Sunteți pe pagina 1din 8

l'{

6
ELEMENTE ot ueotqntA nzcA:
A' Hoff si B.
jungmann
au clasificat metodele terapeutice in 4 grupel: 1. amputatia (eliminarea),
2.
substitulia, 3. dirijarea funcliilor
5i
4. stimularea organismului in vederea elabordrii unor rdspunsuri
adaptative complexe.
Rdspunsurile adaptative complexe ale funcfiilor organismului la aplicarea sistematic6, succesivj,
dozatd, a unorfactori stresanfi: termici, chimici, mecanici pe tegument sau pe mucoase constitue
terapia de adaptare. Putem compara cuplul pacient/factor
terapeutic natural cu un sistem cibernetic
optimizat la nivelul sistemelor de autoreglare sub acliunea complexd a factorilor terapeutici.
Metodele terapiei balneare sunt in bund mdsurd metode tradilionale, bazate pe observafie
indef ungat6, av6nd caracter particular,
specific fiecarei resurse: bioclimat, ape, namolu ri, gaze
terapeutice. Cu toate acestea, grupajele
metodologice folosite in departamentele/secfiile
de
recuperare din staliunile balneare aparlin medicinei fizice gi se regisesc
Ai
in
,,portofoliile,, spitalelor
gi ambulatoriilor de specialitate
Electromedicina:
Fotobiologia
5i
terapia;
Hidrotermobiologia gi terapia;
Kinetologia gi masajul;
Ele se individualizeazi in stafiunile balneare prin faptulcd suportulsau vectorulterapeutic,
uneori
ambele (cum
este cazul apelor minerale termale) provin din naturd, au o origine naturald. Se adaugi
la acestea
5i
prezenla
elementelor bioclimatice: gradul de insorire, umiditatea, presiunea
atmosfericd, presiunile pa4iale
ale gazelor, prezentra aerosolilor gi/sau
a aeroionilor, radioactivitatea
9i
alfii.
Energia, ca marime fizica, exista sise defineste prin formele de manifestare: produce
caldura -
energie calorica, produce lucru mecanic - energie mecanica, produce
miscare - energie cinetica si tot
astfel. Ea nu exista in forma pura, ca atare. In medicina fizica se folosesc aproape toate formele de
1
-
l'. amputatia sau eliminarea se refera la mijloacele chirurgicale, partial la terapia cu antibiotice si seruri si vaccinuri si
terapia cu energii inalte din oncologie.
2' substitutia include metode de tratament prin care sunt inlocuite artificial substante vitale imposibil de
produs
de catre
un organism bolnav: insulina in diabet, vitamina B
12
in anemia megaloblastici etc.
3.diriiarea functiilor reprezinta arsenalul farmacologic, dietetic si imunologic ce urmareste
modificarea si dirijarea unor functii tulburate: secretia gastrica,
tranzitul intestinal, tensiunea
arteriala etc.
4.stimularea/reglarea functiilor de adaptare presupune aplicarea sistematica, succesiva, dozata, a
unor factori stimulanti de natura: termica, chimica, mecanica, asupra tegumentului (balneoterapie)
sau mucoaselor (crenoterapie)
in scopul obtinerii unor reactii fiziologice de raspuns adaptativ.
energie: electrica (cu toate variantele de frecventa), magnetica, lumina (in toate formele ei),
campurile energetice, energia kinetica, termica, etc. In acest context medicina balneofizioterapica
este veriga de legatura dintre medicina allopata si cea neconventionala/alternativa, care se bazeaza
pe notiunea de energie aproape in intregime. Dar, notiunea de energia folosita in medicina
alternativa este mai putin convingatoare decat cea folosita de fizicieni intru cat se refera la
bioenergie, adica acea energie care sustine viul/viata.
LElectroterapio intrebuinteaza semnalul electric, electromegnetic, cuantic drept purtatori
de
informatie in modelarea unor programe biologice de sanogeneza. Semnificatia particularitatilor
acestor nu trebuie in nici un caz minimalizata intru cat ne poate duce la semnificatia "placebo" care
nu este adevarata in acest caz,iar cunoasterea riguros stiintifica ne ajuta sa depasim etapa
"empirismului terapeutic: curentarea bolnavului care simte cum lucreaza curentul". Structura tinta a
electroterapiei este membrana celulara care sub actiunea diverselor forme de energie raspunde
variat si specific: depolarizare, activarea/inhibarea pompelor enzimatice, a canalelor ionice etc. In
raport de frecventa de oscilatie a undei de energie (electrice sau electromagnetice) sau a campului
penetratia in tesuturi este mai mare sau mai mica, prin urmare si membranele influentate apartin
diversefor structuri. Curentul continuu/galvonic, care are frecventa de oscilatie zero are penetratia
cea mai mica, doar la nivel tegumentar, unde produce depolarizarea membranelor si disocierea
electrolitilor. La trecerea curentului galvanic prin tesuturile organismului, acestea se comporta ca o
solutie hidroelectrolitica si se disociaza, ionii migrand prin diaelectroliza spre electroziide semn
contrar. Expresia biologica a acestorfenomene fizico-chimice este vasodilatatia activa semnificativa
si acceleroreo metobolismului celular. Se adauga efectele particulare
ale undei de depolarizare
asupra structurilor nervoase. Rezultanta acestor procese se constituie in efecte teropeutice:
onolqetic. vosoactiv. rezorbtiv. decontrocturant Aplicarea acestui curent se face prin intermediul
electrozilor de plumb de diferite dimensiuni, sau prin baile hidroelectrolitice generale (baia Stenger)
sau partiale (bai galvanice). Folosind migrarea ionilor sub actiunea curentului galvanic se pot
introduce in organism diverse substante cu diverse scopuri terapeutice: analgetice, miorelaxante etc.
Prin intreruperea curentului galvanic se obtine un curent ritmat, cu impulsuri a caror frecventa se
situeaza intre 1 si 1000 Hz, care poate avea diverse forme: exponential, triunghiular, trapezoidal,
sinusoidal si care la fel ca si curentul galvanic au efecte polare si produc disociere hidroelectrolitica.
Este domeniuldelooso
frecventa,
domeniulin care se afla sicurentulsinusoidalde la retea.
Modularea acestui curent a dus la obtinerea curentilor diadinamici . Efectele teropeutice ale
curentilor de
joasa
frecventa sunt onalqetic si de stimulore musculoro. Explicatia analgeziei indusa de
acesti curenti se gaseste in fenomele locale produse (vasodilatatie, accelerare a metabolismului
local), in interferarea transmisiei nervoase a durerii (fenomenul de acoperire descris de Lulies, teoria
portii a lui Melczak si Wall, control axonal) si in modularea secretiei de endorfine endogene la nivel
central. In aceasta categorie de curenti se incadreaza si curentiiTENS (neurostimularea
electrica
transcutana), produside aparate de folosinta individuala, in suferintele dureroase cronice. Prin
intermediuljoasei frecvente se stimuleaza in conditii fiziologice musculatura striata normal inervata,
muscufatura neteda si musculatura striata spastica. Curentii de medie
frecvento
sunt curenti
sinusoidali avand perioada de oscilatie de 2500 - 10000 Hz la care cu cat frecventa este mai mare cu
atat efectele de stimulare motorie si senzoriala sunt mai reduse si penetratia in tesuturi este mai
mare (depasesc tegumentul si ajung pana la nivelul muschilor). Efectele terapeutice sunt onolaetic
antiinflomator. vasculoactiv. Terapia cu inalta
frecventa
cuprinde curentii electrici si
electromagnetici si undele electromagnetice cu frecventa peste 300 Khz cunoscuti sub numele de
unde scurte, ultrascurte, unde decimetrice, centrimetrice, microunde. In practica medicala se
folosesc anumite frecvente, stabilite prin
conventii internationale. Datorita frecventei foarte mari de
oscilatie aceste unde au o penetratie foarte buna in tesuturi unde energia undei se transforma in
caldura si nu au efecte excitomotorii. Deci, efectele terapeutice ale inalteifrecvente sunt efectele
caldurii profunde: vosodilototie, sposmolizo, anolqezie. Ultrasunetele folosite in fizioterapie
reprezinta o banda ingusta de frecvente: 800 - 1000 Khz, produse de un cristal piezoelectric sub
actiunea diferentei de potential a unui curent de inalta frecventa. Ultrasunetul este o unda mecanica
vibratorie care produce in profunzime un adevarat micromasaj. Efectele terapeutice ale
ultrasunetului se datoresc caldurii profunde si oscilatiei mecanice. Acestea sunt: sposmolitic,
onolaetic. mioreloxont sau/si decontrocturont. fibrolitic. simooticolitic. Oscilotiile electromagnetice
de inolta
lrecventd
- lumina - atat din sursa naturala cat siartificiala, se constituie intr-un "aliat"in
fizioterapeutie denumit
fototerapie.
Aici se plaseaza terapia laser (un fascicol ordonat si cilindric de
lumina), lumina polarizata, terapia cu radiatii ultraviolete si infrarosii (baia generala si partiala de
lumina, soluxul). Efectele teropeutice ale acestor forme de terapie sunt onolaetice, vosodilototoore,
antiinflamatorii. Terapia cu compuri electromognetice de
joosa
frecventa
1 - 100 Hz aduce
organismului o forma de energie cu o foarte buna penetratie si distributie in tot corpul cu efect
biotrofic aenerol, sedotiv si trofic vosculqr. Stimuleaza circulatia periferica, ameliorand troficitatea
tesuturilor.
FACTORII NATURALI DE CURA
Sunt factori terapeutici naturali: climatul (cu vegetatia, hidrografia si relieful), apele minerale (de la
izvoare si din lacuri), namolurile si gazele terapeutice.
t. Clima are un impact semnificativ asupra organismului, deseori neluat in seama nicide pacient nici
de medicul care face recomandarea de cura balneara. In mod normaltrimiterea intr-o statiune
balneara trebuie facuta de catre specialistul recuperator. In circumstante uneori chiar obiective:
absenta specialistului, departarea domiciliului pacientuluifata de ambulatorul de specialitate,
patologia locomotorie sau absenta mijloacelor adecvate de locomotie, etc, trimiterea se face de catre
medicul de familie, care trebuie sa ia in calcul si actiunea/efectele climatului. lmpactul climatului
asupra organismuf ui se masoara prin indicele de confort termic si stresul bioclimatic.
Indicele de conforttermic reprezinta acea zona termica in intervalul careia pacientul are senzatia de
confort termic. In medie acest indice este situat intre L6,8 si 20 grade C si se numeste temperoturo
efectiv echivalenta. Ea depinde de starea generala, adecvarea sau nu a imbracamintei, prezenta sau
absenta vantului care in general este un factor de disconfort.
Stresul bioclimatic reprezinta limitele de oscilatie ale principalelor elemente meteorologice intre
care organismul uman are in echilibru principalele sisteme de reglare (balantele homeostazice in
echilibru) si dincolo de care sunt antrenate mecanismele de adaptare homeostazica. Se investigheaza
doi indici: stresul bioclimotic cutonot - care reprezinta senzatia de cald/frig resimtita de pacient la
niveltegumentar
- sistresul bioclimatic respirator - care reflecta schimburile de gaze respiratorii intre
organism si mediu.
Dupa efectele produse de clima asupra organismului se descriu urmatoarele tipuri de bioclimat:
o
bioclimatul de crutare localizat in zonele colinare si de ses, zonele subalpine si impadurite
joase.
Se recomanda pacientilor cu afectiuni respiratorii, nevroze, afectiuni cardiace, stari de
convalescenta si debilitate fizica.
r
bioclimatul excitant localizat in zonele de peste 1000 m si de stepa. Se recomanda pacientilor cu
afectiuni hematologice si endocrine.
.
bioclimatul stimulant tonifiant prezinta elemente mixte: si de crutare si de stimulare evidente in
raport de anotimp. Este regasit pe tarmul Marii Negre si beneficiaza de cura in aceasta zona
pacientii cu afectiuni locomotorii reumatismale, post-traumatice, neurologice; afectiuni
d rmatologice, ginecologice, respiratorii.
Meteosensibilitatea este reactia unor persoane la schimbarea vremii in ceea ce inseamna
amplitidinea si/sau combinatia neobisnuita a unor factori climatici. Se poate considera si ca o lipsa de
adaptare la factori naturali indusa de sindromul de deconditionare si de hipomobilitate.
ll, Apele minerale, Sunt solutii naturale de saruridisociate ionic sau nu, aflate in echilibru la
izvor/sursa. Pentru ca apa sa fie declarata minerala ea trebuie sa indeplineasca cel putin una din
urmatoarele conditii:
.
sa contina cel putin 1 g saruri/l;
.
sa contina elemente chimice solide sau gazoase cu actiune terapeutica dovedita stiintific;
.
sa aiba la izvor cel putin 20 grade C;
.
sa contina microelemente;
In functie de concentratia sarurilor, apele minerale se grupeaza in:
# hipotone - contin sub 6 g saruri/l;
# izotone - contin 7 - 9 g/l;
# slab hipertone - contin pana la 1,5 g/l;
# hipertone - contin peste 15 g/1.
Dupa modul de formare, apele minerale se clasifica astfel:
@
juvenile - nascute din condensarea vaporilor din magma;
@
veterice - provenite din fostele mari; se gasesc in vecinatatea campurilor petrolifere;
@
meteorice/vadoase - formate din apa din precipitatii la care s-a adaugat bioxidul de carbon din
atmosfera si mineralele din solul strabatut;
@
mixte - provenite din amestecul apelor
juvenile
sivadoase; in aceasta grupare se pot incadra
majoritatea apelor din Romania;
Un alt criteriu de grupare/clasificare al apelor minerale ia in calcul termalitatea lor. Astfel, se descriu:
.
ape minerale reci a caror temperatura la sursa se gaseste in
jurul
2O-22 grade C;
.
ape minerale hipoterme/oligoterme cu temperatura cuprinsa intre 23-34 grade C;
.
ape minerale izoterme cu temperatura in
jurul
valorii de 37 grade C;
.
ape minerale hiperterme a caror temperatura depaseste 38 grade C.
Combinarea compozitiei chimice si a proprietatilor fizice a permis gruparea apelor in trei grupe ce
contin 1"L categorii, dupa cum urmeaza:
#grupa A: ape minerale cu mineralizare peste Ig/l-ape cloruro-sodice, alcaline, alcalino-teroase,
sulfatate-sodice-magneziene, ca rbogazoase;
#grupa B: ape minerale cu mineralizarea sub 7g/l
,ce
contin oligominerale sau au termalitate -
oligometalice, feruginoase, arsenica le, iod urate, sulfuroase;
# grupa C: apele radonice/radioactive.
Crenoterapia/cura interna cu ape minerale. Actiunea apelor minerale in cura interna are caracter
trifazic: etapa reflexa, etapa neurochimica siatapa post-cura. In prima etapa sunt redesteptate
reflexe conditionate si neconditionate induse de ingestia propriu-zisa. In a doua etapa sunt modulate
verigile neuroendocrine
ale raspunsului adaptativ specific si nespecific a caror persistenta
se
constitue in etapa a treia. Cura interna produce
efecte prin proprietatile
fizice ale apei: termalitate,
osmolaritate, cantitate dar si prin compozitia sa chimica ce moduleaza echilibrul hidro-mineral al
organismului in sensul unor schimbari calitative in mineralizarea organismului, schimbari cunoscute
sub numele de transmineralizare. Actiunea terapeutica a curei interne se bazeaza pe faptul ca
organismul este supus unui aport controlat de apa si electroliti fata de care se adapteaza prin
mecanisme homeostatice. ln cursul curei balneare aceste mecanisme sunt
a ntrenate/co rectate/perfectio nate.
Cura externa cu ape minerale produce efecte datorita actiunilor combinate ale factorilor: mecanici
(presiuni conforme cu legile fizice descrise de Archimede si Pascal sau adaugate de catre terapeut),
termici (reci,
calzi contrastanti), chimici (absorbtia unor compusi chimici prin piele). In afara de
balneatie, apele minerale mai sunt folosite pentru administrarea sub forma de inhalatii/aerosoli,
irigatiivaginale.
lll. Lacurile terapeutice. Sunt suprafete de apa care au luat nastere prin unul din mecanismele de
geneza ale apelor minerale si care pot fi folosite la scaldat, in scop profilactic/terapeutic/recuperator.
In tara noastra sunt trei tipuri de lacuri:
# de liman - aparute la locul de varsare in mare a unui rau;
# de campie - a caror compozitie chimica este determinata nde compozitia solului din vecinatate;
# din masivele de sare.
IV. Namolurile. Sunt mase plastice naturale, rocide consistenta pastoasa, folosite ca remediu
terapeutic. Ele au luat nastere fie prin depozitare materialului organic si anorganic subacvatica
(sedimente curative), fie prin descompunerea unor roci sub actiunea agentilor atmosferici
(pamanturi terapeutice). In functie de materialul depus, sedimentele curative sunt de doua feluri:
biolitice (din materialorganic) si abiolitice
{din
material anorganic). Din categoria pamanturilor
terapeutice fac parte: lutul, marna. loesul.
In Romania se gasesc urmatoarele tipuri de namol:
@
N. sapropelice: sunt depozite sulfuroase, onctuoase, formate pe fundul lacurilor de liman, litorate,
de campie, din fostele mari (Techirghiol, Amara).
@
Turbele: sunt depozite de culoare bruna (Poiana-Stampei,
Mangalia- singura turba marina-, Stobor
- singura turba vitriolica).
@
N. minerale: provenite
din sedimentarea sarurilor unor izvoare carbogazoase, calcice, feruginoase,
sulfuroase.
Din punct de vedere fizic, namolurile sunt alcatuite dintr-o faza lichida ce contine apa si saruri
munerale solubile, dintr-o faza solida ce contine saruri cristaline, argiloase (acid
silicic si silicati) si
substante coloidale organo-minerale (acizii humici) si uneori o faza gazoasa (ce contine hidrogen
sulfurat). Actiunea este indusa atat prin mecanisme fizice cat si chimice descrise deja al capitolul
despre balneoterapie.
CoNT|NUTUL, OBTECTTVELE St LTMITELE CURET BALNEARE.
Medicina balneara este integrata cu medicina fizica si reprezinta o specialitate terapeutica ce
studiaza si aplica in practica mijloacele terapeutice fizicale: caldura/recele, lumina, energia electrica,
mecanica, magnetica,si factori terapeutici naturali: ape, namolu ri, gaze, clima.
In stiintele fundamentale este important a se stabili legatura de cauzalitate, dar asa cum afirma
Claude Bernard: "stiinta nu consta din fapte, ci din concluziile stabilite pe baza faptelor", iar in
medicina, ca stiinta biologica, "aranjamentul este vital" si nu totdeauna se poate evidentia legatura
cauza-efect. Astfel, o metoda terapeutica, fie ea farmacologica, balneara
,fizicala,
nu actioneaza
asupra "fenomenului boala" in sens simplu cauzal, intru cat in fiecare caz in parte intre mijlocul
terapeutic si procesul patologic se interpune organismul bolnav in ansamblul lui, cu sistemele sale de
reglare proprii si multiple si cu reactivitatea sa individuala. Sistemelor de reglare homeostazice li se
adreseaza balneoterapia care opereaza cu excitanti naturali aplicati ritmic si repetat, in principal,
asupra unui organ de o importanta exceptionala, tegumentul. Crenoterapia reprezinta administrarea
sistematica, succesiva, dozata a factorilor terapeutici naturali asupra mucoaselor, Intrarea in actiune
a acestor sisteme complexe influenteaza simpla legatura cauza-efect care s-ar stabili intre agentul
terapeutic siorganul/functia afectata. In acest context fundamentarea stiintifica a efectelor si
mecanismelor de actiune ale curelor balneare este dificila. Un spor de dificultate este adus si de
faptul ca o cura balneara este un complex de factori stimulanti care includ: schimbarea habitatului, a
climei, a alimentatiei, a activitatii cotidiene, a raportului odihna/activitate plus administrarea
factorilor terapeutici specifici.
Studierea factorilor terapeutici naturali a permis, cel putin partial, stabilirea mecanismelor prin care
actioneaza siproduc efecte, terapia balneara fiind naturista siin acelasitimp holistica.
Sunt 4 principii dupa care au fost clasificate mijloacele terapeutice:
A. amputatia sau eliminarea se refera la mijloacele chirurgicale, partial la terapia cu antibiotice si
seruri si vaccinuri si terapia cu energii inalte din oncologie.
B. substitutia include metode de tratament prin care sunt inlocuite artificial substante vitale
imposibil de produs de catre un organism bolnav: insulina in diabet, vitamina B12 in anemia
megaloblastica etc.
C.dirijarea functiilor reprezinta arsenalul farmacologic, dietetic si imunologic ce urmareste
modificarea si dirijarea unor functii tulburate: secretia gastrica, tranzitul intestinal, tensiunea
arteriala etc.
D.stimularea/reglarea functiilor de adaptare presupune aplicarea sistematica, succesiva, dozata, a
unor factori stimulanti de natura: termica, chimica, mecanica, asupra tegumentului (balneoterapie)
sau mucoaselor (crenoterapie) in scopul obtinerii unor reactii fiziologice de raspuns adaptativ.
Amputatia, substitutia sidirijarea sunt metodele medicineiallopate, medicina, dezvoltata in lumea
occidentala, bazata pe experimente, dovezi obiective repetabile. Aceste metode au o actiune tintiia,
asupra unui organ sau uneifunctii, de foarte multe ori, ignorandu-se organismul in intregul lui, dar
avand efect destul de prompt si previzibil. Terapia de adaptare se adreseaza organismului in intregul
lui si urmareste echilibrarea balantelor homeostatice, raspunsul fiind mai lent, uneori greu de
anticipat. Putem compara cuplul pacient/factor terapeutic natural cu un sistem cibernetic optimizat
la nivelul sistemelor de autoreglare sub actiunea complexa a factorilor terapeutici. Cura balneari se
adreseaza reechilibrarii principalelor balante homeostatice in scopul cresterii capacitatii adaptative
a unor functii sau a organismului in ansamblu. Punctual, se urmaresc si obiective recuperatorii
si/sau curative. Astfel, curele se diferentiaza in: cure profilactice, terapeutice si recuperatorii.