Sunteți pe pagina 1din 12

Antonio Beili Facultatea de Arhitec

tura si Constructii
Un periodic al elevilor Liceului Onisifor Ghibu Oradea - secia Jurnalism MAI 2014
Rmas bun, Ghibu!
Catalogul, clasa, colegii i profesorii i-
au luat rmas bun de la absolvenii
claselor a XII-a, vineri, 30 mai 2014, care
au pornit pe un nou drum, unul mai di
fcil dect cel pe care l-au ncheiat. Au
avut ultimul sunet de clopoel, care a
sunat special pentru ei, dar i ultima ora
de dirigenie, n care s-au druit
diplome, s-au depnat amintiri si si-au
luat adio de la bncile care vor gzdui
ali dornici s parcurg drumul cunoat
erii. Au avut alturi de ei prini, frai,
rudenii sau cunotine care i-au felicitat
si le-au urat succes pentru urmtorul ob
stacol pe care il vor avea de trecut, si
anume bacalaureatul, dar si in via. /
pag. 5
Elevii Seciei de Jurnalism a Liceului
Onisifor Ghibu i-au provocat pe tinerii
din ora s se fotografeze n locuri sau
n faa unor cldiri reprezentative pentru
reedina Bihorului. Premierea a avut loc
n 23 mai, de la ora 14, in foaierul
Teatrului Regina Maria. DIGI24 a
acoperit concursul de fotografe Oradea
in my selfe cu dou materiale. / pag. 2
2 LOGO TIMES mai 2014
Madalina Mihes Liceul Teoretic On
isifor Ghibu
Locul 2 Florina Pantea Facultatea
de Arhitectura si Constructii
Locul 1 Ioana Hosu Liceul Teoretic Onisifor Ghibu
Locul 1 Cristina Talpos - Facultatea de Arhitectura si Constructii
Bogdan Pop Facultatea de Arhitectura si Constructii
Ctigtorii concursului de selfie-uri
Juriul a deliberat i a fcut socoteala
feedback-urilor primite de la public. Pre
miile sunt urmtoarele: Premiul 1
Cristina Talpo, Premiul 2 Florina
Pantea, Premiul 3 Bogdan Petril. Juri
ul a mai acordat patru premii in valoare
de cte 50 de lei urmtorilor: Beili Anto
nio, Damian, Robert Vieru, Bogdan Pop.
De asemenea, s-a convenit s acorde un
premiu de creativitate fotografei trimise
de Alexandra Rusz.
La votul publicului, clasamentul este ur
mtorul: Locul 1 Ioana Hosu (2135
like-uri), Premiul 2 Ionu Emanuel
(1706), Premiul 3 Larisa Bostan (624).
S-au mai atribut patru premii a ctre 50
de lei urmtorilor: Mdlina Mihe, Lor
incz Patrich, Andreea Vestale, Rzvan
Tirla.
3 LOGO TIMES mai 2014
Echipa de dezbateri a Liceului Onisifor Ghibu este format din Bianca Gligor,
Ctlin Dulu i Ioana Nistor
NICOLAE FRIL
Ateapt
urmtoarea
olimpiad
Ghibu dezbate
Pe data de 17 i 18 mai a avut loc faza
zonal a concursului de dezbateri ntre
licee Tinerii dezbat, organizat de Min
isterul Educaiei i ARDOR. La aceast
etap au participat 18 echipe din patru
judee, zece din Bihor, printre care i
liceul nostru, ase din Maramure, una
din Slaj i una din Satu Mare.
Liceul nostru a fost reprezentat de
echipa format din Ctlin Dulu, Ioana
Nistor i Bianca Gligor, coordonai de
ctre doamna profesoar Sandor Lilla.
Dup un nceput bun ncununat cu vic
torii mpotriva Liceului Lazar si teiului,
au avut loc partidele decisive cu liceele
Emanuil Gojdu din Oradea i Mihai Em
inescu din Satu Mare.
Dupa doua meciuri grele i echilibrate
din punct de vedere al valorii, echipa
noastra a fost nvinsa la o diferen de
cateva sutimi. Elevii notri au fost
nevoii s fac fa unui stil de dezbatere
foarte agresiv al Liceului Gojdu i
elevilor experimentai din Satu Mare,
ambele nereuind s se impuna semni
fcativ n faa liceului nostru.
Echipa noastr a reuit s obtina un re
s pe c t abi l l oc 6 di n 18 e chi pe
participante, locul 1 find obinut de
catre Liceul Mihai Eminescu din
Oradea, iar locul doi de catre Satu Mare,
una din adversarele noastre.
Dei pentru prima oar n aceasta com
petiie, coala noastr a reusit s fac o
bun impresie i s i deschid o nou
poart catre un nou tip de educaie att
de apreciat in Occident. ntrebarea care
ramane este daca Ghibu va reui n con
tinuare s i croiasc un drum catre noi
culmi pe aceast ramur a educaiei
asta numai de noi depinde.
COSMIN ANGHELACHE
Nicolae Fril, elev al Liceului Teoretic
Onisifor Ghibu, a obinut rezultate con
siderabile la Olimpiada naional de
german. Cum s-a descurcat vom afa
n acest interviu.
REPORTER: Cum a fost la olimpiad?
NICOLAE FRIL: Am luat 37 de
puncte dintr-un maxim de 50. Mai
aveam nevoie de 3 puncte ca s primesc
meniune. Din cei 185 de participani
am fost al cincilea.
REPORTER: Te-ai pregtit intens?
NICOLAE FRIL: Da, m-am pre
gtit intens cu ajutorul doamnei profe
soare Szabo Judith. Am inceput din timp
pregtirile, am efectuat o mulime de ex
erciii. Pregtirile au fost bune si au de
curs normal.
REPORTER: Cum au fost adversarii
ti?
NICOLAE FRIL: Nu am avut ad
versarii, am fost prieteni, nu a existat o
rivalitate aa de intens. Cu muli dintre
participani am legat prietenii cu care
pstrez legtura.
REPORTER: Cum ai fost primii?
NICOLAE FRIL: Au fost foarte os
pitalieri. Toi s-au comportat foarte fru
mos cu mine la internatul unde am fost
cazat.
REPORTER: Eti mulumit de rezultat?
NICOLAE FRIL: Nu sunt mul
umit. dar m voi strdui s iau rezultate
mai bune.
REPORTER: Cum i s- a pr ut
subiectul?
NICOLAE FRIL: Subiectul a fost
mediu. Am ntmpinat difculti la
partea a treia a probelor individuale, i
anume eseul.
REPORTER: Cum i s-a prut aceast
olimpiad?
NICOLAE FRIL: A fost o experi
en foarte fain, atept cu nerbdare ur
mtoarea olimpiad. mi voi da silina s
particip i la anul.
a consemnat GABRIEL BOLOJAN
4 LOGO TIMES mai 2014
GIULIA TUDUC
Fulg de nea (quilling)
mpletirea
talentelor
Sunt mult mai modeti ca noi!
tiind despre talentul doamnei profe
soare de englez Lucia Cighir de a face
origami, dar i quilling , am decis sa-i
luam un interviu, pentru a afa mai
multe detalii despre aceast arta de a
mpodobi lucrurile ntr-un mod per
sonal i rapid.
REPORTERI: Care este diferena dintre
origami i quilling?
Prof. LUCIA CIGHIR: Origami implic
modelarea unor buci sau foi de hrtie
n diferite forme tridimensionale fori,
animale, cutii de bijuterii, obiecte arti
zanale mai mari i combinaii de uniti
i elemente. Quilling nseamn folosirea
unor fii de hrtie de aproximativ 3-5-7
mm i de lungimi diferite, care se uti
lizeaz pentru confecionarea de felici
tri, ornamente pentru brad, suport pen
tru lumnri, mbrcarea unor forme
din polistiren (ou de Pate, globuri de
Crciun) i alte obiecte decorative
(ornarea unor cutii, cercei, tablouri etc.).
REPORTERI: De unde ai nvat arta
de a face quilling?
Prof. LUCIA CIGHIR: Primele idei i
tehnici de lucru le-am descoperit pe In
ternet. Ulterior, am achiziionat cteva
crticele cu modele de quilling i am n
ceput s pun n practic instruciunile
din cri.
REPORTERI: Care este cel mai difcil
model pe care l-ai creat?
Prof. LUCIA CIGHIR: Anul acesta am
decorat un ou din polistiren, care nu a
fost chiar difcil de realizat din punct de
vedere tehnic, dar a necesitat foarte
multe uniti. n consecin, mi-a luat
incomparabil mai mult timp fa de alte
modele.
au consemnat FLAVIU ALBU i
BOGDAN GAVRI
O vizit n afara rii i poate aduce
foarte multe avantaje. i poate deschide
ochii cu privire la felul in care ar trebui
sa fe lucrurile acasa, te ajuta sa intelegi
ca exista mari diferente intre oameni.
Oare e chiar aa de mare diferena sau
doar ni se pare noua? Giulia Tuduc, ele
va in clasa a 10-a B, a fost de curand
plecata in Italia, sa vedem cu ce impre
sii a rmas.
REPORTER: Giulia, iti multumesc pen
tru acest interviu. Primul lucru pe care
as vrea sa il afu este care a fost scopul si
durata vizitei tale in Italia?
GIULIA TUDUC: Am plecat in Italia
deoarece prinii mei locuiesc acolo si
am hotrt sa le fac o vizita de 3 sapta
mni la fel ca in fecare vacant in pe
rioada sarbatorilor pascale.
REPORTER: Crezi ca exista o diferenta
mare intre felul nostru de a f si cel al
italienilor?
GIULIA TUDUC: Categoric! Vizitez
Italia in fecare an de ceva timp si pot
spune ca diferentele dintre noi si italieni
sunt majore, din toate punctele de
vedere. In primul rnd, cei de acolo sunt
mult mai modesti dect noi, nu pun pre
pe lucrurile materiale asa cum, din
pcate, facem noi. In al doilea rnd, ori
unde ai merge acolo, in orice instituie,
esti mult mai respectat si mai ajutat dect
la noi! Cred ca toi cei plecai dincolo
pot sa confrme asta !
REPORTER: Care consideri ca este mo
tivul pentru care Italia se afa in fata
Romniei?
GIULIA TUDUC: Asa cum am men
ionat si la ntrebarea anterioar, stilul
lor de viaa si mentalitatea sunt mult mai
presus dect ale noastre. Asta cred ca ii
face sa fe superiori nou!
REPORTER: Cum e tratat un romn in
Italia? Peste tot in tara este la fel?
GIULIA TUDUC: E evident ca peste tot
in lume se fac diferene, dar dac ne
rezumam doar la italieni, atunci pot
spune ca ei te cunosc imediat dac esti
un strin Dac te integrezi in cercul lor,
ei te accept, sunt sociabili. Romanii
sunt tratati bine din punctul meu de
vedere. Si da, peste tot in ar este la fel !
REPORTER: Cum sunt oamenii de aco
lo? Au o viata mai grea comparativ cu
cea a unui roman care traieste in Roma
nia?
GIULIA TUDUC: In nici un caz! Se
triete mult mai bine dincolo dect la
noi ! Oamenii sunt pltii mult mai bine
dect aici si asta ii face sa i permit mai
multe fata de romnii care triesc in Ro
mnia. Avnd in vedere situaia rii
noastre, aici nu prea ai un viitor bun in
comparaie cu ceea ce te ateapt
dincolo!
REPORTER: Daca ar f sa alegi, unde ai
prefera sa traiesti aici sau in Italia? De
ce?
GIULIA TUDUC: In momentul de fata,
prefer sa ramn aici pana la terminarea
liceului, dar s-ar putea ca in viitor sa
merg in Italia, poate chiar la facultate.
Asa cum am mai spus, in Italia ai mult
mai multe posibilitati, ai un viitor asigu
rat.
REPORTER: Cum iti petreci timpul in
Italia?
GIULIA TUDUC: O mare parte din
timp il petrec cu prinii, avnd in
vedere ca ii vad foarte rar, dar si cu pri
etenii .Vizitez locuri care le-am ratat in
anii anteriori, shopping, diverse activiti
mpreuna cu familia . Nu ai timp sa te
plictiseti :))
REPORTER: Ai avut ocazia sa vizitezi o
mare parte din Italia? Daca da, care
crezi ca e tara mai frumoasa Romania
sau Italia?
GIULIA TUDUC: Da, chiar am vizitat o
mare parte din Italia, este superba, chiar
dac mi-au mai scpat cteva locuri pe
care mi-am propus sa le vizitez cnd voi
merge din nou. Stii cum e, Nicieri nu e
ca acas, clar, ara mea, Romnia, e cea
mai frumoasa, mai ales dac am pune in
evident adevratele valori ale ei!
a consemnat ROBERT VINTER
5 LOGO TIMES mai 2014
DARIA DOHAN
Dasclul meu drag!
Rmas bun!
Cltor prin Europa
n data de 9 mai, la liceul nostru s-a
srbatorit Ziua Europei. Ziua Europei
este unul dintre simbolurile europene
menite s promoveze unitatea n rndul
europenilor.
Elevii din coal mpreun cu doamna
profesoar de istorie Livia Ivan s-au gn
dit s pun pe scen Chiria n provin
cie de Vasile Alecsandri. Elevii au avut
fecare rolul su.
Prin aceast scenet, elevii au vrut s ev
idenieze dou caractere diferite de oa
meni: caracterul omului care muncete,
care a nvat carte, iar celalalt carac
terul omului cruia nu i place munca,
cel care prefer s trieze de la a munci,
pentru a-si realiza un trai bun. Aceste
dou caractere de oameni au ieit cu suc
ces.
Pe scen a mai fost i un om al tradiiei
populare, Denisa Martin, din clasa a XI-
a B, care ne-a uimit cu vocea i melodia
ei, Binenia. Prin aceast zi de 9 mai,
Denisa a vrut s ne demonstreze c tra
diia popular nu a murit, mai exist.
IOANA MILIAN
- continuare din pag. 1 -
Transformndu-si toate amintirile din
anii de liceu in cteva cuvinte aternute
pe o foaie sub forma unui cntec de lau
da adus moment el or pet rec ut e
mpreuna, au reuit sa aduc cate un
zmbet celor tari ori sa le stoarc o
lacrima celor mai sensibili. De acum,
chiar dac noi, cei de a XI-a, v lum
locul, v promitem c pagina cu amintiri
pe care ai lsat-o n urm va f pstrat
undeva la loc sigur, n cartea tuturor
celor care au terminat in acest liceu.
Mult succes in continuare!
LARISA BOSTAN, ANDREEA TEU
DEA
La a IX-a ediie a concursului de creaie
literar Ion Creang, organizat de
coala Gimnazial Ion Creang
Brila, n colaborare cu ISJ Brila, Bib
lioteca Judeean Panait Istrati i
Muzeul Brilei, a fost invitat de onoare
scriitorul i publicistul Nicolae Bacint
din Trgu Mure, n calitate de presed
inte al juriului.
La sectiunea Proz scurt, Dasclul
meu drag!, compunerea liber realizat
de eleva Daria Dohan din clasa a IV-a D,
eleva doamnei nvtoare Rodica
Farca, a fost premiat cu locul III. Tex
tul va f publicat in volumul Anotimpul
din vis, Editura Nico, Trgu Mures.
Daria a invatat in primele doua clase la o
scoala din Spania, iar din clasa a III-a a
devenit eleva scolii noastre. Ambitioasa,
harnica, inteligenta, serioasa, a recuperat
cunostintele la toate disciplinele si a de
venit o eleva foarte buna , perfectionan
du-se si autodepasindu-se mereu.
Doamna invatatoare m-a primit cu
mult drag in clasa a III-a si a avut multa
rabdare cu mine, stiind ca vin de la o
scoala din strainatate .M-a invatat sa
scriu si sa citesc in limba romana si m-a
ajutat sa trec peste micile greutati, spune
Daria.
LAVINIA CARI, DAIANA DUME
6 LOGO TIMES mai 2014
Loc de rugciune
n timpul sptmnii S tii mai
multe, s fi mai bun am avut deosebita
plcere de a merge ntr-o excursie tem
atic, n urma creia am avut de nvat
o sumedenie de lucruri. Unul dintre
obiectivele care mi-au atras atenia i
despre care am ales s mprtesc cu
voi cteva informaii este Biserica Re
format Calvin Sntmria-Orlea.
Biserica Calvin Sntmria-Orlea este
una dintre cele mai vechi biserici din
spaiul romnesc i a fost alctuit dintr-
o nav tvnit, din turn pe faada de
vest i un altar dreptunghiular boltit n
cruce pe ogive, prezint forme arhitec
tonice specifce tranziiei de la romanic
la goticul timpuriu. n interior se af un
valoros ansamblu de pictur mural.
Biserica Sntmria-Orlea a fost con
struit ntre anii 1270 si 1280.
In Sfntul Altar se remarc friza cu ase
Apostoli, reprezentai n picioare, cu
Sfnte Evanghelii n mini, fcnd parte
din tema Cortegiul Apostolilor, pictura
aparinnd unui stil bizantin trziu de pe
la mijlocul secolului al XV-lea.
Pliantul ce ofer cteva informaii despre
acest monument precizeaz n ncheiere
c actualmente biserica este loc de ru
gciune nu numai al cultului reformat, ci
i al credincioilor calvini, catolici,
greco-catolici, ortodocsi si neoprotes
tani.
Experiena de care am avut parte a con
stituit pentru noi un motiv de refectare
asupra lucrurilor cu adevrat importante
i care dau farmec unei viei i unor
poveti pe care noi le putem tri acum
doar prin prisma povetilor, monu
mentelor i construciilor cu adevrat
valoroase.
CAMELIA IEREMIA
7 LOGO TIMES mai 2014
Pe mini bune
Cumperi o carte, faci o
via mai bun
Viitorul nostru n minile celor de la Samsung
n incinta liceului nostru a avut loc n
29 mai trgul de carte, avnd ca scop
strngeri de fonduri pentru copiii
nevoiai , organizatorii principali find
doamnele profesoare Violeta Taichi i
Garofa Pop.
Andreea Gavrilas, eleva in clasa a VI-a
B, a participat la evenimentul respectiv si
a fost amabila sa ne raspunda la o serie
de intrebari. In urma discutiei cu An
dreea, am afat ca nu este prima data
cand particip la activitati de acest gen,
implicandu-se inca din clasa a III-a pana
in prezent. De asemenea, este de parere
ca aceasta activitate este benefca pentru
copiii mai putin norocosi si ca ar trebui
sa se organizeze mai multe activitati cu
acest scop, deoarece este o dovada de
solidaritate fata de copiii respectivi, find
dispusa sa mai participe la activitati cari
tabile pe viitor.
Cand am intrebat-o daca acest eveni
ment da randament, eleva clasei a VI-a a
raspuns afrmativ la aceasta intrebare,
spunandu-ne ca mai ales elevii din clase
le primare sunt foarte receptivi la acesta
idee, fecare achizitionand cel putin o
carte.
In concluzie, pe langa faptul ca ajutam o
via, ne ajutam si pe noi insine prin
achizitionarea acestor carti, deoarece cu
fecare carte citita suntem mai bogai,
att pe plan intelectual, cat si pe plan
afectiv.
MDLI NA MURG, NICOLAE
FRIL
n 7 mai 2014, in sala festiva a Liceului
Teoretic Onisifor Ghibu a avut loc o
prezentare a unui nou proiect al celor
de la Samsung i partenerilor si, care
te pot ajuta s afi ce i se potrivete cel
mai bine pentru cariera ta.
Denumirea noului proiect este Trends
of tomorrow care consta in a completa
un asa-numit Test de interese; acesta
dureaza cel mult 20 de minute si ai sansa
de a castiga diferite premii oferite de
Samsung. Proiectul mai ofera cadou si
testele de personalitate si inteligenta.
Daca doresti mai multe informatii si vrei
sa completezi testul, poti accesa http://
pemeserie.ro/caravanasamsung si daca
vrei sa ii urmaresti poti face asta intrand
pe pagina lor ofciala Samsung Trends of
Tomorrow pe Facebook.
ALEXANDRU VRVA, ANDREI ONI
L
Luni, 12 mai 2014, n Sala Festiv a
Liceului Teoretic Onisifor Ghibu Oradea
a avut loc o ntlnire ntre criticul de art
Ramona Novicov, conf. univ. dr. la Fac
ultatea de Construcii i Arhitectur din
Oradea, i elevi din clasele a V-a, a VII-a
i a XI-a.
Cu aceast ocazie, doamna Novicov le-a
vorbit elevilor despre o parte din monu
mentele arhitectonice ale oraului i
degradarea lor n timp, ncercnd i s
ndrume tinerii spre meserii din dome
niul artei prin care s ajute la restaurarea
edifciilor oraului nostru.
Scopul vizitei doamnei Ramona Novicov
la liceul nostru a fost s creeze o legtur
ntre generaiile universitare i cele
liceale, pentru a putea orienta elevii in
teresai de art i de reabilitarea
cldirilor din Oradea spre meserii n
acest domeniu. Doamna profesoar de
istorie a artei de la Universitatea din
Oradea dorete s lase soarta oraului
pe mini bune, care tiu pericolele i
soluiile problemelor construciilor din
ora. Prof. Novicov, venit la invitaia
doamnei profesoare de desen Violeta J
hleanu, ne-a mrturisit c a rmas sur
prins de interesul elevilor prezeni la
aceast ntlnire, chiar dac diferenele
de vrst dintre ei erau mari, i ne-a spus
c intenioneaz s mai aib astfel de n
truniri cu elevii din liceul nostru.
GEORGE HODIAN, ANDREI TIOP
8 LOGO TIMES mai 2014
Surs imagine: www.scoalapolitie.ro
Carier n Poliie
Tinerii care viseaz la o carier n Poli
ie trebuie s fe sntoi tun, ageri la
minte i la trup i s aib cazierul curat.
Surs imagine: www.scoalapolitie.ro
Poliia Romn informeaz c, n pe
rioada 14 aprilie 2 iunie a.c., se desf
oar recrutarea pentru admiterea n in
stituiile de nvmnt proprii i subor
donate Ministerului Afacerilor Interne,
precum i n instituiile de nvmnt
ale Ministerului Aprrii Naionale i
Serviciului Romn de Informaii, care
pregtesc specialiti pentru nevoile Min
isterului Afacerilor Interne.
Meseria de poliist presupune provocri
n fecare zi, respect n societate i opor
tunitatea de a ajuta oamenii cinstii. Poli
ia Romn ofer serviciu public n folo
sul comunitii, munca de poliist impli
cnd apropierea de oameni i nelegerea
acestora. Poliistul roman trebuie s dea
dovad de inteligen, nelepciune, dar
i de fermitate n aplicarea legii i
stpnire de sine. Meseria de poliist este
un mod de a gndi, de a tri.
a) Academia de Poliie Alexandru Ioan
Cuza Bucureti:
1. Specializarea Drept, 40 de locuri;
2. Specializarea Ordine i Siguran
Public, 255 de locuri. dintre care 15
locuri pentru minoriti (7 pentru rromi,
5 pentru maghiari i 3 pentru alte mi
noriti);
Ma i mul t e i nf or mat i i : ht t p: / /
www.academiadepolitie.ro/
b) coala de Ageni de Poliie Vasile
Lascr Cmpina, 500 de locuri, dintre
care 10 locuri pentru rromi i 5 locuri
pentru alte minoriti;
Ma i mul t e i nf or mat i i : ht t p: / /
www.scoalapolitie.ro/
c) coala de Ageni de poliie Septimiu
Murean ClujNapoca, 125 de locuri,
dintre care 3 locuri pentru rromi i 2
locuri pentru alte minoriti;
Ma i mul t e i nf or mat i i : ht t p: / /
www.scoalapolcj.ro/
d) locurile alocate MAI la instituiile de
nvmnt ale MApN:
nvmnt superior studii universitare
de licen:
- Academia Forelor Terestre Nicolae
Blcescu din Sibiu, 50 de locuri
- Academia Naval Mircea cel Btrn
din Constana, 4 locuri
- Academia Tehnic Militar din Bu
cureti, 70 de locuri
- Inst i t ut ul Medi co- Mi l i t ar di n
Bucureti, 15 locuri
- Academia Naional de Informaii
Mihai Viteazul din Bucureti, 10 locuri
Conditiile necesare:
a) s aib cetenia romn i domiciliul
n Romnia
b) s cunoasc limba romn scris i
vorbit
c) s aib capacitate deplin de exerciiu
d) s fe declarai api din punct de
vedere medical, fzic i psihic; verifcrile
privind starea de sntate medical, fz
ic i psihic sunt efectuate de structurile
de specialitate ale MAI
e) s aib vrsta de minim 18 ani mplin
ii n cursul anului n care particip la
concurs
f) s fe absolveni de liceu cu diplom
de bacalaureat; dovada absolvirii se face
cu diploma sau cu adeverin din care s
rezulte faptul c au susinut i promovat
examenul de bacalaureat
g) s aib un comportament corespunz
tor cerinelor de conduit admise i
practicate n societate
h) s nu aib antecedente penale sau s
nu fe n curs de urmrire penal ori de
judecat pentru svrirea de infraciuni,
cu excepia situaiei n care a intervenit
reabilitarea;
i) s nu f fost destituii dintr-o funcie
public n ultimii 7 ani
j) s nu f desfurat activiti de poliie
politic, astfel cum sunt defnite prin
lege
k) s ndeplineasc cerinele prevzute la
art. 10 alin. (3) din Legea nr. 360/2002
privind statutul poliistului, cu modif
crile i completrile ulterioare.
Criterii specifce:
a) s aib vrsta de pn la 27 de ani, m
plinii n anul participrii la concursul de
admitere;
b) s f obinut la purtare, n perioada
studiilor liceale, media general de min
im 8.00;
c) s nu f fost exmatriculai dintr-o in
stituie de nvmnt pentru abateri dis
ciplinare;
d) s aib nlimea de minim 1,70 m
brbaii i 1,65 m femeile.
Documentele cuprinse n dosarul de re
crutare sunt:
1. cererea de nscriere, avnd modelul
prevzut n anexe i C.V.;
2. declaraia de confrmare a cunoaterii
i acceptrii condiiilor de recrutare;
3. copii ale actului de identitate, carnetu
lui de munc i, dac este cazul, a livre
tului militar;
4. diploma de bacalaureat (original/copie
legalizat) sau adeverin pentru absol
venii de liceu din anul 2012 i foaia ma
tricol (original/copie legalizat); adev
erina eliberat de ctre liceu, n care se
menioneaz media general de la ba
calaureat, mediile obinute n anii de
9 LOGO TIMES mai 2014
Adela Bostan i Lavinia Teudea
Mereu mpreun
Adela Bostan i Lavinia Teudea au ter
minat n liceul nostru, la proflul
matematic informatica n anul 2011,
n clasa doamnei Corina Curil, iar
acum sunt studente la Medicin la Fac
ultatea din Oradea . Noi am hotrt s
le luam un interviu n care ele s ne
prezinte pe scurt viaa unui student de
medicin, greutile prin care trec ace
tia, dar nu n ultimul rnd satisfacia pe
care o au atunci cnd pot ajuta oameni.
REPORTERI: La ce scoala ai studiat si
care a fost proflul?
Lavinia T.: Am terminat liceul la Onisi
for Ghibu, profl matematica-informati
ca, alaturi de Adela.
Adela B.: Am terminat Liceul Onisifor
Ghibu la profl de matematica-informat
ica, impreuna cu Lavinia, care imi este si
acum colega.
REPORTERI: Ce te-a determinat sa
alegi medicina?
Lavinia T.: Inca de mic copil am avut in
clinatie spre aceasta meserie, (imi
povestesc parintii ca inca de la cativa
anisori ma jucam cu stetoscopul si cu in
jectiile), iar pe masura ce au trecut anii,
desi am vrut sa incerc altceva, pana la
urma am ales tot medicina. Am ales
aceasta meserie pentru ca imi place sa ii
ajut pe ceilalti si pentru ca mi s-a parut o
meserie onorabila.
Adela B.: Pana in clasa a XI a, voiam sa
ma fac profesoara de matematica, iar
apoi mi-am schimbat decizia, alegand sa
merg la medicina. De ce am venit aici
sau ce m-a facut sa imi schimb drumul a
fost faptul ca m-a atras mai mult. Eu in
totdeauna am fost o persoana puternica
si mi-a placut sa aleg ce e mai greu. Am
ales medicina nu doar ca mi-a placut
foarte mult, ci si pentru ca pe viitor sa
am o meserie respectabila, banoasa si
foarte mult cautata. Mi-am dorit mereu
sa lucrez cu oamenii, iar aceasta meserie
de medic imi indeplineste toate dorintele
si asteptarile pe care le am de la un job.
REPORTERI: Care estespecializareape
care vrei sa te axezi atunci cand o sa ter
mini rezidentiatul?
Lavinia T.: Inca nu m-am gandit prea
bine la o specializare, mai am inca timp
sa ma gandesc, avand in vedere ca sunt
doar anul 3, dar cred ca mi-ar placea o
cariera atat in domeniul chirurgiei, cat si
in cel al cardiologiei sau medicinei de ur
genta.
Adela B.: Nu m-am gandit exact care
specializare sa o aleg, pentru ca pana
acum toate mi se par interesante. Dar
dintre toate, am 3 categorii din care voi
vrea sa aleg mai incolo, si anume: cadi
ologie, ortopedie sau chirurgie estetica.
Fiecare are farmecul ei. Chirurgia esteti
ca am ales-o pentru ca sunt o persoana
perfectionista, careia ii place ca totul sa
fe pus la locul lui, sunt o iubitoare de
frumos si nu renunt la ceva pana nu iese
asa cum imi doresc eu, adica perfect.
REPORTERI: De ce ai ales facultatea de
medicina din Oradea si nu facultati din
alte judete?
Lavinia T.: Nu m-am gandit niciodata sa
aleg o alta facultate, sunt de parere ca
daca vrei sa inveti si sa faci performanta,
poti sa faci oriunde.
Adela B.: Am ales facultatea din Oradea,
pentru ca mi-am dorit sa stau mai
aproape de casa. Eu consider ca daca
doresti sa inveti, inveti oriunde ai posi
bilitatea, tot ceea ce ai nevoie este vointa.
REPORTERI: Avand in vedere ca esti
anul 3, iar acum faci stagii in spital,
poti sa ne descrii prima intalnire cu pa
cientul?
Lavinia T.: Desi am intalnit pacienti si in
anii anteriori, in anul 3 a fost diferit,
pentru ca am inceput sa culegem date de
la bolnavi sau apartinatori despre istoria
bolii de care sufera. Prima data cand am
fost pusa fata in fata cu pacientul am
avut emotii si un puternic sentiment de
bucurie, pentru ca intr-un fnal am ajuns
sa culeg primele roade din viata de stu
dent la medicina.
Adela B.: Ca orice experienta pe care o
incerci pentru prima data, a fost putin
emotionant, tinand cont ca am fost
supravegheati de doctori, dar cu cat ex
ersam mai mult si cu cat interactionam
cu mai multi pacienti, a devenit o obis
nuinta si o placere. E placut sa lucrezi cu
oameni, sunt foarte interesanti si ma
motiveaza sa ii descopar in fecarezi, din
punct de vedere medical.
La ntrebarea dac facultatea din
Oradea ofera toate conditiile necesare
pentru a reusi sa invete mai usor, fetele
ne-au raspuns ca, spre deosebire de alte
centre, Oradea nu sta prea bine la acest
capitol. n fnal, pe absolventii de liceu
care vor sa aleaga medicina cele dou
college i sfatuesc sa fe responsabili, sa-
si doreasca cu adevarat sa practice
aceasta meserie, sa fe puternici si sa nu
renunte la dorintele lor.
au consemnat ANDREEA TEUDEA i
LARISA BOSTAN
studiu, termenul de valabilitate i faptul
c nu a fost eliberat diploma;
5. urmtoarele documente n copie legal
izat: certifcatul de natere pentru can
didat, so/soie i fecare copil, certifcat
ul de cstorie, precum i hotrrile
judectoreti privind starea civil;
6. autobiografa i tabelul nominal cu
rudele candidatului;
7. cazierul judiciar al candidatului;
8. certifcatul de examinare psihologic
al candidatului sau nota compartimentu
lui de resurse umane, n cazul n care
rezultatele examenului psihologic s-au
comunicat pe baz de tabel nominal;
9. fa medical tip pentru ncadrarea n
Ministerul Afacerilor Interne;
10. caracterizarea de la ultimul loc de
munc, respectiv din instituia de nv
mnt, n cazul candidailor care sunt n
primul an de la absolvire;
11. 3 fotografi de 34 cm.
Cererile de nscriere la concursul de ad
mitere n instituiile de nvmnt supe
rior pot f primite de ctre structurile de
resurse umane din cadrul inspectoratelor
judeene de poliie i Direciei Generale
de Poliie a Municipiului Bucureti, pn
la data de 2 iunie a.c..
Pentru colile de ageni de poliie, n
scrierea se poate face pn la data de 14
august a.c. Pentru nscriere, candidaii se
vor prezenta cu actul de identitate,
ocazie cu care le vor f nmnate adresele
pentru examinarea medical i pentru
obinerea foii matricole de la liceul ab
solvit.
Perioadele de desfurare, tematica i
bibliografa pentru concursul de ad
mitere la instituiile de nvmnt ale
Ministerului Aprrii Naionale i Servi
ciului Romn de Informaii pot f ob
inute de pe site-ul acestor instituii.
La nscrierea pentru concursul de ad
mitere la instituiile de nvmnt par
ticip candidaii care au promovat evalu
area psihologic/ psihotehnic i au fost
declarai api medical.
Detalii suplimentare se pot obine de la
serviciile de resurse umane din cadrul
inspectoratelor judeene de poliie i Di
reciei Generale de Poliie a Municipiu
lui Bucureti, de la sediul Inspectoratului
General al Poliiei Romne Direcia
Resurse Umane sau de pe site-ul ofcial
a l P o l i i e i R o m n e ,
www.politiaromana.ro
SORIN BUDA
10 LOGO TIMES mai 2014
economice 01
Facultatea de tiine Economice
i ofer trepte spre viitor
Facultatea de tiine Economice pregt
ete astzi peste 3000 de studeni n
cadrul a 15 programe de studiu la n
vmntul universitar de licen, mas
terat i doctorat. De asemenea, Facul
tatea de tiine Economice se mn
drete pn n prezent cu peste 2.300
absolveni de studii aprofundate i mas
terat i pregtete aproximativ 840 de
masteranzi i 50 de doctoranzi.
Lund n considerare evoluia numrului
de studeni, de programe de studii, a n
vmntului la distan i a nvmn
tului de masterat i doctorat, facultatea
se mndrete c este cea mai dinamic
facultate a Universitii din Oradea.
Oferta educaional 2014-2015
Forma de invmant cu frecven (IF)i
forma de nvmnt la distan (ID)
Specializri oferite
La forma de nvmant cu frecven
poi alege dintre urmtoarele programe
de studiu: Afaceri internaionale(AI) -
Af aceri i nt erna i onal e n l i mba
englez(AIE) Contabilitate i informati
c de gestiune(CIG) Economia comertu
lui,turismului i serviciilor(ECTS) Fi
nane i bnci(FB) Management(MN)
Marketing (MK)
Forma de nvmant la distan i ofer
mijloace moderne de studiu individual
pe platforma online i posibilitatea de
acces atunci cand ai timp.
Oportuniti de carier
Studiul la Facultatea de tiine eco
nomice te pregtete pentru profesia de
economist. Iat cteva ocupaii posibile:
referent relaii externe, expert / inspector
vamal, consilier afaceri europene, expert
contabil, auditor, analist fnanciar, direc
tor economic, controlor de gestiune, of
ier bancar, consultant de investiii,
e c onomi s t ba nc , ma na ge r de
operaiuni / produs / organizatie, man
ager proiect, specialist resurse umane,
specialist marketing / promovare, con
silier vnzri, director de marketing /
vnzri.
Facultatea de tiine Economice , prin
programul de burse Erasmus a ncheiat
acorduri cu yeci de faculti de profl din
15 ri europene care i deschid drumul
spre studii n strintate i ansa afr
mrii la nivel internaional.
Facultatea de tiine Economice cola
boreaz strns cu mediul de afaceri i or
ganizaiile profesionale i i ofer ocazia
de a desfura practica de specialitate,
programe de internship i acces la oferte
de angajare la frme partenere de
renume, ceea ce i va facilita ulterior in
tegrarea pe piaa muncii.
Ai posibilitatea de a continua studiile de
licen la masterat i doctorat, de a par
ticipa la echipe de cercetare, de a i dez
volta propriile tale proiecte i afaceri.
Facultatea de tiine Economice cola
boreaz cu Google Romania i ali
parteneri care ofer instituire i certif
cri recunoscute internaional.
Gsiti mai multe informatii pe:
http://iduoradea.ro/edid pentru
departamentul nvmnt la distan
N DIALOG CU UN ASISTENT AL
FACULTII
Am avut ocazia de a-i pune cteva n
trebari unei absolvente a facultaii, asis
tent al facultii momentan i student
n ultimul an de doctorat.
REPORTERI : De ce ai ales Facultatea
de Stiinte Economice ?
ANDREEA FORA: Am ales aceasta fac
ultate deoarece eu terminasem liceul la
Mihai Eminescu, proflul matematica-in
formatic.
REPORTERI: De ce ai ales facultatea
din Oradea i nu din alt oras?
ANDREEA FORA:Pentru mine era
mult mai comod s fac facultatea aici
aproape de casa i fr s fu departe de
familie i prieteni.
REPORTERI: De ce ai sftui actualii
liceeni sa urmeze aceasta facultate?
ANDREEA FORA:Eu nu sfatuiesc pe
nimeni ce facultate sa urmeze, ci le spun
sa fac ceea ce le place, deoarece ei stiu
cel mai bine ce drum doresc sa urmeze
n via.
REPORTERI: n anul 2010 ai aprit n
ziarul Adevrul cu un plan de
afaceri. Cum ti s-a parut aceast experi
en?
ANDREEA FORA:Pentru mine nu a
putea spune c a fost cea mai mare re
alizare a mea, dar a fost plcut, timp de o
sptmn, findc unele persoane mi
spuneau ca m-au vzut n ziar.
REPORTERI: Momentan eti asistent la
Facultatea din Oradea. ti place sa le
predai studenilor i s participi mpre
un cu acetia la proiecte?
ANDREEA FORA:Da, este minunat. De
la an la an cunoti oameni noi, de la care
chiar ai multe de nvat.
REPORTERI: Cteva cuvinte pe care ni
le-ai putea oferi?
ANDREEA FORA:Att eu ct i colegii
mei suntem alaturi de viitori studeni ai
facultatii noastre, ajutndu-i s i
urmeze calea ctre un viitor cu succes.
au consemnat ROXANA IVAN i LAR
ISA DAVID
11 LOGO TIMES mai 2014
O lecie de istorie
Pentru pasionatii de istorie sau curiosi,
Muzeul Militar Regele Ferdinand
nti Filiala Oradea ofer o portie de
istorie si o incursie in epocile trecute,
find cel mai vizitat muzeul din judet la
momentul actual.
Fiecare camera a muzeului reprezinta o
alta perioada a istoriei, de la epoca de pi
atra pana in perioada celui de-al Doilea
Razboi Mondial, marcand cele mai im
portante evenimente militare din istoria
romanilor. Cu o colectie variata de harti,
arme albe si arme de foc, datand din
urma cu cateva secole, sabii de 600 de
ani, ca si cele doua tunuri afate chiar la
poarta muzeului, sunt o atractie atata
pentru cei care sunt dornici sa cunoasca
viata militarilor romani din vremurile
trecute, cat si pentru cei pasionati de
arme.
Insa una dintre cele mai impresionante
colectii ale Muzeului Militar este cea de
uniforme, piese romanesti, dar si o am
pla documentare privind istoricul si evo
lutia uniformelor armatei romane.
Colectia cuprinde modele de la inf
intarea armatei nationale din Tara Ro
maneasca si Moldova. Miniaturile a
diferite monumente sau fortifcatii, ca si
o fresca de 21 de metri pictata de Horia
Ghelu la 1989, care prezinta evolutia
statului roman de la Burebista la Marea
Unire, trezesc interesul vizitatorilor.
Pentru o portie in plus de istorie, o lectie
mai nuantata decat cea de pe bancile
scolii, puteti face o vizita la Muzeul Mili
tar, afat pe strada Armatei Romne nr.
24/A.
Pe data de 17 mai in cadrul proiectului
Noaptea Muzeelor, Muzeul Militar are
portile deschise pentru vizitatori intre
orele 19:00 si 1:00, o ocazie perfecta. In
cadrul vizitei noastre la muzeu, am gasit
si un grup de tineri care cochetau cu is
toria militara, avand ca scop reconsti
tuirea istoriei, prezentarea momentului
intrarii trupelor sovietice pe teritoriul
Romaniei, cu care puteti face cunostinta
si in Noaptea Muzeelor.
Programul este de luni pana vineri, intre
orele 10:00-16:00, biletul find de 1,5
pentru elevi si studenti si gratuit pentru
copii cu dizabilitati.
LAURA TAU, VANESA CHI
12 LOGO TIMES mai 2014
IULIAN CUC
La echipa
mare
Festivalul dansului
Vicecampioane!
n data de 16, 17 i 18 mai, fetele de
gimnaziu al Liceului Teoretic Onisifor
Ghibu Oradea au fcut senzaie la com
petii a din Botoani, cu ocazi a
Olimpiadei Naionale a Sportului co
lar.
Elevele liceului nostru au jucat cot la cot
cu unele dintre cele mai bune echipe de
gimnaziu din Romnia. Spre sur
prinderea noastr i a celor din sal,
ghibistele au oferit un meci plin de am
biie i de dorin a unui adevrat juctor
de volei, au dat dovad de profesional
ism i mai ales de spirit de echip.
Am avut deosebita plcere de a discuta
cu doamna profesoar Ioana Sanislav,
care a trit alturi de fete momente emo
ionante: Am pornit la acest turneu f
nal cu o dorin puternic de a urca pe
podium, dar si cu o doz de realism, dat
de faptul c porneam la lupt cu o echip
care prea incomplet. Cu dou din titu
lare lips, am am fost obligai sa jucm
pe teren cu dou din fetele care aveau
foarte puine meciuri jucate pn la mo
mentul respectiv. Nu doar ca fetele s-au
descurcat, dar au fost o surpriz incredi
bil pentru toat lumea. Puterea de mo
bilizare a unor fete de 13-14 ani a fost
surprinztoare pentru fecare persoan
din sal care a urmrit meciurile, con
centrarea continu, stpnirea de fer au
fcut s apar victorii peste victorii, toate
acestea n fnal ncoronate cu meciul din
semifnal cu Trgu Mure, unde fr ex
agerare fetele au fcut un meci supra-
omenesc. Finala s-a jucat pe un fond de
oboseal fzic i panic foarte puternic,
dar asta nu le-a oprit pe fete s conduc
n fecare set i s ofere spectatorilor o f
nal pe cinste.
Clasamentul fnal a fost urmtorul:
Locul 1: Botoani
Locul 2: Onisifor Ghibu
Locul 3: Trgu Mure
Echipa a fost format din: Alexandra
Pantea, Melissa Mico, Bianca Suciu,
Casandra Erdei, Antonia Mos, Cristina
Halmagean, Ana Pintea, Diana Vana,
Mihaela Torj, cpitan de echip Bianca
Suciu.
Le dorim fetelor mult succes n contin
uare i s nu renune la visele lor!
ANDREEA PACA, DAMARIS POPA
Liceul Teoretic Onisifor Ghibu a orga
nizat vineri, 23 mai 2014, Festivalul
Lumea Dansului, ediia a opta, care a
avut ca scop promovarea unui stil de vi
a sntos si atragerea celor mai multi
copii dornici sa danseze. Festivalul s-a
desfurat in incinta complexului ERA
Shopping Park Oradea, in intervalul
orar 11:00-16:00.
Acest festival destinat copiilor s-a desfa
surat in cadrul proiectului Micare pen
tru sntate, susinut de doamnele pro
fesoare Daniela Marinu i Andrada Co
jocaru, n colaborare cu Direcia Jude
ean pentru Sport i Tineret Bihor si In
spectoratul Scolar Judetean Bihor. Festi
valul a fost prezentat de eleve ale liceului
nostru din clasa a X-a A, si anume Patri
cia Popa si Oana Tont.
Dansatoarele Liceului Teoretic Onisifor
Ghibu care au participat la desfasurarea
acestui festival provin din clasele pri
mare si din ciclul gimnazial. Tema festi
valului a fost la alegere, astfel c fecare
scoala a avut oportunitatea de a-si alege
tema care i reprezint cel mai bine si
prin care isi scot in evidenta doza de cre
ativitate. Fiecare trupa de dans are cate
un antrenor care le pregtete pe
dansatoare pentru a realiza cele mai fru
moase dansuri. Fetele din liceul nostru
sunt antrenate de catre doamna profe
soara Daniela Marinu.
La acest festival au fost prezenti 525 de
alevi din 49 de scoli generale si licee din
Bihor. Evenimentul a fost creat pentru a
pune la contributie creativitatea celor
mici si priceperea cadrelor didactice. La
fnal, toti participantii festivalului au fost
premiati in egala masura.
Felicitari dansatoarelor care au reprezen
tat liceul nostru, dar si doamnei profe
soare Daniela Marinau, pentru munca
depusa. Mult succes mai departe!
LOREDANA FARCA
Colegul nostru, Iulian Cuc, a jucat pen
tru prima data la echipa mare, FC
Bihor, miercuri, 28 mai 2014, la Satu
Mare, contra echipei Satu Mare.
Iulian a intrat pe teren in minutul 78.
Satu Mare a invins acasa cu 3-0.
n 31 mai 2014, echipa FC Bihor a jucat
acasa contra echipei Mioveni, Iulian a
intrat pe teren in minutul 48, insa echipa
sa a pierdut acasa, cu 1-0.
Iulian Cuc se simte mandru de el,
deoarece a progresat ca jucator, iar da
torita eforturilor facute, a ajuns sa joace
la echipa mare, FC Bihor.
DAMARIS VASILE