Calcul Necesar Caldura Excel

Nume Client : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
TOTAL 9/8/2014
41890 I 40056
C TUR IV 8.0 8/31/2009
C RETUR -21 7 1.00 L(mm) # watt pret L(mm) # watt pret L(mm) # watt pret L(mm) # watt pret L(mm) # watt pret L(mm) # watt pret L(mm) # watt pret L(mm) # watt pret L(mm) # watt pret
p 2 p 3 Caracteristici camera supraf. per. Ext. col. C 0.00 supraf. per. Ext. col. D 7.50 supraf. tavan 12.00 m per. Ext 1.038 Rm 9.95 Rp 3.10 Abc 3.00 V-Vol. Cam.
1 Camera 1 4.00 3.00 2.50 12.00 M 20 M tip C 600 tip C22 Rc per. Ext. col. C Rc per. Ext. col. D Rc tavan m per. Int 1.000 AT 59.00 Ap 12.00 nao 0.00028 QT 243
1 + / - suprafata 2.50 0.00 T1 Est 600 -83 29.73 400 -10 32.62 - - - 500 - - ? - - ? - - ? Alege ! - - ? - - ? - - ? Alege ! W per. Ext. col. C 0.0 W per. Ext. col. D 250.34 W tavan 0.00 m tavan 1.038 Rbc 0.574 mediu 2.50 aer 1.20 QT*adaosuri 255
supraf. vitrate 0.00 12.00 23.14 T. Bun 20 T. Bun 700 19 33.47 500 161 39.95 400 248 54.51 39.95 - - ? - - ? - - ? 0.00 - - ? - - ? - - ? 0.00 supraf. per. Int. col. C 10.00 supraf. per. Int. col. D 7.50 Rc podea m podea 1.00 ms 0.50 Ausi ext. Cp 1,011 QT*ad.+Qi 694
pereti exter. 1.00 0.0% 7.50 -21 P1 -21 Rc per. Int. col. C 0.700 Rc per. Int. col. D 0.700 W podea 0.00 m geam 1.20 ns 1.40 n-nr. desch. Qi1 439 QS ---
pereti inter. 1.00 1.00 22 20 18 W per. Int. col. C -28.57 W per. Int. col. D 21.43 Ao 0.00 L geam 0.00 V3/4 16.000 Qu 0 Qi2 0
W geamcol. C 0.00 W geamcol. D 0.00 Ac 5.00 i geam 0.060 Adaosuri 1.050 Rc geamC Rc geamD
supraf. per. Ext. col. C 11.25 supraf. per. Ext. col. D 0.00 supraf. tavan 15.50 m per. Ext 1.038 Rm 7.95 Rp 3.10 Abc 4.50 V-Vol. Cam.
2 Camera 2 4.50 4.00 2.50 18.00 M 20 M tip C 600 tip C33 0 0 0 0 Rc per. Ext. col. C Rc per. Ext. col. D Rc tavan m per. Int 1.000 Ap 73.50 Ap 15.50 nao 0.00028 QT 379
2 + / - suprafata -1.00 2.50 2.50 -2.50 T1 Est 900 -51 40.86 500 -112 39.95 400 -25 54.51 500 - - ? - - ? - - ? Alege ! - - ? - - ? - - ? Alege ! W per. Ext. col. C 375.5 W per. Ext. col. D 0.00 W tavan 0.00 m tavan 1.038 Rbc 0.574 mediu 2.50 aer 1.20 QT*adaosuri 399
supraf. vitrate 0.00 15.50 24.95 T. Bun 20 T. Bun 1,000 51 43.22 600 58 43.88 500 211 68.53 68.53 - - ? - - ? - - ? 0.00 - - ? - - ? - - ? 0.00 supraf. per. Int. col. C 8.78 supraf. per. Int. col. D 3.80 Rc podea m podea 1.00 ms 0.50 Ausi ext. Cp 1,011 QT*ad.+Qi 967
pereti exter. 1.00 0.0% 11.25 -21 P1 Rc per. Int. col. C 0.700 Rc per. Int. col. D 0.700 W podea 0.00 m geam 1.20 ns 1.40 n-nr. desch. Qi1 568 QS ---
pereti inter. 0.78 0.38 18 20 24 W per. Int. col. C 25.07 W per. Int. col. D -21.71 Ao 0.00 L geam 0.00 V3/4 16.000 Qu 0 Qi2 0
3 Camera 3 3.50 4.00 2.50 14.00 M 20 M tip C 600 tip C11 0 0 0 0 Rc per. Ext. col. C Rc per. Ext. col. D Rc tavan m per. Int 1.000 Ap 77.69 Ap 15.50 nao 0.00028 QT 380
3 + / - suprafata 1.00 1.50 2.50 1.50 T1 Est 500 -44 26.73 - - - - - - 600 - - ? - - ? - - ? Alege ! - - ? - - ? - - ? Alege ! W per. Ext. col. C 376.8 W per. Ext. col. D 0.00 W tavan 0.00 m tavan 1.038 Rbc 0.574 mediu 2.50 aer 1.20 QT*adaosuri 399
supraf. vitrate 0.00 15.50 52.63 T. Bun 20 T. Bun 600 58 29.73 400 131 32.62 400 389 54.51 29.73 - - ? - - ? - - ? 0.00 - - ? - - ? - - ? 0.00 supraf. per. Int. col. C 8.75 supraf. per. Int. col. D 3.80 Rc podea m podea 1.00 ms 0.50 Ausi ext. Cp 1,011 QT*ad.+Qi 553
pereti exter. 1.29 0.0% 11.29 -21 P1 Rc per. Int. col. C 0.700 Rc per. Int. col. D 0.700 W podea 0.00 m geam 1.20 ns 1.40 n-nr. desch. Qi1 154 QS ---
4 Camera 4 4.00 3.50 2.50 14.00 M 20 M tip C 600 0 0 0 0 Rc per. Ext. col. C Rc per. Ext. col. D Rc tavan m per. Int 1.000 Ap 61.50 Ap 12.00 nao 0.00028 QT 623
4 + / - suprafata -2.00 1.00 2.50 -2.00 T1 Est 1,000 -70 43.22 600 -63 43.88 400 -146 54.51 Alege ! - - ? - - ? - - ? Alege ! - - ? - - ? - - ? Alege ! W per. Ext. col. C 235.3 W per. Ext. col. D 166.89 W tavan 0.00 m tavan 1.038 Rbc 0.574 mediu 2.50 aer 1.20 QT*adaosuri 659
supraf. vitrate 2.95 2.95 12.00 77.73 T. Bun 20 T. Bun 1,100 32 46.47 700 108 51.47 500 90 68.53 0.00 - - ? - - ? - - ? 0.00 - - ? - - ? - - ? 0.00 supraf. per. Int. col. C 3.75 supraf. per. Int. col. D 8.75 Rc podea m podea 1.00 ms 0.50 Ausi ext. Cp 1,011 QT*ad.+Qi 1,088
pereti exter. 1.00 0.57 19.7% 15.00 -21 P1 -21 Rc per. Int. col. C 0.700 Rc per. Int. col. D 0.700 W podea 0.00 m geam 1.20 ns 1.40 n-nr. desch. Qi1 206 QS ---
p 3 p 1 supraf. per. Ext. col. C 12.05 supraf. per. Ext. col. D 8.75 supraf. tavan 12.00 m per. Ext 1.038 Rm 4.22 Rp 3.10 Abc 9.50 V-Vol. Cam.
5 Camera 5 4.00 3.50 2.50 14.00 M 20 M tip C 600 0 0 0 0 Rc per. Ext. col. C Rc per. Ext. col. D 0.700 Rc tavan m per. Int 1.000 Ap 61.50 Ap 12.00 nao 0.00028 QT 598
5 + / - suprafata -2.00 1.00 2.50 -2.00 T1 Est 1,000 -43 43.22 600 -36 43.88 400 -119 54.51 Alege ! - - ? - - ? - - ? Alege ! - - ? - - ? - - ? Alege ! W per. Ext. col. C 402.2 W per. Ext. col. D -25.95 W tavan 0.00 m tavan 1.038 Rbc 0.574 mediu 2.50 aer 1.20 QT*adaosuri 632
supraf. vitrate 2.95 2.95 12.00 60.62 T. Bun 20 T. Bun 1,100 59 46.47 700 135 51.47 500 117 68.53 0.00 - - ? - - ? - - ? 0.00 - - ? - - ? - - ? 0.00 supraf. per. Int. col. C 3.75 supraf. per. Int. col. D 8.75 Rc podea m podea 1.00 ms 0.50 Ausi ext. Cp 1,011 QT*ad.+Qi 1,061
pereti exter. 1.50 1.00 12.4% 23.75 -21 P1 22 Rc per. Int. col. C 0.700 Rc per. Int. col. D 0.700 W podea 0.00 m geam 1.20 ns 1.40 n-nr. desch. Qi1 258 QS ---
6 Camera 6 6.00 5.00 2.50 30.00 M-B 20 M-B tip C 600 0 0 0 0 Rc per. Ext. col. C 2.600 Rc per. Ext. col. D 2.600 Rc tavan m per. Int 1.000 Ap 106.00 Ap 25.50 nao 0.00028 QT 2,502
6 + / - suprafata -1.50 3.00 2.50 -4.50 T3 Est 3,000 -792 101.75 2,000 -428 124.85 1,600 -76 167.17 Alege ! - - ? - - ? - - ? Alege ! - - ? - - ? - - ? Alege ! W per. Ext. col. C 73.0 W per. Ext. col. D 176.82 W tavan 1,005.82 m tavan 1.038 Rbc 0.574 mediu 2.50 aer 1.20 QT*adaosuri 2,696
supraf. vitrate 2.00 7.20 9.20 25.50 183.16 T. Bun 22 T. Bun - - - 2,300 85 143.16 1,800 395 179.97 0.00 - - ? - - ? - - ? 0.00 - - ? - - ? - - ? 0.00 supraf. per. Int. col. C 8.75 supraf. per. Int. col. D 7.50 Rc podea m podea 1.00 ms 0.50 Ausi ext. Cp 1,011 QT*ad.+Qi 3,846
pereti exter. 0.42 1.40 38.7% 23.75 -21 P6 -21 Rc per. Int. col. C 1.640 Rc per. Int. col. D 0.700 W podea 0.00 m geam 1.20 ns 1.40 n-nr. desch. Qi1 331 QS 428
pereti inter. 0.58 0.60 10 20 18 W per. Int. col. C 64.02 W per. Int. col. D 42.86 Ao 0.00 L geam 25.85 V3/4 16.000 Qu 0 Qi2 1,150
7 Camera 7 6.00 5.00 2.50 30.00 M-B 20 M-B tip C 600 0 0 0 0 Rc per. Ext. col. C 2.600 Rc per. Ext. col. D 0.700 Rc tavan m per. Int 1.000 Ap 99.98 Ap 22.49 nao 0.00028 QT 2,418
7 + / - suprafata -2.74 2.74 2.50 -7.51 T3 Est 3,000 -515 101.75 2,000 -151 124.85 1,400 -271 150.73 Alege ! - - ? - - ? - - ? Alege ! - - ? - - ? - - ? Alege ! W per. Ext. col. C 248.9 W per. Ext. col. D 44.49 W tavan 887.19 m tavan 1.038 Rbc 0.574 mediu 2.50 aer 1.20 QT*adaosuri 2,619
supraf. vitrate 9.20 9.20 22.49 145.68 T. Bun 22 T. Bun - - - 2,300 362 143.16 1,600 201 167.17 0.00 - - ? - - ? - - ? 0.00 - - ? - - ? - - ? 0.00 supraf. per. Int. col. C 8.75 supraf. per. Int. col. D 5.00 Rc podea m podea 1.00 ms 0.50 Ausi ext. Cp 1,011 QT*ad.+Qi 3,569
pereti exter. 1.58 0.60 29.5% 31.20 -21 P6 18 Rc per. Int. col. C 1.640 Rc per. Int. col. D 0.700 W podea 0.00 m geam 1.20 ns 1.40 n-nr. desch. Qi1 388 QS 475
8 Camera 8
8 + / - suprafata
supraf. vitrate
pereti exter.
pereti inter.
p 1 p 2
9 Camera 9
9 + / - suprafata
supraf. vitrate
pereti exter.
pereti inter.
10 Camera 10
10 + / - suprafata
supraf. vitrate
pereti exter.
pereti inter.
11 Camera 11
11 + / - suprafata
supraf. vitrate
pereti exter.
pereti inter.
12 Camera 12
12 + / - suprafata
supraf. vitrate
pereti exter.
pereti inter.
Suprafata 1.37 = L =
3,569
24.50
21.00
3,846
14.00
30.00
Alege : C sau V ? Alegerea
finala
Aveti mai jos, pt. fiecare camera, o serie de marimi si valorile lor, conformSTAS 1907, asa cumle utilizeaza si acest program. O parte provin din pag. Culise, o parte sint rezultatul unor formule de calcul, iar o alta parte sint constante ce pot
fi introduse de operator. Toate celulele de mai jos sint NEprotejate la scriere, asa ca atentie sa nu stergeti din greseala vreo formula. Cei care au cunostinte in domeniu isi pot adapta si mai bine calculele la experienta si nevoile lor, ca si in
pagina Culise. Iar cei care se pricep mai putin, aveti grija ce date introduceti aici ! Modificati DOAR daca : 1. sinteti sigur pe ceea ce faceti, sau 2. doriti doar sa vedeti cumafecteaza modificarea unei valori rezultatul final, dupa care
dati un "UNDO" = Ctrl+Z.
Alege radiatorul Alege radiatorul
Zona
climatica
Alege radiatorul
65
tip C11 tip C22 tip C33 Alegerea
finala
Alegerea
finala
75 Alege : C sau V ? in localitate
1.87
Multumit de program? Il poti avea, fara restrictie de timp ... Asa ca intra pe http://www.calcul-termic.blogspot.com!
Alege : C sau V ? Alege : C sau V ? Alege : C sau V ? Alege : C sau V ?
Ups ! Timpul a expirat ! Asta este ... Scuze pt. deranj Setari generale ( pt. toate camerele ) : Zona eoliana
1,061
1,088
553
967
694
10.50
17.50
38.75
1.3
! ! ! ! !
75
nlime
90
TIP
lungime Temp.
( mm )
0
C 75/65 90/70 tip V tip C 75/65 90/70 tip V
1 400 20
0
C 218 275 21.51 16.82 384 484 30.28
2 500 20
0
C 273 343 23.11 18.43 481 605 32.28
3 600 20
0
C 328 412 24.71 20.02 577 726 34.28
4 700 20
0
C 382 480 25.50 21.64 673 847 37.46
5 800 20
0
C 437 549 26.29 22.44 769 968 40.66
6 900 20
0
C 491 618 27.89 24.05 865 1,089 43.84
7 1,000 20
0
C 546 686 29.48 24.84 961 1,211 47.03
8 1,100 20
0
C 601 755 30.28 26.44 1,057 1,332 50.61
9 1,200 20
0
C 655 824 31.08 27.25 1,153 1,453 54.19
10
11 1,400 20
0
C 764 961 34.27 30.45 1,345 1,695 58.18
12
13 1,600 20
0
C 848 1,098 37.46 32.85 1,538 1,937 62.96
14
15 1,800 20
0
C 983 1,236 40.65 36.06 1,730 2,179 70.94
16
17 2,000 20
0
C 1,092 1,373 43.04 38.46 1,922 2,421 80.49
18
19
20 2,300 20
0
C 1,256 1,579 46.22 41.66 2,210 2,784 86.07
21
22
23 2,600 20
0
C 1,420 1,785 49.41 45.66 2,499 3,147 95.63
24
25
26
27 3,000 20
0
C 1,638 2,059 55.79 51.27 2,883 3,632 109.18
1.3
75
nlime
90
TIP
lungime Temp.
( mm )
0
C 75/65 90/70 tip V tip C 75/65 90/70 tip V
1 400 20
0
C 226 288 28.70 13.30 438 558 38.80
2 520 20
0
C 294 374 31.00 16.00 569 725 43.90
3 600 20
0
C 339 432 32.60 17.80 657 837 47.30
4 720 20
0
C 407 518 35.00 20.40 788 1,005 52.40
5 800 20
0
C 452 576 36.60 22.20 876 1,116 55.90
6 920 20
0
C 520 662 38.90 24.90 1,007 1,284 61.00
7 1,000 20
0
C 565 720 40.50 26.70 1,095 1,395 64.40
8 1,120 20
0
C 633 806 42.90 29.30 1,226 1,563 69.50
V O G E L & N O O T
P U R M O
WATT PRET WATT PRET
300
WATT PRET WATT PRET
11 22
11 22
300
9 1,200 20
0
C 678 864 44.50 31.10 1,314 1,674 72.90
10 1,320 20
0
C 746 950 46.90 33.80 1,445 1,842 78.00
11 1,400 20
0
C 791 1,008 48.50 35.50 1,533 1,953 81.50
12
13 1,600 20
0
C 904 1,152 52.40 40.00 1,752 2,232 90.00
14
15 1,800 20
0
C 1,017 1,296 56.40 44.40 1,971 2,511 98.50
16
17 2,000 20
0
C 1,130 1,440 60.30 48.90 2,190 2,790 107.10
18
19 2,200 20
0
C 1,243 1,584 64.30 53.30 2,409 3,069 115.60
20
21 2,400 20
0
C 1,356 1,728 68.30 57.70 2,628 3,348 124.10
22
23 2,600 20
0
C 1,469 1,872 72.20 62.20 2,847 3,627 132.70
24
25 2,800 20
0
C 1,582 2,016 76.20 66.60 3,066 3,907 141.20
26
27 3,000 20
0
C 1,695 2,160 80.10 71.10 3,285 4,186 149.80
1.3
75
nlime
90
TIP
lungime Temp.
( mm )
0
C 75/65 90/70 tip V tip C 75/65 90/70 tip V
1
400 20
0
C
2
500 20
0
C 275 349 25.36 15.76 483 616 35.76
3
600 20
0
C 329 419 27.55 18.45 580 739 39.57
4
700 20
0
C 384 488 29.72 21.14 676 862 43.38
5
800 20
0
C 439 558 31.92 23.82 773 985 47.19
6
900 20
0
C 494 628 34.10 26.52 869 1,108 51.02
7
1,000 20
0
C 549 698 36.28 29.21 965 1,231 54.83
8 1,100 20
0
C 604 768 38.48 31.90 1,063 1,354 58.65
9 1,200 20
0
C 659 837 40.65 34.61 1,159 1,477 62.46
10 20
0
C
11 1,400 20
0
C 769 977 45.02 39.98 1,352 1,723 70.10
12 20
0
C
13
1,600 20
0
C 878 1,117 49.40 45.37 1,546 1,970 77.73
14
20
0
C
15
1,800 20
0
C 988 1,256 53.77 50.75 1,739 2,216 85.36
16
20
0
C
17
2,000 20
0
C 1,098 1,396 58.13 56.14 1,932 2,462 92.99
18
20
0
C
19
20
2,300 20
0
C 2,222 2,831 104.45
21
22
20
0
C
23
2,600 20
0
C 2,512 3,201 115.89
K O R A D O
WATT PRET WATT
22
PRET
300
11
24
20
0
C
25
26
20
0
C
27
3,000 20
0
C 2,898 3,693 131.16
tip C 75/65 90/70 tip V tip C 75/65 90/70 tip V tip C
24.61 539 679 42.24 46.32 316 398 27.09 23.24
30.12 674 849 45.42 53.63 395 497 30.28 25.64
33.68 808 1,019 48.62 57.20 474 597 33.47 28.84
39.20 943 1,189 52.61 64.27 553 696 35.87 32.05
42.75 1,078 1,359 56.58 68.08 632 795 39.05 34.45
48.26 1,212 1,528 60.96 75.05 711 895 41.44 36.86
51.84 1,347 1,698 65.35 78.97 790 994 43.84 40.06
57.30 1,482 1,868 70.93 85.83 869 1,094 47.03 41.66
60.90 1,616 2,038 76.51 89.84 948 1,193 49.41 44.87
68.83 1,886 2,377 81.28 101.92 1,106 1,392 54.98 50.47
77.11 2,155 2,717 88.46 115.31 1,264 1,591 59.78 56.08
85.92 2,425 3,057 99.62 128.75 1,422 1,790 66.14 61.69
93.15 2,694 3,396 113.17 144.89 1,580 1,989 71.73 67.31
105.23 3,098 3,906 120.35 170.15 1,817 2,287 76.51 72.91
117.08 3,502 4,415 132.30 191.22 2,054 2,585 82.09 77.72
125.59 4,041 5,094 153.02 219.36 2,370 2,983 90.05 85.73
22.90 624 796 61.80 45.90 283 362 31.00 15.70
28.70 812 1,035 67.80 57.20 368 470 34.00 18.90
32.50 937 1,194 71.80 64.80 425 543 36.00 21.10
38.30 1,124 1,433 77.80 76.10 510 651 39.00 24.40
42.10 1,249 1,592 81.80 83.70 566 723 41.00 26.60
47.90 1,436 1,830 87.70 95.00 651 832 43.90 29.90
51.80 1,561 1,990 91.70 102.60 708 904 45.90 32.00
57.60 1,748 2,228 97.70 113.90 793 1,013 48.90 35.30
V O G E L & N O O T V O G E L & N O O T
P U R M O P U R M O
PRET WATT PRET PRET
11
WATT
300 400
WATT PRET PRET WATT PRET
22 33 11
22 33
300 450
61.40 1,873 2,388 101.70 121.50 850 1,085 50.90 37.50
67.20 2,061 2,626 107.70 132.80 935 1,194 53.90 40.80
71.00 2,185 2,786 111.70 140.40 991 1,266 55.90 43.00
80.70 2,498 3,183 121.70 159.30 1,133 1,447 60.90 48.40
90.30 2,810 3,581 131.70 178.20 1,274 1,628 65.90 53.90
100.00 3,122 3,979 141.70 197.10 1,416 1,809 70.80 59.30
109.60 3,434 4,377 151.70 216.00 1,558 1,989 75.80 64.80
119.20 3,746 4,775 161.70 234.90 1,699 2,170 80.80 70.30
128.90 4,059 5,173 171.70 253.80 1,841 2,351 85.80 75.70
138.50 4,371 5,571 181.70 272.70 1,982 2,532 90.70 81.20
148.10 4,683 5,969 191.60 291.60 2,124 2,713 95.70 86.60
26.89 354 450 28.28 19.09
31.75 425 540 31.06 22.58
36.62 496 630 33.85 26.05
41.49 1,103 1,398 66.02 66.09 566 720 36.63 29.54
46.37 1,241 1,572 71.56 72.90 637 810 39.42 33.00
51.23 1,379 1,747 77.09 79.71 708 900 42.21 36.50
56.09 1,517 1,922 82.63 86.51 779 990 44.99 39.98
60.97 1,655 2,097 88.17 93.32 850 1,080 47.78 43.45
70.70 1,931 2,446 99.24 106.92 991 1,260 53.35 50.41
80.44 2,206 2,795 110.32 120.53 1,133 1,439 58.92 57.38
90.16 2,482 3,145 121.38 134.13 1,274 1,619 64.49 64.34
99.91 2,758 3,494 132.47 147.75 1,416 1,799 70.07 71.31
114.51 3,172 4,018 149.08 168.16
129.13 3,585 4,542 165.69 188.58
K O R A D O K O R A D O
WATT
22 33 11
PRET WATT PRET
300 400
PRET
148.60 4,137 5,241 187.84 215.79
75/65 90/70 tip V tip C 75/65 90/70 tip V tip C 75/65
539 680 39.05 31.70 748 945 54.19 48.07 347
674 850 43.03 35.44 935 1,182 60.56 54.94 434
808 1,020 47.03 41.38 1,121 1,418 66.14 59.28 521
943 1,190 51.00 48.44 1,308 1,654 71.73 65.70 608
1,078 1,361 55.78 53.03 1,495 1,891 78.10 71.31 694
1,212 1,531 59.78 60.09 1,682 2,127 83.69 76.91 781
1,347 1,701 63.76 64.72 1,869 2,363 89.26 83.33 868
1,482 1,871 67.75 70.69 2,056 2,600 94.85 88.94 955
1,616 2,041 72.51 74.13 2,243 2,836 101.22 94.54 1,042
1,886 2,381 80.49 84.90 2,617 3,309 112.37 106.56 1,215
2,155 2,721 91.65 95.97 2,990 3,781 128.31 121.78 1,389
2,425 3,061 98.03 106.33 3,364 4,254 137.08 131.40 1,562
2,694 3,401 106.00 117.01 3,738 4,727 148.23 145.77 1,736
3,098 3,912 118.74 132.43 4,299 5,436 164.97 172.05 1,996
3,502 4,422 130.70 159.60 4,859 6,145 182.50 194.40 2,257
4,041 5,102 147.44 180.43 5,607 7,090 205.61 223.94 2,604
543 695 42.10 25.90 774 992 64.70 49.80 337
706 903 48.10 32.60 1,007 1,289 73.80 59.60 438
814 1,042 52.00 37.00 1,162 1,488 79.80 66.20 505
977 1,250 58.00 43.60 1,394 1,785 88.80 76.00 606
1,086 1,389 62.00 48.00 1,549 1,984 94.90 82.50 674
1,248 1,598 67.90 54.70 1,781 2,281 103.90 92.30 775
1,357 1,737 71.90 59.10 1,936 2,479 110.00 98.80 842
1,520 1,945 77.80 65.70 2,168 2,777 119.00 108.60 943
P U R M O P U R M O
WATT PRET WATT PRET WATT
22 33 11
400 500
WATT WATT PRET WATT PRET
22 33 11
450 500
1,628 2,084 81.80 70.10 2,323 2,975 125.00 115.10 1,010
1,791 2,292 87.80 76.80 2,556 3,273 134.10 124.90 1,111
1,900 2,431 91.70 81.20 2,710 3,471 140.10 131.40 1,179
2,171 2,778 101.70 92.20 3,098 3,967 155.20 147.80 1,347
2,443 3,126 111.60 103.30 3,485 4,463 170.30 164.10 1,516
2,714 3,473 121.50 114.30 3,872 4,959 185.40 180.40 1,648
2,985 3,820 131.40 125.40 4,259 5,455 200.50 196.70 1,852
3,257 4,168 141.40 136.40 4,646 5,951 215.50 213.00 2,021
3,528 4,515 151.30 147.50 5,034 6,447 230.60 229.40 2,189
3,800 4,862 161.20 158.50 5,421 6,943 245.70 245.70 2,358
4,071 5,210 171.10 169.60 5,808 7,438 260.80 262.00 2,526
486 620 33.38 25.76 343
608 775 37.97 31.42 429
730 930 42.54 37.07 515
851 1,085 47.13 42.71 601
973 1,240 51.70 48.36 1,390 1,766 75.07 77.41 686
1,094 1,395 56.29 54.01 1,564 1,987 83.25 87.47 772
1,216 1,550 60.87 59.66 1,738 2,208 91.41 97.51 858
1,338 1,705 65.45 65.31 1,912 2,429 99.58 107.56 944
1,459 1,860 70.03 70.96 2,086 2,650 107.75 117.62 1,030
1,702 2,170 79.19 82.25 2,433 3,091 124.10 137.72 1,201
1,946 2,480 88.35 93.56 2,781 3,533 140.43 157.83 1,373
2,189 2,790 97.52 104.85 3,128 3,974 156.76 177.92 1,544
2,432 3,100 106.68 116.15 3,476 4,416 173.10 198.03 1,716
2,797 3,565 120.43 133.09 3,997 5,078 197.61 228.19 1,973
3,162 4,030 134.17 150.06 4,519 5,741 222.12 258.34 2,231
PRET WATT WATT WATT
11
400 500
22 33
PRET
3,648 4,650 152.49 172.64 5,214 6,624 254.80 298.55 2,574
90/70 tip V tip C 75/65 90/70 tip V tip C 75/65 90/70
437 30.54 23.76 588 743 43.84 32.17 814 1,030
546 34.00 26.44 735 929 48.35 37.71 1,018 1,288
656 36.92 29.65 882 1,114 52.87 43.06 1,221 1,546
765 39.85 32.32 1,029 1,300 57.11 50.48 1,425 1,803
874 42.77 35.53 1,176 1,486 62.42 55.35 1,628 2,061
984 45.69 38.20 1,323 1,672 66.68 62.76 1,832 2,318
1,093 48.35 41.40 1,470 1,857 71.19 67.64 2,035 2,576
1,202 51.53 43.27 1,617 2,043 75.72 73.63 2,239 2,834
1,311 54.19 46.22 1,764 2,229 80.76 76.93 2,442 3,091
1,530 60.03 52.36 2,058 2,600 89.53 88.73 2,849 3,606
1,749 65.35 57.96 2,352 2,972 100.68 100.52 3,256 4,121
1,967 71.73 63.30 2,646 3,343 108.65 111.17 3,663 4,637
2,186 77.84 68.65 2,940 3,715 117.42 122.88 4,070 5,152
2,514 84.21 75.85 3,381 4,272 131.49 139.09 4,681 5,925
2,842 90.59 82.01 3,822 4,829 144.52 171.02 5,291 6,697
3,279 100.15 91.09 4,410 5,572 161.25 192.72 6,105 7,728
431 33.40 17.80 640 823 45.40 28.40 911 1,172
560 37.00 21.60 832 1,069 52.20 35.70 1,184 1,524
647 39.40 24.20 960 1,234 56.70 40.60 1,366 1,758
776 43.00 28.00 1,152 1,481 63.50 47.90 1,639 2,110
862 45.40 30.60 1,280 1,645 68.00 52.80 1,822 2,344
992 49.00 34.50 1,472 1,892 74.80 60.10 2,095 2,696
1,078 51.40 37.00 1,600 2,056 79.40 65.00 2,277 2,930
1,207 55.00 40.90 1,792 2,303 86.10 72.30 2,500 3,282
P U R M O P U R M O
WATT
33
WATT PRET
11 22
WATT PRET
500
WATT PRET WATT PRET WATT
11 22 33
500
1,293 57.40 43.40 1,920 2,468 90.70 77.20 2,732 3,516
1,423 61.00 47.30 2,112 2,714 97.50 84.50 3,006 3,868
1,509 63.40 49.80 2,240 2,879 102.00 89.40 3,188 4,102
1,724 69.50 56.30 2,560 3,290 113.30 101.60 3,643 4,688
1,940 75.50 62.70 2,880 3,702 124.60 113.80 4,099 5,274
2,156 81.50 69.10 3,200 4,113 136.00 126.00 4,554 5,860
2,371 87.50 75.50 3,520 4,524 147.30 138.30 5,009 6,447
2,587 93.50 81.90 3,840 4,935 158.60 150.50 5,465 7,033
2,802 99.50 88.30 4,160 5,347 169.90 162.70 5,920 7,619
3,018 105.50 94.70 4,480 5,758 181.20 174.90 6,376 8,205
3,233 111.50 101.10 4,800 6,169 192.60 187.10 6,831 8,791
436 29.20 19.37 581 741 36.90 29.79 832 1,059
545 32.00 22.94 726 926 41.50 35.55 1,040 1,324
654 34.81 26.51 871 1,111 46.10 41.30 1,247 1,589
763 37.62 30.09 1,016 1,296 50.68 47.04 1,455 1,854
872 40.43 33.66 1,162 1,481 55.27 52.78 1,663 2,119
981 43.23 37.24 1,307 1,666 59.86 58.53 1,871 2,384
1,090 46.05 40.81 1,452 1,852 64.44 64.27 2,079 2,649
1,199 48.85 43.58 1,597 2,037 69.04 70.01 2,287 2,914
1,308 51.65 47.96 1,742 2,222 73.62 75.76 2,495 3,178
1,526 57.28 55.11 2,033 2,592 82.80 87.24 2,911 3,708
1,744 62.89 62.25 2,323 2,963 91.98 98.74 3,326 4,238
1,962 68.52 69.41 2,614 3,333 101.16 110.23 3,742 4,768
2,180 74.12 76.56 2,904 3,703 110.34 121.72 4,158 5,297
2,507 82.55 87.28 3,340 4,259 124.10 138.95
2,834 90.97 98.00 3,775 4,814 137.87 156.20
WATT PRET PRET WATT
22 33 11
500
WATT
3,270 102.20 112.30 4,356 5,555 156.22 179.17
tip V tip C 75/65 90/70 tip V tip C 75/65 90/70 tip V
61.10 52.12 407 513 37.46 22.97 684 865 53.40
67.75 58.03 509 641 41.44 26.73 855 1,081 58.98
74.11 64.48 611 770 43.84 29.73 1,025 1,298 64.56
80.49 71.20 713 898 47.82 33.47 1,196 1,514 69.33
87.39 77.37 814 1,026 50.21 36.61 1,367 1,730 75.72
93.50 83.57 916 1,155 54.19 40.86 1,538 1,947 80.49
99.89 89.73 1,018 1,283 57.37 43.22 1,709 2,163 86.07
106.53 96.74 1,120 1,411 60.56 46.47 1,880 2,379 91.65
112.91 103.44 1,222 1,539 63.76 49.68 2,051 2,595 97.23
125.92 115.80 1,425 1,796 70.14 56.08 2,393 3,028 107.59
141.60 130.85 1,629 2,052 76.51 61.65 2,734 3,460 118.74
152.74 141.07 1,832 2,309 82.89 67.31 3,076 3,893 129.91
165.24 152.62 2,036 2,566 90.05 72.91 3,418 4,326 140.26
183.89 182.42 2,341 2,950 99.62 81.72 3,931 4,974 157.01
203.44 207.89 2,647 3,335 107.59 90.53 4,443 5,623 172.14
229.19 238.47 3,054 3,848 120.35 101.75 5,127 6,488 188.88
67.60 52.80 388 498 34.90 18.90 730 943 46.50
79.70 64.20 505 648 38.80 23.10 950 1,226 53.50
87.80 71.80 583 747 41.40 25.80 1,096 1,414 58.10
99.90 83.20 699 897 45.40 29.90 1,315 1,697 65.10
108.00 90.80 777 997 48.00 32.60 1,461 1,886 69.80
120.10 102.20 893 1,146 52.00 36.80 1,680 2,169 76.70
128.20 109.80 971 1,246 54.60 39.50 1,826 2,357 81.40
140.30 121.20 1,088 1,395 58.50 43.60 2,045 2,640 88.40
P U R M O
P U R M O
PRET WATT PRET WATT PRET
33 11 22
500 600
WATT PRET WATT PRET PRET
33
500 600
11 22
148.40 128.80 1,165 1,495 61.20 46.30 2,191 2,829 93.00
160.50 140.20 1,282 1,644 65.10 50.50 2,410 3,111 100.00
168.60 147.80 1,359 1,744 67.80 53.20 2,556 3,300 104.60
188.80 166.80 1,554 1,993 74.30 60.00 2,922 3,771 116.30
209.00 185.80 1,748 2,242 80.90 66.90 3,287 4,243 127.90
229.10 204.80 1,942 2,491 87.50 73.70 3,652 4,714 139.50
249.30 223.70 2,136 2,741 94.10 80.60 4,017 5,186 151.10
269.50 242.70 2,330 2,990 100.70 87.40 4,382 5,657 162.80
289.70 261.70 2,525 3,239 107.20 94.30 4,748 6,129 174.40
309.90 280.70 2,719 3,488 113.80 101.10 5,113 6,600 186.00
330.10 229.70 2,913 3,737 120.40 108.00 5,478 7,071 197.60
51.76 47.60 401 509 29.37 21.08 672 857 39.96
60.28 58.16 501 636 32.31 23.82 840 1,071 44.57
68.80 68.70 601 763 35.24 27.56 1,007 1,285 48.98
77.33 79.24 701 891 38.19 31.29 1,175 1,499 53.67
85.84 89.79 802 1,018 41.15 35.04 1,343 1,713 58.01
94.36 100.34 902 1,145 44.09 38.77 1,511 1,928 63.48
102.88 110.89 1,002 1,272 47.02 42.50 1,679 2,142 67.98
111.41 121.43 1,102 1,400 49.97 46.25 1,847 2,356 72.48
119.92 131.99 1,202 1,527 52.91 49.98 2,015 2,570 75.82
136.96 153.08 1,403 1,781 58.80 57.46 2,351 2,999 86.24
154.00 174.17 1,603 2,036 64.69 64.94 2,686 3,427 95.92
171.04 195.26 1,804 2,290 70.58 72.41 3,022 3,855 105.02
188.09 216.36 2,004 2,545 76.47 79.88 3,358 4,284 114.10
2,305 2,927 85.31 91.10 3,862 4,926 129.64
2,605 3,308 94.13 102.31 4,365 5,569 145.56
PRET WATT PRET PRET WATT
33 11 22
500 600
3,006 3,817 105.91 117.25 5,037 6,425 165.87
32.62 942 1,195 74.91 54.51 571 720 44.63 32.05
39.95 1,178 1,494 82.09 68.53 714 900 48.62 35.26
43.88 1,414 1,793 90.05 75.51 856 1,080 53.40 40.87
51.47 1,649 2,092 98.03 89.08 999 1,260 58.18 44.87
54.57 1,885 2,391 106.00 97.98 1,142 1,440 62.96 49.68
64.09 2,120 2,689 113.17 108.72 1,284 1,620 66.95 52.88
68.20 2,356 2,988 121.14 116.94 1,427 1,800 71.73 57.69
74.51 2,592 3,287 129.91 126.06 1,570 1,980 76.10 62.20
77.00 2,827 3,586 136.28 136.11 1,712 2,160 80.49 66.51
90.53 3,298 4,184 153.02 150.73 1,998 2,520 88.46 74.52
101.45 3,770 4,781 168.17 167.17 2,283 2,880 97.23 84.92
114.67 4,241 5,379 184.10 179.97 2,569 3,240 109.18 96.14
124.85 4,712 5,977 199.24 195.50 2,854 3,600 117.14 108.97
143.16 5,419 6,873 221.73 220.15 3,282 4,140 129.91 117.78
167.96 6,126 7,770 245.30 244.82 3,710 4,680 142.65 131.40
202.52 7,068 8,965 276.36 277.71 4,281 5,400 160.99 149.03
28.50 1,036 1,340 70.40 57.30 531 683 41.50 27.40
36.10 1,347 1,742 83.10 69.50 690 888 47.20 33.50
41.20 1,555 2,010 91.50 77.70 796 1,025 51.00 37.50
48.70 1,866 2,412 104.10 89.90 955 1,229 56.70 43.60
53.80 2,073 2,680 112.50 98.00 1,062 1,366 60.50 47.60
61.30 2,384 3,082 125.10 110.20 1,221 1,571 66.20 53.60
66.40 2,591 3,350 133.50 118.40 1,327 1,708 70.00 57.70
73.90 2,902 3,752 146.20 130.60 1,486 1,912 75.70 63.70
P U R M O P U R M O
V O G E L & N O O T
11
PRET
V O G E L & N O O T
PRET PRET WATT WATT
22
600 900
PRET WATT PRET
33 11
WATT PRET
900
33
600
22
79.00 3,109 4,020 154.60 138.70 1,592 2,049 79.40 67.70
86.50 3,420 4,422 167.20 151.00 1,752 2,254 85.10 73.80
91.60 3,627 4,690 175.60 159.10 1,858 2,391 88.90 77.80
104.20 4,146 5,361 196.60 179.50 2,123 2,732 98.40 87.90
116.80 4,664 6,031 217.70 199.80 2,389 3,074 107.90 97.90
129.40 5,182 6,701 238.70 220.20 2,654 3,415 117.30 108.00
142.00 5,700 7,371 259.70 240.50 2,919 3,757 126.80 118.10
154.60 6,218 8,041 280.80 260.90 3,185 4,098 136.30 128.10
167.20 6,737 8,711 301.80 281.20 3,450 4,440 145.80 138.20
179.80 7,255 9,381 322.80 301.60 3,716 4,781 155.20 148.30
192.40 7,773 10,051 343.90 321.90 3,981 5,123 164.70 158.40
32.88 962 1,229 54.30 51.51 558 709 34.25 26.92
38.65 1,203 1,537 62.83 62.04 697 887 39.29 33.12
44.69 1,444 1,844 71.34 72.56 836 1,064 44.32 39.29
51.60 1,684 2,152 79.85 83.08 976 1,241 49.36 45.47
55.66 1,925 2,459 88.37 93.60 1,115 1,419 54.39 51.64
63.55 2,165 2,766 96.90 104.12 1,255 1,596 59.43 57.83
66.68 2,406 3,074 105.41 114.63 1,394 1,773 64.46 64.01
73.72 2,647 3,381 113.92 125.16 1,533 1,951 69.49 70.18
77.47 2,887 3,688 122.45 135.67 1,673 2,128 74.53 76.38
89.97 3,368 4,303 139.47 156.70 1,952 2,483 84.60 88.73
103.32 3,850 4,918 156.52 177.74 2,230 2,838 94.66 101.09
114.87 4,331 5,533 173.54 198.79
126.41 4,812 6,147 190.59 219.82
145.86
165.83
PRET WATT
33
PRET PRET WATT
11 22
600 900
191.43
75/65 90/70 tip V tip C 75/65 90/70 tip V tip C lungime
955 1,213 66.95 51.27 1,304 1,657 93.24 82.22 400
1,194 1,516 74.91 58.49 1,630 2,072 106.80 95.07 500
1,433 1,820 82.89 66.51 1,956 2,486 119.54 107.06 600
1,672 2,123 90.86 76.11 2,282 2,900 131.49 119.90 700
1,910 2,426 98.03 80.92 2,608 3,315 144.25 131.89 800
2,149 2,730 106.80 88.94 2,934 3,729 156.21 144.74 900
2,388 3,033 113.97 96.14 3,260 4,143 168.96 157.58 1000
2,627 3,336 122.34 103.48 3,586 4,558 182.10 170.43 1100
2,866 3,639 130.70 110.57 3,912 4,972 195.26 182.42 1200
3,343 4,246 144.25 125.79 4,564 5,801 214.38 207.26 1400
3,821 4,853 160.19 140.21 5,216 6,629 239.09 232.09 1600
4,298 5,459 186.49 157.04 5,868 7,458 274.14 261.20 1800
4,776 6,066 202.42 170.66 6,520 8,287 299.65 288.61 2000
5,492 6,976 226.33 196.30 7,498 9,529 337.11 328.01 2300
6,209 7,886 251.84 220.33 8,476 10,772 376.95 370.84 2600
7,164 9,099 285.31 253.18 9,780 12,430 428.76 424.79 3000
972 1,260 59.60 45.90 1,360 1,762 93.90 82.10 400
1,264 1,639 70.20 57.20 1,768 2,291 112.70 99.50 520
1,459 1,891 77.30 64.80 2,040 2,644 125.30 111.10 600
1,750 2,269 87.90 76.10 2,448 3,172 144.10 128.50 720
1,945 2,521 94.90 83.70 2,720 3,525 156.60 140.20 800
2,237 2,899 105.60 95.00 3,128 4,054 175.40 157.60 920
2,431 3,151 112.60 102.60 3,400 4,406 188.00 169.20 1000
2,723 3,529 123.20 113.90 3,808 4,935 206.80 186.70 1120
V O G E L & N O O T
P U R M O P U R M O
WATT
22 33
PRET
V O G E L & N O O T
PRET WATT
900
22 33
WATT PRET WATT PRET
900
2,917 3,781 130.30 121.50 4,080 5,287 219.40 198.30 1200
3,209 4,159 140.90 132.80 4,488 5,816 238.20 215.70 1320
3,403 4,412 148.00 140.40 4,760 6,169 250.70 227.40 1400
3,890 5,042 165.70 159.30 5,440 7,050 282.10 256.40 1600
4,376 5,672 183.40 178.20 6,120 7,931 313.50 285.50 1800
4,862 6,302 201.10 197.10 6,800 8,812 344.80 314.50 2000
5,348 6,932 218.80 216.00 7,480 9,694 376.20 343.60 2200
5,834 7,563 236.40 234.90 8,160 10,575 407.60 372.70 2400
6,321 8,193 254.10 253.80 8,840 11,456 439.00 401.70 2600
6,807 8,823 271.80 272.70 9,520 12,337 470.30 430.80 2800
7,293 9,453 289.50 291.60 10,200 13,218 501.70 459.80 3000
925 1,185 48.10 43.98 1,331 1,707 72.68 74.30 400
1,157 1,481 56.77 54.66 1,664 2,133 87.55 92.62 500
1,388 1,777 65.45 65.34 1,997 2,560 102.42 110.92 600
1,619 2,074 74.11 76.01 2,330 2,987 117.29 129.23 700
1,850 2,370 82.80 86.68 2,662 3,413 132.17 147.56 800
2,082 2,666 91.46 97.37 2,995 3,840 147.03 165.87 900
2,313 2,962 100.13 108.03 3,328 4,267 161.91 184.19 1000
2,544 3,259 108.80 118.71 3,661 4,693 176.78 202.51 1100
2,776 3,555 117.47 129.39 3,994 5,120 191.65 220.83 1200
3,238 4,147 134.82 150.74 4,659 5,973 221.40 257.47 1400
3,701 4,740 152.16 172.10 1600
1800
2000
2300
2600
PRET
22
WATT PRET WATT
900
33
3000
Camera 1 Camera 2 Camera 3 Camera 4 Camera 5 Camera 6 Camera 7 Camera 8 Camera 9 Camera 10 Camera 11 Camera 12
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
tip C22 tip C33 tip C11
600 600 600
500 500 600 Alege ! Alege ! Alege ! Alege !
39.95 68.53 29.73
148.21 254.25 110.30
7.41 12.71 5.51
167.56 287.43 124.69
Suprafata Volumul
Energia
necesara
Valoare
TVA
( m ) ( m ) ( KW ) ( ) ( RON ) ( ) ( RON ) ( ) ( RON ) ( RON ) ( ) ( RON )
114.99 156.25 11.778 138.21 512.76 6.91 25.64 131.30 487.12 92.55 156.25 579.67
114.99 156.25
11.8 138 513 7 26 131 487 93 156 580
14.88 KW W
Diferenta
Pentru 90 / 70 :
T O T A L
Observatii :
N I V E L
Etajul
Pretul brut
fara TVA
Valoare
DISCOUNT
Pretul fara
TVA
Pretul TOTAL
cu TVA
Pret cu TVA ( Lei )
Procent
TVA
19.00%
Procent
DISCOUNT
5.00%
Cursul Valutar 1
Euro / Lei
3.7100
Pret fara TVA ( Lei )
Val. discount ( Lei )
Pret fara TVA ( )
Inaltimea
Lungimea
N I V E L
Tip radiator
R A D I A T O A R E P U R M O R A D I A T O A R E P U R M O
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Alege ! Alege ! Alege ! Alege ! Alege ! Alege ! Alege !
Suprafata Volumul
Energia
necesara
Valoare
TVA
114.99 156.25 11.778
114.99 156.25
11.8
15.12 KW W
Diferenta
Pentru 90 / 70 :
T O T A L
Observatii :
PARTER
Etajul
Valoare
DISCOUNT
Pretul fara
TVA
Pretul TOTAL
cu TVA
Pretul brut fara
TVA
19.00%
Procent
DISCOUNT
5.00%
Cursul Valutar 1
Euro / Lei
3.7100
Pret cu TVA ( Lei )
Procent
TVA
Pret fara TVA ( )
Inaltimea
Lungimea
PARTER
Tip radiator
R A D I A T O A R E V O G E L & N O O T R A D I A T O A R E V O G E L & N O O T
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Alege ! Alege ! Alege ! Alege ! Alege ! Alege ! Alege !
Suprafata Volumul
Energia
necesara
Valoare
TVA
114.99 156.25 11.778
114.99 156.25
11.8
15.00 KW W
Diferenta
Pentru 90 / 70 :
T O T A L
Observatii :
PARTER
Pretul TOTAL
cu TVA
Etajul
Pretul brut
fara TVA
Valoare
DISCOUNT
Pretul fara
TVA
19.00%
Procent
DISCOUNT
5.00%
Cursul Valutar 1
Euro / Lei
3.7100
Procent
TVA
Pret cu TVA ( Lei )
Pret fara TVA ( )
Inaltimea
Lungimea
PARTER
Tip radiator
R A D I A T O A R E K O R A D O R A D I A T O A R E K O R A D O
P U R M O
Nume : Localitate :
Tip Inaltime
tip C ( mm ) 400 500 600 700 800 900 1,000 1,100 1,200 1,400 1,600 1,800 2,000 2,300 2,600 3,000
total
300
450
500
600 1
1
900
300
450
500
600 1
1
900
300
450
500
600 1
1
900
total
2 1 3
33
Observatii :
11
22
L u n g i m e r a d i a t o r ( m m )
C O M A N D A D E R A D I A T O A R E
Tip Inaltime
( mm ) 400 520 600 720 800 920 1,000 1,120 1,200 1,320 1,400 1,600 1,800 2,000 2,200 2,400 2,600 2,800 3,000
total
300
400
500
600
900
300
400
500
600
900
300
400
500
600
900
total
33
Observatii :
11
22
VOGEL & NOOT
Nume : Localitate :
Tip Inaltime
( mm ) 400 500 600 700 800 900 1,000 1,100 1,200 1,400 1,600 1,800 2,000 2,300 2,600 3,000
total
300
400
500
600
900
300
400
500
600
900
300
400
500
600
900
total
33
Observatii :
11
22
Nume : Localitate :
K O R A D O Radik
1 Trebuie sa stiu lucra in Excel pt. a utiliza "programul" ?
2 Dar la prima vedere totul pare atit de complicat
3 Ce ma fac daca introduc date gresite ?
4
Ce ma fac daca stric vreo formula importanta si nu mai
functioneaza "programul" ?
5 Am download-at fisierul. Ce fac acum ?
6 L-am deschis. Cum incep ? Ce trebuie sa fac ?
7
De ce mi se propun 2 lungimi ale radiatorului, si care e diferenta
intre ele ?
8
De ce, cind aleg inaltimea camerei, modelul de radiator si
inaltimea lui pt. prima camera, aceste valori imi apar si la
celelalte camere ?
9
De ce, la "Alegerea finala", cind aleg tipul de radiator, mai jos imi
apare automat lungimea si pretul celui mai mare ?
10
Vreau sa modific temperaturile de tur / retur, sau tipul
radiatorului, sau inaltimea lui, sau variabilele camerei. Trebuie s-
o iau de la capat cu introducerea datelor ?
11
Am ales la prima camera tipul C (sau V) al radiatoarelor, insa la
o anumita camera am preferat cealalta varianta V (sau C). In
pagina "Comanda" radiatorul acestei camere nu-mi apare.
12
In unele celule, in loc de date, imi apar "balarii" : "?", erori etc.
De ce ?
13
Cind modific anumite variabile ale camerei (tip sau dimensiune
geam, orientarea, izolatia peretilor ext., zona eoliana, in localitate
etc), nu se modifica si valoarea W/mc. De ce nu tine cont de
acesti parametri ?
F. A. Q. -- intrebari posibile, mai mult sau mai putin frecvente
14
In tabelele producatorilor de radiatoare apar puterile termice pt.
temp. de tur / retur de 75/65 sau 90/70 grade C. Cum se fac
calculele pt. celelalte temperaturi ?
15 Ce inseamna 11, 22 sau 33 la un radiator ? Adincimea lui ?
16
Cum aflu in ce zona climatica sau eoliana se situeaza imobilul
meu ?
17
Cum sa aleg inaltimea radiatorului in functie de inaltimea
pervazului ferestrei ?
18
Cu ce temperaturi sa fac calculele pt o camera, daca la cel putin
o camera invecinata, desi locuibila, voi vrea sa ii suprim
incalzirea, din diferite motive ?
19
As vrea sa vad care este influenta unei SINGURE (anumite)
variabile ale unei camere / camerelor asupra necesarului termic
al acesteia, sau chiar asupra intregii locuinte. Se poate asta ?
20
Vreau sa fiu sigur ca si daca afara vor fi -35 grade C, atit
centrala mea termica, cit si radiatoarele vor face fata si nu voi
rabda de frig. Se poate ? Cum fac asta ?
21
Vreau ca si iarna sa pot sta in casa mea in tricou si bermude.
Pot face calculele astfel ?
22
De ce sa ma "chinui" cu astfel de calcule, cind pot sa aplic
metoda batrineasca : inmultesc volumul camerei cu 40, 50, 60
sau 70 de watti si ... gata ?
Nu. Este suficient sa stii citi, sa nimeresti cu cursorul mouse-ului o celula de pe ecran si sa ai
cunostinte minime in domeniul instalatiilor, ca sa stii ce vrei sa calculezi.
Asa este, doar "PARE". De fapt, introducerea datelor este foarte usoara. La prima camera, ai explicatii
la toate celulele care trebuie completate, precum si la cele care iti ofera date. Plus o pagina
ajutatoare, "Izolatia". E nevoie doar de un strop de rabdare si bunavointa. Am incercat sa-l fac cit mai
compact, sa nu fie nevoie de "alergat" mult si des prin pagini.
Daca stii ca ai gresit ceva, nu-i nimic, modifica si corecteaza. Programul face calculele "din mers" cu
datele care ii sint furnizate de operator, adica modificarea unor variabile ale unei camere se va
reflecta pe loc, automat, in toate rezultatele oferite pt. camera respectiva, si bineinteles in totaluri. Pt.
nelamuriri, trimite-mi un e-mail.
Imposibil. Toate celulele cu formule sint protejate la scriere, asa ca nu pot fi alterate din greseala.
Mai intai, n-ar strica sa lasi fisierul original pe hard, iar fiecare calcul termic pt. o anumita locuinta sa il
faci intr-o copie a acestuia. Astfel, te asiguri ca mai ai originalul, in caz ca vei vrea sa pastrezi
rezultatele pt. fiecare locuinta calculata, fara sa stergi datele pt. cea calculata anterior.
Foarte simplu. Intai ar trebui sa alegi datele generale, in primele rinduri de sus. Apoi incepi sa
introduci datele pt. prima camera, apoi alegi variabilele ei, in functie de situatia concreta a camerei.
Astfel obtii necesarul termic al acesteia. Da clic sau tine cursorul mausului pe orice celula de la
camera 1, pt. a afla informatii despre celula respectiva : ce ar trebui scris in ea sau ce date ofera. Apoi
alegi inaltimea radiatorului si modelul ( C sau V ). Vei obtine 2 propuneri ale lungimii acestuia. Iar la
final, alegi una dintre ele, care va fi contabilizata in celelalte pagini, "Total" si "Comanda".
Pt. ca extrem de rar un anumit radiator va avea exact aceeasi putere cu necesarul calculat al camerei.
Astfel, se propune unul minim, cu o putere termica imediat inferioara necesarului, si altul maxim, cu
puterea imediat superioara necesarului calculat al camerei. In functie de coloana "# watt", care indica
diferenta dintre puterea radiatorului si necesarul camerei, se alege una dintre dintre cele 2 radiatoare.
Pt. economie la scris. Adeseori, toate aceste valori sint comune tuturor camerelor unei locuinte. Insa,
daca e nevoie, toate aceste date se pot modifica pt. fiecare camera in parte.
Tot din economie la scris. Cel mai adesea, asta se va alege. Insa, daca e nevoie, se poate alege din
lista si cealalta varianta ( de ex., daca primul radiator e mai mic cu 20 W, iar al 2-lea mai mare cu 200
W decit necesarul calculat, se va alege linistit primul dintre ele ).
Nu. Odata setati, orice modificare a acestor parametri va duce la modificarea automata a tuturor
rezultatelor care depind de acestia. Exceptie : "Alegerea finala".
Asa este. Deci, ATENTIE ! Aceasta constituie o exceptie, si se va trece la rubrica "Observatii" din
pagina respectiva. In rest, peste tot se tine cont de el ( necesarul termic total, preturi totale etc.)
Pt. ca nu au fost setati toti parametrii necesari calculelor. Ex.: nu s-a ales tipul radiatorului, C sau V;
temp. de retur a ramas setata pe o valoare improprie raportata la temp. de tur etc.
Ba tine, insa acestia nu se aplica acelei camere, raportat la datele introduse de operator. Ex.: daca
acelei camere nu i s-a setat nici un perete exterior, atunci programul nu va tine cont de modificarea
variabilelor care decurg din prezenta peretilor exteriori ( izolatie, geam ). Alt ex.: la modificarea zonei
eoliene, care afecteaza Q2. Inseamna ca Q1 este mai mare si, conform STAS 1907, calculele finale
se vor face cu cea mai mare valoare dintre Q1 si Q2. Sau poate ati introdus date in coloanele BG -
CC, iar programul tine cont de ele, independent de ( unele ) setari ale camerei.
F. A. Q. -- intrebari posibile, mai mult sau mai putin frecvente
Cu ajutorul unui tabel cu indici, realizat de producatorii de radiatoare. Cu acesti indici, programul
modifica puterea termica a radiatoarelor pt. temp. "standard", oferite de producatori, aproximind
suficient de precis puterea lor pt. temp. "nestandard" de tur / retur.
NU !!! 10 - un panou radiant; 11 - un panou radiant + un convector; 21 - doua panouri radiante +
un convector; 22 - doua panouri radiante + doua convectoare; 33 - trei panouri radiante + trei
convectoare.
Harti ale Romaniei, cu impartirea pe zone climatice sau eoliene, gasiti in pagina Culise. De asemenea,
puteti downloada aceste harti separat de pe blog.
Pt. un randament optim al radiatorului, ce are legatura cu circulatia curentilor de aer generati de
acesta in camera, este necesar ca intre podea si partea de jos a radiatorului sa ramina CEL PUTIN
10 cm.
Daca credeti ca vreodata veti fi nevoiti sa nu incalziti decit la limita ( 6- 15 grade C ) unele incaperi sau
chiar un etaj intreg, atunci tineti cont de aceasta temperatura ( 6 - 15 ) pt. incaperile respective, atunci
cind faceti calculul termic pt incaperile invecinate.acestora.
DA, se poate, si chiar va incurajez sa faceti astfel de teste. De ex., se pot modifica independent una
de alta, chiar pt. toate camerele odata, urmatoarele variabile : toate cele afisate in stinga sus, in
pagina Camere, in rindurile 1-3, precum si toate variabilele descrise in pagina Culise !
Sigur ca se poate !!! Trebuie doar ca toate calculele sa le faci tinind cont de aceasta temp. exterioara.
Pt. asta, in pagina Culise, la celula P44 (de ex.), poti modifica temp. ext. cu care programul face
calculele, introducind orice valoare doresti. Apoi, asigura-te ca ai ales in pagina Camere, in celula G2,
zona climatica ce corespunde celulei modificate in pagina Culise (zona IV, in acest caz).
Sigur ca da !!! Alege in fiecare camera o temp. interioara de 24 grade C ( maxima in program ) si fa
apoi calculele in mod obisnuit. Aceasta temp. ar trebui sa fie suficienta pt. ceea ce vrei.
Pt. ca facind aceste calcule, in mod realist, ai convingerea ca rezultatele se potrivesc locuintei tale.
Astfel, nu vei amplasa nici radiatoare prea mici, care nu vor face fata necesarului termic al camerelor,
nici nu vei cheltui inutil bani pt. radiatoare mai mari ( implicit pt. o centrala mai puternica ) decit ai avea
nevoie, doar pt. a fi mesterul sigur, pe banii TAI, ca nu vei avea probleme.
beton armat
20 vata minerala 20 FB
4.1954
Tabel Definitii Formule
PODEA izolata inseamna :
TAVAN izolat inseamna :
9
10
1. pe interior, sub tavan, un strat de polistiren expandat (sau vata
minerala) de 3 cm, cu sau fara gips-carton.
2. pe exterior, placare cu polistiren. Valabil daca deasupra camerei
aveti o alta incapere in care aveti acces, si careia de fapt ii izolati
podeaua ( pod la casa etc).
Modul de stabilire al gradului de izolatie al peretilor exteriori sau planseelor -- orientativ
Grad
izolare
Grosime
( cm )
Strat izolator
2. pe exterior, placare cu polistiren expandat (sau vata minerala) de
3 cm, cu sau fara gips-carton. Valabil daca sub camera aveti o alta
incapere in care aveti acces, si careia de fapt ii izolati tavanul ( beci
la casa, sau casa scarilor la bloc etc).
1. pe interior, un strat de polistiren extrudat de 3 cm grosime.
Rezistenta termica corectata, reala ( R c ) =
Pe cei cu adevarat interesati ii invit sa-si calculeze si mai exact rezistenta termica a peretilor sau a
planseelor, cu ajutorul tabelului din dreapta ( col. T-W). De asemenea, pt. cei care nu stiu, aveti si mai
in dreapta o serie de definitii ( K, R, ), precum si o serie de formule de calcul simplificate din
acest domeniu. Nota : programul face calculele pierderilor de caldura conform formulelor din SR 1907,
care sint mult mai "stufoase" !
Pentru PODEA si TAVAN, s-a luat in calcul o placa de beton de 20 cm grosime
+ un eventual strat izolator de 3 cm ( vezi mai jos ).
Material component
Grosime
( cm )
K R
Daca intilniti materiale de constructie care nu apar in tabel,
le puteti scrie mai jos, astfel incit sa le puteti folosi la calcule.
Denumire, compozitie, densitate, producator
1 1
2 2
3 3
4 4
5 5
6
6
7
7
8 8
9
9
10
10
A
B
J
E
F
D
1.10
geam termopan, 3 foi de sticla, Low
E, gaz inert, timplarie AL cu rupere
punte termica, lemn stratificat sau
PVC cu 5-6 camere.
0.200
0.909
0.250
0.400 2.50
0.667
0.303
4.00
G
H
C
I
1.50
geam cu sticla obisnuita, cu 1 + 2 foi
de sticla, timplarie lemn.
3.30
Termopan
bun
geam termopan, 2 foi de sticla, fara
Low E, fara gaz inert, cu timplarie
AL, lemn statificat sau PVC cu 3
camere.
geam termopan, 2 foi de sticla, Low
E, gaz inert, timplarie AL cu rupere
punte termica, lemn stratificat sau
PVC cu 3-4 camere.
Tip constructiv fereastra - orientativ.
geam cu o singura foaie de sticla
obisnuita, timplarie lemn.
5.00
Geam dublu 1
geam cu sticla obisnuita, cu 2 foi de
sticla, timplarie lemn.
Geam simplu
Termopan
slab
Geam dublu 2
Termopan
foarte bun
d
cm ! W/mK
aer interior 8.000
lemn pin i brad perpendicular pe fibre 0.00 1.234
plci de ipsos 1100 kg/m3 2.00 1.234
vat mineral tip 60 20.00 1.234
mortar sau tencuial var-ciment 2.00 1.234
beton armat 2500 kg/m3 20.00 1.234
zidrie din blocuri ceramice tip Porotherm 30 N+F 0.00 1.234
zidrie bca tip GBN 35 cu rosturi obinuite 0.00 1.234
polistiren celular
0.00 1.234
mortar sau tencuial din ciment
1.00 1.234
aer exterior 24.000
! ? !
coeficient punti termice :
rezistenta termica corectata :
nivelul gradului de izolare :
( datele scrise cu rosu pot fi modificate de utilizator )
Lungimea camerei 4.00 m
Latimea camerei 4.00 m
Inaltimea camerei 2.50 m
Suprafata camerei 16.00 mp
Volumul camerei 40.00 mc
Suprafata peretilor exteriori 10.00 mp
Suprafata totala a ferestrelor / usilor spre exterior 3.00 mp
Coeficientul de transfer termic ( K ) al ferestrelor / usilor spre exterior 1.50 W/mpK
Temperatura interioara 20
C
Temperatura exterioara -21 C
Pierderile de caldura prin peretii propriu-zisi 635.07 W
Pierderile de caldura prin ferestrele / usile spre exterior 184.50 W
Pierderea TOTALA de caldura : 819.57 W
Pierderea de caldura raportata la volumul camerei 20.49 W / mc
Pierderea de caldura raportata la suprafata camerei 51.22 W / mp
Q = [ 1 / ( R perete din calcul tabel * coeficient punti termice ) ] * (suprafata perete - suprafata
geam) * ( T interioara - T exterioara ) + K geam * suprafata geam * ( T interioara - T exterioara )
Formula simplificata de calcul a pierderilor de caldura printr-un perete cu / fara geam este :
Exemplu de calcul al pierderilor de caldura care au loc printr-un perete ( sau mai multi, vezi cel. W27 -
W28) ca cel setat mai sus, si corespondentul acestora in W / m cub si W / m patrat, pt. o camera cu
dimensiunile si ferestrele de mai jos :
Calculul exact al rezistentei termice teoretice / reale a unui perete
sau planseu, in functie de compozitia lui :
Material component
D E F I N I T I I de BAZA: inceput
R = d/
m2K/W
0.1250
0.0000
0.0162
0.1621
0.0162
0.1621
0.0000
0.0000
0.0000
0.0081
0.0420
0.5317
0.85
0.4519
col. BH
Intre 2,50 si 3,20 m2K/W pentru perei exteriori;
Intre 3,60 si 4,20 m2K/W pentru planee peste ultimul nivel;
Intre 3,00 si 5,00 m2K/W pentru planee la partea inferioar;
0.62 m2K/W pentru tmplria exterioar.
pereti ext.
1.00
Exemple de situatii in care exista punti termice la peretii exteriori :
77%
23%
2* rosturi mai mari intre caramizi, sau "umplute" neglijent : cu goluri etc.
5* finisari neglijente ale izolatiei termice in diferite zone : la ferestre, usi, colturi de zid etc.
Procent
din total
pierderi de
caldura :
7* izolatie proasta a usilor / ferestrelor in faza de montare : spuma poliuretanica (prea) putina sau prost / neglijent
amplasata (strat prea subtire, cu goluri etc)
Punti termice = zona / zone in structura (compozitia) unui element de constructie care "strica"
omogenitatea lui, avind o conductivitate termica mai mare, respectiv o rezistenta termica mai mica decit
restul elementului de constructie dat.
Exemplu de calcul al pierderilor de caldura care au loc printr-un perete ( sau mai multi, vezi cel. W27 -
W28) ca cel setat mai sus, si corespondentul acestora in W / m cub si W / m patrat, pt. o camera cu
dimensiunile si ferestrele de mai jos :
Aceste valori se diminueaz foarte mult n calculul rezistenei R c datorit prezenei punilor termice
n elementele anvelopei.
Capacitatea de izolare termica a unui element de constructie (de ex. perete exterior, acoperis, pardoseala, etc.) este exprimata de valoarea
K = coeficient de transfer termic ( notata si U ).
= coeficientul de conductivitate termica a unui material : reprezinta cantitatea de caldura exprimata in Wh transmisa printr-un
material cu o grosime de 1 m in timp de o ora la o diferenta de 1 grad C intre cele 2 suprafete ale materialului.
n prezent, valorile propuse in constructii, ale gradului de protecie termic R , pt. asigurarea unui
confort termic sporit si pt. reducerea risipei de energie termica prin pierderile de caldura sunt mrite mai
mult :
Nivelul de conductivitate termica a unui material este exprimat prin = coeficient de conductivitate termica.
Capacitatea unui element de constructie de a se opune transferului de caldura prin masa lui este exprimata de R = rezistenta termica (
sau rezistivitatea termica ) a materialului respectiv, si este inversul lui K .
R c ( notata si R' ) = rezistenta termica corectata, reala, a materialului respectiv = rezistenta termica teoretica (din tabele) x
coeficientul datorat puntilor termice.
Calculul exact al rezistentei termice teoretice / reale a unui perete
sau planseu, in functie de compozitia lui :
1* boiandruc din beton la ferestre sau usi, la un zid confectionat din materiale de constructie cu o mai buna
rezistenta termica decit betonul (din BCA, de exemplu)
3* perete / zone de perete realizate din resturi ( bucati de BCA, caramida etc.), deci cu rosturi mai dese si mai
mari decit in cazul bucatilor "standard".
4* izolatie termica realizata neglijent. Ex.: placi de polistiren intre care exista spatii pe lateral; zone de vata
minerala "turtita"; placi de polistiren pe sub care poate circula aerul de la o placa la alta etc.
6* materiale de constructie (BCA, caramizi etc) depozitate si / sau folosite mult timp in conditii improprii ( mai ales
umezeala), ceea ce le altereaza proprietatile termoizolante.
vezi si
Formule
K = coeficientul de tranfer termic : reprezinta cantitatea de caldura exprimata in Wh (watti ora) transmisa printr-un m2 de constructie
timp de o ora la o diferenta de 1 grad C intre interior si exterior.
8* stilpii de sustinere din beton (portanti) neizolati termic de la colturile cladirii.
10* ETC.
9* caramizi cu goluri verticale ... amplasate orizontal, pe directia interior - exterior ( caz "penal" - vezi poza de la
articolul "Asa NU" de pe blog !)
fluxul termic
( W )
pentru planee peste ultimul nivel;
pentru planee la partea inferioar;
pentru tmplria exterioar.
5* finisari neglijente ale izolatiei termice in diferite zone : la ferestre, usi, colturi de zid etc.
unde :
caldura degajata
de un radiator la
temperaturile de
tur / retur t1 / t2 si
la o oarecare
temp. t interior
T t1/t2
7* izolatie proasta a usilor / ferestrelor in faza de montare : spuma poliuretanica (prea) putina sau prost / neglijent
amplasata (strat prea subtire, cu goluri etc)
Punti termice = zona / zone in structura (compozitia) unui element de constructie care "strica"
omogenitatea lui, avind o conductivitate termica mai mare, respectiv o rezistenta termica mai mica decit
restul elementului de constructie dat.
q t1 / t2
Aceste valori se diminueaz foarte mult n calculul rezistenei R c datorit prezenei punilor termice
n elementele anvelopei.
Capacitatea de izolare termica a unui element de constructie (de ex. perete exterior, acoperis, pardoseala, etc.) este exprimata de valoarea
K = coeficient de transfer termic ( notata si U ).
= coeficientul de conductivitate termica a unui material : reprezinta cantitatea de caldura exprimata in Wh transmisa printr-un
material cu o grosime de 1 m in timp de o ora la o diferenta de 1 grad C intre cele 2 suprafete ale materialului.
n prezent, valorile propuse in constructii, ale gradului de protecie termic R , pt. asigurarea unui
confort termic sporit si pt. reducerea risipei de energie termica prin pierderile de caldura sunt mrite mai
mult :
Q
rezistenta termica
corectata, reala, a
peretelui
R teoretica
R c
rezistenta termica
totala a peretelui,
teoretica
Nivelul de conductivitate termica a unui material este exprimat prin = coeficient de conductivitate termica.
F O R M U L E simplificate :
Capacitatea unui element de constructie de a se opune transferului de caldura prin masa lui este exprimata de R = rezistenta termica (
sau rezistivitatea termica ) a materialului respectiv, si este inversul lui K .
R c ( notata si R' ) = rezistenta termica corectata, reala, a materialului respectiv = rezistenta termica teoretica (din tabele) x
coeficientul datorat puntilor termice.
K
coeficientul de
transfer termic
1* boiandruc din beton la ferestre sau usi, la un zid confectionat din materiale de constructie cu o mai buna
rezistenta termica decit betonul (din BCA, de exemplu)
3* perete / zone de perete realizate din resturi ( bucati de BCA, caramida etc.), deci cu rosturi mai dese si mai
mari decit in cazul bucatilor "standard".
4* izolatie termica realizata neglijent. Ex.: placi de polistiren intre care exista spatii pe lateral; zone de vata
minerala "turtita"; placi de polistiren pe sub care poate circula aerul de la o placa la alta etc.
6* materiale de constructie (BCA, caramizi etc) depozitate si / sau folosite mult timp in conditii improprii ( mai ales
umezeala), ceea ce le altereaza proprietatile termoizolante.
K = coeficientul de tranfer termic : reprezinta cantitatea de caldura exprimata in Wh (watti ora) transmisa printr-un m2 de constructie
timp de o ora la o diferenta de 1 grad C intre interior si exterior.
8* stilpii de sustinere din beton (portanti) neizolati termic de la colturile cladirii.
Exemple :
Deci un radiator, care la temp. de tur / retur de 75 / 65 si la o temp. a camerei t interior de 20 C,
degaja 1000 W, atunci la temp. de tur / retur de 50 / 40 si la o temp. a camerei t interior tot de 20
C, va degaja doar 406 W, adica aprox. 40 %. De aceea, in acest caz, trebuie ales un radiator cu o
dimensiune mai mare, care la 75/65 sa ofere ( 1000 / 0,4061 ) = 2,463 W, iar la 50 / 40 tot acei
1000 W initiali, necesari camerei.
T 75/65
T 90/70
T 50/40
f 50/40
9* caramizi cu goluri verticale ... amplasate orizontal, pe directia interior - exterior ( caz "penal" - vezi poza de la
articolul "Asa NU" de pe blog !)
inceput
= Tint. - Text.
1 d
R c
n
n
t1 + t2
2
caldura degajata
de un radiator la
temperaturile de
tur / retur t1 / t2 si
la o oarecare
temp. t interior
caldura degajata
de un radiator la
temperaturile de
tur / retur 75 / 65
si la o oarecare
temp. t interior
n = exponent termic, dat de
producatorii de radiatoare, care
difera, pt. fiecare model de
radiator, cu inaltimea lui. Are valori
cuprinse intre 1,25 si 1,37 , insa
poate fi aproximat linistit la
valoarea de 1,30.
t interior
=
T t1/t2
T 75/65
x
=
R teoretica
x
calculat cu
valorile din
tabele
coeficient de corectie
datorat prezentei
eventualelor punti termice
=
d = grosime
material
x
S
x
T C
diferenta de
temp. : interior
minus exterior
coeficientul
de transfer
termic
suprafata
perete
( m2 )
K
= ( R1 + R2 + +Rn ) + 0,167
inversul rezistentei
termice corectate,
reale
; =
rezistenta
termica
teoretica
R1, R2, Rn = rezistenta termica a stratului 1, 2, n din
care e alcatuit peretele
0,167 = rezistenta termica insumata a straturilor de aer de pe
cele 2 suprafate ale peretelui.
F O R M U L E simplificate :
= conductivitate
termica
= R teoretica
= -
f = un factor de corectie.
Unii producatori de radiatoare
ofera tabele cu valorile
acestui factor de corectie, in
functie de temp. de tur / retur
si t interior, si cu valori ale
n calculate de ei. Un astfel
de tabel foloseste, pt. calcule,
si acest program.
T t1/t2
T 75/65
= f q 75/65
75 + 65
2
50 + 40
2
90 + 70
2
1.3 1.3
25
50
Deci un radiator, care la temp. de tur / retur de 75 / 65 si la o temp. a camerei t interior de 20 C,
degaja 1000 W, atunci la temp. de tur / retur de 50 / 40 si la o temp. a camerei t interior tot de 20
C, va degaja doar 406 W, adica aprox. 40 %. De aceea, in acest caz, trebuie ales un radiator cu o
dimensiune mai mare, care la 75/65 sa ofere ( 1000 / 0,4061 ) = 2,463 W, iar la 50 / 40 tot acei
1000 W initiali, necesari camerei.
-
20 =
60
= 20 =
-
50
= 0.4061
25
=
-
20 =
=
= = 0.5
f = un factor de corectie.
Unii producatori de radiatoare
ofera tabele cu valorile
acestui factor de corectie, in
functie de temp. de tur / retur
si t interior, si cu valori ale
n calculate de ei. Un astfel
de tabel foloseste, pt. calcule,
si acest program.
1.
FS S S-M M M-B B FB
minim 0.30 0.61 1.01 1.51 2.11 2.71 3.41
maxim 0.60 1.00 1.50 2.10 2.70 3.40 10.00
0.35 0.60 1.00 1.50 2.12 2.88 3.78
0.30 0.51 0.85 1.28 1.80 2.45 3.21
Pt. peretii interiori am folosit o valoare de calcul a rezistentei termice corectate Rc de :
T1 T2 T3 T4 T5 T6
0.30 0.30 1.00 0.30 1.00 0.30
P1 P2 P3 P4 P5 P6
0.30 0.30 1.00 0.30 1.00 0.55
2. Adaosul pt. orientarea camerei : un procent cu care se mareste sau se micsoreaza QT = fluxul termic prin transmisie, al intregii camere.
Nord Sud Est Vest N - E N - V S - E S - V
5.00 -5.00 0.00 0.00 5.00 5.00 -5.00 -5.00
3.
T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7
cel. I7 -16 -16 -10 -10 -21 -21
P1 P2 P3 P4 P5 P6
cel. I9 8 8 -21 -21 Qs
In cazul unui acoperis izolat termic al podului, temp. de calcul creste, fata de temp. din tabelul de mai sus, cu :
4. Valorile Ac = adaosul pt. compensarea efectului suprafetelor reci, in functie de Rm = rezistenta termica medie a incaperii = CM*AT*(tint-text) / QT
Rm 0.60 0.70 0.80 1.00 1.20 1.40 1.60 1.80 2.00 2.30 2.60
Ac 16.20 14.25 12.30 11.00 9.70 8.90 8.35 7.75 7.45 7.00 6.60
G.Dublu2
0.090
0.40
2.50
T. Slab
0.060
0.67
1.50
T. Bun
5.00
0.140
0.25
4.00
0.110
0.30
3.30
G.Simplu G.Dublu1
Date referitoare la izolatia peretilor exteriori si interiori, a tavanului si podelei, precum si a suprafetelor vitrate : valorile rezistentei termice dupa care se face
clasificarea gradului de izolatie a peretilor exteriori, a tavanului, a podelei si a suprafetelor vitrate, precum si valorile de calcul pt. fiecare treapta, folosite pt.
calcularea pierderilor de caldura. Pt. geamuri, valorile coeficientul de infiltratie " i ".
coeficienti R
coeficienti i
Punct Cardinal
coeficienti K
tip fereastra
0.170
0.20
Tavan : valoarea temp.
exterioare de calcul C :
Daca valoarea calculata a Rm difera de valorile de mai sus, se va alege Ac care corespunde valorii imediat inferioare a Rm. De ex., daca Rm este 0,9,
se va alege valoarea de la 0,8 ( adica Ac = 12,30 ), iar daca Rm este 4,5, atunci se va alege Ac = 5,75, corespunzatoare lui Rm = 4,00.
valoarea de calcul a rezistentei
termice ( R c ) pt. TAVAN :
termice ( R c ) pt. peretii exteriori :
- valorile scrise cu rosu pot fi modificate ! -
coeficienti *
clasificarea gradului de izolare :
Temperaturile exterioare de calcul pt. tavan cu pod, izolat sau neizolat, si pt. podea cu beci, in functie de zona climatica setata :
Podea : valoarea temp.
exterioare de calcul C :
M-am hotarit sa dau o tenta de "open source" acestui program, prezentind modul de calcul si oferind posibilitatea utilizatorului
care se pricepe sa modifice anumite date utilizate de "program", pt. obtinerea unor rezultate adaptate experientei si preferintelor sale.
termice ( R c ) pt. PODEA :
valorile rezist. termice
( R ) pt. fiecare nivel :
5. Viteza de calcul a vintului, in functie de zona eoliana a cladirii si de amplasamentul acesteia, in localitate sau inafara localitatii :
Acestea sint valabile pt. nivelurile 1 - 12 ale cladirilor, si pina la altitudinea de 1.100 m.
v v v v
I 8.0 16.00 10.0 21.54
II 5.0 8.55 7.0 13.39
III 4.5 7.45 6.0 10.90
IV 4.0 6.35 4.0 6.35
6.
4 6 8 10
0 - 4,5 4,5 - 7 7 - 9 9 - 10 <-- valori program
0.0 0.768 0.645 0.574 0.530 0 - 0,5
1.0 0.490 0.430 0.398 0.377 0,5-1,5
2.0 0.448 0.380 0.347 0.327 1,5 -
8. Valorile unor constante, utilizate de program :
CM E
1.00 1.000
9.
%
10. O harta a Romaniei, cu impartirea pe zone CLIMATICE :
in localitate inafara localitatii
Zona
eoliana
Rezistenta termica specifica a benzii de contur, Rbc, pt. o grosime a fundatiei de 45 cm, in functie de adincimea de ingropare a pardoselii ( h ) si de
adincimea pinzei de apa freatica ( H ). Folosita la calcularea Qs = pierderile de caldura prin sol.
m geam m tavan Notare m per. ext. m podea
1.038 1.200
H ( m )
h (m)
Bineinteles, valoarea implicita este zero, insa o puteti modifica aici :
Valoare 1.000 1.038
"Factorul de supradimensionare" = o nascocire pur personala, adresata celor care NU se pot abtine sa nu supradimensioneze radiatoarele si care, oricit de
precis ar face calculele, se tot intreaba "N-o fi prea putin ?" :) . Reprezinta procentul ( % ) cu care se doreste marirea necesarului termic al fiecarei camere, fata
de valoarea rezultata din calcule facute de acest program.
- 12 C - 15 C - 18 C
cu verde = zona I cu galben = zona II cu albastru = zona III cu maro = zona IV
11. De asemenea, o harta cu impartirea Romaniei pe zone EOLIENE :
Pt. peretii exteriori
- valorile scrise cu rosu pot fi modificate.
--> valoarea propusa ( din tabel ) pt. calculul rezistentei termice, pt. fiecare nivel.
--> valoarea de calcul corectata, REALA, obtinuta astfel : valoarea
propusa mai sus x coeficientul de mai jos.
0.700
T7
1.00
Adaosul pt. orientarea camerei : un procent cu care se mareste sau se micsoreaza QT = fluxul termic prin transmisie, al intregii camere.
I II III IV
-12 -15 -18 -21
-8 -11 -13 -16
11 10 9 8
In cazul unui acoperis izolat termic al podului, temp. de calcul creste, fata de temp. din tabelul de mai sus, cu : 6 grade C.
Valorile Ac = adaosul pt. compensarea efectului suprafetelor reci, in functie de Rm = rezistenta termica medie a incaperii = CM*AT*(tint-text) / QT
3.00 3.50 4.00 5.00 6.00 8.00 10.00
6.40 6.00 5.75 5.50 5.25 5.00 4.80
0.030
0.91
1.10
T.f. bun
0.060
0.67
1.50
T. Bun
Date referitoare la izolatia peretilor exteriori si interiori, a tavanului si podelei, precum si a suprafetelor vitrate : valorile rezistentei termice dupa care se face
clasificarea gradului de izolatie a peretilor exteriori, a tavanului, a podelei si a suprafetelor vitrate, precum si valorile de calcul pt. fiecare treapta, folosite pt.
calcularea pierderilor de caldura. Pt. geamuri, valorile coeficientul de infiltratie " i ".
Temp. ext. aferenta zonei
Temp. in pod neizolat
Temp. in beci NEincalzit
Coeficientul general care ia in calcul
existenta puntilor termice din pereti;
scade valoarea reala a rezistentei
termice calculate.
Temperaturile exterioare de calcul pt. tavan cu pod, izolat sau neizolat, si pt. podea cu beci, in functie de zona climatica setata :
Zona climatica setata
M-am hotarit sa dau o tenta de "open source" acestui program, prezentind modul de calcul si oferind posibilitatea utilizatorului
care se pricepe sa modifice anumite date utilizate de "program", pt. obtinerea unor rezultate adaptate experientei si preferintelor sale.
0.85
Viteza de calcul a vintului, in functie de zona eoliana a cladirii si de amplasamentul acesteia, in localitate sau inafara localitatii :
Acestea sint valabile pt. nivelurile 1 - 12 ale cladirilor, si pina la altitudinea de 1.100 m.

Rezistenta termica specifica a benzii de contur, Rbc, pt. o grosime a fundatiei de 45 cm, in functie de adincimea de ingropare a pardoselii ( h ) si de
adincimea pinzei de apa freatica ( H ). Folosita la calcularea Qs = pierderile de caldura prin sol.
m geam
1.000 1.200
"Factorul de supradimensionare" = o nascocire pur personala, adresata celor care NU se pot abtine sa nu supradimensioneze radiatoarele si care, oricit de
precis ar face calculele, se tot intreaba "N-o fi prea putin ?" :) . Reprezinta procentul ( % ) cu care se doreste marirea necesarului termic al fiecarei camere, fata
de valoarea rezultata din calcule facute de acest program.
m per. int.
- 21 C
cu maro = zona IV
Sa presupunem ca ( VALABIL PT. TOATE EXEMPLELE CARE VOR URMA ) :
2. Cele de mai sus sint perfect valabile si invers, cu acelasi rezultat. Adica peretii orizontali descrisi in col. D si J iar cei verticali in col. C si H. TOTUL este sa NU le incurcam intre ele...
3. Zona climatica aleasa este IV, adica cea care corespunde unei temp. exterioare de - 21 C (vezi celulele G2 si G3 din pag. Camere) .
4. Pina cind vom discuta despre fiecare notare in parte, celulele "neinverzite" le consideram ca atare. Doar cele "inverzite" conteaza pt exemplul dat.
fig. 2
tavan
fig. 1 3m 20 C 3m
exterior 18 C
podea -21 C
C D
dormitor 4.00 3.00 2.50 0.00 M 20 M
+ / - suprafata 2.50 0.00 T1 Est
supraf. vitrate 0.00 0.00 23.13 T. Bun 20 T. Bun fig. 3
pereti exter. 1.00 0.0% 0.00 -21 P1 -21
pereti inter. 1.00 1.00 22 20 18
Si acum, explicatiile (daca mai este nevoie):
1. peretele exterior este notat in col. D (remember, peretii pe verticala in D si J). Este "1" (aici, celula D35), adica TOT peretele de 3 m este la exterior = are dincolo de el temp. de -21 C (aici, celula J35)
B. Haideti sa luam un alt exemplu de camera. Ca cel prezentat in fig. 5.
A
C D
Model de completare a datelor in program
2. exceptindu-l pe cel de jos, orizontal, dincolo de care sint tot 20 C (deci nu conteaza), notam 2 pereti la interior : unul dincolo de care sint 22 C (cel orizontal, de sus, prin care vom avea un APORT de caldura; vezi
celulele C36 si H36), si unul dincolo de care sint 18 C, prin care vom avea o PIERDERE de caldura (cel vertical, din dreapta; vezi celulele D36 si J36)
3. celula H35, desi are default (= implicit) valoarea temperaturii exterioare (-21C), nu este luata deloc in calcul, pt ca NU am notat nici un perete (sau parte din el) de dimensiunea 4m (perete pe orizontala, coloana C)
care sa aiba dincolo de el aceasta temperatura, adica sa "dea" spre exterior. Practic, aceasta celula poate fi stearsa ( adica sa-i fie golit continutul !), sau putem sa introducem orice alta valoare in ea, ca tot nu conteaza.
Programul tot nu o va lua in calcul, decit atunci cind in celula "aferenta", aici C35, vom scrie un numar.
4m / 22 C
4m / 20 C
3,5m / 18C
1. Peretii de pe orizontala, fata in fata, adica cel de sus si cel de jos pe desen, ii vom descrie in coloanele C si H, iar cei de pe verticala, fata in fata, adica cel din stinga si cel din dreapta de pe desen, in coloanele
D si J. Am pastrat acelasi "format" ca in pag. Camere pt a ilustra notatiile in program (vezi fig. 3). Altfel spus, peretii 1 si 3 intr-o coloana (C), iar peretii 2 si 4 in alta coloana (D).
30.00
694
A. Sa presupunem, pt. inceput, ca incaperea-exemplu are o forma de paralelipiped dreptunghic. Pt cine a uitat ce e asta, vezi fig. 1 (un cub mai mult sau mai putin ... alungit). Asadar, tavanul e paralel cu podeaua,
ambele au aceeasi suprafata si sint perpendiculare pe pereti (mama, ce definitie stiintifica i-am tras !). In fig. 2 avem podeaua camerei, privita de sus. Sa presupunem ca temperaturile
Si acum, explicatii in mare: 1. Daca o incapere invecinata are aceeasi temp. de calcul cu cea a camerei noastre, atunci prin peretele lor comun NU avem nici un schimb termic : NICI nu se pierde caldura INSPRE acea
camera, si NICI nu avem un aport de caldura DINSPRE acea camera. Pur si simplu acel perete NU il luam in calcul. Si asta INDIFERENT de compozitia acelui perete, adica indiferent de gradul lui de izolare termica R
sau Rc, si indiferent daca au usa comuna. si 2. Ideea DE BAZA este ca, pt o camera, se pot alege MAXIMUM 4 pereti (sau zone de perete) care sa aiba Rc (= rezistenta termica corectata) diferite SI / SAU temperaturi
diferite de cealalta parte a lor si totodata diferite de temperatura dorita in camera pt care facem calculele. Astfel, vom nota acei pereti care au ORI un Rc diferit de ceilalti pereti notati (indiferent de temperatura din
spatele lor), ORI o temperatura dincolo de ei diferita de a celorlalti pereti notati si diferita de cea interioara a camerei pt. care facem calculul termic (indiferent de valoarea lor Rc). Pe scurt, notam peretii prin care avem
un schimb termic (pierdere de caldura sau aport de caldura), indiferent daca sint interiori sau exteriori.
Definitie : Temperatura interioara de calcul a unei camere = temperatura pe care ne-o dorim in camera respectiva si cu care vom face calculele termice atit pt. ea, ca temp. interioara de calcul, cit si pt. camerele
invecinate ei, ca temperatura de dincolo de peretele comun cu camera pt. care facem calculele. Si apropo : SR 1907 zice ca aceasta temperatura interioara de calcul se masoara la 2m de peretii camerei si la 70 cm
inaltime de podeaua camerei !
incaperilor invecinate sint cele din fig. 2. Noi nu trebuie DECIT sa ii spunem programului CARE este suprafata de
perete care are un anumit Rc si / sau o anumita temperatura dincolo de el. Iar asta se face cu ajutorul valorilor introduse
la rubricile "pereti exter." si "pereti inter.". Valorile introduse aici pot varia intre 0,01 si 3 ! Asta deoarece sint foarte
frecvente cazurile in care NU un perete intreg sau MAI MULT de un perete intreg corespunde acestor criterii. Acestea
fiind spuse, haideti sa vedem care ar fi notarile pe care le vom face in program, pt. acest prim exemplu. Datele pe care le
vom introduce in coloanele C si D, respectiv H si J ( pag. Camere din program ) vor fi cele din fig. 3. Deocamdata, nu
vom nota nimic la "supraf. vitrate", De asta ne vom ocupa mai tirziu. Putem presupune ca incaperea noastra nu are nici
fereastra si nici usa pe peretele exterior, cel dincolo de care avem - 21 C. Insa programul tine cont de suprafetele vitrate
(ferestre sau usi) DOAR cind sint "alocate" si notate la peretii care sint notati la rubrica "pereti exter." . Programul NU
tine cont de usile interioare ale camerelor, care dau spre camerele invecinate care au temp. interioare de calcul
apropiate. Teoretic, este un "minus" al programului, recunosc. Insa diferentele care ar putea sa apara sint mici, pt. usi
care despart incaperi cu temperaturi apropiate. Iar daca sinteti ca mine, care nu inchide (aproape) niciodata nici o usa
din casa (nici macar la buda), atunci ... Dar eu am o oarecare scuza : potaia din dotare deschide aproape orice usa din
casa, in patrularile ei, iar daca nu poate, face ca trenul ( o tot zgirie si schelalaie), asa ca prefer sa le las deschise. Si nici
n-am reusit inca sa o invat sa le si inchida in urma ei :). Insa daca avem o usa spre un garaj, de ex, iar peretele respectiv
al camerei pt. care facem calculele, comun cu garajul, il vom nota la rubrica "pereti exter.", evident ca vom nota la
rubrica "supraf. vitrate" si usa respectiva. Pt. asta, vezi (mult) mai jos.
sufragerie 4.50 4.00 2.50 0.00 M 20 M 4m
+ / - suprafata -1.00 2.50 2.50 0.00 T1 Est
20C
20C
pereti exter. 1.00 0.0% 0.00 -21 P1
pereti inter. 0.78 0.38 18 20 24
H
2. Varianta cu << se aduna>> : sa zicem ca vedem camera ca fiind dreptunghiul ABGH, la care se adauga bucata DEFG. In program vom nota ca in fig. 6. De aceasta data, se modifica unele celule :
C D
dorm. Copii 3.50 4.00 2.50 0.00 M 20 M
+ / - suprafata 1.00 1.50 2.50 0.00 T1 Est
pereti exter. 1.29 0.0% 0.00 -21 P1
pereti inter. 1.00 0.38 18 20 24
C. Haideti sa luam un alt exemplu de camera. Ca cel prezentat in fig. 7.
C D 1
dorm. Copii 4.00 3.50 2.50 0.00 M 20 M m
+ / - suprafata -2.00 1.00 2.50 0.00 T1 Est 3,5m
supraf. vitrate 2.95 0.00 0.00 36.71 T. Bun 20 T. Bun fig. 8 18C
pereti exter. 1.00 0.57 0.0% 0.00 -21 P1 -21
20C
pereti inter. 0.38 1.00 24 20 18
fig. 7
La suprafetele vitrate (trebuie sa notam si aici ceva), am presupus ca la balcon avem o usa de termopan (cu aceleasi caracteristici ca si la ferestre), de 2m inaltime pe 0,5m latime, plus ferestre de 1,3m inaltime si 1,5m
latime, astfel ca suprafata lor totala este de 2,95mp, valoare notata ca atare in cel. C88. Pt. peretii interiori, in col. C am notat peretele cu 24C, care are 1,5m din cei 4m ai camerei, adica 1,5 / 4 = 0,38. Iar in col. D am
notat 1 perete interior, cel vertical din stinga, cu 18C, prin care pierdem caldura. Se poate remarca faptul ca peretele interior din dreapta, cel cu 22C, nu a mai "incaput" in program, si deci nu am tinut cont de aportul sau
de caldura. In aceasta situatie, va rezulta o mica supra-dimensionare a necesarului termic al camerei noastre. Eventual, pt echilibrare, am putea sa nu tinem cont nici de peretele vertical din stinga desenului, cel cu 18C.
Acesti pereti au aceleasi suprafete, se presupune ca au aceeasi compozitie si deci ceea ca cistigam de la cel din dreapta pierdem prin cel din stinga, caci diferentele de temperatura sint de 2C in ambele cazuri. Daca
puteti trai cu aceste mici aproximari, atunci e OK. Daca nu , atunci mai putem face o smecherie draguta, mai ales daca diferentele de temp. ar fi mai mari de 2C si deci ar merita sa tinem cont de pierderile sau aporturile
de caldura prin ambii pereti laterali. Iar SMECHERIA de care va zic este urmatoarea : putem comasa notarea peretilor exteriori intr-o singura celula, C89. Chiar daca o parte sint pe orizontala schitei, iar alta parte pe
verticala ei. Totul este sa aiba acelasi Rc. In acest fel, celula D89 ne ramine disponibila pt. notarea unui perete in plus. Astfel, la exterior avem in total perete cu lungimea de 6m : 4m (cei orizontali, de sus, cu tot cu
supraf. vitrate!) + 2 m ( 1+1, cei verticali de la balcon). Acesti 6m, din cei 4m cit este peretele camerei, inseamna 6 impartit la 4 = 1,5, adica 150%, deci in cel. C89 putem nota, in loc de 1, valoarea de 1,5 , luind astfel in
calcul toata suprafata aflata la exterior. Iar in cel. D89 putem nota peretele interior din dreapta, cel cu 22C, cu valoarea 1. Iar aceasta a 2-a varianta va arata ca in fig. 9.
1. Varianta 1, cu << se scade >> : sa zicem ca vedem camera ca fiind dreptunghiul ACFH (4,5 / 4 m), din care se va scadea dreptunghiul BCED (1 / 1,5 m). In acest caz, peretele de pe orizontala, pe care il notam in
coloana C ( remember ...) este de 4,5 m ( vezi peretele de jos FH). Insa din el scadem 1m, latura DE = BC = GF, care este TOT pe orizontala. Deci in celula C52 scriem "-1". Punem semnul minus in fata, pt ca programul
sa stie ca suprafata "bucatii" descrise aici se va SCADEA din suprafata dreptunghiului descris mai sus, in celulele C51 si D51. De asemenea, in celula D52, vom nota "2,5", adica, pe verticala, dreptunghiul care se scade
are 2,5m. De data asta valoarea introdusa va fi pozitiva, fara minus in fata. Stim cu totii ca "minus" ori "plus" e tot minus, asa ca doi de minus ar strica socotelile, ca dau cu plus (ce joc de cuvinte!). Sper ca pina aici ati
inteles ideea, asa ca voi continua. Peretele DE, care e tot pe orizontala, nu conteaza, caci dincolo de el sint tot 20C ca si in camera noastra. Deci nu-l notam nicaieri. Peretele FH, de 4,5 m, este in intregime spre exterior,
asa ca il vom nota ca atare in celula C54. Insa tot in coloana C, adica perete pe orizontala, trebuie sa notam peretele interior AB, caci dincolo de el se afla o camera a carei temp interioara de calcul este de 18 C, diferita
de temp interioara de calcul a camerei noastre, de 20C. Insa el are doar 3,5 m, in loc de 4,5m, cit am stabilit noi ca au peretii pe orizontala ai camerei (latura FH, adica valoarea din celula C51). Ce ne facem ? Simplu !
Tinem cont de asta. Cit inseamna 3,5 din 4,5 ? Pai, 3,5 impartit la 4,5 = 0,78. Adica doar o parte egala cu 0,78 din peretele de 4,5 m are dincolo de el 18 C (peretele AB). Altfel spus, 3,5m reprezinta 78% din 4,5m. Asa
ca in celula C55 vom nota 0,78, iar in celula H55 vom nota 18 (C). Buuun ! Mai departe ! Sa vedem ce trecem in coloana D, care se refera la peretii pe verticala. Observam ca atit peretele de 4 m din stinga, cit si cel de
2,5m din dreapta, au dincolo de ei tot 20C, ca si camera noastra, deci nu-i bagam in seama. Va trebui sa notam doar peretele din dreapta-jos, care da spre o incapere unde ne dorim 24 C, si de la care vom avea un
aport de caldura. Acest perete are doar 1,5m, insa peretele pe verticala al camerei noastre l-am stabilit in celula D51 ca fiind de 4m. Asa ca, din nou : 1,5 impartit la 4 = 0,38. Adica 38 % din 4m reprezinta cei 1,5m care
ne intereseaza. Astfel ca in celula D55 vom nota 0,38, iar in celula J55 vom trece temperatura de 24 C, corespunzatoare acestui perete (ma rog, v-ati prins voi, temperatura de calcul a incaperii de dincolo de el).
38.75
967
4,5m / -21C
exterior
38.75
966
Si anume : peretele aflat la exterior, cel orizontal, de jos (HF), are 4,5 m. Insa camera "de baza" aleasa de noi are latura
orizontala de 3,5m (HG). Asa ca 4,5 impartit la 3,5 = 1,29, adica mai mult de un perete intreg de 3,5 m se afla la exterior
(notam 1,29 in cel. C79). De asemenea, peretele orizontal de sus, cel cu 18C, este acum in intregime notat la interior, in
celula C80. Doar acel 0,38 ramine neschimbat. Dupa cum vedeti, volumul camerei este acelasi in ambele variante de notare,
precum si necesarul termic. Acea diferenta de 1 W provine de la rotunjirile facute de excel, si nu cred ca deranjeaza pe
nimeni. Pot parea ciudate aceste jonglerii cu numere, insa metoda va asigur ca functioneaza. Si nici nu cred ca este chiar atit
de greu de inteles si de aplicat.
1,5m
20C
2,5m
30.00
1,101
4m
C D
dorm. Copii 4.00 3.50 2.50 0.00 M 20 M
+ / - suprafata -2.00 1.00 2.50 0.00 T1 Est
supraf. vitrate 2.95 0.00 0.00 35.80 T. Bun 20 T. Bun fig. 9
pereti exter. 1.50 1.00 0.0% 0.00 -21 P1 22
pereti inter. 0.38 1.00 24 20 18
D. Pt camere cu forme mai ... speciale, de genul celei prezentate in fig. 10, nu ne ramine decit sa ne folosim imaginatia, pt. a face niste aproximari de bun simt, in spiritul celor prezentate mai sus.
C D
living 6.00 5.00 2.50 0.00 M-B 20 M-B
+ / - suprafata -1.50 3.00 2.50 0.00 T3 Est 3m
supraf. vitrate 2.00 7.20 0.00 0.00 60.34 T. Bun 22 T. Bun fig. 11 18C
pereti exter. 0.42 1.40 0.0% 0.00 -21 P6 -21
pereti inter. 0.58 0.60 10 20 18 1,5m
C D 2m
living 6.00 5.00 2.50 0.00 M-B 20 M-B 24C
+ / - suprafata -2.74 2.74 2.50 0.00 T3 Est 3,5m
supraf. vitrate 9.20 0.00 0.00 63.47 T. Bun 22 T. Bun fig. 12 10C
pereti exter. 1.58 0.60 0.0% 0.00 -21 P6 18
pereti inter. 0.58 0.40 10 20 24
Suprafata 2.50
In fig. 11 : la rubrica "+/- suprafata" am scazut doar dreptunghiul rosu; la "supraf. vitrate", 2 este suprafata usii, de pe peretele orizontal de sus (1m x 2m), iar 7,2 este supraf. totala a ferestrelor; la "pereti ext." 0,42 =
2,5m/6m - pt. peretele de sus, de pe orizontala, iar 1,40 este o valoare aproximativa, pt ca este evident ca suprafata peretelui din dreapta este mai mare decit cei 5m in linie dreapta. La "pereti inter.", 0,58 = 3,5m / 6m -
peretele de jos, spre garaj, iar 0,60 = 3m / 5m - pt. perete din stinga-sus, cu 18C.
3,569
6m
6.25 = L =
56.23
2,5m
63.75
3,846
Sau, pt. o si mai mare precizie a rezultatelor, in coloanele BH si BK, tot din pag. Camere, utilizatorul isi poate introduce alte valori ale Rc, ca atare, daca le stie sau si le-a calculat in prealabil. Ori noi tocmai acolo trebuie
sa facem cea de-a 2-a modificare. Sa notam, in cazul nostru concret, in col. BK, la rubrica "Rc per. ext. col D", o valoare ce corespunde unui perete interior. Valoare pe care ori ne-o calculam singuri, in pag. Izolatia, ori
notam valoarea pe care o ia implicit in calcul programul, pt toti peretii notati ca interiori, de 0,7. Vezi si pag. Culise, rindul 16.
Dupa cum am afirmat mai devreme, si dupa cum puteti vedea si in fig. 9, comparativ cu fig. 8, diferentele de necesar termic sint mici, de doar 27 W. Deci puteam trai linistiti cu prima varianta, aceea aproximativa.
Evident, alta ar fi fost situatia daca dincolo de peretele din dreapta ar fi fost de ex. un garaj, cu 10C. In acest caz ar fi fost obligatoriu sa tinem cont si de pierderile de caldura prin acest perete. Una peste alta, am mai
invatat ceva cu ocazia asta, nu-i asa ?
30.00
Insa ATENTIE : am notat un perete care este de fapt interior la rubrica pt peretii exteriori ! Nu este nici o problema ? Nu, NU
este nici o problema ! INSA asta mai presupune alte 2 modificari de facut, pt. a pastra corectitudinea rezultatelor. Una este
cea de care cred ca v-ati prins deja, si anume notarea temperaturii corecte de dincolo de peretele interior respectiv. Astfel, in
fig. 9, vom nota in cel. J112, in loc de -21C, cit este valoarea implicita afisata de program pt. temperatura exterioara conform
zonei climatice alese, valoarea de 22C, cit este corect in cazul nostru. De asemenea, structura peretilor interiori si exteriori
este probabil diferita, deci si rezistenta lor termica, si implicit schimburile de caldura prin ei sint diferite. Peretilor notati ca
exteriori le este alocata de catre program o rezistenta termica corectata Rc implicita conform celei selectate de catre utilizator,
in coloanele H si J, ca si grad generic de izolare termica, intre FS (Foarte Slaba, cu Rc = 0,30) si FB (Foarte Buna, cu Rc =
3,21).
Ce ar mai fi de remarcat, comparind aceste ultime 2 variante de notare ? Cantitatea de caldura pierduta prin cei "4" pereti ai camerei este aproximativ egala in ambele cazuri : 356,66 W in primul caz si 343,14 W in cel
de-al doilea caz. Deci ambele moduri de notare sint corecte. Insa pt. un calcul termic mai exact, ar trebui sa mai facem unele notari in program, si anume :
In fig. 12, se prezinta o alta modalitate de notare, pt. un calcul mai exact. Aici, am notat in col. C TOTI peretii exteriori : si cel de sus de 2,5m si cel din dreapta, al carui lungime este: 2,5m (diagonala dreptunghiului
galben de sus) + 2m (bucata verticala) + 2,5m (diagonala dreptunghiului galben de jos) = 7m. In total, 2,5+7 = 9,5m de perete la exterior. Iar acesti 9,5m reprezinta 1,58 din 6m, cit am ales noi ca dimensiune pt. un
perete al camerei in col. C, celula C133. La rubrica "pereti exter." din col. D avem 0,60, adica 3m perete cu 18C / 5m total perete pe verticala. Evident, in cel. J136 notam 18C. De asemenea, trebuie sa modificam si Rc
al peretelui respectiv, pt. ca este de fapt un perete interior. Asta o putem face in cel. AK134 din aceasta pagina, respectiv cel. BK54 din pagina Camere. La rubrica "pereti inter.", in col. C, avem tot 0,58 pt. peretele de jos
( 3,5m / 6m), cu temp. de 10C in cel. H137, si cu Rc de 1,64 in celulele AH128 si AH137 din aceasta pagina. Acest Rc de 1,64 l-am calculat simplu, cu primul tabel din pag. Izolatia (1,6391), pt 20 cm BCA si 5 cm
polistiren. Insa puteti sa vi-l calculati si mai exact, tot in pag. Izolatia, in tabelul din coloanele T-W, unde puteti tine cont si de grosimea tencuielii etc. Iar in col. D, tot la "pereti inter.", avem 0,40, adica 2m perete cu 24C
din 5m perete pe verticala (2/5=0,40). Evident, in cel. J137 vom nota cei 24C, iar Rc din cel. AK137 ramine neschimbat, de 0,7, cit ia programul in calcul pt. un perete interior. Insa daca vi-l calculati mai exact, in pag.
Izolatia, puteti introduce aici valoarea rezultata de acolo. Si acum sa vedem de unde am scos valorile notate la rubrica "+/- suprafata". De unde acel -2,74 / 2,74 ? In primul rind, este cu minus pt. ca se scade. Si am
scazut din suprafata camerei de 6m / 5m atit dreptunghiul rosu, ca in primul exemplu, cit si 2 jumatati de dreptunghi galben, adica un dreptunghi galben intreg. Deci toata suprafata care trebuie scazuta este de (3m * 1,5m
= 4,5mp) + (1,5m * 2m = 3mp) = 7,5mp. Daca extragem radicalul din acesti 7,5mp, vom obtine valoarea de 2,74. Asadar, putem spune ca o suprafata de 7,5mp are un patrat cu laturile de 2,74m, nu-i asa ? V-ati prins ?
Este ca si cum am fi comasat intr-o singura suprafata patrata toate suprafelele mai mici care trebuie scazute pt. a obtine suprafata reala a podelei camerei noastre.
1,074
Nu pot decit sa sper ca aceasta pagina va fi de ajutor in completarea cit mai corecta si cit mai exacta a datelor in program. Daca aveti propuneri legate de ceea ce ar trebui sa mai contina aceasta pagina, sau aveti in
continuare nelamuriri legate de modul de introducere a datelor in program, nu va sfiiti sa-mi scrieti un mail la adresa aurel.grama@gmail.com.
1. Pt. TAVAN : am ales noi T3, insa programul ia in calcul in acest caz o valoare a Rc de 1,00. Vezi pag. Izolatia, rindul 24 si pag. Culise, rindul 20. Insa tavanul camerei din exemplul nostru este izolat cu 20cm vata, deci
are o izolatie termica mult mai buna si deci va avea o valoare a Rc mult mai mare, de peste 4. Asa ca trebuie sa introducem aceasta valoare in cel. AN125 / AN134 din aceasta pagina, respectiv in cel. BN46 si BN54 din
pag. Camere. Vom observa ca energia termica pierduta prin tavan se va reduce drastic, iar necesarul termic total al camerei va scadea cu aproximativ 800 W.
2. Pt. PODEA : la fel ca si in cazul tavanului camerei, izolatia termica a pardoselii difera de cea luata in calcul implicit de catre program, deoarece are 5cm de polistiren extrudat, si nu doar 3cm. Asa ca si in cazul podelei
ar trebui sa introducem valorile Rc reale in program, in aceeasi coloana ca si pt. tavan.
Pt. camere de tip mansarda, care nu au o forma regulata, de paralelipiped dreptunghic, la care tavanul nu are aceeasi suprafata ca si podeaua si nu sint paralele, sau peretii opusi ai camerei nu au aceeasi suprafata si
inaltime, sau acoperisul (izolat sau nu) tine loc si de perete sau de tavan pe o oarecare suprafata, calculul termic va fi din ce in ce mai greu de facut cu acest program. Va trebui sa ne folosim imaginatia pt. a o scoate la
capat. Suprafata podelei trebuie sa reiasa cit mai exact din datele introduse in coloanele C si D. La tavan, putem introduce separat o alta valoare a suprafetei lui, diferita de cea a podelei, in col. AN din aceasta pagina sau
col. BN din pag. Camere. Insa intreaga suprafata a tavanului trebuie sa aiba acelasi Rc. Daca sint 2 Rc diferite, o vom alege pe cea mai mica, adica pe cea mai defavorabila, asumindu-ne o supra-dimensionare a
necesarului termic al camerei respective. La fel, pt. volumul camerei : daca nu reiese exact din datele introduse in coloanele C si D, il putem trece separat, in col. BC din aceasta pagina, sau col. CC din pag. Camere. In
rest, spor la calcule ...
2. Cele de mai sus sint perfect valabile si invers, cu acelasi rezultat. Adica peretii orizontali descrisi in col. D si J iar cei verticali in col. C si H. TOTUL este sa NU le incurcam intre ele...
3. Zona climatica aleasa este IV, adica cea care corespunde unei temp. exterioare de - 21 C (vezi celulele G2 si G3 din pag. Camere) .
4. Pina cind vom discuta despre fiecare notare in parte, celulele "neinverzite" le consideram ca atare. Doar cele "inverzite" conteaza pt exemplul dat.
1. peretele exterior este notat in col. D (remember, peretii pe verticala in D si J). Este "1" (aici, celula D35), adica TOT peretele de 3 m este la exterior = are dincolo de el temp. de -21 C (aici, celula J35)
B C
2,5m
Model de completare a datelor in program
2. exceptindu-l pe cel de jos, orizontal, dincolo de care sint tot 20 C (deci nu conteaza), notam 2 pereti la interior : unul dincolo de care sint 22 C (cel orizontal, de sus, prin care vom avea un APORT de caldura; vezi
celulele C36 si H36), si unul dincolo de care sint 18 C, prin care vom avea o PIERDERE de caldura (cel vertical, din dreapta; vezi celulele D36 si J36)
3. celula H35, desi are default (= implicit) valoarea temperaturii exterioare (-21C), nu este luata deloc in calcul, pt ca NU am notat nici un perete (sau parte din el) de dimensiunea 4m (perete pe orizontala, coloana C)
care sa aiba dincolo de el aceasta temperatura, adica sa "dea" spre exterior. Practic, aceasta celula poate fi stearsa ( adica sa-i fie golit continutul !), sau putem sa introducem orice alta valoare in ea, ca tot nu conteaza.
Programul tot nu o va lua in calcul, decit atunci cind in celula "aferenta", aici C35, vom scrie un numar.
Observam ca incaperea noastra are o oarecare forma de L. Care
poate fi privita in doua moduri: 1. DIN dreptunghiul mare ACFH se
SCADE bucata BCED, sau 2. LA dreptunghiul ABGH se ADAUGA
bucata DEFG. Oricum ar fi, suprafata camerei ABDEFH este aceeasi.
Ei bine, in program putem nota ambele variante, cu acelasi rezultat.
Totul e sa nu ne incurcam pe parcurs. Asa ca atentie la rubrica " + / -
suprafata" ! In continuare, voi prezenta modul de notare in program al
ambelor variante.
3,5m / 18C
1. Peretii de pe orizontala, fata in fata, adica cel de sus si cel de jos pe desen, ii vom descrie in coloanele C si H, iar cei de pe verticala, fata in fata, adica cel din stinga si cel din dreapta de pe desen, in coloanele
D si J. Am pastrat acelasi "format" ca in pag. Camere pt a ilustra notatiile in program (vezi fig. 3). Altfel spus, peretii 1 si 3 intr-o coloana (C), iar peretii 2 si 4 in alta coloana (D).
A. Sa presupunem, pt. inceput, ca incaperea-exemplu are o forma de paralelipiped dreptunghic. Pt cine a uitat ce e asta, vezi fig. 1 (un cub mai mult sau mai putin ... alungit). Asadar, tavanul e paralel cu podeaua,
ambele au aceeasi suprafata si sint perpendiculare pe pereti (mama, ce definitie stiintifica i-am tras !). In fig. 2 avem podeaua camerei, privita de sus. Sa presupunem ca temperaturile
Si acum, explicatii in mare: 1. Daca o incapere invecinata are aceeasi temp. de calcul cu cea a camerei noastre, atunci prin peretele lor comun NU avem nici un schimb termic : NICI nu se pierde caldura INSPRE acea
camera, si NICI nu avem un aport de caldura DINSPRE acea camera. Pur si simplu acel perete NU il luam in calcul. Si asta INDIFERENT de compozitia acelui perete, adica indiferent de gradul lui de izolare termica R
sau Rc, si indiferent daca au usa comuna. si 2. Ideea DE BAZA este ca, pt o camera, se pot alege MAXIMUM 4 pereti (sau zone de perete) care sa aiba Rc (= rezistenta termica corectata) diferite SI / SAU temperaturi
diferite de cealalta parte a lor si totodata diferite de temperatura dorita in camera pt care facem calculele. Astfel, vom nota acei pereti care au ORI un Rc diferit de ceilalti pereti notati (indiferent de temperatura din
spatele lor), ORI o temperatura dincolo de ei diferita de a celorlalti pereti notati si diferita de cea interioara a camerei pt. care facem calculul termic (indiferent de valoarea lor Rc). Pe scurt, notam peretii prin care avem
un schimb termic (pierdere de caldura sau aport de caldura), indiferent daca sint interiori sau exteriori.
Definitie : Temperatura interioara de calcul a unei camere = temperatura pe care ne-o dorim in camera respectiva si cu care vom face calculele termice atit pt. ea, ca temp. interioara de calcul, cit si pt. camerele
invecinate ei, ca temperatura de dincolo de peretele comun cu camera pt. care facem calculele. Si apropo : SR 1907 zice ca aceasta temperatura interioara de calcul se masoara la 2m de peretii camerei si la 70 cm
inaltime de podeaua camerei !
incaperilor invecinate sint cele din fig. 2. Noi nu trebuie DECIT sa ii spunem programului CARE este suprafata de
perete care are un anumit Rc si / sau o anumita temperatura dincolo de el. Iar asta se face cu ajutorul valorilor introduse
la rubricile "pereti exter." si "pereti inter.". Valorile introduse aici pot varia intre 0,01 si 3 ! Asta deoarece sint foarte
frecvente cazurile in care NU un perete intreg sau MAI MULT de un perete intreg corespunde acestor criterii. Acestea
fiind spuse, haideti sa vedem care ar fi notarile pe care le vom face in program, pt. acest prim exemplu. Datele pe care le
vom introduce in coloanele C si D, respectiv H si J ( pag. Camere din program ) vor fi cele din fig. 3. Deocamdata, nu
vom nota nimic la "supraf. vitrate", De asta ne vom ocupa mai tirziu. Putem presupune ca incaperea noastra nu are nici
fereastra si nici usa pe peretele exterior, cel dincolo de care avem - 21 C. Insa programul tine cont de suprafetele vitrate
(ferestre sau usi) DOAR cind sint "alocate" si notate la peretii care sint notati la rubrica "pereti exter." . Programul NU
tine cont de usile interioare ale camerelor, care dau spre camerele invecinate care au temp. interioare de calcul
apropiate. Teoretic, este un "minus" al programului, recunosc. Insa diferentele care ar putea sa apara sint mici, pt. usi
care despart incaperi cu temperaturi apropiate. Iar daca sinteti ca mine, care nu inchide (aproape) niciodata nici o usa
din casa (nici macar la buda), atunci ... Dar eu am o oarecare scuza : potaia din dotare deschide aproape orice usa din
casa, in patrularile ei, iar daca nu poate, face ca trenul ( o tot zgirie si schelalaie), asa ca prefer sa le las deschise. Si nici
n-am reusit inca sa o invat sa le si inchida in urma ei :). Insa daca avem o usa spre un garaj, de ex, iar peretele respectiv
al camerei pt. care facem calculele, comun cu garajul, il vom nota la rubrica "pereti exter.", evident ca vom nota la
rubrica "supraf. vitrate" si usa respectiva. Pt. asta, vezi (mult) mai jos.
20C
D E fig. 5
1m
1,5m
G 24C
F
2. Varianta cu << se aduna>> : sa zicem ca vedem camera ca fiind dreptunghiul ABGH, la care se adauga bucata DEFG. In program vom nota ca in fig. 6. De aceasta data, se modifica unele celule :
2m
exterior 0,5m
(balcon) 1
-21C m
3,5m
0,5m 22C
24C
1. Varianta 1, cu << se scade >> : sa zicem ca vedem camera ca fiind dreptunghiul ACFH (4,5 / 4 m), din care se va scadea dreptunghiul BCED (1 / 1,5 m). In acest caz, peretele de pe orizontala, pe care il notam in
coloana C ( remember ...) este de 4,5 m ( vezi peretele de jos FH). Insa din el scadem 1m, latura DE = BC = GF, care este TOT pe orizontala. Deci in celula C52 scriem "-1". Punem semnul minus in fata, pt ca programul
sa stie ca suprafata "bucatii" descrise aici se va SCADEA din suprafata dreptunghiului descris mai sus, in celulele C51 si D51. De asemenea, in celula D52, vom nota "2,5", adica, pe verticala, dreptunghiul care se scade
are 2,5m. De data asta valoarea introdusa va fi pozitiva, fara minus in fata. Stim cu totii ca "minus" ori "plus" e tot minus, asa ca doi de minus ar strica socotelile, ca dau cu plus (ce joc de cuvinte!). Sper ca pina aici ati
inteles ideea, asa ca voi continua. Peretele DE, care e tot pe orizontala, nu conteaza, caci dincolo de el sint tot 20C ca si in camera noastra. Deci nu-l notam nicaieri. Peretele FH, de 4,5 m, este in intregime spre exterior,
asa ca il vom nota ca atare in celula C54. Insa tot in coloana C, adica perete pe orizontala, trebuie sa notam peretele interior AB, caci dincolo de el se afla o camera a carei temp interioara de calcul este de 18 C, diferita
de temp interioara de calcul a camerei noastre, de 20C. Insa el are doar 3,5 m, in loc de 4,5m, cit am stabilit noi ca au peretii pe orizontala ai camerei (latura FH, adica valoarea din celula C51). Ce ne facem ? Simplu !
Tinem cont de asta. Cit inseamna 3,5 din 4,5 ? Pai, 3,5 impartit la 4,5 = 0,78. Adica doar o parte egala cu 0,78 din peretele de 4,5 m are dincolo de el 18 C (peretele AB). Altfel spus, 3,5m reprezinta 78% din 4,5m. Asa
ca in celula C55 vom nota 0,78, iar in celula H55 vom nota 18 (C). Buuun ! Mai departe ! Sa vedem ce trecem in coloana D, care se refera la peretii pe verticala. Observam ca atit peretele de 4 m din stinga, cit si cel de
2,5m din dreapta, au dincolo de ei tot 20C, ca si camera noastra, deci nu-i bagam in seama. Va trebui sa notam doar peretele din dreapta-jos, care da spre o incapere unde ne dorim 24 C, si de la care vom avea un
aport de caldura. Acest perete are doar 1,5m, insa peretele pe verticala al camerei noastre l-am stabilit in celula D51 ca fiind de 4m. Asa ca, din nou : 1,5 impartit la 4 = 0,38. Adica 38 % din 4m reprezinta cei 1,5m care
ne intereseaza. Astfel ca in celula D55 vom nota 0,38, iar in celula J55 vom trece temperatura de 24 C, corespunzatoare acestui perete (ma rog, v-ati prins voi, temperatura de calcul a incaperii de dincolo de el).
1,5m
Observam ca incaperea noastra are o oarecare forma de L. Care
poate fi privita in doua moduri: 1. DIN dreptunghiul mare ACFH se
SCADE bucata BCED, sau 2. LA dreptunghiul ABGH se ADAUGA
bucata DEFG. Oricum ar fi, suprafata camerei ABDEFH este aceeasi.
Ei bine, in program putem nota ambele variante, cu acelasi rezultat.
Totul e sa nu ne incurcam pe parcurs. Asa ca atentie la rubrica " + / -
suprafata" ! In continuare, voi prezenta modul de notare in program al
ambelor variante.
4,5m / -21C
exterior
Si anume : peretele aflat la exterior, cel orizontal, de jos (HF), are 4,5 m. Insa camera "de baza" aleasa de noi are latura
orizontala de 3,5m (HG). Asa ca 4,5 impartit la 3,5 = 1,29, adica mai mult de un perete intreg de 3,5 m se afla la exterior
(notam 1,29 in cel. C79). De asemenea, peretele orizontal de sus, cel cu 18C, este acum in intregime notat la interior, in
celula C80. Doar acel 0,38 ramine neschimbat. Dupa cum vedeti, volumul camerei este acelasi in ambele variante de notare,
precum si necesarul termic. Acea diferenta de 1 W provine de la rotunjirile facute de excel, si nu cred ca deranjeaza pe
nimeni. Pot parea ciudate aceste jonglerii cu numere, insa metoda va asigur ca functioneaza. Si nici nu cred ca este chiar atit
de greu de inteles si de aplicat.
1,5m
20C
Notarile in program sint prezentate in fig. 8 si fig. 9, pt ca, ati
ghicit, si in aceasta situatie putem avea 2 variante de notare.
Sa le luam pe rind. In fig. 8, avem asa: un perete intreg la
exterior, de 4m, cel de sus, doar liniile orizontale, INCLUSIV
supraf. vitrate, notat in col. C cu 1. Zic inclusiv supraf. vitrate,
adica fereastra + usa, deoarece programul stie sa scada
supraf. acestora din supraf. totala a peretelui exterior respectiv
(vezi rubrica "supraf. vitrate", cel. C88). In col. D, la pereti
exteriori, avem 0,57. De unde am scos aceasta valoare ?
Simplu: peretii laterali, pe verticala, ai balconului, care
impreuna au 2m si care reprezinta 57% din latura verticala a
camerei, de 3,5m ( 2 / 3,5=0,57)
2,5m
4m
cam. 6
D. Pt camere cu forme mai ... speciale, de genul celei prezentate in fig. 10, nu ne ramine decit sa ne folosim imaginatia, pt. a face niste aproximari de bun simt, in spiritul celor prezentate mai sus.
ext.
ext.
5m
22C ext.
-21C
ext.
ext.
2m
fig. 10
cam. 7
In fig. 11 : la rubrica "+/- suprafata" am scazut doar dreptunghiul rosu; la "supraf. vitrate", 2 este suprafata usii, de pe peretele orizontal de sus (1m x 2m), iar 7,2 este supraf. totala a ferestrelor; la "pereti ext." 0,42 =
2,5m/6m - pt. peretele de sus, de pe orizontala, iar 1,40 este o valoare aproximativa, pt ca este evident ca suprafata peretelui din dreapta este mai mare decit cei 5m in linie dreapta. La "pereti inter.", 0,58 = 3,5m / 6m -
peretele de jos, spre garaj, iar 0,60 = 3m / 5m - pt. perete din stinga-sus, cu 18C.
6m
1,5m
1,5m
2,5m
2m
Hai totusi sa incercam sa vedem cam cum am putea face
calculele pt. o astfel de camera. Sa presupunem ca in fig. 10
avem un living la parter, direct pe sol, iar deasupra lui un pod
neizolat. Podeaua este izolata cu polistiren extrudat in sapa de
5cm, iar tavanul este izolat pe interior cu vata de 20cm +
gipscarton. Pe peretele curbat din dreapta avem 3 ferestre
egale, de termopan bun, de 1,5m latime si 1,6m inaltime, iar pe
peretele de sus o usa din termopan bun, de 1m latime si 2m
inaltime. Peretii exteriori sint din BCA de 35 cm grosime, izolati
pe exterior cu polistiren de 10 cm. Peretele de jos, care da spre
un garaj, este tot din BCA, dar de 20cm, si este izolat cu 5cm
polistiren. O varianta de notare avem in fig. 11. Insa este
aproximativa, deoarece : 1. nu calculeaza exact suprafata si
volumul camerei, neluind in calcul colturile de camera din
dreptunghiurile galbene, care ar trebui scazute si ele din
suprafata camerei, nu doar dreptunghiul rosu; 2. peretele din
stinga-jos, de 2m / 24C nu este luat in calcul.
Sau, pt. o si mai mare precizie a rezultatelor, in coloanele BH si BK, tot din pag. Camere, utilizatorul isi poate introduce alte valori ale Rc, ca atare, daca le stie sau si le-a calculat in prealabil. Ori noi tocmai acolo trebuie
sa facem cea de-a 2-a modificare. Sa notam, in cazul nostru concret, in col. BK, la rubrica "Rc per. ext. col D", o valoare ce corespunde unui perete interior. Valoare pe care ori ne-o calculam singuri, in pag. Izolatia, ori
notam valoarea pe care o ia implicit in calcul programul, pt toti peretii notati ca interiori, de 0,7. Vezi si pag. Culise, rindul 16.
Dupa cum am afirmat mai devreme, si dupa cum puteti vedea si in fig. 9, comparativ cu fig. 8, diferentele de necesar termic sint mici, de doar 27 W. Deci puteam trai linistiti cu prima varianta, aceea aproximativa.
Evident, alta ar fi fost situatia daca dincolo de peretele din dreapta ar fi fost de ex. un garaj, cu 10C. In acest caz ar fi fost obligatoriu sa tinem cont si de pierderile de caldura prin acest perete. Una peste alta, am mai
invatat ceva cu ocazia asta, nu-i asa ?
Insa ATENTIE : am notat un perete care este de fapt interior la rubrica pt peretii exteriori ! Nu este nici o problema ? Nu, NU
este nici o problema ! INSA asta mai presupune alte 2 modificari de facut, pt. a pastra corectitudinea rezultatelor. Una este
cea de care cred ca v-ati prins deja, si anume notarea temperaturii corecte de dincolo de peretele interior respectiv. Astfel, in
fig. 9, vom nota in cel. J112, in loc de -21C, cit este valoarea implicita afisata de program pt. temperatura exterioara conform
zonei climatice alese, valoarea de 22C, cit este corect in cazul nostru. De asemenea, structura peretilor interiori si exteriori
este probabil diferita, deci si rezistenta lor termica, si implicit schimburile de caldura prin ei sint diferite. Peretilor notati ca
exteriori le este alocata de catre program o rezistenta termica corectata Rc implicita conform celei selectate de catre utilizator,
in coloanele H si J, ca si grad generic de izolare termica, intre FS (Foarte Slaba, cu Rc = 0,30) si FB (Foarte Buna, cu Rc =
3,21).
In fig. 12, se prezinta o alta modalitate de notare, pt. un calcul mai exact. Aici, am notat in col. C TOTI peretii exteriori : si cel de sus de 2,5m si cel din dreapta, al carui lungime este: 2,5m (diagonala dreptunghiului
galben de sus) + 2m (bucata verticala) + 2,5m (diagonala dreptunghiului galben de jos) = 7m. In total, 2,5+7 = 9,5m de perete la exterior. Iar acesti 9,5m reprezinta 1,58 din 6m, cit am ales noi ca dimensiune pt. un
perete al camerei in col. C, celula C133. La rubrica "pereti exter." din col. D avem 0,60, adica 3m perete cu 18C / 5m total perete pe verticala. Evident, in cel. J136 notam 18C. De asemenea, trebuie sa modificam si Rc
al peretelui respectiv, pt. ca este de fapt un perete interior. Asta o putem face in cel. AK134 din aceasta pagina, respectiv cel. BK54 din pagina Camere. La rubrica "pereti inter.", in col. C, avem tot 0,58 pt. peretele de jos
( 3,5m / 6m), cu temp. de 10C in cel. H137, si cu Rc de 1,64 in celulele AH128 si AH137 din aceasta pagina. Acest Rc de 1,64 l-am calculat simplu, cu primul tabel din pag. Izolatia (1,6391), pt 20 cm BCA si 5 cm
polistiren. Insa puteti sa vi-l calculati si mai exact, tot in pag. Izolatia, in tabelul din coloanele T-W, unde puteti tine cont si de grosimea tencuielii etc. Iar in col. D, tot la "pereti inter.", avem 0,40, adica 2m perete cu 24C
din 5m perete pe verticala (2/5=0,40). Evident, in cel. J137 vom nota cei 24C, iar Rc din cel. AK137 ramine neschimbat, de 0,7, cit ia programul in calcul pt. un perete interior. Insa daca vi-l calculati mai exact, in pag.
Izolatia, puteti introduce aici valoarea rezultata de acolo. Si acum sa vedem de unde am scos valorile notate la rubrica "+/- suprafata". De unde acel -2,74 / 2,74 ? In primul rind, este cu minus pt. ca se scade. Si am
scazut din suprafata camerei de 6m / 5m atit dreptunghiul rosu, ca in primul exemplu, cit si 2 jumatati de dreptunghi galben, adica un dreptunghi galben intreg. Deci toata suprafata care trebuie scazuta este de (3m * 1,5m
= 4,5mp) + (1,5m * 2m = 3mp) = 7,5mp. Daca extragem radicalul din acesti 7,5mp, vom obtine valoarea de 2,74. Asadar, putem spune ca o suprafata de 7,5mp are un patrat cu laturile de 2,74m, nu-i asa ? V-ati prins ?
Este ca si cum am fi comasat intr-o singura suprafata patrata toate suprafelele mai mici care trebuie scazute pt. a obtine suprafata reala a podelei camerei noastre.
Nu pot decit sa sper ca aceasta pagina va fi de ajutor in completarea cit mai corecta si cit mai exacta a datelor in program. Daca aveti propuneri legate de ceea ce ar trebui sa mai contina aceasta pagina, sau aveti in
continuare nelamuriri legate de modul de introducere a datelor in program, nu va sfiiti sa-mi scrieti un mail la adresa aurel.grama@gmail.com.
1. Pt. TAVAN : am ales noi T3, insa programul ia in calcul in acest caz o valoare a Rc de 1,00. Vezi pag. Izolatia, rindul 24 si pag. Culise, rindul 20. Insa tavanul camerei din exemplul nostru este izolat cu 20cm vata, deci
are o izolatie termica mult mai buna si deci va avea o valoare a Rc mult mai mare, de peste 4. Asa ca trebuie sa introducem aceasta valoare in cel. AN125 / AN134 din aceasta pagina, respectiv in cel. BN46 si BN54 din
pag. Camere. Vom observa ca energia termica pierduta prin tavan se va reduce drastic, iar necesarul termic total al camerei va scadea cu aproximativ 800 W.
2. Pt. PODEA : la fel ca si in cazul tavanului camerei, izolatia termica a pardoselii difera de cea luata in calcul implicit de catre program, deoarece are 5cm de polistiren extrudat, si nu doar 3cm. Asa ca si in cazul podelei
ar trebui sa introducem valorile Rc reale in program, in aceeasi coloana ca si pt. tavan.
Pt. camere de tip mansarda, care nu au o forma regulata, de paralelipiped dreptunghic, la care tavanul nu are aceeasi suprafata ca si podeaua si nu sint paralele, sau peretii opusi ai camerei nu au aceeasi suprafata si
inaltime, sau acoperisul (izolat sau nu) tine loc si de perete sau de tavan pe o oarecare suprafata, calculul termic va fi din ce in ce mai greu de facut cu acest program. Va trebui sa ne folosim imaginatia pt. a o scoate la
capat. Suprafata podelei trebuie sa reiasa cit mai exact din datele introduse in coloanele C si D. La tavan, putem introduce separat o alta valoare a suprafetei lui, diferita de cea a podelei, in col. AN din aceasta pagina sau
col. BN din pag. Camere. Insa intreaga suprafata a tavanului trebuie sa aiba acelasi Rc. Daca sint 2 Rc diferite, o vom alege pe cea mai mica, adica pe cea mai defavorabila, asumindu-ne o supra-dimensionare a
necesarului termic al camerei respective. La fel, pt. volumul camerei : daca nu reiese exact din datele introduse in coloanele C si D, il putem trece separat, in col. BC din aceasta pagina, sau col. CC din pag. Camere. In
rest, spor la calcule ...
cam. 1
cam. 2
cam. 3
cam. 4
cam. 5
cam. 6
supraf. per. Ext. col. C 4.25 supraf. per. Ext. col. D 10.30 supraf. tavan 25.50 m per. Ext 1.038
Rc per. Ext. col. C 2.600 Rc per. Ext. col. D 2.600 Rc tavan m per. Int 1.000
W per. Ext. col. C 73.0 W per. Ext. col. D 176.82 W tavan 1,005.82 m tavan 1.038
supraf. per. Int. col. C 8.75 supraf. per. Int. col. D 7.50 Rc podea m podea 1.00
Rc per. Int. col. C 1.640 Rc per. Int. col. D 0.700 W podea 0.00 m geam 1.20
W per. Int. col. C 64.02 W per. Int. col. D 42.86 Ao 0.00 L geam 25.85
W geam col. C 154.80 W geam col. D 557.28 Ac 7.75 i geam 0.060
supraf. per. Ext. col. C 14.50 supraf. per. Ext. col. D 7.50 supraf. tavan 22.49 m per. Ext 1.038
Rc per. Ext. col. C 2.600 Rc per. Ext. col. D 0.700 Rc tavan m per. Int 1.000
W per. Ext. col. C 248.9 W per. Ext. col. D 44.49 W tavan 887.19 m tavan 1.038
supraf. per. Int. col. C 8.75 supraf. per. Int. col. D 5.00 Rc podea m podea 1.00
Rc per. Int. col. C 1.640 Rc per. Int. col. D 0.700 W podea 0.00 m geam 1.20
W per. Int. col. C 64.02 W per. Int. col. D -14.29 Ao 0.00 L geam 21.23
W geam col. C 712.08 W geam col. D 0.00 Ac 8.35 i geam 0.060
cam. 7
356.66
Celulele de mai sus reprezinta doar o copie a celulelor respective din pag. Camere. Datele introduse in celulele de deasupra nu vor afecta calculele facute cu aceste date. Doar in pag.
Camere se pot modifica "din mers" aceste date, daca sint introduse in celulele corespunzatoare. Aceasta zona este doar pt. exemplificare.
343.14
Rm 1.82 Rp 3.35 Abc 9.50 V-Vol. Cam.
Ap
106.00 Ap 25.50 nao 0.00028 QT 2,502
R bc 0.574 mediu 2.50 aer 1.20 QT*adaosuri 2,696
ms 0.50 A usi ext. Cp 1,011 QT*ad.+Qi 3,846
ns 1.40 n-nr. desch. Qi1 1,003
QS
428
V 3/4 16.000 Qu 0 Qi2 1,150
Adaosuri 1.078 Rc geam C Rc geam D
Rm 1.78 Rp 3.35 Abc 12.48 V-Vol. Cam.
Ap
99.98 Ap 22.49 nao 0.00028 QT 2,418
R bc 0.574 mediu 2.50 aer 1.20 QT*adaosuri 2,619
ms 0.50 A usi ext. Cp 1,011 QT*ad.+Qi 3,569
ns 1.40 n-nr. desch. Qi1 890
QS
475
V 3/4 16.000 Qu 0 Qi2 950
Adaosuri 1.084 Rc geam C Rc geam D
Celulele de mai sus reprezinta doar o copie a celulelor respective din pag. Camere. Datele introduse in celulele de deasupra nu vor afecta calculele facute cu aceste date. Doar in pag.
Camere se pot modifica "din mers" aceste date, daca sint introduse in celulele corespunzatoare. Aceasta zona este doar pt. exemplificare.

Calcul Necesar Caldura Excel

Încărcat de

Informații document

Descriere originală:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Calcul Necesar Caldura Excel

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nume Client : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

S-ar putea să vă placă și