 1999, a luat
fiin la Oradea Fundaia Agora, ca or-
ganizaie non-profit, neguvernamenta-
l, apolitic, independent, cu caracter
umanitar, cu scop nepatrimonial, care
este nscris n Registrul asociaiilor i
fundaiilor, devenind astfel persoan
juridic de drept privat.
Diplomele sunt recunoscute n Rom-
nia i Uniunea European , prin Minis-
terul Educaiei Naionale .
Universitatea Agora organizeaz studii
universitare de licen la 4 programe
(specializri) acreditate/ autorizate:
Drept (4 ani, nvmnt cu frecven,
100 locuri, acreditare, diplom de li-
ceniat n drept)
Contabilitate i informatic de gestiune
(3 ani, IF, 100 locuri, acreditare, diplo-
m de liceniat n tiine economice)
Management (3 ani, IF, 100 locuri,
acreditare, diplom de liceniat n ti-
ine economice)
Poliie local(3 ani, IF, 100 locuri, autor-
izare, diplom de liceniat n tiine ad-
ministrative)
Pentru fiecare program sunt alocate
cate 20 de locuri gratuite (burse Agora)
si 100 de locuri cu taxa.
Taxa de colarizare este de 500 Euro, cu
condiia ca studentul s efectueze pla-
ta integral a taxei de colarizare pn
la nceperea anului universitar pentru
care se achit taxa, respectiv 1 oc-
tombrie.
Universitatea Agora acorda burse de
merit celor mai buni studenti , burse
sociale si burse Agora. Aceste burse se
acorda pe baza unui interviu de ad-
mitere .
Pentru mai multe informatii intrati pe
site-ul universitii: www.univagora.ro
sau la sediul: Piaa Tineretului nr. 8,
Oradea.
BIANCA CIORDA, CASIAN GAVRA
Directia de Sanatate Publica Bihor
desfasoara, in parteneriat cu Liceul
Teoretic Onisifor Ghibu Proiectul
National Viata, avand ca obiectiv
general adoptarea de catre copii a
unor comportamente sanatoase:
servirea zilnica a micului dejun,
cresterea consumului de fructe si
legume, incurajarea consumului de
apa, cresterea implicarii in activitatile
fizice.
In cadrul proiectului sunt implicati 506
elevi si 22 de cadre didactice din uni-
tatea noastra. Coordonatorul de
proiect la nivelul scolii, prof. Rodica
Farca, ne-a exemplificat cateva activi-
tati teoretice si practice realizate in cur-
sul lunii aprilie: prezentari, dezbateri,
jocuri didactice , concursuri, lectii , de-
sene, picturi, machete, preparare si
consum de salate.
Prin aceste activitati s-au urmarit for-
marea si intarirea unor comporta-
mente pozitive in randul elevilor
privind alimentatia si practicarea activ-
itatii fizice, avand in vedere faptul c
obiceiurile sanatoase deprinse in copi-
larie reprezinta o premisa a dezvoltarii
optime , atat in plan fizic, cat si intelec-
tual.
LAVINIA CARI, DAIANA DUME
12 LOGO TIMES aprilie 2014
GEORGE MANGRA
Dansatorii de aur
de la Ghibu
Ratare la
limit
Smbt, 26 aprilie, Timioara a de-
venit capitala dansului modern. Orga-
nizat de IFMD Romnia, Campionatul
Naional de Dans Modern a reunit la
start peste 550 de competitori din trei
ri (Romnia, Ungaria i Serbia), m-
prii pe patru categorii de vrst i
11 stiluri de dans.
Echipele de dans ale Liceului Teoretic
Oni s i f or Ghi bu au concurat
impecabil, reuind clasri meritorii i
cel mai important calificarea la com-
petiia final: Campionatul Mondial de
Dans Modern, care va avea loc la sfri-
tul lunii iunie la Budapesta.
Astfel, la Ballroom mini- Two4Dance
Locul I
Fantezie coregrafica -junioare LOGO
DANCE ELITTE Locul I
Free Show youth LOGO DANCE
Small Group Locul I
Fantezie coregrafica youth LOGO
DANCE SWEETY Locul II
Street Dance youth FUTURE LOGO
Locul II
Disco Dance Mini Solo Pantea
Adriana Locul III
Fantezie coregrafica youth - solo
Ciuta Daria Locul III
Fantezie coregrafica Mini - solo Pan-
tea Karina Locul III
Show Dance Mini LOGO DANCE Flu-
turasi Locul VI
Prof. DANA MARINU
n 24 februarie, la LPS Bihor a avut loc
un campionat de fotbal la care a par-
ticipat si liceul nostru. Din pcate, nu
am reusit sa ne calificm, desi echipa
a dat tot ce a putut pentru a obtine
victoria. Cu ocazia acestui eveniment,
i-am luat un scurt interviu lui George
Mangra, elev al liceului nostru in clasa
XI B, care a participat la acest campi-
onat.
REPORTERI: Ce adversari ati avut?
GEORGE MANGRA: Am fost in grupa cu
LPS Bihor si cu Liceul Teoretic Lucian
Blaga Oradea.
REPORTERI: Care au fost rezultatele?
GEORGE MANGRA: Ghibu-Blaga 4-3,
LPS-Blaga 2-0, Ghibu-LPS 3-3. Meciuri
echilibrate; din cele trei echipe, doar
LPS Bihor s-a calificat la faza nationala.
REPORTERI: Cum ti s-a parut echipa
liceului nostru?
GEORGE MANGRA: Toti jucatorii s-au
daruit, dar datorita ghinionului, am
pierdut calificarea la un singur gol
diferenta.
Ii multumim lui George Mangra pentru
interviul acordat si ne pare rau ca liceul
nostru nu a reusit sa obtina victoria.
au consemnat NICOLAE FRIL i
BOGDAN GAVRI