COMENTARIILE

SAD

A cBluT Tntru sfintI parintel ur nostru
lOAN CHRISOSrOM
Archiepis copul Constantinopolei
Traducere din Ijrnba elina, editia de Oxonia, 1855
Sl
VIATA SI ACTIVITATEA SF. CHRISOSTO}I

DE
Archim. Theodosie Athauasiu
Egumenul "M-reY din Roman
Tiparita cu ajutoriul unui iubitoriiJ de literatura bisericeasca
BUCURESCI
Atelierele de arte grafice I. V. SOCECU, Strada BerzeI, No. 59
1903.
VIATA $1 ACTIVITATEA
CeluT intru Stintr Parintelui nostru
lOAN GHRISOSTOM
ARCHIEPISCOPUl CONSTANTINOPOlEI (347-407)
" A . descrie in amannntime exact viata, cu deose-
,tire acti vitatea pastorala a sfintului loan Chri-
sostOQl, a acestu'i gigant al bisericel', este cu totul greil,
dacanu chiar apr6pe imposibil.
",' A,cesta greut2te se vede cil 0 a simtit Theodorit,
,devreme. ce in l-iul dialog, cum in cuvintele sale de lauda
adreflate amintirei Sf. Chrisostom, gasim intre altele si
aceste euvinte: (Da ni n6ue, Parinte, lira ta, imprumuta-ni
plectrul teu, spre lauda _ .. Citci dac1:t m:1nile
tales'au discompus dupil legile naturel, lira ta insa rasllnil
,armQnios, cu darul charulu:, in t6Ut lumea... Da-ui noue
puterea acele'i limbI nemuritore __ . (La Fotie, Miriob. 273).
Sa mi se permita decl mie, de a-I adresa 0 a8eme-
il ea umilitll rugaciune, mal 'llainte de a in cepe descrierea
biografie'i a saJe! ,
Sf. loan Chrisostom s'a nascut in cetatea Anticichie'i
Sirier, la anul 347 p. Chr. din pilrintI dupre cum
el spune in omiliiJe sale, contra Anomilor
(Migne, tom. 48, pagina 541 urmatorele). TatiU sM,
Secund, comandant in armata Sirie'i (Magister rnilitum ori en-
tis), a murit inca pe cand loan era copit mic, cit cu
sa, singura muma sa Anthusa s'a ocupat_
Dupa ce loan a terminat studiile enciclopedice uni-
versitare, unde printre altHa avut ca dascall pe renumitil
Libaniu (unul din eel m11 celebri mal mari ritor'i
pe earH i'a avut omenirea in deeursul seculilor), pe An-
dragathiii da!3cal de Filosofie, s'a incris intre advocatii
Antiochiel, a inceput a profesa advocatura, care, dupa
-obiceiul timpuluI, era considerata ca prineipala ocupatiune
IV VIA'l'A ACTIVITATEA
a tinar De.!?i familiel, rangul
social, cum l profeslUnea de arlvocat, puteaii sl1 procure
}al IOmlcele mal 'nalte de stat, si prin urmare
pll1cerf, _care cel mai 'aleargl1 aid pe
pll.ment, totu!?i pe deoparte marea .... ce muma :sa
Anthusa exercita asup1'lrlUl, earll. 'pe de altl1 pa.rte cetirpa
Sf. Scripturi !;Ii caracterul bland al Episcopulul Antiochiel
Meletie, au contribuit nu In a'l atrage In servirea luI
a bisericeI crestine.
.amil 370 a fost botezat iu religiunea
prochmslt Anagnost de Sf. Meletie, episcopul Antioch/eI, ',
carele prevedea loan va deveni in biserica crestinl); , utl
al doilea vas ai alegereI, dupll. Apostolul Pavel. ' , .
Pe 1a Inceputul anulp'f 372 Imparatul arian Valent.
a scos din seaun pe Sf. Meletie !?i 'Ia exilat, earl1 cre!?timi
din Antioehia cunoscend rare Ie ealitatI ale lui 10an, ,$A .
gandiau-Gasal rid ice pe tropul episco.pal, de Orece ITLj.lilar
el ar fi fost in starE' sa 'combatll. cu succes -'arianismuL ce
se in biseriea Ailtiochiel, Iili care de asta datll. arne
cu putere orthodoxia, fiind chiar imperatul arian:'
, looan Insa, eu prieten.pJ.}@l din copiH),rie, Vasilie,:;;i
eu dol coleg'f de :;;coH':i;rfheodor, (cunoscut sub numele
de Mopsuestia) !?i Maxim (d
13
venit In urma episcop 8eleuc'iel),
s'au sfatuit de a Imbr[ti:;;::t. monachismul, daell. pehtru
:moment n'a putut realiseze dorinta, causa a fost cit
a trebuit sa cedeze rugl'irrtintilor mumeI sale Anthusa(Ase .
vedea traetatul des pre Preotie, 1. 5). Dara duprt treeel'ea
de trel anI, fie ca a eonsitiltit muma sa, fie ct'l ea a inceti:tt
din viatll., ceea ce pare mal probabil, gt'lsim pe loan in .
Monastirea cea condusa de' fostul sM dascal. Diodol" '(cu
noscut oupll. aeesta ca Episeop al Tarsului), imbrl'icatio
schima monachaill., ocupanduse eu studiul aprofundat al
Sf. Seripturl: 1). anI neintreruptl a stat loan in act'a
Monastire, intre care intril !?i acel petrecuV Iotr'o din
apropierea Monastirel. Luptele cele aspre, Insa, la care singur
s'a supus, eu deosebire !?ederea lui in peterll, Ia vll.tll.-
mat sanMatea cll. s'a ve(lut silit a se rein
torce in Antioebia pentru cll.utarea
Pe la inceputul anuluI 381, loan a fost chirotonisit
Diacon de Sf. Meletie, earll. In anul 386, a fost chirotonisit
Preot do noul episeop FJavian, care tot-odatll. I-a pus !?i In-
') Socrat 6. 3. Sozomen 8. 2. Pall ad ius, in dialogul despre viata
luX Chrisostom, 5, apud Montfaucon T. 13.
SF. lOAN CIfRISOSTOM v
sareinarea de a catihiza !?i rrediei:l. cuventul lui Dumne(leu
In biserica Antiochiei, drept care apartinea numal episco
puluJ. Palladinc:; (in Sf. Chrisostom, pag, 41, 42) ra-
porteaza urmatoriul fapt petrecut la chirotonirea lUI ca
preot: c1m!laratul Leon 1iee, ca in momentul cand Flavian
Imbrll.eat cu sacrele vestminte pusese manile pe capul
noulul preot, un porumb alb a stMut deasupra capulul lUI
loan, Inaintea Intregu1uI popor adunat In Acesta
negre!?it cll. a fost ca simbol a1 curatiel spirituale a luI
loan, In acela!?! timp simbol !?i al. Sf. Dueh, de care a fost
el povll.tuit pana la cea de pe, unna suflare.
Pe la Ineeputul anulul 398,Ineetand din viata Nectarie
Archiepiscopul Constantinopolel, '. Imparatu1 Arcadie, dupa
reeomandarea lUI Eutropie, a aprobat ca in tronul remas
vayant sa fie ridicat loan, presyiterul bisericeI din Antiochia,
in. care scop s'a dat ordin impl\ratese lUI Asterie, Guver-
, na.toriul' Sirie'i, ca de indutll. sll. trimita pe loan la Constan
, tiriopole, rara vuet fl1rll. ca .. din Antioehia sa
ptindl1 de veste de acesta. Oasemenea preeautiune era
cetutll. de Imprejurarl, de era torte mult iubit
jnAntioehia, daea s'ar fi aflat. mal dinainte intentiunea
Impl1ratulul de a lua a ave a ,pe in Constantinopole,
pote ell. poporul s'ar fi Imp<;>tJivit la acesta.
. Ajungend 'in Constantinopole,lil ('iua de 26 FebllUariej
3\:)8, loan a fost chirotonisitArcbiepiseop f:;i ' instalat in
tronul de Patriarch al Const,ci:ntinopole'i, de 'cMra Theofil
Patriarchul Alexandrie!. '
Fiind patruos de datoriile aeesteI 'ioalte Sfio
tul Parinte a pus un deosebit ioterAS' ln cre!?tinarea Gotilor,
In ingrijirea celor boinavi Silri:1cl, in moralisarea clerului
i a poporulul. anI vocea sflntuluI Chri
sostom a resunat eu putere in biserlca Constantinopolel',
indemnand, sfatuind, rugll.nd, !?i cateodata. chiar poruncind,
fiind totdeuna de dorui ce nutria, ea fiecare cre
tin sll. devina adeverat urmasal Mantuitoriulu) Christos.
Din nenoroeire insa, a'ctivitatea sfintulul Parinte na
fost pe placul tuturor, fili de aceia pe uneloeurI a
invidia, pe alte locuri jalusia pofta de resbullare, de ore-ce
sfintul loan biciuia fara. niclo reul, Orl din ce parte
ar fi venit, c1l nu dupa mult timp cel in
frunte cu Theolll al AlexandrieI, cu Impa.i'lHeasa Eudoxia
chiar cu Eutropiu care'! favorizase odiniorli., au Inceput
a urzi fel de fel de intrigi contra sfintulul Chrisostom, in
VI
VIAl'A [ ACTIVITATEA
terpretand cuT.otu1 gref?it prdicele sale, cum f?i viata lUI'
ascetica.
. . Theofil al Alexandrie! ura jnca de la inceput pe Sf.
Chnsostom, pe deoparte fUnd-ca i s'e contrariase planurile
sale, de a pune pe tronul ConstantinopoleY pe un monach. '
a1 seu Isidor, earli pe de alta, f?i care se crede a fi fost mo.
tivul principal de ca sfintul Chrisostom iI intunecase
cu desaverf?ire faima ee se despre densul, ea de'
u.n orator bun. Pe langa acestea apoJ, nu putin a contribuit
f?l faptul, ca Sf. Chrisostom a primit in Constantinopole pe
Orecarl monachi alungatI din Egipet de Theofil, Iia as
cultat plangerea lor contra Patriarchulul de Alexandria asa
crt pentru 3cetI monachI, a' fost
conslderatll de lheofil ca un amestec al Patriarchulul de
Constantinopole in diocesa sa.
o Eudoxia ura pe Sf. Chrisostom, din cam'a
crt III sale luxul pod6be1e fe.
meef?cJ, m tlmp ce saracll l;ll cel InfirmI nu aveau hrana
(IilniclL Dal:a aceste dojane imparllteasa Ie credea
ca (lIse mal mult la adresa sa.
Eutropiu ura pe Sf. Pllrinte pentru cM contraria tot
deuna planurile lu! cele tiranict'.
De aiel apoi.a __urmat coalitia impllrl1teseI Eudoxia cu
al cu alti epigcopl np.multamitl,.
care f?1 Eplfame al CypruluI, contra Sf. Chrisostom,
(;Oahtle care a aaus caderea lui din tronul Patriarchal,
care totodata compuneuna din paginile cele mal triste ale
istorie'i: bisericer;;cl. Cu acesta oeasie se vede cum intrj O'a si,
minciuna au triu:nfat, spre necinstea celor ce au Hlcut de
ele, earl:). adeverul r;;i dreptatea au fost batjocorite si clUcate'
in pici6re! .
Cu acest stigmat pe frunte a inferat biserica crestinll.
incl:\, pe. atunel, pe Theofil al Alexandrief, pe imparateasa
EudoxIa, pe ace! ce au contribuit Ja comiterea acester
nedreptl1V, f?i cu densul vor remlinea panl:\, la sfarsitu1 vea-
curilor! .
Ve1end Theofil cl:\, in Constantinopole nu va putea face
nimic, de 6re ce Sf. Chrisostom avea pe langli densul un,
numer de vr'o patru(led de episcopT, a plecat din Constan-
tinopole impreuna. cu partisaniI sel, 30 la numer si con-
stituit in Sinod in una din suburbiile numita
Dris, pe basa unor acusatiunI nedrepte la in
lipsll. la catherisire.
o astfeliu de sentintl1 nedrept1!. fUnd supusa imparatulu}.
SF. JOAN CHRISOSTOM VII
Arcadie, acesta sub presiunea imp1iratese'i Eudoxia a apro-
bat-o, f?i a ordouat exilarea sfintuluL Darl1 deabea plecase
sfintul din Constantinopole, populatia spl:\,imantat1!. de un
eutremur mare, a alergat cu mic eu mare 1a pa1atul imp1!.-
rMese, !}i cu lacrimile in ochI s'a rugat de imp1!.ratul ca sa
poronciascl1 afi adus inapol Sf. Chrisostom. lmparatul a
remas forte incantat cli s'a ivit un asemenea motiv Rpre a
putea ordona re'nt6rcerea Sfintulu'i, maY ales ca se temea
de vre-o resc61a a populatiei din Constantinopole.
In urma ordinului impl1ratesc, Sf. Chrisostom s'a re'ntors
inapoI in Constantinopole, unde a fost primit in triumf de
pastoriW sel, earl1 Sinodul constituit diu 70 episcop'l a anulat
hotarirea necanonica luaU! de asa disul Sinod din Chalcedon.
Dara na treeut mult timp, vijelia ce se credea con-
tenitl1. a isbucnit cu mal mare furie. Dinaintea bisericel Sf.
Sofia se pusese statuea imparatese'lEudoxia, eu a caria
inaugurare se dedese cateva serMr! populare. Faptulacesta
a fost luat de Sf. ChriRostom -!}i cu drept cuvent - ca 0
of ens a. adusa biserieeJ , f?i de aceia I-a comMent cu t6ta pu-
terea prin predicele sale, pentru care imprtrateasa infuriatll,
a inceput din nou sl1 tese intrigI contra Sfintului, i?i sa. pre-
gatiasca convocarea un.uI Sinod pentru catberisirea luI. Afland
despre acestea Sflntul, nu s'a nieI nu a cedat
de loc, ci intr'una din (lile inca a aeel celebru
discurs, in al c!'lruia exord incepe cu aceste cuvinte :
Erodiada se infuriaz:1, ear:1l se tulbura,
j6ca, eari1l cere a avea pe tipsie capul IUl loan ((.
Acesta incll. mal mult a intll ritat mania Eudoxia,
femee plinade vanitate de ambitiune, jnaintea caria jm-
pl1ratul Arcadie era lipsit de orl-ee
Nu dupa mult timp s'au adunat in Constantinopole un
numer 6re-care de episcopl din Siria!}i din Asiamica, dupl1
ordinul imparatesc. A fost invitat Theofil al Alexandrie'l,
dara acesta a refusat sa vina, de tema ca sa nu patasca
ca in randul trecut, cand a scapat prin fuga numaI de rna
nia poporulul' iritat infuriat contra sa, rentru intrigile r,e
Sf. Chrisostorn. Tot! aceT episcopI adunati in
Sinod, au luat in cercetare acusatiunea ce se aducea de asta
data Sf. Chrisostom, crt de si eatherisit de catra Sinodul din
Chalcedon, totu!}I el fiind rechemat din exil cu ordin Impl1ratesc,
nu a ereQut de cuviinta de a al?tepta hotarirea SinoduluJ,
ci cu de 1a sine putere s'a reinstalat pe tronul Patriarchal
i cele re1igi6sfl contra can6neIor, La t6te aceste
acusatiun1 respund din partea PatriarehuluI patru(iecl f?i dOl
VIII VIATA I ACTIVITATEA
,
de e.piscopI,. cli Sinodul, diu.-,Dris nu judecat legalminte pe
Patnarch, cli s a Inturnat dIll exil, n'a facut-o cu
de la sine putere, ci dupli ordinul imparl'ttesc silit
p.opor, care I-a .pri.mit in triumf. marea majo-
ntate a acestm Swod era compusa din episcopil A.siei-miel
!?i din acel a1 EgipetuluI de Theofil, de aceia Sinodul
acesta in majoritate, sub presi unea implirateseI, a condamnat,
la catherisire pe Sf. Chrisost.om, in anul 404. In <!,iua de 16
Aprilie 404, in samblita pe cand Sf. loan boteza
catihumeniI in baptisteriu, a fost scos cu forta din bisericli
de catra inadins, eara dupa doue luni de la
acea la .cateva qile dupli
a fost tnmls m eXll la un sat dill ASJa-Mleli, numlt Cucusos.
Aprope treI anI a stat Sf. Chrisostom in acestsat, sub paza
in caTe timp numa! de nevinovl1tia sa,
cum tuturor personelor de eu
eare el wtretmea 0 vIe corespondenta, il imputerniciau in
aeea lupta grozava. Daril reutatea prigonitorilor sel nu s'a
marginit numal aiel, ci du pit staruiiill"?Cl'mparrlteselEudoxia
imparatul Arcadie a dat. 0 noua poronc!l, dea . fi :stramutat
loeul de exil\a locul numit Pitiunda din Caucas, in apro-
pierea SevastopoleL Trel lunI de-arindul a caHi.tofit Sfintul
sub paza in care tim'p celetropicale de
pe acolo, salt l?i alte intemperil, H slabise Intr'atata incat
(;1, ajuns in cetateaComana, a caqut la pat. Peste nopte
i s:a infatif;lat Martirul Basilisc ale cafuia moste erau acolo
i-a gis: "Curaj, frate loane, ci:lel maine 'vom fi Im-
preuna (I . Adoua 'Sfintul ruga pe ca' srt- t'em-ana
acolo, dara ne voind a cada l'au silit a merge mal
departe. Dara deabia ei;1ise din cetate, Sfintulu! facendu-ise
reu au fost nevoiti a se intorce inapoI in Comana. AicI im-
cu sfintele cele de pe urmll. cuvinte
"',rSlavlt lUI pentru tote" 'ttji estji 1rav'tCllV
gV6%SV), dupa care dat sfa.rsit, in diua de 14
Septembl'ie, anul 407. .
Dupa trecerea de 31 de anI de la acesta datli, adeca
in anul 438 cedend rugamintelor generale, Patriarchul ProcIu
a adus- Sf. Chrisostom l?i Ie-a depus in biserica Sf.
Apostoll din Constantinopole 1) .
I Socrat, ist.or. bis. 5. 3 pan a la fine. Sozomen, istor. bis. 8. 2
pana la fine. Isidor Pi\usiotul iili Nil in multe din epistolele lor. Fotie,
Miriobiblia 25. 59. 89. 96. 172-174. 270. 273. 274. 277. Suida. Migne
tom. 47-64.
SF. lOAN CHRISOSTOM IX
ACTIVITATEA LITERARA pASTORALA
a
SF. tHRISOSTOM.
Sec:ulul al 4lea dupa Christos se in general
seculul de aur al bisericeI crel?tine, din causll. ell cel mat
insemnatl l?i dascall ai lumel cu care
se au strlllucit in acest secul.
Vasilie cel Mare, Grigorie Nazianzul, Grigorie Nisis
A.thanasie al Alexandriel, A mbrosie al MediolanuluI, Augustin' .
Fericitul Ieronim, multI, sunt negrel?it ca nil?ce
celirI stralucitori peoriiontlll intelectual al bisericeI
care v?r in yeQIin decursul seculilor, spre slava
Ma.ntUltOl'luluI nostru lsus Christos a bisericer intemeiate
de densul, - inse in frimtea tuturor acestora iocul de onor<>
se Sf. loan Archiep,iscopul ConstantinopoleI, pe care
crel?tmatatea intreaga, dopa incetarea lUI din viata,
'I-a proclamat de dascal ecumenic, eel mal mare lumt-
ni:ltoriu al lume], stalpul bisericel, lumina adeverulul,
tram I ul vorbitoriu al talnilor
luI Theoforul loan, Chrisostomul loan',
voind prin 'acesta de a il1vedera marele lUI talent oratoric.
in adever crt SLloim Chriso"tom in privinta daruJul
cel a.nter a fost considerat in decursul seculilOJ:,
DlmlC DU ne pote conving9 ca nu va fi tot el cel anteiu
l?i in seculii urmatorl!
ideilor, frumuseta, puterea l?i atractiunea sti-
luluI, figuril e ritorice, care iV entusiasmeaza spiritul si ti-l
ridicll. in regiun! inalte, sunt in adever de 0 putere extra-
ordinarl1 in tote scrierile Sf. Chrisostom.
Orl pe care din scrierile lUI vel pune mana te simtI
captivat de la cele dinteI rinduri. Nu scil ce sll mal
mult; ideilor, figurile ritorice, jocul de cuvinte pe
unele l?curI, lUI enciclopedice aprofundate, sau
memona sa de are-ce aprope fie-care idee, aprope
fie care frasll. dm omlln!e sale, este certificatli asa (licend cu
vreo din Sf. Scriptura.
. Limba l.uI !oan, gice Isidor Pilusiotul(Cart. II epist. 42)
ldellor, cum memoria luI cea extraordinarll.
au ulmit, nu 9ic pe altif (cacI ace:>ta pote e consideratli de
x ACTIVITATEA
----------------
ca Tifilucru neinsemnat), dara cp.tar pA .1t9.aniil, eel
renumit pentru
Care cate anume sunt scrierile Sf. Chrisostom?
La acesta intrebare iata ce respunde Suida: <A .Jl.ll=
mera t6te scrierile Sf. Chrisostom, uu e cu omuluI,
ci numal lUI DumneQeu care totub lstoriograful
Calist (istor. bis. 13, 2) spune ca a cetit mal multe mil de
cuvinte de ale lUI Chrisostom, ocup<lnduse inca din copilarie
numal cu scrierile luI. Dara de 6rece Calist nu e considerat
ca un critic consumat, de aceia nid nu putem pune un
mare temeili pe veritatea cuvintelor sale. Ceia ce lnSe se
scie in mod cert, este ca Sf. Chrisostom a fost este con
siderat ca cel anteili scriitoriU intre bisericel,
scrierile care niau remas de la densuJ, de a cll.ror au-
tenticitate nimen! nu se mal sunt atat de nume-
r6se de in cat ar trebui cUlva 0 intreaga
ca sa se ocupe numal cu ele, tot nu iar fi deajuns, ca
sa Ie pOUl medita cum se cuvine.
Pe langa aceasta (lpol, characterlll particular . ce este
imprimat in tote scrierile Sf. Chrisostom, indica imediat
daca scrierea ce 0 a! in mana sali nu Sf.
stom, presilpunend em J.W. se numele autoruluT,
ea a deduce din examinarea scriereT.
Si in adever, ea tote scrierile Sf. Chrisostom, fie ele
dogma'tice, fie morale, fie erminil de ale Sf. Scripturl, p6rta
ea tip particular urmatorea characteristica: nid scrierile
dogmatice nu sunt cmat dogmatice,. niGf- cele morale P.U
sunt curat morale lipsite de parteadogmatica, i nic'C"
explicarile s1li erminiile lUI asupra Sf. Scripturl, nu pot fi
curat ermineutice, rara partea ci t6te se presinta
sub aceste trel dogmatica,eplfineutica, moraIa.
De aceia nOI vom scrierile Sf. Chrisostom tn tre'i
catigoril principale: ]. Tractate, 2. ErminiI Cuvinte
sali predict
L TRACTATE
L Tractatul despre Preotie. Sfintul loan avea un
prieten f6rte iubit inca din copilarie, anllme Vasilie. Impa-
ratul arian Valent exilase pe episcopul Meletie al Antio-
chier, Cll intentiunea de a pune in locu-l episcop arian. Po-
pnlatia din Antiochia remanend tara episcop, i pentru
SF. rOAN CHRISOSTOM X[
combaterea arianismuluJ, se hotarise de a ridica cu sila pe
$..c.aunele vacante de episcopi pe loan si Vasilie, ale caror
... sciau,.i.lldeajuns Antiochenil', in carl pusese
t6ta incredereapentru combaterea arianismulnL de
aceasta loan, a propus luI Vasilie ca sa am1Lne chestiunea
cbirotonieI lor pe un timp 6re-care, spre a se g1Lndi eu rna-
turitate. Dupa trecere de catv:.. timp Vasilie a fost chiro
tonisit episeop al Rafanel, in timp ce loan s'a ascuns a
fugit de chirotonie. VasiJie dupa ce a V8QUt cii prietenul
seu loan J'a lasat cu jllgul archieriel in g1Lt, s'a, intristat
forte tare, nu se jena dp, exprima sa
in contra lUI loan. Sflntul Chrisostom ca drept respuns la
lUI Vasilie a compus tractatul aeesta des pre
in forma de dialogI, in care sfintul Pariote nenlcend
niel 0 deosebire intre episeop preot, Cll colo-
rpe cele mai vii mai gratiose datoriilor a
mejdiilor care decurg din servirea pastorala, unde se cere snflet
mare incercat, ca al prietenlllul sell Vasilie, pe cfind pe
el se crede nedestoinic de 0 astfellu de ioalta demnitaLe.
ca a fugit de chirotonie nu pentru ca 0 dis
ci ca sa seape pe eeY ce I'au ales de critica justi.
ficaM, ca au unuY copil 0 de inalta ... .
demnitate. 10 ajutorul jnstificariior sale aduce chiar pe Apos . .
tolul Pavel, care de a fost ridica t p<lna la al treiJea ceriU,
nnde a veQut lucrnrl ce nn este 810bod omnlu] a Ie grai,
de faeut parta!? al tainelor lu! DumneQeu, totU!?! tre
tnura g<lnciindu'se la responsablJilatea acestul
inalt. Descrie in datoriile episcopulu'f,
ingrijirea ce el trebuie sa 0 aiM de seY, nu numa!
ci ispitele ce el Ie intimpina pri
mejdiile la care esLe expus, data mal ales nu va jnvoca
charnl st. Duch, ca sa1 intariasca I?i in indeplinirea
sfintulul luI. La aUQul acestora Vasilie
a respuns cu lacramile in ochI: . Starea mea este vrednidl
oe jelit. Abea acum am putut pricepe profunditatea relelor
in care mar afundat ... Ded daca te intereseaza intru cM
va afacerile mele, daca este penLru mine vreo ma.ngaere
intru Christos, daca aT vreo dragoste sali complHimire
pentru mine, tinde-m} m1Lna de ajlltoriil, fa in fine tot ceia
ce prin cuvent sau fapta, ar putea sa me ridice din pra-
pastia In care ma} afundat ... -
Dara eil (Qice Chrisostom suri(!ind) cu ce pot . contti:
bui, cu ce pot sa te ajut in asemenea noian de
Dara place aceasta, curaj, prea iubite prietine!
XII
VIATA f'11 ACTIVITATEA
----------------
In timptil cfind ti se va permite a te rep au sa de griJile lSVO-
rite din acest voiu fi IMgl'l. tine, te voili mfin-
gllia, nimic nutI va Iipsi din llate i'mi sunt cu putintl'!.
Cred in Christos care a. .. in .fro
un
-
tea turmei sa\e, -el1 Vel atll'ta cUi'a.l dlll mdephmrea
aeestei slujbe, in citt 'pe- \"oiuprimejdui in
acea (Ii, me vel''fWimi.imfjreunl1 eu tine in vecinicile loealilurl.
(Tom. 48. Migne).
Aeeasta e partea eea de pe urml1 a
preotie. Darl'l. importanta aceste'i serierI residl'l. mal ales . in
cartea I, unde sfintu\ Pl1rinte descrie conversatiunea ee 0
aavut cu muma sa, care'l ruga de a amfina hotrlrirea IUata
df.l el de a se cl1lifgl1ri. Conversatiunea aceasta este atfit de
cat de la primeie rindur'i flira s11 ti$f
uXllple ochiI de laeram'i. "Nimic, g.iee eritieul Villemam,in
critica ee 0 facfl ae8stuI tractat, nl1 se pote compant cusus.:
pinurile acesteI mume intris.tate .. Expunend tote peripetiHe;
to.te suparlirill) tote primejdiile unel femel tinere
vrlduva in mijlocul lurnei, in slabiciunea sexulul Iili aeta.t
eJ
.sale, . fiuluI sM: ".In toteaceste
v
II?
'mfingaere faptul de lllcontmnn.
a pastra vle .. lmagmea tatalUlv teu,. cu caresea-men.!
foarte bine. Pentm aceasta . tocmal, chwr pe efinderal
prunc .....!)u pnteal gfingl:ini bine, cand mal. aleE
copii!' inc:totli pe nascatoriI lor, tu mi-aI adus muM. XIlfi!1'
gaere ... Decl in schim bul tnturor acestora, itl cer o.
sl'!. nn me vMnv!i. de a. mCI f;!i.;.a
prin(li din noil doliul ce deja se CI stJr
meil. CeItiner! au. Ji.e v a la
adfincJ darli nOl cel deja imbatrfillltl, mmlc nn mal
tam 'de cM mort.ea! DecI, dupa ce me vei pune ir
parn'ent, osele mele Ie vel amesteca cn ale tat!tlul teD..
fa c1l.1Moril ca.t de departate, umblli pe marea Or! cfit ve
voi cad atnlld nu va fi nimenI care sl'l. te impedice. lotn
ca.t'timp InSe respir, sufere a triH pe la.nga lDine! Nu su
para . pe Dumneqeu f?i nu aduee asupr!i.mI ata.tea_ cac
nu team nedreptatit cu nimic! Dacl'!. aI a me
cu ceva dadl te silesc de a adaoge ceva la proprule talE
nu te uita nid la legile naturel, niclla
ee ti-am dat, nn te 8fii nkI de obiceiu nicl de altceva
ei fugl de mine ca de un Dvarl'l. da?1
eu fae totu1 spre a'tl procura in cursul VIetel
ma,car aeeastli daca nu altceva s!i. te tina, pe lfing11 mUlm
tao De vel ca al mil de prietenl, nid ui:m1 nt
SF. lOAN CHRISOST0M XIII
te va face sa te bucur'i de atilt libertate ca mine, pentru
ea nid nu este cineva care sli doriascli ferieirea ta, .pe atfit
pe ca.t 0 doresc eu) (Tact; despre preotie, cost. I).
CMa expresiune de durere Iili de ad ever ! exclaml1
criticul Villemain. Aicl se gilse!?ce simplitatea lUI Orner,
sau mal bine (lis, a naturel chiar! Legea creliltinli, care se
pa,rea cll. se impotrivelilce simtamintfllor inime!, Ii' infiltra
tocmal ceva sfint l'li curat. Tot ce este ascuns in inima unel
mume, este eontinut in aceasta umilita I?i mi/?ca,tore ruga-
ciune, ca sl1 nu fie de fiul sM nid chiar din causa
religiuneI (Tableau de l'eloquence chret. au IV siecle, pag.
146, 147).
2. Tractatul catra Theodorcel ca<jlut. Acest
Theodor' (ennoscnt dupa aceasta sub numele de Mopsuestia),
amic a1 Sf. loan, imbracase schim:;\. monaehala, impreuna eu
densul, inse dupl1 pntin timp a lepa,dat rasa Iili sa insurat
cu 0 fedora numita Ermione, faptcare a hot1l.rit pe Sf.
loan a'l scrie aeest tractat, prin care Sa incearc1l. a intorce
pe prietenill Theodor din descurajarea la care ajunsese
fiind must-rat de cuget pentru fapta incnra-
jaza cu diferite exemple din Sf. Scriptura, unde ominl
mal 'nainte, au ajuns prin pocaintl'!.la cea mal inalta per-
fectiuneulOrall1. La urma arata acestel viet),
l?i cat de primejdios este de a se uita. eipeva indlirM, dupa
ce odataa fost pus mfina pe plug. '(Tom. 47).
3. Despre feciorie. Mal 'nteiu Sf. Chrisostom combate
pe ereticiJ, carl fugiau de casatorie, ca ceva necurat,
demasca ca mar rei de cat IudeH, ba chiar de cfit ethniciI.
Apol explicfind pasaju\ 2() din I Corinth. cap. ';' ell, bine
este omnlu! sa fio arata superiorit.atea feciorie'i, in-
ceputul cl1sll.torieI, resolvfind in acela!?l timp 'obiectiunea
ce soar plltea face, cl1 adeca s-ar nimici lumea daea omini'i
nn soar insura. Dupli ce apol dl1 insemnMatea cilvenitli celor
insmatr, diferitele greutatr lupte prin care trece
cel ce petrece in feciorie, .conclude la: ' urml1, ca, fecioria
e mal dfl preferat, ata.t pentru viatapresentli .cM pen
tru cea vii tore. (Tom. 48).
4. Catra 0 vaduva tinara despre monandrie
(a avea un singur blirbat), scriere compusa llin 13 paragrafe.
In partea 1 mfinga.e pe aeeasta vaduva pentru perderea
inbitulul el blirbat, Therasie, apol arata cum densa ar putea
sa, mal bine mal eu folos avutul el. In partea
a II aratli bunurile ce resulta din vliduvie, in timp
relele ce decurg dill a doua caslitorie. (Ibid.).
XIV vrAl'A ACTfVITATEA
5. Catra cei ce combat pe eei ce Intra In mona-
chism, scriere compus1l. din trel c21rtf, dintre care cartea
a doua este jntitulata "Catra un taU\. necredincios"
cartea a treia "Catra un tat:1 credincios". Cartea a,nteia a
fost scris1l. in urma ordinuluI ce se dase de imp1i.ratul arian
Valent, contra monachilor (anul 3(5). In tote aceste cartl
Rf. P1trinte aparl1 monachismul fi8 ataeurile nedrepte ce ise
adueeau, arlHa ca adeverata fllosofie> , clHril'care trebue
omul sll. tindiL (Tom. 47). , .'
, 6. Comparatiune Intre dinastia imparateasca,
bog-atie superioritate, intre . Ull' monaeh, care
In adeverata filosofie--dupaChristos. Scrierea
aceastil com pus1i. din 4 paragrafe, este 'afierosila tot vieteI
monaehale, Prin ea Sf. P1trinte arata' ca,' rnCiilachul este mal
pre sus de' 'lmparat, caci cel ce ,se ,predrt luI -
viete'hno,nachale, se de, invi,die .. pen
tru ci1. .el se lupUt contra demOllllor,l?lnU ,contra:-omlmlor,
cu guvernatorH-sali eu ceI din garda5mparateasel:t,
ei cu eu apostoliI, i,n viata lUI f?i
l?ipe' alFL..din eeia
ehiar de cat imparatul, cacl acesta, pe"cand-
acela.:clia,r , ouchovnicesc;ilhUl--a' deslegat sarcina, daca e
bun pe cfi-l1d celal-alt sutlate de sub
puterea demoniJor prin rugaciuni iUDul, qa ' acesta
de buna voe presel1ta, nu este .invidiat, de ..... mmenl !}i
viitore (Ibid.). ,
7. Despre umilinta, scriere eompuslldin doua
adresate una monachulul Dimitrie siceia-i-alta lu] Stelenchiu.
Tractatele acestea sunt scrise de Sf. fiind diacon,
intre anB 381 !ili 387, dupa cum se ved,e din
8, Despre-triste,ta, eatra Stagliirqseetie, tulburat
de duehuri rele, scriere compusa dio treY Acest,,sta-
ghir era unul din prieteni'i Sf. loan, fili ia scris acest tract':lt
in timpul pe ca.nd Sf, loan era diacon (Socrat. istor. bis.
6.3), dupa cum se deduce din projrnj,W .... unde (lice:
<Trebuia ca insu'mI eu, prea iubite Staghire, sa yin la,nga
tine sli te manga,iu in nenorocire ... darll de vreme ce
bOla trupeasc1i reul ce a caQut pe capul meu, me
de a remanea In cas!:\,.... eeia ce aratil. ca a fost scrisa
dupa intorcerea sa din monastire, fiindbolnav, l?i sta in
casa. Prin aceasta scriere manga.e ineurajaza pe prietenul
sM Staghir, care caQ.llse intr'o tristeta mare, l?i nu arare
orr H venea gandul necurat de a se sinucide.
9. Catra eei ee au feci6re sinisaete, ea mona-
' SF. lOAN CHRISOSTOM
XV
ehii1: unloe eu barbatH. Erape
atunci oblcelU ca unn b1irbatl farl:t sa se insore tineau in
lor fete nemaritate niel pentru fa cere de . (opif, si
mCl .des.frfi-nare dupa CHm ele mllrturisati.
Acest oblCelU VIne Sf. ChTlsostom combate prin sCTierea
de. asemllnfi-nd':!-l cu grozaveniiIe lui Tantal. Acest
un scanaal nejustificat, cacl pretextele invocate
eel ce au asemenea fete; cll. adecl:i daca nu le-ar tinea H
ele ar :emauea f{jra sau cl:t femeile
general au de maImultll ingrijlre protectiune, sau
este trebUltore spre condueerea gospodariel sail
alte de acest ,1ellU, nu sunt seriose. De ctceia sfrttuesce
ca Sf. P!lrinte, de a se elibera de asemenea
scUivle.
10: Ca ee nu se nedreptategee singur, nimeni
nu-l pote ;rata??a, Prin acestl1 scriereSf. Chrisostom com.
bate p.e acel .ce . filrltsll cugete vorbesc ca in lume este 0
d\, Inulta se observl1 intre ominl,
,se vect fi,e'ce Qi, nu este nicfo indrep'
tare dIll lege, nu este.' mCI'o tema de tribunale ... si cil reul
se Qt .. eara de aiei multI din' cel usu.
ratlcl, ca de o "manie prosta, acusl1 pronia dumne-
decl pe acelj>tia cu putere, aducend in
spllJInul se:r n:u1te ?i9 Sf. ScripturlL (Tom. 52).
, 11. Iudel Ellm dovada ea Christos este
Dumnec,ieu, In multe loeurl de den.
pe la Profetl; ,.Aceasta scriere contillepe scurt resnl.
tatU! ,celor de 'profett, in privinta 10culuI nas.
ce!61, Mfi-ntUItorulul, in apostolilor
lu:, a sale, precum realisarea celor
pi ofetlsate .de }ISUS_ Chnstos. (Tom, 48). ' '
12. Catra eel ee seandalisaza de nenoroeirile
de eoruptlUnea poporului de alungarea
p.reotllor, neprieeperea proniI
9
1
Pre cum se vede din titlu, tractatul
acesta, .ca de sub No. 10 se raport1't la cele de pe
urma dill Sf. ChrisostolIl petrecute in Constanti.
nopole, ,are de. scop a sprijini in spiritele ominilor ade-
promel din argumentele trase
III . ereatufl. cea mal de pe urma prostie . dice Sf
Chnsost?m, ar,nestecata cu nehunie, de a cum doc:
t?rul arde purie medicamente,tarl, si cu t6t,e acestea
nu face VOTta in timp ee cea
negraltll, nepovestlta nepriceputa este eercetat1l. cu ama.
.xV! Vl'A'fA !ill ACTtWATmr"
-"=----'------
Ri se intreba eel curios de ce nu altmin-
terea? Cum cll. orI-ce nu trebuie de a cerne ches-
- tiuni::1iny,semenea naturrl., f?i nic! nn se
in scarbele ce Ie "lrte;'1lld1%;9!!.,p,O.ya.Qtl, ,pe Abraam, Isaac, Iacob.
Apostolil sfi n 1/1, carl de au patimit multe.
totUf?! nicl-odatil. nu sau scandalizat nid nau ispitit pe
Dumne(!eu, fUnd ell. sciau t6rte bine "ca timpul de fata
este timp de lupta, topitore in care se auru],
gimnastica unde"ne"'exercitam, etc." (Tom.: 52).
Cateva din aceste tractate sunt scrise de . Sf. Chrisos-
tom pe c:1nd era Diacon, eara cateva pe candera simplli
monach, ca de exemplu Trac-
tatu1 contra celor ce combateali monaohisrnul, Trac-
tatu} despre cotnparatiunea intre impara.t i., monach,
Oatra Theodbr ,cel cagut. . ' . ,
II. ERMINIILE SAO EXPLICARJLE
, , SF. SCRIPTURI
Aici t6te comentaliii1.s,eFfHifl;eutlce ale Sf. Scrip-
turl, pe care Sf. Chrisostom Ie desvcltq. .. ,i.n . Ia di-
ferite ocasiunI, , in. biserica An thicliie 1 ca pi'eot;Eiau In bi-
serica Patriarchiei de Constantinopole ca Patriarch; jn ta1/a
prtstoriVilor s8i, i?i'in forma de omilil, la adaoga
statuirI morale. sfintul Prtrinte a interpret,at apr6.pe
intrega Sf. Scriptur1'l, nol nu avem astl'l(!I tote openle
luI, eara cele ce ni sa pastrat sunt: . ,:'
1. Sinopsis a Vechiului!?iaNoulul
Testament. Opera aceasta din causa former salE)' interi6!:e.,.
care se apropie mult de comentari\ .. .printre er-
miniile Sf. Chrisostom. Dup{J: charactensarea V. a N. Tes
tament, istoria natiunel Judaice devisarea c1i.rWor am-
beIor Testamente dupa con1/inutul lor, expune subiectul fie-
crtria din 2je. Din nell "" ocire opera acesta a ajuns pa.nrl. la
nol nu intregl:l, ci ciurhita, cl'ld din Vechiul Testament lipsesc
Proroci'i de 1a al p:1na 1a urma, er1\. din Noul Tes-
tament nu are nimic (Tom. 56).
2. Erminia la cartea face rei, compus1i. din 67 de
omilH (Tom. 53-54).
SF. rOAN OHRISOSTOM
- XV[l
3. Erminia Psalmilor, din care lipsesc cel mal mul1/1
(Tom. 55).
4. Erminia Profetului lsaia, in care sunt explicate
numal cele opt capitule din inceput. Erminiile acestea ca f?i
ace a a Psalmilor, nu au fost tacute In biserica f?i inaintea
auditorilor, ci dupa cat se vede din aranjamentul lor, eIe
sunt compuse pentru necesitatea casnica. Sunt cu t6,te aces tea
si dece omiJij, dintre care cele mal multe se raporta la QI-
cerea lui Isaia: VI:IQut-am Pi3 Domnul f?eQend pe tron inalt.>
(Tom. 56). ,
5. Erminia la Profetul . Daniil (Tom. 56).
6. Comentariile la Sf. ,Evanghelist MatheiU com-
puse din I::n de omiliI (Torn. 57-,58l.
7. Comentariile la SLapostol!?i evanghelist loan,
din 87 de omilil (Tom. 59)., .' ::
8. Comentariile la 'Faptele Apostolilor, compuse ,
-din 55 de omili'i (Tom. 60). , '" ,
" 9. Erminia epistolel ' catra ' Romani, compusa din
32, de omiliI. CIn Oxonia 1849, sunt
)33 de omili l) . " ,,' .....
, 10. Comentariile l<iepistola I-a catra Cormthem, ,
din 44 omiliI (Tom. 6 J)j " ', , ' " " , '
, ", ] 1. Comentariile , la, epistola II-a catra Corin-
then!, compuse din 30 de orp.iIif(Tom. 61). ,
12. Comentariile la Ga1ateni. Aceasta
. opera nu este i rn par1/ita inprhilil; ci este explicarea epis- ,
toler 1ntr'una, din inceputf?1 panala fine, dupa modelul ex-
plicarel Psalmilor, Profetulul Daniil (Ibid.).
" 13. Comentariile episto.lel catra Efeseni, compuse
din 24 omilli (Tom, 62). .
14. Comentariile catra Filippeni, din 15
omiliI (In editiunea, de Oxoliia;; 1855 sunt 16 omiliI). '
15. Cornentariile episto1eicatra Coloseni, compuse
din 12 omilii (Tom. 62).
16. Comentariile epistolei I catra Thesaloniceni,
din 11 omilii (Ibid.).
17. Comentariile episto1el II catra Thesaloniceni,
din 5 omilii (Ibid.).
18. Comentariile epistolei J catra Timotheiu, com-
puse din 18 omilii (Ibid.).. . 101. ' . ..'> . . .
19. Comentariile eplstolel a: -IJa catra TlmothelU,
din 10 omiIH (Ibid.).
20. Comentariile epistolei catra Tit, din 6 omili'i
(Ibid.).
71528
VIAl'A 1;11 ACTIVITAl'EA
---- ----
21. Comentariile epistolei cihra Filimon, din 9_
omiiil (Ibid.).
2;3. ErminiaepistoleI satta Ebrei, expusa astfeliu
din adnotatiuni, dupa adormirea Sf. Chrisostom
de catra Constantin, presviterul Antiochiei (Tom. 63):
Pe lllnga aces tea mal avem inca fragmente destul de
importante tot ale Sf. Chrisostom ca
de ex. ' erIhihia 1a cartea lUi lob, la Prover bile lUI
1a Profetul Ieremia, cate,va fragmente din epistoJa catholica
lUI Iacob, din epistolele lUI Petru, din I epistola catho-
lIca a sf. apostol Ion (Tom. 64).
IlL OMILII
;
CARE im IN
DOGMATICE, PANIGI:RICE MORALE
Pe cand critiea contimporana face distinctiune intre '
Cuvent Omilie (OmiJie . inserriha intima
decI cel mal simp1u cuvent,cea': mar simpla predica bise- .
dupa exempltIl , Dohlnrilui al apostoliior
[compara Luca 4, 17 unn. MatpeiC!5, 6. 7. Fapt 2, 14-
40. 7, 2 - 56] bisericel' f?i irigeneral servitorii cuven. .
tulu'i lUI D_umne1eu se adresau auditorilor in forma de con. ' ..
de totI, eara la
urma faceau apllcatmnea din Sf. Scriptura
pe care Ii invocase, pe candOlJVen.t sau Predica este ex.
plicarea subieetulu'f din pericop\l.luatll, din Sf. Scriptura, si
cere de necesitate de a fi exptis ' dupa regulele ritorice), ia
Sf. Chrisostom ambele aeeste.cuv'iiIte semnificll
adeca invatatura catra popor.
A. Cuvinte dogmatice Omilil.
1. Locul ant61 il ocupa cele 12 euvinte contra Ano.
miloT 1), prin care combate pe discipulir lUI Evnomie, dove.
') Evnomie. discipul al lui Aetie. diaconul bisericel din Antio-
chia, arianinfocat. credea ca .I!'iul Cuventul lui Dllmnedeu nu nu-
mai ell este creatura a lui Dllmnegeu 'l'ata.J. dara inca ea nicl nu
0 Tatal, i pl:in urmare neegal = &'vop.ow;, de unde
apol denumlrea acestor eretlCI de Anoml. Contra lui Evnomie a
. scris Sf. Vasilie eel Mare. (Trad.)
SF. roAN CHR1S0STOM XIX
...uind cll Fiul este deopotriva cu Tatal cu Sf. Duch. Aceste
,<:aV'inte sunt intiLulate "despre nepriceperea esente'f lUI
Dumoedeii" (Tom. 48).
2. Patru cuvinte asupra 1icerei Nu pote Fiul S3, faca
.-de la sine nimic, daca nu vede pe TaM.l faceod (Tom. 56)
si cel asupra (Ii cere] <Pllrinte, daca este cu putinta,
de la mine paharul acesta, inse nu precum voesc eu, . Cl
precum . tu: contra MarCio-
nistilor si Mamch6110r altul este parahtlcul despre care
se' ea a fost slobozit in cas a ,Prin I?i
altulaeeIa despre care spune evangheltstul loan, cel de
pe urma . care are ca subiect Tatal meu pllnll acum lu-
eu (Tom. 68).
'. a.DQue caticheze, din care una Catra eel ce
a seluinina, pentru ce botezul se baea
rel, 'eara ilU a iertareJ' pecatelor, cae nu nu
mal de acalca juramautul,dara chlar de a Jura, fie ca ar
jura dr(lpt.,pe cand a doua de ca f?i ceia
laltaCatra eel ce voesce a se lumina)) continua mai de-
despre feml3ile care se ir,?podobesc cu
eu impletiturl aurite, pentru cel .ce fac us de gacltufl,
sau atarnate Ja gat; sail de descantece (Tom. 49).
4. Despre diavolul, 3 omili'i (Ibid.).
B. Cuvinte omilii de lauda panigiirice.
l, 'Cea . ante! omilie de feliul acestora este .Cuvent
panjgificla (liua Domnulul.no'stru Iisus Chrif'.tos,
fiind peatuncl (anul 386) nesigura inca, numal de clltIva
au! CUllOSCUtl:l de Oreearl crestinI sositl ' clin apus vestita>.
2. la Botezul Domnuiul. 3. Doue omilil pentru tra
darea lUI tuda, !Jiua Sf. Paf?tI, pentru predarea sfintelor
taine. 4. AWl. omilie pentru 5. Trel
amiIH ;asupra CruceI Domnuluf nostnl, f?i asupra talhariulul
de pe cruce. 6. Omilja pflutru invierea din 7. Doue
Cuvinte 1a Invierea DomnuM (eel a1 doilea in tom. 52).
.8. Doue otnilir la Inaltarea Domnulul nostru (a doua in
tom. 52). 9. Tre! omiliI la sfinta Cincl(leeime, eara in cea
<lintel arata Sf. Chrisostom de ce nu se mal fac
rninun'! (nna in tom. 64). 10. Septe omilil de 1auda SfintuluI
Apostol Pavel. 11. Doue'QecI' patru de omilii de. lauda
la difecit'i SfinV, precum la Sf. Meletie al Antiochiel, Mar
tirul Lucian, ieromartirul Babila (doue), Ia MartiriI Iubentin
{li'Maximin, la Martira Pelagia, la purttl.toriul de DumneQeu
xx VIATA l ACTIV1"1"ATEA
-----------------
la Evstlithie al AntiochieI, 1a MartirulRomano (do tie);
la SfinW Macabel (4), la Sf. Martire Bernica Prosdoce
Domnica muma lor, la Lazar cel mort de patru (lile, la
Martiri (doue), Martirul Barlaam, la
Marea Martirl1 Drosida, la MartJrII"Egiptenl, Ill, ieromartirul
Foca, si in fine un cuvent la carl s-au martiri-
zat in lumea (tom. 49-50).
C. Cuvinte omilil morale.
1. Locul principal intre acestea il ocupa cele 21 de
omiJi'! asupra statueJor, in Postul Mare, al
omuluI 387, in urmatoren. imprejurare:
AntiQChia fiind de ore-care daTI grele puse
dtJ Imperatorele Theodosie, in viderea unul resboiU, s-a
resculat coptra autoritlWlor contra ordinilor imparatei?cI,
ba inca atitatli de diferitI a ajuns chiar la ne-
cuviinta de a neCinsti statuele imp'rl'ra:t1Jlul Theodosie a
rep osa tel' imparlltese Plachila, /?i la urml;l; ' a;"iB'"'sfl1rllma in
piata.Cand Theodosie a auQit,ql;l,.aceasta s-a infuriat asupra
Antlochenilor, a hotarit ca cetatea Antiochia sa fie dliri
rnatll cu totul, populatia sa fie stramutata
pe aiurea, earrt capi'r instigatori'i revolutiei sa fie ueii?l.
La aU9uI aceste'i ve/?tl t6tll suflarea .din Antio(;hia a fost
cuprinsll de grozll, /?i se g!l.ndiau- ca
Descurajarea il cllcI nimenl nu
ce va aduce .de avutul
viata sa. Batranul EplScop Flavlan (l' ''P'Fnmt In, fine de
a...se. duce In solie lm"0stantinopole /?i a implora gratia
imparatuluL In !ipsa lUI, Sf. loan Chrisostom pentru lini-
Incurajarea poporulul a pronuntat aceste 21 de
omiIi'i, care sunt un de felul carora
omenirea nu mal aU9ise de Ia Demosthen incoce.
/i!epte 9iJe a Sf. earll /?eptea (ii s-a
ridicat in amvon a pnma omllIe despre po-
crtinta /?i incurajare, al crtril! exord Incepe astfeliu: Ce
voiU spune /?i ce voiU vorbi? Timpul present este de Iacraml,
ear a rlU de vorbe; de suspine, earll nu de cuvinte; de ru-
gll.ciune, earrt nu de predicli... Atat de mare indraz-
neala, atM de nevindecabila este rana, atat de mare este
plaga, mal pre sus de orI-ce tll.mMuire, avend tre-
buintrt de ajutoriul de sus... Cre/?tinul trebue a se ?eo-
sebi de in aceasta, adeca In a sufen eu
totul, i?i Inaripat cu speranta celor viit6re el este
SF. IOAN CHRISOS'fOM XXI
mal pre sus de atacurile ominilor re1. Credinciosul este in-
pe piatra credinter, .aceia-.el 3:Pl1rat de
isbiturile valurilor. Chiar de soar ndlCa vaiunle lspltelor, nu
vor ajunge 1a piciorele lUI, atM de inalt mar pre
sus de orI-ce ispita; .. I'ed nu cl1dem, lUblWor. Nu nor
. ne ingrijim pe atllta de mllntuirea sutleteascll, pe ca.t
se ingrijasce de nOl Dumnegeu. Nu ne llltereseaza atM pe
nol de a plltimi eeva reu, pe cilt .il pe eel
ce ni-a dl1ruit sutlet, si care in fine lll-a drtrUlt ata.tea bu-
nnrI .. , Acela (lob) atund pe gunoiU, earrt
Antiochia) intr'o mare cursll . .. Sa clrttlllat
mal 'nainte orasul nostru de cutremure, dar acum sll cu-
tremurrt acestul ... Atune!
,.;S.au cu tremurattemerti'le caselor, earll acum se
temeliile inimclfie-c1l.ruia ... ) \.
A ta.t de mare era rlescurajatea locuitorilor din Antio-
chia, in eM blitdnl tined, femel se
numal prin caselelor, darll chmr pe .. De aceJa
Rf. Chrisostomnulipsa de a incuraJet /?l a vllldeca acele
suflete bolnave sislabe. In omilia a 3-a intre altele spune:
cIatrt un om a fostInsultat, noI cu neam speriat
cel ce au insultat., /?i cel ee
se cu nimie eara III fiecare (II
este insultat,/?ice 1ic in fie-care 91 In. ceas,
-eel de .(;el. cel. ce . trales? 111 de.
ce sunt in de eel ce lspltesc /?l de cel i?l
eu tote aeestea '.nicl 0 vc.rbl't de nicairt... Dumne(leu este
insultat in t6ta Qiua fiind present, veQend /?i au(lind p: in-
sultrttorl, nid trl1snete n-a trimis, nicl nu a .de
a ie<j marea din hotarele sale /?i a 8e vlirsa pe pament a
nicr ca a porollcit de. a se des:
,chide a inghiti de vii pe cel ee .au CI sufere
indelung rabda, /?i de a 18rta, numaI dactl se vor
crti si vor frtgrtdui crt nu VOl' mai face ai?a . ..
In fine guvernatoriul provinciel a venit tn
una cu judecrttori'i, ca sa facrt. pro-
vocatoriI sa fie Chnsostom III
tocmal in momentul pe ca.nd mtra blsenca,
a oprit pe de la orl-ce OS.tllll.
guvernatoriulul, /?i apol a 9is: .Pentru. VOl, ml pah.t
obrazul de rul?ine, ca dup!'l. tote acele multe lungl,
inca atl avut nevoe de m!lngaiere de .. , cao
.sa mi se desehida pamentul sa me inghlta, cll.nd 11
(pe guvernatoriU) vorbindu-ve, aci ineuraJ!lnduve, aCl
XXII _______ ACTIVITATEA
acusfindu-ve pentru frica aceasta nerationat" N "
"ft t b' n ' i:t U VOl ar
. reu Ult c" . sa de la el, ci vol' sa de-
vemt1 dascalll ...
_ Dupa . de . tlmp in Constantinopole
.F,lavlan s-a presentat inaintea Imperatoriu-
1m Theodosle. III urma uneI putemice (:uventar'i, a in-
duplecat pe Theodosie de a ierta pe eel ce I-au insultat 'j
pnn urmare a revoca hotarirea ce luase d"
t t A t
' h' _ . . U . a anma ce-
a ea n IOC leI, Sl a stramuta, nA '"
" .' . , wn tJt , ... urea, ear"",
pe C?l ymoY,atl d.e acea revolta a-i ucide. aceasta a
adus 0 .. care a SOSlt chiar in giua
de .. eala Flf. loan Chnsostom din motivul e1 a
rostlt o. mIlIa a 21a in al careill. epilo
CT
dl'''e' ' s" } b
1:1 b ' " 0 " '" nL ucu-
r
u
m, cu" ucune duchovlllceasca, s1i nu Jipsim de a mnl-
lUl ne:ncetat pentru t6te acestea, nu nu-
mal rca res?lv.at ,cu .bIDe aceste nenorocirI, ci inclt pen
aCelf\ ca. a, mgadmt a se face acestea si sa-I' multa .
dlO Immel, e1\.ci prin amaudoue
cetatea DOStra ... .(Tom. 49). '
2. D0ue cuvinte contra Iudeilor.
3. cuvinte asupra bogatulul din evanghelie
asupra lUI Lazar.
4. Noue (9) cuvintA la Cartea FaeereL
5: Cine! cuvinte despre Anna muma 'Profetulul
SamUll. '
6. TreI omiJiIasupfa. uRrofetlmparatulul Da vi . i,;:;#
Saul. ,., -.. ." .
7. Opt omiJiI des pre Poeainta i Post ,una de-
spre eleilllosina (Tom. 49)." ,
S. Un cuvent ncatra sine (cflrnd a fost chirotonisit
Preot), catra ' episcop, catnl poporulul.
9. Oroilie despre aceia 'lea nu trebuie a
tir.a pe eel pe eel reposatl".
, 10. asu,Pra
n
Calenaelor contra aeelora
can o.bsvervau lumle nowl, cum i eontra acelora carl
dantUlau prin ora".
11. Oroilie asupra (licerel' apostolulul: Nu voiu sa
nu citi VOl, fratilor pentru eel ee au easel.
nu ve intristatl", cum asupra lui lob i Abraam.
12. Cuvent "pentru eel earl paril.sesc adunarile-
SF.IOAN CHRISOS'rOM
xxm
din biserica, i ca nu trebuie a treee eu viderea
titlurile sfintelor seripturl, com pentru eel
Cll sf. botez".
13, Omilie "asupra titlulul de 1a Faptele Aposto-
lilor, i ea viata virtuosa este ell mult mal folositore
de cat. semnele i minunile".
14. Omilie avend de subiect: "De ee se eetese
Faptele Apostolilor in giua Pentieostei (cincI-gecimel)
eatrii eel din non."
15. Doue cuvinte asupra 1icerel' apostolulul Pavel:
spunet'i Inehin1iciune IUl Prischila Achila. (Rom. 16, 3),
16. Doue omilii asupra parabole'i "datorniculul eu mil
de asuJa eelul care datora una sutade
dinarl" .
17. Omilie ea este folositore cetirea Sf. SeripturL
18. "No! trebuie a ne petrece dupa:I)uql' ,
neg eli, asupra gicereI: "strimta este ua" etc. ' .
19. nCatra eel ee nu yin la biseriea, i eache-
marea luI Pavel este dovada inviereL" .' .
20. "CMra eel ce aellsa pe orator pentru lringi-
mea diseursulul, i eatra eel ee sunt "
vorbirea in seurt, i despre numirea de Savlu iPa-
vel, i eatra cel din noli. " , .
21. "Catra eel eEl acusa pe orator pentru
mea exordulul, i de ee nu imediat dupa ee acre-
gut Saul sa numit Pavel, cum i asupra gieerei:
"Savle, Sayle, ee mtl goneel."
22. "Certare contra celor carl pa,rasesc slujba
din biserie3: cum asupra exordu)ul din epistola
d\.tra Corinthenl "Pavel cel chemat".
23. "Ca este primejdios i pentru eel ee vorbese
casa ' plaea auditorilor,' pentru eel ee aseulta vor-
bindu-se pent.ru multamirea lor, i cum ea este fo-
lositorili, i este mare dreptate de a se aeuza cineva
pentru propriile sale peeate. i.
24. Asupra (licereI aposto\uluI: "Nu numa! ea nu
XXIV
ne intristam, dara ne mandrim in necazurl,
ca ... " etc.
25. Asupra (licere'i: ca celor ee iubese pe
Dumneg.eu, t6te lise hicreaza spre bine.
26. CMra cel ce ou yin la bisericll, :;;i asupra (lieere'1:
"De flamanzeee "q,g..manul teu, da-l sa manance."
27. Asupra (lieerel apostolului':- ";/Pentru curvil,fie-
. care aiba-l femeia sa" (1. Corinth. 6, 2).
28. Asuprii "Femeeir 'eistH Jeg!tta. de lege,
in eata vreme traiece barbatul sM" (Ibid., 7, 39) . . '
29" .nCuvenL.de Iauda adusa sfintulul Maxim,
ce feliLi d'e femel trebuie a Iua in casatorie." '
, . 30. gicereI:;,Nu voesc.;,::>a nu
c<1 parin'til notri sub nor-au fost. ((
31. Asupra (lir.erei: ' a fi intre vol ter.e-
sur], pentru ca eel sa se faea
32. Cuvent: pentru 'eleimosina.
33. Trel cuvinte "Av(jnd acel<1l
. d UGla .. ,al,credin despreeleimosina, :;;i tra Manic.hel"
pentru ce eu se voi" bucura de bunuri in
34. Asupra (licerel ap.ostolulul: "De moat! fi sliferit
pentru (II Corinth. 11. 1).
. 35 . . cel ce nuinteleg cum trebuie
tolultlI' . . prin pricina, orl prin adever, Christo:;
, S8 (Filipp.l, 18) despre
36. Asupra ,j Vaduva sa se aleaga numaJ
putin de pse-g.ecl de anI 1:, (I Timoth. 5, 9), desprecte!?-
cerea eopiilor, :;;i despre eleimosinlL> ' ....
37. .Omilie la Ilie, asupra vaduve'i pentru eleimo-
sina;.
_., 38. Despre multamirea bunurilor viitore :;;i despre
nimicnicia calor pre5ente.
39. cNu trebue a da in public pecatele no!?tri,
Did fill, nu blestemam pe
40 . Sa nu se discurajeze cineva, nid sa blesteme pe
nid sll, opriasell, de a nu prinde pe cel vinovatl.
'. 41. Asupra gicerei: cEara cand a venit Petru in An
tioehia, de iam statut imj:;otriv:1' ca nu a fost aceasta
impot.rivire, ci iconomie.
SF. IOAN CHRfSOSTOM XXV
42. Omilie asupra lu) Melchisedek.
43. Omilie contra tbeatrurilor ipodromiilor (alerga-
rilor de cal).
44. Asupra (licerel: cAceasta sa. e1l. ill (lilele eele
de pe urma vor fi timpurl' grele .
45 . Despre dragost.ell, despre recompensa
faptelor dup1'l. merit... .
46. Despre infranare (in limba latina, cu exordul in
grece:;;ce). ... . .
47. Doue omiliI (In limba latina) de incurajare asupra
morti1. .
. 48. Omilie rostit1l. cIa mormfintulMartirilor 'tlji tt!XP-
'top[<p= la locul unde au prirrii t: martidsmul, sali unde sunt
in martiri'i, sali in fine la biserica martirilor),
fiindputinl adunatl, din causa timpulnl reu, ca trebuie
a ne .. aduna des la biserica.. ... ... . ..'
. 49. Omilie Ia martirl,ciI . aeestadaos: lmparateasa
venind pe la me (luI noptH in ' biserieamare, ridicand de
acolo sfintele m0i.lte ale prin tot ora-
,,?ul,' 4-ceasta omilie a fost rostita inurmatorele imprejurArl:
In annl 398 s-au succedat .maLmulte cutremure de
pament, fapt care umpluse degroza diu Constan-
tinopole. Prin luna Iulie fAeut .o proeesiune religiosa
{Iitapie) la care a luat parte tots" sunarea din Constantino-
pole,. impreuna cu imparll.teasaEud6xia, adeea pe la me(lul
noptH au fost stramutate motelesfintilor din biserica mare
inbiserica Sf. Thoma, ce sezidise noli afar a de
departare de 9 mile de la ConstantiQopole. Pe la revarsatul
zorilor de (liua ajungend eu Sf. 1a noua biserica, Sf.
Chrisostom a rostit unul din eele mal fmmose discursurr,
din care reproducem 0 "rarte din exord, spre a. se videa to-
rentul acela de cuvinte idel in:1lte, care oumai din gura
lui Chrisostom puteau sa iasa: .Ce voili Qice ce voiU
vorbi ? Salt de bucurie sunt entusiasmat :;;i cuprins de
aeea manie, care e cu mult mal buna de ca.t prudenta. Joc
:;;i dantuiesc, l?i me veti ridica& in aer, cu un cuvent sunt
imblitat de aceasta placere duehovnieeasca! Ce voin Qiee
ce voiU vorbi ? Despre puterea mar&irilor? DesprA buna dis-
a cetatenilor? Despre zelul Imparatese'f? Despre eon-
cursul Despre rUi.linarea diavolului? Despre
demonilor? Despre bisericeI? Despre pu-
terea Crueel:? minunile celul restignit? Despre slava
Tat1l.1ul? Sau despre charul Sf. . Dueh? Despre
intregulu'i public? Despre saltarile ora!?uluI? Despre adnnl:h-
XXVI
VlA,A ACTIVlTATEA
rile Despre jocurile feciorelor? Despre
preoWor? Despre din _ lume, a sc!avIl?:,
sau a celor liberi, a ce10r ce sLapanesc, sa';! .. celor
a sl:lracilor, _.eau a bogatiJor, a streinilor, sau a
Fie-caruia este nimerit de a (lice: Cine-Va spune .pute.t:.lle
tale D6rnne aug.ite vel face t6telaudele tale! Feme!
deprinse a in salone, mal .' Inol (deli.cate) chiar
cat ceara au parasit casele lor celeacopente frumos,
venind ai'd s-au intrecut cu b1irbatiUn zelul su-
. .. Malia urma apol ad[esandune imparMesel if
dice: De aceia nu vom inceta de,a te ferici, nu numal
nol, dara tote viit6re':CilcI cele ce petrec
aicI, ,vor fi panll la. }1 pe ca3
sorele luminea'ztl;:- Vor celd\'lctupa nO!, cm de dupa
pid un timp nu va da ....
; , Luminandu-se de a , ,:en!t
Sf.
fara a purta pe -cap corona, fara Sabll, fapt
a fll.cutpe Sf. Crisostom ca dupaplecarea ImparatulUl sa-
Jaude mnlt evsevia luI.
, 51. pareneticll c.e.t .ce, ,nu isbutesc in
cererile, Jor
', 52. Omilif' asupra interesululce , pun unia pentru cele
Nesfl
nte
, lenea ce 0 arat.a pentru ce.lB " .'"
,; Omilie contra celor ce, se ,numesc smgun pe
Curati. ; , " '
. 54; Omiliel;ostita in biseriCa. Sf. Anastasi!, pentru
Vii-tute si sperant!1 in exercitarea e'i. .v
, 55: Omilie rostita in biserica"Sf. Pavel,
(in limba lor) vorbind unpreot.Got. ."
" 56. Asupra . Seceri!?uleste mUlt, eara lucratont
'" ' "v ' " "
57. Asul'l'ra Nlllevltemior.
5S. cel ce cred de lucrurl mari cele presente,
sunt ca smintitI f:ira reson de frumose In

59. Despre rugaciune.
60. Asnpra <;Iicerd: Tot pecatnl care ar face omult'
este afara de trup .
61. Ca virtutea soirtuala este preferaU\. tuturor.
62. Asupra (licereI : . pre Apostolul
mllrturisire! nostre, pre Iisus Christos, care este credmClOS
celu! ce I-a facut pre e1> (Ebr. 3, 2. 3).
Mal sunt apol urmatorele cuvinte omili! (mal mult
SF. lOAN CHRISOSTOM XXVII
sali mal scurte), care sunt in (Iilele cele
de pe urma vieW Sf. Chrisostom in COllstantinopole.
63. Omlhe catra Eutropie eunuchnJ, PatriciU si Consul.
64. Cand Eutropiu se gasia afara din biserica a fost
rapit, despre Paradis Scripturl, cum si asupra (\icere'l:
De a stlltut imparateasa de-adreapta' ta.
65. Cand Saturnin Aurelian au fost condamnatl 1a
exp.atriare, Gainas a din cetate, des pre iubirea de
argmt.
66. Despre intorcerea din Asia in Constalltinopole (in
limba latina), " ."
, . 67. Despre rechemarea luI Severian episcopul Gabale10r
(lt1 hmba latuJa) ,
68. Omilte despre pace.
69. OmHie inaihte de exilare.
70. ' Omilie cand a plecat in exi!.
7l.0miliedl1pa Intorcerea din anteiul exit
slobogirel Hananiellcer, prOlluntata
dupa CAS-a, intors !lin exil.
73_-.. Un rlUmer de 244 de E:pistole scrise din exil clltra
diferitepeTsonB intre ani! 403-407 care contin
in ele, pe Ja?gll 0 de autobiografice,
care dea!Lrmnterea; Illar fi remas necunoscute. Mal ales
din cel e' 17epistolEl c.atra Olimoiada diaconita si din cele
dou!). Romel Papa Inocenti e I intrevede
destul .de elar.' activit.atea Sf. Pllrinte, pe tottimpuJ cM a
stat pe " de Constantinopole, pe deoparte,
eara pe, dealta ', parte m se represinta cu colorl fo!'te vii
aureola rritlretia characterulul aCf'stul sfiat si man, dasclll
al omenir8J. .
74. Chrisostom Liturghia care porta
numele care nu este de cat 0 prescurtare a Litur-,
ghie! Sf. Vasilie cel Mare. In privinta spiiitu{u'l 'care a ca-
llluzit pe Sf. Chrisostom de a compus Lit.urghia sa sa ascultr.m
pe Sf. Proclu, discipulul Sf. Chrisostom si Pat:iach al Con-
stantinopole'f, care qice: "Pentru care i?l Sf. Vasilie facend
us de un metod terapeutic, a publicat Liturghia sa mal
prescurtata (de cat a Sf. Iacob, frateJe Domnu1ul). Nu
dupll mult timp Parintele nostru Imm cel cu gura
de aur ingrijindu-se, ca un pllstoriiJ, de mantuirea turmel
sale, si Iua-nd aminte 1a lenevirea si sillbiciunea nature!
a voit a scote din ractacina orl:ce pretext
satanicesc. De aceia a taiat cele maI muite, a poroncit
de a se (Sf. Liturghie) maI in scurt, ca nu cumva
XXVIII ACTI'I'l'l'ATEA
ominiI-mal ales eel ce iubesc cate
de vicleniile s!'l se departeze de aceasta sfintl"ll?i
Bpostolica traditinne, precum sa l?i
, G!Uar l?i paoll astll(li..
Despre autenticitatea LiturghieI Sf. Chrisostom m1l.r-
tnrisel?ce nu mHlla.h.intnlga biserica, dara
sale, in care (mal ales in Comentilriile ej..listolelor Sf. Pavel
in ale Evangheliilor) grtsim .
ghice, ceia ce constitue dovada cea mal putermc1i, cl"lLltur-
este cu adeverat a Sf. Chrisostom. Sunt , inse
si unele bucatJ care sau adaos dnpil mortea Sf. Chrisostom,
de ex. de la inceputul liturghieI Untiie'. nascut
]'iule i cuventut'-lul D-<jeu (compus se ' de, Impera-
toreJe Justinian Ij, imnul numit Cheruvic (f1l.eutdeasernenea
de Justini!1u I pe la 573), eantafea sau citirea
de tote eJilele, Sim holul ' l?i in,
Cuvinese cu adeverat. " ., ', "
Pe Hl,ngil aceste. scrierr, pe care
Ie atfibue rara nieI '6 SL Chrisostou J?ile . con-
sidera sunt inc1l. peste diverse
scrierI atribuite Sf. Chrisost om, Insil
autenticitateI lor. In editiunea de Migne se--ma!gilsesc 'intr
peste 250 de Cuvinte panigirice omiliI morale; ea'rEi inse
"sunt apocrife, dupl"lparerile criticiJor.
Sf. lORN CHRI505 TOrt
examinat ca exigetic al 5f. Scriptuf( de pe
Rmvonul
Este netagl\duit c1't Sf. loan Chrisostom ocupa primul
loe in literatura ' nostra bisericeasca, mal ales ca ermineutic
ne'ntrecut al Sf. Scripturl in general.
In tot timpul sacerdotiulul sM; fie ea Preot, fie ca
Patriarch el a avut ca principall1 expliearea
Sf. ScripturI in detail, de pe amvonul bisericeL aceia
biserica erestina este adl1nc recunose1l.tore Sf. Chnsostom,
CilCl pe cand mal 'nainte de densul erminia Sf. Script.urI era
rna! mult de domeniul bilrbaWor carturarl, eara multimea
SF. IOAN CHRISOSTOM
XXIX
din bberiea streinll, sail prea inniata
in ei, S,f. ac.ela, care a luat Sf. Scrip-
tura, l?l dm scort1l. 10 scorl;;a a exphcat'o inaintea eredincio-
l?ilor adunatl' in biserica, a facut'o accesibilrt de gradul
de inteligentll. a fie-cAruia.
AtM de mare era dorinta lUI ca fie-care crestin 811
inteleagil. Sf. Scriptur!'l, in cat incorda tote puterile sale
sufletel?cl, facea us de toUt elocventa de care era inzestrat
de DumneeJeu, ca sa eonyiriga pe auditori ca fie-care este
de a ceti sau a DumneeJeil, fie in
blsenca, fie acasa, in tottt,rnp'ul in tot locul. <Nu astepta
alt dascal, eJice in omiJia IR, din epistola elltra Coiosen'f,
"aJ cuvintele lUI Dumneg.eu. )ijmenl nu te va invllta ata.tde
bine ca. acela ... to!;;! muritorif, l?i procunlt.i-
sfinle, sufletului. Daca , nu
mmlC alt, eel putll1 prOGurakv:e NOlil Test.ament ca "M;
aveti dascall. in evangheliile' Fap:
tele ApostolIlor. De vel avea vre-o suparare, eauta inel
(N. T.) ca intr'un de o1edicamente, ia de acolo mao'
gaerea in suferinta ce aI. Aceasta este causa tuturor re,
leJor, de a nu Sf: ScripturI ... Plecam la resboiri
fara arme ... (Deasemepea ' omilia a XXI din Comentariile
catra Efeseni,traducEw8 de subsemnatul, pag.21ti
i?! urm.). ,, ' ,
Dara cetirea Sf .. Scriptill'I nu trebuie a se .face, dupa
Sf. Parmte, de mantUllllll, fara nic! 0 bagare de semil ",
cum Jac eel eu tota pOSilJiJa::
CaCI numal ne vom ,putea folosi din cetirea e! Nurni'
rile sau cuvintele ce sunt.ihSf. Scriptura, <;lice (oroilia
I? la Evangh. .Dumn!3eJeunu a Ie au<;li simplll
cum soar brod!, CI CU >niultaintelepeiune. De aceia si fe.
multe , IQGup scria in Psalmil sel ('i:)pre
Descopel'e oehiJ mel l?i voiU cunoi?ce
mmumle dm legea tao (Ps. 118, 18) ... Domnul apo'i in.
pe Judel a cerceta scripturile, prin aceasta ne
Indemna cu ata.t mal mult incll , pe nOl sa Ie cercetllm cl1d
daca ar cineva ca de la ,Prima lecturll sll
nu ar fi eJIS el al?a ... De acela el numel?ce scripturile si
thesaur a.scuns In pllment, intarita.ndune prin aeeasta spre
a Ie eerceta ... )
, Darcll .observam in special tote operite Sf. Chrisostom,
gaslm ca tote acestea, afarll. de erminia la Psalm! la Prof6tul
la cele 8 capitule din Isaia l?i 1a catr1\. Ga.
latem, sunt in formll de omiliI, rostite in biserica si impar.
, .
xxx
VIA'fA [ ACT1VITATEA
tite in aOOoo la inceput partea a _
pasajuluI sail pasajelor ce urmeazl1,eara la urma partea
rnoralr.t cu aplicatiune la viata practidt. _ .
B demn de observat inca aceasta, ca dacil nu m tote,
cel putin in marea mtljoritate a omiliilor Sf. Parinte.
ocasiune de a vorbi, fiechiar in treacat, despre elelmosma.
Cand in prima omilie n-a epuisat totul ceia ce trebUla
a vorbi, atune! subiect il 'contmua fti 'HI omilia sail
omiliile urmilt6re, preRentand chestiunea sub 0 alta forma
cu totul none ceia ce Iii da dovada unel vaste inteligentl
si uner puterI' extraordina,re d(3 judecat. Cu chipul acesta
pasajul explicat este de cat f'ste peste
de a mal primi vr!?;o serios!l. .
In erminia V. Test.ament.Sf. Chflsostom se refugJazll
cate-odata Ill. textul cedensul 0 credea
pentru limpezirea nedomirireL'D) exemplu exp.licand pasaJul
din cart.ea Facerel 1, 8 de ore-Ci -VeehlUl
s.a scris in limba ebraica, :nolsuntem tinuJ;l,
sa ne refugili.m la acea < Multi din Cel
ace a limba, gice Sf. Pilrinte(Istoria traducer-e! t extulul ebt:aic
in limba greaca), spun . ,cl1. nuniele Ceriil in Eb:ellOl;:
este tot-deauna Ill. plura1,ceiace spun cu emfarfla acel can
cunose limba siriana.
De aceia nicI nu diCi! ceriul, ci cerittril-e. TocmaI pen-
tru aceastll. se l?i spune' de David eeriuri1e ceriu-
tilor nu dora cil. sunt mal .multe ceriurl, eael nu ni-a spu
s
fericitul .Moisi, ci dupa obiceiullimbei Ebreilor
acest nume se pronunta tot-deauna la plural..
Atl'l.t in erminia Vechiulul cat a Nonlul Testament
Sf. Chrisostom Intrel;lui)1taza metodul Antiochene, adeca
examinarea criticl1 a textuful;.dupa care se da eea .mal mare
insemnatlitelliterare a .Sf.
a id.eilor. Vorbil1cl.despre
Sf. Chrisostom scne: .Nu trebUle de a aduce ca martune
Sf. nicI din . afinitat.ea
si contmUltatea Idellor, mel a Ie lua Isolate l?l lIpslte de aJu-
toriul celor din<linte celor ce urmeaza, astfeliil a ditaima
si a calomnia _ .. Pentru cli, cum, sli nu fie absurd, cll daca
inaintea TribunaluluI, unde se judeea 6minil pentru afaceri
lumescl, se pun inainte tote imprejurilrile car'i sunt in
legatura eu casul cese judeca, cll. de ex. locul, timpul, causa,
personele si mil de feliul acestora, - apoI cand e vorba de
luptel@ nostre pentrll veciniea, nu e absurd: gic, de a
cita scripturile cum soar inta.mpla?
SF. lOAN CHRlSOSTOM xx.x:,.r
Afara de aceasta Sf. Chrisostom in erminill. Vechiului
Testament alegoria, cerea, c!lc'f
gicea: unele pasaje trebuie a fi luate cum sunt giSt,
earll. altele cu totul contrar celor continute, eara ca exemplu
aduce pasajul de la Isaia, unde se spune cll. lupul mielul
impreuna vor pa!?ce, !?i apol adaoge: .Nu no'i
aiel lup! !?i mie'i, tlic! paie, bol tRurl, ci moravurile 6mi-
nilor Ie characterizam prin figura animalelor. . Pe langa aceasta.
sunt. lluele pasaje, care trebuesc luate in SenSllrl ca
de ei. "jertfa fiuluI lUI Abraam . Cum ell. Isaac a fost ri-
pe altarii1 spre a fi jertfit, 0 dara in acela!?! timp
n01 mal scotem alt-ceva ascuns aiel, adecll.
. crucea, Tot cu mielul paschal din Egipet, unde earllSi
gll.siIriicona patimilor luI> (Omilia ]a Ps. 46). .
. , .. , ' lnerminia N oulul Testament se observa la Sf. Chrisostom
. tot semn distinctiv, adeci si aicI ca si in V. T. el
.incordata tota atentiunea .'in a defini exact insemnli-
a cuvintelor din Sf. Sciipturll.. a patrunde
Jmpreuntl. cu auditorll sel in spiritul invetlitureI
pe care densul 0 price pea in profunditatea eI. .
'. '. III general vorbind, Sf. Chrisostom ridicli cu atMa dex-
.viUul limbistic, .de pe pasajul ce'l explica, si atat
. de niuJt in cat remane ,'cineva uimit., re-
cum de a putut trec;e de u!:?or cu cetirea
in cat n-a ceiace a fost ascuns' acolo,
Sf. Chrisostom cu atata usurinta a scos'o la
lumina! , , . ,
..... Dintre multele exemple vOIIl cita numal unul, gasit
chiar . In Comentariile epistolel catl'a Filipeni, ce urmeaza
dupl'l.aceasta. Apostolul Pavelinepistola catril Filipenr
Cap. 2.; 5-8 gice: Cll. aceasta sti. se intru VOl;
Qare intru Christos Iisus, carele io chipul lUI DumneQ.eu
fUndi nu rapire a socotit a fi el intocrnal' en Dumnedeu,
ci s-a; pre sine chip de rob ... Acest
cetit de orI-cine, mal ales frasa nu rapire a soeotit a
fi e1 intoemal eu Dumneq.eu, it va face sa dea din umer]
ca semn de nepricepere. Ei bine, sli se ceteasca Omiliile
6 7-a din Comentariile de fata, si se va videa cu
viociune i?i cat de bine explica' Sf.' Chrisostom frasa men-
tionat!l, ai?a ca dupi1 cetire nu va maiconsidera qicerea
aceasta a ApostoluluI Pavel Ca 0 carte pecetluita cu
. '
Fiind-ca Chrisostom a facut erminia Sf. Scripturl de
pe amvonul bisericel i?i inaintea auditorilor, nu nu-
'XXXII VIAtA I ACTIVITATEA
mal dintre luuel !?i ethnicl, carl alergau
cjin tote a-I aUQi, de aceia vedem pe Sf. Pl).rrnte-
cll in desyoltareatextulul eu t6tll linil?tea ceruta,
!?l pl!tin cate din tesaurile Sf. SeripturJ ma.r-
gar!tare petre pe' care-Ie. pune ,)n ocM ll:udi:
tonulul, eara el mal depnte In mod_" bresc Cll
toUt b!l.garea de seamfl, insotind totdeauna expliearile sale
. eu care ,aj.uUL forte mult erminieI.
Aceastl:t characteristlea particularll Sf. Chrisostom, 0
observllm in tote omiliile sale.
Al?a_de, ex, exp1i.c3.nd pasajul evanghejiel .
lUI Matheili .Cartea neam'ultil luI Christ,os, fiulluI D,a"
vid, fiullul Abraam". !?i arMand cll evanghelistul MatheIu
are ca scop de apovesti Cea dup1l. trup a fiulul
luI Dumneqeli, lUI cea din veel, Qiee : ,-
lllltl inchipul ca..aL augit un lucru" mic.. nebagat in
seama, ca, Christos imediat,
cutremurate, augind e1l. , Duumegeu a venit pe pl:'lment. Cad ,
'aeeasta a fost atat de minunat !?i de paradox, in ' cat. a '
uimit l?i pe ingerL: ,Profeti'i cel de demult,
p1l.ment s-a artltat, l?i cu omiDiI a petrecut> (Barilch"'3; '38).
Pentru ca in adever este forte minunat de a augi, cli Dum; ,
neqeli cel negrait nepriceput, Tatal"
a venit pe pament prin pilntece feciorelnic, !?i a ptimit a
din.femee; :;;i a avea de stramo$i pe David
Abraam. ce spun eu de David de -Abraam?' 'Ca.cl ceia ,
ce este inca mal infricol?:it, e ca. a avut dp,
pe acele femel, despre care vam amintit mal sus. Acestea
augindu]e sa nu-tr inchipu'i ceva injosit, ei tocmal pentru
aceasta inca-minuneazll.-te ca fiind Fiii . cel
fara de inceput, l?i Fiu adeverat, a primit de a fi fiul lUI
. David, pentru ca sa te fac1l. pe tine Dumnegeli. A primit
de a deveni robul. tatiUuI, ca ast-fr-lili tie robulul sa-ti faca
tatll. pe Stlipanul. Ai vequt dara chial" de la lnceput, ce
teM sunt evangheliile ? .. Ca.nd decl au(li ca. FiullulDuD,?pe1eu
este fiu !?i al lUI David l?i alIuI Abraam, sa nu te indoie!?c'f
cll :;;i tu fiul luI Adam fiul lui Dumneqeu. Nu soar fi
injosit el in zadar, daea. nu urma ca sa ne inalte pe noL
S-a nascut trupel?ce, ca sa to DailcI tu S-a
nascut din femee, ca tu sa incetezl de a mal fi fiul femee}
De aeeia indoita a fost si nascerea lUI, si la feliu cu 2
:;;i mal pre sus de' a nostre ... AI vegut cum evan
ghelistul a inaripat pe auditoriu, spunend l?i cele obidnuite
prin acestea aratand i cele atingatore de credinta nostre ... '
SF. lOAN CHIlISOSTOM
XXXIII
evangh. Matheiu, omilia II 2 si urmat.)? EI
bine, ,_0 de erminie numal 8f. Chrisostom a fost in
stare facll, el era de adeverurile dumne(leel?cI
ale religlUneI nostre cref?tme, nu avea nicr 0 umbra de
l?i inim!l era charulul Dumneqeesc; 0
de ermune lOse, nu ar fi putut nicl odat1l. sli iasa
dIll .pana unul e:mineutic contimporan, a earul criticll. pro .
babIl ell. va lumma intru catva chestiunea nie] odata inse
va lnca.lqi inimile cetitorilor, - tocmal' pentru aceia ci
hpSe!??6 din i!1ima ermine.uticulul contimporan acea
d1l.t1l.tore de vlata, care cu profusiune sil ga,sia in inima Sf.
Chrisostom, voili sa, 1ic credinta sfinta si neclintita. in adeve-
rurile mantuitore ale religiunei crestinescI.
Dar1l. trebuie de. observat ind. l?i aceasta, ca pen-
t:u .. C?nsostom cunoi?clllta profunda 'a SfinteI Scriptuf}
l?l a el. cuvinte l?i in frase, era consecinta nu
a .. studlU lJ1delungat al Sf. Scripturl, a unel cer-
- !?CIlllWice a .fie:carul in piute, sali a
UJ III genElral" .cL!?1 consecfnta unul paralelism al tradi-
scrise cu traditiunea vie a bisericeL ' ,
De aeeia nu e nimic miraeulos da:c1l. un astfeltu de
studiU a avut cq. pentru Sf. ChriSOst.om intelegerea
profunda d.espre ieonomia lUI DumneQeu, i?i prin care anume
mod a gaslt el cu cale de a 0 descoperiominilor earr. ceia ce
descoperise fie priceput de om indeplinit. '
. .pe Sf. Chrisostom indeamna incontinuu pe au.
Sel, ca sa. frecventeze regulatla biseriea spre a audi
predlCa cuventuluI luI DumneQeu, in acelasI hmp inc1l. si
denl?ll sa ih"tottimpu! l?i in tot IbCUr"Sf. Scrip.
tura; cacl (llCea densul: ,Mare bun iubitil mel "este--cetirea
Sf. Scriptur!. Aceasta face sufletul' filosof, face pe
om pJaeut, aceasta face pe cineva de a nu se teme de ni'
mic din eele presente, aceasta face de a rivni eugetul nos.
tru eele de acolo .. , Ca de aiel se pote afla exact
"' prOD!a !1lJ DUD?neqeu, vitejia celor drept'f, bunMatea stapa.-
l?l , maretla respJateI ... De aeeia ve rog, ca cetirea Sf.
Scnptun slt 0 facem eu multa bll.gare de seama cacI nu-
mal yom .inv!ednici de cuno!?cinta dac1l.
vorbl . lllcontmuu cele de aeo}c:)-; -,. Dealtfeliu nicI ca se
pote" ca se eu cuventul lUI Dumne(leu,
eu ,to.ta cu totll multumirea, Sa-!?I pearda vre-
mea III zadar. ChJar de nu am avea nicI un dascal, insusI
stll.p1l.nul cel de sus intrand in inimele nostre ni va lumin'a
cugetul, va desvllli cele acoperite, va deveni dascal noue
, 71538
3
XXXIV - ACTIVITATEA
cm-or ' carl nu numal daca nOI yom voi sa contribuim
cu cele ce cer de la nOlo Cild el c;lice: "sa nti
chemat! pe pe pament, ca unul este dascalul
cel din ceriuri". Decr, cand nollull.m in mAna 0 carte
duchovniceascaj incordandll-ne ga.ndul. Ili alungand de la nOl
orioe idee omineasca, yom face cetirea cu tota evlavia, Cll
'' tOtabligarf3.a de sarna, eli sa putem fi de Sf. Duch
. in priceperea celor scrise, de un ...
Cil este suficient de a avea ca dascal al nostru pe acest
barbar (eunuchul imparateseI cer ce sunt in-
vll.luitI in afacerile Ili cei ce sunt iUl;Q1a.tI in ar
matll., cagutl; Ili in general vorbindtotl, nli"""il't'tft'mt
barbatI, ci Ili femel, cat stau elein caslt incontinuu,
ba inca IlLpei . C6 sunt in viata monachala,. totI gic sa cu
nosca, ca 'l1WI un timp nu pote fi pedica 1a .cetirea sfintelor
f?i dumnegeef?cilor .. e . nu numa! acasll.,
ci inca prin ta.rg umbJand ... Cacl" do
rinta nostre catra cele n,e va trece eu viderea,
ci ni va trimite lumina cea de
nostru. Ded sa nu __ye rog, iricetirea Sf, Scrip
turl, ci fieca pricepem putereacelo.r....cetlte; incontinuu sa
Ie rumegam in nol. Cacl studiul inc'Ontimltl
moria, de multe-or! neinijelegend ceiC;tceam cetit astll.QI,
aceasta repeta.nd'o mliine 0 vom afla fll,rlt:, deveste, Dumne
c;leu eel iubitoriU de ominllumiuand neve(jutcugetul nostru>.
(Omilia 35 la Cartea Facerel). , ' "
De . tote operile ermineuticeale Sf. Chrisostom sunt
demne de numele lUI, Ili au servit ca isyor nesecat din care
s-au adapat toti ermineuticir de ca Ecumenie,
Evthimie Zigaben, Theofilact al Bulgarie! a1tH, totullI
dupa parerea generala locul finteiu intre erminH il ocupa
erminiile la Carte a Facerel, apo! vine ermenia evangheJiel
luI Matheiu,. in fine ermenia 1a epistolele lu) Pavel catra
Roman!, catra Corinthen!, cMra Galateni, catrll.Efeseni, etc.,
eara cea mal de'''''jos este erminia Faptelor Apostolilor
si a epistole'i catra Ebret
. Causa pentru care aceste doue de pe urmll. nu sunt
de aceiasl valore ca cele-lalte, Elste ca aceste erminH au
fost facute in timpurile cele din urma ale petrecerel st"
Chrisostom in Constantinopole, cand luI H faceau
Intr'una neajunsurI, din care causa nier el nu putea sa aiba
linilltea sufleteasca, f?i nic! erminiile acestea nu puteau fi
compuse cu tota atentiunea.
SF. IOAN CHRISOSTOM
XXXV
Sf CHRISOS TOM
examinat ca morali5i orator bi5erice5c.
Este incontestat ea Sf. loan Chrisostom este cel mal
stralucit ritur in biserica de densul locul
eel anteiil il OCUN Sf. Grigorie Nazianz, supranumit Theo.
logul, dara dupa ce a resarit in persona luI Chrisostom un
noil luceafar pe orizontul intelect.ual al biserice! eel vechiil
a perdut din strll.1ucirea sa in fata celul noU. , Sf: loan Chri.
este Demosth(;Jnele bisericel cuvinte1e sale'
0 putere spiritulu! ominesc,
au de a subJuga a convwge pe orYcine le-ar citi
sail ,augl. ,Sf. este mal eminent pSichoJog
tote ml!?c1l.nlelmmeI ommellcL Pentru dGnsul inima
0 deschisa, in care se uita vede
pnn cele mal dosnice. De care patirna
nu a el? aplecarerea a
ommesc nu este blCIUlta de densul? Ca un doctor eminent
el arde,. sail de sarna pat!rnile,
ce resbOlesc pe bletulmuntonu pe tot tlmpul cat cll.latoresce
in aceasta vale aplangereL '
. Daocll. el rna! aprig adversariu al pa'ti:rnilor
peotm, cil la umbra fie-cll.ri,adin. aces tea se
dUf?manul eel ne mp1l.cat al neamulUl ommasc - diabolul _
aceasta nu vra sa cll. Sf. Pll.rinte nu este
de eel pecu:os, CI tocmai din contra se pote sustinea,
cu drept cuvent, ea Sf. loan Chrisostom este prin exce.
lenta oratorul dragoste'i
El, care a avut 0 deosebita dragoste catl'a Apostolul
Pavel- dupa cum se cade a ave3 fie-care dintre nol - ca
dintre ginty, - el, care aprope la fiece pas pome.
eu drag numele lUI Pavel, nu era posibil Cel. sll. nu
.... !-,ingll ca f?i acela, la a vesti tuturor vOinta lUI Dumne-
geii, a se face tuturor t6te, ca pre sa-I do-
bandlaSc}l,. .Combate cu puterea patimile
ca operli a dmbolulul, este inse ingaduitoriu cu cel
in pecat, iI iI. ma.ngl'te il sustine in lupta jut
?e dIll nou, cJICe Sf. Parinte cMra cel pecll.tos,
iiJl or! de-ca.teor! vel la mine,
eu te vom vmdeca. (La Fotie, Miriob. 59). De pasajul
XXXVI
VIATA !?l- ACTIVITATEA
a?t)sta _a fost unul din ' ale SiiJodulu'f
dIll DrIS (veql PalJadius, pag.
66-79, Socrat. IStOr. biS. 6, 21), totusi e necontestat
ca nimenI dupa Ma.ntuitoriul Christos discipulul sM loan'
n-a _ In 'mod pe. "cel peeatos,
Sf .. ChrIsostom,: nu vindeea atlltdehine ca Sf.
Pltrmte I. ar armonios mal pIaeut
la ureehIle bIetnlUl muntorIu?1 :)a 1 Sf. Chrisastorn este
p.re,dicatorul dragosteI ... si intreaga ae.
tlVltate este afierosita aeesteI dragoste. , Sll.-I as-
cultltm chmr, c?m luI
: Iata, 11ce, cu charul lUI Dumnegeu,
nOl avem trel ,anl ,acum, de cll-od ou <;Iiua ve TU-
gam ca FaYel, ci facem aeeaf3ta, dupll' treIQile, si
de v multe on ch.lar dupll. 1) ces:a, mar:iietrecut
sau Inclt? Acusam; dO]aOlm, ' lltcramain, suspi-
nam, ae pote 'np, pe 'ci in inimlt, LacT1'imile acelea
sunt eu mult mal ,line mar usore de ca.tacesteii : .. Cre-
cll. da?1l. 'nu .m-ar judeca 'cineva ca fiind .strlpanit de
m-ar ,videa in tote. i!i1ele varsand
lacraml - .. Def?l am putea I?l noI ca sa ve <;Iicem: Ce'mI
pasa? Eli eeia ce ml se cerea,etr deer; sunt eu.
darlt nu e' 'de ajuns aeeasta spre a
ne mll-ngltla. D\lca ar fi cu de a despicainima nostrll.
in Joe in
CaCl
pentru elt ea sufletul mar IncaplttorIu ,de cat ceriu!.
pre 001, pre nimenI n-am " nu
ve intru nOI (Corinth. 7, 2 6, 12);'
? .QlCem nolacum: .. pre DOl. Acela ,avea in
lmma sa v 'VOl,
nu ve mtre (IbId. 6, 12,13), dar eli nu
qlCe cllci bine ea vOl)ile pre
mme me ... (Omilia 44 din , Fapt. ApORt).
sa sevadlt- omiliile 9, asupra statueJor, l.
I 13. Cartea Facerel, III, VII XLI, ibid. Omilia 22
dmevangh. Matheiu. Omilia 3 din Fapt, etc.).
De aicl, cum din multe alte mll.rturi'f se arata in
mod cert, cll. Sf. Chrisostom III tot timpul pastoriel sale
a Dumal pentru turma sa, caria i-a afierosit in-
I) E:mini,a" Fapt. Apostblilor este eom'pusa in anii eel de pe
urma aI eand Sf.Parmte fUnd prea ocupat
eu actmlll1strarea eparchlel. l tulburat de intrigile prigonitorilor sel
nn putea sa prectice des, ca in Antiocliia. '
SF. lOAN CHRISOSTOM xxxvn
treaga sa ,activitate. Cand sel
pe ealea evanghelieI, f;li el-slUta de bucurie, earlt Gand
emil de vr'o bola. moraill., el 'era trist amltrit
eu sufletul. Bucuria lor era eonsideratlt ell. a sa proprie,
earll. Intristarea lor, provenitlt fie din abaterile de la legea
morala, fie din altlt causll., it atingea pe densuJ;'; 'lllima
lUI eea senzibilli I?i agerimea spirituluI II indieail tot-deauna
eam sub ce fel de forme trebuia srt presinte auditoriuluI
virtutea ce,o sali rentatea ee 0 inliera.
subieet tratat de Sf. Chrisostom eu altlt oeasie, Aste pre
sentat de el sub alte auditoriuluI impre-
jurarilor. , ',. , '
Sfintul Chrisostom vQrbind , de morallt, ou cautil. a
proba crt virtutea clt reul este rM, ci
toM. )uI este ,)hdreptaUt 1a aceia, de a desveli
virtutea a 0 .intot,ll.strltlucirea aureola eI in-
teri6rll., earll. reutatea 'a oarrtta. ' in totlt
uraeiunea e1. Cu alte cuvinte nu Sf. ChrisoRtom descopere
morala aeeastll. , moralrt,
, oratorulul, se descopere :spiritelor 'ominelilcI in totlt stralu-
Cireael Iili 'Ie subjugll.. " , ,' '
, aiel stlt secretul, ', elt panll. 'in qiua de asta1I, I?i in
vecI de veel, scrierile Sf. Chrisost.om emana din ele 0 putere
' moraill ne 'nvinsa, cal:f3subjugll. , pe tot cel ce Ie
Alta characteristiclta SCChrisostom in arta luI ora-
toricll. este si inventiumia,sailarta de a crea acolo, unde ceI
mal riu gasesc oimicde creat. Al?a de ex. In pasagiul
din epistola clttrll. RomanI: Inchinaciune Prischilel
lUI Achila, (cap. 16; .p>, unde fie,eare vede ell. este ceva
steri!, simplu lipsit dema,terialul cerut de omiletica, Sf.
Chrisostom a aiclsubiect de vorM, in doult
omilil consecutive a auditoriul vorbind despre
dragostea e un exemplu din miile de
feliil.
AtM de mare este 'boglttia cuvintelor I?i a cugetarilor
la Sf. Chrisostom, in cat mi se prieepe eiDeva ce
mire mal ll-nteiii: dulCeata cuventuluI, sau agerimea
spiritulul, ll1u1iimea sau t1i.riaargumentelor. Fie-care idee
exprimatll. de densul, imediat este lamuritlt prin diferite
exemple sail asemanlirl luate din fenomenele naturel, din
regnul plantelor, sail al animalelor, din faptele I?i
eu deosehire din moravurile aplecll.rile
Cate-odatll. aeeste asemanltrI se succedeazA una pe alta, sali
maI bine qis, iesa din gura cea de aur f(l.rll. ea intre den-
VIATA 111 ACTlVITATEA

sele sll-se vreo id'ee - altil. ace
fen omen natura'l, fap.t. n din
diferite puncte de tote sunt puse inainte pen
tru cla:1'ifictwea chestiunei. . . ,
Iatil. de pilda, unul din miile de exemple de feliul acesta,
unde Sf. Pll.rinfe expl:icand, auALtoriului convertirea
lost'L a apostolulul Pavel, lUI in Damasc, face
urmMoreJe comparatiunI demnede t6ta admiratilu'!ea:
precum un pescariu 6re'cill'e, !?e(lend pe 0 peatra inalta
ridicl:i. in sus undita, fjli apo! din inrlJtjme il oa drumul in
marea ... , astfeliu fjli . stll.panul nostru, care a aratat pes-
cuitul duchovnicesc, ca pre petre inalte de
deasupra norilor, a dat drrimul vocil sale din inaltime ca
unel un?it'f, 'Qkend: Say'le,Sav!e,. ce astfelil't
a pescmt pe acest pdsce. mare. S1 ceHl. ce sa llltamplat cu
'pescele acela pe care I-a prinsP'etru, dupil poronca Stll.pa,
nulu!, tot aceasta sa)nlamplaf; cu
acest pesce sa gasitc11.avea In gura Set un statir (Math,
17, 27), 'inse era adeca avea in el zel, inse nu dup}\,
Deaceia, Mrazandu,i 0 Dumne(leu;
a facut acel ban __ jstatiruJ) veri tabU ... Si ceia ce se petrece
cu pescil;"aceiafjli sapetreGut$i'aicL Ca'precum aceia jI'!-
data ce sunt SCOfjl! afara' dinapa, orbesc nu mal ve(Qi-
mic, tot ce a. fORt prins
si smuncit afara dinmaA:eanecunoscintel, imedhlt a orbit::.
Dara ace a. orbire a &qutca intreaga amenire sa vadll., ,
Ce comparatiune fi-rim6sa! Dara cUI putea sa vjnajn .
minte ca sa compare .pe apostolul Pavel cu pescele ?Pe
tr1l.mbita duehuluI, car\3 a resunat pan a 1& marginile lumel,
cu cel ce nu are eu ,t6te acestea comparatirinea
ar,easta a Sf. Chrisostom;"te 1a81't in ulmire prin frumuseta
fjli adeverul continut . lneal' ' .
Dara in finej" caredin ,scrierile iefjlite din pana fjli din
gum de aur u Sf. Ioan;iili ulmefjlce pe eetitorifl intr'at1l.t,
in cat n cn tottil? Calitatea aceasta la putinl din
tre 8criitorH fjliprofan! sep6te gilsi.
De aceia, a mal citaW ga-
sesc c1'l, e de prisos, de 6rece.,a.pr6pe ,, 'in tcitalitatea lor sunt
de Yal6re, fjli prin urmare ar trebui ca sa fie
t6te, ceiace e imposibil.
Acestaeste Sf. loan Chris08tom ca scriitoriU 8i ritor
al bisericeI crestine. .
Acum dac1'l, ne 'intreMm, care a fost calitatea lUI su-
peri6ra, fjli care a fostcharacteristicll. sa deosebit11, -
SF. lOAN CHRISOSTOM
xxxr,X
11' rivinta cultureI filosofice eneiclo
yom respunde, c . "m p. 'de scrl'itori'f din timpurile sale.
d' e nu era mal pre JOs , , t
pe Ie , . " al Sf Scripturl a fost apr6pe ne ntrccu,
Ca ermmeUt,lC . , ,,' 1 11 ii avut
tru care ermineutlcn de densu ! pe e. a, v.
basf\ in erminille lor. In privinta :
fost unul dintre ceI mal rarl aI
Ca pl'l.storiil si administrator a1 fos,t tre
dmirat Dara eu asemenea calitl'l.t'i gaslm pe a, pnn
bisericel cref?tine, Aceia 'inse, care 11,
SfChiisostom de ce\-l-alti Parint'i, dascall fjll ortl
ai:\:li$ericeI crefjltine, aceia care '1 aratl'l. . a fi I
. :." '.' c'are na avut pan1'l, acum egal pe mmen , .'
fjll,ln . . d Chnsostom
stitl1e s[ava lui particularll, "esLe cal1tatea e
pe
care
i-au. acordat'o seculn de dupa densul. v
. " . A fost Cll adeverat Gnra de aur, a fost cel maJ_
locvent ritor al bisericel pan1i in glUa de asta ,I ).
In Roman., 26 Septembl'e 1903.
Theodosie Archimandrit.
. " Sf Ch ; ostom am avut in videre
1) In descrie:ea . ,flsvulUi tradusa in
1) Patrolog
ia
CheJala.
de Archlm. Neo t . ag 1 a" h ' t d I Apostol (Constantlllo-
politul Pentapolel, 3) 5) Viata Sfintulul Chri,
pole 1894), 4) Patrolog1t (in de
sostom, pusa la v.' . idem de D. Chmacos
Migne),. 6) Isto!ia
d
. alte diatrive relative'
7) Revlsta peno LCa " van.. " .
la acest sUbiect, publicate III 11mba gIeacli..
COMENTARIILE
SAU
EXPLICAREA EPISTOLEI CATRA FILIPPENI
a celui intru Pirintelui nostru
IOAN CHRISOSTOM:
Archiepi,scopul CoristantinopoleT
OlVIILIA I
Filippen,il sunt din FilippialMacedonieI,
sau cetatea cum 0 Luca.' Aiel vin-
(,M6rea de porfita,femee forte evlavi6stl f?i cumulttl bagare
de samtl, a fost cQrivertittl f?i botezatll.; aic'i mal marele si-
nagogeP) a fost biciuit Pavel)mpreuni1 cu
Sila, aiel judeell.torjf H poftea ea sa iaf'ja de acolo,
ell.c'i se temeaii ,dedenl,?i1; aici :in fine predica, luI Pavel a
avut un inceputstrll.luCit, De aceia el de
di:lnf?i1, sa, f?i cl\. suferit pentru
credintll.: "Ca voue vi s'a daruit pentruQhristos, nu
numal intrll ei :acrede, ci i pentru dMsul apiitimi"
(Filipp. 1, 29). Catld Ii scria aceast1:L epistoUi, el era la Roma
'in legl'l.turl. De aceia qice el: "In cat legaturile mele
s-au fiicut aratate intru Christos in tot divanul, i
la la (Ibid, 1, 13). Sub nurrieJe de Divan
("'P!lttwPWY) el numef?ce tribunalul impara.tese al lUI Neron.
A fost legat, inse dupll. trecere de timp eliberat, dupi1 cum
aratll. ca.trll. TimotheiU: "Intru respunsul (apologia)
I) In loc de temnicerul (Fapt. 16, 14-39). Convertirea lui Crisp,
mal marelesinagogel, s'a petrecut in Corinth, \Ii nn in Filippi
(Fa pt. 18, 8 !;Ii urm.). Traduciitoriul.
2
OMILIA I
mell eel dintel _IDment il-a mers en ' inine7 _ ei
to
t
1
""in au plirasit; sa TIU li se socoteasca lor; ear:l Dom
nul a stiitut -langa mine i m-.a-.intarit". (II Ti.moth. 4;
Hi. 17). Ded legaturiledespre lD oyeplsLola de
fatll, sunt acele de .. dinaintea ante]] lUI apologn: Cum.
TimotheiU nu era 'a;tu.nel, ueeasta e d!n
Intru respunsul (apologia) meii eel dmte1, DlmeIH
mers eu eeia' ce ae sigur ca n-ar fi . scris, .. cl_'i..
ea
ar Ii fost cineva atunc'i de Da.ra rand scr.l<:l. eplstola
aceasta, Time.tl1eiu era eu densul, dupa cum
pa
saJ'ul urmlHoriu: . Nadajduese intru Donlnul IlSUSi ea
" . t' t lou"
pre Timotheiii fara de zabava n V01U nme e a v 1
(Filipp. 2, . . "Pre acesta nadajduese. sa'l
trimit la veil )mlata" (Ibid. 2, 20). dara el a
din legaturi apolearll,,?l \(c'gat,. dupa ceo
' s-a dus la densii. DarlC'daca <}iee: . ',,9
1
me Jertfesc
pentrujertfa'i slujba 2,,,
apol nu 0 spui.'leca cum faptul s-ar fi mdepllDlt deja,
aratfl.n.d .. ca dacrLse va Intimpla el se va bucura. ,,?l
me bucureu vol. eu totl" giee, ineurajandur In intns-
tare a ce1 cuprinsese de frica legaturilor. Cum ea. nu .era sa
m6TI atullcl ecert din ceia ce spune: "ea nadaJduesc
intru Domrtul . ell eu fara. de .zabava V?!U veni la
vol II si earas'f: ea vom remanea
:ro'l cu
1, 25). Dec'lFilippeni'iaei?bl3;,tnm\.fse la del,'\!11 pe ,Epafrodlt
eu 0 de bani pentru el, ca sa afle des pre
den suI cf'ld il iubeau forte multo C1\. in adevi3r 11 tnmesese
banI, r:biar pe densul eand am luat t6te,
am. de prisosit, umplutum-am luand de .la
dit eele trimese de la VOl", eara etl. Epafr?dlt era
Cinat de a atla cele despre densul, se vede chtar de m-
ceputul epistold, unde zice: "Voese sa
ea cele pentru mine mal - virtos .spre evan-
ghelie'l au venit" "nadaJduesc
nul Iisus, ca pre Timotheill fara de 11 vom
trimite la VOl, ea i eii sa mij veselesc
cele pentru vol" (Ibid. 1, 12, 2, 19). "ca
ell" invedereazl\. lUI de a sci cele eu pnvlre la
OMILIA I 3
pare cil. gice: <cll. precum VOl din multa
goste ce avetT eHra mine atI trimis spre a V8 informa
des pre mine, tot eu, ca fSa miL veselesc intelegend
cele pentru voh. DealtfeJiu chiar trecuse mult timp de
c9.nd nu mal trimisese pe nimen! la e1 dupa cum
giee: "cit ore-cand atl intloritl) a rurtagrijaae' mine",
adeel\. pe atunci pe cand au(lise clio el Este in legaturl. Decl
daea ii s'au turburat cand au au(lit ca Epafrodit se Im-
bolnlivise, de nu era 0 personli atat de insemnata ca Pavel,
. cu atat mal mult trebuia ca sll se tulbure cll.nd au audit
despre legiHurile acestuia. De aceia si Pavel ehiar de 'la
irleeput face vorba de legliturl, aratarid eli nu numal
trebuie a se tulbura de aceasta, ei ehiac a se bueura. Dupa
apol H sa .fie in concordie indeamna
.. la: ariitanduli cll prin aceasta ii vor avea cearrlal
mare sigurant1l, ,,?i ea cu u$utint["vor putea birui pe vrl:lJ-
m3f?1. daselllil (lice, nu pote fi atat de.trist
.. ,dea.se -gasi in legaturJ, pe cat daea diseipuli! lor nusunt:
ineoneordie; aeelea accelereazll. impral?tierea, gYllngheliei, .. pe
eand aceasta Imprdecll. Indemlli1ndu-I decl de a fi lncon-.
"cordie, aratand ca C(lllCOrdla se nasee din umilinta; ,ie
adref:jaza dupa aefasta catra IudeH de pretutindenl, carl sub
fohna cref?tinismulul vatama eredinta, iI numel?eeeanl
'. $i ]ucratorl reI, pentru care i'i a fugi
ApoT convingendul:la ce anume trebuie a da atentiune, mal
;spunenduli alte multe rr!ativ la morala :;?i la viata lor
. in genere, aducendu! ladreapta judecata prin expresiunea.
. "Dumnul aprope este" (Cap. 4, 5) cu acea
prudenta proprie luI, de eeIe ce trimis,
:"felitl termilla epistola adueendu-li
Dupa cat se vede, apostolul Iia seris aceastll epistu!aeu
multll einste consideratiune, de vreme ce nicairI nll . se
vede vr'un euvent de infruvtare adresat lor, ceia ce eta
proba Jor, ca nu au datdascll.lulul lor nid un motiv
de Dupa cum am la inceput., aeesta
a aratat dlb caput Ioculul 0 mare destoinicie in eredinta:
ca exempluserviascl\.-ni te!llnicerul. crt acest temnieeriU,
de la un singur semn imediat a alergat l?i s'a botezat
en totl\. casa sa. Semllul petrec-ut . atuncJ, numal el singur
I-a de in&e nl! s'a foIosit singnr, ci Impreunll
') Verbul o.va.&&)).w JUltt in insemnare metaforicil. esteegaJ ell
a l'edoMndi puterile. clara. traducerea justa ar fi: "Ci'I 6re-cand
atl avut puterea a purta grija de mine" (Filipp. 4,10); Tl'ad.
4
OMILTA I
eu f&meia si t6tacasa sa. Daril chiar judecato:il' (01 Cltpt1.t"fj'lol)
or, carl poroneise' de ' -a fi bieiuitl Pavel I?i. . s: ...
mar mult ea mod sineer I?l mel . ?e cum
din - pentru care au trirriis imediat de a pe
apostol, eara dupil aceia te_meau de
deei de n,: numal lor,
Did numal pentru primejdiile pnn care
binefaeerea lor, dupa cum I?i "Ca. VOl .
penilo.I:.
r
ea: la . .. " a.e .
or1 eele spre mea tnmls. (Gap.
4, 15. 16). n-a fae.ut
n.a eu mme m euvent de
de luare" (Ihid.), earrt in alt loe pro-
veniau mai mult din lipsa de timp, de dill ,:
Nu ea d6ra nu grija de mine, qieeici " pen' .
tru ea avut , ""..
1) Acestea i?i noI . I?eiindu-le,
de tipur'i inaintea n6stre, srt dtutam._a .
din epistola de fat1\.. Cum crt Pavel .n IUbea mlllt,e
eert din cele ce spune ': ,;Ca pre mmen! nu am de Un
suflet eu mine care eu tot dinadinsul sa . se grijasea
, . ' " . .... .
de vol", earal?l: ea ve am pre VOl mIDI:
mit, i.in 111el< (Ibid .. 20 .. 1, . !) ..
seiindu-Je, q.ie, de tlpunde .. lublre,
sll. ne aratam vrednieI UDor astfeM de e:x;emple,
gata in tot-dElaUna de a sufe:i l?entru C?:lstO.S. Dara asUl.gl
nu mal este timpul DeCllll
3rt imitll.m cel putin bine-fac:erea
ard6re si niel e1l. daert am dat eleJmosm1l. odatll. de
doue sa eredem ca am indeplinit totul, pentru" ca. in
t6trt n6stri:l nOI trebuie a face binele. Nu DUmalodatll.
trebuie a multami, ci neeontemt. Cel dadl dupa
ce'a- f:leut ..doue-q.ecl 'sipatru de stadn (OOAlXOO<;) se .. de
a mal alerga, totul a' perdut. Dec! noi dacll. am lllceput
eu faptele bune earll oupa aeeasta ne totul am
perdut, totul stricat:' Aseultrt 3eea folosit6re povatrl: :
"Milosteniile i ()redinta sit nu tel (Prov. 3,
3). Nu a gis "fa odat1\. ", sau de doue orl, sau da 0 suta
') Partea moralli.. Trebue a face in tota Tre
bue a averea, i'Ji ca tote relele de alCl lsvoresc (Veron.).
. OMILIA I 5
de or'l, .. ci pentru tot-dauna <srt nu te pll.rllsascll. . 1iee.
nn a gis: sanu Ie pll,rll.sef?Cl>, ci acestea sll. DU te pll.r1l.-
sasea;-; arMa.nd prin fleeasta ell, .. nol'-avem nevoe de den-
sele I?i nu ele au nevoe de nOl, tot odatll
ell suntem datorI a .. .f::tce totul, pentni ca sa Ie poseifll.m-
aeestea. pe eJe, qice, imprejurul gruma-
zulul tHl" (Ibid.), adecll ca dupll. cum eopiil celor bogatl
au seule de aur primprejurul grumazuluI lor, I?i nicr-odata
nu Ie leapada de la ga.t, ei Ie ' p6rt1l. ca 0 proM de
lor, tot ast-feliii I?i noI trebuiea ne ingrMi eu milostenia
in totdeauna, dovedind prin . aceasta ell suntem fiil celuI
induratoriU, care resare s6rele 8M peste eel reI I?i peste eel
bunl deopotriva. Dara eel necucernic'i nu ered ? Ei bine, prin
a:;estea vor erede, daell noI fapte bune, ea ast-reliu .
sll vadll ell miluim pe totI cael atune! vor
I?ci ca nol facem aceasta, im.ita.nd pe .acela pe care noI n
dasealul nostru. "Mil6s tenta giee, I?i credinta
I?i binegice adevtlrata, adec1'Lnu._din rapire,
ilU din cacl aceasta nti 'mal este credinta, nu mal
este milostenie adeveratA. Crl el .daca talhariul este
.de diabolul de a spune mineiunl $i a se jura fali?, nu tot
at?a InSe tu, ei Impreuna6UJ':" milostenia aibl i?i Sa
ne imbraeam deeI eu aC(3astrt pod6ba,- sa f<1brieam aeeasta
de a Uf pentru 8uflbt,peea.t timp suntem aiel', vor-
bese adeca de milostenie, ct'leLdaeli va treee timpul acesta
nu mal avem nevoe de ea. Gum? ApoI acolo nu sunt nieT
sarael, niel sarAcie f?i riic'i Sa nu ne lipsimde
pod6ba aeeasta, pe cat timp suntem copil I?i ne gllsim aiel.
GacI dupre cum copiH leapada de la gat sculele de aur de
'ndata ee devin MrbatI, i?i'l?l pun alta pod6ba, tot ast-feliu
i?i noI, de vreme ce aeolo nu 5e va mai face milostenie prin
banI, ci alt-eeva cu mult mal mare. In cat noI sa nu ne
lipsim de aeeasta, ci prin ea srt faeem a 5e arata dragalai?
sufletul nostru; Milostenia este un bun mare este
un dar mare, mal mult inca, ea este inceputul tuturo)'
l1aci privef?ee cate bunat1\.tl se nase de aiel: cel
ee da eieimosin!l, dupa cum trebuie ada, se invat1'L a deB-
pretui averile, dar a eel ee averile, a taiat deja.
rMllcina relelo1'. Astfeliu ell el nu uuma! ell. face bine
altom, ci sufere, nu numa! ell. prineleimosinrt el a
e31?tigat dreptul de reeompensa, ci i?i sufletul sM devine
filosof, inalt i?i bogat. Gel face milostenie, se a nu
fi admirat.o,riul averilor, sau al aurulul, ear1\. daea a
OMILIA I
unjqZiP.ut ,frumos In clUiHoria I u I spre
cenu, a tl':liat tote motivela de ceartl':l, stada, invidie
de desr.urajare. Clici VOl f;lciyI, cll, tote relele provin din causa
.averilor, ba chiar f;li resbOe multe din causa lor . . bine,
cel ce a Jtdespreyui averile, iata. cli aajuns a se
bucura de linif;lte. El nu se inspl'timanta de pClgutJe, nu in
pe cel ce se imbogayefiCe, caCI .invt'lyat
pe 81 Nu avutul apropelul, pentru
cum ar face' aceasta acel ce a d"veni sarac? Cum
ar f3,ce aceasta, acel ce 5e deSpjlrte de avutul sM /?i'l dli
st'lracilor? Nu face aceasta, pentru caare ochiul sufletulul
luminat. aceste hlJnurI el Ie vaavea aicI, earli despre, . .
cele de acolo, adecli de cate.bunurLseva face nicI
nue posibil a Ie spune. Nuvaranla-nea afarli Jmpreuna cu
feciorele cele nebune, ci va intra i,rilpreuna cn cele intelepte
in camara cea de nunta amirelur, in mani faclil
strl1luCitore,si eu un cl1veatel va deveni mal fericit chiar
de 'cat acel ce s-au petrecut viata in feciorie,
def?i n-a gustat macarcEi.vadin durerile
acelora. Astfeliii..e-puterea IDultl'l. ind'r1tzneal1t
ea introduce in cEii"iu p.ecel ce 0 cunosc. Cl'l.cl
cunoscut;:i. portarilor, earH au in paza
de cunoscuta, ci
. respecta:tr, pe p1\. ' all respectat'ope . tOtl .il
ya introtluce cu curaj, va opune la aceasta,
ci totl se vor da la oparte .. Cl1cId,aca. ea a pogorit pe Dum .
ne(leu pe pl1ment i Taiiiduplec1it ,a,se .face om",._Cu mult
mal virtos va putf'a ridice . peom la cerill. Mare e in
hdever puterea milosteniel! l)acli din mil1\. din iubirea-de
omenI sa fl1cut o.m,b1). inc1\. s-a induplecat. de a
. deveni rob, cuata.t mal mult pe robI iI va introduce in
camera 10cuinyeI sale.
Dec! sa iubim IIiilostenia, sa 0 sl\verim
dupa puterile nostre, nu o (Ii numal, nicr doue, ci in tot
timpul cat ne gtl.sim aiel, ca slt ne cunosca cand ne vom
infl1yoa inaintea dreptuluI judecl1torill. Dacl'l. ea ne
pe nOl, Domnulne va i dadl. ea nu ne
nicY Domnul nu ne va cunoce, ci va (lice "nu ve ciU pre
voi" . lnse, sa nu fie una ca aceasta, departe de nol de a
au(li aceste cuvinte, ci fie a ne invrednici sa au(lim acea
voce fericita: "Venitl bine parintelul meu,
de rriocenitl imparatia care este glititil voue de la
intemeerea lumel (Math. 25, 34). Caria bine voiasca a ne
,OMILIA II 7
invrednici prin Christos Iisus Domalll nostruJ clic'ilul impre
una eu 'l'atltl i cu Duchul sfintsl'l. clivine slava, stapanirea
cinstea, acum' pururea in veciI vecilor. Amin.
OMILIA II.
"Pavel i TimotheiU, slugile lUI IisusChristos,
tuturor intru Christos Iisus celor ce sunt in
Filippi, ' ill1preuna eu episeopil i diaconil, char voue
t,paced.e la, Dumneg.eu Tatc11 nostru .de la Dom-
nul :nostruJisus Christos" (1, 1. 2).
Aici scrie celor egan: ill cinste eu densul, nu
pune demnitaWa lUI de dascaJ, ci 0 alta Masemenea mare.
f,lceasta? Sluga a luI Iisus Christbs se
pesinei nn 'apostol. Mare eu adeverat este i aeeasta dem-
. principalul tuturor bunurilor, de a fi servul lui
Ii.sus .. Chtistos in rflalitate, i nu numal a se numi de forma.
Serv.utluI IiSU8 ChrisMs este cu adeverat slobod de pecat,
el esteservYeritabil al lui Christos al nimanul altuia, fi
ind-cll. de 'altIIiinterea nu ar fi servulluI de ca.t pe jumatate.
RomaiiilorscriinduIi gicea: "Pavel servulluJ IisusChristos"
Rom.;' I; l),eara Corinthenilor lUI Timotheiu scriindnli,
numef?ce pe sine. de ee o1'p.? Nu 0 face aceasta ca
cum ar considera pe FilippenI mal bunl de cat pe 'l'imotheiU,
sll. nu fie; ci mal ales H f;li H curtenef?ce mal mult
de cat pe tOyl eatra caril scrisese, i aplecarea
lor spre virtute. De altfeliu Corinthenilor i lui Timotheiu
urma a Ii se ordona multe, de aeeia rata de ia
autoritatea luI pe apostol, pe ea.nd aic'i nu are nimic a Ii
ordona, afara de acele cAte Ie puteau pricepe prin ei
"Sfintilor intru Christos Iisus, celor ce sunt in FjJippi ({.
Fiind-ea i Iudeil chiar se puteau numi pe sine stint'], Inca
de la cel anteiu chrismos, de cand se popor sfintit,
ales, de aceia a Q.is: "Sfintilor inChristos Iisus", caci
acestia singut'i sunt sfinyi, pe caud aceia sunt necucetnicI
impiI. "Impreuna cu EpiscopH Diaconil" Dar1\. ce
va sll.(lica aceasta? La un singur erau mal' mUlyr
8 m.tn.IA II
Nicl de a nuinit as'ffeliu pe presvitert. Pe atimcI
nu era vr'o deosebire in 'tlUme"clicl episcopul se numia. ,
diacon. 'De aceia scriiI}:lUi Timotheiu (Iicea: "Acestea t6te
de Ie vel spune fraWor, buna sluga vel fi (MAO'; eOll
iltc1:x.oyo.; 'hjo05 Xptcr'C05) lUI Iisus Christos ({ (I Timoth. 4, 6), '"
"Slujba ta fa-o cunoscuta tutulor" (T-q'rOtO:MY[!iv ao'o
'ltA'Y/POqJOp'Y/crov) de cum cl in ad ever era
Episcop ascultl:'kcef spune: "M:1nele In' graba sa
pUI pe nimen!", si earlisI: "Nu til ne]:)agatoriu de sarna
de--darul ee este intru' tine, care ti s:a dat prin pro-
rocie, eu punerea rnanilor preoWoru(I, Timoth, 5, 22,
4, 14),de nid-odaM, nu ,au" chii'otonisit epis-
copl. Dea,semenea clitrli Tit scriind (Iice:
n
Pentru aceasta
te-an:i lasat ' pe tine in Crit, ea celecelipsesc sa, Ie
in dreptt=;z;l , i sa ,aeZl prin eli
ti-am p6roncit
U
(1, mal departe: ,, ))])eeste eineva
fara de ' prihana bar};>at al aces tea
Ie (lice pentru Episcop. Si spunendacestea irriMiat adauga :
"Se clivineEpiseopuluI sa fie , fara de, prihanit, ea
un iCOnorh al luL nesemeFneocaritoriU,
etc.", de ,unde urmeaza,cum am (Iis'ca hi vechime pres-
viteril se numial.'r episcopl diac,OD! , anul Christos, precum
episcopH se numiau presviterI. ,De aiel vine c11 asta(l'f
multI episcop! scriind gic ,:impreuDt\ :'cupresviteril' cu
diaconiI (m.l[L'ltpEaoo'CEp(P 'Xo:t oovoto:i6v(p). ' Darli ,maI inc6ce, in
trecerea timpuluI, s'a dat numele sM
propriU, episcop, eu
episcopil, gice, eu diaeonil, i pace de la
Tatal nostru i de la Domnul Iisus Chris-
tos". Dar11 de ee 6re in niclo el nu se adre-
'. saz1\. clerulul? De ce nu, nid Romanilor, nicl ' Co,:,
rinthenilor, nicf Efesenelor, ci in comun "tut1,lror
credincioilor, sau pe caud aid scrie clerulul ?
Pentru aceia, cli clericil trimisese 13. el pe Epafrodit,
voiau a avea despre apostol, cu un cuvent
il s-au folosit de aicl. meu,
gice, intru t6t:l pomenirea (Stih. 3). In alt loc
scriind (Iicea: "AscultatI pe votri i su-
punetl' lor, ea i1 privigheaza pentru sufletele v6stre,
OMILIA II 9
ca eel ee vor sa dea sarna, ca eu bueurie
sa facit, eara nu suspinand ". (Ebr. 13, 17). Dec! daca a
''SUspina provine din reutatea discipulilor, apol a asculta
de invlltM0rl provine din progresul ce H fac discipuIil pe
calea adeveruluL luI gice, intru ,
t6ta pornenirea adec1\. cade ca.te-orl 'm'i amintesc
de voi, pe earli aceasta 0 face, fiind-ell
cun61?ce la multe bunur]. sllivesc pe ,Dumnegeu,
gice, me rog. ' deprins a ve ' indeletnici
cu virtutea, aceasta , n,!.i ., pote fi un motiv ca eii sa conte
nesc 11 me ruga peritruvoI,Ci "multamese lUI
intru t6ta pomenirea pururea intru t6ta ru-
gaciunea mea pentriri ,YQlt21t.cu, bucurie rugaeiune
facend". "Pururea cand rn11 rog. ".01,1 bu-
curie", crtcl se p6t&,a ' 0 face aceasta i?i cu
precum de ex:' caud ,(lice in alt loc: "Ca din rriulta sca.rba
i necazal inimel ' :;:tIll scds voue cU ,I?ulte lacriffil"
(II Corinth. 2, 4). " ,', ' " '
"Pentru impartii,irea (Joice, "intrtievan-
ghelie, din ghia, pan a acum (, (Stih.5). ' AicI
ceva, marepentru incli forte-' mare,
ceia-ce ar fi putut- marturisi cineva de apostoll evaiighe-
<Nu ingrijit'f llmrialde cetatea ce vi sa Incredintat,
(lice, ci totul facet! spre ,a fi a'f ostenelelo,r lnele, "
tEnd presentl in tot locul,conlucrand luand parte' activa
cu_ minejp predicamB<1, nu pe un an numaI, nicldol sau
trei, ei pentru totdeauha" din <;1iua in care at! cre(!ut
pan a ast11(II, in atI cucerit bunf\. voirit11 a
apostolilor . C11el cum unia fEnd in Roma il pa
rasau, dupa cum ,<lice: " "S?ciU aceasta, ea sau intors
de la mine Asia" "Damas m-a
lasat", "intru'resimnsul meu eel dintel nimen! n-a
mers cu mine". (UTimoth. I, 15, 4, 10. 16), pe cand a-
chiar fiind departe de densul iI durerile,
trimitend la densul, servindu'l dupli putere, cu
un CU7ent nelipsind eu nimic. eNu numa'i acurn, Qice; ' Ci
tot-deauna in tot modul mat! ajutat.) Dee! aceasta
insearnnli cli H luau partea activa la propagarea evangheliel,
cacI pe cfind el predica, eara tu pe eel ce predicrt,
e cert de aiel cli tu te eu densul la cunu-
nile acordate. De altfeliu chiar in luptele olimpice cununa
71528 4
La. OMU.IA.lI
uu este 'numal a ,luptatoriulul', a instructoruJuI, a.
celul ce J,a. servit, si cn un cuvent- a tuturor celor carl
aif -contribuit de au pe luptl1toriu.. cer-ce-prin'
diverse exercitH corporale au'"'C\"Jn"tiribuit la imputernicirea
luptatoriulul, sigu!"' cl1 se fac
aceluia. ,in resb6e nu ,numal comandantul dupa al
,,earuia plan ';t"'lfOst biruinta ci I?i
caril I-au servit sunt de a pretinde sa ia par.tSl
la trofee I?i la_elava, c'acel ce prin serviciuJ lor au luat
parte cu Jupta. Nu e putin,)ucru a plitea sa
serviasca cineva pe sfiiitl; " ci de a apoI e chiar
m!M"@:rcacI ne aceastarecompenseior.cu-
venite lor. De exemplu : a' cineva averilepentru
consfintit pentru t6tl:l viata sa luI , :puin-
neQ.eu, exercit1l: orl-cefapta buna, cea mal mare
seriozitate crivint,e, '. in ideI si pana
in fine ' in cale ' mm: ,mic! mi$c1ir'i a luI?" Ef 'bine, e
posibil fara .;.casa ',arl1fi' ,pote 0 astfeliU de exacti-
tate sel'iositate; mcompenseloj: cu-
venite lul. Cum in,se'7: D,acail eu cuventul cu
fapta, rlaca Il manga'i,,: dactV'i vel acorda viete!,
i dacll. H vel setVi)u ,:iqtul, caeI cel ce
aceJ,.cdrum anevoiospe care el caIatoresce, tu vel it A,st-
,feliU ca. daca admiratlpe ce'i de prin pB eel ce
s-au ridicat in pe cel de prin bJseriGI; ' ca-,
riL&!i ajuns la daca, gie, 11 admirat.'l, i?i in
timp pentru .. ca departe mult
de el bine, posibil ca .t vOl sa ve impll.rtait'f cu
i?i-'I vBtl"11jnta. De altfeliU i?i aceasta
e dirL.iconomia filantropia lUI Dumne(leu, ca pe cel Ie-
dihi nu pot aspra sa-'i
conduca pe alte c1Hy,';;'i Sao] puna inra.ndul celor-l-altI. DecI
aceasta Pavel cum (lice: ,,0& '
de vreme ce gintile sau lntru cele duchov-
ale lor, datorl sunt intru cele trupec.I a
Ie sluji" (Rom. 15, 27). ' eMT daca Dumne(leu im
paratia cerurilor in schimbul unor lucrurI micl neinsem
nate, apol l}i servi'i sel trebuie a transmite altora cele spi-
rituale inschimbul celor micl simtitore, mal dreptul
(\icend, el este care acorda pe unele pe altele. Nu pot!
posti? Nu potI a te isola de lume? NupoVi a te culca la
pament, nicI a priveghia nopti!e? E posibil inse de a lua
plata pentru t6te aces tea, de i nu Ie-at faeut, daca vel
OMILIA II
11
c?mbina .lu?ru,rile de altfeliti, daca vel sarvi pe cel bolnav
neputl.nclOs, da?a vel. aju.ta,-vel procura repaus
vel alma durenle dm tote aeestea. oAcela a C3.:-
yut lupt.andu-se, a 10vlturI grave rane, eI bine, tu
sdr?blt Cll ma.nile in-
0 sudorea ma.ngae, -incurajaz1i in
fine t)ufletul
o
lUI cel sdrob!t. DeC! noIservim pe stint!
astfellU de de cli yom
la .pla.t:lLlor. Aceasta a <;llS l Chnstos: "Facetl-ve prie-
nedr8ptateI .. ' ca sa va primiasca
pr,e , VOl cortunle cele veclnice" (Luc. 16, 9). Ai ve- '.
devlll" partal acelo!3.? nDin g.iua dinteI, (lice,
p;ana. <Nu numa] pentru cele treeute me bueur .'
9-
1ce
,01 l cele viitore, yacl din. cele trecute eu ju: '
vlltore. . j)Incredmtat fimd de aceasta)ca "
a mceput mtru eel bun 11 va sa.;
paM g.i ua .lul IisijsChristos II (Stih:--' 6). Pri-
. den:. ti ,e,: moderatiune, cad dupa
de
o
denf?ll luerun }nan, apoI ca nu eumva sa
cada, ll1 ominec'i, iinediat H invata ca ata.t eele
cat ' saJe' atribuie lui ChriRtos sUn
.. e.l, ,puna nadeJdea. Cum? Apol el n-a <;lis
dupa vetI termina , ci "Gel
VOl. eel bun, il va sa Ii
nu I-a lIPSlt pe lor de in
fapte.lor bune, Cael ;a (lis: "Me bucur pentru
vostre intru evanghelie
U
, adeca ca si den.
cu. spre fap"
tel or, .bune '. ill.Cl . nu a 11S ca succeRul este n umaI aI
lor, Cl antelO pnnclpalminte este a1 luI Dumnedeilca"l
la , ins81 aceasta, eli
. lOtru
o
bun, it va saveri '
pana 1a Q,lUalm IlSUS Chnstos , adeca ca cel ce a in-
ceput Dumne(leu. Nu numaI pentru VOl dice judec
C1 f?l cel vor ii dupa vOl, tot' ga-
tot .ludec, nu este 0 mica, de a avea
cmeva pe conlueratorill f?i ajutMoriil in faptele
cele bun.e, CaCl daca el nu este partinitoriti - cnm nier nu
- Cl la eu care cineva saversasce
apo.l e cert cll. no! suntem causa cll I-am aLras' spre
nOlo Cu Chlpul acesta nic'i pe nu-i-a lipsit , de laudele
i2 OMILIA II
cuvenite lor, pentru c1\. daett 'aL lucra simplu,
nimic nu ar fi EiiIli't tOtl ' omini'f' in fine '
sa in fapte bune, ' ca pe
petre sau lemI1.e.,l nu ar mal cere conlucrarea nostre.
Prin mm:g:e caiid el qice c11 Dumneqeu va este
tot spre lauda lor, CaC! prin neclintita- in
faptele eele bune, au atras asuprali Charu1 luI Dumnegeu,
ca srt conlucreze eu H spre a birui natura-'omineasca. MaI-
i:)ste apo! si cj "altll. laudll., aded\. ea , tmccesele_lot sunt de ... o
naturrt, in ca.t ominecI, ci mar pre sus
de natura omineascll., de sprijinul lUI
Dumne(leu. ca.nd nicl pote fi
vr'un necaz sau obosealrl mare, ci trebuie numal ea eel ce
tote acestea cu'''inlesnire, sa alba euraj,ea uuia
ce sunt ajutatl de' e1.
"Preeum im'f este mie ell dreptate aeeastaa
eugeta pentru pentru ea - v/j ' am pre' vol ib
inima, i in legaturilemele,i in r/jspunsul i adeverirea
evangheliel, eu mine impreuna partasl darulul vol
(( (Stib: e1 arata 0 0
mare poft1\. pentru de vremee.e -iI avea in inima sa,
cacl chiar in legMurl fiind i}i in tp,mlHta el de
Nu e putinll. Ifl,\lda: pentru daca -H se arata 0
de mare dragoste, fHnd cll. dragostea sfintulul Apostol
crttra nu era isvoritll. din niscareva idel preconcepute,
ci era resultatull1nor judeclltl i}i drepte, Astfelill cli
a fi cineva ' iubit de Pavel cu atata ardore, e 0 viedovadrL
ca unul ca acesta este cu ' adeverat mare l?i miracuJos.
in respunsul i adeverirea evanghelie'l Ci , (lice. Dara' ce
pote fi de mirare dacll. chiar l?i in teII!nita ii avea in cugetul
seu? eNicI chiar in timpul cand me gasiam inaintea divanulul,
(lice, i}i ca.nd eu me justifieam, vOl nu lipsiatl din eugetul
meu, pentru ell. amorUl duchovnicesc este atll,t de tiranic,
in cll,t nu nicl-odatrt, 'ci' pururea are in suflet
pe cel ce necontenit, nu permite a
se atinge de suflet niclo scarba sau durere:' CrtcI pre cum in
cuptorul Babilonulu! in timp ce se ridicase vapaea acelJ, ..
m:1re, 0 roua recoritore impresurase pre acel fericitI coeonr,
tot astfeliu dragostea celu! ce iubei}ce este placut luI
Dumne(leu, stapll,nind sufletul indeparteazll. O1{ce flacarll.
spiritual1l., recorel?ee eu aeea roua miracuI6s11.
adeverirea evanghelieI Ci, (lice. dar1l. legMu
rile sunt adeverirea evanghelieI, dara ele sunt justificarea
OMILTA II
13
apostoJuluL cum aceasta? Lucrul e simplu de tot. Apo} '
dacrt e1 ar fi _fugit din legaturf, ar fi fost credut de-inselMoriu .
ca.nd tote Ie rabda, legatu!l,' i}i temnhll ne:
cazurI, pnn aceasta probeazll ca Ie sutere tote acestea nu
i,l ,El
ntru
vr'un motiv omines?, ci pentru Dumne1eu care vede
I?" mmenl: nu oar fi preferat pa.na
sau srt l?l .la. asupra- capulm seu atate.lt. pericule, ..
mmem nu ar fi pnmlt ca sa se loviasea de un astfeliu de
!mpll.rat, ca Neron, dacll. nu ar fi avut in videre pe un alt
Implirat cu mult mar mare l?i mal puternic. dar ade-
veri rea evangheliei au fost Jegliturile JUl. Darll. tu privesce
cum apostol ul flir1l. vre-o osteneala mare tote lea intors in
invers, ceia ce deni}iI credeau de neputincios, sail slab,
dem.n mal mult acusat, aceasta tocmaI el 0
adevenre a evangheheI, pe cand daca nu ar fi fost asa ar
fi fost cu slab, neputincios demn de acusat.: Apol
lui -catra denH nu era ceva intll,mpla-
torm, Cl resultatul uneI seriose. Si pentru ce?
.ca . yearn pre VOl, (lice, in cuget , In legaturile
me!e l J,ustlficarea mea, pentru ca impreuna cu mine vol
suntetIpll.rtai}l -:darulul. Dara ce--vta sll. (liM aceasta?
Ore darn] acestuL.apostol era, ca el sa fie legat, alungat i}i
srt . mil de ' lleajunsurl i nenorocirI? Da! "Destul
este darul 'meii, }ice, ea puterea mea intru
se DeC! eu me voiiil.allda mal
mult intru (II Corinth. -12, 9). mal
?eparte: bme voese intni
mtru Fll?d-cll. ve ved pre vOl dovedind prin
fapte vlrtutea vostre, totodatll. partal acestul char cu
mal mare buna cu dxept cuvent me g-ll,ndesc la-
VOL cel ce v'a incerc3:t pre VOl, i}i , ehiar ve cunoi}ce
pe personal, precum suecesele vostrej ell. fiind atat
de aeparte de nOI, ve grll.bitl' a veni in ajutoriu ca
nu O.umva sll. mr lipseasM ceva in neeazurl
parotai}I pentru evanghelie, i nimic
mal putm de ca.t nune, care me g1l.sesc in lupte vol carl
ata.t d? departe; e1 bine iatll. cao sunt drept ca.nd Ie
m1\.rtunsesc tote acestea. Darll, pentru ce ore nu a (lis
"parta.l" ci lI
eom
partal"? Chiar eu insu'mI sunt
partai}, Q,ice, in alt mod, "ea impreuna parta m/j fae
Ci (I Corinth. 9, 23), adecll. stt me fac
bununlor hotttrite i}i fligll.duite prin evanghelie. "Ou mine
14 OMILIA II
. ctarulul VOl fUnd", ceia' ce
atieverat c!i este miraculos, ca toti sa se gasasclfdemnl de
.a:ceasta. lnse, eu inca de la inceput am fosCcoItvins, cll.
VOl ve1!P1i pana la fine. Nu e posibil ea un inceput:i'tat '
de stralucit sa se sa se nimiciascll, ci se
tot-deauna cu fapte marl miraeul'Ose. --
1) Dec!, fiind-ea e posibil de a se cineva de
char in alt mod, ve rog ,)1oi sane sau
bine gis, ispite suparar'L C:lti din
eel present'l, sau pote cbiar voiti a ve din
bunurile fagaduite impreuna cu Pavel,puteti a 0 face aceasta
cu daca yeti voi a lua asupri:\,ve ingrijirea celor
eu mijlocele ' v'ostre, dacll V'f3t't ajuta i yeti veni
in ajutoriul celor ce patimescTele- penttu Christos. AI vMut
pe fratele teu in ispita? Da-llllllna de ajutoriU. Ai ..
pe dasealul tim JupUlnduse? Vin1l.j lll'ajutoriu. .Dara ni-
men'i nu este qic'i, in positIunea lUi Pavel.> -A:st-feliu
judeca muni Nimenlnueste in positiunea
de va16rea lUI Pavel, aeeasta eU"ca este,.
insll "eel ee primece proroc,In.nuj:rie de proroc, pla ta,
proroculul va 111a", Qice (M;atb. 10, 41).J:fu eumva pote aceia
erau pentru eli. conlucrau eu Pa\fel'? NU "de aceia, ci
pentrnc}\. er(j.u cu Pavel, luamr- asupra sa
evailgbelieI. De aceia.Pavel era.einstit, fiindea p1:'l. timia
to!,ul pentru nu estein d,y,.}Ht!6rea
lUl. Pavel, ba mca mel macar cilt de apropiat de acel
fencit, lnse predica este acum, ea atuneI. Aceia
au '1uat parte eu densul nu numal pe c:lnd se gt\.sia in Ie '
gll tur'i , ci eh'lar de la ineeputul predicel lUI, .cael ee
spune el: "Ca i VOl Filippenilor, ca la inceputul
evangheliel, cand am din Macedonia, niclO
biserica n-a fi:lcut eu mine in cuvent de
dare de luare
j
fanl numal vOl singurl" (Filipp.4, 15).
Chiar filra ispite, el ca dascal allor a avut multa ostenealll,
privigbere, obosealll in cuvent, infruntarf,
altele de acestfeliu pe care el gilnie Ie avea in Mgare de
sarna, in interesul mantuireI lor. Apo'i t6te aeestea sunt
mie! 6re, de a suferi clevetirile iesite din mil de gur), tart\.
ca el sa se ingrijasca de densnl?' Val, ce voiu face ?MII
1) Partea mOl'alii. Cel ce nu se considera pe sine ca primind
totul de la Dumnegeu de la el capatand mil de buniltat'l, sa nu
dea eleimosina. (Veron.)
OMILIA II 15
g'lsese amenintat In miJloeul a doue luerurJ: voese pe deOparte
a VEl in a ve s1' ruga spie a. veni in .
ajutoriul sfintilor luI Dumnegeu, inse' mil tem--ea nu eumva
s11 b1inuiase11 cineva e11 eu gie aeestea nu pentru vOl, d pen-
tru aeeia. S11 inse, dt nu pentm aceia vorbese, ei pen-
tru voi. daea yetI voi sa apol ebiar din aceste
euyinte ve voiU eonvinge. ee VOl avea, nu este
tot __ una cu al acelora. Pentru e11 yo! daca apoI
de aeele lucrur'i, de care eu dupa aeeasta, de voe sau
tara voe, ve lipsi, pe ellnd eeia-ce luatl: e eu mult mal
mare. Sau p6te nu ve gasiti' stiipllniV de asemenea eredint1i.,
c:lnd vo'i dati eleimosina? E't bine, dae1i nu credetl aceasta,
apol mal bine voese ea sa nu mal datL Daea eineva im se
"'g1i.se>J.ce st1i.p:lnit de astfeliU de eredinta, ea adecael va
lua mal mult de cat a dat, ell. va mal: mult, ell. :va
fi reeompensat cu rr.ult mat--mult de cat a dat, apol sa nu
dea. Sail pote crede crt faee , placerea celul cepiiIne$ce;
e1 bine. atuncle mal bine sa nu dea. Nu a.eeasta eprinci-
paluLpentru mine, adeca de a brani pe stint!' dlClclliar
daca nu vel da tu, se Va gasi -Un altul. Ceiace eu voese;
. este ca prin eleimosina vol st\. aveti m:lngMre pen-
tm iet"tarea pecatelor, eara eel ce nu da cu aceastl:'t inten.;.'
tiune, 1IU va avea m:lngaere. A face milostenie mi
a da In mod simplu, ei a da eu bunt\. vointa, eU 'bucurie .'
n Nu din mahnire satl din sila, qiee, ea pre diititorjul
ge bun a voe Dumneg.eu" (II COrinth .. \\ 7).
eineva nu dll. ast-feliu, sa nu mal dea, c1iel aceastanu
mar este eleimosina, ci paguba. Daca ded, f.ltiti ell. VOl
Gatiga nu aeeia, el bine, aflat'i vostru' vafi
eu mult mal mare de cat ceia ee ati dat. Aceloraprinelei-
mosina Ii se brana corpuluI, eara voull .prin
aeeasta vi se aduee ferieirea sufleteasea; aeelora nu li se
iarta nid unul din pecatele ce le au, pe cand voue vi se
impedeca zMlhnicesc multe ispite. S11 partieipam decl, la
luptele lor, pentru ca sa pritem participa Ja reeompensele
aeele marl fllgMuite acelora. Cel ce adopt11. pe Rege buna-
6r11., nu se atllta 130 ce are ada, pe cat la ce ' are
a lua. Adopta tu, decI, pe Cbristos, vel avea multa
folosinta. a te face lUI Pavel? Si ce <!ie
eu lui Pavel, c:lnd Christ os este eel ee a primit i Pentru
ea s11. videti ca eu t6te acestea in interesul vostru,
iatt\. ca nid nu me iogrijesc de repaosul ace lora. Dad!.
vr'unul dintre biserieel: in nu
are nevoe de nimie, cbiar de ar fi sfint s1\ nu dar, ci
16 OMILIA JI
preferll in locul s8U".pe ,oo[r'unul care ar fi -sc1tplitat, chiar
dacrL n'ar fi p6te ata.t de cemlalt. de ce
ell, Christcs duplfenrn i gice : "Cand
facI pranz""Saii cinll, nu chema nicI fratil
tel, nicI rudele tale facI osplit cheama s11- _
racil, orbH .. , carl nnpot sa'tl
- intorca" (Luea 14, i2-14). EI nu a <;lis de a filce binele
acesta cum cuI s'ar intarnpla, ci eelorflarna.ng't, celor
inpetat'i, celor goli, celor streini, si , in fine cel,or ' 'carl n-au
Did o::LVe re.Nici nu a gis numal 'am fost hr"apit, .ci f1:1-
mand fhnd am fast hranit "ca matl veglltilamal'ld,
gice, i 'ml-at1 , dat de 'a'in
l
' !I!1ancat" (-Math: 25, 35).
MerituL, de a fi ajutat' este indo]t, pedeopatteea eflarnand,
eara pe de alta clie sfint; caeL daca, trel:iuie ahrani pe orI-
cine care e m.rnand, cu aM-trnai mult inca ,cand celee e
flamand e si daca ar fi si sfint,inS8, nuar avea
nevoe, atuucl miM, cacI nu al nicr un dE) aicl-, fiind-cl:l.
nier Christosnu a dis asa. D'ir apoI nicI'ilU pote fi numit
snnt acela, caretraiei?ee 'io inca eleimo-
sina. Al' vMut canu .vi sa spus .. acestea numaicu scop de
eai?tig uricios, dell un scop de folositori!i voue'? AfL
dara hranei?ee ,pecel ee e flamaiid, ca s1\ nu fiI tudat hrana
foeulul Gheenel.. Cand saracul mananca din masata,el sfin-
tesce 8i cele ce mal aL Gandescete cum acea v Muvll, a hra-
nit pe' Elie, 'riil atata I-a hrinit ""peel, pe 'cat easa pra
nit, nu ata.ta a dIJ.t pe cat a luat. , AceastaB8 .
astlj,gl, i?i inca cu malt maY multo Nu o. ;',vadra nid
.... un ulcior deuntdelemn, inse ce? Recompensa va
fi de 0 sutll de or! mal' mare vec,inicrt, ' Mila lUI
Dumnegeli devine hrana acea spirituala, alua.tul acelcurat.
Aeeia era vMuv1\" i fomete era pe atuncl,dat'ii nimic din
acestea nu a impedecat'o; avp.a cQQ.il, i?i nid aoeasta n-a im-
pedecat'o. S-" facut ea en vednvacea care a
'pus in corbana cei dol 'filer!. Ea nu agis in sine : Ce voili
primi de la acest om, caud el ' singar are nevoie de mine?
Daca ar fi aVllt vr'o putere, nu ar fi ajuns el sa sutere de
fome, ar fi alungat seoeta carene bantue, . ar suferi
eli Sali pote ca e .vinovat Inaintea luI Dumne-
Nimio din tote na, .. acum,
ce bine esLe de a face bllle cu tot1\, slllcentatea, eara nu a
ispiti cu curiosit,ate pe eel ce sutere. Daca ea ar fi voit sll'l
cereeteze eu curiositate, ar fi ezitat i?i nu ar fi cregut. Tot
OMILIA III
17
ai?a i Abraam, daoa ar fi voit sa ispitiasca cerceteze eu
curiositate nu ar fi primit pe inger!. Cel ce ispitesce si des-
cose--pe al+"u nu va reusi nie't-odata in lucrurI-marr ci Hla]
".. ,
ales unul ca acesta devine un ini?elatorii1 . ordinar. cum
se face aceasta, eu ve voili spune. Omul""ev]avios nu voesee
a. se ca- evlavios, nu ' -'i?f schimM purtarea 'luI
dill chlar de ar .urrna sll, fie pe cand -ini?e-
ll1tonul, ea upul ce faptul ea un ore-care,
se imbraca cu haYna exagerate. Ai?a
ca, unul fllcend bille chiar i?i eelor parutY neevlaviosI, se pune
aillturea p,8cand eel ce cerceteaz1i. ispi-
tei?ce pe cel credutl de multeorr se g1\sesce alll,-
turea eu cel ,aeeia, ve rog ca tote S':l Ie fa-
cem cu sinceritate sufletulul. "Tot celtlia ee
cere de la tine, gice, (Luc. 6, 30) i?i in alt
"Nu cruta (nimic) pe eel dus la morte"
(Prov. 24, 11), de cel, ma't:multr din cer condamnatl sunt
doveditl ill fapte nHe, gice "nu cruta nimic";
In aceasta ne yom faceegalf eli Dumneg8u, ast-feliu yom
fi vrednici de admirat, i?i numal ai?a ne yom bucura de veci-
nicile bunatatl, carorafie a ne invrednici, prin charul sifi-
Jantropia lUI lisus Christos ' Domnulul nostru caruia ' 1m-
... -. - .". , , .
cll: TaM.! I?icu sunt, se euvine slava, stapfi-
Dlrea i?l emstea, acurn pururea in vecii vecHo!". Amin.
Ql\HLIA III.
"Ca ' martur imleste , mie Dumneg.eu, ca iu-
besc pre voI-top intrudragostea lUI Iisus Christos.
de aeeasta rog,ca dragostea vostre inca mal
mult sa prisosiasca Intiu intru t6til. pri-
ceperea, ea sa ispititl VOl cele de [610s, ca sa fip cu-
rat
f
.i fitra de sminteala in g.ina lUI Christos, plinl
fiind de rodele dreptatel, care sunt prin Iisus Christos,
spre slava lauda luI Dumnegeu" (cap. 1, 8-11).
, Apostolul nu ia de martur pe cacum n-ar fi
fost creQut, ci 0 face aeeasta din dispositiunea cea mare ee 0
avea fat!l. de deni?if; indemnandu-'i de a crede i?i a se incuraja.
18 01)l1LIA III
Fiin<!:ert a crt iI s-au 1m prtrtrt!?i t Cll -den suI in evanghelie, a poI
ea sr.L nu creacll1 iI crt de aceia. H irrbe!?ee earrt nu
de aceiaaadaos imediat intru dragostealul
Christos fJ're),r'J./X'IOt<; XptClt(5). Dar ce lnseamnll aceasta?
Adec111nloc srt <!ica duprtChristQ' fiind-cll
fiind-crt peChristos, pentru dragostea cea dupa Christos .
samll cll nu a (lis,saunu a exprimat cuventul dra-
goste,p,rin yorba obiclnuita ci .prin 0 alta mal fer-
m,nte: XptClto5" ca cum flarA ea ar fi voit
91Crt "cl1. prin afinitatea: Yos,tre cea dupa Christos, el a deve-
nit acum ca tatrtal YOsti'lH. Cu adeverat ca servilor lUI
ce;or veritabiH el Ii 'acordlldragostea prtrinteascrt (cmAd:(x')(J.),
dragoste incontinllu,. Cu acea dragoste, (lice, ve
iu.besc pre CH, cum. pare ca ar (lice: Ve iubesc pre
vOl, nu co dragostenaturala, ci eu 0 drago$te mal ferbinte, '
cu dragostea cea dupa Christos.'J "eil ve iubesc, (lice, 'pi:e
vol totiW; , "fiind-crt de iubit. Nu .potsrt
exprim eu cuverit1l1eeia .'.. ce eli ve dorese I?i cilt de,mult
ve iubesc, pentructi nn ,este posibil. De aceia las aceasta
lu'i Dumne(leu, care cun61?cecele llluDtrice" ale
ar fi voit <la-I lingul?i:lsc1:\;n,uma'i, nu arfiJuat, pe
de martur, ceia ee. nn arfifost farll pericol daca ofa,cea.
de tile rog, ea Inca
mal mult sa prisosiasca." Acest fapt e un bunfarktnar-
gin), pentru cll privel?ce 'CU1TI: pI fiind iubit de
mod, doria inca sa. fie iubit mal multo Cel ce iube$ce pe cel
iubit, niclodWtanuvoel?ce' a ,se gasi lipsit de
cll. pate suferi ca vr'o pedeca iubireL Pavel vo-
el?ce ca iubirea lor saremfina pumrea, ba Incll sa
si prisoseascll. nNimijnul . nirriic sa nu fit! datorl,
tara numal eu ;;nul pr-e altu]" \lice (Rom.
i3, 8), ceia ce inseanina ell drag os tea nu se pate masura
nid nu are hotare. "Cil dragostea v6stre, inca
mal mult sa 'pfiso'siasca. 11 CUyen-
tulUI: ;,inea mult sa prisosiasca" I?i a,pol ime-
diat adaoge: "intru i intru t6ta priceperea II.
EI nu admira prietenia dragostea intfimplatore, ci aceia
intru cunotinta, adeca nu ace a dragoste pe care 0 avem catrll
6meni'i, cael atuncl nu mal este dragoste, ci racealll inde-
ce inseamnll" Intru cunotinta "? Adeca vElnita in
unna une'i seriose, in urma unul calcul orecare I?i isvo-
rIta din sentiment. Sunt unia carl iubesc fllra reson, la in-
OMILTA II!
19
tamplare, inse astfeliu de iubirl sunt sec'is[- fllrll durata.
"Iotru intru t6ta prieeperea, ea sa is-
pitiP vOl ce]e de foloS'JI,; gice;'adecll cele care sunt. in
interesul Etl nu vorbesc acestea pentru mine, ci
pentru .VOl, CaCl- me tern ca nu cumva sa ,se corupa cineva
depretmsa dragoste a ereticilor. La aceasta face alusiune
aiel. , ce spune el aid: zic aceasta pentru
mine; ,ci ?a. s.rt vOl adeca nid 0
srt ,lil'! chIar de ar fi venitll sub forma dragosteh.
Daracum de qice el in alt loc: nDe este eu putinta eu
sa in pace
ll
.(Rom. 12, 18) in
pace, a gIS, adeci;! nu astfeliu sa ve in cat sa ve' va-
tamati ptin aceasta iubire, pentru ca dice: Daea ochiul
te pre , pre e1 '
de la 5,29)." Ca sa fitl euratl,
, l ,fa 1 a de pentru de multe-orl prie-
tennle vatl'i ma pe multI ,; dacll pe tine nu te vatama
nimic,cela,l'alt inse iotimpinll pedid. "In giua luI Chris-
adeca sa V6 atunc! si fllra sa fi smintit '
, fiiod de r6deledreptatel, eare sunt
' pn.n"Tlsus Chnstos, spre slava ' i lauda lUI Dumne- ,
(I,en , adeca impreuna cu .cre?inta I?i viata
1?1 ,Il
u
cun: ,sar llltampla, Cl pIma de rodele perlti'u .,
.. cil. f1" pOSlb!l de a fi dreptate, lose nu dupre Christos"
0 simplu virtuosll. "Care sunt prin
IISllS Ohnstos, spre slava lauda lUI Dumnedeu" .
, ',. paJeca ar <lice: ca etl nu
::;Iayamea, C! de slava lauda luI Dumoedeu.l> In mu1te '
loc,:!l'j inse, sub denumirea de dreptate e1 milos-
tema. Sa nu ve vatame, \lice, dragostea catra
de folos, nu cum va, fiind-ca pe cutare, sa
ca(lJ. Voe?c ge sigur ca dragostea v6stre sa sporiascl'i, 1nse
nu ast-fflIu In cilt si;l. ve vatame. nu voesc ca aceasta
srt fie creQ,uta de vol din ci sa daca nOI
spunfm bine. ca el nu qice: ca sa preferati pe
celo ale nostre
ll
, ci "sa. ispitiW'. APOl nid nu 'a 9is pe
cnu VEl apropiat'i de cutare personii. ci, voese ea dra-
, goste.a v6strtl sa fie spre folos, eara nu sit V8 afiatl
saton. Este in ad ever 0 mare absurditate, de a nu
dreptatea pentru Christos "prin Christos". Iatrt decl
20 OMILIA III
aiel particula, prin. datll., ,aiel peChristos
':pa..-pe un' servitoril'l al luI Dumne1eu? Sa nu fie. Die
acestea, nl.1",cu 'scop de a fi laudat eu, ci pentru ca
se slaviasca, adeca nu c'aut drept.atea mea, nu_me gan-
dese lao eleimosioa pe trimis'o, ci la sla-va_
ce -sa cade ase adace lUI Dumnedeu. ' Acesta e sensul
vorbeI, fiiod-cl:l. Pavel n;lmele de dreptate in-
eleimosina.
"V oese Sa citl> vol fratilor, ea cele pentru mine,
mal virtos au venit, in cat
legaturile mele s-au, facut aratat
El
intru Christos in
tot divanul, i la cel-l'altI latotlll, (Stih. 12 Era
firesc lucru, ca augind iI ca el este legat, sa se intristeze
sa creada crt din aceasta causa s-a,Jubrerupt predica evan-
gheliei. lnse ce face el? Imediat aceasta banuiala,
ceiace e dovada iubirel: luI catrl:l. ,' densiI,arl:l.tandu-li cele
relativo la den suI. Ce spui? Al fostlegat,a,Ifost impedecat
in acti vi ta'tea ta a eUIU de Qic'f cil t6te acestea
au contril:iuit la spoFul"'evaoghelief?' " In cH legaturile
mele, ,2Jce, s-au faeut aratate : lntrll , Christos in tQ,t
divanu)." aceasta nu numal' cl:l. nn a inchis gura, celor-
ca i-a spariat, ci tocma'Ldin a:ceasta causa inca
mal mult se incurajau. Cl'lcl daea . cel' ce sunt!lEi langa
prin urmarealaturide ,pfirrmjdiile prin care eu
trec,!?i nu numa! ca cu nimic fost ci Inca
mal mult curagiu au apOlyu. atat maI mult VOl
trebuia a ve incuraja. Pentru el:l. fi suferit lega-
turile pe tacute, nu arfi (lis nimic" era firesc ca ,il
Iucru stt-l faca; acum legat" ioca cu
at11t mal mult ' se ,iocuraja, pritiaceasta-' li-a dat lor
mal mult curaj, de cM daca nu ar fi fost legat .... "Dara
cum 6re legaturile lui s-au raeut ' maX virtos spre .. ,sporJul
evanghelieI? Dumnegeu, (iiee, a .ieohomisit lucrurile
ca sa nu se ascundl1 legaturile mele, ca 113gatUrl' in Christos,
sail pentru Christos, nin tot divanul" - cacl pe atuUel
numiau palatul procuratorulul imparatesc - in tot
(lice. eel mal multi din intru Domnul nada.j-
pentru legliturile mele, mal mult cuteaza
a grai cuvi'mtul I. (Stih. 14). Aiel aratll. ell mal 'naiote
il aveau euraj, ca vorbiau far a sfiala, inse ca acum, cu
mal mare euraj. Ded daca se ineurajazl1 prin legatu,
OMILJA III

rile mele,. apol mal InuIt eu; daca pentm"'aIW eu
sunt motlv de mcufaJare, eu atat mal mult pentru mine
eel mal din, intru Dom:n..YI. ((
Fnnd-ea a spus un lucru mare, ca adeca legaturile luY'U-a
dat lor euraj, de aceia....preiotimpin11nd (lice: Dom-
nul (( . Al cum el-avend necesitate de a mari lneru-
rile,:;;ch:nn timp de a fi eumpMat in vorba?
,, 'Mal mult euteaza, gice, fara de frica a grai eu-
(C Vorba"mal mult'l arata ell. deja incepuse a grai
cnventuL
"Unia i pehtru pisma i pricire (eearta.) eara
propoveduiesc pre Ch;istos"
Ib). Ce a.p.ume vra sa spune e1 aiel, este clemn de a
eUllo:;;e.e. era arestat, ehiar dintre
7 VOIDP ca sll si intllrite, mal mult'
inca pe impar;tt-:"- predicau pe Christ,os ea astfelilim11nia
pent;u pre-
dICe!, :;;l la yrma.sa Sellltorea. asupra capulu! luI Pawll.
DeC! legMprllelm" au devenit motiv.a doile ' imprejurllri :
u?ora vh:au mare in,(jrazneaJa, eara ' pealtu adu-
cendu'l III perderel lui, 'I-au fl1cutsa predice pe
!' UI}lapentru pisma", ade"a .., . pismuind slava,
eU!ll: atltudliJea . ,nlea" voind a me perde , prin diferite
P!-"l?!lll! en m,ine; sau ca au intenti,ilnea de a fi
:;;1 11 , ca vor putea sa srnulga .ceva din
slava""Inea . pentru buna ((, ipo.
crisie, eu ' "Unia din prigonire pre
Christos nueurat", adeca nu cn,slneeritate.
de ce? "i::Jocotmdcavor aduee necazlegiiturilor melee,
adeca voiu cactea in mal primejdie:
. vor gramad1 asupra,m1 neeaz peste necaz. O! ce salM-
c,e _ " l?i aruncat In
mchlSOt e, :;;1 mca.ll p1smmau ! 'VOlau pnn reutatea lor a-I
spori astfeliu a'l face vinovat de 0 mal
urgie. bine a !jis "socotind", cacl planu,
nle lor nu s-au rell:lIsat. Acei.a eredeau ca me vor intrista
eu aceasta, eu inse me bucuram ca, prediea evanghelier se
"Earll altH din dragoste, ciind cit spre
evanghelie'i sunt pus" (Eltih. 111. ee in-
"sp.,re ((? eMi s-a poruncit, Qiee, de a
predlCa, vom da respuns, me voili justifica pentru lucrul
22; OMILIA III
Gfl "mLs-a-por-uncit oe a-I face, "m! va fi..
fila'i usora, daca.-sllllt ajutat._de it cl'l. _daca se V0r
afla cam au cregut,
fi mal usOra. Astfeliii..decI nu _8 posibil de a face un lucru
bun dacll nu e la fJlijloc 0 intentiune buna, nu numal
ca este resplata pentru unastteliii de lucru, ci inc1\.
pedeapsa. Pentru caa'ceia cariI ,-sa io ,ma.l
marl pericule pe Chnstos, if
pe Cliristos, apol nu vor avea .Cl
inc1\. VOl' fi respun(ll'J.torl demnl depedeapslL "Eara uma dIll
dragoste", adecll, Ca ca eii trebuie a da respuns pen-
tru .. evanghelie.
Ce este dar? ,lata in tot .chipul, or] prin pri-
cina ))orl prin Christos se propoveduiece"
. (Stih. 18). Dar1\.,tu filosofia brirbat;uluf, caCI ' nu a
acusat pe nimenlcuputere, ci numal cat a"spus faptul in-
timplat. Ce, 'ml este indefereht,?1\.cI fie io-
tr'un feliii, fie inalt-feJiu, Christ os se Nu
(lice cred unia, (liceud c1\. intro-
duce eresurJ, ci )) s,e propoveduiec!3:i. mal 'Ilteiu el
,'1m dice ca eum ar legifera,cj numar
ca a vestit fa,ptulpetrecut, ' al doilea, ca ehiar.daca ar
fi spus ',' !egiferfi.nd,. nid chiar nu arfiiiltrodus
eresurile. C11cl s11 examinam lucrul : daca, el se )asa a pre-
dica asa dupaC11tu predicaii ,aceia, niCl nu a1' fi putut
introduce eresui-He. 'De ee? Pentru ca acem predicau, C6 y"
drept, lntr'un mod destul de sfmat()S, !?i .
cugetulcu care faceau aceasta era corupt, c!l;pred!ca
nu era. alterat1\. Dealtminterea chiar aveau necesitate ea s11
- predice astfeliu, pentrl1 ca dac1\. predicau ln alt, mod,. in
alt mod inv11tau si nu ca Pll.vel, nu ar fi mant urgra Im-
p11ratuluI; acum' ihsecand Haii venit
lUI, In mod invatau, faceau dlSClpuh la felm cu
.., liCe! a luI, prin 'aceasta . aii sa inta1'ite
din causa multi mel disClpulilor. Dara un netrebmc lJpSlt
de aeatandu-se de pasagiul acesta (lice: cu tote
aces tea dac11 voiau ca sa'l mahniasS,11, ar fi lucrat cu totul
din contra adeca ar fi alungat pe eel ce deja creQuse, eara
nieI de cat nu ar fi contribuit la p1'opagarea
DecI ce yom respunde? Ca aceia aveaii privirea iodrep-
tat11 asupra unui singur lucru, acela adecade. a'l
in pericul6, astfeliu a'l ave a t.ot-deauna la dlSPOSltIa .101',
eara prin aceasta credeau crt inca mal mult il vor intnsta,
OMILIA III 23
prediea lUI se va stinge. Daca iI lucrau in alt mod, ar fi
stins mania imparatulul, el (apostolul) ar fi scapat din in-
chisore ar fi predicat Astfeliu , ded, H- eredeaii ea
e bine de a intrebuinta totul, numai ca 'sa pota a-I nimici.
lnse aC6st mod de a vedea nu" era de multl, ci
numal de catlva dintre eel intru acestea me
bucur, me voiD. bueura." Dar ce Ioseamna ,,i me
voiD. bueura"? Adeea chiar de soar intampla inca maLmult:
"C11ci il coolucreaz11 eu mine fara voia lor, 9si
tenelele lor vor primi osand11, eara eu, care n' am c1\.utat
a lucra 'imoreuna cu ii, voiii primi plata. dara potefi
ceva ,mal neprielnie ca diavolul? Ai ve(lut cum el a , in.
ventatpedeaps11pentru predica osanda pentru
Ai vMut in cate rele incurca ,necuratul pe discipuli'i sel?
cnm a dis pus eltotul ca un adeverat
resboinic al mantuirei acelora? Ai ve(lut apo!, cum cel Cl(3
se resboiesce contra adeveruluI" nu folosef?ce intru nimic.
ci mai mult -pe, sine singui; se ca unul ce
cupiciorul impotriva bold\1ii'lor? "Ca ciu ell aeeasta
imIva fi miespre maht,uire prin rugaciunile vqstl:e;
i: prin darea Duehulul Illf Iisus Christos"
Nimic nu e mai spurcat" eel diavolul. Astfeliii el
din tote partile pear seL cu ostenele z!ldarnice, nu numal
ell. riu-I lasa a se bucura derecomperl'e, ci inca 'f c6nsti'
tuie responsabilil. A giisit elmijloculnu numa! de/ pre-
diCa, ei inca sa Ii legife{?:zeo astfeliU de
chiar feciorie, care nu nurnar' ca-I va lipsi de resplat11,ci
chiar va aduce asupra l()t. un mare reu, despre care
aiurea: "Fiind aprinf in a (l ,Ti-
moth. 4, 2). '
1) De aceia ve rog, ca sa lUI Dumne(l.eii, cl1de
i noue nia ostenelele, in timp lnse a sporit '
respiata, Cael de reeompensele de care se VOl' bueura cel
dintre nol carD: sunt legatl prin ... casat.orie familiarI, nu
se vor bucura aceI feciorelnic'i dintre ci vol'
fl- responsabilI deopotrivli. cu eeI ce curvesc. de undeor!;l
aceasta? De acolo c1\. nu lucreaz11 cu scop drept, ci spre
combaterea creaturilor lUI anegraitel sale in-
telepciunY.
') Partea moralii, Trebuie a multami luI Dumne(leil, carele ni
trimite lupte cumpatate, carele nu nimic greil !iii de
nesuferit noue. (Veron,)
l4 OMILIA III
sll..n.q..-ne lenevim. DumneQeu nia daUuptB
mm pll.tate, nu ave-m nicio- durere . satt osteneallt peste
puterile nostre; decl sll. .Jljtle-(jespretuim. dacll. !3reticil
,e chinuiesc cu ostenele zadarnice;' nOI ce justificare yom
wea nesuferind nid eele mal mid osteh"ele, tOtUST voind
ceIe mal marl recompense? Ce este' greu ? . care
Jin ordinatiunile lUI fisus Christos este cu anevoe de inde
plinit? Nu ca sll. in feciorie? 'ri sfjpermite a
te insura. Nu potI a te lipsi de t.ote averiJe tale?''rI este
permis de a da celor.lipsitf din averea tao
(lice, sa impliniasca acelQra" .(11 Corinth.
8, 13). Acestea se par a fi grele de indeplinit: dElspretuirea
averilor, (lic, alungarea corporale,d.arll eele-I-alte
nu au nevoe de nid 0 cheltuealil, de nic1 .0 adever,
care anume silll te. impinge de a vorbi deTM pe ' fratele
teif si de a'l defalma? Care silll te impinge dea .invidia
bumirile altuia ?Ce anume sila te impinge de a,um:ola dupll
slavll Infrana. cineva corpul seu, este.resultatul absti-
nente!; a .filosofa cineva in tote actiunile sale,. e .. resultatul
abstinenteI; a rabda_cineva Jipsa celor trebuitore,a lupta,
!Jic, cu fomea setea, este ;.:.'-:- daTa
cand nimic din toteacestea nu sufed, a ..
te bucura de avutul tell, dupa cum secuvioe
apoI care e sila de a irrvidia pe altil? .De . nidUr'i dara nu
pr()yine invidia, de cat crt. se cineva, cutrupul cu
sufletul de cele presente, sau mat relele.
Pentru ert dad!. alcrede cuadeverat crt averea nu inseamna
nimic, .ca slava Iu.rne'i nu al invidia peceI ce au.
fiind-crt aces tea eu Illcomie, . Ie .ad.niirf
tremurll inima gandindute la ele,pe.otru aeeia te I?i mun-
gandul de slavll ear1l, tote aeestea vin, .,de
acolo, ell tu admirI cele din 'viata presentrt. eu oehI
reI c1l, X &'a-imbogll.lit? tote aces tea un astfeliii de
om e demn mal mult de milll de lacramI, de cat de in-
vidiat. Darll turespun(lI ri(llnd: Eu sunt vrednic de plans,
nu acela. De sigur ca tu vrednic de prans, inse .
nu pentru cll sll.rae, ci pent-ru ell. te cregI pe
vrednicde jale. Nor jelim pe acel ce, de nau nid un rea,
sunt veclnic jelim, nu pentru ell au
vr'un reu, ci pentru c!l neavend cred ell au
ceva. Intocmal cel ce s-a izMvit de frigurI, care
se se ihvirtef?ce in pat, de f?i estc sanMos,
- este vrednic de jll.lit, nu fiind-cll are frigurl, ci fiind-c!l
neavend nimie, el crede ca are. Dec! tu vrednic
OMILIA-III 25
de jale pentru aceasta, f?i nid de cum pentru ell. ef?tI s1\rae :
mal ales din causa sarllciel est! vrednic de fericit. De cEldecl
pe cel bogat? Pen'tru cll de bunll voiea Set S"'ti!
afundat in grijimaI multe de cat tine, iiitr'o sCiavie din
eele mal uriciose? Pent.r,u cli. este cu banH sel. ca'
cu mil ..de ?-A. venit sara, Ia _gas it noptea, .
iatll cll timpul acesta de repaus el n are ca timp
de- disgust, dt: intristare de grijI. E vr'un sgomot pe
afara? Densul imediat a alergat sll. vadtl. ce este. A. .. fost
prMat X. ? EI se ingrijal?ce mal mult de cat acel
CaCl acela dupa ee a perdut "averea, a sc1l.pat de grija,
earll. acesta are grije ineontinuu. A venit nopt!;l,,!, .aeest
liman de adapostirea nostre,dupll. ce am sell.pat de relele
din cursul \lile1, mangaerea nenorocirilor, doctoria ninelor
nostre, Iili cu tote aces tea el nu are nici o bucurie de ve-
nirea e1. Cacl eel ce sunt de vre-o - scarM, de
muIte-orl rems'n Ja mangaerile ce Ii adu0 prieteniI,
rudele easnicH lor, b;i ch,iar la acele ale parintuor lor, reman
reel, la sfaturile$imallgaerile tllturor aeestora, ba ine1l. de
IllulteorI se scandaIisazll decuvillt.ele lor. Cat privesce de
. somnul, 'care parec1l. Ii de a conteni cu' orI-ce
denliliI nicI nu vor sl1audlL scarbeI mah-
sufletul ncistru mar multde cat orr-ee. a.lta. Precum
corpul cand estd inferbil.ntat.peste masurll seS1mte pare-c1l.
mulVtmit de cea mal micll adiere a ventulul, acelaf?I lucr);! .
se petrece noptea cu sufletul nostru, predat somnuluI ea
unul paradis, care are inauntrul Sell mal multe isvore, unde
el capllt1:1 mangaerea . . Mal
si nid somnul nu Ie face acestea, Cl Dumllegeu, care cunoscend
siltbiciunea neamulul' nostru omen ese, a dispus tote aces tea.
Dar1l. nOI nu avem milll de noI ci ca
am pe tiranul eel mal mareal repausuluI al
necesit1l.teI nostre naturale, voiU s1:1 (lic privigherile de nopte
din causa bogl'ltiilor. nPrivigherea tru-
pull (lice, grija el strica somnuI" (Sirach, "31 sau 34,
1). privelilce cat de mare este :
nu a 11:1sat chestiunea. repausuluI la dlSPOSltIa nostre,
nid necesitatea de somn la buna vointa, ci legat de tre-
buinti naturale, ca astfeliu fllrll voea nostre srt. primin1
binele, ellc! a dormi este eerut de natur1:1. No! lnSe, ca eel
ce ne urim pe noI forte mult, ca cum am res-
boi am nl'lcl'lji pe altH, am nl'lscoc.it ':In tiran mare
ternic contra repausuluI a necesltlltllor naturale, pnvI-
gherjle, (lic, in timp de nopte, pentru paza bogatiilor. S-a
71528 5
OMILTA III
facut .. iaM. el1 unul ca 'acesta se teme de sieofan(ll
(clevetitori), a venit noptea, eLse teme de
frica tlharilor. A venit mortea? E[ bine, el "se mahnel?ce
mal mult cll. bani{"iul vor intra in mana altora. Are copil?
, - , - ". ....... . .
Ei apoI atuncl pofta de banI il este inc1\; mal mare, f(ll I se
ea este chiar sl1rac. Nu are copH? -AtuncI mal mult
. scarbel?ce. ,pel un, . oJ? tu,
el nu simte l?l dmtr 0 parte? m-
viduef(lci pe un asemenea bantllit de vaJurI,
care . sta'i . linistit...ln limanul sl1racieY? Cu ad6verat ca
acesta e unul'din lipsurile , de a nu suferi
cu curaj cele bune, ba inca .chial' ':a Ie de$pretui.
acestea tote se petree aJc'f pe pament, v eacI cand ne
yom duce acoIo, ascultli ceo spU;nebogatuI, sau stapanul a
mil de buour!, dupre cum: (Iicr tu,. de l?i eil nu numi
bunurl nil?te ast-feliil . .
dara asculttt ce spuneaeest mn de bunMlitl, vel
pricepe cine anume estecu . srtrac. "Parinte Abra-
' , arne, Qice, trimite pel4tzar:ca sa 'l iritinga- virfHl
degetuluI lUI in ap.a, , isa 'm.! -reeoreasea limba, ea
m6 ehinuiese in vapaea: aeeasta" (Luca 16, 24). Darll.
daca bogatul acela niUljc'-nu din -cele spus,
daca el 'si-ar fi petreeut 'taragrijl in linil?te .. intreaga luI
viata, 'ce spun eil acea cl!p_eatll de ochi,
cacl nostre e8te ell: ' ocl!p.eaH't de ochl m raport cu
infiI1ituI; ded dadt totu! n isbutia dupre dorint11, ore nu
este vrednic de plans dihGuvintele lui? Dara ore masa ta
nu era incrtrcatl1 cu nu vnicl
pe 0 piclltur11 de ap11. Nu tu 6re alta data mci ca VOial sa
te la acest sl1rac? ca sa 'I veqT, nimenI
nu consimte. Era pe ianga caSel tale, eara acum m sanu-
rile luI Abraam, tu sub acoperimintelecei'lr marl ale
caselor tale earll. acum in focul gheeniL Srt aces tea cel
bogatl', salf'mal bine <;lis lllJ. cei cf CEli nemilostivl!
pentru ea nu era pedepsit acela pentru crt fuaese bogat, C1
pentru cl1 .a fost nemilostiv. E posibil ca sa fie cineva bogat,
si tot-odata pentru cl1 este milostiv sa se bucure de buna-
t1\We cele vecinice. De aceia acel bogat pe nimen'i altul nu
vede, de cat pe saracul care 'I cere a ajutoriil, ca sl1 afii, cl1
cu el pMimia acestea. Nu erail acolo mil de sl1rad
dreptl? Cu tote acestea s11racul care la casel' sale,
acesta i se invatandu-l pe densul pe nol,
cat este de bine de a nu ne increde in aver], Pe acel sarac
OMILIA III
27
------ ------
nu vlUvamat cu nimic sl1rl'icia, ca el s11 se bucure de 'im-
lUI dupre cum pe bogatul nemilostiv
Cll mmlC v nu fol?Slt spre a scapa de gheena.Pana
cand decr vel vorbl de saraci cand de cel Jipsitl?
Dara nu estH sarac acel care nu are nimic, ci eel care
mult, bogat nu pote numi acel care
are acumulate, ci .acel care nu are trebninta
?e mmlc. Ce t?los ar avea cmeva de ar lumea
daca . petrece iutreaga luf'viata in ntlcazuri si
. .ffiult de cat cel ce nu are nimic? Asa dara
buna J este aceia care face pe bogatY ca s( pe cei
mClde cum In banI, sail saracia. v' :;a
devil J . v care sarac? W este posibil tie care
llImem n11: t.e Impedeca: boglltiile
erede-Ie a fl mmlC, precum. f(li nimic nu sunt, scoto
dIn . Inlma. , ta IlOfta bo?atulor,. te
. Cel ce ,nu, voe:;;ce a se 1mbogatl, acela este_ bogat, precum
,ce!ce .nu a fi sarac, acela este si3rac.Caci precum
cel ce care in plina san Mate se svarcolesce
eara mCI de Cum acela care sufere bola mal mlllt de 'cat
cel sanatO$, tot in casul de fata: acelaeste sarac
s1iracia, ci in mijiocul bogatiilor el
CIe?e de. cat cei saraci, pe cand eel ce sufere
raCIa mal llllesmre de cat ee) bogati, acela este in ..
mal bogat. Spune-mi te rog, de ee teinfricosezI de
saraCie? .De ce tremur)? Nu pentru teamli de fomete? .Nu
pentru t-earn
a
sete, de trig; sail nu pentru aceastu?
Dara. nu,. este mCI unul care sa fie Jipsit in mod
la neamurile eele din inceput,
l vldetl, CInfl a nadajduit spre Domnul s'a rUi-
n.at"? (Sirah: ,.2, 10), "Privitl la paserile ce-
nulm, ell. mel nil samanl1, nie! nu seeera nie! nu
aduna in jicnite, i .. 'l'atil1 vostru eel Ie hra-
nece pre ,denseJe" (Math. 6, 26). Nu pote nimeni srt
arate pe _vr unul ar fi murit de fome sail de frig.
darll de ce. vde ce te temI de sliracie? Nu poti
paca arceIe ?e trebuinta, de ce te temI de
?a. Cu TIU alIa mdllmana droea acea de servitorY? Aceasta
ca te-al scapat de stapanl, aceasta inseamn11
eliberarea de griji. Dara pote ca nu aJ:
mobile, patun I vase din argint? cel ce Ie po-
cu cat e mal mult de cat tme? Cu nimic,
cacI tote aCflstea sunt egale in modul de intrebuintare fie
, ,
28 OMILIA III
ele fllcute din materialul acesta, sali acela. Darl1 pote Ca
nu e/?tl considerat de grozav In ocM multora? Nici gil, fif'
Pentru placere pote fi de a se teme altil
de tine ",si" de{l. trefuura de frica ta? Dar!1 pote se
- vor sfii Nicl aceasta sl1 nufie. Bali cl1 pote
inchipul, crt fiiud bogat nu vel avea a teteme de Jegile tete'i
/?i de stapauire. Ei:bine ascultll cespuneapostol.\ll in alttl.
parte: sll. . fie stitp;1,nire? Fit
bine, . v'el avea. laudit de. . (RQ,tD. 3).
Dar!1 pote ell, suntem nebrtgatl 10 seam,ll,/?l de
a pMimi multe necazurI !?i mtilte lele, dupa cum l J?,decl1
cel mal multi? Da, inse nu sl1rllcia a:dure aceasta, Cl reu-
tatea. ' Fiind-ell, multi sil,racI '/?i.au ., petl'ec.ut viata ' lntreaga
sau suparllrI, !?i din contra, stl1pani
tori si putemicl, au avut intreaga neca-
zurI de sufetintl, mal de. cat ale
si fi'icatorilor de rele. Precum cm ce te plspretuesc pe tIlle
fac reu tot asa, si acela face reu deilividiaza,!?i inc1l. mal
mulf,.face acesta' decat eel dinteL In adever ce invi-
diaza ' 0, face aceasta cu tot11 puterea, pe . can<;l. : eel ce dispretu-
multeorI a miluit ehia:pe :ce{ :-/?i
ct\.',acesta a fO(3t mQtivul sl1r11CleI luI, E, dellJuns a 1 Imbianzi
nlImal eu cateva cuvinte, q.icenduIbuna;or11: Adec11 mare
luCi'U: .aI sl1 facl dactl. vei nimici 1;>e ctitare, dac1l. yel.omori
pesaraeul cutare! de eatll, reeompense te\rel
si iaW. ea in acest mod i-amdam6lit .mama. Pe eand - Ill-
vidiil, Ja cei boga'inu se de a'!?l vll,rsa
tot veninul lor asuprafl-propeluL , A/?a' dar al vegut, ca nu
sarll,cia si nic) 'bogatia in sine si ,prinsine este un bine ab-
sohit, c( vointa libera eu caren.oi sUiltem .
DecI aceast!l. vointll, libe.rasao , punem In ra.ndUJal1l.,
sl:\. ne deprindem a filosofa. Dacia aeeast-a va fi bine Intoc
mitlft, nic) bogatia nu va putea sa ne scotll, din
cerurilor, /?i nid sll,r1l.eia nu ne va face aavea mal putm,
ci yom suferi in linil?te ,s1l.r1l.ciaj ne primejduind niel doban-
direa bunurilor viit6re, si nid aiel eausandu-ne vatll,mare,
ci vom fi mult1l.mitI /?i aid, ne !?i. de bu-
nuriJe cereseL Carora fie a ne invredmel eu tOtll pnn Chao
rul si filan'tropia DomnuluI nostru Iisus Christos, c1l.ruia
'impl:eunll, cu TatlH si cu Duchul sfiut se euvine sJava, stll,
panirea cinstea, acum i pururea In veci! vecilor. Amin
OMILIA IV
29
OMILIA Ill.
aceasta me bucur, Ji inca me voW bu-
cu!a. Ca .ClU. ca iml va fi "mie spre mantllire,
rUgilclUmle:vostre, i prin darea DuchuluI lUI Iisus
Dupre nil.dejdea mea cil. intru
mmlC nu me voiu ci intru to,ta
tot-deauna ' aa l se va mari Christos
prin orr prin marte" (Stih.
Nimie. in nu pote sa intristeze un su.
flet. filosof; 11Icldu-i'manil, nie! aeusatiuDl ', nid rio
meJdlJ, lllclmtri.gl sali or!/?i ce feliu de dracH, cildr un fse.
menea refuglat ea, pe un virf de munte . este
. putIlltade ',a fi atms de tot) eel de pe p1l.ment' earl
se ndlCa. spre e1. AstfeliU era, sufletul luI ocu-
pase un maI:nalt de vfrf
doe al ,Pelltru densul, ' tote ' cele ale
sunt VOl be gole1 JucllnI Dar1l.acuin nu
e vor cllcl vorbim despre Pavel. 'Acest fericit
pe contra pe diferitIdu manl,
earn, II neell,Jw.u /?l tote necazurile si
ceuQlC;e el? nu me intristez de tote aCl:lstea,
e: me Cl mea mt! bucur, me voiubucura,
/?l numal momentan,ei pururea me voili bucura Cil.
?IU ca acesta. imr va fi mie spre mantuirea"' "vii- '
ca.nd predlCa mea - causa apismeI ce
co?tra mea , -,' folosi. "Prin nJgaciunile v6stre, Qice
' l prm dal:ea , Dqchulul luI Iisus Christos, dupre
mea. U Prive/?ce umilinta acestuI
se gasIa m cu diferitele suferintl si eu apro-
de cuvemta luI, mil de suecese avea pe fie-
ee Jl, C1l.Cl era - i ce ar putea sa. Qiell, cineva
mal J?ul.t? -. eu acestea spune Filiopenilor Cll prin
vostre vom putea a me mAntuI., el care a cas-
tIgat In urma a mil de succese. prin
lUi Iisus Christ os ", Qiee, adec;' dacll, me voiu
de rugllciunile vastre, me voiu Invrednici
de mal mare chap, c1l.cI Qieerea prin darea
30
OMILTA IV
-= dare mal mult de ca.t trebuie, din toc-
ffiai aceia inseamnl1, adecl1 dacl1 ml va da mal
dacl1 'm'i.va ,da din D1?-ch?l, spre scl1pare.a mea ....
maiituirea mea. adecl1 da,cl1 vOlil dID pruneJUla
aceastl;!, dupre cum am scapat de cea .
primejdie Qice el: "lntTu mevu. cef m-
menl n-a mefS'" cu mine, ci m-au piir:1"Slt; sa .nu
Ii se socotiasc:1 lor, danl Domnul a stat 19p9it mme
i m-a IntJl,rit" Ac:asta, deci 0
si acum: "Prin vostre 1 .Du
chului lUI ' IiSLlS ateptar.ea
mea", cMf ca
sa atribuim totu\ ruga.dunilor !?l nOlo cn
nu contribuirn, ime_Qlat pune ceJa
\ine lUI, - . causa ; __ cum
dice Profetul: ta spre nOl, precum
am nadajduit intrutine" (Ps.. 32, 22), .se
' d' ., alt loc' ; Ui.t . ati-.. v.e la neamunle ee13. d. 1. nm-
lCe SI III .. 71 . . ., . . ._- . .
ceput, -i cine a nadajduit spre ?omnul
11); !?i d.upre c,!m 9
1ce

Pavel inalt
ateptarea i nadejdef mea, .nu, me
vOlli ruina. Ii nadeJdea mtru-
nimic nu va fi dacl.t el spera. A...'
e puterea i.nDrtmne(leu .!?l ce s
(lice, nu me voiU adeca nu vor blrUi . !,CI.m-
.trll t6t<1 indrazne3Ja, /
se va mari Ohrfstos in trupul meu, on pnn
ofl prin- m6rte. Ii Aceia . a!?teptatl . ca prin-- cursa ce
i-o intinp-ese, sa piarda; pe pe.;:}?,avel, ea[a pe
altll. parte sll. predJCa 1m, ca a unm
inaI puternic de cat Darll. aceasta fi, QlCe,
uu voiU muri acum; Cl precum tot-deauna, a!?J. !?l acum
va mll.ri Christos intrupul meu. lose :1?e multe-on
om carlut in primejdiJ nice, de la care tOtl ne-au Impedecat.
<l , " .. t. o I til (II
Oi singurl intre ' nOl judecata am ,avu
C
" .. th 1 ") lnSe din t6te Domnul. Tot .
onn . ,v, '? C 11 u
si acum se va mari in trupul metl. Darll. ce . as. n
creadrt cineva !?i sl1 Qicli darrt vel !Dun, Ch!lstoS
uu se va Da, respunde el, !?I tocmal de aC81a nu
OMILIA IV 31
am cl1 nu numal pe Christos, ei m6rtea.
Pa.naacuminse "prin se- maresce,(lice, elid tra-
iese inca, nu m-atl omorlt; dar1:'l- chiar daca me voi:omori,
!?i se va mari Christ os. Cum? Prin viatll., cad am sell
pat de primejdiJ, prin marte, cael uie! chjar m6rtea nu
m-a putut face ca sa '\ tllgaduiesc, sau sa me leapad de-
densul, pentru cl1 m-a inzestrat ell atata in cat
m-a tacut mal puternic 1?i de eat .p16rtea. Acolo In fine, ea
qu ma de primejdiI, aiel inse, cll. nu m'a lasat sa
de tirania Astfeliu se el prin
prill morte. Acestea el Ie spune nu ca eum ar fi fast
t'lrt morl1 jmediat., ci, ca atunc'i cand va. muri, sa uu f'13 tul
'bure . H .. Cum cli Ie (licea acestea, nu ca cum era s\ mora
a,tunciimediat, ceia ce '1 ar fi intristat mUlt, cum
singur, !?i numal ca riu Qice: acestea Ie spun;
uli .ea 'cum am sa mar imediat. De .aeeia adauge mal '
,,i acestea nadajduinct cit yoiu rem a- .
.ne.aLimpreuna vOilipetrece . eu vol eu
. . intru nimie ---nn me .VUill ruina", adecll, cll;
nti 'mlva causa niel 0 faptul ell. voiu muri, ci inca
din contra un mare folos. Penttuce? Nu sunt dora ne
rimfitoriu, inse prin m6rte eu yoi"!'! deveni mal strl:llucit,
de . catd:;wa fi fost nemuritodtl.Cacl nu.este tot una,de
a .Ii nemuritoriu !?i a !?i a fi muritoriu. Ast.
J'eliUca nid aceasta nu pote .fispre ru!?ine de a muri acurrl,
eubu VOiD muri. "Intru .nimiCnu m(!) voili ruina':,
nid. daca trtliebC, nie! daca . vojli .. ruuri, Cael pe amandouMe
voiii suferi cu curaj, fieca t.raiesc;Iie cl:lvoiu muri. Bine! A';easta
epE' datQria sutletu\uI t6ta indrazneala '.1.
.(lice, ca!?i cum -pare-ca ar spune ca eu nu me
C1l.cl daell frica de morte mi-arfi tlliat indrazneala, cu ade-
veiatca atuoc'i a muri ar fi fast demn de dara fiind
ca nu am avut _acea frica, de aceia nu p6te fi fap-
ttilde a muri.f;. Ci fie crt traiesc, fie ca voiUmuri, etl nu
.me voiU cacl dad! triiiesc eu predic pe Christos,
daca voiu muri, tot au me voiU ru!?ina, CaCl nu me
frica de morte, dupli cumse probeaz:l din in-
drazneala mea ce 0 ' am. Dacl1 am vorbit de legaturI, sa nu
o aceasta ca 0 cael legaturile acestea au fost,
motiv de atatf'a bunurl', incat, !?i pe 'I-atl incurajat.
N u este de a fi legat cineva pentru Christos, ci de
a se teme de legaturl, de a trada ceva din misterile cres-
tine!?cl, aceasta este dara daca nu e nimic din
OMILIA IV
acestea, apol atunel mele Soufit.cmotiv de lndrll.z-
nealll.. Sa Ilucredetl ctCd,acll. am scapat de muiteorr de pri-
mejdH, "",.rapt cu caIe me pot mandri fata qe cel necredin
- dar-a R'ar intampla ea vreodat1t sli nu mal poCin
frunta primejdrn, apoI sli nu sEt creadli ea rul?ine aceasta;
C!\cl in asemenea cas mal mult m-ai incuraja.
Privel?ce cum el vorbel?ce aicl des pre propria stt personli,
ceia ce iIi- fiulte locur) face, clim bunti-ortt in episto1a cMrtt
Roman'i: "Cael n.!!. de evangheJia)ul Chris-
tos" (Rom. 1, 16), in epistola %tra
Corintheni: - aeestea am inchipuitintru .. mine
intru Apollo pentru ... vo'i" (I Cor, 4, 6). "Orl prin
. viat
a
, orl prin m6rte." El nu Ie spune -acestea ca cum
nu ar fi i?ciut. cli nu va muri atuncl imediat, ci dupli
aceasta, inse prin acestea e1 pregatei?ce sufletul cu ideia
mortH, .
"Oa mie, (lice, a vietui qhristos, i a muri
doband;1i1, Cl\.cl chiar murind. eu31u voiu muri,de orece
am in mine viata. Atunc'i moat fi omorit cu adeverat, .. ca.nd
ar fi putut ca prin frica sa credinta din sufletul meu,
inse pEl"'cat: tirnP Christos este eu mine, chiar mortea de ar
veni, eu viez. lB aceflstll, viata nu este a1 meu a via, ci
Christos. Dar dade nic! aicl nu meli a via, ce este
. "Ear:1 ce viez aoum in trup, intru eredinta
viez" (Galat, 2, 20)? Precum- aCQlo, aicl <lic: "Viez
de acum nu eu, ci viaza intru mine Ohrist-os", cllc! ast
fe1ill trebuie sli fie nu viez, (lice, viata comuna,
obi?teasctt ca totl .para cum de nu viez'i,
fericite Pavele? Nu ve(li i?itu sarele ca toM. lumea? Nu
respir! acelal?i aer comuntutpror? Nli te cu
ma.ncllrl, eu care se br1lnesc tot'i? Nu calc'i pe pament, pre-
cum n01? N u a1 trebuinta de 9tl haine, de 'in":"
De ce dec) (l.ic'i "nn viez"? Cum nu viez'i? De
ce dec!' vorbescieu fanfaronie? Nu sunt fanf'aronade aces-
tea, "P
cac1
.daca faptele nu atesteazl'l. aceasta, cu drept
cuvent ar putea sa (lictt cineva cll. este darll
cand faptele atesteazt't, apoI atunci un de e fanfaronada?
cum el nu viazl\., 0 vom afla indata, cttcI i?i in alt loc
(lice: "Eu tn-am restignit lumel, lumea mie
Cl
(Galat.
6, 14, Fapt. 17, 28). Cum (iec! (l.ice "nu mar viez
Cl
cum
apb! (l.ice:" miea este Christos", ascu1tatI. Nu-
OMILIA IV 33
mele viata, a vietui, a via, are, iubiWor, multe.- semni-
fi!J.rl,... dupre cum numele de m6rte, a muri, a fi mort_
cum este. viata corporal a" sau ai?a (Hs1f
a tot se acea a peca-
aiurea: nCaC} daca murim
m ce ChIP mca yom mal fi vil (Rom.
6, 2): vlata se I?i faptu1 a vietui In pecat,
sarna. bIlle, ve pen.trn ca nu sa ne jelim
lrl zadar. Vlata .. nemuntore eterna este viata acea din
cenun,dupre cum (lice: "Ca petrecerea in ceriurI
.. 20), lnse viata acea a corpuluJ, pe
0 m(il?a .cand ,,0<1. viem, i ne
ll?lJcam, lsunt,em (Fapt. 17, 28). adeca e1
alcI dea acea ci viata aceaa pecate-
. care 0 vletUlesc omenn. Cel ce nu are pofttt de
vlata 'aeeasta presenta, cum se pote (l.icectt tr1Hesce? Cel ce
se de a rna! curand la viata ceia:hilta, cum
se a.icI? Cel ce mQ[ tea,
sepotespune. ca trale:;:;ce? Cel cenu doresce nimic
dm lumei,. cum. se pote spune ca Dupre
cum se pote incovaia, or! ca.t l-ai izbi, in-
tocmai'al?a dice, nU ' eu, ci viazaintru
mine Christos", adecll nu dmul cel vechi'Q ci cel nou . si
l,n alpoc: "Ticalos om sunteu.l 'Cine me 'va
izbavi?et::lpul ded, acel ce
se hrana, de haine;l?i .In fine nu se In-
lntru mmlc cuihvietuiei?ce? Un
ast-fellU de om nu vletUlei?Ce mCI chlar aceasta na-
turalAa, ce nu se .de nimic din cele
nu v18tmei?ce. NOl care facem totul pentru satis-
facerea acestei vietY, n01 (l.ic, trllim aceastaviata
eara e1 nu tram. Pentru ctt dacli de nimic din cele de aiel
n,u ocupa, apoI cum atunci traia? Cum ca e1 nn traia,
i?l mCI nu cere a ca_ s1:\ viata aceasta naturala, 0
spune in alt,tt parte: "Eara ce viez acum in trup intru
fiulul Inl Dumneg.eu viez care m-a Ri
sine "pentru mine" 20),
tUlesc vJata noutt, . 0 viata cu totul schimbata.
Tote aces tea _ el spune pentru Incurajarea Filippeni-
lor. Sa
v
nu, cll me lipsesc de aceasta;
dar .apol chIar alcl tr1l,md, eu nu vietuiesc aceasta viatll., ci
34 OMILTA IV
aeeia pe care 0 Christos. Pentru ca spune 'nil te
rog: eel ce avel'ile, desmerdarile vieter, fomea
setea, p@Ticulele, sanatatea posibilitateade a seapa de
pericule, unul ca acesta 6re aceasta viata? Cel ee
nu are nimie aiel, eel ee de multe orT voesee a se scapa de
aeeastrt viatadaca ar fi nevoe, itnpotrivi de loc,
el 6re aceasta de putin. De eM, e
necesar de a ve da exemple, spre a invedera mal' bine
faptul. Fie, de exemplli; un om bogat f6rte, aiM avere
multl:l, aiba servitor'i multI, inse de nimie dm acestea sa
nn se folosasca; 6re acest om se p6te1i.ce ca e bogat, daca
n.ll se din bogatia sa? de putin. Vada apol
pe servi'i sel-risipind averile lUI umbland ea in
t6te parti!e, el sa nuseintereseze de loc; fiind sa
nu simtf:t nimic ;-6re yom putea dice nOI c1Lacestom este
bogat? de putin, de dealt.feliu totui este al seu.
Tot ast-fel!u eu Pavel. "Mi8, (lice, a este Chris-
tos. "Daca voe!cl a examina viata sunt.
a .muri dobanda (catig)." Pentru ee? Pentru ea ma'i
curand voiu a me uni e11''61,. pentr:u ca ma'i bine e.;;te a
-trai murind. Nimic grozav nu'ml 'vor putea,,,face' cel ce me
om6radespartindll'me de aceasta, !i scapandume de
ea. Dara ce.? Tdiind aiel pe pament nu allul' Christo's?
Ba da, f6rte multo nEara dac(1 a vietui in trup,
aeeasta irnI ester6da lucfulu,l,.i ce voiD. alege nu
citl" (Stih. 22). Pentru ca sa nu '(lica cineva+ apol daca
aceia este a trai, de ce atunc] teaIasat. Christ os aiel? pri-
ce respunde el: r6da lucruluI este, (lice, a in
trup. ca e posibiJ .de a fi eineva folositoriU in viata
presenta, de ?i nu trai'8f?ce, dupa cum fac eei mal ' multI.
Aeeasta 0 (lice apostolul, pentru ca nu cumva sa't'i inchiptii
ca-',el rlefaima viata aceasta, sau sa (liel: apoi daea la nimic
nu f010sim aiel, pentru ce nu ne-am ridica viata
pentru ce nu ne-am sinucide? de putin, (lice el;e
posibil de a aiel, de nu traim viata aceasta, ei
o alta viata cu mult mal: buna. Dara p6te va (lice cineva
apo'i aceas.ta inseamna ca'tl' aduce tier6da? Da, respunde
el. Unde sunt acum ereticiI? lata ca a tr13.i acum in trup,
este r6da lucrulul."Eanl ce viez acum in trup, intru
credinta viez", pentru ar.easta es-te r6da lucrulul.
ce voiD. alege, nu ciD.." Val! Cata filosofie! Cum ada-
molit pofta de viata presentll, f?i cum a facut aceasta, fara
OMILIA. IV
35
sa 0 defaime! A spune ell. a muri este prinaceasta
el a damolit pofta de viata presentfJ.; eara pe dealta parte
a spune, ca a via in trull. este r6da lu?r?IU], prin ac.easta
a aratat ca presenta e trebmtore, daca 0
bine, daca producem r6de, pentru .ca a fi fara
e tot una eu a nu vietui, cu a nu avea vJata.
nOI respingem chiar pomi'! aceia care nu fac dupre
cum respingem pe aeel uscati, imediat n punem pe foc.
Tot asa si eu viata. A trai, in ine este indiferent, pe cata
vreme' a "trai bine', sau reu, aceasta zace in nol A.st-
feliu decl no'l nu urim viata; e posibjl de a bine;
precum daea am reu, 0
pentru crt nu ea este causa, ci
reu. te-a faeut ca sa VleZT, lOse" sil.. VleZ] lO.
tu inse traind in pecat din imboldul reutatel,SlDgur te fac]
vinovat de t6ta pedeapsa. Dara. ce spur, fericite'pavele? Nu
seii ce vel alege? Aiel lnse el a de8coperitun mare mister,
ca adeca era:,;ta.pan de a se duee, nu, daraeande yorba
de alegere, atune] no'i suntem stapanI. ."Oe voiD. alege,
dice nu seiU." Dara in tine zace a dennde vine.,.
tade a alege? Da, (lice, aCf!ia voi s],
cer in ajutoriu charul lu'i Dumne(leu. "Cas
urit
de
amandoua, dorinta avend a me slobozi. filo-
sofia acestul fericit, cum dragostea lul prarinteasca catra.
FllippenL Cu aceata el il mangae ineurajaza.in
timp, eael ilved ea el este stapan pe !lCaaeeasta
se 1"ace nu din reutate omineasca, ci din iconomia lIH Dum-
negeu. De ee fmntetl gandindu,ve );a.mOrte? Era
'eu mult mal bine a ve fi dUs mal de demult .. )} "A me slo-
bozi si impreuna cuChristos a fi, . cu nl,ult mal bine,
ear a remanea in trup, mal de folos estepentru vol."
Tote aeestea sunt premergat6re mortH lUI viit6re, ca sa 0
suporte il eu curaj; aeestea
v
contin filo-
. sofie. - Bine este, me de alCl, a fi lmpre-
una cu Christos dlC} mortea este dlIltre eele mdeferente.
M6rtea in sine, 'nu e TeU lucru, 01 feU] este de a fi pedepsit
dupa m6rte; deasemenea nic'i' vr'un lu.cru bun nu :ste
m6rtea., ci bunatatea este de a fi eu Chnstos dupa morte,
ast-feliu ca dupa m6rte, sunt sau bune, sail rele.
I) Af?adara, iubitilor, sa nu jelim cumsar intampla
mora Iii. Pe eel' pecato!)i tr1ijnd, murind.' t!-'ebuie
a1 jeli, mal cu sarna pe eel nebotezatl fll eel ca
folosesc celor reposati milosteniile ce se daupentru denl!, cum
liturghiiJe ce se servesc pentru pomenirea lor. (Veron.)
OMfLTA IV
pe cer i?i nieI sll. ne J.menram pentru Gllce trll.iesc.
luse ? jll.I!.m pe..cel nu numa! eAnd sunt
. el ehlar cand sunt Vll.",,,Sil. .11.8 bueurr.m pE:ntru ceI
bunl !?l nu numa)' cllnd trlliesc, ci chiar cAnd reo
pausazll.. Pentru cll. aceia ehiar fiind vii murise ,deja, earll.
chiar ll1urind traiesc; aceia in timp. ce sunt
aiel, sunt de jeHt tuturor, pentru ca sunt urit]' lUI Durnne-
qeu, eara ducenduse de aiel, !leolo V01' ;fi fel;eClti,
cll.cI sau dus-la Christos. .orlunde ar ii, s,unt de
parte de imparatul de acela sunt ,demnl de lao
edmI; Pl:l ellnd fie aiel, fie aeo!o, -sunt..1m'preunli cu
impllratul, mal eu sarna aeolo iI vor fi mal ,aptope, nu
ea prin oglindlJ: '1), nieI prin numa.I, .ci
Ded sit nu .plAngem cum sar intAmpla peeeI '
ci pe eel in pecate. sunt vredriicIde 'pl1lns,
sunt vrednieI de bocete Cacl, carespe-
ranta de mllntuirepote ' fi, spune-ml, de a.se .. d,ucedneva
acolo insotitde pecate, acol0, gic, undepecatele nu sepot
indepll.rta? Pe cat timp se gasel?ce aicr, este
de a se schimba" qe a se face mal bun j ', dar, ,' carid el
"plecAnd de aici in iad, un de nuse pOtecA!?t.iga nimic
prin dupre 'cum gice: "Ca iniadeine 5e va
ml1ri;urisi (PS'; 6, 6), apol atunci eums[n'li; fievre;f.
nicI de jale? Srt plangem pe eel ce astfeliii ' s-au. dU:s. de Ja
noI,J]u opresc, pl llngem; inse nu slutindune,)1U smul-
, gendu-ne perul, nu golindu-ni nn
nu imbracAndune in negru, ei in
amare in sufletul nostru; .Pel1trtlca este farll. 0
astfeliu de pompa, de a plang.e- amar, nu a se
- eael cu adeverat ca cele cese PEltrec l;lmortI
dm- parte a unora, intru nimic nu se
:;ji juearil Citel, ea acele boeete,acele
Mts:r in pept prin berg nn sunt de-toc plll.eute, c,imalmult
se petree pentru , ochiI lumer, pentru I}elltru slav1l.
Multe femer apoI, au aeeasta ca 0 meserie. Plangr
cu amar, suspin1l. in easa, pe cand nimeni nu te vede ;
aceasta este frumos, a-ceasta este placut, ac\')gsta te fo
Cel ee jele1?ce astfeliU pe mort, eu atat mal mult
el se va incerca ca; nieIodat!l. s1l. nu cada in
') Textul e precnm nrmeaz3.: ob 8:& sta6ooo, ob 0:&
any. . .. Insl:l citatul acesta este din I Corinth. 13, ]2, unde se ceo
tei?ce: 6M7tof.L8V l&p 0: = prin oglioda. Trad.
OMILIA IV 37
mort, infricol?at va fi 'la urma acel pecat. Pla.ngI peeer
plAngi pe cel care cu nimie nu se deoseb.esc
de aceia, voiu -sa (lic pe eel de la nOl tai'a a fi luJ;Ili-
cu sf. botez, pe eel f!'ira pecetea charuluI Sf. Duch.
eu ade.v:erat ca sunt vrednicl de jale, vre'dnic'f de
suspine, pentru ctt se gasesc afara de la nn., loc
eu cel "Am in <lie v6ue, ea daea nu se va
cine va din apa i din dU:ch, nu va.Jntra intru
(loan 3, 5). Piangi pe eel ee mol'
in carl n-au , gandit nielodatrc-de a scote din boo
vreo mangaeresilfletelor lor, carl au illtrebuintat pu-
terea mal mult ca sa pol-a astupa pilca'
tele lor. 'Pe uniaca aceWil n plan gem cu fie in par-
ticular, 11e in public" inM eu demnitate, eu
nu in altmod, de cil,t de a'1 avea ca pildll. pentru nOI
in1?i:ne. Pe unia eaacefijtia, H plangem, nu 0 Qi niel d6ue,
ci in tot!'t nObtrkO;ast.feliu de lacrima nu e
din vreo patiI;na nerationatll, ci din dragostea;prt
rinteasett; e din patimtt de aeElia se.
!?i stinge-- degrab; - pe eA,nddaea din frica de
Dumnegeu, rem:lne purureu. Plllngem pe unia ca acel?tia" II
.. ajutam dupa puterile nostre, yom grt'si nOI vr'un ajutor, fie
c:lt de mic, sll. Ii dilmj 'inse n ajutam, yom ajuta. Cum?
in ee mod? Rilgllnqu'ne pentru den!?I], punend pe aI-
de a se saracilor a Ii da milostenil pentru sufletele
lor. Faptul in sine arp:Orecare m:lngaere sufleteasca,cacl
ascnlta ce spune voiti apl1ra cetatea
aceasta, . pentru rriine, i pentru David robuI meti"
(IV. Reg. , 20, 6). pax daca numal amintirea dreptulul a
avut atAta putere, apoI ellnd sa fae inca milostenil pen-
tI.Q eel reposat, cum ' 81l. nu aiM nieI o-putere? Nu degeaba
s-a legiferat de crttra apostoH, ea sa ,SQ. faca pomenire la
sfintele infrico!?atele taine penttu cel dela nOI,
au 1?ciut i'i ca mult folos vor avea, mult ajutoriu vor ea-
pMa . . Pentru ca., iubiWor, cand inLregul poporsUl cn mA
nele ridicate clitraDumneq.eu, cAndo elerul intreg se roga
cllnd tainll. sta de fata, apol' eum sa ' on imbla.n
zim pe Dumneqeu, rugandu-l pentru den!?iI? Aceasta
se face pentru cel ce au murit in pe ca.nd eatihu
menit nu se vor invrednici de 0 astfeliu de mang:lere, c:
sunt de orT-ee ajutoritl de felul aeestuia, afarll. dE
unul singur. care e acel ajntoriu? E permis a da elei
mosina saracilor pentru prin aceasta Ii se
38 OMILIA IV
aduce ore-care mllngllere, cllCI Dumnedeu voesce a ne putea
folosi prin Pentru ce ore a ponincit a )l8 ruga pentm
pacea buna starea a totlllumea ? Pentruce pentru omi-
nil? De Intre pe carl 'f pomenim, sunt sunt
profanatorl de morminte, sunt talharl, sau alW carl gem
sub povara a'filil de rele, cu tote acestea pentru ne"
p6te va vr'o intorcere 6re-care,
vr'o a Dupre cum ne rugl:\.m pentrll .
cef vii, caril P!tv fapt,ele lor nu se deosebesc cu nimic a7t'
ce)' tot bioe a De ruga pentru aceia. lob
sacrificiI pe!ltru . fii) sel, u!?ura de pecatele lor.
"Nu eumya, (licEl, eeva ''Yeu in inimile
lor" (lob. 1, 5). cineva de copiL EI nu
ca multI lasa eopiilor avere; nu (licea,
Ii voiu da lorslavil.jnll(licea, Ii voiU litsa stapllnire
asupra _ altora; . sau Ii voiu eumpara moiI, inse. ce ?
"Nu eumva sitfi ,eugetat eeva reu in inimile lor."
Ce foloseste de . &'celea, daca nu remilne nimic . din ele ?
.Pe tuturor, (lice, . H voiii face induratoriiicatra
nimic nu livalipsidupa aceia_" " Domnul
va Qice, 'Lnimlc ., ,nu'mI va lipsi" 12,: 1).
Aceasta este, avera . mare', . acesta este .tesaur riepretnit ..
Daca avem fnca de Dumnegeu,nimic nu ni .mai trabuie;
dara daca aceastanuoavem, ap01 chiar de am
avea, vom fi de cat ominiL : IH!11ic
nu este egal eu eel de Domnul "FrieaDom-
nulul, (lice, tote. Ie (Siran. 25, 14): Aceasta
sa 0 0 tote sll. Ie facem. Chiar
de sar cere ea sane sufletul, ehiar .. ae s-ar cere ca
corpuLnostru sll fie irilbucatit, nimiC sa nu eru t;.ll.m , totul
s1'1 facem spre a (1).pata In nol iriea de Dumne<;leu. Cacl nu-
mai yom cat ne Yom In-
de bununle ' vlltore, prill Domnul nostru lisus
Christos, caruia Impreun!'t eu Tat!'tl i?i eu Sf:--]Juch, se euvine
s!ava, stapllnirea !?i9instea, acum pururea in veei! ve-
cllor. Amin.
OMILI.! V .39
OMILIA 1l
,,9i .ce voiu nu Ca sunt euprins de
aVEmd a slobo,?:i impreuna
cu Christos a ft, eu mult mal bine. Eara a remllnea
in trup, mal de fo)os este pentru vol. 9i aceasta
nadll.jduind cil1, ell voil1 remllnea, i -impreunavoiU
petreee eu VOl eu totI, spre sporirea ibueti-
ria credinteL Ca lauda sporiasea intru
Christos Iisus prin mine, prin venirea mea eanifciitra
vol Ci (Cap. 1, 22-26).
Nimic nu pote fi mar ferieit, ca sufletul lu),Pavel, In
aeela!,?l timp !?i lllal Cur3jOS. ne demorte,
<;lie, unia din cansa;- ' pecatelor, dintre eu
sunt unnl, dil!_ causamieimel de suflet- f?i a
lor, printre caril nicI,odata nu voiU face
sunt 6menf carl s1'1 tern de
aeeia, de care nol cu ne ingrozim, el 0 doria, se
grabia de a se duce mal eurand la Christofi, <;licend caase
elibera ctC mult mal bine este. Dara ee spuI? UrmanQ ate
dnce de aic'i cerill, a Ii cu Christos imprellnrt, 1m
ee vel alege? Inse departe aces tea de . suflett{l.luI Pac
vel. Cael cine, dacl:\. i-ar spnne cineva aceasta. . l'arasigura,
nu ar respunde imediat: da, cacl dupre cum a se elibera
a fi eu nn este in puterea nostre, tot i?i a
remanea aiel, nu este in puterea nostre.lnse ambele
aeestea sunt ale lUI Pavel ale fericitulul sM suflet, cacI
el a yea nMejde. Ce? V a Ii cu Christos, iocrl. te
mai indoesci, c1'1 nu sci I ce ver alege? Si nn numai
aceasta, dar inca pare cit prefer)' a " remanea aiel, a remanea
in corp. Dara ce? Nu al trait 0 viata lntreaga plina de
Nu aI fost dese-or'i in privegherI, In primejdil
pe marea, In tome In golatate, in grijI peste mel'lura?
Nu te imboln1'l.vial tu, cand alti'i boliau? Nu te aprindeal
pentru eel ce se seandalizau? "Intru t6te puindu-ne pre
nOl inainte ca slujito'!;l al luI Dumnegeu, iritru multa
rabdare, in nacazurI, innevol, in stramtorarI, intru
40 OMILIA V
Mtal, in in in ostenele, in privi-
gherl, in posturi, in .curatie, intru intru
ibdelunga rabdare, m bunatate, intru DuCtiul ::snht,
in dragoste nefatar-nica-; . ,, .. De la Judel de cincl-orl
cate patru-ged fara una am luat; de trel-orl cu
toege ' am fost Mtnt, odati1cu petre ' am fost
de trel-orl s-a sfarimat'corabia cu mine, 0
o gi intru adanc am zacut. In primejdH in riur], -1n
primejdil de catra talhar'i:, in primejdil in cetllt1,in
primejdH in pustH1 .. "."(II Coririth_6;4-'-6. 11,24-26) ..
Nu tu ore, cand intregnl . neam al .(j-alateriilor se iptorsese
la observatiunea 1}i indeplinirea legei, . a1 graind:
""Oel cevoitl s:1 , ve .pr:il11ege, din char ap,
cagut" (Galat. 5, 4)? Cat nu te-al jelitatuod, .1}i ioctl. mal
0 viat1! atM de schimbaciosa? DaCi!, iose, nimic din
. \pte acesteann ti s'a intarrml;;1t, citpte ' cele ce a'i
Ie-a! farll, !:line"uu trebuia
fHnd in ge viitoriu, sa te a ajnnge la
un liman lini1}tit ?"Care . negutltOl'lU, itvend plina
corabia cn. mnlte .ar p.refera inca, ,a naviga mal
.p,arte, inaintea sa estelim::,l.Dnl aqelalioitit, nnde
el.se pote-rel.Jausa? Care luptatoriu :ar prefera inca a se
Inpta, dupa ce a ..v.enit timpnl deja de afi incunnnat? Care
general, dnpa ce sa deja resboinlQu slavit,,1}i trofee;
ar mal primiip(i:8 ,de a se osteni deaphne armata in
ordine de batae, in loc sit se repauseze? Cum? Tu care al
trait 0 viata ata.t de amll.rita, mal voe1}cI lnca a remfmea
aicl? Nu tu ore qiceal; "Me tem, canu . cumva altora
propoveduind, insu'ml sa me fac netrebnic" (I Corinth.
9, 27)? Dacll nn de alt-ceva, cel putin macar pentru aceasta
trebuia sit a scapa de aeeasta Daca cele pre-
sentear fi fost4nd'trcate de mil de
Christos cel dorit, ar fi trebuit a rivni scll.parea de
Val! Ce snflet fericit! Nimic nn este egal cu snfletu:
luI Pavel, nier nu va fi I Te teml de viitoriU, treer prir
mil de durerI, si totus! nn voesci a fi cu Christos? - .Nn
(lice el; aceasta tot pentru Christos, pentru ca sa fa.<
mal inca de Christos pe tot! aceI pe cariI J'am fncul
servl al InI, pentru ca plante Ie ce leam plantat, sa fac!
roda. Nu m-al aUQ.it spnnen1, ca eu nn caut interesnl meu
ci acela al apropeluI? Nu a1 au(lit cam'am dat pe sine'm
anatheme'f,numal ca sa pot apropia pe multI de Christos
OMILIA V 41
Eu decl, care am preferat acelea, nn ore cu mult mal ales
voiU prefera aceasta, pll.gubindu-me cu placere pe mine in-
su'mI, prin intar(lierea mea de a me uni cn Christos, numaI
cll. sa potll. fi vre-o mantuire pentru den1}ii ? Cine va spnue
pnterile tale, Domne, d\ nu a1 lasat pe Pavel sit grelSasca,
ca al arlitat omenirel un astfeltD.
Qat pe tine ingeril 'iutr'un glas, cand aT fitcnt IStelele
:;;i cand a1 flicutsorele, iuse nu ;1tata,. pre cat te-au laudat
candal grutat omenireI pe Pavel! Deaceia rna! stralucit
a deyeniLptlmentul de cM ceriul, mal' luminat de cat lu-
-minasoreluf, mal' stralucite ' incantatore
mz.ele ce emana din ell El nia, produs none fruct, un dora
grau uic! r:OdiI deacele cultivate, ci fruetul evse-
pe care I-a dus la, maturitate, pe care il ridicade
jos orI-de-cate or! cadea! Sorele ,ace$ta"'d'epe cAriU, 1)n va
putea nieI-odata mngurif cel pUtregI a1 pomilor, pe
caud Pavel intorcea pe eel carl aveau ,mil . ge putregainr'f,
voiUst). dic mil de, pecate_ Acela 8e ,.as.cunde: "noptea,eara
acesta ineontjnuu pe. nimic nu }a
. o [,))'it, nukt stapanit. Acela purtatRl'Il"se pe bolta ce;
riulul, slobode din razele sale jos pe pll.ment,
acesta rasarilld de jos, nu a umplut de lnmina numaI itJij-
loculceriuluL al pamentulul, ci de'ndata ce deflchis
gum a umplut de pl1'lcere negrll.ita chiar pe ingerJ: rCad
dara pentru . un peclitos ce se face bucurje
mare in ceriurI, darll. el care de la cea dintel cnventare .a
vinat pe in Domnul, cum sa nn nmple de bucurie
pnterile cele de sus ce (Iic? Ajnnge ca Pavel sa VOl':':
biasca cM de putin numal, puterile cele sa . se
veseliasca sa sa,lte de bncurie. Cacl dacit muntil sliJt.a.u
ca berbecil cand 1srailitiI au din Egipet, dara ore cand
ominiI se stramutll. de pe pament la ceriu, cata bnchrie
cregl ca, este? De aceia deci, a remanea 'in trnp, mal' de
folos este pentru vol.
])ara nol ce jnstificare yom avea? De muIteor} e
s?rtit tUiva ca sa vietuiasc1't intr'o cetate mica sitracli,
cu tote acestea nu prefera a se duce aiurea, ci remane
acolo; Pavel urma a se duce la Christos, nu vOia,
-la. Christos, 1ic, pe care atat de mult il doria, in cat
pentrn el preferase chiar i gheena, -ci voia sa remana aiel
l!lptll.nduse pentru ominr. dar a cescnza yom avea?
Ore tot-deauna trebuie a ne aminti de Pavel asa cnm s'ar
'int1l.mpla, farli a trageniscareva invlit1'tmiute, .liiscareva fo-
16se? ce spune el: a arll.tat, ca a se elibera a
71528 6
42 OMILIA V
se duce 1a Christos pste eu mult mal bine, indemnanduj
totQdata_de a !fu se intrista pentru ace::it.a; a aratat apol,
ea chiar de ar remanea, oface aceasta pentru densir, si nu
din cal!sa vicleniel lor. Ded pentmca sa cread3i
ii, ani.ta i?i causa pentru care remane . Daca aceasta e abo
solut trebuitor a 0 face, voiu remanea negrei?it>; i?T nu 0
(iice in mod simplu . . ci impreuna eu vOl voiupetrece,
adeea voiu fi ve(lut de voL Pentru ee? "Spre sporirea
v6stre L bucuria credinte1." Aiei iI ea 6re-
cum sa fie eu bagare de sarna la faptele lor. Daca pentru
vol remAn,Qice, luatr aminte ca nu eliIDv11 'sit de ru-
remiLnei'ea mea: Urmand a videa pe Christo::>, eu, pen- .
trusporirea. vostre, am prefe'l'at a remanea. 'Fiind-ca pre-
senta '. meaeontribuie-.atat la credillta cM si la bucuria
v6stre'"de aceia ,am preferat, a . . 6re 'ce? El
FilippenI? Nu rema.nea numa'i pent.ru
aceasta 0 (iice mal mult o ca Sa'I satisfaca pe
denl?il;pentrlldragostea ce aveau cum era ca
sporiasca in credinta? Ca . rha:Lmult sa ve apar
pre vol, <;li'ce,ca pre pUT, carT nunevoe d:l "uici. ma,
p!tna,cevI sevor invlrtoi?:i ar.ipele. Aceasta ed0vada ma-
reI iuhirLceavea cMra i1. Tot astfeiiu si DOl cand
voiql $a, stiniulam pe cineva, pentrn tine am
remas,ca si:\. ,te fae om -bun folosit oriu. > "Pentru ca
lauda 'V6stresa sDoriasca intrn.. Christos Iisus prin
miI1e,prjnyenirea: meaearal eatl'a. vol." Al vegut,
ca a ',.fi en vol aeeasta insamna ? Privesce llmilinta lUI,
spre sporirea apoi
aceasUt6si spre folosul lUI, ceia ce >dealtfeliu face i?i
eatra Romani: ]] Aeeasta este
mangaiOimpreun<l en voi", dupa ce mar sus a (iis- :
])Ca sa , v'e ' dau v6ue eeva dar duehovnicesc. (Rom.
1, 12, 11)
Dar ce ItlSeamna: nCa Jauda sa sporiasca"?
Adeca a trai corect, cacl aeeasta este lauda in Christos, a
se rezerna pe "Cael care este na.gejdea
sau bucuria, sau euriuna lauder? Au nn i vola
(1. Tesal. 2, 19)? in alt 10c: ., Ca laudav6stresuntem
nOI, preeum i VOl a n6stre" (II. Corinth. 1, H), adeca
Cit sa me laud Cll vol rnai mult . cum? IlCa sa spo-
riaseii lauda v6stre" gice, a deca ca sa am ocasiunea a
OMILI,\ V
43
me lauda mal ll}ult, progresand voUn virtutile evanghelice.
])Prin venirea mea earul ea.trJ, voL a Dara te? A venit 6re
aC.easta se cere a se i?ci, daca a venit? "Nu-
mai cu vrednieie dupre evangheJia:- lUi Christos sa
petrecetl" (Stih.- 27). AI ca de aceia a spus t6te
de mal sus, ca mal wult sa-I indemne de a: se inde-
letnici cu virtutea? Dara ce inseamna nnumai
U
' ? Acest
n umal este eeia ee se cere, nimic_. alta; rind aeeasta
Vel. ft, nimie trist nU "se va 'petrece eu voL' .,;C<lSau ve-
sau ne-fiind de
ventru vol" (Stih. 27). Nu le (lice acestea:aacum deja
se dusese i?i sosise la iI, ci daca aceasta se
sau 8i nefiind sa pot a me bucura. ' ..;S<1 aud ea
stati intr'un ducb intr'un suflet." mal
eu sama ceia pe cimenteazadra-
gostea ,dintfe iI;C!lsa fie una {loan 17, , 11),cacI ;;t6ta
impariitia ceselmpare?hiaza intre sine,sepllsti'ece"
(Math. 12, 26) . .De acela Pavel peste tot lo:cuLsfatuief2ce
la concordie. De aceia Christos (lice: ]; Intnl aceasta va __
cun6ce lume,a suntekl ucenicl ..' de vep
a yea dragoste)ntre VOl" (loan 13, 35); ,;Saa.ud ea
stat! intr'un dueh. i intr'un suflet" adeca <l1d 'c'nmva
:liind in mea sa ve lenevit< l}i " apol .lleveden-
dume venit Ill, VOl sa ve molei?itl eu '. Eupot a
me bucura deopotriv[t dirJ au(lite numa'!. Ce . vra sa
(iica ,: v n intr'lHldll'ch"? Adeca in aeel<ilcharal con-
eOrdIel, acelaal bl,lll el: Cael .UnU! este dnchul . adeca
Ulnd cu totilavem un duch; dara a avea duch
'". , : , " - ,
<'ste aceial?I cUa,fi un suflet. lata ell. vorbaunsuflet se
oj .. A _ " " " " _. ,
Ill. aiel III lnsemnare de coneordie, iat1'l ape;'! ca II),al multe
sllflete se represinta prin vorba"un". Astfeli,u, c,hiar era ill
vechime: "Eara inima i sufletul multimel celor ee
au ereg.ut, era unul " (Fapt, 4, 32). ,)mprtiuna ne-
1) pentru eredinta" evanghelieL U Dara ore
pentru credinta evangheliel sa se lupte Impreuna? E posi-
_ . ') Te,xtul grec este precum urmeaza:
'1:00 .0"n').,(Oo, Verbul nu inseamna a se nevoi ci a se lupta
impreunii cu alWi, Dec! traducerea justa ar fi: luptiilldu-ve impreunii
pentnt credin!a evanghelieL d.
OMILIA V
bil aceasta? Nu cumva p6teil se resboiau unil pe
Nu, ei pare cit Ii snune: impreuna, .in. lupta pen-
tru credinta evimghellel.>
intru nimic de cel
care acelora este ari1tarea pergare'f,ea.:ra a
mantuirel, aceasta - de ' la Dumnegeu" (Still. 28).
Bine a (lis cacl astfeliu sunt indreptate
t6te tendintele ca sa spede numal. NicI intr'un
cas, (lice, orlce s'ar intilmpla. chiar primE'jdii, chiar intrigI.
sll nu ve stiitJ",c11,eI aceasta este caraeteristica 6minilor co-
recti'. Aceia nimie alt nu pot "face . de "cilt sa sperie numa!.-
Dara tiindc11, .. natural ca ii sa se sperie au(lin\i de mill-
tele suferinti ale lUI Pavel, de aceia pare caligiee: Nu
ve spun ca sa nu ve de loc, ci s11, nuve stiitl, sa
DU ve temetl,qLJnci1 mal mult sa} Ca.ei daca
VOl" ,,-idea ca de l?i filuresc.JIlii . de nu
pot niei macar 1311, ve vor aveadovadct per-
derel lor. Daca astfellu yeti sta, de aiel seva face inve-
derata lor mantuirea v6stre. Cand . persecutoriI
nu pot vllUtma cu nimic pe eei perseeutaty; eand eel cn
cugeta rele asupra altora, nu pot eu nimiC ' vat1:tma; cand
eel ce stllpanese - nid un reu -.celorstllpaniti
t
6re de aid nu Ji se probeaza "cu .. perdutl't
cll nimie nu pot; cli. t6te ale lor sunt fall?e, sunt sl;:lbe?
aceasta de Ja Dumnegeu, (lice, vi s-a
d:Huit pentru Christos nu numaI inti-uel .a crede,
ci i pentru densul a p,\tilPi" (Still. 29); .... ii in
vata de modera gandurile lor, atribuind .totul lUI Dum-
r.eqeu, eara a suferi pentru Shristos e1 0 char.
dar nu ve sfiitI, nu ve did al:1uferi pentru
Chri:;tos este un char eu mult mal miraeulos, de cat eharul
de a invia a face minnnL Aici eu su'nt datornieul,
earll aeolo (a suferi pentru Christos) am datornie pe Christos.
Astfeliu cll nu numax nu trebuie a ve ci inca a
ve bucura, ea unia ee aveti char. EI char I?i vir-
nu inse cIe fehu ea celelalte, cl'icl aeelea
in totalitatea lor depind de Dumne(leu, pe cand aeestea de-
pind f$i - de not Darll de vreme ce I?i aiel partea cea maT
mare de este a lUI Dumne(leu, de aceia (lice cll. to
talul este allul, cu care ocasie nu destiintaza jiberul ar
bitru, cinumal cal face mal reeunoscatorL
"Aceial lupta avend, care intru mine,
OMILIA V 45
acum ,. (Stih. 30), adeca, si exemplu. :Aiel
Ii arlua.nd crt pretutindenl t6te oeasiunile,
ii: sau luptat deopotrivll cil aensU!, ca ali avut IS,
pite ea densul. Nu a gis augit, ci CMI
Sl acolo In cetatea Filippi sa Iuotac PaveL Dec} aeeasta
este 0 mare virtute, pentru ()are Galatenilor scriind Ii
(lieea: "Atatea atI patimit in zadar? de este in zadar"
(Galat. 3, 4), Ebreilor qieea: "Aduceti-vtl aminte
de gi!ele ceJe mal dinainte, intru care
multa lupta de suferit, pe deoparte Cll ocarI
cu necazurI (Ebr. 10, 32. 33)
Macedonenilor (ThesaloniCenilor) seriind Ii spunea: "Cil aceia
de nor spun ce fel de intrare am avut la VOl",
"Ca fratilor, intrarea n6strtl la
VOl, ea n-a fost oearta" (I Thes. 1, 9. 2, 1), f?ii.nfine
tuturor acela:;;I lucfu )upte stramtorarL
Dar aceasta nu se astllqI pnntr'e nOI, pote- c11,. c:l
mult sll plltimiascl'l unia paguba in averile lor. Darll In
aceastll privintll mari lUCl-urI de denl?H, _ cll.eI
unora Ii (lice: "ca jefuirea averilor v6stre, cubucu-
rie primit'o", .earaaltora Ii spune,,: "Ca bine a
voit Macedonia a face 0 1m 6recare
la saraciI Ierusalim" l?i eari1l?I: "Ca rivna
cea dintre voI,a: indemnat pre eel (Ebr; 10,
34. R.om. 15, 26. II Corint. 9, 8) _ .
1) Ai V8gUt ce se aduc bllrbaWor de atuneI?
NOl nu putp-m suferi ;nicI' palme peste obraz, niel vreo
nire nid vreo ofensll .. si nie! vreo paguba de banI. Acela
cu tovii fiind marLir'i at adeveruluI, se luptau
piinll la unul, earanoile ni sa reeit dragostea eatrll Chns
tos. EarllsI me vM sHit a acusa lucrurile lumel presente.
Ce sa fac'? Nu voiam, lnse me v8d sili t. Daea prin tllcerea
n6stre'!ar disprnea asemenea fapte, a.tund ar fi trebuic sa
tae; dacfl. nu numal ed dispar tacend nOl, ci mal
mult se inr8utatese, apoI atund e ner-esar a Cel ce
aeus:l pe cei ee peratuiese, daea chiar nimic alt nu
I) Partea morald. Mu\te cal a pregatit Dumnegeu pentru nOl,
ea sa nu pecatuim; ca nol eu totii avem nevoe de mliostlvlrea luI
Dumnegeii, ea nimie nu manie pe Dumne<,l.eu . mal multo ea aceia
de a fi cineva nell1i1ostiv. (Veron.)
46 OMIL1A V
cel putin nU'1 las1l. de a inaillta mal mult In peeate. Nici
un suflet nu pate fi atat de impertinent, ca
au(lind incontinuu infrunt1l.rl pentru orecare fapte rele, sa
nu se sa nu pIece ochil In jos, din causa mul
telor reutatI. Au, de sigur, chiar si eel de rusine
un dram de sfia!a, Cael Dumnedetl a sMit in natura nostre
de faptele rele. Dec]; fiindca nu era deajuns ca nu
mal frica sa ne cumintiasd'L, a mal pregatit inca altemulte
c1l.1, spre a nu peeatui, ca de pild<1: a infrunta pe cel ce pec1l.-
tuiese, a se teme de legile existente, a iubi slava, a se gandi
la prietenie. Tote aceste cli! sunt preglHite de Dumne(leu,
spre a nu pecatui. De multe or! ceiace nu sa facut pen
tru frica de Dumne(leu, s'a facut pentru frica de ominI.
Ceia ce se ca\ltll, este, Cft mal 'uteiu de tote s1l. nu peell,
tuim, apol ca sa a 0 face aceasta pentru frica de
DumneQeu, aceasta e pe al doilea plan. Pentru ca de ce
Pavel pe cel ce vor a birui pe sa 0
faea aceasta nu din frica de ei de a nu cauta
ra.sbunarea? "Ca aceasta facEmd, c1l.rbunJ de foc
pre capu1 sM U (Rom. 12, 20). Deocamdata
aceasta se cere, de a virtu tea. Cum Qiceam, ded,
noI avem In nOI ore-care sflala, cand facem fapta rea si
din contra avem multe bunurt naturale, voiil sa qie
naturale d\tra. fapta bunrt. de exemplu totI (iminiI de
la natura suntem catra milostenie, clltri\ filantropie,
niel un bun nu este in Datura nostre de insemnatatea
acestuia.\ De aceia eu drept euvent ar putea eineva sa cer-
eeteze, d'e ce acest bun a fost s1idit mal eu sama in natura
n6strti, de ce suntem de la natura de a pJftnge, de
a ne indupJeea la ruga min tea altora, de a fi gata catra mi-
lostivire. Nimeni nu este din natura Jipsit. de manie, nimen}
nu este din nat:lTa Jipsit de ore-care vanitate, nimen! de la
natura nu este stapan pe iuteala, pe cand a fi milostiv
filantrop dUra altH, sta jn natura omuJul, orlcftt de crud
ar fi el, orrcat de sl'ilbatec. ee este de cand nOI
avem mila pana qf,\ . flare salbateee? Aceasta e proba ca.
mila este 13M ita ill nol chiaT cu prisosint1't Chiar un puiil
de leu cfind videm crt este betejit, inca. simtim ceva mila:
apoI cu atM mal mult cand e yorba de cel rle 0 specie eu
noL ell,tl omen) betegl sunt primprej urul nostru;
el bine, aeeasta e deajuns de a mila nostre. Nimic
nu pe atftt de mult ea milostenia,
ea eleimosina De aceia eu oleu (SA(J.lO'l) se un-
OllULIA V 47
geau in legea veehe, cum regi"f prorocil', e1l.c'i
oleul era simbolul filantropiel lUi Dnmneqeu I). De aici mal
Inva.tau, c1l. stapanitoriul pOpOruJUl trebuia se aiba mila
eAtra sel, ea Duchul va veni in om prin mila,
fiind-ca Dunmeqeu se cMra ominI este fiJan-
trop. "MiluecI pre top:, ea t6te 1e potI" (Intel. Solom.
11, 24). De aeeia se ungeau eu untde-Iemn (S),awv), cl'icl
din mila (sAzo;) 0 a fa.cut, regil cu oleu (untde-
lemn = ShlOV) se ungeau. Chi<lT de ar ia.uda eineva pe
vr'uIJ st.apanitoriu, nimie mal potrivit nu-] va putea Q.ice,
de eM n mila ta, milostivirea ta", eael partieularitatea
st1l.panirel este de a fj milostiva. E de priceput ea l?i
lumea a fost facuta de Dumne(leu din milostivire; l?i deel
l?i nol trebuie a imita pe strtpanul nostru. "Mila omulul
catra apr6pe1e seu, eara mila Domnulul preste tot
trupul" (Sirah. 18, 12). Cum jnse este preste tot trupul?
De ar. llumi pe peeatos, sau pe eel drept, cu toW avem
nevoe de mila lUI Dumneq,eu, ne folosim de densul,
llumiasea.-se el - Pavel sau Petru, sau loan. Dar apo!
asenltlli ehiar pe spunend, cl\c'i nid nu e nevoe de
euvintele n6stre. Ce dice asa darrt acest fericit ? " Am fost
miluit, ell. am facut intru neeredinta U (I Ti-
moth.l,lS). Dar ce? Dupa aceasta nu a avut nevoe de
mila.? Asculta ce spune: "Mal mult de cat top: aeeia
m-am osten it, il1Stl nu ell, ci darul lUI Dumnegeu,
care este eu mine'; (I Corinth. 15, IC)). Eara despre Epa-
frodit (lice:"A fast bolnav apr6pe de m6rte, ei Dum-
negeu I-a miluit pre el, nu numa'l pre el, ci pre
mine, ca nu Intristare pes te intristare sa am" (Filipp.
2, 27), "Peste masura am fost Ingreuiat'l
pAste jn cat n'aveam nOl nadejde nieI de
ei singur'l intru nol judecata mortil am avut,
ea :3a nu fim nadajduindu-ne spre nol, ei intru Dum-
negeu. .. carele din m6rte ea aeeasta ne-a izM ,Tit
ne va izb3vi ", !?i ,,i m-a izbavit pre mine
') . NoW. E)..u.toy inl>eRlflnii uutdelemn de masline,
din .),'1.[(1. = masiin, ,au maslina, pe eand inseamna wilii,
de unde i;1i Sf. Chrisostom inse, Ie ia pe am an
done in inseinD::l.re, mal mult ea joe de cuvinte i figllra rl.
tori ca. Trad.
48 OMILTA V
din gura leulul, me va izMvi Domnul. (( (II Corinth.
1, 8 -10. II Timoth. 4, 17. in fine peste tot
vom gasi aeelaf?l lueru, adeea "elf. eJ'se Jauda. eli a fost man
tuit prin mila luI DumneQ.efl. tot perMu ea
a fost miluit de Dumnegeu, a putut fi cem ce a fost. As ,
{lUltlt pe Christos ca.nd gice catra densul: "S\mone, Si-
mone, iatii satana v'a cerut pre volca sa ve cearna
ca grfiul, eara ell m-am rugat pentru tine ea sa nu
peara credinta ta" (Luc. 22; 31. 32). loan tot prin mila
Duinnegeu a fast-af?a d.\lIW: cum n f?iin fine apostollI.
Pentru ell. asculta ce 4tce Chrlstos: "Nu vol ales pre
mine, ci eli vam al,es pre vo):.'E.([oan 15,16). T9.!AC:u 'un
cuvent avem nevoe"de mila luLDumueQeu, "ea mila Dom-
nulul, (lice, pre.ste, t.Q.t, trupul" Dar daca H aveaii
de,' lllila lui DumneQ8u, apoI ce am putea QlCe pentru
Pentru ce, spune'ml, resare sorele peste , cel
reJ,' ca peste cer bunl? D.H ore daca ar'p'loua.. .. .t,()t anul, nu
sar perde Dar daea ar urma ll:nul Dar
dacli .ar ploua cu foc? Dar daca ar-tnmlte Dill' ee
gic? Daca ar Ii' faeut ca intunereeul a}ta
d"aM., ore nu sar perde Dael't ar sgudm pamentul, ore
. riu "Oeeste' omul ea'l pomenecl pre
e1 "? ' Este nemerit a'eum ' a <;lice: dacrt numaI ar ameninta
pimentul, en toW deveni un mormllnt,:,." Oa 0 picatura'
de ap,'\ din vas, astfeliu sunt inaintea
JUI, ca praful din balanta se vor socoti' (Isaia 40.. 15!.
Pe' cat de usor oi este nouij de a misca limba c1l.ntanull1l,
-tot pe atat 'e de uf?or luI Dumoe<;iell de a perde
face din nou. Ded el, care are atata putere \!iIiestre,
vegendu-ne pe fiecare gi pecMuiod, f?i nepedepsin-
du-ne, ore nu e cert prin &ceasta ca el in m1l.na mIla J
Dara apoY nol. videm crt f?i animalele exista pnn mIla Ill!.
Ominil i dobitocele vel mantui D6mne(( lPs. 35;7).
S.a uitat pe pameQt, l?i I-a u(llplut pe el de
pentru ce? Peotru tine. Darli tine pentru ce tea fi'tcut?
Pentru bunatate. Nimic nu e mal bun ca mila; ea ste
ca.usa luminer de aiel, l?! tot ea e causa luminel de
acolo. nAtund va resari de lumina ta((
(lice Profetul Isaia (in cap. 58, 8); inse cand? Cand vel fi
milostiv catra apr6pele. dupre cum .01eI11.
acesta proeura lumina, tot asemenea e18lmoslOa l1l pro
OMTLIA V 4\J
cura lumina mare minunata acolo. De5pre ' niefl.
."- voiii mult':!. yorba face Pavel. Astfeliu
asculta-l p6 densul vorbirid';' "Numal ca sa ne aducem
aminte de ce'i."saraCi" (Galat. 2, 10); alta datl1 "De va
fi eu merge eli" (I Corinth, 16, 4), l?i in
fine peste tot loeul II veQ.I pe densul, in in
stllnga, ingrijindu-se de aeeasta. earaf?l: "Sa se
sa porte grija de fapte bune ... ", f?i ea-
rl1f?l: "Oa cele bune de falos ominilor"_
aseulta pe altul spunend: "Milostenia izba-
pe altul de marte" (Tob. l?i aiurea: "De
vel lua mila l)ta de la nOl, Damne, D6mne, cine
va suferi?" (Ps.129, 3), f?i nMare lucru
este omul milosti v" (Prov. 20,6). Aceasta este caraeteristie,t
omulnl, dd a fi 1lIi1I),.;tiv, mal cu sanH aeeast<i e carac-
t eristica luI Oumm'<;i8u de a milui. VeQi cata putere are
mila luI Dumnegell? Prin aceilsta a f<leut totul, prin aeeasta
a faeut lumed, aeeasta a faeut pe Inger!, adeel1 prin
mila$i pentru bu'natat.e numa!. Pentru aeeasta a
pl\na gheena, mimal ca s'\ putem ce-
riurilor, earl1 aceasta yom prin milos-
tenia catr!l. cregl tu ca a faeut
totul ce videm? . Or\l nn pentru bunlHatea lui? Nu pentru
filantropii:L lur? De vel intreba, de ce a f<'leut aceasta, sa u
aceia, peste tot locul vel gasi bunatatea lui ca causa.
Af?a dar, sa miluim pe eei deaprope a1 ea sa
fim l?i noI Nu atilta pentru deof?iI stringem milos
teniile aeestea, cat mal eu sama pentru nOI in acea <Ii. Cfind fla-
cil-ra foeulul aef:>luia va fi ingrozitore, oleul aeesta (eleimosina)
va fi stringatoriii de foe, in timp inse l?i cansa luminel
nostre. Cu ehipul ae8flta. yom putea scapa de ace I foe al ghe
ene'i. Nimic nu mani e pe DumneQeii ati1ta, ca a fi nemilostiv.
A fost adm, inaintea lUI datornicul aeela, carel datora 0 mie
de talantI, ear el milostivinduse la iertat, pe cand acesta
nu a iertat pe fratele lui, 0 sutll de dinari, cil
sugruma, ca sa I platiasclt; dara pentru aeeasta fapta
Domnul la dat pe el muncitorilor, panrt ee ya plrtti tota
dat0ria. A eestea augindule, iubitllor, slt fim milostivI catra
l) Nota. Versu! acesta este ; "De te vel uita . Ja fara-deJegl
Domne, Domna, cina va sllferi ?" In citatia Sf. Chrisostom a mal
mult un Japsus memoriae, Trad.
50 OMILIA VI
cei ce ni datorese sail ni Nimeni sl1 nu fie resbu-
nMoriu, dacli ea sa nu se singur, caei
nu atl1ta n supara pe aeela, eM pe densuJ se
p6te c:1-1 va ierta Dumne(lE:u, sail ea '] va sili sa
pH'ttiasca t6ta datoria sa; dar tu care nu nieI maear
apr6peJu't, cauti inca imparatia eeriurilor? Dec!
C11 s<1 nu pMimim, sa iertam tuturor, eacl noue ni iertam.
Cl1nd nOl iertl1m pe aWi, Dumne(leil va ierta pecatele
n6.stre, ne yom de vi.it6re,
pnn darul filantropJa Domnulm nostru JISUS Chnstos,
earuia impreunli cu si eu Duhul Stint, se euvine slava,
stapl1nirea cinstea, aeum pururea !ili in veciivecilor.
Amin.
OM IL I A VI
"Deel deeste ' yre-o mangaere iotru Christos,
de este vre o Yoire' Quna a dr8gosteI, deestevre-o
imparti'lire a" ,D1,.lchuli,li, de este vre-o milostivire i
indurare, implihiHbuqmia mea, ca aceia\ sacuge-
aceial avend, un suflet fiind" utia cu-
getand, nimic ctiprigonire, saD. ell slava dearta, ci
Cll smerenie unhl ' pre altul soeotind a fi mal de
cinste, de eat pre , sine
u
(Cap. 2, 1-4).
Nimie nu este; mal hun, nimie nu este mallneantatoriU
ca dascrtlul spiritual, a caruia oragoste S;i fav6re eatrrt fiinta
iubitt'l., intreee pe a orle:aruI p;\'rinte trupese. Privei?ce, ee fel
de rugl1minte intr0buinteaza ferieitul Pavel el1tril. Filippenl,
In ' interesul lor chiaro Ce spune el, Indemnl1ndu-I la concor-
die. r,are si este motivul tu turor bunatl1tiJor? Privesce ell cata
se roga lor, eu eilt1\, aprindere, cn patima!
),De este vreo mangaere in Cbristos
U
adec[\ daca
vre-o rnl1ngaere In Christos, ca cum ar Qiee eineva:
dad:). aI vre-o eo[]sideratie pentru mine, daea al vre-o grija
de mine, daea 31 primit vre-o bine-facere de la mine, fa
aceasta, In acest fel proeedam nol, cand stl1ruim pentru un
luel'll pe care '1 propunem inaintea tuturor eelor-lalte, prin
OMII.IA VI
51
aceasta arl1tl1m tot ceia'ce voiam a. spune. No] cest! pt'lmen-
amintim de drepturl corporale, precum de pildll cl1n1 ar
<;lice parintele eiUra fiul seu: de a1 vre-o sfialil. cl1tril. tata! tell
de ai vreo de til, de a1 vreo iubire
mine, dacl1 al avut vre-o din parte-mI, dael1 ai
avut vre-o fav6re, nu fli fratelul teii>, adeca . in locul
tuturor acelora eer aeeastil. recompensa>. Pa.ve I inse nn face
el nu Ii de nie! un fapt corporal, ei numai de
c:le E ea cum li-ar (lice: Daclt
,cmeva a'm! da \'re-o milngaere in ispitele mele si incura-
j
a
x
8
in Christos, daca cineva a'mi da vre-o mangaere
,pe illbire, daeil. arMa lui in dueh,
. aveti in fine vre-o milostivire indurare, impliniti-mi
' bucuria, faceti-mI pJacerea aeeasta . "De este vre-o mi,
lO$tivire i indurare. (/ Indurare de densul Pavel
dintre diseipuIJ, arl'ltand primejdia ee va resulta
laurmil., dael1 iI nu sunt in armonie. Daea e posibil a me
bucura de vreo mangaere de 1a YOI, daea pot a avea dela
dragostea v6stre vre-o eonsolati1me, d,lea putea sa am
eU , vor vre-o eu duchul, daeil. avea eu vOl
v.re:o in Domnul, daeli e cu putinVt a fi miluit
avea vre-o indurare din partea v6stre, pentru tote
gice, vostre, de t6te aces tea
me >voiu bueura, de ,,-e Yeti iubi unulpre alLu]" ,)m-
pliniti-ml bueuria mea. ce spune el aiel':
,ca sa nu se ereadil. ea sfatul sM este adresat lorl'a
cl1tra unia ce au lipsit de la datoria lor, nu a <;lis faeeti-ml"
ei"impliniti-mI 'I, adicil. ineepetI a sMi in mine; deja mi.au'
d;l.t darl1 eu doresc a merge pana la fine . Dara ce
spune-mY. Ca sa te sea pam de primejdii? Ca sa Le
ajutam? <Nimie din t6te aeestea', <;lice, ci "ea sa
eugetap, aceia1 dragoste avend (/, in care at'f ineeput.
"Un suflet fiind, una eugetand
u
. Val! De eate'or! vor-
, bel?ce lucru, din causa milrel IUl iulm! catra
"Ca aeeial sa eugetatl 'I, mal eu "una euge-
tand," cil.d rnal mare semniti are expresiunea aeeasta,
de cat cea ea aeeial sa cugetap. "Aeeial dra-
goste a:vend it, adeca nu numal cl1tra eredinta, ei in tote
eelel-alte, rentru ea se p6te de a eugeta a nu
a,:ea dragoste. "Aceia1 dragoste avend (/, adeeil. deopo.
tnva iubind, S;i nind iubit'f; nu eumva tu sa te bucurl de
l.i2 OiWLTA VI
mal multll, in .schiTno 811 daI altora mal putina, nu eumva
in casul de- sa aevtlun hrapitoriu; ci, nu suferi una
ea Un suflet fiin d", adeea, unind in un suflet
t6te cDrpurile, nu in esenta, nu in natura
IDr, nu este pDsibil, ei in buna,vDinta, in gino,
adecfl ca. tDtul !::ill "e dintl:'un suflet Duma!. Ce este
"un suflet fHnd"? Acea"ta 0. a aratat in
eugetand", un cuget .sa fie, ell. dintr'un singrirsuflet.
"Nimic eu prigonire." .A:$I:l:tlar...el credea Ii aratft
prin care sar putea ajunge-,laacysttesultat.
"Nimie ell prigonir8, sau eu slavadearta, '\ eeia ee
tot-deaunadie, e1'l. aded. causa tuturor rel eloraeeasta este.
De aiel yin ']uptele eertele; de aiel zavistiBe de
aiel reeirea dragostel, . pentrn iubim slav,a 6minilor" pen-
tru ell ne facem sclavi aI DnDrurilDr celDr multLNu ' e PD-
sibil de a fi inacelal?i timp sclavul
lUI D'<,i eu. Dareum sa fugim de slava deartll, . eand tu nu
nl-a} aratat nid-D ' cale '1 Aceasta e 0. fael
apostDluluI. E'ibine; ascult1't ce smere-
nie unul pre' socotind a fi mal 'de einste, de
eat pre YaY! Cum ni.,fi'.xpur.e 81 ;dcfub sistem plin
de fiiDsofi e, pentrumulltuirea nostHL Daya: presupul; <,iiee,
c1't X. e mal presus tie eM. tine, te eonvingI '.' pe sine-tI,
ear nu numaidiCl, adeell daea aI luat t6teihfDrmll,tile, de
sigur eM lUI tU-l dal
cinstea eeruta,nu .. te tuiburl daca 'I ve<;lI cinstit
Dara nu cum 8'ar intampla sa '1 eonsiderIde -; ri:J almare de
cat tine ci chiar ea e mai presus; intrece itt tote pri
'eeia ee pare a ti nn exees de .nu ti se
va parea eiudat, nid nu va parea reu.G,bJar de te-ar
vDrbi de reu, chIar de tear cleveti, chiar de trar face orIce
rM, tu sufer) eu brlrblltie, cael il cre(li maimare de cat
tine. Cftnd odata. sufletul teu se va eDnvinge ea el este mal
mare de cat tine, nu va e1'ldea nid-Ddata in manie, nid in-
vidie, orl-cate rele ar patimi de la eL Nimeni nu ar invidi a
pe eel. ce ell adeverat sunt superioriHui. Cand apDI acela,
care se bueurll de atata cinste din parte,tI, se Va arl'lta t ot
el eatra. tine, intelegI cum aceasta e ca un zidiU indo!t,
de ingMuint1l. de el)ncesii reciproee. Cand tu ai eeva vredlllc
de cinste, el cDnsidera tot niel-odat.a. nu va urma
ceva trist. Cand 0. purtare din parte a unuia numa],
ajunge de a imprlll?tia t6te Mrfelile, dar inca cand e .l a
amandoI, cine va putea sa Intrerupa aceasta st'l.torDlCle,
OMILIA VI
53
aceastaasigurare de dragDstereciprDcll.? Njmeni, ' $i DlCl
chiar diavolul, cacI in treit, impMrit,-- ba. inmiit este
zidiul dimprejurul . .
1) Causa tuturDr bunlWitilDr este smerenia. ca s1:1
afli ea este, ase111ta pe PrDrDcul. care <,iice; "Ca- de
a1 fi voit jertfa,_ fi dat, arderile de tot nu Ie vel
bine-voL Jertfa luI Dumneg.eu duehul umilit, inima
infranta s:meritl1 Dumneg.eu nu 0 va urgisi"
50, 19). e VDr,?a aiel , numaI simpl1'l,
el de umllllltapnn exteti'$lUne. Dupre cum se intampHi si
cu cDrpurile-eand.un CDrp ,ine()VDiat nu sar mal infinge -tn
altul tare, eJ Ol'I-ee ar pati,lnaI 'nteiU el se vanimiei, de
eM se p6tll. patrunde prineelacl;alt - tDt asa si eu 8ufletul
umilit, cael el va preferamaIbine de a patimi rele tot-deauna
!?i de a muri, de cat a ,Se :, seuia asupra altuia res-
buna. Pa.na cand 6re ne Yom tnifi cu aeea t.rufie vrednie1:1
de ris? Dupre cum ridemcai}d 'videm pe cDpH intin(1t3nd
mana amenintand, sau luan9J)etrieele de jos asvirlind,
'. tDt e vrednica deris e resul-
'tij,tul unel cugetarI unel jude.eatiimperfecte.
. nPentru efl se trnfei?ce . pamentul, i cenua?" (Sirach,
10, Cugetl luerur] marl, omule? pentru ee? Care e
, spune-mLDe unde apDi vine, cit eugetI lucrur!
marl cDntra ? N u 6re te im ,de
.natura? Nu Dre de aeelal?Iguflet? Nu a1 fDst Dre einstit
deDpDtriva de Dumne(leu? Dar' p6te intelept? Atund
dator ae a mult1'l.mi lUI DumneQeu, ear nu de ate trufi.
Anteia u.l?uratatea minte! Dmulul fata
de Dumne<,ieu, pentru care :se ia de la uensul darul acordat
luI prin gratie. Cel ce se tr:ufel?ee, 0. face aeeasta ell. si cum
el prin prDpriile saleputerLn. reul?it, dar cel ee crede a$a,
este nerecunDseMDriu eatr'a darulu!. Al tu vr'lll1
bun acordat de DumneQeil eelUl ee 't'l-a acor-
dat acel bun. Asculta ce (lice 10sif, ee (lice Daniil. Impara-
tul Egipetulul trimitend ea saA aduc1'l. din temnitll pe IDSif
I?i i?trebe viflul I-a avut, de 6rece' tot! inva:
tatn EgJpetulm, eel eu expenenta in a"emenea lucrurf n-au
putut explica ' visul, - I?i urmand a-I ridica in cinste 'peste
tDt'l, mal intelept sl1 se arate de cat astrolDgiI,
, I) Partea tI1oralii. Despre umilintll, sali smerenie, I?i despre mar-
tuna pentru ea, luata din viata Jui David iii a Jul Daniil - ca nu
trebuie a fi cine-va (Veron) ,
OMILIA VI
fermecatorII, f?l cu unl:mvent mal pTeSUS
"de de pe atune), pe Iosif, care era co
pI1 l?l III de altfeliil atunc]' e slav'S mal mare,
cand Vllle farll de veste, fapt pentru care la si filcut mai
de admirat inct'L - dec] ce (lice losif, rand sa 'gasit in fata
ImpilratuJul? Respunde ore da sciu imperate TBa -de si
nu a fost nimen! ca sad contra{'ieze, d cu multa
multa luI (lice: "Au nu prin Dum
este.,:: ,,xplicarea lor 1) (visurilor)"? (Gen. 40, 8),
Pnyef?ce, cum el a s!livit peStrtpanul a totei:rJediat, de
aeem a fost este slavit . . Si nu este {hcru aceasta
de a descoperi pe Dumne(le,.Q, a1 arMa ca
ullor astMiu de fa pte. Cadc81e vorbitE:l lea aratat demne
de credintll, In prieteniel lUI cu Dum-
neQeu, eil potefiunbun. maT mare, ca acela de a
fi prieteriii l luI "Ca de sa inClreptat din
fapte Abraam, are nu dupa Dumnegetl"
(Rom. 4, 2): cel ,ce se' de char, se laudll
ca este IUblt" are
illse nu dupa .Qumnegeu, ca aeeli,-ceia ce e dovada mare\'
nostre slabieiur)]::-dar inct'Lcel ... :ce, a primit
de la Dumne(ieu, en inca nu ar fi de admirat?
A slavit;,.pe., DumneQeu,f?i a fost slavit de densul. "Pe cel
ce S!c1 vesc pre !nine, Qice, i'i.voiu sla vi" (11m p. 2,39).
Dar apOi acestuia, Daniil, de
cat care nimenI na' ''fost malhitetept. Nu cumva dice
. ' _ , ,' . n ' , '
mal intelept (lezech. 28, 3). Acest
D.iniil a fost mal pre .sus de de
astrologu, , de gacitoril, P.l'lgif, fermecatorJ'i, si ma'i
pre sus de totll. totusl venind inaintea im-
paratulul, fili ti'etiui'nd a> da respuns' la intrebare, nic] el
nu 88 ingamfa, ci maI'nMiu atribuie totul lUI Dum-
ne(,ipu, (lieend: "Mie TIU ' pentru care
este intru mai multa. de cat la tot1 ominil,
s-a . descopent,o imparate" (Da.niil 2, RO. 46). impa-
ratul cil(lut pre sa !?i 8a inchinat luI Dalllil, a
poronclt sa I se dect dar. Al ve(iut umilin\a? Ai ve(lut' fe
1) Respunsul lUI Iosif <au nu D'Qeu este explicarea lor> nu a
fost dat c,i pa,barnic;.tlui. Respunsul ef>tra imperat' e pre
cum urmeaza : "Nu eu, Cl Ddeu va r{)spunde lui Faraon ceia ce-!
va fi spre mantuire" (Gen, 41; 16), Trad. .
VI 55
Al ve(iut ne'ngamfdtil '? Asculta acum f?i
pe apostolil Domnulul graind, altll-datil: "Ce cantatl
.spre nol, ca i cum cu a nostre putere sail evsevie.
am fi f<1cut pre acesta sa umble?" (Fapt. 3, 12), fili
altiljJl,tt'L: nol ominl sun tern asemenea patimal- ca
vol" (lb, 1 +, 14). Deer, ctaca aceia astfelili .QliO
rurile ce Ii se dadeau, ii, cari'i au filcut pentru umilinta lor
in Christos fapte Cli mult mal marl de cat ehiar Christos,
de ::;igur ca eu pllterea data de el, - "eel ce crede intru
mine, m. al marl de cat mine va face" (loan 14 12)
. . ' , , ,
apolcum nn sunt vrednicl de jaJe si nenorocitl de 0 mie
de ori aeel . ce nil pot speria nid m3car pe dar de
cumpEj ' demonI? Acel ce nu pot fi foJositorI nici macar
ut1li'Iom, 'dar de cum lumel intregl, cu tote acestea cu
get8. lucruri atat de marl, in caL intree pana si pe diavolul ?
Nimic uu pote fi mal strein de sufletul crestinulul
Cft minteL 0 nl1lDesc u:;,uratate, nu sinceritate:
sati curaj, pentruca altceva este aCr' ia, si alt-ceva aceste
did ca altceva este smprenia,' f?i alteeva este
servilismul colachi:1. ::-au dfl voiti ve voiu
da exempledespre totI Sar parea cil. tote virtutije
sunt garnite orecum din tole cele contrare, dupre cum graul
dinneghiI)1t i?i trand,dlrul din ghimp1. QO[liil de i'ligur crt
s 'ar'};tmagl, pe cand eel ce sunt h1'lrbati eu ex
(je cultura spiritualll, f?ciu sa aleagii cele eu adfl'
verat. buue' cHn cele rele. Aide ded, ca .. exem-
ple' de de rele, din in3ei?1 Sf. ScripturlL Ai?a dar Cp
esteservilismul, colachia sail lingui?irea? Siva colaehia pe
Davi4 la: ,uCasie, rara pe stapanul sM H defiiima; tot ast-
feluriilfacea i?i Ahitofel erma Abesalom. Inse nu era David
.,ci };merit. Lingui?itoriI sunt viclen'i, ca de pilda cand
gie imparatul Babilonulul: "Imparate, sa tra-
0.. _ " ..
1ecl In veCl (Dctnnl 6, 6), C11 magii erau lin,
gUi?itorL Inca in Faptele apostolilor multe exemplfl am
g<"lsi cu privire la Pavel, caud el disputa cu Iudeii nu cola
chind, ci eu smerenie.
., De a1tfeliU,l?eia densul cand trebuie a vorbicu curaj.
Caud de exernplu e1 spune: eli nimic im
potriva . poporulul facend, sail a obiceiurilor parintecl,
legat fiind in Ierusalim am fost dat RomaniJor"
(Fapt.. 28, 17), probeazt'L prin aceasta smerenie. Cum ca cu
vinte1e aceste sunt gise din ascultll cum iI mustra
56 OMILIA VI
cu asp rime mal departe, cu care ocasie se vede i5urajulluI:
"Bine a grait DuchuL Sfi.l1t prin' Prorocu) Isaia .. ..
augul yetI augi nu Yeti privind ve.tl
privi f?i nuvet! videa" (lb. 25, 26). Al v/\(lut
d.in piutealul? Acum asculta lUI loan Boteza-
toriul, de care a usat dltra Irod, cand"i:a spus: "Nu-ti este
tie slobod a avea pe femeea fratelul tM Filipp"
(Marc. 6, 18). Acesta este curaj, aceasta este
eara nu aceia ce a taeut Semee de David, pa care'l
blestema (lie end : Mrbatul sangiurilor'1' bar-
bat fara. de lege" (IIImp. 16, 7), de parea ca a;q,sta
a fost curajos. I;t;J.s/\ nu, nu se pote numi aceaRta curaj, ci insulta
impertinentii. limba ne 'nfranatl'l. Izabela 'cand a numit pe
prorocullu "omoritorill al Domnulul seu'4 (IV Imp. 9, 31),
nu a ti obrllznicie,Ilie lnse cand a infruutat
pre Ahav yicend: "Nu eli resvratescpe popor, ci tu
casa tatalul tM" (IILlmp. 18, ' 18j; "a ar1'ltat
precum dease!!1enea a dUra
tot poporul: "Pana cand YetI s(;hiop:;1ta de .
gleznelevostre?" (lb. 17, 21). q.dev/\rat
aceasta faceau proroci'i. acum a vedea
cuvinte de Asculta pe Pavel, Gand spune: "Mie
prea putin im1 estp. ea sa fill judeeat de eatra vol,
sali de giua omineasca, ei niel insu'm'f pr) mine flU
m8 judee. Dar nu intru aceastam: am indreptat"
(I Oorint. 4, 3. 4). Aceasta este purt\l.re\l.Cese cuvine crei?-
tinulu!. a vedea acum 1udeilor? Ascul-
tao] ce spun jl: "No'f TIU avem impara:t, f:ira numa'f
pre (Ioall. .. 15). Voei?Cra. videa
Aseulta tot pe Pavel (licend: "N01nu ne propoveduim
pre nOI, ci'pre Domnul- Tisus Ohristos, eara 'fire 0,01
slug'f ale vostre prin lisus" (1 Cor. 4, 5).
dea colachie si obr1lznicie? Purtarea lUI Abesalom e tip' de
obraznicie, earll acea a Zifeilor 1) tip de colaehie, cl'icl au
trll.dat pe David planurile sale lUI Saul. apo] a videa
fllosofie, earlt nu eolachie? Apo! judecli purtarea lUI David
de Saul, cum la biruit, Ia 2). apoI
') cartea I a Imp. (23, 15 !;li urm,).
2) VegL cartea I Imp. Cap, 24.
OMfLfA VII 57
a videa colachia celor ce au ucis pre...,Memfibosthe 1),
eari'i l-a ucis David? In scurt <;1icend,
c<1nd cineva se lnfuriaza insultafara motIv, sali cautand
a sa rllsbuna pe sine, sau in fine trufindu-se, - earrt eur:iiJ
se .. cand illtruntlt primejdil morte,
nu _bagtl sarna laprietenia sau altora, pentru Cel
ce nl'idajdniesc in Dumne(leu. Deasemenea servilism
este, cand cinevaservei?ce pe unia in scop
de vr'un benefici(ipamentesc, ear a smerenie, sau
se face aceasta pentru eel ce nMaj-
duiesc in .pentru ca stl lucrurI mari
miraculose, el sepogora singui' din demnitatea luI. Ded
dacll Ie acestea,. suntem de Ie vom face, pentru
cll n,l1 e deajul1s de. a' des pre cum (lice: "N u aUQi-
t.oril legel,(Iice' c ciJacatoril lege'l se VOl' . ipdrepta."
(Rom. 2, 13), cbiar condamna pe celce fiji
eu tote aCes tea. . este f1:lra fapte oune.
DecI putem de acea condarilllare, sa. facem
fapte bune, caastfeliu st\, ne Lucuram de bunurilEr fagllg.llite
prin lisus, .Domnul .llostru, el'iruia se cade slava"jn
vsciI vecilor.Amin.
OMILIA VII
"Oit acea;sta sa se i:1telAaga iotru VOl, care
intru OhristCis}iSus, earele in <ehipul lU1Dumnegeu
fiind, nu socotit a fi e1 intoemal eu Dumne-
gell, ci s-a pre sine, chip de rob luand, Intru
6ininilor faeenduse, i eu inehipuire aflan-
dus(, ca omul, sa smerit pre sine, ascultatorill
faeenduse pan a la m6rte, eara " morte de cruce"
(Cap. 2, 5-8).
Domnul nostru Iisus Christos indemnand pe ucenicil
sel cn.trrt faptele eele marl, se da pe sine de exemplu, cum
') Note'i. Lapsus memoriae. Eboste (II. Imp, 2, 3. 4.) Tl'ad,
71538
58 OMILIA VII
l?i pe Tatlll, I?i pe Pror091, . precum acolo unde Qice: "Cel
ast,feliu au feleut Proroeilor mal Inaiifte de vOl"
(Math. 5, 12)-,' sau: ,- "Daeel mau gonit pre mine, i
pre vOl vor:.. goni({ (roan 15, 20), sau cand qice:
;TnV{)tati-v8 de la mine, eil, sunt ,,?land eu
inima
Ci
(Math, 11,29), sau acolo canct'gi'ce' :' "Fltl mIlos-
tivl, preGqIIl i Tatal vostru este milostiv" (Luca 6, --
36)_ Tot ast-feliu a facut I?i fericitul Pavel, di.cI Indemnand--
'pe discipull la ,.smerenie, a-'"adus pe Chd.stos la mijloc I?i I-a
dut de exemplu. nu 0 face __ numaI aicl',ci I?i acolo
unde vorbel?ce despre'ji1l:iirea de sarllcie, cand (lice: "Cil
citl dapu4. DomnnlllI nostru Iisns","Christos, ca pentru
VOl a saracit, bogatfiin.d,c'l vol cu saracialu'i ..... sa
imo6gatit1" (IICdrinth: 8, 9). Nimic n'ti 'p6te un
suflet mare si filosof spre saversirea faptelor bune, ca aceia
caud el afill,' ca prin 'ace'asta se 'aserrieneaza cu DU\1lneQ-eu.
Ce p6te fi egal CU , aceastastimulatiune? Nimic, Aceas,ta
. J;'p.vel, Ja smerenie, mal 'ntelu loa
rugat, apo{ Ii sfiala sau umilinta; "Fiind un
suflet; una Gugetand; ". Mal sus a (lis -: "Ca ace lora este
arilt-are ' 'a penlare1, eara a mantuireI\ . earl'!.
aiGi spune,:"Aceastasa se intru VOl, care
intru' Christos in ehipullul
fHnd, nu rapire a so'cotit a. fi' eJ mtoCtllal eu
Fit1 eu de ve, rogLl?i inel'!. cea
Precum sabJa ascutlt1i pe amandoue latunle, on-unde ar
cactea, ehiar in rand urI multe I?i dese, cu Ie , taie
si nimicesce, pentru ca este ascutitll. peste tot. nimic nu
p6te resiSta ascutil?ulul eI, - tot ast-feliU cuvintele Du-
chulu'i'. Prin aceste cuvinte, deel, discipuliI luI Ariir' Ale-
xandreanul si aceI aI lUI Pavel al Samosatelor, si al lUI
"Marcel al Galatiel, a1 lUI Sc1velieLivianul, aI iur Mar-
cion Ponticul, al luI Valent, aI lUI;;! Manent, a1 lUI
Apolinarie din Laodicia, al lUI Fotinos I?i Sotronie, cu
un cuvent t6te eresurile au fost resturnate. Dee! vegend
vol 0 astfeliu de atatea rancturI de eretic} ra-
nitl cu 0 singurli. taieturA de sabie, ridicative spre a privi,
pentruca nu cumva terminandu-se defilarea s1'1. fitJ:
de plllcerea aceste'i Pentru cll. daca la ipodrom,
nnde sunt intrecerile cailor in alergare, nimic nu este atat
de pHlcut, ca atune! cand un cal izbindu-se de ceBaltI, n
OMILIA VII
59
la pll.ment cn vizitiH lor, e3,r1\ el alearga singur
mal departe cMra punctul hotarit, prin urmare spre tini-
lupteI, bat din palme I?i strig11tul lor se
ndlCa eu un cuvent intregul stadiu (loc cte
lur.,ta, publJcul luat In coJectiv) alearg.1i impreuna cu
call, 0 sare de pc creanga pe creanga de
- cu atat mal mult aiel pl1lcerea va fi mare,
cand tote slstemele de eresurl si aceJe fabric! draeest! im-
cu vizitiiI (eresiarhii) lor, Ie vom resturna Ja p1lment
t(jtej cu ajut,oriul I?i charul luI Dumnegeu. ..
,. . Daea mal' 'nteiu vom insira eresurile aces tea
,in cordine- Voit1 a inira dupa gract'uJ lor de impietate,
dupll ehronologle? dar sa Ie inl?ir1im dupa chrono.
gradul de impietate e maT greu ale cu- ,
De<:!, Illamtea tuturor satreaca Saveli8 Livianul. Ce
spune acesta? Ca 'l'atal, Fiul si Sfintul Duch sunt
' . . . ... . . ,: - ,) ,
numal lllte nume simple,ce se dau unia. i acelial
Marcion Ponticul spune ': ca care
a facut, nu este bun, Die} parinte al bunuluI
Ghristos, un alt drept ore-care, i n-a luat trup
pentru nol. Marcel apol, Fotinos ' I?i Sofronie numesc pe
cuyentul energie, care energie a locuit in eel din
luI David, nll 'enipostatica. Arie
,Alexandreanul il mt1rturisel?ce pe Chr:istos de fiu allUI Dum-
riei;J.eu, cu cuventul;pentru , ea il numece
cl'eatural?i cu mult mal mic de ca.t Tabt11. Altil earasI nu'
cr,edcll el a avut fine 31 ve1ut convoiul acesta;
cadavrele lor zacend la prtment; .
cum cu 0 BlIlgur1i loviturrt de sabie i-a doborlt pe
deodata. Cum? "Oa aceasta sa se inte1eaga intru VOJ,
(lice, care i intru Christos Iisus, earele in chipul lUI
Dumne(ieu fiind, nu rap ire a socotit a fi elIntocmal
cu iat1i cll a crtQ-ut I?i Pavel al Somosate-
Marcel, Savelie. _"In ehipul lUI Dumnegeu fiind",
(llCe, ,cum tU. qlCl,. ca luat ince-
putul dill Mana, C[t mamt.e de aceasta nu exista?
Cum de (lid inca c1:l. el era energie? Peotru cil. dacll fiind
el in chioul lUI Dumne0fn-L a luat chinnl robulu], . aool ore-
chipul robulul energia robulu1 este, sau natm'a robululi' De'
sigur cil. natura. Dee! chipul lUI Dumnedefl, natura JUI
Dumne<;leii est-e, $1 prin urrriarenu .enen!i9. rata acum I?i
60
Marcel al Galahei a cllrut, deodatrt :cu Sofronie Fotinos,
iata apol "Savelie. "Nu iaptre a socotit aft e1 intoc-
mal eu Dumnegeu", darl't cuventul intocmal adeca
egal nu se intrebuinteazll nicI-odata asupra __ uner singure
persone, ca Qieend a fi intoctlfa'l,'a fi ega!, trebuie de
necesitate de a exista antitipul cu care Se egaleazll.AI ve
gut vre:odatt'l. un singur ispostas In doue persone?
apol doue persone considerate numal ca nume simple fara
actiunI? AI aUQit de existenta ,uniculuiflU allui Dumneg8u
din vecie? Dara aCUll. ce yom (lice lui Arie, care , ca
fiul este de'o alta natura? Dec!, spune'ml . ee inseamna
. chipul robulul a luat"? .S-aJacut om, (lie'i. DeC! dara,
In chinu! lUI Dumneoeu fiind. era Dumnege:ll
pentru ca aceia$l expresiune, chipulj e dist'!, uentru amendoue
casunle, Sl daca aceasta e adeverat. auol adeverat : e siaceia,
Om din natura, chipu! rohulul. Drin urmare lJUmnedetl dlO na-
turt'!. cDlDurlul Dumnedeu. Si nu numar atat, dara mirtunse$ce
ctliur lul eu Tatl:l.l,.d.Q.pre cnm dic6$1 Ga cu
bimic nu pste mal mic de 'eM TaUi!. ;,Nu rapireasocotit
a ti el m tocma'l eu Dumnegeu", giee. Dart'!, care pote fi
ore sensul vorbe? cu tote acesteavorbele qe mal
sus arata cu din contra, q.icl, pentru e1'l dact'!, a fost
Dumne(leu, cum a .fost rapit el? A spus ca iu ' chipul lUI
Dumnec,l.eu fiind, nu arii'pit (rlemmtatea) de ,an' egm'cu
Dumne(leu. Dar:1 cum se pote c::'l. Qlcereaaceasta
nu estenecuprinsl'!. de mll1te? Cine ar (lie!?.vreodata ,cl'!. cu-
tare fiind om, nu a rapit a fi om? Peritru cl:'!; ' cum ar pu-
tRa r.ineva raui cRia ('A lUA?' Nu, (lid tu, cifiind 'Dumne-
<;leu mal: mie, mai infprior, nu a rapitde a fi deopotriva ell
Dumne\leul cel mare fili superior;. Darll, Dumneq.eu mare f?i
DumneQ.eu mie e ore posibil? Ore introdueet'f In dogmele
bisericel mare
mic numal la ,gl1sel?ce, daca inse 1a vOl, eu nll
scriptufJ nicllirI nn vel gl1si; vel gt'!,si pre-
tutindene vorbindu-se de DumneeJeumare, eara de vr'unul
mic nicl'lirI. Pentru cll dacll e mic, cutrr"pote fi Du-mneeJeu?
Daca omul nu este nid mic nid mare, ci 0 singura na-
tura, earll dacl'!. nu este de aeeast.a natura apol nu aste om,
atuncl cum ar putea sa fie DumneQeu mare DumneQ.eu
mic? In Sfinta Scriptura peste tot locul se mare:
"Mare este Domnul, laudat f6rte" (Ps. 48, 1). Iatll
acum :;;i despreFiu, pecare peste tot locul iI numef?c
OMILTA YIf 61
Domn: : "Mare 8tl tu, i fadluCl'urI minunate, tu etl
.Dllmnegeu singllr" (Ps. 86, 10), "Mare este
Domnul, -i mare este put.erea luI, i marireI luI nu
(Ps. 145, 3). D,i.'ra. tote acestea sunt q.ise'cu
privire la Tat1U, Q..i!:I, :;;i FlUl este inferior TataluI.> Tu-sin-
gur 0 gic! aceasta, pe ea.nd Scriptura din contra, cael dupr.e
cum desprL Tati1l, tot des'pre Fiul.
Asculta pe .pavel 1icend: "Atept1lnd fericita nadejde,
aratarea slave! Marelul Dumnegeu" (Tit. 2, 13). Dar
ore nu cumva spune aid de iuMa:rea lui Dumne(leu Tat111?
lose pentru ca mai mult sll restorne eresurile v6stre.
eJieerea aratarea slave! MareluI DumnegeO, adaoge;
,,i Mantuitoriulul nostru Iisus,Christos". lata prin ur-
mare Fiul mare. Ded cum Qic! tu mrc mare? Ct'!.ci
ascuita pe Proroc ca-l numesce. "Ingerul mare) voinp"
(lsaia 9, 6). lnse Ingerul marelvointi nu e ore mare? Dum-
negeu .cel putemie nu est-eore 'mare, ci ernie? Ded
ce die C:1 fiind DumneeJeu mie, - eu
eeia'ce spun iI de multeorI;ca astfeliu mal mult Inca
8:1 fugitI de denf?il - !Ill a rapit de.. a fi deopotriva cu
cel mare. Dar ce? spune'mr sa 'rIu credet1' ca SUllt
cuvintele nostre - daca ded dupl'!. era mie, infe-
rior, cum ar fi putut casa rapiasea (dernnitatea) de a
fi deopotl'iva cu Dumnegeu? Fiihd el din natura mal
mic, nU ar fi Dutut ranLca sa fie In demmtate mal mare:
de exenmlu: omul Illl ar putea 1'8,pi, ca sa tie deQ.DOLrJVa eu
Iogerul auna natura,; calUl nu ar nllt.pa raui, chiar de a1'
voi. r.a R::i. fie egal cu omul dun}], natnr::i .. Dar afara de aces-
tea eu intreb urmatoriul lucru: ce sa Qiea
prin, acest exemplu? De sigur ca sa Indemne pe Fili p-
pen! la umilinta. Dara ce? spnne'm'l, aceasta trebuia et sa
o aduca la_ mijloc? Cael nimen] voind sa ind(,mne la umi-
linta nu spune aceasta: <iii u rni lit, cugetll la lucrur! mal
mid; de cat eel deopotriva cu tine, cad f?i cutare care e
servitoriU nu s-a resculat asupra stapl1nulul seu; dar
imiteazt'!,l pe acela>. Dar aeeasta nu este ar putea
Qlce cineva, ci lif?urintl:L AflatI ce este umilinta, vol eel ce
suntety stt'!,panitI de t.rufie draceasct'l.. Ce este decI umilinta?
A cugeta cele umilite. Dara cugeta cele umilite nu ace I ce
e sHit de imprejurl:l.rI ca sa fie umilit, ci acel ce se umilefilce
pe sine. Fit! cu atentiune la cea ee am sil. spun. De exem-
pIn: ca.nd cineva pote sa se gl1ndiascll la lucturl marl,
62 OMILIA VII
e III adever umi+it ; cand inse e
sUit de a fi _u milit, ap9I atunel -nu ee pote_ c1'l. este
umilit_ De exemplu :C3:!1d impllratul se in guver-
natorulul, 8,1 este atuneI umHit, fiind-ea s-a pogo!"it din
sale; ear cand guvernatoriul face aeeasta, apotnu
se pote <,).ice ca el nu 7S':"a
C
-pogorit din
JnllWmea ca sa se umiliasca. Ntl" este posibil de
umiIi cineva, daca el nu este rnaIsuperior, i?i prin
urmare cu 0 autoritate pre-care asupra altom.
necesitatea .cere-" de a te umili ' ii'i fara de voe, apol faptul
nu este resultatul nu , este isvorit din cuget, ci din
silll, i?i dec1 nu se pote-humi tocma'i de
aceia se numei?ce, pentru ea eu', bupa voe te injosel?eI,
cugetul. . . ,.' . , ,.
Spune-mI, te rog, daca eineva.fiindlmpedeeat, adeea avend
putere .i?i prilejul de a rtipi avutul al.tuhtfemane in avutul
seu ca$tigaty il yom 11luda ore 1l0Ypentru dreptatea lu]?
De sigur ca nu. ceore ?Pentru ca faptul SaVAr-
din sila n
11
pnmei?ce lau'dtlfapt.ululsaveri?it de buna-v)e.
In adever, spune-ml: cinev;,l neputend . imparati sau
tiramSl remane retras i,n . viata , particulara;-ore - it . yom
ll!uda nOI, PPlltru cae -faradei)iC'io>o,cupatiune ?, ' De sigur
cli nu: Tot 3J?a in casul defat1l; "pentru crt, lauda, o! VOl
carH mal nedtrturar'i declit toti ce'j-l-altT, nu se d& pentru
asemenea lucrurI, ci pentru.-sliyer$irea faptelor bune. Lauda
decl, este vrednica n,l1mai incasuLacesta,pe cand in cela-l-alt
cas despre care am y'orbit, eelmultp6te eineva fi aparat de
eri tica. Acum pri pe Chtistos'.Hl.udand in acest mod,
cand gice: birl:e:, yuventatif parintelul meu de
J11otenip: iJ11varatia eareeste gi1tita -.. de-'Ix-inte-
meiarea lumel, ei1. am flamanzit,i dat. sa ma-
nane, am insetat, i "mi-atf dat de am Mut" (Math.
25, 34. 35)_ ,elJ.. el n-a gis: <veniti de
paratla, atl !'3Plt, Bau nu pe altul,-
eacl acestea sunt fapte . .m-iCI -, ci pentru e1\, m' aU hranit, -fiind
-- eu fll'imand . cine ar fi vre-odata pe prieteni sau
pe cum a'i laudat tu pe Christos, ea nu a luat
o stapanire care nU-l apartinea? Dara cu'm-pote fi lucru
de Iaudat, ea e1 n-a rllpit cinstea i?i stapanirea ce nu i Be
cuvenia? "Nu rapire a socotit, dice a fi el intoemal
. ,
ell Dumnerleu." Si ce inseamna aceasta? aminte
'f ..
'Ie rog, cael: lung ni este cuventul. Dealtfeliu cine ore ar
indemna pe altul la umilinta cu aBtfeliu de exemple?
OMILJA.Vn
63
Exp.mplele trebuie . a fi cu llI,lJ.lt mal superiore de :at-. rna-
t.eria asupra- caria insistlim, nic'i-odata nu ar _ mdemml.
cineva pe altul, aducend exemp'le de
de pilda Christos indemna pe dlSClpull de a face bme
manilor, eara pentru aceasta a adus un exemplu mare,
a I taUllul ceresc, carele res are sarele seu preste eel reI I?l
preste eel bunl, i?i cel drepti I?i preste pe-
tatOSl. Indemna pe dlsclpulJ la de
ca s-a dat pre. ,,",?,e la
Qlce, easunt bland sment eu 10lm<t 11,21:1)
si earasi: Daca eli, Domnul iinvatatonul vostru
am facut eu cat mal mult vol" (loan. 13, 14)?
Ai ve<,).ut ca ' el nu I'>:.a ?epartat de subiect cu exemplele
aduse? nic'i c!:\. treoUl8 a ne departa vre-odata de
mult, dupre facem chiar conversdt
lUlll1e
<
DaraicI e;xernplul nu e macar mel cat de
dlO chestiune. ' ClJm? Daca a luat chip de rob, apol este i?l
mal mic,i?i,prin urmare ascultatoriu celui mare. :Qar'
aceast.a nutste apostolul trebUlc1 a dm
contril, trebllia. dH a arMa ceva superior asculta.nd i?l .su-
punendu-se inft'I'ioruluI, 'daxfimd-ca vorbmd de Dumne<,).eu el
nu mare mic, apo] a ad us inaintea, nost,re
Daea Fiul era inferior Tatalul, exemplul n-ar fi fost suficwnt
spre a indemna la pentrvu ee .ore?, ca
nu se ridica inferiorul contra celur mal mal e! sau a nU-l
rl:l.pi stapa,ni rea , sau a-I fi la morte, aceasta
nu se chiaril a iJealtmmtrelea pnvei?ce ce spune el
inaintede acest exemplu: "Gu smerel1ie UOll] pre a1tul
. , ' (( -
"soeotind afimal de einste, de cat pre sme ,ca' -i?l
pare ca ar 1
ice
: <Fiind-cli i?i dupa. i?l
dupa cinstea acordata de Dumnelteu, de aceJa fie cuvme de
a ve cinsti unul pre altul. Dar cand e yorba _ de
si de nli c nu ar fi putut spune aceasta (socotmd,
derandu-ve = ci pe eel mal man de
cat vOl dupre cum si 1ice aiurea: pre inva-
''1otii, i supunetl lor " (Ebr. 13, 17)- Aicl
supunerea este din porollcll, acolo este lsvOnta dm
judecata n'ostre. "Gu 1i?e,. unu1 so-
cotind a fi mal de clDste, de cat pre cem ce
si Christos a facut. Acnm, dupa ce a fost astfelm
nate tote credintele eret.icilor, trebuie 3. vorbi de ale nostre
64 oMILTA VIC
1a nrml1,' fiind,ea-a1e acelora Ieam expu-s- mal . 'iiaitnoe pe scurL
arlHand, crt indemna.ndla nu ar fi putut' sa aducll.
1a mijloc ideia de mic, SUDUS si ascultlltoriu celu! mare.
Dacrt ar fi lndetlinat..pe,J:lerv] ca srt ascultede stapanl,. de
sigur- ca .ar, fl,. put.ut face darll. cand eLindeamna.pe
cel slobo<;lJ a ss celor de ce at'un'cr' a adus
ca exemplu crtt.c1J.. stapan? De ce supu-
nerea celuI mic ch trll. cel mal mare? Nil ' a dis dorll.: ' ceI
micl cAlor ' marl, ci, fiind egali unul
a1tuia :, unul pre altul socotind a fi mal de cinste,
de cat pre sine" gice. Darl1 de ce ore nu a adus cel
exe_mplul femeil, srt gica: cll. precum femeia se bupune
I?i ascultl1 de Mrbat, vol sl1 ve Dacrt inse
ceia ce egal Jiber nu a adus ca exp.mplu . . fiindca
supunerea aceasta este Cll tottil mica 8i nebiigata in sarna,
atat lIlal 'exemplulrobul uf'-iiu\I ave a locu!. Am""
QIS acum de cur1l.nd, cll. nimenl nu lauda pe cilleva pentru
depa,rfai'ea lUI de reJe, niel eli va giee cine va dUra acel
pe care voesee a'l lauda, ell. , e vrednicde landa pentru crt
nu llumal nu',"a, cllrvit, ba Illcaci1. }'la ati(liiii.t pana :;;i de
contaetul ell femeea Sel. Nicliirl nu faeem Yorba de
depa rlarea de rele, eand voim a !auda, Cael aCpasta ar fi
ridicol. Am <;lis apoI, .. ,eachipul robulu! este adeverat sieu
nil}l'lt mar inferior, si prin urmare si ' ehipiil ' luI Dumnedeii
este (in el) perfeCt'''''$'i nu este).nferior cu nimie. Daril dR' CR
na Q.is ore <in ehipullll1 Dumnedeu facendusQ.' ct , fiind"?
Aceasta e egal eu ceia ce"Qlce: sunt cel
(EX'lO. 0, 14). Arata alcl asemenarea exacti1. a chiDullll.
fiind ea este chip .. N"u esteposibil ca lilnd cineva de 0 alta
natura sa alte natur]; de exemplu nimeo!
dilltre 'omeni nu are chipul ingp, rllluI, precum nie1animalul
nu are chipul omulu\. Cum aec] are fiul? ApoI, cand e
Ymba de ncrl-, fiind'crt suntem chipul este al cor-
puluI; ' fiind yorba inse de simplu chipul de
sigilL cil. este al naturel Dadt inse (lid cll., pe cata vreme
se SDune aicl de EY (.LOP'fil ecoi) 0rra.(mt)Y) np.-
articulat. aDol aeeRs ta nu aratane e1 bme; eu it!
voiu arrtta aceasta DPUSll. in multe lOCn]'] t'ar :1 artieul.
ee in multe locurI? cand e chiar in piisajul acesta. )) Nu
rapire, glCe, a socotit a fi e1 intocmai cu
Vegi cil nu a (lis tii) eEl!>. vorbiild de Tattil, ei simolu ecG).
Voese a aaaoga aiei credmWe nastre, inse me tern
sa nu vi se intuneee cugetele vost.re ingrami1.dindule tote
OMILTA VII 65
aieL Deel, sa- cele vorbite. .. ,plillll. , a.Cllm, care
vor folosi in resturnarea credintilor acelora. Pl1na acum am
t1i.iat spiniI, ear1i. acum vom arunca cele bune
'dupa ce am scos spinH, se va recori pll.mentul
.. depart1l.nd de .la densul totl1 reutatea. sl1
cu
y
"m1::dti't bun1i. semintile dumnedeescL
1) Sa lUI pentru eele spuse, sa-l
rugilm ca sa DI dea putere de a Ie pastra si a avea M-
gare de sama; "cli' ne 'bucuram im-
earli ereticiI sa se Sa-I ruglim ca pe
vntonfl sa deschida gura nostre, ea tot eu aeeiasI rivn1i. sa
expunem cele ale nOstre. Sa ne rugam lUI, ca ni acorde
o demna de intr'ensul, ca astfeliu sa viem in
slava lUI, ea nu eumva numele luI sa fie defaimat pentru
no1. nVai v6u(:3, <;lice, pentru care numele luI Dum-
sedesfaima: " (Isaia 3, 5). Daca nOI pe fiul nostru
ce ,pote fi ma.I departam de la noI,
lJunm .I?i nU"ne de el, ellndsuntem perl'
el,-'-cucat mal mult InCa Dumne<;leiiore nu va uri res
plOge,. dela el, pe servii sel nerecunoscMorl, carl il def<:iima
I?i it jnsulta? ' pe care Dumne<;leu it si respinge
ilv\l. iubi \li il va apropia de el ? -Ri menI, de cat
pote' dlavolulsau demonD. Dar pe care il vor stapani demonif,
ce de mantuire va avea? Care mangaere in V3,
avea? Intru ne gasim in mllna lUI Dumoedeu nimenI nu ne
vaputea' rapi, eiic! mllnu lUI este puternlea; cllnd inse suntem
afara 10.1 '.li de ajutoriU, apoI atunc'i' suntem per-
de fie-cine "cauri ziditi darimat
ca un gard surpat,u (Ps. 61, 3), Cari'd zidiul (paretele)
est.e sial), apoI e de sarit pentru fiecare. Sa nu cre-
det] eil. eeia ee ve voili spune e numa'f eu privire la
Ierusalim, ci :;;i eu privire la fieeare om: "Canta-voiu a-
cum celul iubit cantarea iubituluI meti, pentru via
mea. Vie a avut iubitul meti pe 0 campie rnan6sa
0 am ingradit, am facut imprejur
am s<1dit vit1l. aleasa, i am zidit turn in mijlocul
el, i teasc am facut intr'ensa: am sa faca
strugIJ.l"l, !?i a f<1cut spinI. acum omule cel din
-------
, I) Partea moralii. No! ,trebnie a 1I1ulturnilul Dumnegeii, i$i a
v!etUl in slava luI ducend 0 viata demna. Contra inbirel de argint,
contra tradMoriului Illda, (Vel'on) ,
66
011ULIA va
!': .'l locuit'l in I eru,sa lim , intre
1uda, eel.. ee 0 1
mine"'i intre via :x:.nea. Ge trebuia _ a face viel .. me oe
. nul-am."fitcut? Ca am sli faca
ea a spin1. 9i acum ce
face viel mele: lua-voiD. gardul el, l va fi
jar-t. voiti surpa va fi
voiti parasi via mea., nu se tala,. se .a
sapa, vor intr .ensa spml; ca
gina, v.olu.poroqci rtbrilor ea sa ploe. mtr
Ga via Domnulul. Sabaoth ll:1 18ra11 este,
omul din luda lUblta. ca . .
sa faea. judeeata', i ' ,afacut fara de nudrep-
tate ci tipet (Isai;3,'f5,}'-"")' Aceasta .pote spune p"en-
suflet. Cand,iubitoriul de- o:
llmI

tacut totul ceia ce .trebuia a face! inse v!a
- lefe de struO'urlfaces'pinl, apol atuncl V;)\,. st.nca .g '. .
si va zidul el, de jaf.
, .._, .. ' .. . l' d rl' . Pentruce a1
cu1ta cUll."! un Je m use "lCea . '0 . ....
stricat gardul el, ..
. cale? ' 0 astlicatpre ea verm, .. dIn .
salbatec.o .. a pascut pre .ea",
, .' b ' . , Medl si' Babllonem alCI
. Acolu de sigur cllvor Ilespre . " . , 0""' " t
inse nu e vorbade jnceia; verul f?1 porcul es e
iiavolul tota puterea .lUl, pentru crt
si sa1bateeai. Cahd Sf. Scriptura. a e>xpnma
, '1 0 ct , . Gaun leD. racmnd umbJa, cau-
rapacltatea Ul, ; lce : " ... " . . .
tand p8 cine sa (I Petro .5, 8), eara dtnd
a arata 11 f?l scor:
ie:- Dati putere, (lice, sa
scm"pil, t?ta .puterea
(L 10 19) si cando voesce a mvedera put61ea
loc, 'il ba1aur (Dracon) dupa
o
cU.m. q.lce,i
Balaurul (draconul) acesta pre care l-al zldlt, a
batjocori pre el" CPs. 103,
H dracon, viele an f?1 aspwa.. ,Tote
numirl invedereaz!i ca aceasta feara este ,forte vl.deana
are mare putere, 'cacl tote Ie tote Ie
Ie restoma pe dos, numal ca sa seu,
nu ve q.ice, nu ve numal,
OMILIA VII 67
atuncl va fi [dcos'-caun peste
peste sc6rpil", <;lice. darll 1-:1. pentru calcarea
piciorel6r nastre, daca vom voi. acum privef?ce, cat1:l
cat ris, cil acela pe care I-am primit spre a'l cu
piciorele, nOl it Hlsam de a sta asupra capulul nostru. Cum
se face are aceasta ? Prin nOI daca voim e1 este
mare puternic, dar daca voim el devine mic. Daca sun
tem cu ... l?agare de samll, de nOl suntem impreuna
cu nostru, el se sfiel?ce, f?i mal bland. .. ca
pn eopi1 in lupta contra nostre. Cand ne departr.lm "de d&t!,
!.iul, el sufla greu de mfl.nie contra nastre, lIluge!?Ce, SCra$-
dintil', pentru ca se vede lipsit de nostril,
Cael e1 nu se apropie, daca nuI permite Dumnedeu. Daca
:fiIn'" cutezat a intra in turma cea de porci voea \ UI
Dnmne(leu, cu atat mal mule in sufletele ominilor.
mite Dumdeq.eu, sau ca sa ne certe, sall . ca sft ne peqep-
sau In fine cd ' sa ne . faca mal ca de pilda
pe lob. Nul vedl cl'l. nu se tlpropie de lob, Ca nu cuteazIt
a ' veni langa el, 'ci la () parte spaimantat tremura!1d?
ce VOl be:sc eli de lob? Cfl.nd. navalind asupra lUI
inca nu a cutezat a'l lua: sub sa a intra in
el, pana ce Jlu I-a tl'l.iat._Christos din ceata sfinUt a Aposto
Wor. Mal 'nainte 11 cucerise earli. a intra inauritru .
IJU ipdrilznia, dar cand la rupt din ceata sfil)ta a
Apostoli1or, sa repezit asupraJuJ mal grozav de ca.t ' un
Iupflamand, f?i nicI ca Ja lasatpl'l.na ce nu la nimicit eu
omorte indoitIt. Acestea ,suht' scrise spre nostril; :
pentru ; dealtfeliil care . pote'fi folosul de a f?ci cauriul
din cel dolspre(lece a tri\dat pe dascalu1lor? Asa d;t(Cate
,c$,?tig calc puteriinol Hvea de aicI? Mare, ' iUc
Cand no! yom afl'!. care a fost imbolJul ce la dus
laaceasta hotarire nenorocita, ne vom pazi ca nu cumva
sa patimim ca densul. Decl, de ce anumea ' fost
iropins e1 cand a facut acest fClpt? De patima iubirel
deargirrr, a trl'l.dat, pe Domnul,-ata.t de mule era beat de
acea_ patima. Pe stap&nul lurnel Ia vlndut pentru trelgecl
de ce pate fi mal rea ca aceasta manie? Acela
cu care nimic nu se pote com para, nimic nu se pote egala,
inaintea c1'lruia tote la un loc nu nimic,
pe la Vlndut ill trelg.ecl de a,rgintI.Este grozavl'l. ti-
rania aceasta a iubirel de argint., totodata este suficienta
de a sufletul. Nu se cineva at&t de tare
din causa betieI, pe cat din causaiubirer de argint; nu
at.at de netrebllic devine cineva din causa dementiune'f, pe cat
68 OMILIA VII
din causa iuhirei de argint'cCAGl ce? spune-mi: fiind tu. cu
nebll.gat in sarna necunoscut, el chemat
te-a frJ.cut unul din cel te-a" tacut
luI, fagadUlt 'ffl1T de brrnl!ttav;, te-a
invrednicit de a face minunl, te-aI din masa ea
tot;! din luI, din caiatoriI din
contaetul Qilnic eu :;i tote aces tea nu a_ fost de
ajul1s ea sa te impedece de la aeel fapt Dm ee
eausrJ. l-a1 vindut? Cu ee l-ai gilsit vinovat, o! nenorocitule?
Ce bine nu ti-a fllcui? Cunoscea el".pil;lf} p.nget,ul tM, si nu
a jncetat un' rnhmt de a-I 1mboldi i[ ainsufla in el cele cu
privire la den suI. De multe-orl a in "Unul
dintrevol mij va vinde
t'
(Math. 26,21), de multe ori a
inferathlpta ce urma sa in fine
. stHpil,nit .deasemenea cugete necurate, '=!I te-a i?1 nu
te-a scos din eeata cea snnt1i a apostolilor j Inca. te suferiu,
inca. ca pe unul din eel dOI-spre-\lece apostolI;
atat dp. m.ult te cinstea, de mult te il!bHI.! La tirrhIi ,
o Ide treY-orr nenorocitl1le, lu1l.nd fota f?i iricingendu-se a
spaIaLCb. rriarilte- sale eele prell, curate pici6rele tale eele
murdaI'e.si niel lnc;\ aCbasta nu te-a impedecar? FuraI din
b:tni\ lnse i?i aceasta a r;jbdat'o, tot cn scopulde
a nu ajungela un mal mare reu, 111se nimic nu te-a (;on-
vins. Daca aT fi fost feara salbatecli., de a1 fi fost peatr1'1,
Meriu tl-e9uia de a te schimba in fata bine-facerilor lUI,
in minunilor a luI? DMrL s1'1l-
Mtacitcmn. eraY, el te chema, prin faptp,le sale miracu-
16se Intr'una pe tine, cel mal de cat
p.etrele ! <Dara tu_cu .. nicl un nu , te-al facutmaI)?un
de ca.t petl:elt:l! P6te c1'1 ve minun?:V deatata smintire. (lin
partea .tradl1toriuiuI? Af?a darA de nenorocirea luI.
El s-a [acut atat de nesimtitoriu din causa iubire'i de aI'-
gint, amoruluI de 'banI. Dec.! taie din radacina pet-
iubitul e, cacl astfelili. de ea. Pe eeT sta-
ea if face- necucernicI, il adu,g,e,..la at1l.ta nesim-
In cat sa nu cunosclj; -p-e Dumll eQeu;"cEiar de ar fi pri-
mit, din parte-I mil de bine-facerI. Tllieo te rog,
patima nu este dintre cele' ordinare, ea mil de neno-
rociri grozave_ Am v69ut patima aceluia; dec'i sa ne t emcm
ca nu cumva sa. cadem si nol In ea_ Pentru aceia a fost
scrisa istoria trl1datoriului, ca nu cumva sa patimim i?i nol
aceleaf?L De aceia evanghelii?tiI au povesUt-o, ca sa ne
Decl fug'i oeparte de ea. Iubire de argint llU
se numef?ce numa! aceia de a pofti"multe, ci cu deosebirE
OMILIA VII
69
de a fi impatimit dupa banI. A potti mai mult de ca.t nece-
sariul, aceasta e iubirea qe argint cea mal grozav1L Nu cumva
erau p6te de aur aeeia carr au ademenit pe vinQ.atoriu?
J?a, pflntru trej-1ecl de a vindut pe stlip:lnul a t6te.
Ore ve vOl aminte de ceia ce Qiceam mal 'nainte
de ca la?omia n? se _ invedereaza in a ril pi
mUlt: CI mal ales m a rlip' lata acum, privef?ce
ce reu a acestapentru aur, i?i inca nu pen-
tru aur, Cl pentru argint! Nu este eu
de a videa vre-odata lUI Christos omul iubitoriu de
argint; aceasta este una dintre cele imposibile_ Iubin:'a
de argint este rl:i.dacina tuturor relelor. Dacil cineva cade
din sIava aceia chiar numal din causa unuT singur reu dara
inca cel ce are in sine ri'tdscill3. tuturorrelelol- ce va ?
Cel ee este rob al banulUI nu p6te fi inacela:;;] timp rob
adeverat al lui DumneQPu_ InsusI Christos aaratat ca lucrul
acesta este Imposibil. "Nil putetl sluji, dice, lUI Dumne-
deu luI mamona" (Math. 6, 24) f?i "ninlenl TIU p6te sluji
la dOl domnl" Cael poroncesc lucrurJ contrate. Christos de
exemplu (I!ce: mila de ceI ce fllimllhzesc>, pe e:lnd
mamona 9lce: cdesbraca pe sarac si de ceiace are. Christos
lipsef?ce-te de ceia ce aI 'pe cand mamona Qice:
la cela ?e nu ah. AI v89ut ve(int
resbolUl? cum nu p6te cineva asculta{de
ama-ndol, & pe unul trebuie a ? Dara pentru acea.sta
mal ca nu este nevoe de vorM. Cum ?Nu vedem ore nOl
&cest. petrecendu-se in real i tate, adecape Christos
f?1 pe mamona cinstit? ca dad\. cuvintele
sunt grele, apoi cu mal mult faptele. Acum de signr,
?a snfletuI de de este curat de patima, ar putea
judeca drept, mtru eM el se gasesce aicl(sIujesce lUI Dum-
neQu) inse trecend de ceia-l.alta' -pm:te (in sliljba lu) ma-
f?i ?uprins de. pofta banilor, ca de frigurr,
gaslIldu-se In toml placereJ, nu are judecata curata nu are
criteriul limpede, nu are tribunalul seu interior
Christos buna 6ra c;lice: "De nu se va. lep:lda cineva
de tote avutiile sale, nu p6te fi ucenic al meu"
(Luc. 14, 33), earl\ mamona 9ice: . ia de lacel
pan a f?i de t6te 9,ilele.. Christo:; <;lice: epe cel din
sangele dm teu, sa nu-r treci din vederea 1)., pe
cand mamona Qlce: sa nu pe cel din sangele !?i
') Nota_ l)icerea' aceasta e din Isaia, Cap_ 58, 7_ Trad.
70 OMILIA VII
din neamul teu, !?i dispretuie?ce chiar pe muma ?i pe taUi.1
teu. ce Rpun eu de tatrt de muml1, cAnd el se lea-
pMa panrt !?i de sufletul sM? cu tOte acestea asculta
cu supunere. Val! cum eel ce de a fi cineva
barbar, neimbIAn!Jit, ?i crud fatrt de apropele sM, este as-
cultat mal: mult de cat eel ee poronce?ce de a se purta en
blandetii. De aceia ne ameninta eu gheena, de aeeia eu fo-
eul eel nestins, eu verme]e ne;ldormit..
iubitilor, ell. multi dintre voi nu ne aseulta eu
plll.cere, vorbiDliI noi de aces tea. Dar nic! eu nu Ie spun
aeestea eu pia cere, pentru ca ce nevoe este de a vorbi de
densele? A?i fi voit a ve povesti pur urea de imparrttia ee-
rim'ilor, de repausul de acolo, de apa aceia a odihner,de
locul eel inverzit. "La apa odihnel, !Jice, m-a hraoit,
in locul pauoel m-a salil.luitli (Ps. 26, 2). fi "Voit
a vorbi despm locul, de unde a fugit scilrba, dure1'ea?i
sllspinarea. A!?J fi voit de a ve povesti des pre dulceata.pe-
trecerei cu Christos, - de !?i tote acestea sunt mal presusde
Juder.ata omineascll, - dar totUf?1 fi vait de a spune
. mal de aces tea dupa puterele mele. Darn ce sa fac ?Nue
. permis de a spune despre imparatia ceriurilor eeluI Mlnav
.de f1'igurI, sali celuI ce sLl11'eu eu sanatatea; cu unulea
acesta trebuie a discuta despre sanMate. Nu trebuie a vorbi.
de cinste celuI acusat de vr'un fapt urit, ci trebuie a 'ca.uta .
cum sil-l scapI de os:lndrt !?i pedeapsa. Dacrt aceastanu .. se
face, apo! cum va fi ceIa-Ialta? De aceia deci eu vorbesc
necontenit de acestea, ca. fi'ira intl1r<Jiere sil ajungeml a cele'
Ialte . Ca !?i Christos de aceia a amenint<1t cu gheena, pen- .
tru ca nirnen! sa nu cadrt in ea, ci cu totiI sa
imparatia ceriu1'ilor. nOl de aceia ve amintim incontinuu
de gheena, pentru ca sa ve impingem ciltril imprt rll. tia ce-
1'iurilor, ca prin gr6za muindu-ve cugetul vostru sa ve pre
gatim de a lucra cele demne de imparatia ceriurilor. Sa nu-
ve nelini?titl dec! de greutatea cuviotelor, cad greutatea
cuvintelor face rna! s printene sufletele si mal usore cte
a fugi de peeate. Dealtfeliu ferul e greu, voiu' s1'1 q,ic
cioeanul e greu, dara eonfectioneaza obiecte de aur
de argint folosit6re, eara pe cele strimbe . le ind1'eaptii,
pe cand daca nu a1' fi gren, nu ar putea indrepta acele
obiecte strimbe. euventul nostru cel grell va
putea indrepta sufletul. Decr, iubitilor, s1.\ nu fugim de
greutatea cuvintelor, nid de ranele ce pote ni Ie pri-
cinuiesc. Rana nu se face cu scop de a grturi, sau de a
imbuc3ti sufletul, ci de a indrepta sufletul. nol bine
OMILIA VII[ 71
cum sa Iovim, cum sa deschidem rana cu eharul lui
Dumne!Jeu, ca astfeliu sa nu vasul, ci sa1 indrepte,
sal netezasca, ca sal faca folositoriu. stttp9.nulu!, ca sal
produca;.luI cu saniltate stralucita, !?i bine lustruit ca in
strug, in acea !Ji, cl1nd fluviul de foc 1!?1 va tnalta fladira
asupra pecilt0iililor. ea astfeliu sa nu aiba nevoe de para fo-
euluI. Daca nu yom eurl1ti prin foc sufleteie nostre aid,
apo! de sigur ca se vor eurll.ti silite acolo, cacI altfeliU nu
e cu imtinta. "Ca:-: gilla Domnulul in foc 'se vaTdes-
coperi ({ (L Corinth. 3, 13). E cu mult mal bine: de a ve
arde cu cuvintele pe un timp :scurt, de . cat a fi ar!?1 pentru
vecie in acea flacara. Cum ca vafi a?a, e cert, nOl de
multe orI am dat dove91 necontrariate. De sigur ca:.trebuie
a'se convinge 'cineva din scriptur'1; inse fiind-crt unia strt
ruiesc in indilrMnicia lor, no] Ieam pro bat cu multe ra-
tionamente, nimie nu ne Impedeca de spune acum.
In adever ca oricar! ar fi,E!in!, rudel, Eceti cI Cre!?tinf,
cu toW milrturisese acest tUCl:U;" e,l' ; Dumnegell este
drept". Dar in lumea aceasta :sunt carI)lleaca
dincolo nepedepsitI, precu1ndeasenl enea pleaca !?i multI
virtuo:;;\, cariI au pl1timit aiel mu!.te rele. Decl, daca Dum-
beQeu este drept, apoI unde va recompensa cu bune pe eel
buill, !?i eu pedepse pfl ceI reT, gheena nu este, dacil
invierea mortilor nu va fi ?Acest cuvent repetat, neconte
nit. f;li acelora, f;li noue, nu ne va illsa de a ne indoi despre
inviere. Cel ce crede in inviereinse, () mal mult r ca sigur
Cil se va sili ca in aceasta viata sil traiasca eu multa ta-
gare de sam3, ca sa potil :{ sebucura de vecini cele ;buna
Carora fie a ne invrednici .cn totir, prin cllarul ?i fHan-
tropia Domnulul nostru IisuR Christos, carui a impreuna Cli
Tatal ?i cu Duchul :; Sflnt, ,: se slava, s W.panirea \Ii
cinstea, acum f;li pururea in veciI vecilor. Amin.
OMILIA VIII
. "Ca aceasta sa se Intru vol, care
intru Christos Iisus, carele in chipul lUI Dumnegeo
tUnd, nu ril.pire a socotit a fi e1 intocmal cu Dum-
negeu, ci sa de<1rtat pre sine, chip de rob luand,
intru asemenarea ominilor facendu-se. Cu inchi-
72 OMlLlA VIII
puirea Jflanduseca omu1, s-a smerit pre sine pl1na
1a m6rte, eara m6rte de cruce. Pentru aceasta i
Durnneg.eu pre densul I-a prea dl1ruit
luI nume care este preste tot numeJe, ca intru nu-
mele luI Jisus tot genunchiul sa se pIece, al celor
al ceior al ce)or dedesupt, i
t6ta limba .sa marturtsasca cit Domnul Christos
intru slaya: )uLDnmneg.eu Tatl:Il" (Cap. 2, 5-11).
V( s-a vorbit p1l.n1l: acum cele ale eretieilor,' eara oe-
aeuni ;&niIilerit de a vorbi de ale nostre. Aceia spun
ca n;asocotit ea rllpire ceia ee, a fost rapit; -adec1l, n-ll;
crequt ca 0 rapire faptulde a fi de0potriVlf cu eel ' mare,
lnse n'ola:m dovedit c11 aceasta e 0 absurditate mare, l?i-ca
o astfeliU de eredinta nu indea.lJJJla Jle eineva nieI la umi-
linta, nicJ pe Dumntgeu nu-l admira cuchipill aeesta, ba
nicL:eh5ar pe om. Decl, ee este iubitilor? de '
sarna laeele ce vi) spun acum;'--Flindca multi diutre- 6minl
cred,ea a se umili eineva 1nseamn1l. a se Jipsi de demnitatea
sa; l?i a se injosi, dec! teama voind a
o inl11tura e1 arata, ell, fiind vorba de Dumlle(leu noI nu tre-
buie judec1l.m astfeliu, ci ea Dumne-;leu unu) nlisellt, carele
este ,1n chipul lUI Dumne<;!eu. carele eli mUHC nu este mail ,
, inferiOI , Tat91uI. care Ie este egal eu el. nu a socotit ca 0
raplre 'a' fi jntoemaI eu Dumne(l.eu. Ce anume eSLe aceasta,
yet a!Ja IndatlL Ceia ce ra.pes(;e eloeva, ceia ce ia fara sa i
secu'vina, aceasta nu indraznesce de a 0 IElpllda) ct"e'teama
c;:t sanu se piard1l., de team a ca sa nu cadit" ain ceia ce
este,ei 0 sta panel?ce pentru tot-deanna. Dar eel ee poseda
de la natura 0 dp.mnitate , orecare, nU.,se teme de a se pogOrl
din acea demnitate, sciind bine crt nimeni nu-l va putea
lipsi oe ea. De exemplu; Abesalom' a rapit guvernamantul
tatalul seu, eara a-I !epiJda dupa aeeia nu cuteza. Vom veni
inca 1a alt exemplu, Iili dac1l. pote nu vor
putea representa intrega chestiune, sa nu "ve' de
, vrpme ' ee astfeliu sunt exemplele; ele nu pot representa
totul, ci, cea mal mare parte o' las1l. cugetuluI spre a. judeca.
Cineva s-a reseulat asupra 'I-a rapit
eI bine, aeesta nu mai indraznesee de a ascunde faptul, eaci
de lar aseunde vre-odat1l., imediat ar perde. Sau sa venim
si la alt exemplu; de pilda eineva a rapit eeva, darl:'t eeia
ce eJ a r1l.pit0 stl:'tpa.nel?ce pentru tot-deauna, Cael din moment
OMILIA VIII
73
0 alep.aaat; - !mediat 0 a perdut. ifl- general eel ee
au eeva"dm rliplre, se tern de a aseunrlA. sai) lep1lda. InsEl
nu eel ee au eeva ' natural nu din rApire; de
ex. orum l'rl'e naturala.de a fi logiea . ..
Dara nu gasese exemplu, eael printre noI nu este nieI 0
strtpanire naturala, nu este nid un bun natural, pe cand
v.or15i1id. de Dumne(leu, in natura IUl, sau maIbine -;lis In
sme chmr Ie are aeestea. Ded, ee (lieem nol? Crt Fiul lUI
DumneQ.eu nu sa temut a se pogori din demnitatea JUI
eael nu a socotlt ca 0 raPlre dumnedeirea. nu se t emea
nu eumva 811-i rliPiasea eineva natura luI. sau demnitatea
lUI din natura. De aceia 0 a lepfidat l)entru moment
fiind eonvins ell. 0 varelua earaiil! ;si inc11 a aseuns
oemnitate, soeotind c11 prin aeeasta ell nimie nu se injosef?ee.
Pentru aeeia nid ell, a (lis apostolul nu a rapit, ei nu
rapire a socotit a fi". Nu rapind avea el st1l.panire:, ci
era naturala ;., nll data, ei permanenta l?i Rigura. De aeeia
nu de a lua chlpul robuiul. Tiranul se teme de a Jepada
de .p el porflra in timp de resboiu, pe citnd impl:l ratul 0
face aeeasta cu multa de ce ore? Pentru cli
el are stiipanirea nu din rapire; el nuo leapada ea cum a
rlipit'o, ei fiindca 0 are din natur1l., si nic! odata nu va fi
posibil de a 0 perde. A fi decl cleopotriva eu Dumnedfu. nu
o avea ca cum ar fi r1l.pit'o, ci fiindca era natural; d'e aceia
ded s-a pre sine. Acum unde sunt acel ce dic ell,
e1 a fost silit Ja aceasta, ca s-a su pus poroneil? "S-a de-
pre sine, gice, s-a smerit pre sine, ascultatoriU
facendu-se pana }a; morte". Cum s-a "Chip de
rob luand, ominiior facendu-se,
cu incbipuire aflandu-se ca omul." A SpllS aiel eli s-a
del?artat pre sine, Cll scop de a 0 pune in eu pasajul
de mar sus; "Ou smerenie unul pre altul socotind a fi
mal de cinste pre sine", fiind-ca daea s-a supus
poronci'l, apol faptul nu era umilint1l.; daca aceasta nu 0
faeea de buna. voe, de sigur eli. nu se putea numi urnilinta.
Daeli e1 nu .sela. eil. trebue a fi aceasta, ar fi fost imperfect;
dar SCla, timpu1 potrivit pentru in-
dephrmea faptulm, pnn aeeasta sar fi dovedit ca a fost
un timp in care e1 nu l?cia; daea inse l?cia ea trebuie a fi aeea.
sta; tim pul, eand va ft, apoI din ce cauSa ore a primit
a se supune? Ore ca sa arate superioritatea? Aeeasta nu
va sa gica de a arata superioritatea' Tatalui, ei mal degraM
71528 8
74
OMfLIAVIII
micimea luI proprie. Pentru clt ce? N u era ore suficient ca
numele TaUtlul sa arate I?i demnit'ltea Tatalul? De altfeliu
nie! cli e potrivit de a trece aceastll cinste de Ja tata la fiu";
earli af<l.rlt de aceasta tote ale Tatalul sunt comune f;ll FlUlm.
Ali!a darlt ce 4ic ereticil ? lat.ll, spun il, clt nn s-a f::i.cut
om -vorbesc de discipulii lul Marcion, -- ci in asemenarra
ominilor numal. Dara cum este posibil de a se face In ase
menarea ominilor? Adeclt e umbra? Dar aceasta lo:;eamna idol
nid de cum asemenare cu omu!. Asemenarea omulul e un
alt om. Ce veY respunde luI loan, care <;lice ,:'
trup s-a faeut" (loan 1,14)? Dar chiar acest fericit
aiurea In asemijnarea trupulul pijeatulul" (Roi'p. 8, 3).
inchipuire aflandu se ca. omul.(( [atlt, striga
ereticii clt eu inchipuire ea omu], prirl urtnare nu i:l. fost
om cltci a fi om 111 asemenare, nu va sa <;lica ca
a fost om . cu ci1ta ex'actitate'a.rat .cele
ale dusmanilor? Biruinta strlllucita inca ' dm pnsnsmt
a
,
aceia este ci1nd .. cele parute . ale lor ca nu Ie
ascundem' ci Ie dam pe fata; Ii din contra ,s' m
al
mult in
'de cat biruinta. Ded ce j] rep:tam
aceleas! vorbe. A' fl"ln chip de om, !ill a fica omul mt-ru
asemenarea 6minilor, nu va , sa qict'l ca este om. Dec! a
Ina chip de rob, nu va sa,.<;lLca a fi rob., dara, aiel
cearta. . f?i . de te tu llU resolvl Cae1
dupre cum tu creQ.l ca acestea sunt contfa .
<!icem ca aceia este contra Apostolul nu
4is ca in chipul robulul, l?i nic'i -ca iQ' asemenara ehl-
pulul robuluJ, ci "a luat chip de ee eS?89
u
aceasta? respund iI, aicr6"ste lupta de eUYIOte, de
N.u. este inse nic! o.1upta. sa nu fie U1;Ja ca aceasta. lJecr,
care este cuventul lor acel gfoza:V' $t de tis, in aceastl1 ches-
tiune? c A luat, <;lic, chipul robulu'i, atunci ci1nd a lllcins
fota a spalat piciorele ucenicilor. Dar va sa
chipul robulul? Nu estfl aiel chipul robulul, <.;\ treaba, slu)ba
robulul. Altceva este slujba robulu!, l?i altceva a lua chlpul
robuluI. De ce atunel n'a <;lis ea a faeut slujba robulul,
cll.c'i ar fi fost mal cIar? Nid'tid nu vei gasi In Sf. Scriptura
vorbindu-se de chip in loc de slujba, pentru c1l. e m.are deo
sebire' una este din natur1l, ceial-alta resultata dm ener-
gie. apo! chiar in obidnuinta nostre tlnica nol
nu luam nic'i-odat1l, chipul in locul energIel. Dealtmllltrelea,
dupl1 eresiile lor, el nid slujba aceasta n-a facuto, nic!
ell sa incins eu fota. Daca inse faptul acesta a fost fan-
OMILIA VIII 75
ar:: S'i'gur c1l. nu are in el adeverul, pentru ea daca nu
avea ma.n1l., cum Lie a spalat? Daca DU avea cum
de a incins tota? Cum de 'f;lia luat vestmintele? pus
vestmintele sale" (loan 13, 4) <;lice. Astfeliu crt. dupa
aic! nu se nid macar actiunea ci aste
numa! niel na sp1l.1at piciorele ucenicilor. Dee!,
dac1l. natura lui corporala nu s-a arrttat in realitate, de sigur
ca nu era In corp. Apo! atund cine a splHat piciorele ucenici-
lor? Ce yom \lice apoI lui Pavel al Samosatelor? C1l.eI ce
spune acesta? Tot sp'une el: nu este aceasta
<;lice, ca fiind el de natura omineasca om f;implu,
sa spele pici6rele celor egal'i. Ceia ce am spus catra ArianI,
se pote spune l?i acestora, Cael cu nimic nu se deosebesc
nni'! de de cat pote in lucrur! secundare; dealtfeliu
ca aceia numesc creatur1l, pe fiul lUI Dllmne<;leu.
Decl ce vom 4ice Daca fHnd om a splliat
piciorele ominilor, apola.tuucl nu s a nu sa smerit
pre sine; daca flindom, ' nu a rapit a fi deopotriva cu Dum-
llfQell, aceasta nu esteceva de laud1l,. A fi Dumnegell a
se face om, este 0 mare umilinta, negrllitt'l. f;li nepovestit1l.,
a fi "-om l?i a cele apoI unde este
Unde se spune in Scripturrt. cll chipul lUI Dum-
negeu este actiunea lui Dumne(leu ? Daca ar fi fost om nu-
mai, pentru faptele se <;lice c1l. aVea chipul lUI
Dumnegeu, apoi de , ce;l1U qicem C:t$a pentru Petru? mal
ales ca a facut., fapteiji , mal cit Christos. De ce sl1
nu oicem f;li de Pavel, . ca avea chipul lUI Dumnegeu De
ce nusa' dat l?i pe sine de exemplu, el care a
facut mil de nu a esitat dp, a spune: "N u pre
no! ' ne propoveduim,Oi""pre Christos Iisus Domnul,
eara pre nol slujitorr v6ue prin Iisus
Ci
(II. Corinth. 4,
5)? T6te cele ce spun ' i'i dec!, sunt de ris barfirL Cum
sa pre 8ine, spune 'mY; care este acea de$artare?
Care este umiliota? Pote pentru ca a fl1cut minuni? Dara
minunl au flicut Pavel l?i Petru, ca aceasta nu e ceva
exceptional al fillluJ. Ce este apol "intru oinini-
lor f:1cEmduse
i
' ? Mult a avut el comune cu nOl, multe
lnse nu a avut, precum de exemplu: el nu s,a nllseut din
unirea ... cu femee, nu a facut pecat, f;li altele.
Acestea pe care nic! nnul din omin! nu lea avut, in el
exist-au. EI nu a fost lluma]' in aparentll, cil?i in realitate
Dumne<;leu. Sa ar1l,tat in chip de om, inse nu a fost io
multe egal cu offiul, de l?i cn ('orpul a fost ega\. \>ice ded
76
OM[LIA VIII
aeestea apostolul, ea srt arate ell nu a fost om simplu.
"Intru asemtmarea ominilor", (lice. Nol suntem compufiJl
din corp f}i sufiet, acela insl:l, Dumne(leu, spirit f}i corp.
De aeeia "lntru ominilor". Apol ea nn
cumva au<;lind ca. sa def}rtrtat pre sine, sll'vl inchipul vreo
prefacere sau vre-o transitie ore-care" reml1nend, (lice, eeia
ee era, a luat ceia-ce nu era, si facendu-se corp a remas
Dumne(leu, fiind euvent. Af}a sub aeest raport el a fOf;t
deopotriva cu omul, :ai de ac.;eia (l ice cu inehipuire".
Nu ea d6rrt natura lUI s-a schimbat, sau ell. s-a produs vre-o
eonfusiune, ei s-a faeut cu inchipuire. Dieend ell, a luat
chipul robulul s-a incurajat a q,iee f}i aceaha, ca ast feJiU sa.
astupe gurile tuturor. Dealtfeliu f}i cand (lice
trupulul pi:icatulul", nu int(' lege Cll. nu avea trup, ei, ca
acel trup n-a pccatnit, de f}i acel trup era deopotrivll eu al
pl:leMosuluL In ce eonsta decl egalarea? In natura. f}i nieI
de cum in pecat. Preeum acolo se (lice intru asemenarea,
de f}i nu era egal in totnl, tot af}a f}i aici se (lice asemenare'
de f}i nu era ill totul egal; de ex.: ell, s a nascut fara "a-
mant1'l de Mrbat, eli a fost fan, de peeat, dt n a fost
om simplu. Dealtfeliu bine a (lis "ea omul((, cael nu a fost
unul dintre cel multi, ei ea unul dintre cel Dumne(letJ.
Cuventul nu s-a pref1).eut in om, nid ell, natura Ini g-a
sehimbat, ci s'a ara.tat ea om, nu ea sa nj se presinte ea
o ci ea sa- ni dea pilda. de Dec) el1nd (li ce
"ea omul", aeeasta se intelege. Tot asemenea f}i in alt loe
il numef}ce om, eand (lice: "Un DumnegetJ., i un mijloci
toriti, domnul Iisus Christos" (I Timoth. 5),
lJeci, vi s'a spus cele eu privire Ja acel eretiel, :;?i
acum e necesar a spune f}i de aeel ca;"l zie ca. el n-a Inat
spirit. Dilcl1 ehipul lui Dumnezf:u a i Cc' t Dumnezeu desl1ver
'.lit" tot af}3. f}i ehipul robulnl r ob qesaverf}it" Earal?i catla
Arianl: "Inehipul lui DL1mnezeti fiind, nu rapire a
soeotit a fi e1 intocmai ca Dumnezeu." Aiel, fiind-ca
vorbel?ce despre Dumnezeu, nieairi nu spune s'a facut, sau
a lua:t, pe cand in pasajul urmatoriu: "Ci s-a deartat
pre sine, chip de rob luand intru omi-
nilor fa.eendu-se" -fiind-ea vorbe\ce deapre omenirea luI,
pJive!"ee eil spune ell. el a IU1t ?i sa faeut. Aeeasta s-a
HeeaSla a luat, pe eind aeeia (Dumne(leirea) exista.
De?lSa. nu Ie tonfundtlm. :;:i nid Ie despartim. LJn Dum-
OMILIA VIII 77
ne(leu, un Christos, fiul lUI DumneQeu. Cil.nd inse zie un,
zie unire, t?i nu eonfundarea naturel aeel?tia, transformatll.
in aeeia, ei unita. "S-a smerit pre sine, ascult:1toriti
f:1cendu-se pan a la rnoarte, eara moarte de cruce.
lata. deel, ea s-a faeut aseultl':ltoriu eu sa si nu
era egal ell eel earuia s'a supus>, zic 'Insa o!
ne.reeunoscatorilor f}i uf}uratieilor eu judecata, nu aeeasta il
pe fiind-ell, fiJi nOl ascultlim cateodat1). de
pnetem, f}l tOtUf}l aeeasta nu ne mief?oreuza de loco A as-
eultat, dupre cum asculta finl de tata, dar nu a cazut in
de rOb, ei ehiar in aeesta a pastrat minunea
legltlmltatel' lUI inaintea tat1).lu'i eu mult1l einste, A cinstit
pe t ata.l, nu ca tu sa'l neeinst.ei?c1 pre den suI, ei jnell mai
mult st\.'l admiri, ea sa afli de aiei, ea era fiu adeverat
de 6reee mal mult de cl1t el a cinstit pre tata!. Nimenl
n-a cinstit atat de mult pe Dumne(le\L Pe ea.t de mare
inaltime avea, pe atM de ada.nell umilinta. a suferit, ea con
Dupre cum este eel mal mare de cat totI,
mmem nu este egal eu el, tot f}i eu einstea adusa ta-
pre i-a eovirf}it, nil silit nid fara voea sa, ci
dm euna lui voint1)., sau nu f}tiu ce sa mar spun. VaY!
fapt este de a se face rob, f}i jnc1). nepovestit, da"r
In<.;ll a suf8ri m6rte, apoi aceasta e eu mult mal mare.
Dar apol este Ja mijloe i?i un alt fapt mal mare de cat
acesta, f}i mar miraeulos. Care este aeest fapt? Ca. nu t6ta.
mortea este la un feliu. Af}a de exemplu mortea suferita
de densul a fost cea mal neeinstita, eea mal incareatll de
batjocur1)., eea mal blestemat1).. )) Cael ble::.temat este, <;lice,
tot eel spanzurat pre lemn ct (Gal at. 3, 13), De aeeia si
JudeH s-au hotarit a'l restigni pe lemn, pentru ea astfelih
sa'l faca de batjocnra. De aeeia au fost restigniti pe 111nga
densu1 f}i dOl talharl, ea astfeliu el sa se faell, pa.rtaf} eu
s6rta lor f}i sa. se pliniasea eeia ce s-a gis: cu cel fara.
de lege s'a sdcotit" (Isaia 53 12). Dar eu ata.t mal mult
adeverul stralue8f}ee, eu atM mult devine mal luminat.
Cand at3.tea uneltirl se fac de dUi?man'i contra slavel luI,
atunel minunea inell mar mult se aratll mal
mare, Nu eonsiderau il atM de uricios lueru de a'l ueide,
inse de a'l ueide in asa mod, si a'l arata astfeliu mal de
de cat toti, 1a aee'asta se gandiau, eu t6te
aces tea nimie nau "faeut. Astfeliu amandor tlllhariI erau niste
mal in urm1). unul s-a sehimba,t, pentru 'ca
78 OMILIA VIII
chiar .pe cruce fiind joc de el, nid
propmlor lor plkatp, DlCI faptul cli erau si il in aceiasI
osind11. niel c11 patimiau de9Potdv11 cuel; nn puteau sl1 ii
st11pamascl1 rEjutate:l lor, ceiace dealtfeliu a recunoscut si
unul dintre deof?if, cand a grllit celuHalt inchis gura:
"Nu te tern! tu de cll. l nOl in aceial
osinda ne aflam ?'l (Luc:_ 40). Ceia ce dovedea marea
lor reutate.
"Pentru aceia i pre den suI I-a prea
iml1tat, 'la daruit luI nume care este preste tot
fericitul Pavel despre corp, spune
tote cele umllJte cu mult11 libeltate. Pan11 a nu spune c11 a
luat chip de rob, ci discut11 des pre dumne(leire privei;lce cat
de inalt - (lic lllalt in ce privesce' putere'a VOl'-
belor, cllci in ce valorea demnitatea JuI nu vor-
nier c11 pote. "In chipul lUI ftind,
(lice, nu rapire a socotit a fi el intocmaI cu Dumnedeu."
Dar dupl1 ce a (lis e11 sa intrupat" la urm11 far1\, 0 sfiala
de cele umilite, tiind sigul' ca eu mmle nu se va-
t11ma dumneg.eirea lUI, f?i ca corpul lUI primef?ce cele umi-
lite. 17 De aceia i Dumnegeu pre den suI I-a prea inal-
i Ta daruit lUI nume, care este preste tot nu-
mele, ca intru numele luI Iisus tot genunchiul sa se
pIece, a1 celor i al celor pamentecl. al
celor dedesupt, i t6ta limba sa marturisasca cit Dom-
nul Iisus .Christos ir:t,ru slava luI Dumnegeu TaUI1."
Am_ fost (lIS eretlCI: daca aces tea sunt gise nu pentru
cel wtrupat, CI pentru Dumneqeu Cuventul, cum I-fl. prea
inilltat pre den suI ? Ca f?i cum pote i-a daruit ceva? DecI
in aceasta privinta era imperfect, I?i pentru nor a devenit
perfect. Dac11 nu ar fi rescumparat, omenirea, nu fi bu-
?e aceasta cinste. daruit, (lice, nume. (l lata,
,Dlo:I nu.me macar nu a-:ea, dupl1 vol. Dar cum se
alGI Cll. pnn char a luat ill dar, ba inc11 f?i nume mal pre
sus de orl-ce nume, dad\. el a primit a lua asupra'f?I datoria
omenire!? Care nume insEj, yom videa. "Ca intru numele
lUI Iisus Christos tot genunchiul sa se pIece. (l EreticiI
spun c11 numele In1 este slava luI. Dar ore aceasta este
slava \1.1r mal pre sus de orI-ce slava? Slava lUI, eu un '
cuvent, de a ne inchin3.1uI? lnsEj Val vEj departat1 mult
de magmficenta IUl Dumnegeu, dacl1 vi) Cll. cu-
OMILIA VIII 79
pe Dumnegeu tot af?a, dupre cum se cunof?ce el pe
sine. de aiel prin urmal'e este invederat cat de departe
de ideia de Dumneq.eu. Aeeasta este slav11 ? spune'm'i.
Ded, dupa pll.rerea vostre, mal 'nainte de a se face omul,
mar 'nainte dn a se face ingeriI, mal 'riainte de a se face
archangheliI, el nu era in slav11. D,lr daca aceasta este slava
luI mal pre sus de orI-c:e slavli; dac11 aeesta este numele
lUI mal presus de orl-ce nume, apol de era in s]avl'l, insEj
intr'o slav11 mal mic11 de cat aceasta. DecI, pentru aceasta
a Htcut el tote, fapturile, cu scopul adec11 de a fi slavit?
DecI nu a creat -lumea din bunlitate, ci pentru cl1 avea nevoe
de slava nostrEj? Videti VOl acum prostia ? neevsevia
la care Daea insEj tote acestea sunt qise cu pri-
vire la eel lntr'lpat, apoI atunc'i a avut reson, ' ct\cl Dum-
negfu-Cuventul de a se spune de acestea cuprivire
Ia corp, pentru c11 nu se atinge de natura lUI dumne(leeasca,
ci totul e eli privire la iconomia lUI de om. Dar 6re-ce
inseamn11 "al celor al celor pamentecl i a1
celor de desupt (l? Adeca intreaga lume, f?i ingerl, omin)
f?i demonI, sau Cll. semnifica eel vil I?i eel pe-
r.t\t0l?l. t6ta limba sa marturisasca, ca Domnul
Iisus Christos jntru slava lUI Dumnegeu Tatal", adeca
ca s11 (liert af?a, cac'i aceasta este slava Tatt\]uI. Al vEj(lut
ded, cum peste tot locul cand fiul se se
impreunJ. tataI? Tot astfeliU f?i eand este necinstit fiul,
se necinstef?ee tatal. Daca aceasta se intampla cbiar f?i
printre nOl, unde deosebirea dintre tatrt fiu fste mare, eu
atat mal mult cand e yorba de Dumnegeu, unde nu e niel-o
deosebire asupra lUI se res fringe f?i cinstea, ca necins-
tea. Daca lumea se supune fiulur, aceasta este slava tatliluL
dar f?i cand qicem c11 el este perfect, nelipsit de nimic,
ca nu este inferior tatll.luI, aceasta este slava lUI
ca a nascut de fiu. Aceasta este cea mal mare
proM, de puterea, f?1 de bunMatea de intelepciunea luI,
crt cu nimic nu este mal interior tatalul, nid cu intelep-
ciunea, f?i nicI cu bunatatea. Cand eu spun c11 este Intelept
ca f?i tat111, cu nimic mal inferior, aceasta e dovada marel
intelepciun'i a tatalu]; cand 1ic ea este puternic ca tatal,
aceasta e dovada puterel luI; cand (lic ca este bun ea
tatltl, aeeasta e proba bun11tayeI lUI celel mar'l, ca a nt\scut
un astfeliu de fiu, cu nimic mal pre jos de el, sau lipsit de
ceva. Ca.nd gic ca cu nimic nu e mal inferior dup11 natura,
ei egal, nici de a alt11 naturll, f?i in aceasta eu admir pe
Dumnegeu Tatl1l, bunatatea luI, puterea intelepciunea
80 OJdILTA VIII
lUI, ell. ni-a arll.tat pe aitul dintr'ensul in acest mod,
afara de tatlil. Af?a ell. orI-eate spune des pre fiul, marl
miraeul6se, tOte aeestea se raporteaza la tatl11. Clid daea
acest fapt mie nebligat in sama - pentru el1 eu adeverat
este mie eu slava luI Dumneqeu de a-I cinsti f?i a i se
lnehina lumea intreaga - daea, (lic, aeest fapt mie se sliver-
sasee spre sJava lUI Dumne(leu, apoI eu cat mal mult eele-
I-ahe multe?
1) Sa eredem deeI in slava luI 811 vietuim in slava
InI fiind-cl1 nnmaI una din aeeste doue eu nimie nu ne fo-
lo;esee- Cand nol il slcivim bine, inse nu bine, atunel
maI mult il neeinstim, pentru ea reeunoseendu-l pe el de
stapan daseal, it despretuim nu ne temem de judeeata
aeea dreapta l?i Dael1 Elinil in mod
neeurat, nimie nu este miraeulos, niel cl1 este atat de
vrednie de hula, inse a videa vietuind in necura-
tenie de si s-au faeut pl1rtal atatur taIne, I?i s-au bueurat
de atata siavl1, apol aeeasta este tot ce pote fi mal urleios l?i de
nesuferit. Cael spune'mI: a aseultat a fast supus eu supunerea
c.ea ma'i de pe urml1, pentru care a primit cinstea cea de sus; s-a
f1leut rob, de aeeia este stapannl tuturor, al 'ingerilor I;>i al tl}--
tUfor eelor-I-alte. ea nid nOI sa nu eredem crt neam pogont
din demnitatea nostre, daca ne umilim pe nOI In$i-ne. Atunel
mar eu sama este a se atunel mal en seam a trebuie
a fi de admirat, en' drept Cllvent. CaeI dael1 cel inalt este
umilit si eel umilit se inalVt, pote ca ar fi deajuns numal
luI Christos; inse ca sa pricepem sl1 examinam
Inerul mal deaprope. Ce jnseamnl1 ore a se umili? Nu ore a fi
criticat, nu a fi invinov1itit, nu a fi defaimat? ce inseamna
a se io1ilta? De sigu!' ci'l. a fi a fi landat, a fi
vito Bine aeum sa videmde node vme aeeasta. Inger fimd
Satana s:a pre sine; l?i ce? Nu a fost ore umilit
mal mult de cat orl-ee? Nu are ore locuinta pamentul?
Ore nu este defaimat de tot'f? Om fHnd Pavel, s-a umilit
pre sine. ee? Nu 6re este ad!llirat? Nil este laudat?
Nu este prietenul luI Christos? Ore nu a e1 pe
diab01ul de mnlte orI ea pe un rob al Ore nu a
f1leut el lucrur'i mal marl dA ea.t Christos? Ore nu purta
pe diabolul lncoee l?i incolo, despre cum porta gadele
pe eel condamnat? Ore nU'I btltea joc de el? Ore nu avea
sub pieiorele lUI eapul diabolulul sfarjmat? Nu ore tot el
') Partea mOl'Ult'i. Sa credem in slava Inl DumneQ.eu!j?i sa.
in slava lui. Despre cii .fara de virtute sllntem mal ra!
cat animaleJe ceIe necllventat6re .. (Veron.)
OMILIA VIII 81
doria aeeasta l?i tuturor ,discipulilor seI? ce eu _ de
aeeasta? S-a inaltat pre sine Abesalom, s-a umIht prA ::nne
David; e1 brne, care a devenit inalt? Care a devenit
Ce pote fi mai nmilit de eat cuvintele acestea, pe care DaVId
Ie-a (lis pentru Semee: pre el sa blesteme, cit
Domnul I-a lUI" (II Imp. 16, ll)? Dar apoI oaca
detl, sl1 eercetrim luerurile mal departe. Vamel?ul s-a umlht.
pre sine, de l?i dealtfeliu faptul nu era ei mal'
mu1t eara Fariseul s-a Inaltat pre sine. Dara
sa examinam insesi luerurile. Fie de exemplu dol omml,
ambiI deopotriva de bogatI, bncurandu-se de, mllita cinste,
si ambiI eugetand ]ncrurI marl in privinta intelepciunel', a
st1ipanirel a altOl: calitatI .apoI unnl din il
onoruri de la totI, IllSe sa nu pntmasea de la. Ollnelll,
neprimind infurieze-se, sail sl1 ceara mal mult de cilt trebllie
'in fine pe sine; pe cand cel-I-alt
faptul acesta, l?i dandll-i-se onoruri e_1 sa Ie respmga. Er
bine care din amendo! va fi mal vredllle de eillste? Cel care
caut'a. onorurile si nn Ie capata, sau eel care primiridu-Ie Je
ea acesta. Nn e posibil 'in alt mod
de a te bucura de slava, de eilt numa! fugind de densa. Pe
cat timp nolo alung1:l m, ea fuge de nOl, eand nol fugim de ea,
apo! atund ea ne alunga pe nol. De voei;lcl a fi sl1ivit, nn dori
slava, daea a fi inalt, lin t e Dealtt'eliU chlar e
firea lueruJuI; pe eel ce nu nmbla dupa slava, totI it respectll., pe
cand pe ,:elce 0 cauta totl il dispretuese. A fost faeut
pare-ca genul ominese l?i antipatie. Dec!. sa
pretuim slava, cael numa)' yom putea sa
sail mal bine (licend Nu te inalta pe sme-tI, ca
sa fir astfeJiu inaltat de altu]. Cel ee se jnalta pe sme, de
altul nu este inaltat eel ee se umilesee pe sine, de aitul
on este umilit. Mare'reu este prostia ominiasca ! E maI de
preferat de a fi nebun, de eat prost; Cael atuncI eel putin
este ouma! 0 smintire a faeult aWor mintale, pe eand a fi
prost e cu, mult mal reu, c1:lcl atune! ne1:)unia este unita
cn prostia. Cel nebnn e un reu penlru sine pe cand
eel prost este vatamatoriil l?i altora. Ded ma.ndria se
din aceastl1 patima. N u e posibil a fi eineva ma.ndru, sa
nu fie smintit in acelai,ll timp; ded eel plin de prostia
aeeasta, este 1n timp l?i smintit. Ascultli pe iotelep-
tul, earele spnne: om, cl1ruia i sa parut
intru sine a fi inse mal multa nadejde a avut
cel nebun. de cat acesta" (Prov. 26, 12) .. AI ve(lut; ea nn
82 OMILIA VIIl
in zadar giceam, c1!. mandria este un reu maI mare de cat
nebunia? "Mal multa. nMejde a avut, gice, cel nebun
. de cat acesta. II De aceia .Pavel gicea: "Nu in-
intru VOl (Rom. 12, 16). Fiind yorba de
corpurl', spune'ml care corpurl (licem crt sunt sanMose?
Acele care sunt umflate peste mesui'1i, au in1iuntru mult
. aer fiJi sunt pline de apa, sau acele care sunt potrivite,
care au lor umilita? De sigur ca acestea. Deei' !?i
cand e yorba de suflet, acel ce se umfla (lngamta) este sUl-
panit de 0 bOla mal rea de cat idropica, pe cand cel mode-
rat este scntit de or'ice patim!\,. Dar apoi ('Me bunml nu
ni noue Ce voefiJcl? Nu ore de aid se nafiJce
sinceritatea, linifiJtea sufleteasc1i, filantropia, infrfinarea
b9garE'a de sE'am1'l? Tote aceste bunur'i sunt izvorite din
umilint1'l, pe eand din mandrie tote eele contmre. De necesitate
ea un astfeliu de om va fi batjocoritoriu, fii batau!?, i?i
furios, i?i amarnie, faril zimbet pe buze, mal mult 0
feara selbateca, de cat om. Ei?tI puternic !?i lucrur't
marl? Apol toernal pentru aceasta efiJtl datoriu rle a te
umili. Pentru ce lucfurl marl, eand in realitate e
yorba de un Iueru cu totul de nimic? Pentru cll si leul
este mal curajos de cM tine, i?i pOl'eul salbatec e n;al pu-
ternie de cat tine, tu fat1'l de nu nic] cat un
Dar apoI fiJi talharil, i?i i?i servitoriI tel, pote
chiar i?i cel mal sunt mal puternicI de cat tine. Deer
aceasta e demn de Iauda? nu te sfiei?tf, cAnd
pentru aceasta Iuerurl marl? Dar pote frumos eu
ehipul Apo] acew;ta este lauda ingamfarea
cotofenei. Nu efiJtl tu mal frumos de cat p1'lunul, Diel de
cat florea fiJi Dicl de cAt sbur1'lt6rele. In aripele gainei este
cu penele el cu el te
multo Dar :;;1 lebrlda este forte frumosa, fiJi altele multe din-
tre paserl, catra care dadi te vel compara, te vel pri vi pe
tine ea 0 nimicll. De multe-od fiJi copiil sburdalnie'f, fete
feeiore, femel desfranate, ui?urel, de multeor],
(lic, au avut aeeasta ca laud1:1. Dara pote et'i bogat? De
unde? Ce al Aur, argint, sau petre
Dar aceasta este Iauda a talharilor, a
si a celor ce lucreaza In mine metalice. Durerea celor eon-
decl, este lauda ta? Dara pote e1:1 te impodobesel
Se ved de multeorl i cail
eara la vede cineva impodobite fiJi camilele, pe sce-
nele teatrulul ve(ll pe actorii impodobiti. nu te
daca; tu marl in astfe1i? de nimicurf,
OMILTA VIII 83
la care sunt fiJi dobitocele eele neeuventatore si
sela viI, eriminalii?til, i fiJi talharil hoW? 'Dar
pote case _ ce este eu aceasta?
croncaDI m mal frum6se case de cat ale tale si
au cu multo mal importalJte. Sau p6te naI vedut
pe d.uprt ban.i, cum au cl1'ldit case pana
locunle pustn m cAmpI!, care au devenit locuinte corbi-
lor i?i eioreloI'? Sau pote cugetr lucrml maTI din causa voci!
tale? Dara nicl-odat1'l nu vel putea canta mal dulce de cat
lebuda. Sau d\' pote te pent.ru
anel tale? Dar ce pote fi maY intelept in aceasUl
de eAt albma? I?ecanie, care pietor, care geo-
metru In fine ar putea sa Imlteze lucrul ei? Pote ca te
mandrefiJcl din causa- hainel tale? Dar'aicI te biruesc
Dar p6te e1'l te din causa iutimel pi-
clOrelor tale? EaraFiI protia 0 au si aicI epuril si caprele
salbatece, cate alte feare care nu sunt cu mult
mal pre j?S de cele din tel. Dar pote ca mult?
De :,ngur. nu mal mult de cat paserile; apoI
,llIel .cit au merinde, nieI de cal trasura,
Cl la tote II e suficlent anpele lor. Acestea sunt si nava
fiJi caiI,. aC8s.tea fiJi trasura, aCE'stea ei venti)l, jd
fine once ar (lICe cmeva. Dar pote eli 31 viderea ascutitll
fin1'l? De sigur inse ca nu 0 al ea a cliprioreI slllbateee
sau ca a vultllrulul. Ar pate audul fin? Si cu tote acestea
te intrece magariul. AI mirosul fin? Dar' canele uu te lasa
sa'l intreeT. Pote ell ei?tI strangfltoriu? Est'i inse in urma
fum ice]. EfiJtI imbracat eu haine aurite? nu asa ea fur-
nicele indice. In ce privei?ce sanatatea ea si
puterea corporala, apol animalele neeuventMore sunt supe-
ri6re ele nu se tern nid de fomete- gice,la
pasenle ceruluI Ca. nid nu samana nid nu secera
. . "
l mc'l nu aduna in magasiI!( (Math. 6, 26).
Ded, iat1l. ea DumneQeu a creat animalele necuventa-
c:u mult mal superiore noue in multe: Ai veQut ce p6te
plltl ewe-va, daca nu se gi:lndesee serios? AI vedut ce I'M.
este nu se 1 u cru rile ? a1 veQut' apo'ila ee
ne duce exammarea deaprope a faptplor? Acel
er:de I?al de ci:lt omiGil, s-a gasit ea este
mal pre Joe fill de ammalele necuventlHorE'. Dar, iubitilor
sa crutllm pe
o
astfeliU de ominl, sa nu-] imitam, fiJi' nici
pentru cll au eugetat mal pre sus de natura nostre sa'l
lllsllm in .randul animalelur neeuventatore, ci sa] ridicam
de acolo, :nll pentru denfiJii personal, diet pote sunt demn!
84 OMILIA VIII
de a patimi rele, ci ca se arate filantropia lUI Dumneq.eU
!?i cinstea lUI ciitra no!. Sunt imprejurarl, in care anima-
1ele nu pot avea nOl nimic de comun. i care sunt aces-
tea? Evsevia,!?i viata virtuosa. Printrele densele nu vel giisi
curvar'i, nicl niel: criminalil?tl, earl1 noi ne-am de-
partat de ele. Dar ee inseamnl:l aceasta? Pe Dumneqeu n
!?cim, pronia lUI as.upra nostre 0 eunofiJcem, eara, asupra ne-
murirei sufletulu] nostru no] filosofiim. Aiel necuventMorele
reman in urma, nu te vor eontraria. Cugetll.m; f?i aiel:
neeuventl1torele nu au nimie de eomun. In multe altele inse
fiind inferior! lor, no] Ie stapanim. In aeeasta se gl).-
se!?ce un prineip mare, el1 nOl fiind in multe interiorl lor,
Ie stapanim, fiJi principiul este, ea sa afli cii nu tu
causa tuturor acestora, ei DumneQeu eel ee tea pHi.smuit
!?i 'tf.a dat judecata. Intindem curse JaturI, Ie prindem in
eJe !?i Ie supunem. Printre nOl ominil ar trebui sii impara-
t:tsea sobrietatea, blandeta, bunMatea !?i dispretuirea ba-
nilor. Dar fiind-ea tu, unlll dintre eel nu al nimie
din tote aeestea, eu drept euvent euget'! luerurl mal marl
ea ominiI, de dealtfeliu te constitul singur eel mal'
pre jos dintre neeuventatOre. - Dealtfeliu la aeei:lt resultat
duee prostia !?i sali ea te mal mult de
cat trebuie, i:ll:lU crt te tot pe atata, nicl intr'un
cas nu pastreaza simetria. Suntem egalI eu IngeriI in 3ceasta,
impiiratia eeriurilor ni-a fost, fagMuita, petreeerea impreuna
cu Christos ni-a fost fagactuita _ pote sft fie biciuit, !?i
totuf?l nu eade; omul dispretue:;;ce mortea, nu tremurlt de
ea, nu se nu poftefiJce rna'! mult de cat are. Af?a
ea aeel carl nu sunt astfeliU, apol sunt mal reI de cat ne-
euventatorele_ Cand prisose:;;cI pote in eele eorporale, eara
in ceiespirituale nu, cand nu ai caJitiit'f suflete!?e't, apol cum
nu est! lDal reu de cat animalele neeuventrttore? Ada, aeum
la ml.iloc vr'unul, care in reutate a intreeut pe neCllventa-
tore, unul dintre aeel carY traiese in dezmerdiirl !?i prin
rapirI_ Er bine, iat1l. ell. calul este mal' voinic de .eat el, por-
cuI selbatec mal' puternic, epurile mal iute la fuga, pl:lunul
maY frumos, lebada eu voce mal frumosa, elefantul eu mult
mal mare, vulturul cu vederea mal fin1i, tote paserile maY
bogatede cat el. De unde vine cii tu demn de a stapani
animalele neeuventatore? Pote ea de la ratiune? Dar nu
este pentru ca acel care nu face us de ell. dupa cum
trebuie, este eumult mal reu de cat aeelea. Pentru eti avend
ratiune ef?tI mal pejos de ele, apol ar fi fost cu mult
mal bine daea de la inceput nu eral fiinta rational1'l. Cacl'
OMILIA lX
85
nu este tot una: a lua eineva stapanirea si a 0 trada, si
eu a nu lua din timp. eel ee dacll. pote este
mal reu de cat unul Qin garda sa, apol mal bine era sa
mal fi pus pe eorpul sM purpura Impiirateascl:l . Tot
a!?a in easul de fata. De aeeia !?eiind nol tara virtute
suntem mal reI de cat animalele neeuventatore, S3, ne exer-
citam eu ea, ea sa devenim ominl, f?i chiar ingerl, ca. astfeliu
sa ne bueuram de bunatatile tagaduite, earora fie a ne in-
vredniei, prin eharu! filantropia Domnulul nostru Iisus
Christos, ciiruia impreuna eu Tatal eu Sf. DllCh, se eu-
vine slava, stapanirea einstea, ar:um si pur urea fiJi in veeB
veeilor. Amin. .
OMILIA lX
"Dec! mel, precum tot-deauna ascultat,
nu numal preeum caud eram de ei eu mult
mal virtos ca.nd sunt departe, eu frica i cu eutremur
mantuirea v6stre 0 lucrap, ca Dumneg.eu este care
luereaZ:l intru VOl, ea s:':l, voiti i ea sa luera11 pen-
tru buna voink3. T6te Ie facetl, fara de cartirl i
fara de indoirl, ca Sa fitl fara de prichana intregl,
fiI luI Dumneg.eu partal, in mijlocul neamulul celul
Indar:':l,tnie resvratit, intre care sa str:':llucikl ca nite
luminat orl in lume, cuvtmtul vietel cupring.end, spre
lauda mie in g.iua luI Christos" (Cap. 2, 12-16).
Sfatuirile tot-deauna trebuie a 8e face Ia un loe cu
laude\e, elicI atune) ele devin bioe primite, de ore-ee indem-
n1:tm pe eel in propriul lor interes, eeia ee :;;i Pavel
a facut aiel. incl). cu efit1:t intelepciune. II Dec]
mfl!" (lice. Nu Ii-a spus simplu Cl aseultat,
ci mal 'nteili 'i lauda, cad gice ]) precum tot-deauna
ak
l
ascultat", adeca .imitaV, vEl rog, nu pe ann,e;
pre VOl infiJi -vEh. "Nu numa! pre cum cand eram de
d cu mult mal virtos Gand sunt departe." .Si
86 OMILIA IX
de ce ore cu mult mal virtos in lipsa mea? Fiind-ca pote
atunci crt e bine de a face totul pent.ru respectul
sfiala ce 0 aveatl clUrl1 mine, aeum inse nu. DecI dacrt.
acum se probea7.fi crt vOl continuatf, in crt eu indoitl1 putere
in faptele eele bune, de aicr se invedereazll. cl1 atunci nu
pentru mine ve supuneati, ei pentru Nu facet!
aceasta, ca Si. ascultati de mine, ci ca cu frica cutremur.
Rrt ma.ntuirea vOstre. Nu e cu putinta ea f&ra fricl1
sl1 facl1 cineva, saii sa arate ceva nobil. nu a
9is nurnal trica, ci cu cutremu," ceia ee este inten-
sitatea friceL 0 aSLt'eliu de lrica avea Pavel, pentru
Qicoa: "Me tern ca nu cumva altora propoveduind,
insum'i sa me rac netrebnic" (I Corinth. 9, 27). Dacl1
in cele nu e cu put-inta oe a fara frica,
apoi cu cat IDal virt,os in cele Pentru cl1
spune'ml: cine a carte fara de fricl1? Cine a ajuns
experient fl1rl1 de frica? Decl, dacl1 acolo unde nu
diabolul, ci numa! Jenea, e trebuinta de friea,
ca astfeliii sa aJungi'lm lenea natural a, dar inca unde e nevoe
de atMa lupta, unde sunt ata.tea pedice, cum stl. fie eu pu-
tinta de a ne ma.ntui frlra de frica? Dara cum in ce feliii
sli. fie aceasta fricli.? Dacli. yom avea in minte, ca Dumne1eii
este de fata, cli. tote Ie aude, tote Ie vede, nu nUmll! cele
sail vorbite, ci tote eele oin inim1l. din fun-
dul cugetulu! nostru. "Oa. el este judecator cugetelor
g{mdurilor inirnei" (Ebr. 4, 11). Daca noI starn astfeliu,
nlmic reu nu yom face, nimie reu nu vom vorbi, nid
chiarnu vom cugeta. Spune'm!, te rog; daca aI fi veclnic langa
Rege, 6re nu ai sta cu frica? tu cum de lungit in
fata lUI rig,:?i nu te nie! nu tremurr?
N u dispretui r1l.bdarea luI, caeI el jndel ung ra hda ea sri te ad uc1l.
la pocainta. Cil.nd mli.na.nci, inchipui-tl pe Dumnegeii in fata ta,
pentni cl1 chiar si est.e de fata; cil.nd voesel a te culea, cll.nd
te jllfuriezl, cando de desfiltezl, ca.nd altuia, can'd
in fine faeI od-cll din acestea, iochipui-ti pe Dumnegeu de
fatlt, atunci nieI odatl1 nu te vei face de ris, nieI-odata
IIU tEl vel aprinde de ma.nie_ Daca at veeInic aceasta in eu-
getul tM, veeInic vei fi cu frica groza de pecat, ea unul
ce te gli.se:;jcI alaturI de imparatul a tote. Architectul, fie
el ca.t de experient, chi;H cel mal bun dintre
totul?i st!). cu frica, ca nu eumva sa eadli. de pe eladirea Cll
o face. tu al ere<;lut, ai f<lcut multe te al rid,i-
cat la inli.Jtime; pazel?ce-t!3 ded ca sli. sta! in siguranta; aI
, ., ' ; '
OMILIA IX 87
uchiul deschis til cu frica sa uu caQI, cacl multe du-
churile cele viclene, care voesc sa te larunce jos. "SlujiP,
giee,." DomnuluI eu frica i ve bucurap: luI cu cutre-
Illm (Ps. 2, 11). Dara cum ore estEl cu putinta a fi cineva
vesel, in timp cuprins de frica? Cum e cu
de a se gaSl vesehe ulllta cu cutrt'mur? Aceasta eSLe sin
gum bucurie: ca.nd facem binele asa fel, ca si cum ne am
afla facend ceva eu cutremur, numaI atune!' ne bucuram.
"Ou frica i eu cutremur mantuirea v6stre 0 lucratl."
(Mst&. rpoooo IW.t tpo[1oo t-ljv &CXOtwV oootwlcxv
V 8deti ca el qis sllnplu = lucratl, ci
adedt cu multi!, bl1gare de seaml1, cu multl1
fiindca a spus "cu frica i cu cutremur"
cum frica lor, cli.cr iata co 1ice: "ca Dumnegeu
este care lucreaza intru vol", ca cum pare cl1 ar Qice:
n U te teme, ca el am c.;Iis "cu frica cu gr6zel", . cad
nu a.m spus aceasta ca >;11, ve impedic, ea sli. ve inchipuiti
ca vlrtutea ar fi greil de indeplinit, ci ca sa eu brJ.gare
de seama, ca sli. nu distratI. Cll.nd aceasta este, Dum-
negeu totul Juereazlt, tu numal sa fir cu euraj. "Oa. Dum-
negeu este care lucreaza int,ru noL" Dec! daclt el lu-
creaza, trebuie ea vOl sa eu e1, avend pentru
aceasta bunli. concentrata vecYnic la fapta buna,
striosa pironita numal Ill. aceasta. "Oa Dumnegeu este
care lLlcreaza intru VOl, ca sa voitf, ca sa lu-
pentru buna <Dar daca el lucreazli. in nor
ca savoim, sau rna! bine gis pana a voi, apol' cum
de ne mal indeamna la aceasta? Dacli. chiar a voi el 0
face, de geaba ni mal spul ca atl ascultat, eilcI nu aseultam,
ci suntem automatic; degeaba spul ea sa fim cu frica.
cu totul este a luI Aceasta
s-ar putea ob18cta In casul de lDse tu privel?ce ce
respunde apostolul: <Nu pentru aceasta am SpUB "ea e1 este
vol, i ca sa i ca sa 1u-
crat
1
, el am VOlt ca I;'l\, imprastiii frica vostre. Daca
numaI atunc'i lucra. te teme,
mCI te cli.Cl _el ill dli. I?l pentru lu-
cru, energle III tlmp. In fineca-nd nOl voim atuncI
el. va spuri nostre, de ex.: voesc' a face
un ore-care; el mica insuflat a face acest bine si tot 81
, , 10
88
OMILIA IX
este care lucreaza de a voL" Sau ca pote <;lice aceste cuvinte
din multrt evlavie, dupre cum face atund cand numei?ee
faptele nostre cele bune darurI. dupre cum at,unc'f
cand el Ie darurl, nu ne lIpsei?ce de Ilberul arbltru,
ci H las1l. in nOI, tot ai?a i?i ca.nd <;lice c1l. Dumne<;leu este
care in nOl, nu ne de liberul arbitru, ci
arat1l. cli de la reui?ita unul lucru, cRpMlim inelinarea de
a voi mal mult acel lucru. Pentru c1l. dupre cum a
face ceva devine din inclinarea de a face, tot a nu
face devine din lnclinarea de a nu face. Al dat eleimosinn.?
Mar'mult inert a1 atitat pofta de a da eleimosin1l.. Nu aj dat,?
Mal mult inel1 te vel \ntari in deprinderra de a nu da. Ai
fost sobru intr'o <;Ii? AI pareca Ull lndemn de a fi ai?a i?i
a doua Teal tn1ndavit? Cu aceasta ar sporit trrtnda:ria.
Cand vine necredinciosul intru adancul
" nu bag a (Prov. 18, 3). Ded precum cand ajunge
in adancul reutt:ttilor nu baga sama .totul,
ai?a cl1nd ajunge in aflaneul el se
se ineearci1 inert de a progresa ID bIDe. Dupre cum
aeela impetrinduse devine inca mal trandav, aeesta
pricepend multi mea devine mal serios, de
t eamrt ea un cumva s1l. piarda totul. nPentru buna
<;lice, aded\ pentru drag?stea, pentru multami-
rea lUI, ca astft-liu sa se faca eeIa ee el ca sa
se faea dupa vointa luI. Aicl arata ca el lucreaza mult,
prin urmare ne face de a prinde curaj. EI ,ea no!
sa dupa dorinta .sa; dar ca 9
1
luere(Jza in acest scop; va lucra In on-ee mod; eu alte
cuvinte ca nOI sa vietuim eorect. Aeum al V8<;lut,
ea nu mi se rapei?ce Eberul arbitru?
T6te Ie facet1 fiJra de cartirl i fara de indoirI",
'hnd-ea diabolul nu pate a ve impedeea de a, face
bine, 'in alt mod a ur<J. lUl,asupra
Daca nn iubirea de slava de9arta, dae1'l. nu de mmt_e,
daca nu pate nimie din apol eel p,uym a bagat
sufletul celor slab! cartirea, sau de nu mc) aeeasta, apoI
macar disputa. acum tote aeestea Ie
Pavel. A spus de8pre e81a ce a spus, combatend
sau lipsa de seriositate; a spus des pre de
sarta cael la aeeasta se refera caud Q.ice: "nu numal
cum 'cand eram de fata", eara .. aiel spune despre eartin
analisarea a faptel?r. Darl1 de ee 6re;in epistola
OMILIA IX 89
elitre Corinthenl eombMend aeeast1l. patima, aduee de exemplu
pe Israiltenr, pe eand aiel nimie1'l. din aces tea na spus, ei
numa'i e1'l. H at,inge? Pentru eil aeolo taptul d.eja inderlinit
era de acest-feliu, 9i de aeeia a avut nevoe de a deschide
rana a Ii da 0 dojana ma'i mare, - pe eand aiel sfatuie9ce
ca sa nu se intample nimie. Pe eel ee nu gre9ise eu nimie,
era de prisos de aI atinge mal tare, fiind-cl1.
la umilint1l., el n-a pus la mijloc exemplul eel din evanghelie,
un de eel mandri au fost ci sfatul ee Ii da aiel e
basat pe iubirea lUI DumneQeu cMra om, pentru care
vorbei?ce eu ea eMrl1 libere, ea cMra til
lIU ea eatr1l. sclav!. La faptele cele bune, cel reeunos..:lHoriu
nobil este indemnat ell exemple din faptele deja saver9ite,
pe ca.nd eel nereeunoseMoriu nu eu astfeliu de exemple este
ci Cll exemple trase ::lin faptele cele vrednice de
pedeapsa; unul cu fapte de einste, cel-Ialt cu fapte demne
de pedepsit. De aeeia seriind Ebreilor <;licea, punend pe Isav
la mijloe: "Care pentru 0 man care, 'l-a vindut drep-
tul celuI ante'l nliscut", "De se va indoi,
nu va bine-voi sufletul meu intru densul" (Ebr. 12,16.
10, 38). intre Corinthenl erau carl eurviau, pentru
aeeia i?i <;lieea: "Nu cumva daca. voiu veni, sa
smeriasca meu, i sa plang pe multi
cart au greit mal 'nainte, i nu sau pociHt de necura-
i curvia spurcaciunea care au facut" (II
Corinth. 12, 21).
"Ca sa fitI, fara de prichana i intregI" ,
adeea rara ponos i?i nevinovati, eael e:lr:tirea nu pata
pune pe un astfeliu de suflet. Dar ore ee inseamnrt: "fanl
indoire" ? Adeca tara intrebari de feliul acesta: <6re
e!:lte bine? ore nu este bine? Sa nu ve indoiti, <;lice, sa
nu faptele in zadar, chiardurerea de ar fi, ehiar
obosal1l., sail orr-ee de aCtst feM. , Nu a Q.is < s1l. nu fitI
e1l.cI pedeapsa sta in fapta eea rea, eara aceasta 0 a aratat
ill epistola eatra Corinthenl,-dara aiel nimie nu a spus de
aeestea, ei "ca sa tip rant de prichana i intregI, fil
luI in mijlocul neamulul celul in-
ditnltnic i rasvrittit, intru care sit stralacitl ca
luminatorl in lume, vietel spre
lauda. mie hi, lUI Christos".
71528 9
90
OMILIA IX
1) AI ve(lut cum H invatll. rle a nu carti? Astfeliil
decl, a carti este fapta celor nerecunoscetorl \li fll.ra simtire.
Care fiu, spune 'ml, ostenindu-se in trebile tatll.lul sell,
cartel?ce in timp ce se l?i eu ale sale propril?
legI, forte bine, cll. pentru tine insn-tl te obose!?cI, pentru tine
insu't'i adunl. Particularitatea de a carti este a acelora cariI
se obosesc' pentru altH, pentru altil muneesc ; dara tu
carr adun'i pentrn sine'tT, de ce carte\lcI? Ca ave rea ta nu
sporel?ee? Cel ce luereazll. de bun!l. voea sa, l?i nu silit, de ee
eartesce? Mal bine este de a nu mal lucra nimic, de cM a
lucra' cu cartire, de 6re-ce se perde \li eeia ce a fost facut
deja. Dar nu veep, Ca l?i in casele nostre particulare acela\li
lucru il facem tvt-deauna, aceia\ll ([ieem vecInic: < mal bine
nn mal flieeai aceasLa, de eM sli eartel?c'i>? de multe or1
preferll.m a ne Jipsi de serviciU, de cat a suferi cartirL Uricios
lneru este eartirea, cac'i ea este veeina cu blasfimia. Car-
tirea este mare, de aceia cel ce sunt sta-
panitl de ea sunt demn'i de pedeapsa. Cel ce carte\lce este
nerecunoscetoriu catra DumneQ-eu, eara eel ce este nerecu-
noseet,oriu cMra Dumne(leu, blasfemt'ltoriil de Dumne-
(l eu_ Ma'i cu sam a pe atunc! erau ispite incontinue, primejdil
ee se tineau lant, nicl 0 lini \lte, nici 0 l?i din
tote curgeail nenorocirile, - pe cand acum
profundll., in tote. Dec!, de ce earte\lcl? Ca el?ti
sll.rac? Dar gande\lce-te la lob. Ca e\l t'i bolnav? Dar
ee este daca tu, cunoscend in sine'tl atatea bunurl \li
suceese cate \li acel sfint, teal imboln1l.vit ca 9i aeela?
la acela, ell. multll. vreme fiind plin de bube
rele, afara pe gunoiu cu un harb pu-
roiul din bubele sale. "f.?i trecend vreme multa a 1
is
catnl lob femeia lUI: pana cand vel rabda, g\cend
iata voill inca puFna vreme? Qi vr'un cu-
cuvent catpl Domnul mor'i'.(i (lob. 2, Dara pote ell.
a murit copilul teu? ce este, dadl pe totI i-a! perdut
prill 0 morte grozavll., ca acela? Vol l?citr ca este 0
mare mangaere de a sta pe langa eel bolnav l?i pe patul
de a-I inehide gura f?i ochil, de a te atinge de barba
lUI l?ia'i mangaea, de a aseulta in fine cele mal de pe
urma cuvinte ale muribundulul. Darll. de nimic din acestea
nu s-a Invrednicit dreptul lob, eaer al se'i au fost de-
1) Partea moralii_ T6te cele care spre mimtuirea
n6strl), noi Ie facem fara ciirtire. (Ve?-onJ
OMILtA IX al
odatll, ingropati sub darlmaturile caselor! ce spun? Ore
sa poroncit de a sfal?ia pefiul teu, i?i a'i sacrifiea, dupre
s-a poroncit ae_elul prea _ferecit patriarch, l?i sll.'l-
pe altar? Cllle a elactlt altarul? Cine a pus pe el
lemne, \li cine I-a impedecat de a'l sacrifica? Dar pote te
iail in ris unia? ce este, dad! au(ll de aeestea din partea
prietenilor spre 11 te mangaea? NoI acum avem
multe pecate, l?i eu drept cuvent suntem luat'i in ris, - pe
cand atunc'i acel drept, acel iubitoriu de Dumneqeu, acel om
rara reutate, el care fugia de orJ-ce fapta rea, auqia de la
prieteni'i' sel tot lucruri eontrare acestora_ Dar ee est-e, spu-
ne'ml, dac1l. al au1it pe femeia ta luandu-te in ris 9i gicend :
"Eara ell ratacesc ca 0 slnjnicil, umbland din loc in
loc, din casil in casa ateptand pana va apune
s6rele, ca Sa me odihnesc de ostenele" (lob. 2,9)?
de ce vorbescl acestea, femee rara de minte?Nu cumva
p6te barbatul teu este causa acestor rele? Nu este el, oi dia-
bolul. "Oi \li vr'un cuvent catnl Domnul, (lice, morL"
ApoY, daell el ar (lice un euvent catra Dumnf'Qeu \li ar
muri, tu ore at fi intr'o stare mal buna? Nu este 0 b611't
mal grozava ca aeeasta, chiar de a'i spune mil de bole_ Ast-
feliu era, cll. nu putea trll.i nid in casa, nic! in mansarda
(OTcOOP0'flO'l), astfeliu era, ell. totI se de eel bolnav.
Ddea e1 nn ar fi avut 0 MIll. incnrabila, IIU ar fi stat afara
de eetate, fiind intr'o stare en mult mal rea de eat cello-
de leprll. ACf'\ltia intra in case, l? i vorbese impreuna,
pe cand acela l?edea intr'una suh ceriui liber, pe 0 movila-
de gunoiu, gol cu desaverf?ire, cael nu putea a se imbrrtca
cu nimic. "f.?i se mistuie trupul meu de plltrejunea
vermilor, m'oil1 grunziI pamentulul
de puroiii (( (lob, 7. 5). Ore tote aeestea nU-1 adaoga lnca
la durerile ee Ie avea? Corpul luT scotea din el vernll
puroiil, ;'li aeeasta nu ' pe Gn timp, ci incontinuu. Videl!i cum
nnmal augul aeestora pareea v-a Dec! daell. nu
sunt de suferit acestea nicl de a fi apol de a Ie vi'
dea sunt de suferiL? DecY dac1l. nu sunt de suferit nicl de
a fi apol cu at.at rna! mult d8 a suferi asemenea
MIll.. eu tote aces tea a suferit dreptul lob, uu pe
timp de doue sau trel 1ile, ei pe timp indelungat, totuf?1
n-a pecatuit nieI macar cu buzele salf'. Darll. tu care anume
bOla de feHul at a'ml arlita? Ore 0 astfeliu de bola
nu este cu mult mal :rea de cat schilogirea membrel6r cor-
pulul "Ca ved ca put bucatele, mele, cum pute
92 OMILIA I X
leul" (Ibid. 6, 7). nu numaI ata.ta, darli ehiar noptea
somnul, eeia ee pentru alW e spre odihnll, lUI nu1 adu
ceau nieI 0 ei din eontra erau mal grozave de cat
orIce torturrt. Cael aseultrt'l pe densul ee spune: "Atuncl
mlj i cu vedeniI mlj Ingrozecl . .. Cand
se face g.iua, gic cand va fi sari'l?" (Ibid. 7, 14.4-).
nu numal atMa, darll prtrerea multora de densul iocll
H amara, CaCl il gllsiau vinovat de mil de rele. Ascultll cum
n spuneau p1l.nrt prieteni'i lUI: "Inca nu al patimit
dupa dreptate, pentru cele ce aI (lob. 11, 6),
pentru care c,lieea densul: "Eara acum mlj hatjocu
resc eel mai tinerl, acum me dojenesc in parte,
aI carora nul bagam in seama, i nu-I
socoteam vrednid sa-I pun cu cani! vitelor mele"
(Ibid. 30, 1). 01'e aceasta nu este mal grozav de ca.t mil
de lose de impresurat de 0 furtuna grozava,
care se ridica vecInic asupra luI, intr'o astfeliU de Intune
cime de norl, de fulgere trasoete, vecTnic cuprins de ame
ca ace I invertit de un ciclon sau de un virtej de vent,
el a remas neincovoiat, in mijlocul
acelei turtuuI grozave in cea mal eompleetll nu
a cartit. tote aeestea sau inainte de char, mal
'nainte de a se vord eeva despre inviere, mal 'nainte de a
se vorbi de ghecna de pedeapsli. NOl inse, au<;lind pe
pe apostoH, pe evangheli1?tJ, veQend in ace
la1?1 timp mil de exemple, invatand tote euvintele eele
des pre iovierea mortilor, totu1?1 suotem de
pote nimenI dintre nOl nu are a spune atatea nenoroeiri ca
aceia. Daea pote a perdut averea cineva, nu a perdut inse
feciorl fete atatea, cate a perdut el, I?i daell pote a per
dut, pote crt a peerttuit, - pe eand aeela ill mijloeul sa-
erifieiilor fiind, in mijloel). l servieiuluI ee adueea lUI Dum,ne
<;leu, !?i iata ell deodat1j, a perdut totu!. Daell pote tu vel
fi perdut avcrea tot pe fecior! fete ea el, eeia
ee este imposibil, nu teal tirit inse pe p1j,ment, nie! nu
aI sfJ:trimat bulgarii de eu puroiul din bubele de
pe trup,l?i dadt pote a1 patimit aeeasta, tOtU1?1 nal ve-
9ut pe prietenil tel batjoenrindllte, eeia ee mar ales aste
eu mult mal grozay, de cat tote uenorocirile din lume.
Daeli nOI ue surarllm pe eel ce ne maogae in nenoroeirI,
I?i carl ni dau bune, dar apol eu eel ce ne batjo
eurese ee nu suntem iQ: stare a face! Dacrt ceia ee spune
OMILIA IX 93
Psalmistul: "Am pre eel cesar milhni cu
mine, nu era, i pre eel ce m'ar mangaia,
n :am aflat" (Ps. 68, 24) este grozav si de nesuferit, dar
'lncli de a intimpina batjoeuritorl,' in loc'de mangaitor!, eu
ca.t mal grozav? "Mangaitor'[ celor reI, <;lice,
16, 2). Dae1\. aeestea veelnic Ie avem in mintea
nostre, dacl! neam gandi la ale, nu near intrista nimic din
cele presente, gandindune la acel atlet, la acel suflet mal
tare de cat .diamantul, la acea judecata virtosrt tare ea
Ca I?l cum era imbracat eu un corp de sau de
peatr1\., a1?a Ie suferia el tot,1j eu curaj !?i cu rabdare.
Aeestea intelegendule, inbitilor, tote sa Ie faeem flira
cartirl I?i f1\rll de indoele. Fad vr'un bine, I?i apol
De .ce? Ce sil1j, te face a ca.rti? .Darll, <;licl tu, eel de prim
preJur me silese de multe-or! de a carti , cllel la aeeasta a
faeut el alusiune eand a Q.is in miJlocul neamuluI celul
'lndllrrttnic resvrlitit - darll tocmal aeeasta e de admirat,
de a nu suteri nimie de acest feliu, care near putea inUt
rita. i;li str<1lucese in timp de nopte, la intuneric
se ved, aeeasta intl'll nimie nu Ie vatiima frumm,eta lor,
ci ioct1 mal strt1lucitore se aratll, - pe cand daea este lu
minli, nu se ved atat de frumose. Tot asa si tu: eaud
impreunrt cu eel viclen!, totU!?1 'rem'al einstit
cOl'ect, apol atuud mal mult strtllucescI. Faptul demn <fe
admirat acesta este, de a deveni fllrll de prihant1. Dec! pen-
tru ca st1 nu respunda iI de feliul aeesta, el H pre'ntimpina
spunenduli sll fie deprihantl. Dart1 ee inseamnli .,cu-
v.entul cupringend"? Adella avend a vietui, fiind
cel .mantuitI. cat de degrabll pune pre
mml: lumlO1j,toril, (lice, au in iI cuventul luminel, vol inse
euventul vieteI. Ce este );cuventul vietel"? Adeea.
avend vietel, adect1 avend in vOl ineeputul (CJltEP!10.
A dar sunt A ceasta a
aratat, dealtfeliu 'ar avea in it euventul vie
. "Spre lauda mie", (lice, adeert !?i eu sunt bu
nunlor vostre. Virtutea vostre atM de insemnatll. este, in.
cM nu numal crt pe VOl ve salveazrt, ci pe mine me face
mal strlilueit . Dara care lauda, fericite Pavele ? Aceia pote
bieiuit, alungat, ct1 e1?ti batjocurit pentru DOl? De
aceia "In gina luI Christos, ell nu in deart am
alergat, nicI in m-am ostenit", ci veclnic a me bu
cura, (lice, e1j, nu in am alergat. "Ci de mt) i jert
94 OMILIA IX
fesc." El nu a (lis mar, preeum elitrrt Timo-
theiii, seriindu'f: eu iata ml!l jertfesc, i timpul
mele s-a apropiat". (U Timoth. 4, 6), man-
g9.indu-I pentru sa, tot-odata invata.ndu-I do, a
primi eu m6rtea pentru Christos. Ca 0 jertfa.
me adue eu., O! fericit suflet; el jerLfll. in-
toreerea lor. Asa dar e eu mult mal bine de a proaduce ea
jerWl sufletul, 'de eM a-I proaduee boL Daetl. deel, pe lfinga
aceasttl. proadueere me adaog pe mine insu'ml ea jertfa,
m6rtea mea, me bucur.. "Pentru jertfa, (lice, i slujba
credinteJ v6stre, ml!l bucur i Impreuna mi3 bucur
eu VOl eu top, aijderea i vol vl!l i im-
preuna vi3 eu mine" CVers.17. IS). Dar de ee
te bueur! impreuna eu Ai veQut ea el arata ca
trebuie a se bueura? Me bueur ea pot fi ea 0 Jiba-
tiune pentru VOl, Impreunrt me bueur, dl.cI me proadue
ea jertfrt, de aeeia l?i val ve bucuratY, impreunli ve
eli m-am proadu3 jertfrt. Bueurati-ve decI impreuna
eu mine, care me bl!eur pentru aceasta. Ai ve(lut decI, ea
m6rtea nu de laeriml, ei de bueurie e demna .?
Daca ii (dreptil) se bueura, trtlbuie a ne bueura nol im-
preuna eu il, pentru eil. in adever este absurd de a pla.nge,
in timp ee den!?i'i se bueurrt. Dar p6te veY giee: ne faeem
obieeiuL Inse aeeasta e un pretext, este un motiv nejusti-
fieat_ ee el: "BucuraV-ve i VOl, i
impreuna vl!l ell mine." "P fae] obieeiul? Ce
obieeiii? Daea ar fi ea tu sa rema.l aiel p6te ea eu drept
cuvent Qic'i aeestea; dara ca.nd eu putin dupa aeeasta vel
ajunge din urma pe eel ce a plecat, ce obieeiu indepline!?eY ?
Un astfeliil. de obiceiu il faee eineva ea.nd pentrn totdeauna
e despartit de eel plecat dintre nor, dar ea.nd f}i tu vel ea-
JllLori pe aceiaf}1 cale, ce obieeiu facI? Pe eel ee sunt in
ealatori'i de ee ore nU-I pla.ngem? Ore nu dupa gitia'anteia,
sail. eel mult a doua, ineetam de a mal fi de des
n6stre de Daell. it! fael obieeiul, apol pJttn-
ge-l atMa timp numai, ca.t cere natura . Nimie nu sut!),r,
giee el, ci inca rna bueur ea me due la Christos, eara VOl
nuve Qiee ...
, Af}a dar sa ne bucuram i noI, cand videm
vr'un drept pleeand dintre noI, eu ata.t mal mult inca
vr',unul dintre eel Unul pleaea ea s11 primiasea
plata ostenelelor'sale, ear11 cela-I-alt pentru e11 eu dueerea
OMILIA X 95
,UI a tahtt din peeatele ce era 811 Je mal faea_ Dar11. p6te '
sa sehimba in traiul sM, tu. Dae11 era sli se sehimbe,
je sigur (:a Du'l lua DumneQeil. dintre eel vii, el care totul
pentru mantuirea n6stre. Dee], dac1\ el era ea
sa pe Dumnegeu in viitorii\ de ee 6re nu I-a
lasat? Dec! daea e1 nu lasa pe eel ee nu Ee sehimh1l., apol
eu atat mai mult pe eeY ee se schimM. Af}a dar11 de preste
tot locul sa piara boeetele dintre Dol, sa eonteniascl'l orl-ee
suspin. Pentru t6te sa multamim luI Dumne(letJ., f'rtra ea.r-
tire t6te 811 Ie faeem. Sa fim veseH, sa-I multamim lUI,
ea astfelitJ. sa ne bueuram f}i de veclnieile prin
Christos Iif'lus Domnul nostru, earuia impreuna cu Tatal,
eu Sf. Duch se euvine siava, stapanirea cinsteiJ., aeum
pururea f}i in veeil veeilor. Amin.
OMILIA. X
"Nadil.jduesc intru Domnul Iisus ca pre Timo-
theiu fara de za.bava il voiu trimite la VOl, ea i eu
sa-ml fae inima buna r,ele pentru vol. Ca
pre nimenl n-am de un suflet cu mine, care eu tot
dinadinsul sa se grijasea de vol- Ca ale sale
eauta, eara nu ale lUI Christos Iisus" (Cap. 2, 19-21).
A mal 'nainte: "Ca cele pentru mine mal
tos spre sporul evangheliel au venit, in cat legatunle
mele s-au faeut aratate intru Christos in tot divanul a,
a gis apol . "De me i jertfesc pentru jertfa i slujba
credintel v6stre", prin aeestea el mal mult 'i-a intarit
inca in eredinta. Pote ell. ar fi presupus, ea euvintele
de mal 'nainte aU. fost pentru lneurajarea lor, lnse ee?
Trimit pe Thimotheiil. la vol Qiee, de vreme ee
doriail. ea sa afle eele de8pre densul. de ee 6re n-a, gis
ea sa aflat1 vol eeJe despre mine, ei eea 811 me veselese
afland eu eele des pre VOI>? Mar 'nteiu, pentru ea eele des7
pre densul -urma a Ii vesti 10r-,-maI 'nainte de sosirea lUI
96
OMILIA X
TimotheiU-Epatrodit, pentru care <;lice: nDe folos lueru
am soeotit pe Epafrodit a-I trimite la vol" (vers. 25),
ear1\. pe alt1\. parte pentru Ctt el doria aprindere a .afla
cele despre Acest Epafrodit sttltuse. mal mult
din causa b61eI pe langa apostol, ca apostolulm
de a atla cele des pre era justificata. acum,
cum el atribuie totul lui Christos, panl'.\. trimiterea lUI
TimotheiU, cacI <;lice: "Nadajduese in Domnul lisus",
adeca. am incredere crt Dumnedeu ImI va inlesni aceasta
"ea eu sa'mI fae inima intelegend cele pen-
tru vol". Preeum v-am relncurajat pre vol, <;lice, au<;lind
des pre aces tea, adeca c1\. evanghelia s-a respandit, ea dUf?-
mani'i e1 s-au ru!?inat, c11 prin ceia ce voiau a vI:) va-
tama, prin aceia toemai au remas precum acestea
mi Ie doriati mie, tot a!?il f?i eu dorese a afla cele pentru
VOl "ca eu sa-mI fae inima buna intelegend cele
pentru vol". Aid arata ca densi'i trebuia sll S8 bucure de
legaturile lUI, lor sa urmeze, c1.cl legl'l turiJe acelea 'I cau-
sau lUI mare placere. Cand el <jics "ca eu sa'mi fac
inima buna" aceasta arata, adeca. precum !;ji vol. Vail cat a
avea de Macedonia! Thesalonicenilor tot aceia!?l
eand nol remanend
sirimanl de vol pentru un timplll) (I Tbesal. 2, 17), eara
aiel: "Niidajduese, 11ce, a trimite pe Timotheiu, ea sa
eunosc eele pentru vol", ceia. ce e 0 vie dovada de cea
mal mare ingrijire din parte-I. Ca.nd el nu pntea sa se duca
trimitea pe discipuli, neputend rllbda de a fi in
despre deoiI nid chiar pentru un timp scurt . .Nil tot-dea-
una, nu t6te Ie afla el eu spiritul, aceasta
cuvent, ca.ci daca. soar ti convins des pre aceasta dlSClpulll,
ar fi devenit far1\. sfiala; acum inse inchipuindu-!?'i pote ctt
el se &.fla. in complecta de den!?il, l'orectarea lor
de venia mal cu mal mult merit in timp.
Dara prin aceasta el n face mal bag11torI de sama incl'l, c1\.cI
prin expresiunea "ca eu sa-mi fae inima buna" la
aceast.a tinde. Prin aceasta dec), el i-a facut mal ca
astfeliu sosind TimothelU acolo stt nu afle lucrurI contrare
1) Expresiunea din original itpo<; ,,-a.tpOY wpa.<;" nu in_seamna la
weme de un ceas, cum se gasei?ce in editiunea de Buzeu, Cl pentru un
timp ore-care: Este aicl un elenism, care nu se tradu'ce ad-Iitt.eram. (Trad.)
OMfLIA X 97
af?teptl1.rilor luI. Se vede ca si aicl face Ufl de acelasl metod
pe care I-a intrebuintat fata de Ccriathenl', cand f?I-a amanat
ducerea sa intre cu scop de a se corecta, pentru care
Ii scria: "Cruti'tndll-ve pre v01 n-am venit pana aeum
in Corinth" (II Corinth. 1, 23). Dragostea nu tie arata nu-
mar prin faptul ca Ii face CUl10scut cele atingll tore de el ci
prin faptul cl:i. el eauLa sa afle despre dem;;i'i - l?i
e grija de capetenie a unuI suflet care se vecfnic
se la obiectul iubit. Prin faptul ca Ii trimite pe
Timotheiii, el H cinste!?ce mult. Dara ce spui Pavele? Tri-
pe Timotheiii? Cum aceast a? Da, respunde el; nea
pre nimenl n-am de un suflet eu mine", adeca care
sa iogrijasca ca f?i mine, )) care eu tot dinadiosul sa. se
ingrijasea de vOl". dara nu avea pe nimen! dintre
eel de pe laGga densul? Da, pe nimenI de un suflet cu el,
adeca, deopotriva cu mine IngriJindu-se !?i interesandu-se
pentru voL nid ca ar prefera cineva, <;lice, de alege
aceasta cale, tocmaI din aceasta causa. Ar fi putut ca sa
trimita f?i pe altiI, inse nimenl nu era af?a dupa cum doria
el, afar11 de Timotbeiu. .Cel care vI:) fJre vol ca
mine, este Timotheiu, <;lice; de unde urrnei:lZtt ca a fi de
un suflet cu el, inseamna de a iubi pe discipuli deopotriva.
cn el. "Care sa se ingrijasea, eu tot dinadinsul
de vol", aded!. parintAf?ce. "Ciicl top ale saleeauta,
eariinu ale luI Christos Iisus", adeca fie-care lSI caut11
. ' .
sa f?i cum ar putea stt fie In ceia ce scria
lUI Timotbeiu. Dartt 6re din ce caus11 sa plange el de
acestea? Ca s11 ne invatam nol cei ee Ie au<;lim, ea nn cum-
va sa cadem in astfeliu de ca sa ne de a
nu eauta numa'i molatatea, c1\.cl cel ce cauti
linif?tea, nu cauta ale lUI Christos, ci ale sale propri'i.
dara trebuie a se pregati cineva pentru or1ce suferinta,
pentru orl-ce nenorocire. "Ca nevointa luI, <;lice,
e;\ preeum unul tata fiul, impreuna eu mine a slujit
intru evanghelie." nu 0 spun aceasta UUIllaI eu, ci
vol ea impreuna ell mine a sJujit intru
evanghelie". Pune aici ca exemplu pe TimotheiU eu drept
euvent, ca astfeliu sa se bucure de mare cinste din partea
lor. Aceasta 0 face f?i fata de Corinthenl, cand Ii <;lice:
"NimenI sa nu-l defaime, ea luerul Domnululluereaza
ea i mine" (I Corinth. 16, 10) ou dora ea. ti e
98
OMILIA X
de el, ei de adedi. de eel ee-l primese pe el, ea aRt-
feliu plata lor sa fie mare. "Pe aeesta dar nlidajduiesc
sa-l trim it in data, dupa ee voiti videa ee1e pentru
mine" (Stih. 23), adeea efind voitl videa resultatul la care
am ajuns, ee sfirl?it vor lua Imprejurarile prin care eu
tree aeum. "Dar am nadejde in DomnuJ, ea eO fara
de zabava VOl veni 121. voiti" (Stih. 24). dara nu de
aeeia II trimit la vOi, ea cum eu nu am aveni, ci pentru
ea sa 'mi fae inima buna eunoseend eele pentru voi, ca ast-
feliu sa nu fiu in n8cunol?cinta In acest interval. "Am n3.-
dejde in Domnul", <;lice. Privel?ce cum el totul atribuie
lUI Dumnegeii, l?i nimie nu vorbel?ce din propria sa cugetare.
Nadajduiesc In Domnnl, adeca daea Dumneg8u voel?ce.
"Eara de folos lucru am soeotit, ea pre Epa-
frodit frateJe eonJueratorluJ, eel dimpreuna
eu mine
u
(Stih. 20). Priv8l?ee cum l?i pe aeesta II trimite
la densiI tot cu aceleasI laude, ea f;li pre Timotheiu. Pe aeela
il reeomanda din doua' punete de videre, finteiii pentru ca
n iubea In cat "eu tot dinadinsul se va in-
griji de :;;i al doilea ca a slujit intru evanghelie,
__ eara pe aepsta (Epf\frodit) tot din aeel punet de videre,
tot din aceial?I causa I-a laudat. cum I-a Hiudat? A-I
numi frate l?i eonluerlHoriii, l?i inca nu s-a marginit numaI
aiel, ci I-a numit f2i ostal?ul eel lmpreuna eu pI, pste dovada
ca el partieipase la t6te primejdiiie apostolulul, l?i ca l?i
densul a marturisit aceleal?'i ea l?i apostolul. Expresiunea
jmpl"euna osta este mal insemnata de eonlueratorii
cael p6te ca a conlucrat cu el in luerur'i de putina insem-
natate (Sy 4lAOtC;; 7tpajp-CI.0l), pe in lupte in primejdi'i'
de loe; al?a ca numindu-l aiel i impreuna osta toemal
aceasta a invederat. ))Eara al vostru apostol i sluji-
toriti a1 trebijmele a-I trimite la vOl", adeca ve bara-
zim voue dintr'ale v6s:tre, adeca trimitem v6ue pe al vostru,
. sau pe cel ee ve invata pre vol. A pol adaoge multe l?i des-
pre dragostea luI, qieend: nDe vreme 08 doria sa ve
vada pre vol pre i era mahnit, ea auc}it
ea a fost (Stih. apol mal departe arata
gravitatea b61el: "Ca a fost bolnav, gice,aprope de
morte, ei Dumneg.eti la miluit pre el, i nu numa!
me e1. ci si tire mine, ea TIU intristare peste intris-
OMILTA X 99
tare sa am" (Stih. 27). De aiel apol pregatesce si alt-ceva,
cum si el scia ca era iubit de acesta nu
e putin lucru 'pentru cel ee iubel?ee. au'qit cum el a
fost bolnav, glCe, at! augit cum era mfihnit fiind-ea jnsa-
nat?l?in.du-se nu a putut sa ve vada; dar v-a sea pat
de lIltnstarea pe care 0 pentru bOla luI. De aiel
inca l?i alt-ceva, aded\' ca se justifiea 6re cum,
de efl dupa trecere de multavreme Ii-a trimis pe deoparte
pe Timotheiu, pentru ea nu avea pe attul de un suflet eu
el, eara pe dealta parte pe Epafrodit, pentru bOla ce a'1U-
sese. ApOI aratand ca acea bOla fusese lndelungata l?i mult
timp il eonsumase, gice: )' Cil a fost bolnav aprope de
morte." Al vegut cum Pavel are griji\ de a sc6te din ra-
dacina c,rI.?e banuia18 din cugetul discipulilor sel, despre
vre-o lenevlre sau nepasare de denl?if, l?i cum el se incearea
de a-I face ea nid maear sa bl'tnuiasea, ca daea n-a venit
la den12il, apol aceasta ar fi fost pentru c>t nu i-ar fi iubit sau
ca l-ar fi Nimic nu p6te stimula abtt
pe disl'ipul, ca aceia de a fi el eonvins ca dascalul seu se
ingrijal?ce de el, ea este de el, ceia ee este semn
de 0 dragoste n Ca Qiee, ea a fost
bolnav; ca a fost bolnav aprope de morte." cum
cil ell nu 0 <;lic aceasta numal ea pretext ascultatI: n Dar
Dumnegett I-a miluit pre e1." Ce giel aicI, 0 ereticule? I)
Aid el 1ll1mel?ce mila luI DumneQeli faptul de a remanea
in eel ee era sa se duca dintre eel viI si sa vina
earal?l; 3i eu t6te a?estea daea lumea esterea, cum qiei
tu, apOl nu este mIla aceasta, de a remfinea cineva Intru
eel reu. Daea catra eretic'i' este de a respunde cres-
tinulu'i' inse ce vom respunde? ellel l?i aeesta p6te' ca se
Iudoiel?ee l?i <;lice, ca daea este cu mult maY bine a se eli-
bera cineva l?i a fi impreunl't eu Christos, de ee aiel rema-
Berea intre ce!viI e numita ca 0 mila a lUI Dumnedeu?
Eli lnse voiu giee: de ce apostolul insul?I spune ca rna'l de
este voue de a remanea aiel? Preeum atuncl
trebuinta ca sa remfina II, tot acum era trebu-
ca sa Epafrodit, ca la timp sa se duca la
Dumnegeu ?u mal. curaj fili Cll rna! multa de
suflete cfitlgate 31Cl. Pentru ca daea m6rtea lUI uu s-a In-
') Ereticil la car A se adresaza Sf. Crisostom, sunt Manichtlil.
(TradJ
100
OM1LTA X
t1implat acum, de sigur crt sa intamplat duprJ. aceasta,. lnSe
a c1l.stiga suflete nu este cu putil;Vt de a 0 reahsa cmeva
acolo. Cele mal Pavel Ie auditorilor duprt
bbiceiul comun, f?i nu filosofisaza peste tot lo(]ul, crtci cu-
ventul lUI era indreptat cMra omini muritori, carl incrt se
temeau de morte. Dupa aceia aratrt cM de mult se interesa
el de Epafrodit, pe care'l fitce venerabil, de orece
"irea acestuia 0 considera atM de trebuitore lUi, in cat mt
luirea lui Dumneqeu catrrt Epafrodit 0 lua <::a a sa proprie.
De altfeliu, fara de presentrt este bunl'l,
pentru ca daca nu este buna, de ce considerrtm de condam-
nabila mortea prematur1l., sau f;li suicidul? ca acolo unde
dice: "Pentru aceasta Intre VOl mu1tJ: sunt neplltin-
i bolnavl, dorm multi" (I Corinth. 11, 30)-, pe
cand vii tore, omului reu nu este mal buna, ba Incrt
chiar mai rea, eara celu'i bun este mal bun11. "Ca nu
intristare peste Intristare sa am", gice, la cas dac11 nu
ar fi scilpat din aCaRtrt bola ar fi murit. De aicI se vede
cat de mult cinstesce pe Epafrodit.
Deel eat mai degraM Iam trimis pre el" (Stih.
"
28). Dara ce inseamna _ eat mal degraba? Adeca
aml1nare, fllr11 zi:Lbavil, cu mult11 grabrt, calcahd peste once
pedica i-am poroncit a veni la YO!, ca s11 VG scape de mah-
nirea ce 0 despre densul. No'i nu ne bucur11m atat de
mult ca srt aUQim crt eel a'i nOf;ltri sunt pe
cat ne bucuram cand i'i videm, f;li cu atM mal mult cand
lucrul se petroce pe nef;lciute, ceia-ce sa lntamplat cu Epa
frodit. "Deei eelt mai de graba I-am trimis pre el, Qice,
ea pre el sa Vtl i eu mal
fara de melhnire. sa fiu." Cum lnSe mal rara de ma.h-
nire? Adecl'l, .daca vOl ve bueurati, f;li eu me bucur, el
se bucur1L de f;li ell mal fara de ma.hnire voiu fh.
nu a gis farl:l de mahnire, ci mal fara de mahnire,
arMa.nd prin aceasta, c11 nici-odatll. sufletul sM flU era slobod
de mahnire. El, care spune: "Cine este neputincios,
eu sa nu fiu neputineios? Cine se eu sa
nu mtl aprind" (II Corinth. 11, 29), ca.nd putea fi slobod
de ma.hnire? drept aeeia intru Domnul eu
t6ta bucuria", 29). Expresiunea intru Domnul
inseamnrt spiritualminte, adecrt eu multa lngrijire; sau crt
pote yorba intru Domnul este' egala Cll voind
"
OMILIA X 101
primitil cu demnitate ca pre unul dintre eu t6ta
bueuria, precum se cuvine sfintilor. Tote aces tea indeamnrt
a se face pebtru folosul lor chiar, nici de cum pentru
folosul celor trimif;lI, pentru crt mal mare este celu!
ce face af;la, de ca.t a celuI ce se bucurrt de aseminea cinste.
pre unia ea intru cinste s1\-l avep", adeca
primitil pre densul eu demnitatea cuvenitrt sfintilor. "Cael
pentru luerul lUI Christos pan a la m6rte sa apropiat,
neMgelnd sarna de viata, ea sa Upsa v6strtl
a slujbel eel catr:1 mine" (Stih,30). Acest Epafrodit fiind
trimis de cref;ltinil din FJlippi ca sa slojaRca lUi favel, a
venit la aducendu-i f;li ajut.ore Cum c11 a adus
cu 81 f;li banI, se deduce din citatul de la urm11 unde
"Umplutu-mam luand de la Epafrodit eele trimise de vOl"
(Cap. 4, 13). Era natural ded, ca Pavel srt fie de
o af?a de mare primejdie in timpul filedereT sale In cetatea
RomaniJor, In cat chiar cerce se apropiau de el 8rt nu potrt
face aceasta in sigurantrt, ci sa se primpjduiasca apro-
piindu-se de densul, cum se petrecea mal ales in primejdiile
eale marl, in goneJe cele grozave ale contra
cref;ltinilor. Cand cineva causa vreo suparare Imparatulul
era aruncat in lnchisore, atunc! fill familiarilor SEll era
inehisa orI-ce lntrare, caia ce era natural ca f?i Pavel srt su-
fere de pe urms. aceste! masurL DecI Filippenii au trimis la
den suI atunci pe Epafrodit, barbat curajos, care infrunta
orI-ce primejdie, ca astfeliu srt-I slujasca, fili in fine s11 faca
tot ceia ce trebuia a face. Doue lJ)crurl pune aic'i apostolul
prin care face pe Epafrodit deinn de respectat: a.ntelu, crt
s-a primejduit prtna aprope de morte pentru apostol, f;li al
doilea ca t6te acestea el Ie-a prttirnit ca representant al ceo
tlltei Filippi, fili ded este drept a i-se ca1cula res plata celor
trimif;ll in primejdiI, ca f;li cum ar fi fast dacrt cetatea II tri-
mitea ea sol al seu-. ca a'l primi pe densul cu bucurie
a-'i pentru eele de el, inseamnrt a cornu-
nica cu cel curajofilJ, sau ma'i bine gis cu cel ce au suferit
pentru Domnul. nn a pentru mine, ci H face pre el
inca. mal demn de cregema.nt dicend "pentru luerul lui
Christos",ca cum pare crt ar fi gis: nimic nu a frtcut
pentru mine, ei pentrl] Dumn8g8u, f;li pentrudensul s-a apro
piat de morte. Dacil nu a murit este ca Dumneeu a icono-
misit lucrul afila, el inse s-a asvlrlit in primejdiJ f;li s-a ex-
pus pe sine,; chiar de ar fi sa sufere ca.t de mult, _
102 OMILIA X
!?i nu s-a departat de de slujba luI cMre mine_
Dar dacl1 el pentru a servi pe Pavel s-a predat pre sine pri-
mejdiilor, cu mult mal virtos ar fi facut aeeasta pentru pre-
dica. De altfeliu i aceasta era pentru predicrt, dacl1 el pati-
mia pentru apostol, eael cununa martirismuluf nu se acorda
numai celor ce se jertfesc, ci !?i celor ce se indeletnicesc cu
astfeliu 'de daca soar putea Qiee inca, cu atilt
mal mult sunt aces tea de cat acelea, Cel ce infrunta
morteapentru un fapt mic, eu attlt mai mult 0 va face
aceastapentru unul mare. Astfeliu i noi dtnd videm stin
in primejdil, sa ne Incurajam. Nu e cu de a sa-
ver!?i vreodata ceva acel ce nu indrazne!?ce, eara cel
ce se ingrije!?ce mal mult de de aic'i, va cMea de
sigur din cea viitore. "Ca sa impliniasca, (lice, lipsa
vostre a slujbef eel c? tra mine_" Dara ce inseamna aceasta?
Adecade !?i cetatea nu a fost de fata, prin el (Epa-
frodit) pe care mi I-a trimis, am fost servit la tote trebuin-
Deel lips a vostr8 el 0 a impJinit, ca cu dreptate
este de 1:1 se bueura de 0 mare cinste, cad eeia ce trebuia a
face vol aCflasta a facut-o el pentru vol, Aid arata
ca aceasta era cea anter slujba ce 0 faceau celor in pri-
mejdil cel in sigurantt'l, cad cuventul lips:1 se (lice !?i cu
privire lil, slujba ce ii trebuiau a 0 face apo3toluiuL AI VB-
Qut intelepeiune apostolica? Aeeasta nu 0 face el din U!?U-
ci din multa lUI ingrijire pentru Dec! ca nu
cum va il sa se Ingamfe, ci sa fie cumpatat1, nic!
taca idee ca cine !?cie ce lucru mil,re aU. fac.ut, ci mal mult
incl1 sa se umiliasca. el i Jipsa lor slujba, ca ast-
felitl noI sa nu credem lucrur'i marl daeil, proeUl'am cele
trebuit,ore nid sa ne inchipuim ea cu aceasta
no] Ii sau Ii charazirn ceva lor personal.
1) Dealtminterea este de a se procura cele
necesare din partea n6stre, fara sa credem ca prin
aeeasta 'Ii charazim ceva. Dupre cum' celor ce sunt con-
r,entratl In tabara se lupti psntru cel ce stau. It!
pe la vetrele lor, li se cuvine cele necesal'e, pentru ca se
lupta pentru tot asernenea !?i in casul de Daca
Pavel nu ar fi predieat !?i pe credincio!?J acleverurile
cine ar fi putut sa'l puna in temnita? ca tre
1) Pm'tea moralii. Trebuie a fnlesni eele necesare dasealilor, dupre
cllm se o-bicinuia la Ebrei ell gecinelele fli a-ltele, -\Ii des pre aceia
ea nn trebUie astrInge avuti\, si eft si apostolii aveaii trebuinta de
doue haine. (Veron.) .' - .; -.
OMILIA X 103
buie a servi pe sfint!. Pentru in adever, cum sl1 nu fie
absurd de a proeura pamentese t6te eele tre-
buit6re ,luI armatei eoneentratl1 in tabarl1, haine,
hrani'l, nu numai pe cat trebuie, ei inca ehiar de prisos,
earl1 imparatului eerese i armatel lUI eel pusa in linie de
batae in fata unor eu mult mal grozavl, "Cael lupta
nostre nu ni este' impotriva trupulul i a sa;hgelul"
(Efes, 6, 12), sa nu aeordam nid mamr strictul necesar?
Val, catit cat de uricio3e !
Dar: cat se pe nOl ne stl1ptlnece mal mult frie:).
de omllll, de cat fflca de DumneQeu, de gheena de muncile
viitore. De aeeia s-au si rBsturnat totul pe dos de aceia
afacerile politice pe fiecare Qi se SaVer!?eSC cu graM,
!?i nimic nu se uita, earil, despre cele spirituale nicairI mi
se face vreo yorba macar. Cele cerute sau luate cu deasila
!?i cu tortnrl pote, ca de la ni!?ce sclavl, se depositeazft
cu multa plaeere, PO cand aicl, de e vorba de eel liher'i'
!?i de cel ce pot da nesilitl de nimenl, totul Eu nu
vorbesc contra tuturor, ci contra acelora numal, carii se
sus trag de la asemenea datoril. Adeca nu ar fi putut Dum-
neQeu ca sa facl1 cle a fi ace!?tia ca sa dea? Ar fi
putut, dara nu a voit, cael el VB mal mult pe vol,
de ctlt pe cel sau de vol. De aeeia el nu
v vol v sa cU: de<1sib, fiind-ca nu ar pute<tfi
.mOl ? re3plata pentru aceasta. Cll tote aces tea
dIn eel de sunt mal pre jo, de cat IudeiL In-
deel, cate dftrI pUitiau Iudeil pentru clerul lor' cleciuell
., . ' ) ,
pnnose eara!?i Qeciueli, alte QeeiuelI, dupa aeelsta
de trei-orf(leciueala I) (tPl(J)(/Y.lOSX.,ztcx.<;) sielul, !?i
mmem nu (llCea ea consuma mult lor. Cu cat mal
r:mlt "vor primi aceia, cu atat mal mult i plata aeestora va
fi mal mare. Nu spuneau: primesc prea mult, imbuibeaza
pantecele, etc. vorbe ce se aud asta(ll din parte a multora.
CeI ceo elMesc case cum para ogore, se considerl1
ca llma ce nu au nimic; pe cand daca vre-unul din preotl
ar Imbraca vre-o haina mal frum6sa sau 'sl-ar procura
hrana necesarl1, sau ar avea vreo sluga, ca nu fie silit
de a se arata in ochi! Jumel fara randueala, apoI faptul e
taxat de Ou adeverat ca ne in astfeliU
de. ceia ee marturisesc fara sa voeasca. No!
chlar de am ave a cat de suntem taxatl de pe
. ') Nota. A se vi4ea Cartea Facerei 14, 20 28, 22. 18.
21-&2, LeVit. 27,31. Deuter, 12, 17. 18. 14,22.27. Levit. 27, 32.33. Trad.
:
104 OMILIA X
cs'nd aceia chiar de ar fi imbell?ugat'i in totul, se considerli
sl:'lracL f;?i 6re pl:'ln::t cand yom fi nepriceputI Nu 6:e
cli un tapt pOie de putina insemnMate I?l ne constltme
vinovatT demnI de osindil, mal trebuie incl:1 a
l?i de aces tea, care aduc 7 Dacll tu al
dat ceva acestuia, !?i pe urmli II vorbescI rtm pentru ceJa
ce are, apoI aiperdut plata ce ti se In
tu al dat, apol de ce condamnl? Cand tu ).al al
marturisit mal 'nainte de tOtI despre sarl:'lCJa lUI, pnn faptul
ca i-al dat apoI aCllm de ce condamnI? Nu trebuia sa dar,
daca avea/gand ca sa condamnI. Dara p6!e ca (lid
pe comptou] altuia care da? Apoi atun.cl faptul e II?aI
urieios eael ne dand nimic tu condamnI bmefacerea stl,veninta
de Cam ee plaM ca vor avea acel?tia, cariI asculta
astfeliii de clevetirI pe socoteala lor? Cael t6te
Ie rabda pentru Dumne(leu. Cum, l?i pentru ce? EJ bme, If
puteau, daca voiau, eil sa ducl:\, 0 VIatil de
si pote nu 0 mOl?tenise de la strl:'lmoi?l. Aud pe vorbllld
aceRtea cu nerul?inare, cllnd nol spunem crt cuta:e e s:->ra?:
dacl:\, ar fi voit, (lic, ar fi putut sa fie d?pil a?eJa
in mod batjocoritoriu spun cum a fost tatal seu, bUlllcul
sen sau cutue din familia lui, pe cand acesta lata ce fel
de hainil portil aSUi(lI.. Daril ce? Spune'mr: trebui e 6re a
umbla pe strade gol? Tu censurezI lUI i?i fael cas de
acestea; vt2 (1i lnse, sa nu Ie vorbel?cl tao
Asculta povata Mantuitoriulul care (lice: "Nu Judeeap, ea
sli nu fitl judeeatl" (Matheiu 7, 1). Era cu. putintrt,
daeil el voia, sil duc1'L 0 viata de comersant speculant,
de sigur cil nu ar fi fost lipsit, inse n-a VOlt. De ce,
tu, el cauta s1:\ aid? Dar ce ,el? m!.
Este 1mbr1'Lcat cu haine de mi'ltasa? Are pote mu1tlme de
servitorI dupa el, cand se duce in Umbla pote cillare?
Cladesce pote case marete, in care sa stea? Daca. face
aces tea si eu 'U can damn i?i nu '1 crut de loc, ci chlar H
arlit e;' nevrednic de preotie. Pentru cil cum va putea el
sfatui pe ca s11 nu se ocupe cu deacestea, dacil !lU
se pote sfatui pe sine? Dar dacil pote are hrana trebmtore
in apol 6re pentru el pe
cineva? Dar ore trebuie ca el sa colmde casele l?1 srtv
de pomanl:'l? tu ca discipul al sM, nu te .ore?
.Daca ar face aceastn. tatal teu cel trupesc, al consldera
faptul de l?i cand parintele
o
cel. ar fi
silit a 0 face , aceasta, nu l'a1 acoper! ore, ntt al dt e
bine sa1 tatillul, (lice, yste neelTIstea
OMILIA X
105
ii.ilor" (Sirach. 3, 11). Dar ce? Trebuie 6reca el sa se to-
pmsca de fome? Darlt nicI aceasta nu este demn nu 0
Dumne(leu. ' .
Dar cand nOl spunem aceasta, ce ore filosofisazll. ii
ime?iat? scr!s,. (lic: " N u agonisit
r
aur, nie]
argmt, mel bam In bniele vostru nid traist<1 in eale
. . , ,
mel harne, nieI inc11ltaminte, nid toeag, ea
vredme de plata sa" (Math. 10,9. 10),
P) deoi?ll. au cate treI sau patru haine, I?i paturI
MI-a. acum sa oftez cu amar, daca nu'mI.ar fi
rUi?IDe chlar plange! .. Dar ee inseamna aeeasta? Pe cand
pentru grel?alele altora, sau mal bine (lis pentru paiul din
OChlUl altom suntem eel mal scrupulosI examinatorr iata
nOI caril avem MrneJe in ochi! nicI macar ca sim.
te rog;. de ce ore nu gici tu in sine.tI
aceasta? .Cael sunt (lISe cu privire la dascall.
Dara cand Pavel (lice: "Ci avend hranl1 si im braei1minte
ell aeestea indestulatI vom fi Ci (I 6, 8) ore pro:
nunta aceste cuvmte numa! pentru dascall? Nicl de cum
ci c11tra totl ominiJ; earl). aceasta este invederatrt din
cacI (lice : " Inse catig mare este buna cre-
dmt
a
eu indestul a r e, ea nimic nam adus in lume
arlitat este ea nie] a scote ceva n u putem (( (Ibid:
6 - 9),. dupl:t care imetiiaL adaoge: ,,OJ hrana i
bracammte, cu aeestea vom ft. Eara
cel ce sa se im bogl1tasca, eaq in ispite, i in
curse, In pofte multe fara de soeoteala vi1tama-
tore. (( Acum al veQut, ca el a vorbit catra totl 6minil si
nu numal dascalilor? Ce inseamna apOl ceia ce ' gice in' ait
Joc: "Eara purtarea de grija a trupuluI sa nu 0
spre pofte U (Rom. 13, 14)? are nu (lice aceasta clltra totI
ominiI? Ce Inseamn1"i apoI: "Bucatele panteeelul
teeele bucatelor, earil Dumneg.eu pre acestea
pre aeelea va strica U (I Corinth. 6, 13)? Ce inseamnl:t
apol ceia ce el spune: "Eara ceia ce petrece intru des-
fatare, de vie este m6tt;1" .? vorbind de vaduve. Nu cum-
va 6re I?i vaduva este dascal? Nu tot el a (lis: "Femeel
dau voe de a fi ((? DeeI daca el inter(lice p<lna
l vildu velor purtarea neJemna, adec11 acol0 unde
71,,28
1()
106 OMILIA X
virsta este Inaintata spre are
nevoe de multa ingrijire, .cael este natura; sexul feme-
nin are nevoe de 0 mal multa linii?te, ea unul ee este mal
slab,-oaca, gic, el ehiar i?i acolo unde vlrsta natura nu
ingaduie de a petrece in desfatarl, i? i 0 pe ? ast-
fpliii. de vaduva morta de privece ell, nu a giS nu-
mal ell. 'petrece intru desfatar'l, ei "eeia ee petrece intru
desfa tad de vie este morta", ceia ee inseamna ca a i?i
scns'o dintre eel vii, ca pe un eadavru Lrecut in putrefactie,
- apol ce seusa pote avea omul facend de acestra, daea
ffmeea vaduva si betrana este peoepsita? Dara acestea m-
menl nu Ie judeca, nimenI nu Ie cerceteaza in eapul seu_
En am fost silit de a Ie spune, nu cu intentinnea de a lua
apararea preotilor, ci mal m nIt spre a ve cruta pe vol.
Aceia ehiar daea dupa dreptate aud critid de acestea la
adresa lor, adeca dac!). in ad ever string bogb t/f, nu pot fi
intru nimi c vatamat'i de vel; ci fie ca atI vorbit, fie ea DU
atf vorbit de den',lil,' ii vor da resP,uns a?olo
dreptulul j udedltoriu, ai?a ca vorbele vostre lDtru. DImiC
DnI pot vatama. Nu tot asa inse se petrec luerunle eu
vOl chiar de ar fi adeverate, san de ar fi neadeverate
ce de deniI, ve de ce ore?
Pentru cll. daca buna-ora. ar fi adeverat ceia ce ve
vatamaV prin faptul ca pe dascaliI i?i r es-
turnatl ordinea st abilitit in bisericl'l, cad daca nu trebUle a
judeea' pe fratele t!lU, cu atat mal mult pe dascalii t el;
daca cele ce vorbescI InSe, sunt neadeverate, apoI pedeapsa
ta va fi nespusa, pentru ca acolo yom do, sama de orj'c:e
cuvent rostit in zadar. dar ceia ce nOl vorbim. a?um,
este mal mult in interes ul vostru. Dupre cum am glS Insti,
nimen! rlU examineaza acesLea, nimeD! nu Ie cerne 3!?a (li-
cend In cugetnl seu, nimen! nu Ie gice 10, propria sa personn,
ci numa! pe comptul altora. a mal adaoga i?i altelo?
E'i. bine, ascultatl': "Care nu se leapa,da .de tote
tille sale, ilice Christos nu este vredme de mIne
y ,
(Luc. 14, 33), san. acolo unde gice: nCu anevoe va intra
bogatul intru cerurilor" (Math. 19, 23) sail
Val voue bogatilor ca ve 1uat! mangaerea vO!;ltre"
. I
{Luc. 6, 24). Nimen! nu examineaza acestea, mmen , nu
Ie judeca, nimen} nu Je vorbei?ee cMra propria sa persona,
d eu ne gasim .grozavI examinatorl al altora. Da)
aceasta inseamna toel1laI de a se face eineva partal? 1a re
Jele altora. lnse pentf;u ca sa ve scap; de osinda ee re ai?
OMILTA X
107
teapta, pentru ea pe de fapte de aeesteCl
ascultatI: a fi eineva de parere ea astfeliu de eald
luI Dumne(leu, este 0 mare povarnire spre peeat.
Haide sa examinam i?i aeeasta. Christos a (lis : "Nu
ve agomslt1 aur, nicl argint, nicl banI in braele
vostre, nie! traist:1 in eale, nier doua. haine, nie! in-
qalkaminte, niel toeag" (Math. 10; 9). Dar ee ? Spune.mt :
Ore Pel;ru taeea contra poronciI MantuitoriuluI? Cum de
el avea /?i eingatore, f?i haina InelHtaminte? Cael: asculta
ce clltra "Ineingete i te inealta
eu tale (Fapt.] 2, 8), de i?i nu era
at!i.ta nevoe de pentru cll. era posibil de it fi
.:;i descult In aC:l timp, eara nevoea cea Ulare e pe timp dEl
Iaruil, - i?1 avea. De ce ore Pavel seriind luI TimotheiU
iI giee: a veni mal 'nainte de larna (( si
apol 1'1 poruncei?ce: "Felonul care I-am lasat in
la Carp, viind sit mi-l aducl" (II Timoth .. 4, 21. 13)?
lata ea aiel spune de felon, de nar putea cine va spune
ca nu avea un altnl, pe care'! purta pe den suI deja. Daea
el nu purta lllmle pe trupul sen, era de prisos sa scrie ca
sa i se aducil aco8t felon, i?i daca nu era pO!:iibil ea sa fie
desbraeat, este cert ca avea i?i 'un altu]. Dala ce yom putea
l,ice, cand ni sa spune: "Ca a petreeut Pavel dOl anI
deplin eu a sa cheltueaJa (I (Fapt. 28, 30)? Asa dar a
fost neascultatorin luI Cbristo"" el vasul alegereI,' el care
qice: "Vie7. nu eu, ci viaza 1ntru mine Christos"
(Galat. 4, 20)? EI, gic, pentrn care insuI Christos a mar-
turisit Qicend: "Vasul a legerel 1ml este acesta" (Fapt.
9, 15)?
Ar fi trebuit ca sa departatl de la vol astfeliU de in-
doel 6, ca sa nu vi se arate resultat ul final al chestiuneI
i11se iata ca primit pedeapsa lene! v6stre, cAnd e
dli cercetarea SHnteI ScripturI, c[!ci tote aeestea de aicl Yin.
De aceia sllntem atat de aprigi examinatorl al gresalelor
illtora, eara de ale nostre ni cI 0 yorba nu facem' de 'aeeia
gic, pentru ell, DU i?cim Sf. ScripturI, pentru ca n'u
leglle dumnegeei?c'l. Trtbuia sa nn fi luat 0 astfeliu de pe.
deapsa, inse ee se fac? Multe hatArurI fae fiilor lor
pote mal muIte de cat trebuie,din causa prea mare! 10;
iubir} di. tra chiar de ar videa pe copilul lor In
tristat, sau nemultamit, iI sunt inca mal de cat
cooilul aeela, nu vor ioceta de fi intristatI pana ee nu
108
OMILIA X
vor indeparta .:;ausa care a provocat. aeea intristare. Darrl.
eu VOl m1l.car aeeasta inta.mple-se; ea nu vi s-a
Hlcut niclun hatar, ca la timp sl1'l cu
Dec! ce aveam de Nu soan 'impotrivit apos.to!ii poron-
cilor MS,ntuitorulnl, sa nu fie una ca aceasta, CI dIll contra
iJ s-au conformat in totul aeelor poroncl. Acele pOl'oncl,
inse, despre care am ' nainte, au fost tem-
porale, nu pentru tot-deauna. aceasta nu 0 vorbesc
pe inehipuite, ci cu SCinta Scriptura in ma.nl1. Cum? lata
ce spune Luca de Christos, ca a gis apostolilor sel: "Cand
y-am tlimis pre YOl fara de punga, i tara de traista,
i fara de !ipsa de ceva?
9
i
el au gis, de nimie. Aeum inst3, eel ee are traista,
sa 0 ia" (Luc. 22, i15. 36). Dec! ce trebuia are? spune-mY,
ca sa aiM 0 singura haina? Dara cS,nd ace a haina ar fi
trebuit ca sl1 se spele, apol atund apostolul era S3 stea in
casa gol? Rau daca cerea vr'o imprejurare, apol trebuia sa
iasa pe strade gol? Acum ce ar fi putut faee
Pavel, care a cutrierat lumea, dad\. neavend haine ar fi fost,
impedecat condamnat sa stea in cas a ! Dara daca ar 1i
dat peste densul vr'un ger mare, sall l-ar fi plouat, sau ar
fi degerat, cum ar fi fost eu putiuta de a se sau a
se indrepta? Trebuia are ca sa stea in casa gol?
Daca vr'un ger mare ar fi betejit corpul lUI, apol trebuia
ea el sa se deterioreze xi sll. se nimiceasca, in cat sa nu
mal vorbiasca? Cum c1l. nu li se fauriS8 lor niscareva. tru-
puri de diamant, aded!. tari ca diamantul, asculta ee
spune Pavel d'ltra Timotheiu: "De aeum nu mal bea
apa, ci putin vin pentru stomachul teu.
p entru cele dese slahaciun'i ale tale" (I Timoth. 5,
23). aiel in epistola catrll Filippenl, ce spune des pre
eela-l-alt eonlucratorin al seu: "De folos lucru am so-
. cotit a trimite la vOl pe Epafrodit, apostolul vostru
i slujitoriii al mele. Ca a fost bolnav
apr6pe de m6rte, ci Dumnegeu l a miluit pre el,
nu numa1 pre el, ci pre mine", astfeliu ell erau ex-
tuturor Dara ce? Trebuia 6re a se perde
cu Nu, de sigur. De ee atuneI a ordonat aceasta?
Voind a arl'tta puterea sa, ea aded)' putea s1l. fac11 astfeliu
dupl't aeeasta, dar n'a f1l.eut. din . ee causa n-a facut?
. au fost eu mult mal de eM
: ale c1l.ror :hainele nu se rupeau, de
, . .
OMILIA X 109
acestea se petreceau in acea pustie, pe un:1e it ealato-
riau, unde raQ.ele soreluI cad mai putend de a
topi pll.illl chiar petrele. dar11 de ce a poroneit e1
aceasta? Pentru tine. Fiindca nu te vindeeal de bOla ta,
ci eral 'ntr'una ranit, de aceia 'ti-a pus inainte medicamen-
tul. aeeasta e eert de aeolo: cl=lcI spune'ml, te rog, nu
putea elore ea sa hr1l.niasea pe Pavel? EI, care da hranC!,
eare il are nu ar fi dat el . eu atM mal
mult luI Pavel? EI, care dadea mana lsrailtenilor in pustie,
desfran4ilor idolatrilor, are nu ar ti putut da eu atat
mal mult lUI Petru, C3re a fl\.cut totul pent.ru densul? EI,
care ingilduie de a exista l?i neeueernicI, are nu ar fi
putut eu atat mai mnlt inca sa harazasGl1 cele necesare lUI loan,
carele f?i-'l. prlrllsit f?i pe tatal sM pentru densul? Dara n-a
voit, ei H prin tine, ea tu sa te pri-
ml1rimea filantropieI: 'f?ia ales pe diseipulii seI eu
ore care lipsurI, pentru ca tu sa respiri cacl' daca il
facea pe f<1ra vreo Jipsa, (a.vzvoss[c;) ar fi fost cu mul t
mal rnult mal dara i mantuirea teL
soar fi intrerupt. Dec! nu a preferat ca aceia sa devina
miraculof?l ca tu sa te ei a preferat ca d} sll.
fie eu lIpsurI; a ingli.duit ca iif Sa fie cu lipsurl, ca tu sa
te potI mAntui. Nu este deopotriva de respectat dasealul
care primeii'ce aj utore eu cel ce nu eel ce nu
primeii'ce mal mult este respectat., inse discipulul nu se
atunc!, ci mal mult este pitgubiL. Ai ve(lut inte-
lepciunea lu) Dumnegeu l?i filantropia lUI? Dupre cum el
nn a e1'tutat la slava sa, nici ca a avut in videre ale
sale, ci fii nd el in slava a preferat a fi necinstit pentru tine,
tot a:;;a Cll dasceLliI, earil de i puteau sa fie
au preferat pentru tine de afi ca tu
Ra te ea tu sa te Pentru ca tu sa te
in eele spirituale, de aceieL el este in lipsa de
cele corporale. Decl' dara el putea sa-I fac1l. f1\r1't vreo lipsl1,
inse a arl:i.tat ea pentru tine i-a Ja::;at ea sa fit;) sl\raeL
Aeestea deci sciindu-Ie, s11 nu alerglim eu graM
la acusatiun!, ci mal cu sqma la binefacer! eatrl1 denil'. Sa
nu eernem relele altom, ci sa ne gandim la ale nostre; nol
sr, ne gandim la succesele altora f?i sa judecarn gref?alele
nostre, cael in acest mod vom pe Dumnegeu. Cel
ce se uita la altora, in timp i la suecesele
lUI ce'i?! inchipuie ca Ie are, se vat1l.ma indoit; cacl privind
la unele el se incurajaza, earil la eele-l-alte cade in tran-
d;)vie. Cand el va intelege ca eutare a pecatui-t, eu
110 OMILIA XI
va ped'ltui e1, cand va pricepe cll. e1 a f!:lcut
ore care fapte bune, cu u!?urinllt i!?! va perde rnintea. Pe
ca.nd cel care da uitllrel succesele sale propriI vede nu-
mal pecatflle ce Ie are, earll. cele streine nu Ie desc6sl'l, ci
se ultti numal la succesele apropeluf, mult Cum?
Cand e1 va videa ell ' cutare a faeut fapte bune, se va ridica
e1 la acelaf?l grad de zel, earli cand va. eli et a
pec1).tuit, se va umili va diveni cumprttat moderato
Decr dacll. facem astfeliu iconornisirneele ale nostre,
yom putea sa ne bucurl1m de f!:lgll.duite, prin
charul Domnulul nostru lis us Christos, ctruia
impreunli cu Tattil cu Duchul Sfint, se cuvine slava, stll.-
p!l.nirea cinstea, acum !?i pururea in vecil vecilor. Amin.
OM I L I A XI
"De aceia frakil mel, bueurati-ve intru Domnul.
Acestea scriu v6ue, mie numY este eu lene, earii
v6ue de folos_ Pilziti-ve de cftinl, pilziti-ve de luera-
tori! cel reI, de tiiiere. Oil. noi suntern taierea
imprejur, caril duchul slujim lui Dumnegeu, i n8
laudiim intru Christos Iisus, i nu ne nMajduim ill
trup" (Cap. 3, 1-3).
Grijile f?i supr;rarile eand cuceresc sufletul mai InuIt
de cat trebuie, apol atuncl il lipsesc de puterea sa proprie.
De aceia Pavel pe Filippeni'f acel?tia, caril erau
'de slAparare, i?i'i incuraja7.a. lor venia de
acolo, ca nu nimic despre Pavel; supl1rarea lor venia
i?i de acolo, cli credeau pe Pavel deja mort. cli nu cooos-
ceau progresele predicei nn mal nimie de Epafrodit.
Despre tote acestea informandu-! adaoge: "De aceia fr"til
mel; Nu mal motiv de supl1rare de
acum, (lice; pe Epafrodit, pe care'l doriat'), avetY pe
TimotheiU, voiu veni eu, evanghelia se Cel
ve mal dec'i? Pe H
fiI, earl1,'.pe acei?tia Ca.nd el a corecta abaterile,
OMILIA XI 111
sat! arata dragostea lui prtrinteasea, apol atune! H nu-
fiI, earti eand discutrt cu cil multl:l cinste, iI
I1umel?ce frati. "De aeeia mel, intru
Domnu!." Bine (lieA' intru Domnul, adecli nu dupl1 lume,
Cael lumea nu pote a imbucura in astfeliu de lucrurl. Su-
parrthle acestea, glce, care sunt pentru Christos, au in sine
bucuria. "Acestea scriu v6ue; mie nut mY este eu lene,
eara v6ue de folos_ Paziti-ve de eainl." Ai vMut cum
el nu chiar din capul il ci dupa: ce mal
'nteiii iI laudti, dupti ceo,) admira, apol face f?i aceasta, la
urma earaf?l ii laudl1. Dacl1 n-ar fi facut af?3, potA cil cuven-
tul lUI ar fi fost prea greoiu, de unde se vede eli el din tote
are grijti de a avea rode bune in cuvent. Darl:l pe
cine el aici cainl? aic'i' eraii se vede de aceia,
13 cari'i face alusiune prin t6te epistolele sale, IudeI spurcatl'
I?i vrednici de dispretuit, iubitorI de stflpanie,
cariI voeau >'rt intorca capul a multor predica,nd
crel?tinismul deopotrivl1 cu iudaismul, corupend evan-
ghelia Mantuitoriulu'l. Dec! fiind-cl1 astfeliu de omin'f erau
greu de Gunoscut, de aceia :;;i gice el de caini",
I?i nicl de cum de fiiI ludeilor. Cate-odatli cu acest nume de
cainl se numiau ethniciI, adecli ginWe, eara altl1 data, pre-
cum este aicl, se numesc ludeil. De ce ore? Pentru cll
dupre cum ethnicil erau strein! de Dumne(leu de Christos,
tot (Iudeii) devenise aCllm, drept care li
dli pe Indr!izneala lor cea mare irnpeitinenta, cum
I?i marea lor deosebire de fiiI adeveratL -Cum CR ethnici[ erau
ciUnl, asculta pe Chananianea ce spune: "Aa este
D6mne, C;'i, i c::ilnii man<1nca din faram1l.turlle ce cad
din masa domnilor set" Si pentru ca sli nu rem1l.nli nic!
aiel, did sunt eainI car! din masa Domnilor sel,
cum ii inst reineazl1 cu desaver12ire prin (licerea ur-
matore: "Pilziti-ve de lu(; ratoril eel reI". A dmirabil a vorbit!
"Paziti-vtl de lucrdtoril cel reI", cariI lucreazll. ' spre reu
sau fae lucrurI eu mult mal' rele de cat daca nu ar lucra
nimic, dicl res[,ornll. pe dos cale bune. de t<1iere."
Taierea imprejur era considerata de Iudei ea un act sfint,
de vreme ce i?i chlar legea 0 recunof?cea ca astfeliii, chiar
Sambata era intefJorli taierei imprejur. Pentru ca sa se
faca Utiere imprejlF, se calca peste insemnMatea SambeteT,
f?i pentru ea Srtmbrtta sll. fie respect.ata, nicl odatli nu se
ama,na Mierea imprejur. de Utierea imprejur: era mal
112
OMILIA XI
respectata de cat S:lmbata, In ore-care tim purl nu .se
respecta cu sfintenie, cli In timp ce nu S9 respecta tale-
rea Imprejur, cu at:lt mal mult nu se respecta Silm.bata.
De aceia si Pavel numele el, cacl nu (lice talerea
imprejur; ci "paziti-ve de taiere." nu ci:l taierea
imprejur este un lucru reu, sail ca este de pnsos, sa nu
sup ere pe barbatl, ci iconomisel?ce lucrul?u multa ymtelep'
dune, cael din expresiunea faptu!
in sine cuventul la facut mal placut, ba mca chlar mal
de cilt faptul in sine. "Paziti-ve de (lic:.
In epistola catra Galatenl inse, nu spnne afja; CI fimd-ca
acoio b6la era grea I?i primejdi6sa, iata ca e_1 fara
{,up.vii "ii xErpc(Aii) I?i cu multa autoritate se de
pe cilnd in casul de fiind-ett Filippeni! nu mmlc
Din ceia ce faeuse Galatenii, privel?ce cum el 11 arata mui-
sa pana i?i prin modul expresiunilor. "Paziti-ve de
taiere, ca nOl suntem taierea imprejur." ?
"Nol, caril cu duchul slujim lUI nu ne
nadajduim in trup." Nu qice sa cercam amandoue
y
aceste
taierr imprejur, I?i sa vedem care e mal mcr
nu a numit'o pe cea dintel cu numele el "talere W1preJur ,
'lnse ce gice el? .Numa! ,leea taiere este talere
adeverata. Si pent.ru ce? Pentru cil mlmc alt nu fae, de
cat isl taie carnea de pe trllp. C:lnd ceia ce Se face nu estA
legiuit nimic alt nu esle, de cilt 0 serijilitur1:\, sail 0 taietura
ill S'iil ell. acesta este sensul vorbei, ,uil e1:\, faGe
alusiune la cel ce se incercail sa taie, sa desbine biseriea.
N 01 numim Uti ere faptul acelord, caril SrlVerl?esc asemenea
act tara vre-o arta, ci numal cum s'ar irltampla,
daca e vorba de a cauta adeverata taiere impreJur, apOl
aceasLa se gaS81?Ce numalla nOI "N 01, carD cu
c1uchul slujim luI adee1:\, no! carii adoran:
pe Dumne<;leil duchovnicel?ce. Spune'ml, te rog; ce est:
bun: sufletul, sail trupul ? ca sufletul. Al?a aar1:\, fjl
taierea imprejur a sufletulul este cea mal buna! ba nu nu
mal cea mai buna, ci chiar singura Uliece impreJur. In tlmp
ce stap:lnia tipul, Cli drept cuvent ca era de preferat.
"Pentru aceia imprejur, dice, invartoarea
inimel v6stre" (Deut. 10, 16). Tot astfeliil i?i in epistola
catra RomanI el distruge taierea imprejur, "Oa nu
eel dinafara ariitat est\) Tudeu, nid cea dinafara
OMILIA XI 113
tata in trup. este taiere imprejur, ci eel intru ascllns
Tudeu, taierea imprejur a inimel intru Duchul, eara
nu prin litera" (Rom. 2, 28. 29). La urma apol chiar 0
lipsel?ce I?i dedenurnirea el obielnuita, caCl nu mal este taiere
imprejllr, ci taiere. Pentru ca tipul intr'atilt se nu-
tip, intru cat nu a sosit adeverul; dar a cand adeve-
rul a. venit, el nu se mal tip. De exemplu: avem
dinainte un tabloil in perspectiva, cineva a pictorat pe im
parat, Flail mal bine gis a facut conturul (schiagrafia) tabloulul ;
e1 bine, pan'," ce nu i se adaoge colorile cern te nOl nu (ltcem
iata imparatul", dar1:\, dapa ce i se adaoge colorile, tipui
este aeoperit, sau lllal bine (lis,este indosit de adover, este
astupat nu mal apare; atuncl 1?i 4icem cu rlrept cuvent,
iata imparatu1. EI nu a dis <ca taierea imprejur este in
noh, ci "nol suntem taierea il11prejur", I?i cu drept cu-
vent, cael taierea imprejur cea duchovnieeasca. aceCl. virtu-
6sa, aceia arata pe adeveratul am. nicI n-a, 1is ca Ja
denl?ii este Uliere" ci "paziti-ve de tiiiere", dand a
lege ea den1?Il sunt stapani\il de reutate i?i perzare.
Dar1:\, t8ierea Imprejur, 0ice, nu se face in trup, ci In dueh,
In inima. ,,9i nu ne nil.c\ujduirn, <,lice, in trup, de i eu am
nadejc1e in trup" (Stih. 4). Ce numpsce el aiel "nadejde"
"in trll p"? Adeea lauda, eurJj aI, (iemniLatea in vorbire
(GEp.VQAOnp.a.). Bine a f<lcut eil a adaos aceasta frasa, cacl
de acusa taierea Illlprpjnr unui dintre gintI, fji nu atilta
taierea imprejur, pe cat pe eel ee ace1.sta, pote
ea s-ar fi parut ca lipsit de iudaica atacand'o, adeca
in necunoscinta de eele e21 unul ce n-a luat
parte la acestea; - dara acum cand eel ce acusa este to\"-
mal ce s-a din acele obiceiurl religi6se, apol
nu pote fi acusat ell. a fost in necunoscint1:\, de cele ale lU-
daismuluI, ci, c1:\, a fost convins de lor, s'a del?-
teptat, a ajuns chiar 13 cunol?cinta adeverulul.
acum' ce Qice in epistola ci:ttra Galatenl, c:lnd s-a ve(lut
nevoit a sl'une despre densui luerurt marl, cum atunel
inca ,nata umilinW. "Oit ap (lice, des pre crecerea
mea in iudaisl11 (( (G3lateni 1, 13), i?i aiel n De se
pare culva altuia a se nadajc1ui in trup, eu mal mult"
(Stih. 4), i?i apol imediat adaoge: "Ebreu din Ebrel."
n De se pare cuiva", qice, arata,nd prin ac,easta neeesita-
tea IU care s-a vequt, c1:\, adeca pentw aceia vorbia. Daca
vOl ve nadajduitl, (lice, eil Inc1:\, 1na1 mult", cu care oC:1sie
114
OMILIA Xl
el face us de 0 dojanl'l. ul?6rti, etiel nu pe
dAndu\i prin aeeasta oeasmne de a se mtoree dm rlHtielre.
De se pare cniva a se nad<1jdui." Bine Qice "de se
sau et\. pote nu au de sau
crt aeea ntidejde nu era in realitate. "Tl1lat fimd 1mpre-
jur a opta <}i." mal 'nteiU pune aceia ce 0 con-
siderau ca fal1\., tlHerea imprejur,apoI adaoge n
dm
nea-
mul lUI Israil", ar1\.Hind prin amAndoue aeestea e1\. el nu
este proselit l?i dintre proselitL Prin n tl1iat in:-
prejur a opta 11' cll. nu era proseht, earl'l. pnn
eeialnlt1\. "din neamul luI Israil" crt niel dintre proselit'i
nu era. Dicend apoI din neamul luI Israil, ca sli. nu creQl
et\. Dote era din eele dece semintii carp, se desbinase l?i for-
regatul Samariei: adaoge "din semin
aded! din semintia cea mal jneereatli.. nEbreu dmtre Ebrel ,
adeea nu proselit, ci din jneeput chiar dintre Ebreil cel mal
ineercatl. Se putea sa fie cineva din l?i. nu fie
dintre Ebrel pentru cll, multI deja nu mel ltmba ebraIcll" .
de ore ee e;au amestecat'! cu ethniciL Sau aeeasta a
o arata el prin aceste cuvinte, SCIU marea lUl nobletll,
Dupa Jege Fariseu, Qicf', cu care oeasie lntrll. in exa-
celor atingat6re de propria sa vOinta, crtc'i eele de
mal sus erau illvoluntare. A fi taiat imprejur nu depindea.
de densul, cnm a fi din ncamul Is:ail" din
lu'! Veniamin nu apartineau vom.tel !UJ, ea
acestea el altora, de l?l multi pote erau pe
grad cu densul. uude ore este faptul prin ?are el
altbra? Mal eu samtl. In aceia (je a nu fi proselIt, pe deopart.e,
eara pe dealta ctl. meea parte dio. mll.l Incercatll dintr,?
eresurl, care 0 avea dm I?Ceput. la
eeia ce de sigur eli nu 0 aveau multL De alCl apOl m
examinarea eelor ce depindeau de vomta sa, unde mal eu
" Dupre lege FariseO, dupre rivnli gonind
biseriea" (Stih. 6). Dara nu ajunge numal atat, de vreme
ee e posibil de a fi einf;VCl. Fariseu, sa nu fie eu
rivna, drept care adaoge f?i aceasta, care este cela ce eOVlrf?a-=
"dupre dreptate". Darll, fiind-ea era posibil l?i alt?ra de
a se arunca 1n primejdil, pentru cll, umblau duprt ant61etate
pote, dupre cum faceau Archierei'i, eeia ce nu arata de loe
a fi cineva rivnitoriu lege], de aeeia l?i adaoge el: "dupre
eea din lege facendl1-me fl1ra. de prihana".
"MILIA XI 115
Ded daea el covirl?a nmltora eu nobleta, eu eu
modul de viatli, apo! de ee atune! a par1\.sit tote aeele cali-
tati respeetabilfl, daell, nti pentru el'l. a gasit acele ale lu'!
Christos cu mult mai insemnate mal marl? . Drept care
adaoge imediat: "Darl1 eele ee 'ml era mie
t6te acestea Je am socotit pentru Ohristos paguba"
(Stih. 7). . .
I) Pe ci1nd Pavel avea <i astfeliu de viata seriosa incll,
din copilarie, si 0 astfeliu de nobleta,; pe cAnd el depunea
alMa osteneaui grijli.; pe cAnd el jnfrunta ati1tea primejdH,
ata.tea uneltirl Indreptate contra sa, eele ee mal 'n3inte
erau pentru dE-nsul c3.l?tig. acum Ie soeotia tote ea paguba,
numal eu seopul de a pe Christos, nOI nicI macar
averile nu Ie dispretuim, ca sa putem pe Christos,
ci preferam chiar de a eMea din viata vii tore, numaI ea
sa nu ne despartim de def;l1l.rtll,ciunile de
tote aeestea nu sunt de ei1t spre paguba nostril . Spune 'ml'
te rog; cllnd noI examinam In parte tote eele -ee compun
asa numita :were, ce alt aflllm, de eM ea sunt tote sprfl
paguba nostre, osteneaHl zadarnica, fll,ra vr'un folos? In
adever, ce folos putern avea din multele baine ce Ie posedam,
inca pote de mare valore? Ce putem trage din
fa ptul ell. suntem imbraeati cu ele? Nimic alt, de cat ea
pagubim numaL Cum? saracul care are pe trupul sM
o haina rupt1l. de nilllic, sll, nu creQI ca pe timplll cal-
durelor Bufere mal mult de eM tine soreluI, ba jnea
en mal mult1l. m;mrinta. de cat tine, ea.cI acele hai ne rupte
ee Ie are pe trup H lasa maI in libertate trupul, pe eand
hainele cele noua, ehiar de ar fi fine ca pa.nza paianjinulul,
nu vor lasa trupuluJ aeea libertate. Tu apoI, din
causa. mandrieI eelel proste al doue haine, !?i de multe orI
trel, a1 dupaaceia ehlanidll, (pal ton), eingatore nadragl,
pe eand acela este imbraeat eu 0 singurahaina pe care 0
porta mal cu ul?urintu. Din aeeasta. causa apol videm pe
ceI ca pal?esc pe drum a lene, apuca
(asuda.), pe cAnd pe ceI saraCI nu-I videm p1\.timind de aces-
tea. Ai;;a dara, cAnd acea hai na rupta de nie} 0 treaba
itl aduee un servieiu tot pe atilt de bun ca aeeleR pen-
tru care aI platit atil.ta aur, apoI ore nu este paguba ceia
ce e mult de prisos? Nimie nu ti-a adus mal mult in
1) Paort ea moralii. Abusul pretutindenl vatil.ma pana cea mal
buna intent iune a. CUlva, f! i de imparatie pe elll ce--I comi l e.
Abllsul e resultatul unei yoint! (Veron.)
Uo OMILIA Xl
ajutoriu, afara Dumai c.a ai platit pe ele 0 de banI,
astfeliil cll. tu cel bogat a1 platit acela!?i serviciu cu 0 suta
de galben], sau !?i mal mult, pe cttnd stlraeul Cll argint. ,
Ai veQut paguba? Dar1l. mandria ta nu te lasa ca sa veQI.
VOe!?c1 pate sa vorbim pentru aurul 'ce se cheltuie!?ee cu
cail !?i cu femeile? Sa examin1l. m aceasta, C1l.cl pe lang1l.
altele !?i proste!?ee, pe am. Cu aceial valore pre-,
tuiese pe femer ca pe cal, !?i pentru amttndoue au una
impodobire. Inca femeile VOl' a se arata frumose
panli !?i in lueruri pe care Ie p6rttl, pana In voalurile lor
ce Ii acoper Spune ' mf, te rog; care e ca!?tigul ce ' I
tragI impodobindutf calul sail asinul cu aur? Dar femeea ta,
care are primprejurul gatulul !?i a manilor atata gramada
de aur !?i petre eu ce in Dara au-
rariile, Qicl, nu se strica.> Bine, dar spun ea aurariile
i petrele l!?i perd mult din valore cand stapilna
se duee eu ele la baie, sail !?i aiur'ea; de eilt, fie a:;;a,
sa nu se vatame cu nimic; inse care e Spune
'JIll; eand ace Ie cad jos :;;i se perd, are nu este
pc!gubl:t? Cand ele atrag asupra stapanel invidia din parte a
ullora :;;i curse din partea al tora, are nu este aceasta paguba ?
Cand acele scule nu folosesc cu nimic pe ceea ce Ie are, ba
inca mai mult privirile :;;i pe
t1'l.lharf, apoI are IJU este aceasta spre paguba? Cand Mrbatul
at" putea de exemplu ca cu baniI ce a oat pe acele juvaerurI,
stl lntreprinda ceva care iaf aduce folos, :;;i cu tote
acestea nu pote din pricilla luxuluI ce pe femeia
sa, ci este gilit de multe orl ca sa FIe lipsascl'l, de cele tre
buitore, numal numal ca densa sa se lmpodobiasca, eu
auraril, are faptul acesta nu este spre paguba? Banul
din verbul = a bine un lucrn,
a usa bine de el) de aceia are acest nume, adecll ca nol ga
II bine, lucram cu densul ceva bun
folositoriU. Dara cand pofta de auraril a femeeI nu-l lasa,
6re nu este atuncl paguba geoerala? Cel ce nu cuteaz3 a
face us de banil sel propriI, ca :;;i cu m ar fi banI strein!, ore
LU are 81 pagubll. din tote Dara apol calld
case marl strl'l.lucite, Cll co16ne de marmura, ell porticurI
frumose, c'u ' docur! de preumblat (in grtldintl), pe care 1a
in tot chi pul cu stat ui :;;i statuete
MultI obiclnuiesc a numi pe astfeliu de aminI, inse
noi nu examinlim acum aceasta. La ce folosesee apol plafollul
aurit? Ore nu aduee tot serviciu ca unul ce
fflcnt simplu :;;i cu simetrie? Dara, (lid, plafonul aurit este
OMILIA XI
f?rte placut are multa atractiune.> Dar11 aceasta pe un
tlmp scurt numal, eara dupa aceasta deloc ca,cI eJ 'si-a
perdut din atractiunea sa. Daca, ehiar nu ne mal
ulme$ee cu frumuseta sa, tocmal pentru c1i ne am obicllJuit
eu eu atil,t mal mult lucrurile de arta, c1'1rora ajun-
gem alI da tot atil.ta atentiune, cat-a dam unor lUCl'uri de
lut. De ee, spune 'mI, intr'o eas11 fie ehiar cea mar bunll.
se gl1sasca, multime de colone,' statuete frumose si au;
lmpra,:;;tJat pe pareFfar11 nieI un rost? Aceasta nimic alt
nu este de cat a unel mandril nejustifi catii.
Peste tot locul dec], nOI trebUle a face us de eele absolnt
trebuitore, f;li nid de cum de cele prisoselnice.
AI ve\lut ?a taptul acesta este paguM? AI vequt
ca f'!i: a reson? Dae11 nu vre.o
slmt1t.tI, !?: mCl .vre-o, deosebitll, de ore-ce
cu trecerea tlmpulUl forte nepltlcut, apol nimic aJt
r:u este de cat pagubii. Tote acestea lnse, nu t e la811 ca sa
Ie, ve(li ace a slavl1 de:;;art11 ce te sUipane:;;ee. E'1 bine, pe
t?te acestea" de Ie credea a fi ca1?ti g, 131 lea pl1rii.
SIt; eara nOl mCI paguba mrtcar nu 0 parasim pentru Chris-
Pauli cand ore yom fi de pament? Pana cami
.nu ne. ridiea privirea spre cf'riu? Nu pe
eel nu" mal au nicI-o simtire de cele tre.
cute? Nu pe cel ce se fie iI Mtrinr sau
tine.rI? Nu_ pe cel ee au remas l'n viata" dup1'1 s-a (I
!JpSlt de Pentru ce ne lipim de lucrurile lIestatornicp
pentru ce ne legiim de nesigure? Pima cand are
Yom pr!cepe micimea celor ce r eman dupa, nol? Ce nu Ilr
ar fi eu ca &lJ. arunce Mtrineta?
ApOI cat1l. ratal' lre nn este, ca S1l. voiasel:!, eineva a se rein.
tarce in tinereta pentru care ar da totul cu cea
mai mare dragoste, numa] ca s1'1 intineriasca si nid-odata
Sa 1mbatriniascet, eartl tinereta duchovnieeasca' unita cu 0
mare l;oga.tie, nicl mtlcar pe de -departe sa nu 0 atingii, ci sll.
stapamaSCf:i ,acele ce nu folo&esc eu nirnic in present! A to
scapa de morte nu pot, a te izbavi de bOUl. nu au nicl
o putere, ni?'t:Ou pot Impedeca sau or1 ce din
?ele necesa:e cerute .de legea, naturel; cu tote acestea
mea t,e la!?1 a .it ?e densele? care este cil:;;tigul ?
spune m!. Betll, liieomle m mandirl, dezmerdari absurde si
de tot. nc chinuiesc pre nOl mar reu de
eat stapam. NumaY acestea noi Je ca:;;tig11m din
!?l mIllle alt, fimdc11 nu voim cllcl daca am voi
noi putea c1ironomisi chiar ceriul cil' aceast11 bogl1tie.
118
OMIL1A Xl
dara este bun lucru>, Qicl tu. Dara nu bogaliia in
sine 0 pote face aceasta, ci intenliiunea celul ce 0 stllpa
nesce. Cum ca inten1iiunea 0 face aceasta, ca e
posibil chiar srtraculuJ de a clironomisi ceriul, Cli Cl,. dupi;
cum am de multeorl, Dumnec;leu nu se ulta l?1 n.lC1 nu
cantaresce cele date, ci el se ulta la celUi ce a
dat. Esie cu de a fi cineva i?i i-alaC, cu tote
acestea a totul cu ce a dat, cacl
cere de la noi ceia ce putem. NicI bogrtliia nu ne duce III
cerill, 9i nicI saracia in iad, ci numaI bllna sau
rea. Aceasta intenliiuoe decI sa 0 corectam, aceasta 0
intocmim dupre cum trebuie, totul ni va fi ul?0r. Dupre
cum lemnariul, fie ca ar avea uneltele'de fer, fie de aur, a1'
lucra lemnul deopotrivll, ba inca C'J cele de fer ar lucra mal
bine; tot-astfeliU l?i in casul de falia, un de virtutea se saver-
mar degraba prin saracie. Cum ell, este asculta pe
Christos ce des pre bogatie: "Md.l lesne este a
camila prin urechL:I. aculul, de bogatul a mtI'a
Jntru lUI Dumnegeu
Ci
(Math. I V, 24), pe
des pre sllrll cie nimic din aces tea n-a Qis, ci cu totul dw
contra: "Vinde-tl averile tale Ie da saracilor,
vina dupa (Ibid. af?3 etL prin darea averilor la
f-'a.raci 9i prin ducerea dupa. densul se celiul: .
Asa dara, stL nu fugim de saracie, tad ea 111 aduce
Illlprutltia ceriurilor, nici earli!?l sa nu alungam
ea ceva bun, de vreme ce perde pe cei ce nu sunt eu b:l-
g(lre de sarna, ci totdeauna sa avem ochiLlI dl.trrt
sa facem us cum. se . cade de cel e ce avem
oate de densul, sa facemus, i?l de puterea
l?i de averea nostre, in fine de tote cele-Ialte. DealtfelJu
este chiar absurd, ca nol sa in tolos ul altora
acestea, l?i nu in folosul fl'lcatoriulul nostru. fac,ut
ochinl? FA-I pe acesta folositoriu lUI Dumnegeu, nu dla-
boluluL Cum vel putea face Privind fapturile IUl,
Hludclndu-l si slavindul, si in acelasl timp intoreendul de
la privirea 'femeilor. '1'i-a facut ma.nile?
p<mtru multamirea luI, l?i nu a diaboluluI, adeca nu in la-
pirI ci In binefaceri milosteni!; in line
intinse in rugllciunl incontinue, ridica pe cel
'1'ia frtcut urech!? nu. Ie _ intreb,uinta in
versurilor celor intortochlate, mel m aUQlrea
ci: "T6ta vorLata sa fie in legea celul Preainalt"
15 {?) ealas!: "Intru m ultimea bat-rinilor
OMILIA XI 119
:;t:11, . " tot graiul Dumnegeesc a'l augi,
pildeJe intelegere'l sa nu treaca de 1a tine" (Ibid. e, 34.
85). facut gur1l.? Ei bine, aceasta sl1 nn vorbiascl1 nj-
mic dm cele ce nu se cuvine, ci sa cante psalmodiI, imnuri
i?i cantarI duchovnicei;lcI, sau cum (lice in alt loc: "ca sa
dea dar celor ce aud" (Efes.4, 2\,)), adecl1 sa fie spre
zidire, nu spre darimare, spre lauda, earli nu) spre hula
apropeluI, nu urzind videniI, ci .cu totul din contra. 'Ti-a
facut pi.;iore, nu ca sa aiergr spre rele, ci spre lucturl
bune. '1'i-3o flicut stomach, nu ea sa'l spargI cu mancarile, ci
ca sa trili filosofa. '1'i-a dat pofta de prollliscuitate,
nu spre a te tl1vali in curvii l?i preacurvi'f, ci spre a face
(;opiI, spre urmareaneamuluI ominesc. '1'i-a dat minte,
nu ca sa-l blestemi pre el, nu ca sa fii :barfitoriu, ci se-
rios. A lasat bani, ca sa-I intrebuintl1m in bine, a lasat
l?i putere ca sa 0 intrebuintllm spre bine. A fBcut
mel?te:;)ugurile artele frumose, ea astfeliu viata sa ni se
para mal placutll, prin traiul in comun, nu ca sa ne de-
part Bm in cele unii de nu ca sa dam
atentiune celor uriciose, ci celor trebuitore,
ca unH pe sa ne servim, Did de cat ca unii pe altiI
sa ne sur pam. A dat apol easa cu acoperemilntul i plato-
nul eI, ca sa ne api:tram de ploe l?i de intemperil" fili nimic
maI mUlt, para nu ca tu sa 0 impodcbei?cl ell aur, sa-
racul s1\. se prapadiascl1 de fome. :A dat si haine ca sa ni
acoperim t.rupul, eara nu ca sa ri e punem' inevidenta, nu
pent.ru ca acele haine sl1 fie eu aur multo in
acel timpChristos sa Re pra padiasca gol l?i tlamand. A dat.
omului un acoperemant, nu ca sa1 aiM numal pentru den-
suI, ci sal dee i?i altora. A dat pamentul, nu cn scopul c30
tu sa te f'olosei?cl mal mult de cilt altiI, I?i sa aI de unde
cheltui bunurile lui DumneQeu cu curvele si Cll
mimicele i?i cu eele ce canta din chitara sail 'cu cel ce canta
'cu flautul, ci cu celflilmanc;ll nevoiaI. A dat mama, nu
C(l. t.u sa-I fundul, sll de acolo petre l?i
altele de aces tea, ci ca sl1 pe ea I?i f'3. nu te obo-
in ace a callitorie lungl1. De ce sunt petrile, intrebI tu?
Dara i?i eu te intreb, de ce sunt facute petrele, al?a pre-
cum sunt? De ce unele sunt forte SC!lmpe, eara altele sunt
mal fol%'itore? Unele se potrivesc Ia zidire, altele nu
sunt bune la nimic, unele sunt mar tad mal put ern ice
.de cat. cele-Ialte. Dara, QicI tu., acelea l:lunt pentru frumu
: Aceasta InsA este de apreciare. Pote C3
120
OMILTA Xl
sunt albe? lose nu' pot fi mal albe de'cat marmura cea
aiM, ba nicl macar deopotri v1'l" Sunt tarI? Dara, nid aceasta
nu 0, pote cineva. Pote ea sunt forte trebuitore? Si
nid aceasta nu opote <;lice. dara, din ce causa au fost
admirate de omin!? De nicairl n-a venit aceasta admira
tiune, de cat. numa! din consideratiunea ce leau dat'o om i-
nil. Pentru ca daca nu sunt nic! mal bune ca multe altele
ba inca yom gasi altele mal insemnate, mal albe - nid mat
trebuitore, nid mal tarJ, apo[ de unde a resultat' 0 astfeliu
de admiratiune? Nu ore numa] din coosideratiunea din pa
ce format'o omini'i de densele? da'ra de ce
ore DumneQ,eu a dat 0 asemenea val ore petrelor? Nu el a
ditt'O, C! tu .al ca sunt cine ce lueru mare. Dara
de ce ore senptura Ie admira? Vorbesco si ea indeacord
pare rea ce tu ti-al rormat'o despre ele, dupre cum . face
.dasealul ?e: multe, orl, cael vorbind cu copilul, admira
aCla ce admlrl:l i?ljel, eu seopul v8dit de a'1 seote din aeele
a'] pune pe drumul eel drept, Dp ce cautl frumuseta
hamelor? regulat ,.:a"'te imbraea cu haine f2i
eu dar celelalte ce ratiune pot avea? "Do-
rite sunt, <;lice, dreptatile Domnulul mal mult de cat
aurul, de cat peatra scumpa" (Ps. 8, 11). A cestpa
sunt, iubitilor, in adever folositore, eara eelelalte sunt ne
folositore, pentru ca dacl:l ar fi de vr'un folos, nu ar fi po
roncit ce a Ie dispretui, si Sfinta vorbesce de ele
u . ,
numal in deacord cu pltrerea nostril, fapt care probeaza
iDea mal mllit fil antropia lUI Dumne<;l8u. De ce ore a dat
porfira altele de aeest feliu? Aceste Illcrurl sunt ale cha-
rulul' sM. Bog1l.tia aceasta a charulul sM, a voit a 6 arMa
I?i din alteie multe; de' pilda a dat graul, inse tu prepar!
nu numal pAne, ci i?i plll.cinte, prajiturl de tot
fellUI, care au mult. deliciU la mAneare. Dealtfeliii
slava Ie a Inventat toLe aces tea. '{'ia. placut ea
t6te, aces tea sa Ie ai inaintea ochilor. Dara cfaca vr'un Mr
bat strein, sau vr' un cultivator de pament fara experient:1
de pament, tear videa admirAndule acestea si tear intreba
de ce Ie Ore aI avea ce respunde? :i?6te aI spllne
c1'l, sunt. pll\.cute la videre? Nu credo Asadara sa contenim
cu astfeliu de apreeieri, numal de ade'verurj sa ne tinem
cacl tote celel-alte nu sunt de cilt luerur'i trec11tore,
care dis par ca valurile unul riU. De aceia ve rog 8l\. 1:ltll.m
intepeniV bine pe peatra ca astfeliu sil. ne In
vrednicim de bunurile fi'lgMuite, prin dIarull?i filantropia Dom
OMILIA XII 121
nulur nostru lisus Christos, caruia impreunll. cu Tatal i?i
eu Duchul Sfint, se euvine slava, cinstea, aeum
pururea in veci'f vecilor. Amin.
OMILIA XII
"Ci cele ce'mi erau mie :1cestea Ie-am
socotit Flentru Christos paguba. Earil mal virtos Ie
i socotesc tote paguba a fi pentru covirirea cuno
cinte1 luI Christos Iisus Domnulul meu, pentru care
de tote m'am pagubit, i Ie socotesc gunoe a ti, ca
pre Christos sa dobandesc, i sa aflu intru el,
neavend dreptatea mea cea din lege, ci ceia ce este
prin luI Iisus Christos
Cl
(Cap. 3, 7-9).
La luptele pe care ereticille porta contra drepteI eredinty,
nOl trebuie sa opunem 0 cugetare intinerita, ca astfeliu cuge-
tele nostre sa potl\. a ti cu bagare de sarna exactl\.. De aceia.
facem ineeputul aeestel convorbirl tocmaJ de aid, adeca de
la tinea celer precedente. care era acel Dupa ce
enumera tote acelea care formau obiectul de vanitate at
Judeilor, acele de la natura i?i cele din intentiune, adaoge:
"Ci, cele ce im! erau mie catig, acestea Ie-am so-
cotit pentru Christos paguba ... pentru saverirea
lUI Iisus Christos Domnulul meu, pentru
care de tote m-am pagubit, i Ie socotesc gunoe a
ti, ca p3 Christos sa; dobandesc." Aiel ereticiI sar in sus
de necaz. Dealtfeliu aceasta este izvorita din
duchulul, ea adecrt sl1 Ii Insufle lor de '
astfeliU sa primiasca 1upta. Daca ar fi putut!Jice ii pe
ceia ce au ffl cut in alte oCi:lsiun'i, ar fi <;lis'o in casul de
ar fi I?ters cuvintele, ar fi lllsat la 0 parte scriptura,
neputend mal multa pri'li 1a ea. Dara ceia co se int1tmpla
cu c1'l, ceia ce pote sM prindtt nu Ii stl\. in cale, ci
se ascunde, ca astfeliu iI se p6ta alerga in tote parWe, tot
i?i in casul de fata. Legea este numita gunoiu, este
numitl:t pagubll. i pe l1tngll aceasta apostolul !Jice, ctt nu este
J22 OMILIA XII
cu de a cineva pe Chrii'tos, daca nu s-a
pagubit mar anteill de lege. T6te acestea au ademenit pe
ereticl de a primi pasajul acesta, cu ca este in fa-
vorul lor; dara dupa ce I-au primit I-a 1m presurat din t6te
dupre cum mreja Impresora pe pe1?te. A1?a dara ce
(lic ereticil? lata ca legea este paguM, iata Cll, este gunoiu;
decI cum se (lice ca ea este opera lUI Dumne(leu? Dai-a,
t6te acestea sunt (lise tocmaI in ajutoriul lege!, dupre
cum se invedereaza de acolo. Ded sa fim cu in-
cordata la cele (lise. Apostolnl n-a (lis <<legea este paguba
ci socotesc legea i t6te ale legel 0 paguba. Cand el
vorbe1?ce de c3.1?tig, nu c;!ice socotesc ca c3.tig, cacl aceasta
era de la natura, pc cAnd paguba de care vorbe1?ce aiel, nu
ni vine, de cM in urma apreciereI n6stre. Dara ce? Nu este
legea paguba? Da, pentru Christos este paguba. Dara cum
ere a devenit ea c3.1?tig? N u se crede a fi ea1?tig, ded
cum a devenit ca:;;tig? eM de slUbMicitll era na-
tura omineasca, pentru ca cu sa se p6ta restabili
eara1?I chipul omulu'\. Daca nu era legea, nu soar fi acordat
charu!. Pentru ee? Pentru ca nu em cu de la 0 injo-
sire atat de mare a omuluI, sa se ridice la acea
de aceia legea a fost pentru densul 0 scara de suire, sau
mal bine (lis, ca 0 punte de trecere. Cel ce se suie pe scara
inse, nu este legat de ea, in acela1?I timp nicI nu 0 dis pre-
tuie1?ce, ci chiar II ore-care Aceasta
scarrt 11 duce 1a aceia de a nu mal avea nevae de densa.
cu t6te acestea, chiar pentru densul a servit acea scara,
voin sa Qic I-a ajutat li, se ridica, ca pe orma sa nn ma.l
aiM. nevoe de ea ; e drept de a marturisi aceasta din
parte'I, cad dealtminterea nu soar fi putut sui. Astfeliu
este cu legea : ne-a ridicat pre noI la ceia ce
probeaza ca legea a fost spre Inse dupa aceasta nOI
o credem ::;pre paguM. Cum aceasta? Nu dora ca ell, este
paguba, ci pentru ca ch::irul la care neam inaltat, este ' cu
- mult mal mare de cM ea. Dupre cum se intAmpla cu un
sarac in t.imp de f6mete: pe cat timp el are argint, scapiJ
de f6me; dar:1 cand ar gasi aur, n-ar putea ca sa Ie
pe amAndoue deodata, el considera argintul c6'1 are ca pu-
guM pentru densul, ded l1'lsand argintul ia aurul, -tol
a1?a 1?i aicI; Jegea nu este paguba, ci paguba este de a pa
rasi pe Christos 1?i a se alipi de ea. A1?a cand lege[
ne departeaza de Christos, atund este pagub1l, eara c!1n(
ne de Christos este folos. De Qice.
OMILrA XIT 123
pentru Christos", eart!. cand ea este pentru Christos, atunc!
nu e::;te paguM de la natura, ci c3.1?tig. Dara de ce are legea
nu las a pe cineva de a se apropia de Christos? cacI spre
acesta a fost datlt, imp1inirea legeI este Christos, dupre cum
1?i legei este Christos. Lasa, inse nurnaI dact!. noi
vuim. "Ca est.e Christos" (Rom. 10, 1).
Asa clara cel ce crede lege'i, lasti, sail mal bine gis, indepar-
teaza inse1?I legea? 0 Jasa, daca vom fi cu eara
de nu vom fi cu atentiune nu 0 lasa_ "Ci mai virtos Ie
i socotesc tote paguba a fi." Ce spun eli aceasta
aespre lege? qice; nu este are iumea .'lll lucru nu este
6re viata presenta un lucru bun? Ds, lnSe daca tote acestea
me departeaza de Christos, apo! Ie consider de paguM.
Pentru ce 6re? "Pentru covirirea lUI Christos Iisus
Domnulul meu", pentru ca daca s6rele lumineaza pe cerili,
de sigur c1't este paguba ca tu sa staI cu luminarea aprin-
st'l. Prin urmare paguba este dupi:\ comparatiunea dintri3
densele dupa covirsirea unia asupra celej-l-alte. Ai ve<;lut
,. '". "
ded, ca el face aicI 0 ))Pentru cov1rlrea
(lice, fili nu pentru ca este streinti, ct'ld covirire v
atuncr se (lice, cand pe altul de acelai?l felm.
Astfeliu ca el arata ctl.patarea cuno1?cintej tocmaI de la acelea
de la care face "Iotru care de t6te m-am
pagubit, i Ie socotesc gunoe a ti, ea pre Christos
sa dobandesc." Daca vorbesce de lege ca este gunoiu, apoI
cu crept cuvent, de ore ce Jegea se ocupr. de lucrud
Dicend e1: "Cele ce'ml era rnie C:itig, acestea Ie-am
socotit pentru Christos paguba", adauge imediat "Ci
mal vtrtos Ie si socotesc t6te paguba ((, aded!. t6te cele

trecute si cele presente. Dacli ca in aceste t6te sa
fie - legea, fie, cacI nic!' ea nu este defaimata.
Gunoiu] se formeaztl. din grau, (to jap O')(.OOCl.AOV a_reo tOO OttO\)
btl) ba inca el este partea cea mal puternictl. a grauluI,
vorbe::;c despre paiul grauluL DeCl, dupre cum mal 'nainte
de acea::;ta gunoiul era trebuitoriu, 1?i nol sti,l;eram grAul la
un loc cu paiul, af?a c1't daca nu ar fi fost paiul sau guno-
iul, graul nu so f<icea, tot a1?a cu legea.
. VegI, cum el lucru nu-l tot
gub!\, ci pentru Christos numaI? _" C1 mal v1rtos le l
socotesc tote pagubaa fill, pentru ce anume? "Pentru
r,8virsirea cuno:;;tintel lUI Chr;.istos, pentru '.care de
124 Ol!!ILIA xu
tote m-am pagubit." AI veQ,ut cum el peste tot loeul ia
de razim pe Christos, nu las!l. .pe nicair'i a se despoia
legea, sau a se atrtca, ci peste tot [ocul 0 ingrade/ilce?
sa me aflu intru el, neavtmd dreptatea mea cea din
lege." Dac!l. inse, cel ee are dreptatea cea din lege, a
a1m'gat catra aceasta dreptate, pentru ca ceia-I-alta nu-i aducea
nic'i un folos, dara inca. cel: ce nu au aeea dreptate, nu ore
cu mult ma'i virtos datoresc de a alerga catra Christos?
Bine a (lise1 "dreptatea mea C(, cll.c'i, (lice, nu 0 am
cu ostenele sudorl, ei prin char. Dec! daca eel ce are fapte
bune este mantuit prin char, cu atat mal' virtos voh.
fiindca era natural ca denl?il s1l. (lica, ca dreptatea prin os-
tenele este eu mult mal mare, el arata aic'i ca dreptatea
din lege este ca gunoe fa\a de aceasta din urmrt. Daea
eu fi progresat, (lice, cu dreptatea eea din lege, nie!-
odatl't nu al?l fi aruncat'o sau fi alergat catra ceia-l-
alta. care este aceasta? Acea prin credin\a lUI Dumne-
(leu, adeea ca aceasta este data de Dumne(leu, prin
urmare darul seu este. Inse darurile luI co vir-
cu masura 3aracia faptelor resultate din sirguinta
nostre. Dar ore ce inseamna: "Intru credinka, ca sa'1
cunosc pre e1 C(? dar!\, este prin credinta,
l?i prin urmare .nu este Cll de a'l cunol?ce pre densul
rara. de credinta. cum aceasta? Prin credinta nol trebuie
a puterea inviereI lu'i din pentru c1't de alt-
mintrelea eu ce rationament am putea sa ni representam
invierea Iu'i? Cu nid unul, ei DumaI prin credinta. Dara
daert invierea luI Christos se prin credinta, apol
cum nascerea IUl Dumne(leu Cuventul se va prin
eand mal: ales invierea luI este mult mal in-
feriora de cAt de ce? PenLru eli exemple de
cea dintilI multe a-au inta.mplat, pe cand de eea din urma
nie! unul. Inainte de Christos multi au inviat, de l?i
dupa inviere au adormit, pe ca.nd din feciora fllra de barbat
nimen'i nu s-a, nascut vreodata. Dac!t inse, ceia ce este eu
mult mal inferior de cat nal?eerea eea dupa trup, trebuie
a fi apropiata mintel nostre numal prin dara inca
ceia ce este cu mult mal mare, inca tara
de mare, cum s'ar putea pricepe prin Aeestea
fac aeeia ee se numel?ce dreptatea prin credintl1. Aeeasta
trebuie a crede, c!). s-a putut face. Dara cum s-a putut, nu
$e pote representa. Din credinta : apoI vine l?i
patimilor llll. Cum aceasta? nu am fi cregut, nu am
Ol!!IJ.IA XII 125
fi pMimit j daca nu am fi creQut crt patimind impreunrt eu
e1, vom imparati impreuna cu el, nu am fi suferit ceia
ee am suferit. daTa l?i nal?cerea lUI, ca l?i invierea, prin
eredinta nUm\ll se pot pricepe.
Al veQut ell. nu trebuie a avea numa)',
ei insoWa de f<:tpte? Acela mal cusamrt erede ca a inviat
Christos, care se pe sine primejdiilor, care se impar-
tal?al?ee de patimile lUI, C!\,CI acel ee este partaf,l celul inviat.,
este l?i celul viu. De aeeia Qicea : sa me aflu
intru el, neavend dreptatea mea cea din lege, ci ceia
ce este prin credinta luI Christos, ceia ce este de la
Dumneg.eu dreptate jntru credinttl, ea s11-1 eunosc pre
el, i puterea invierel luI, i impartairea patimilor
lul, inchipuindu-me 1) mortil luI, ca dora eumva
ajunge 1a invierea mortHor" (Stih. 10,11). nConforman-
dume mortil luI((, adeca flleendu'mt'l ' purtaf,l. Dupre cum
el a prttimit de la amini, tot astfeliu l?i eu. De aceia a gis
nconformandu-me((. Aiurea earrtl?l (lice: nImplinesc lip-
smile neeazuriJor lUI Christos in trupul meu" (Colos. 1,
24), aded\. l?i patimile acelea alcatuesc ehipul
El nu a cautat ale sale, ci eele ale multora, al?a dl
l2i persecutiunile, f,li necazurile, l?i supararile nu numal eil.
nu t.rebuie sa ne alarmeze, ci chiar sa ne bucure, pentru
ea prin ele nOI ne conformam morW lUI, ca l?i cum ar fi
\lis devenim 0 copie fideJrt a chipulul seu, eeia ce l?i aiurea
scriind Qice: "In tot timpul omori rea Domnulul Usus
in trup purtand" (II Corinth. 4, 10). Dadl aeeasta vine in
urma une'i marl credintL Nor nu credem numal ca el a in-
viat, ci Inca ca dupa inviere are 0 mare putere. De aeeia
l?i nOl calatorim pe aceial?I eale pe care a dtlatorit el,
adeca devenim fratI eu e1 pentru aeeasta, ca cum pare ca
ar fi (lis, eli prinaceasta devenim Christos! ea el. VaIl
cat de mare este insemnatatea patimilor! Credem ea ne
eonformam' prin patim)', sau dupre 'cum Qice aiurea :
"dnpre cum prin botez impreuna eu el ne-am ingro-
pat intru morte, .. impreuna odraslitl ne-am facut
eu asemenarea lUI, invierel lUI yom fi
') Verbul Gup.p.0P'f'0iip.u., inseamna a me potrivi intoemar, a me
eonforma. DecI oop'p.Optp06P.8VO<; &c<wh'l' c< bmo s'ar traduce exact lli
cu inteles: conformiindll-me 11101'fii lui. Tract.
126
OMILIA XII
partal" (Eom. 6, 4. G), tot al?a i aicl prin 1icerea n
con
-
formandu-ne mortii lut" Acolo cu drept cuvfint a gis
"jntru mortil lUI", cacl nu am murit cu.
trupul, ci cu una alta se marte, ill'le
el a mnrit cu trupul, nOI lnSe cu pecatul; acolo a murit
omul cel r'lin trupul nostru, pe care la luat I-a ridicat fl,
eara aiel a muritomul De ar.eia <;lice: n intru
mortH luI", pe cand In casul de fata nu mal
spune intru mortH, ci cu mortea. Pavel
a murit in nu cu pecatul, ci cu ' nsu$i trupul,
astfeliu cit a suferit marte ca Christos. "Ca doar
cumva aI ajunge la invierea mortilor." Dar1'l. ce SpUI?
f;li cu tate acestea nOI cu toti! yom ajunge acolo. n Ca nu
top vom adormi, gicf', eara ne vom schimba"
(I Corinth 15, 51.), l nu numa! c1'l. ne Yom bu, ura de in-
viere, ci I?i de nestricaciune, inse unia spre cinste, eara
altil spre pedeapsa vPclnica. Dar1'l. daca cu toti! ne invred-
nicim de illviere, nu numal de inviere, ci I?i de nestric1'l.-
ciune, de ce atuncI apostoJul ca de 0 exceptiune '
ore-care ce s'ar face cu densul "ca dora fIl ajunge"?
De patimesc tote acestea, <;lke, nca d6ra. ajunge
la invierea Dari\. daca al murit, nu vel invia ?
Dara ce este aiel? Mie mi se pare ell. aid se face alusiune
111, ceva mare, i inca at1l.t de mare, c1'l. nicl nu indrll.znel?ee
a prounta clar, ci n dora cumva Ii. <Am cre<;lut in el,
<lice, in invierea luI; dara inca patimesr: pentru densul,
totul nu pot indrazni pentru inviere.> Dara de care in-
viere spune el aiCI? De invierea care dllce direct la Christos.
Am SpUB ttl, am cre<;lut in el in puterea invierel lui, I?i
ca sunt partal? patimilor JUI, i ca in fine conformez
mortiI lui; cu tote acestea inca nu indrll.znesc), dupre
cum <lice aiurea : "Celul ' ee i se pare ca stil, sa ia
aminte ca sa nu caga" (I Corinth. 10, 12),
tem ca nu cumva altora propoveduind, insu'mI
sa fae netrebnic" (Ibid- 9, 27).
"Nu ca aCUll1Jlm luat, sail aeum sunt des;1ver-
it, ci gonesc, ca voiil i ajunge, intru care
sunt i prins de Christos Iisus" (Stih. 12). Ce este
n
acum
am luat"? Vorbesee aicl de oremiu. Decl daca
acel care a patimit at1l.tea, cel care a fost persecutat, cel
OMILIA XII 127
ce se mortifica pentru Christos pe fiecare
'indraznea pentru invierea aceia, apol ce yom mal <;lIce no! ?
Ce este ca dora voW i ajuoge'" ? Ceia ce <;lisse maI
" 1 .
'nainte: "ca d6ra. cumva al ajunge a mV18rea mor-
Wor", adeca daca voili ajunge la i.nvierea lui; _ adeca. , daca
aSI putea sil, patimesc atatea cat f}lel, daca a!?! 1;1'l.-1
imitez pre el, dacrt af}l putea sa me fac lUI. De
exempJu: .lllult a patimit Christos, a scu.lpat, a fos,t
lovit, a fost turturat, la urma a pM!mlt cem ceo a
mit. Aceasta decl este calea care . duce Ja eJ:
acestea trebuie a ne sili ca >'a aJungem la l?V!erea
suferind t6te incercarile. Sau ca Qice de
invierel lUI cel mult dorite I?i care are de
Dutea sa sufer tote lUDtele f}i sa poL a avea mVlerea lUl,
aaeea sa lnviez intru sJavll., cacI pa.na acum nu sU.nt vred-
nie, dice; "gonesc ca d6ra voiU ajunge", adec1'l.
iml PRtA ca in agonie, si inca sunt deDarte de sfa.rslt, 1;)1
jnca sunt departe de premiil, 'inca alerg. inca gonesc>.
nu a gis alerg, ei "gonesc." Cel ce scie
putere pe nimenI nu vede, pe tot! pe llltal-
nesce in drum iI la 0 parte cu cea. rna!
iutaJa' si cugetuJ sM, si Drivirea, si puterea, .::,:n sufletul,
corpul: totul in fine are spre premiU
alta. DecI daca Pavel, carele a patimit mca gICe
ca dora voiil i ajunge", apol nOI cel ce ,am
;utea ApOl ariHilnd ca lucrul este din datone QlGe:
intru care sunt prins de Christos Iisus". Eli eram
dintre cel <;lice, me inecam, eram pe punctul de
me nimici; Dumnegeu. care pe ca.nd nOl
fugim, m-a prins., Prin aceste cuvlllte dec!, el totul rep.re-
sinta Cael vorba sunt i prins arata graba P:-lllS
si JUl de a fi prins, in acela1 timp inca f}l rataClrea
in care caQusem diRpretul cel mare ce'l aveam cll.tra el, de
vreme ce fugiam de e1. _.,
dara nol suntem respun1ator_! lllallltea
Dumnegeu, f}i nirnenI nu nu.
nimenl nu ofteaz1'l., c1'l.uta.nd cu a ne remtorce III vsta!
cea .mai dinainte. Dupre cum fugiam Dumne(leu .mal
'nainte de venirea Jui Christos, tot af}u f?l acum. A fUgl de
" Parteu mOl-alii. Cand nOl pecatuiI;n, atuncl fugim ,de Dum-
nedeil ;) C3, t rebuie a jeli 1,ii a plange, !Ii a ne re'nt6rce III stare a
dedinainte. Veron.
]28 OM1LIA xu
Dumne(leu lose, in loe sau este cu cae'i
Bl este pret:ltindenl vecInic, despre care asculta pe
Profetul ce spune: n. Unde voiti fugi de Ia ta;/
(Ps. 13a, 6)? Cum este cu de a ft.lgi de Dumne(leu?
Cum este cu a fi departe de Dumne(leu, a se de-
parta de el ?,Ca iata cel ce se departeazit pre sine'l
de Ia tine, (lice, vor peri" (Ibid. 72, 26), "Au
nt:.. ptlcatele v6stre fac osebire intre vol mine"
{Isaia 59, 2)? Cum ded pote cineva sa se departeze de e1?
Nu In alt-feliu de sigur, de cat numal cu sufletul eu vo
cacl a se dep)rta de el In loc (spatH'!) nu estv posibil,
pentru ca el este pretutindenl de fata. Pecatosul fuge de
la luI, eara acea3ta e ceia ce (lice Scriptura: "Fuge
necredinciosul negonindul nimeDl, eara dreptul ca un
leu indraznece
u
(Proverbe 28, 1). Fugim grozav de Dum-
ne(leu, de el 11 e urmares;ce lntr'una. Apostolul il alunga,
ca S11 se g!i.sasca aprope de de9sul, earl:\. nol alungam, ca
tot mal departe sa fim de el. Ore ou este aceasta vrednic
de plans? Unde fug! nemernicule S;i nenorocitule? Unde
fug'i tu de la mantuirea ta? Daea fugl de Dumne-
<;leu, la cine iP vel gasi sca-pare? Ddea fugI de lumina, cum
vel mal videa? Daca fug'i de cum vel mal putea
trai? EI bine, nOI sa fugim de du!?m!J.llul mantuirel nostre,
nu de Dumne(leu. Cand pecatuim nOl fugim de Dumne(leu,
dezertam de la luI ne ducem io teara strainl:\., ea
fiul eel perdut, care vin(lendu-!?l s-a
dus in stainrt, S;i aeolo cheltuit tota averea parin
peritoriu de fome. Avem nOl Inse, 0
avere care este ore? Ne-a izbll,vit de pecate,
nea daruit puterea spre savers;irea nea diiruit
cMra fapta buna rabdare, nea daruit In fine
prin botez Duchul sfint. Ded ctaca tote acestea Ie vom
eheltni, vorn remanea pentorl de fome. Dupre cum se in
tam pia cu eel bolIiavl, ea pe eM timp 5unt de
trigurl f;li de venin, nu pot nid sa se scole din pat, nid sa
luereze sau sa faca ceva, eara daca cineva iI scapa de bOla
Ii reda srtnatatea dorita, il nn lucraza nu fac
nimic pe langa casele lor, fapt care se trandavie,-
in toema'i se int9.mpla eu DoL bOla nostre a fost
grea, frigurile grozave; no! zl:\.cem nn pe pat, ci pe
reutateJ, ca pe gunoiu, emana.nd
din nOI putore, nespa.lat'i, de b6la, mal mutt sche
lete de cat ominL In. acest timp ne-au Incunjurat de-
OMILIAXII 129
m?nl sthpanitoriul lumel ae8s;tia, ri<;lenrl de no! dispre
A venit unul nrtscut fill al luI Dumnedeu a lasat
1
,
. eele stralucitore ale luI, imediat a
tlat A venit la nOl imprtratul, cel ce este pe
tronul panntesc, Irts9.nd de buna voe acel tron prtrintesc.
Cand (lic "lf1sand" sa nu't! fnchipuI vreo mutare din loc,
.. - cacl umpl: cernl prtmeotul intregul univers, ci
mteIeg lconomla luI spIe mantuirea neamulul ominesc. A
venit la seu, care'l ura S;i'l dispretuia, care nu
putea suferi ni er sl:\.'1 va(la, care in fine il defll.lma pe fie
<:are Q,i. A ve(lut pe eel ee !?edea in gunoiu, eu ranele pline
-de verml, cuprins de frigurJ, In fine pi:' eel ee avea tot
feliul de bOla. Frigurile care il torturau nu erau alta, frnrt
numal porta cea rea, umflaturile ee ave a pe el nu erau de
cat w;mrinta; pe 19.ngrt acestea f6mea acea grozava ce'l'stl:\.-
pania nu era ' alta, de cat laeomia, eara rallele Impuroiate
de peste tot eorpuI luI nu erau alta, fitrrt numa! eUl'via'
ochilor era idololatria, asurzirea ureehilor !?i
plexla nu erau alta, tara numal inehinarea petrelor si a lem
nelor, S;i iochinarea tuturor, eara putarea. acea grozava era
reutatea, bOIl:\. forte grea eu totul disgustatore. A vedut
apoI cum nOI, mal feu ehiar de celt nebunlI, numiam Iem.
petrele Dumne(leu. Nea ve(lut in fine in de mare
reutate, nu sa scar bit de noI, n u sa lngreuiat,
nu nea resplt1S, nu nea urit, cae! era stapanul nostru si
nu putf'a ?a el. urasea sa. Dec! ee face?
un doct?.: lSCUSlt prepara IDeUlcamente de mult el
cel antem gusta din ele, Cael eI mal ant8I1) a exer-
eitut'o, .apol nea predat'o n6ne. mal 'nainte de orl-ce,
?a unantldot, nea dat n6ue baed dupa care
Vllrsat reutatea. Tote au fost aIungctte,
fngunl e au :;!l umflrttura a dat inapoI, rflnele
eele puroete au fost arse, si tote cele resultate din llleomie
{li din mani e, eurn eele l-alte reIe au fost gonite prin du-
'chul; ochiI s-au deschis, urecl1ile sau destupat Iimba a
v?rbit eu 0 voce lncaotatore, sufletul sa intarit,' trupul a
capatat 0 astfellu de f?i stralueire, ca l?i aceia pe
care 0 avea fiul luI Dnmne(leu, nascmt din charul dllChulu'f
aceia slava pe care 0 are fiul imp1J.ratulul de eurllnd naseut
imbracat in porfirrt Imprtrateasea. Val! ce nu
nea dat? Ne-am nrtscnt, am creseut si am ertpatat de la
el tote binefacerile; acum fugim de binefacatoriul
,nostru? EI a facut tote aeeste[!" el nj-a dat puterea. Cl:\.CI
{Iaca nu ni da puterea eeruta, .nol nu am fi putut suferi
130 OMILIA XIII
puterea b6leI; el ni,a dat iertarea pecatelor. cu tote-
aL:estea am perdut totul; ni'a dat putere, 0 am perdut, ni
a dat chJrurile sale, f?i nol Ie-am stins. Cum? Leam ehel
tuit in fapte n efoJositore, am tacut us de ele acolo unde
nu era trebuint11. Acestea ne'a perdut pre noI; f?i inca ceia
ce este mal grozav ca fHnd in teart\. streinll., l?i ma.ncand
nu <;iicem ml1car ca aeel fiii rlitllcit <me voiii In-
torce Ia tatal meil l?i'l voiiJ. Qice: tata, grel?itam la :ceriu
inaintea tao de l?i avem uri tatl1 at,a.t de bun care mult
dorel?ee intorcerea nostre. Daca ne intoreem, el nu ne va
mal acusa peutru eeJe dinainte, numa! srt ne intorcem, cll.el
aeeasta este cea mai buna justifieare. Nu numaI ca el nu
acus11, ei Inc11 dad\ ar scusa alt.ul, el il reduce Ja tacere,
ori cM de experimentat ar fi acusatoriul. Af?a dara, sa
ne reintorcem, pan11 cand ore yom sta departe de
el? Sa simtim necinstea, Sa simtim injosirea In care ne
gasim. Reutatea transform11 pe am in animal, reutatea anuce
f'omete sutletulu'i. Sa ne reculegem ded, s11 ne inaltilm
acolo unde trebuie, sa ne re'ntorcem ill starea de dinainte,
ca astfeliii sa ne Invrednicim de bunurile vii tore, prin Chris-
tos Iisus Domnul nostru, cllruia impreuna cu Tatal cu
Dnchul st1nt, se cade slava, stap:1nirea l?i dnstea, acum l?i
purure in veci! vecilor. Amin,
OMILlA XIII
eli inea nu me soeotesc sa fi ajuns,
ci numaI una; cele din' urma uitandule, i la eele
dinainte la semn alerg, la rasplatirea
chemarel lUi Dumnegell, intru Christos Iisus" (Cap,3,
13. B),
Nimic nu lipS8l?Ce virtu tile de valorea ce Ii se euvine,
ca amintirea bunurilor pe care n01 Ie-am Doue
reJe se nasc de aid; pe deopart.e ne facem mal ear a
pe dealta. ne dueem la Pentru care PaveJ, de vreml'l
ee scia nostra cea spre lenevie, dupa. ee a
J1ludat multpe Filippeni, acum cum elli
OJ>{ILT.A J{III
un
multe spuse in pasajele de
" drie atat prin cel
e
sajUI de Ce spune el ?
cu sama jn socot,ese sa fi ajuns."
mal .. 'r Qice, ell inea nu . nie) nU indraznea pentru
a' pavel nu ajunses,e, apoI cu mult mal
Dar11 dae, 'cI pentru bun
unle
. lor n-aiJ. saversit
inviere nl , cel ce Jll , ',' N . x
, ,; r putea aJunge, I ce el a savennt, " U ill",

n a d' ce e .
, ," mal mica parte !U" .nu socotes,r. am ajuns
mCI cea sit fi ajuns (', adet.:a . curn at' (hee emeva despre
't tot11 virtutaa la finea call1toriel sale,
a fi care n-a ajuns mC ea Darll daea spune in
un fgeut towI, pare'm luptat" (II Timoth. 4, 7),
cInell Lupta eea bunit m-.
a
sit fi ajuns", adee11 cu to
alt Joe. "." nu me soco
tesc
atentiuna ambeJe pasaje,
pe eand aIel apOI cetind cin
eva
cfor eu vinte, ea si a acestora
tul CO,ntrar'b' n
e
care e causa, 1 c11 este bine, de a se
v,a de fata. De altfeJ
Jll
siGgure idel; apol vor-
dm pll,saJ,u va tot ImprejU
rul
un a1 pe ea.nd aeele
invertl ewe Ie,a spus cu m de rnortea luT
bele aeesteatb"iii cu w
aJDte
la cil, tllld Ja cele dlllalll-
Xt a Tlmo rJ Kce ace C'
c", ,r l'ng
ur
lueru am, ne prin vorbele:,,, 1 nu,
,CI un s ' ce spu , lId'
ea,' Acesta ,este cela "tandu,le, l ace, e ma-
tea" m na cele dm urD1i1. Ul Ier(1 Ja rasplatlrea ehe-
mal u , I emn a . 10>' "- ,
inte a m,tru Chnstos
r eel de sus a lUI. , I de a S8 llltllloe la cele oe
n:
ilxe
Ii 'ce'l fAcea pe rm1L Cel CA crede ca deja
Cela de a uita ceJe ,dH! u
nu
'} rnal lipsel?ce pentru
l?i c lerg
a
, Cilcl erede ca a ajuns
a a]uns Ja , inceteaza de a uJal -aa se inca departe de
bunl'l, :1nd cel ee crede c d a alerga, Aeeasta nOl
Ja pe c Inceta dee arn fi mcut mil de hu-
a 0 medita, chlar 11 rn
il
de suferintl, dupa
trebUlB c11 dac11 Pavel duP pOl eu atMa mal mult
nat!'ttl'. si inc11 judeca fiind-ca nu am putut
atMea pnme] aI ea nu arn desnMl1jduit, ci inca
noL . Nu nurn
si
nu numa1 n? urul scop ce'l am, aste
aJerga .atMa, . lu t cu cura], i?1 S! g s11 faeem. noT: sa
aJerg, mcrt m
e
ez
p Astfe!iii sa Ie Jasam in
sa progres bune learn ul n
U
se la dis,
mtl1m pentru e11 rerna.ne de faeut, Tot
urma nostr . reurs'o ci la cela ce tele bune ce leam
ce nu ne' ga.ndirn Ja fap La, ce ni va folosi
nOI' , s ceia ce ni 1ipsel?ce III
sav6rS1t, CI Ja
132,
OMILIA XIII
ceLt ce am f<lcut, dact>. lipsa nu se va complecta? nu a
spus ea nu mij gl1ndesc, ci, ca nid nu'ml mal amintesc
de e1e: Astfeliu nOl devenim in alergare, c1l.nd suntem
de t6ta buna pentru ceia ce ni lipsef;1ce,
:;;i caDd pe cele din urm\ le dam u'ftarel. cIotin1endune,
<;lice, la cele dinaintea n6stre, mal 'oaiotEl de a ajunge, 8a
ne g1l.ndim de a lua dici cel ce se intinde, acesta este ca
rele se de a lua in strl.p1l.nire; pici6rele lUI alearg1\.
inaintea eorpuluI, :;;i el se intinde (inelina) pe sine tot ioa
inte, inaiote Intinde manile, ca astfeliu sa faca 0 . mal
mare din drum. Aceasta provine din marea lUI bunli
din marea lUI ard6re de a ajunge la sf1l.rf;1it. Ast
feliu trebuie sa alerge ctllatoriul, eu 0 astfelili de
eu 0 ca sa nu eada. Cala deel,
este intre eel ce alearga eel ee zaee jos e1'1Q.nt in br1l.nCi,
pe atM este intre Pavel f;1i nol. In fie care <;Ii el
muria, in fi ecare avea suecese ; nu timp, ,nu era mi
nut" in care sa on progreseze, sa nu mamteze m drumnl
pe c;are'l f1lcea. El nu voia ca s1'1 e1tpete premiul, ci ca s1'1-1
rllpiase1'1, sal ia eu sila, cael aceasta este in adeveratui in-
lua. Cel ce confera premiul f;1ade sus; sus prin nr-
mare se si premiul. Privef;1ce ce mare tre-
buie a alerga, privef;1ee ca.t de mare este Intr'a-
colo trebuie prin urmare a intinde aripile duchuluI, c1'1cl
dealtfeliU nu e eu putinJia de a p,lreurge aeea
Acolo trebuie a d\.Hl.tori eu eorpul, de vreme ee este eu
"Ca' petrecerea nostrij, q.ice, este in ceriur'i" ,
acolo este premiul. Vegi pe cel ce alearga cum traiesc rlup1l.
legf\? Ve<;li cum nimie din ceia ce ar putecl sa li sustrag1'1,
sali sa Ii sia biasea fortele lor, nn se pote apropia de ?
In fie-care q.i ii se exereita lupta.ndu-se pe arena sub privi-
gherea dascalnlul, ctupa lege. Imiteazt\. dec'i pe acef;1tia,
arata chiar mai multa buna vointa de cM eacl nic1
prerniul nu este deopotriva. sunt cel ee te impedeCi\
ill aceasta e1'1IMorie, inse tu trMf;1ce dupa lege. Multe Runt
imprejur1'1rile, care slabese putertla, inse tu iut
e
f;1c et
i
pici6-
rele, cacl este posibil. Nu e yorba aic'i de natur1'1, ci de yo
Sa Ie facem sprintene la mers, ca nu eumva sa p6tf!
a Ie impedElea ceva in rnersul lor. Invata, sau
pici6rele ea sa pUf;1asea la sigur, eael multe sunl
in eale, daca eumva ai caq.ut, apoi tot.ul a1 perdut.
ehiar de al ca(lut, tu se6la-te f;1i te ridic1'1, cael' f;1i atunc'i !
posibil de a birui. Niel-odata sa nu te OCUPl en luerurl ne
014ILIA XUI 133
sigure nu vel eadea; tu alearga te
ocupll. cu lucrurI slgure. Sus s1'1 W capul, sus ochiul. Aceasta
este. comandatll. de dascaH eelor ce alearga in stadiu, aceasta
e.ara de vel cauta spre p1'1ment, apo} teal
al ?t\.(lut JOs la p1'1ment. Tu uit1l.-te drept in sus
este cad aeeasta privire a premiuM
mt"nta 1OC1'1 maT multo Speranta luare! premiuluI
nu te lasa ca sa vre-o obosall1, distanta acea
mare tl se va parea ee este premiul? De sigur
e1l. nu vre-? .ramura de fime, InSe ce? ceriurilor
eu Chris!os, clironomia bunurilor, ffa:
alte mn de. ?unun, pe care nu e eu putinta a
Ie Nu pos:bJl de po:vesti frumuseta aealnI
premm, eel ee 11 are deja cel ce II va
ga, vII: la tlmp. este. aur, nu este vre'un juvaer im-
podoblt eu petre totuf;1l eu mult mal de va16re
de eM A orul 1D comparatie de acel premiU este
glod puturos, earil. petrele pretiose sunt. ell tina de
pe drum, raport eu aeeluI premiu. Ded dac1'1
eu 0 de precautiune cl11atoref;1cl eatra ceriu, vei putea
sa cu multa demnitate :;;1 einste, eart\. ingerH
se Sfil de care portI premiul, tu te vel
aprOPJa de cu eel mal mare cura,i'J
"Intru Christos Iisus", gice. Privesce aicl efit1'1 reo
?!n in Christos, sali bine 'qis, prin
Chnstos Il.,US eu_ fae aceasta, Nu e cu de
pareurge 0 ae mare filr1'1 de impulsul seu
nevoe de mult, ajutoriu :;;i de 0 legatur1\. comuna. El
dlspus ea tu s1'1 te aiel' jos, ear1'1 acoJo sus 81'1 fii in-
nu ?a alCI pe pament, un de se 'incununeaza tot
aIel un?e este cununa se da. aeolo, in acel loe
alCI, c1'1 pe cel dintre luptM0rI,
?mtre J?.?hel.l de la Ipodrom, 'imparatul H incununeaz1'1 nu
In . Cl. sus? Tot asemenea acolo' premiul tn il
vel pnml 10 eenuri. '
. "Dec'i suntem aceasta sii gandim,
daca ceva intr'alt chip gl1ncHt1, i aceasta Dum-
va. descope:i VOUtl
u
(Stih. 15). Care? Aceia crt
trebme a Ulta cele dlDtrecut, c1'1 datoria eelul desaversit
este de a nu se erede pe sine nicI-odata desaverqit. Da'ra
de gicl Pavele desaverit suntem ((?
o::e. cugetamnol aceia ce cugetl tu? Dae1'1 nu a1 'primit i
mf)l nu te-al cum de indemni pe'
OMILIA XUI
desrtversitl a gandi aeeasta, tu, care te gi1mlesc1 ca nu
inca desaversit? Aceasta este adeverata (lice e1.
,,9
i
daea c8va intr'alt chip i aeeasta Dllm-
negeu va deseop8ri voue," ad ed\., dadl. incbipuie cineva
ea a facut totul. Privece, cu ca.ta icoDomie Ii spune
Dumne1eu ve pre vOl," ve
va convinge pre VOl Sl nu nllmal ve va lDvata,-dl.CI Pavel
, , d' N
v.a inv1l.tat pre vo'i,-ei ve va indemna Dumne ,eu.
intrebuintat yorba <ve va indemna> ci "ve va deseopen
ea sa se 'par1l. ca lucrul sepetrece in nestiinta .lor, Nu 8UD,t
(lise acestea eu privire la do?me, ci,la . vletel,
i?i pentru ca sa nu se ereada ca au aJuns 1a perfect:ur:e.
Dealtfeliu e cert ca eel ce crede ca are totul, nu are nlllllC.
"Inse la eeia am ajuns, cu acelal indreptaritl sa
aeeial sa gandim({ (Stih. lEi) . Dara ce inseamna
la eeia ee am ajllns?" Adeea, ceia ce am faeut pa.na
ceia ce stapa.Dim, cele cu privire la dragost e, can
i?i pace, aceasta deja e In proprietatea nostre: oAI vegut
cl:l el numesce indreptarili (MVWV= regula, indreptanu) poron
cile date deja ? Dara acel indreptariU (sali canon, saO regula
de urmat) nu prime!?ce nid adaosurJ, nid seader!, de vreme
ce eanonul este care prapade:;;ce
1
"La eeia ce am ajuns, sa VIe
eu aeelal indreptariu, u.' adeca cu
aceiasl regula. urmatorl mle, l ve
uita{l la eel ee umbla, preeum .noe aveF
pre nol" (Stih. 17). Mal sus a (!is: de .caml ,
care ocasie ia Indepartat de la contactul cu acela., eara
l icl adace de pe acel pe carl trebuie a'f !mita. Daca
voesce a De imita pre nol, (lIce, dactl cmeva
't pasi pe aceia!?I cale, apol la nOl sa ia sama; de :;;i eu nu
, nnt 'acolo de fa\a, totut'f vol feliul calat?nel adeca
ourtarea viata mea . Nu numa! cu a
:l, ci !?i eu faptele. curr: 1a sau e
tbso1ut necesar ca tOtl cell-altl crt Imltez8 pe capltema JOcu,
ul sau pe general, ca astfeliu cu toW srt in regnlrt,
I) Pasajul' Sf, Chrisostom ,,0 ''''-YWY a<jlu,l'p
eocy
"'ltB' Y,I1,YWY e[Yry;, este citatie din ,Socrat,
!cesta cuventul canon este l'uat tn msemnare ,Ie le,qe, Mt sens rnet?-f
onc
,
lensu! pasajulu' ,pal'e a, 0 ameninta!'e" ac.e1or!! ,earn
ravin lege., care nu prt>nece mGt adaosul'i t nlCt seaden, caCt la Ul ma
ot ea, r/egea) este care pedepsece pe TradJ,
OMILIA XIII 135
tot asemenea In casul de fata, Dealtmintrelea, este cu
putinta de a se strica ordinea, din causa neregulate
. a jucatorilor, sau a atunc! totul e in desordine,
1) au fost tip adeverat, cl1cl il ni-au
pastrat intacta icona primitiva, adeca in toca
puritatea luI. Intelegetl cat de curata viata au avut iI, daca
aceasta icona primitiva ni sta de ca exemplu si legi
viL Ceia Ce spuneau scripturile, aceia aratau tuturor' prin
f<1pte. Aceasta este inv:Wltura admirabil a, aceasta numa! ar
putea sa atraga pe di scipul. Daca inse el (dascalul) se mtlx
gine:;;ce numal in a vorbi a filosofa, eara cu faptale ar
face cu totul din contra, apo'i atunc! nu este inc1l.
adeverat. A filosofa in cuvinte e un lucru pentru
discipul, inse trebuie ca el sa indemue faptele, 9i cu
conduita sa, CaCl aceasta mal ales face pe dascal respectabil,
pe discipul it pregate,?ce la supunere. Cum? Caud va videa
pe da>lcal ea fisofi saza cu cuvintele, va dice ca poroncesce
imposibilul , cum ca este imposibil, 0 i)robeazti insnsr' el
mal intei u, Cael nu face ceia ce (!ice. Cand InSe va videa ca
vorbele sunt indeplinite prin fapte, atuncI nu va avea ce
dice. Afdrti. de aceasta chiar de ar fi viata dascaluluT cam
;le ingrijita, DOl atuncl luam sama la nor in,?ine, ascultam
pe Prorocul, care (li ce : VOl' fi fiil tel IUl
Dumnegeu" (Isaia54, 13?) "Nu va mal ni
menl pe fratele sM gicend: cun6ce pre Domnul, Cd
me vor de la eel mie pana la cel mare
al lor " CIerem. 31, 34}. Nu al dascal virtuos? Dara al pe
adeveratul dascal, pe singurul care trebuie a1 chema dascal;
invatfl. de la acela, cad a qis: de la mine,
ea sunt bland eu inima" (Math. 11, 29). Nu da atuncI
atentiunea dascalulul, ci uitate la adeveratul dascl:i.l Christos
fil aseult1':ttoriD. leetiunilor luI. 1a de aeolo tip de pUl'tare:
caci. aI in e1 0 ic6na excelenta, dupa densa regu1eazate
pe sIDetL Se gasesc in scripturY mil de ieone de vi ata virtu6sa ;
ded ia .pe care vel voi, dupe daseal intra in vorba i cu
dlSClpulll. De exemplu: unul a stralucit prin saracie, un altul
prill precum, E1ie a stralueit prin saracie, eara
Abraam prin bogatie; ia dec! ca exemupl una dinaceste
vietl, pe care 0 vel erede mal u:;;ora mat indrtmanatica.
. . 1) f al'tea :A-vend noi tip precum \Ii model P'll apostoll
foil cel ce au stralpclt in fapta bune,totul ni va fi lesnicibs. (Veron) .
136
OMILIA XIII
Unul a strrtlucit prin d'ls!ltorie, un altul prin feciorie- Abraam
a strlllucit prin c3s!':ltorie, earrt Elie prin feciorie; ia pe care
de exemplu, pe calea unuia. sail altuia,
crtcI ambele cal duc la ceriil. Unul a str!':lluClt prln post,'
altul prin nepostire - l oan de ex. a strrtlucit prin post,
lob prin nepostire. Afar1L de acestea lob avea femee, feClon
si fete si case de care ingrija, Ara bogat forte, pe ca.nd
fl.ind clneva chiar in tronulimpruMesc, e posibil de a exercita
virtutea de si palatul imp1:1rMese se impovorat cu
mar mUlte araceri de cM orj-ce alt!':l casrt particularrt. David
a stralucit in tron, eara, porfira impar!':lteasc1'l. diadema
intru nimic nu I-a molesit; lui Moise inse i se pro-
tectiunea intregeI ceia ce este cu mult mal greil,
Aici puterea este cu mult mar mare, urma crt greu-
tatea era mal mare. AI vMut cum uma au progresat III fapte
bune fiind earrt aWI'fiind srtraci ? AI veQ.ut pe nnia
progresand in casMorie, pe alW in feciorie?,
si contrariul, adecrt privesce pe acel m casatone
fn feciorie, in boga\ie in sar!':leie. In ?e pild!':l
6min! s-au perdut, precum altn, .nu dm
causa c!':lsatoriel, cat din causa vointei lor. Pnvesce m fe-
ciorie, pe acele cinc! fete nebnne, l.n bogat!e pe
care trecea cu viderea pre i,Lazar, m s!':lr1:1c18 mca ast!':lgl
se perd mil de ominL In ti"onurile ca in de:
magogie ve pot arMa multI perd?tl. a VIdea, u
apm
de cel ma.ntuit'i in ra.ndul Iatrt pe" su-
tasul (Fapt. Cap. 10). a videa mantUltl dm a?el ce
era.il sub protectiunea altora? pe eunuchul Impa-
ratese'i Ethiopenilor. Astfeliil ded, dacrt no'i 'lntrebuint1:1m
averea In scopur'f bune de. OJ'l-ce feliu, nu ne va perde de
loc eartL la din contra. cu nimic nu ni crtc1 bo-
ImpartWe, saracie, c!':lsMorie, ne
PI)t duce la perdare prill vointa nostre. Pe cel ce P:lvlghIaza
si este sobru n"imic nu-l pote vat!ima. Spuneml te rog:
eu ce a robia? Cu nimic. Inchipni-tl bunt\. or1:1 pe
Iosif devenit rob si totusl salva.lld virtutea; 'lnchipuit
l
pe
Daniil pe cel treI cocOl;1 devenit1 c.u tote
strl'.lucind Cli mult mal virtos ca Pre!utmdenI vlrtutea
stralucesce si este nelnvinsrt, i nimic nu 0 p6te impedeca.
Si ce spun eli de sar!':lcie f?i de selt\.vie? Nicl ranele
cele invechite nid bOla cea mai grea 0
Astfeliil era Lazt\.r, ast.feliil era lob, astfelm era TlmotheIu,
eel Mntuit de dese bOle. Al veQut crt nimic nu pote impedeca
np. dneva de la virtute? nic! St\.racia, nicI puterea,
OMILIA XIII 137
dorul,de a st!':lpani, nicl bOla, .nid injoRirea, nid dispretul,
pe acestea l!':lRandu-le JOs pe pament, virtutea se
f1?IC1:1 la eenu. sufletlll srt fie curajos, nimic nll
pote fi care srt lmpedece pe omul virtuoso Cand lucr!':ltoriul
:ste st\.nrttos vOinic,. nimic din cele exteriore nu-l pote
lmpedeca. Cand este cu experientll.. si staruitoriil
cunosce seil in perfectiune, apol' chiar de a;
fi bolnav, el poseda chiar de ar fi s!':lrac, chiar
de. are uneltele seu in manl sali nu le are,
chlar de lncreaza, sali nu lucreaza cu nimic nu este mal
pre jos, cacl eu den.3ul. Tot asa
cu omul l?i devotat luI DumneQ.eil; chiar de I-a)
face el .ltl aratll (virtutea), ehiar de l-al
aduce la s!':lrrtcla cea mal neagr1:1, de ar. fi bolnav sail s!':lna-
tos, chiar de ar fi in slavt\. sail in necinste el acelasi este
adeca staruitoriU in virtute. Ure nu prin t6te mOdurile
crall apostoli'i? Ore nu "prin slava necinste prin
grai:e de reu i (II Corinth. 6, 8)? vra
sa Q.ICrt a fi luptrttonil, adeca a fi indll.mrtnatic spre tote.
natura Daca vel Q.ice: ell nu pot
fiu mal ma:e peste. altl1, ci sunt frtcut spre a
smgul'> , ba"tJocont ea pote st\. fie a tuturor,
pretutmdem sll. strrtluClasca, aJunge ca numa] sa fi e deja
pote fomete? Este Ea in ambele
ImpreJuran arat1:1 puterea eI, dupre cum dice si Pavel'
i a ave a de prisosit, i a fi lipsit" (Filipp. 4'
?evoe ca el sit lucreze? Ei bine, el nu sa ruinat;
CI. dOl am. a lucrat. Trebuia ca el sa sufere d8 fome? Ei
bme, el n-a ezitat a face, nicl nu sa topit din aceast!':l.
uTrebu.Ja a mun? Ei bine, el nu se umilia, ci prin
tote prndenta lu'i curajul cel mare ce'l avea.
Pe densul sit-! lmltam pnn urmare, nu ni va parea reu.
In ce ar ore srt 'intristeze pe un astfeliil de
om? NIIDIC. Pe cat tlmp nu va fi Dimenr ' In stare ca Sa'm!
acest bun dumneQeesc, eil voiU fi cel mal fericit
dmtre ominil, nu acolo, ci aicl. Fie apol ca
omul sa. alba. femee, eopiJ, banI, slava
j e1 mtre tote acestea e1 tot virtuos va remanea,
dm contra la de la densul t6te cele arrttate mal sus,
el tot va "El nu se 'incovoiaza Die! sub pov6ra
mCI nu se iDgamtrt ca.nd se ino-
ta.nd m .prospentate,. ci intocma'i ca peatra, care, fie c!':l
lovltrt de valunle mrtrel, fie crt marea este Jinistitrt
caCI ea tot neplls!':ltore stti, !?i nu sufere riic'i ca a fost' gll,il:
71538 12
138 OMILIA XIII
rita de valurile mare!, I?i nie! ea a patimit alt eeva, - tot
al?i;t I?i sufletul sta drept, pe timp de furtuna, ea
I?i pe timp bun. preeum eopiiJ earil se gasese pe combie
se sparie de valurile mare'i, pe cfl.nd capitanul corabieI I?e-
<;lend drept ride I?i face haz de spaima aceia a lor, tot al?a
9isufletul tilosnf; eael pe cand uuia sunt infricosaV, earl:';.
rid I?i fac haz in prefacerea ce 0 iau diversile lucmr!
in lume, el sta drept nemil?cat, sprijinit pe evlavie, ca
pe carma unei cor1i.bil. CacI, spune'mr: ce p6te 6re tulbunt
un suflet cucernie? M6rtea? Dara aceasta este ineepntul
unel cu mult ma'i bune. P6te saracia? Dara aeeasta
conlucreaza inca cu densul la fapta buna. P6te b6la? Dara
niel cll 0 considera ca existand, nu DUma! bOla, ci I?i chiar
repausu!, sau scl1rba, C1'.cI pe t6te prelntimpinl1ndule le
inlatureaza. P6te cli necinstea? Dara in el este crucificata
lumea intreaga. P6te ca perderea copiilor? Dad\. el nu se
sparie, cand mai ales este dogma invierel ceI ob-
stetI. dara ce af putea f:;8. clatine un astfeliu de suflet ?
Nimic din t6te aces tea. P6te ca il ingamfa? De
loc; cad el I?cie ca averile sunt nimic inaintea sa. P6t.e ca
iI ingamfd slava'r Dara el a in I?i >;lcie, ca: n TOLa
slava omulul ca fiorea erbel" (fsaia 40,6). P6te ca des-
fatarea? Dar1i el a aw1it deja pe Pavel, care "Ceia ce
petreee intru desfatare, de vie este morta" (I Timoth.
5, 6). dara <.:and un astfeliu de suflet niel ca se in-
gamfa, I?i nicr cll se imputineaza, apol ce ar putea sa fie
egal cu 0 al?a sanatate? Dara nu tot estp i cu cele-
lalte suflete, care se invertesc se sehlmh1i. mal repede
de" cat I?i_ de cat care schimba dese
on colorea plelel. De acem este ndlcola purtarea lor, ciwI
aeum 11 rlQend, acum pJangend, aeum il ve<;ll ingrijindu
::;e, imediat distrat, peste m&sura f?i fara nic'i 0 pasare.
De aceia I?i <;lice Pavel: nNu ve .asemenatf chipulnj vea-
culul acestuia" (Romani 12, 2), CaCl nOl petrecr.m in ce-
riul'l, unde nu este schimbare, Ni-a fagaduit premiI nestri-
chci6se, eara nu stricaciose f?i schimMtore. Uecl 0 astfellu
de sa aratam noI, caci de aic'i yom bunu-
nle fagadmte. Pentru ce ne aruncam inl?i-ne in primejdiJ,
f?i 'in furtun'i, in tulburarl I?i in Sa fim linistit'i. Inse
linil?tea no) nu 0 avem niel de labogatie, nic'i de 1a saracie
ni.cl de la slava, nic! de la necinste, nic'i de Ill, bOla niel
la sanatate, ci numa! de la sufle,tul nostru. Cand' el este
vbinic si bine initiat si oregatit ill stiinta virtutei. t6te H
OMIf.IA XlV 139
VOl' fi ul?6re. De aic'i chiar el va videa deja repausul d6 acolo,
t;\i limanul eel favorabil, I?i ducenduse acolo se va invrednici
de, mil de Carora fie ca sa, ne invrednicim nor eu
toW, prin charul filantropia Domnulul nostru Iisus Chris-
tos, caruia impreuna cu TaUU I?i cn Duchul Sfint, se cade
slava, stapanirea cinste", aeum I?i pururea i in veci!
vecilor. Amiri. '
OMILIA XIV
"Pentru'ca multi umbla, de care de mulkorl
am gis vone, eara aeum plangEmd gic, ca sunt
vrajmasl crucil luI Christos. Al carora ::3farsitul Ii
este pergarea, al carora Dumnegeu estp
slava intru lor, cari cele pamentetI cu-
geta.Ca petreeerea n6stre in ceriurl este, de unde
pre Mantuitorul pre Domnul nostru Iisus
Christo:!' Care va sehimba chipul trupului smerenieI
nostre, ca sa se faca, in chipul trupulul slavel sale,
dupre lucrarea puterel ce are el, de a supune
tote" (Cap. 3, 18-21).
Nimie nn este ata.t de nepotrivit I?i strain crel?tinulul,
Cit aceia de a ca,uta peste tot locul numa! linil?te I?i odihna.
Nimic nu este ata.t de strain de fagaduinta data noue I?i
de coneentrarea nostre (ca soldat'i al lUI Christos), ell, aceia
de a ne lipide viata presenta. Stapanul tell a fost rastig-
nit, I?i tu inca te desmerQI? Stapanul teu a fost pironit pe
cruce, I?i tu inca nmbJi dupa I?i odihna? Dara cum
pot fi acestea demne de un soldat. brav? De aceia I?i Pavel
<;lice: n Pentru ca umbla, de care de multe-orl
am gis v6ue, eara acum plangend gie, ca sunt
crucil lUI Christos. Ci Fiindca erau unia carB
se pretaceau. a fi crel?tin'i, eara in realitate cautau numa!
repaosul in desmerdarl, ceia ce este contra cruci],
de aeeia aoostolul spunea ouvintele de mal SU8. Crucea
140 OMILIA XIV
Domnulul este obiectul de capitenie a unu! suflet ce se chi-
nuefilce, ce sufere care nu caut1:L peste tot locul numai
linifiltea fili comoditatea, pe cand aceia se porta cu totul din
contra . Prin urmare chiar de ar spune c1l. sunt al
lUI Christos, in realitate sunt . dusmanl al cruciI lul ChriRtos
c!)'cI dac1l. iubiau cu adeverat crucea, soar fi silit ca 8!).
viata celu! r!).stignit. Nu a fost. tras in tapa stapanul teu
pentru tine I)? Tu imiteaza in alt mod pe stllpanul dac1l.
nu potl a-I intocmaI; pe sine insu't!,
dac1l. nu te r!).stlgnesce altu!. pe sine-tT, nu
inse s1l. te uci<;ll singur, sll nu fie una ea aceasta, cltci e
lucru cu totul neevsevios, inse dupre cum gicea Pavel:
"Prin care (cruce) mie lumea s-a rastignit, i eu 111-
(Galat. 6, 14). Daca. iubesci pe st1i.p!lnul teil, primefilce
mortea luI. AM cat de mare este puterea cruci'i, cate fapte
mari a ea, cate s1l.verl;!efilce fili acum, cat1l. sigu-
ranta aduce vietel. Prin cruce se saverfilesc t6te j botezul
prln cruce se cltc1 enecesar a primi pecetea
charulul; chirotonia prin cruce se sltversasce. Chiar in
stradt'l de sun tern, chiar in casa, sail orl > unde, crucea
este un bun mare, 0 armlt mantuit6re, pav1tza neinvills1t,
resboinic al diabolului. Pe acesta deel dUl;!manindu'l porti
crucea, nu numar fiind pecetluit de forma, ci patimind chiar
cele ale crncii luI Christos. Chiar Christos obic'illuia de a
numi patimilA cruce, precum de ex. cand gice: "De nU'I
va Iua cineva crucea sa i sa-ml urmez8 mie" (Math.
16, 24), adec1l., dac1l. nu este cineva pregatit pentru m6rte.
Aceia lnse fiind fricofill, iubitori de viata fili iubjtorI ai
trupulul, sunt dUl;!mani aI crucii, in definitiv od-cine este
prietin al dezmerd!).rilor al nesigurantel' de aicI, este in
timp al cruciI lui Christos, in care Pavel S8
laud!)" cu care se identific1l., cu care se incearc1l. de a se
contopi in totul, precum de ex. cand Qice: "Eu m-;:1m ras
tignit lume'l, i lumea mie". '
"Eara acum i plangend qic." De ce inse? Pentru
c!). reul s-a intins, pentru ca aceia erau vrednicl de lacramr.
Cu adeverat ca erail vrednicI de lacr1l.mi, ct'lc'i in timp ce
I) Nota. Originalul este precum urmeaza: Oih
aoo b aOltOt"1!<;; Verbul ay<xal<oAolt['ofW,t nu are alta semnifieatie, afar;
de a me intepa, a fi tras in tapa, aiel insli se p6te lua In sens de ras
tignire. Ideia este prin urmare: Nu a fost c!'ucificat pentfu tine stapa
nul teu? Trail.
01lliLIA XIV 141
imbrll.calUintea de dinafar1l. adeclt tru-
pUl, despre viata vii tore iI nu fac nicI 0 vorb1l. nid crt
se gandesc Ia respundere. latll. c:l te iata clt te
imbet'i abU\(H, <;lece ani, safi doueqed, sali trei-.
4ecl, sail cinci-<;led 0 suUi-ceia ce este peste putint1l.;
dara de sa starn aicL Care e Care e
gul? Nki unul. 0 astfeliil de viata ore nu e vrednica de
plans? Dumnegeu ne-a pus.in locnl aCf'sta de lupttl, cll. nol
luptl1ndu-ne ne incunun!).m, earl!. nol plec!).m de aicI nefa-
cend fili nelucrand nimic bun. Plange prin urmare Pavel
tocmai acelea pe care crucii Ie au ca de laud!)" fili
de care se bucura. Aceasta inseamn1l. a fi cinevll. cu compa-
timire, aceasta este de a ingriji de tot! 6minil. "AI caror
Dumneqeu, q.ice, este pantecele" Tocma'i de aceasta
Dumnegeul lor este pantecele, aceasta este ceia ce <;lice:
"Sa mancam i sa bem" (I Corinth. 15, 32). AI
cata are in sine dezmerdarea? Dumnegeul unora
este banul, Dumnegeul Hltora este pllntecele. 6re nu sunt
::;i idololatri, ba inca fili mal reI de cat aceia?
sltt va intrll lor. CI UnH <;lic ca aicl apostolul face
alusiune la t il ierea imprejur, inse eli DU 0 gic aceasta, ci sen-
sui este: acele fapte pe care trebuiau sa Ie ascunda,
denil 1e au ca faJa, i se mandresc cu ele.
Uricios lucru este a face cineva fapte murdare, inse
a se de cele facute, reul este pe jumatate j pe cand
dac1l. se Jauda cineva cu ele, apol atnnci este culmea neSJn1-
tire!. Ore aceste cuvinte sunt spuse DumaI pentru aceia,
earlt cel dintre n01 au sc!).pat de osandl1, fili nimenj nu este
vinovat de acest pecat? Wmenl nu are pantecele ca pe
nimeni nu are slav a intru sa? Dore?c,
inca mult, ca printre nOI sa nu fie nid unul de acel;!tm,
si !licI s1:L se gasasc1l. cineva vinovat de cele vorbite; inse
mi-! tearn1i ca nu cumva apostolul sa fi spus cuvintele
acestea mal mult pentru noi, de cat pentru cel de pe atunci,
c1l.cl, cand cineva consu'ma t6ta viata in beti! l;!i
cerl, fili cu saracH prea putin eara partea cea
mal mMe 0 cheltuel;!ce eu pantecele, ore nu soar putea Q.ice
pentru densul aceste cuvinte?
Nicl un cuvent nu p6te fi mai biciuitoriu, l;!i mal ru-
in timp ca vorbele aceste ale apostolulul. "Al
caror Dumneqeu, <;lice, este pantecele i slava ifltru
, lor." cine sunt "Aceia, earn:
142 OMILIAX lV
cugeta cele pamentecI u. Cllldim case, inse unde? Pe pa-
ment. und!:! inse? Pe pament eara$1. Ca-
plHam vre-o stllpanire, vreo autoritatE', unde jnse? Pe pa-
ment. Ne bucuram de sla\711, earal?l pe pament; ne imboga-
tim tot pe prtment. Ei binE', acel?tia sunt carii au pantecele
ca Dumnegeu. Cel ce nu cugeta nimic duchovnicesc, ci to-
tul agonisesc pentru aici, numa) In aces tea
cu drept cuvent ell all pantecele ca Dumne<;leu I?i giG:
"Sa mancarn i sa bern, cacI (cal maine yom rnuri."
Pentru trup te I?i te sCarbel?cl cand este bolna v,
cu t6te ca (Oste trecMoriii, I?i Cli t6te cll acp.asta nu ar putea
sa te vatame atM de mult, - eara sufletul 11 tragi la prt-
ment, I?i nu fad pentru aceasta nid 0 vorba? Ri(H incll, I?i
te dezmerQl? de ce iertare vel putea sa te bucurl, cand
tu te gasel?cl atat de nesimtitoriu? Trebuie tocmal ca
trupul sa'l fad duchovnicesc, caCl pot'1 aceasta, daca tu voescI.
Ai primit de la Dumne<;leu pantece pentru ca tu stl. te 11ra-
nel?cl, eara nu ca el sa te trilga la pl1ment; ca sa1 stapa-
I?i nic) de cum sa-I 31 de strtpan al tM; ca sa te slu-
jasca la hrana celor-lalte organe ale trupulu'l, nid de tat
ca tu slU lu'l, sau stl. tred peste hotarele naturel
sale. Nu ata.tea rele mare a, cand iesll din 110-
tarele eI, pe cate p6te pri rinui sufietulUI nostru, chiar
trupuluI, un pantece ne'nfranat. Aceia se revarsa peste tot
pamentul, eara aceasta peste tot COlpU!. Pune lose hotar
pAnteceluI, precum Dumne<;leu a pus nl1sipul hotar mareI.
Chiar de s ar infuria el, chiar de sar tulbura, tu infranea-
za-l eli puterea ce 0 al 'in tine. Privesce cat de mult te-a
cinstit Dumne<;leu, numaI ca tu sal imitezl pe el; tu Inse
nu ci cum pantecele se revarsa corupe
IntreClga ta natufil, I?i nll indrl'lznel?cI ca srt-l stapanel?cI
sa-l "AI carom Durnnegeu, <;lice, este pan-
tecele." Am ve(lut cum Pavel a servit lUi Dumne(leu, am
ve(l.ut cum I?i gurman(lil servesc pantecelul. Apo} pe uoia
ca 6re nu iI mil de nenorocirJ:? Ore nu 0a
cum ar porooci pantectle, il se tern de a fi neascultl'ltorI?
Ore nu il servesc chiar cu cele imposibile? Ore nu sunt
mal pre jos de cAt sclavil? "Eara petrecerea n6s-
trt'l in eeriurI este." Asa dara. sll nu cliutam aid recrea-
tiunea odihna, ci sl1 cautllm de a fi acolo strlllucitI, unde
yom !?i petrece. "De unde, <;lice, i pre Mantuitoriul a-
teptarn, pe Dornnul Iisus Christos, care va sehimba
OMILIA XIV
14-3
trupul smeremel nostre, ea sa se faea in ehipul tru-
pulul slave} sale." Putin cate putin ne-a ridicat unue
trebuia. Din ceriurl, dice, este Mantuitoriul nostru ' , cll
ni se arata sfintenia vietel n6stre dl? la persona Mantuito-
riulul cum si de la locul venirel lUI a petrecereI n6stre.
, Care' va sehirnba trupul srnereniel nostre" <;lice.
lVlulte" pa.timel?ce acum trupul se biciuit
si sufere mil de necazurI, inS8!?l trupul 1m Chnsto,; a su-
ferit atatea durerI. La aceasta I?i face e1 a1usiune, cand (lice:
Va sehimba trupul smereniel nostre, ca sa se faca.
" in chipul trupuluJ slavel sale." Ded, este acela!?l lucru
cu a se imbraca 'intru nestricaciune. "Va schimba tru-
pul chipul va Ii altul, sau ell.
a numit al?a prefacerea corpului. A (lis trupul srneremel
nostre, pentru ca este smerit in present, cl1 sU'p
us
stridiciuneI si durereI, crt se pare a fi de I?l ca
cu numic este mal presus de a1td corpurI. "Ca sil se
faea <;lice in chipul trupulul slave} sale." Vai! Trupul
nost;n se'va facA intocmal, adeca egal eu trupul celul ce
sade deadreapta Tatrtlul, a1 celu! inchinat de ingerT, a1 celu!
Ioaintea c1).ruia sunt de fata puterile eele Va fi.
egal cn trupul aceluia, care !?ade mal de
nirile puterile! dara, d.acrt lumea 1l1treaga
I?i ar plange pe eel ce cad dw aceast1l. speranta, ore lar
piange cu drept.ate, pentru Cll, avend de a ill d.e-
veni trupurile egale Cil trnpul IUl Christos, Ullla ca aC8!?tla
se due impreunll, cu diaboliI? "Nu'ml pasl1 de gheena; orl
cate 31 spune; daca eu sunt ca(lut dm aceastrt slava, eu
consider gheena COl 0 nimic in raport cn cl1derea a.ceasta.
Ce spuI, Pavele? Va deveni egal trup,:l acelma ?
n'ispunde. APOl, ca nu cumVa sa te I?l nu creQI,
pune de !?i un rationament puternic:
dice a puterel ce are el . de a ::>upune 1m l t6te.
putere, (lice, de a t6te, .prin urmare
stricllciunea si m6rtea . Decl dac1l. are aCAasta putere, apol
<> p6te face aceasta, adeca ca trupul nostru sa vdevina egal
cu al sen. Care putere mal mare? spune-ml: a supune
demonf, Inger}, archanghelf, Che:uvi.ml sall l-I.
face trupul nestricacios nemuntonu? Negcel?lt .c1).
de pe urma e cu mult mal mare. de cat v cea dmtel. EI a
aratat inca si mal marl fapte ale puterel sale, ca tu sa
t'r"n, ",i Asa c1). chiar de videtI pe unia ca aceh
144 OMILTA XIV
bueurAndu-se, ehiar de-I videtl in slava, vol stat! dreptl,
el1cI eu nimie nu vlWlmatI de de nimie nu
avetl a ve teme, _. pentru ea sunt de ajuns asemenea spe-
rante de a ehiar pe eel mar trandav somno-
ros.:>
.. "In cat, fratH mel ce'l iubitl bucuria
cumma mea, statl intru Domnul, iubitilorli
(Cap. 4, 1). "Aa," adeca drept, necu1eat'l. Acum pri
cum dup!i.. sfatuirl Ii aduce !;li laude. "Bucuria, gice.
cununa mea. Ii Nu numaI bUGuria, ci slava, nu
numal slava simpla, ci cununa, eu care slav!i.. nimie nu
este egal, eand sunt cununa luI Pavel. "Aa statl
Intru Domnul, iubitilor," adecll. intru nMejdea luI Dum-
negeu. "Pre Evodia rog, i pre Sintichi rog, ca aceial
sa gandiasca intru Domnul. Inca te rog i pre tine
sotule iubite, ajuta-li lor" (Stih. 2, 3). Unia gic ca el nu-
f?i rog!i., aiel' pe femeed. sa, inse nu este al?a, ci nu-
pre 0 femee ore-care, pre b!i..rbatul unia dintre ele_
lor, <;lice, care impreuna CLl mine s-au ne-
voit intru i cu Climent, i CLl cel-l-a1t1
impreunil lucratorj a'l me'l, ale carornume sunt
in cartea vieteL Ii Al ve(lut de cate virtutl ale lor mar-
el aid? Ceia ce Christos a spus apostolilor seI:
"Nu ve bucurat'l Cac] duchurile se pleaca voue, ci ve
bucuratl mal virtos ca numele v6stre s'au scris in
ceriurl Ii (Luc. 10, 20), apostolul de
aceste femer "ale ciiror nume sunt scrise in
vietel." Mie mi se pare c1\ aceste femel erau c!i..pitenil in
biserica Filippenilor, ear!i.. apostolul Ie pune sub proteetia
unul barbat miraculos, pe care n numeiiice sot, sub pro-
caruia obic'inuia pote apostolul de a pune pe alW, ca
conlucr!i..toriu, ca Impreuna ca frate, - ceia
ee 'face In epistola clitr!i.. Romani, cAnd (lice: "Ve in-
credintez v6ue pre Fivi sora v6stre, care este dia-
coneasa (slujit6re) a biserice'l din Chenhree" (Rom. 16, 1).
"Sotule" (lice. AicI sau c!i.. e vorba de vr'un frate al lor,
sau Mrbatul vr'unia din ele, ca cum pare ca ar (lice:
acum frate iubit, acum sot adeverat i?i iubit, cacl al
devenit membru. , "Care impreun[ cu mine s-au nevoir.
OMILIA XIV 145
intru evanghelie." Proteetiunealo!" dec!, venia nu din causa
prieteniel, ci din causa succeselor lor. "Impreuna cu mine
sau nevoit". Darrt ce spul Pavele? S-au nevoit impreuna
cu tine femel? Da, Q.ice el, nu cu parLe au eon-
tribuit ele, ciici de au fost multI conlucratorI cu mine,
in multe au eonlncrat ele. Bisericile se compunea u
pe atuncI nu in mic, gicend, pentrn ca ceI incercatl,
fie Mrbatr, fie femel, sa se pota bucura de atata cinste din
partea trebuia ca sa fi facut multe
Multe proveniau de aiel: IoteiU ca cel-l-altI
erau catr!i., zel, ill doilea c!i., mult
prin cinstea cupatata, al'treilea crt acestea il tacea pe
denf?il chiar mal cu bunl1 mal De aceia
pretutiudenI vegl pe Pavel ingrijindu-se de aceasta, in
timp puneodu-se tot-deauna in randul lor. Acesta
o face in epistola c1l.tra Corinthenl, unde spune: "C;t
este incepatunl Achae'l" (I Corinth. 16, 15). Unia cred
ca cuvent-ul "Sotule" ar fi nume propriu, inse ce? Fie
aceasta, fie altceva, nu trebuie a scarm!i..na, cuvintele
ci, ca apostolul de a se bucura
aceste femel de multa
1) Tote ni sunt in ceriurl, ()ice, f?i Mantuitoriu, f?i
petrecere, in fine orl-ce ar (lice cineva. "De nnde, (lice,
pre Mantuitoriul Dara aceasta este tot
din filantropia luI. EI va veni eara$l la nOI, nu ca ne va
trage pe nol acol0, dupa care luandu-ne cu densul va pleca.
Dara faptul acesta este dovada de 0 mare cinste. Dac!i.,
el a venit pe cand nOI eram apo'i cu atat mal
mult va veni fiind prietenl a'i sel. nu permite aceasta
nid ingerilor, nic! servilor, ci el va veni, chemandu-ne
la imp!i..ratieI sale. atunc! eel ce-1 cinstesc pre
den sui vor fi de el, se vor ridicain norI. ,,9i nOl
ne yom rilpi in norl, i pururea eu Domnul
yom ft. Ii dar!i.. cine se va afla sluga" credinciosli f?i
Cine se vor invrednici de at.Mea bine-facer!? Ca.t
-de vor fi eel din aeea cinste? dac!i..
atune! vom plange intr'una, are ('e vom folosi? De a1 spune
de mil de gheenl, totuf?I nai putea spune nimic egal cu
durerea aceia, pe care 0 vasuferi atuncI Bofietul, intregul
') PaItea mom/ii. Despre tilantropia lui Dumneljeii, 1?i cum ell
'Ciiderea din imparatia ceriurilor este insuportabila, ceia ce daca nu 0
. yom not suntem de vina, ca trebuie a ne mahni sail aiel,
sali acolo. (Veron.)
146 OMILIA XIV
univers zguduindu-se, trtl.mbitile ingeriI trecend
inaintea tuturor celor dint,eT cet.e, apol inaintea celor de
a doua, celor de a treia, in fine inaintea miilor de cete,
pe pament, apol trecend mUlte,
ba chiar nenumerate sunt aceste cete-apoI SerafimiI, eara
el venind intru slava acea negrllita; in fine trecend tote
acele cete, spre a adGce pre ce'j vrednic'i inaintea celuI ce
pe tronul slave!; VOl' trece apoi eel de pre la.nga
Pa vel, totI cari'j au fost cinstitI de densul, tot]
aee:;;tia, incununat't, laudati, einstitI de imparatul ceriuri-
lor impreuna cu tota ostea eereasca. Daca atund unia se
cim;tesc, eara se necinstese, apoi ce pote fi mal grozav?
Pote Gheena? Este insuportabiJa gheena inca forte in-
suportabiJa, inse eu mult mal insnportabil1l. este dlderea din
imparatia ceriurilor. Atl priceput importanta faptuluI? Daca.
un imprlrat ore-care, sau fiu de impllrat pornind la rashoill,
ar fi avut multe bhuintI in lupte Iili admirat de ar intra in
fruntea intrege'i armate, Impreuna cu trofeile, cu acele regimente
nenumerate de purtatorl do aspide aurite, en garda lul
imperiala intreaga, intreaga cetate ar fi incununata in haine
de serbatore, tctY stllpa.nitorii lumeY cu densul, apol ar veni
in urma luI prisonier'i legatl, de toUt virsta din tote na-
tiunile biruite, apol ar urma gil vernatoril provinciilor, sa-
trapiY, in fine totI st1'lpanitoril, In tota slava stra-
lucirea aceia gasindu-se ar primi pe cat'i ar intulni pe
cale iar saruta, li-ar intinde ma.na, ar con versa cu
f?i li-ar in spira curaj, ca unor prieten'i, l?i ar lloronci ca Ullla.
de pe calea aceia pe unde trece, se fie ridicatl in
lmparlltia sa, eara alti'f parllsit'f,-apol ore de pote
nu sunt pedepsitl, de cat1'l compatimire inse nu sunt vrednic'i?
Deer, daca printre n01 ominii eSLe atat de am'lr lucru de
a cadea cineva din slava, cu cat mal mult inca la Dumlle(l eu,
ca.nd puteriie cele de sus vor fi de inaintea imparatu-
lUl, cflnd demoniI vor fi legatI vor c1\uta in jos, cand chiar
diabolul va fi adus legat, eu tot1'l puterea protivnic1'l, cand
in fine eJ'va veni pe nor'( incl1njurat de' puterile ceriurilor..
c1'l sufietul meu fiind cuprins de durere la aceasta
povestire, nicl nu pot. a termina cuventul! Sl pricepem
decl, de cata slava yom fi JipsitI, fiind cu putinta de a nu
ne li psi de ea. Ceia ce e groza v, este ca de 1101 sun tern
stapanl de a nu p1l.timi acestea, Ie patimim prin propria
nostre vointa. Cand pe unia'i dnce la plirintele
seu cel ceresc, eara pe H ingeril iI trag
en deasila in jos, plangend it cantand .eu privirea la forul
OMILIA XIV 147
gheeniI, fiind pilduitl inaintea intrege'ilnml,-apoi cata durere
credetI ca vor a yea ?
Ded, sa ne grabim iubitilor, pa.na ce mal: avem ti:np, sa
avern mare grija pentru mantnirea nostre. Cate nu vom. avea
d: spus nOi, ca bogatul din evanghelie! Daca ne-ar ierta
Cllleva acnm, ore am Iasa noI ceva din ave rile nostre ? Dar1'l
nimeni nn lasa. ceia ce spunem, este cert nu numai din
aceasta, ci din aIt.ele multe. ea sa sciI, apoi au aJuns
in alila spaima, cti c,liceRu: daca neam re'nt6rce Ia cele
dinteI, nu am mal cadea in pecate' ? Multe de acestea vom
(lice atuncI, inse yom aUc,li aceia ce a au(lit ' bogatul din
evangheIie, ca prapastie mare este, ca am primit cele
bune aiel. Sa suspinam deci cu amar ve rog si mai ales , , .
nu sa suspinam, ci s1'l facem fapte bune. Sa jelim
acum sa umblam dupa mflntuire, ca s1'l nn jelim atuncI
in zMar, sa nu plangem din causa reutateL Acesta este
plansul virtuteI, ear a acela este pla.nsul uner pocaintl zMar-
nice. Sa ne intristam acum, ca nn cumva sa ne in"tristam
atunci. Nu este egala intristarea de aicl cu cea de acolo.
Aicl te intristezI pentru un timp 8Curt, f?i inca de multe
orl nicI nu simtl intristalea, f?ciind ca intristarea Wi este
spre binele teu, pf' ca.nd acolo intnstarea este forte dure-
rosa, de orI-ce fara vr'un mijIoc de sca-
pare, Sl pentru tot-deauna. Fie ca nOl tot! sa ne invredni-
?im de .repaos. f?il ne rug1'lm inse, de a ne
lDvredmCI oe acel repcloR. Sii ne incercam, ve rog, cael da.::a
ne intereSllm de aceasta ne rugam, yom Daca
ne rugam iudelung, Dumnedeu ni acordr.l. Dara daca nici
nu-I rugam, nicI nu Incram' ceva in acest scop. apoI Cl]lll
vom Dormind? De loe. Cel ce ulearga se confor-
meaza mortil Ma.ntuitorinluI, aceia dupa (ricerea lUi Pavel,
vor putea a se bucura de bun urI, niel cte cat cel ce dOl m.
"Oa d6ri\ cumva ajunge", dice el si daca el dice
........ . . )'
apol nOI ce vom Q,lce? Dormind, noI nu putem saversi
nicl macar lucrurI lume$ci, dar1'l de cum duchovnicest't.. Dor-
mind, nO,1 nn putem capata nimiG nicI chiar de la prietinI,
cum lDCi1 de la Dormind, niel pll,rintil nu ne
darii. de. cum Dumne(teu. Sa ne obosim ca
apm sa ne odlhlllm pentru tot-deauna. Trebuie a ne tntrista
aicl, CaCl de nu ne Int.rist1'lm aicl', ne yom intrista acolo.
De aceia sa preferam de ane intrista aicl si acolo sa ne
odihtlim, sa ne bucuram de bunatatile nepovestite,
148 OMILIA xv
prin Christos Iisus, r:aruia impreuna cu Tatal cu Duchul
Stint, se cuvine slava, stapll,nirea f?i cinstea, acum puru-
rea in vecil vecilor. Amin.
OM! LIA XV
"Bucurati-ve pururea. intru Domnul, earal
bncuraFve. Blandetile v6stre sa se faca cunos-
cute tuturor 6minilor, Domnul apr6pe este. Nimic
sa nu ve ei intru t6te prin rugaciune cu mul-
tamita cererile vostre sa se arate lUI i
paeea lUI eeia ce t6ta mintea,
va pazi inimile v6stre eugetele v6stre intru Chris-
tos Iisus" (Cap. 4, 4-7).
"Fericitl eel ee plang" i}i "Val, celor ce rid",
(lice Christos. Daril. Pavel ce (lice? Bucurati-ve pururea
intru Domnul u. Val, celor ce rId, Qice Christos, Cil risnl
lume! provoeat de lucrurile fili faptele presente',
Dar::. pe cel ce pJaog i-a faricit, nu pentru perderile sau
pagubele ce Ie au in afacerile lor, c i intelege pA acel ce
sunt umiJitl, pe acel ce 'i}l plang relele lor, 'in fine pe
acel ce calculeaza pecatele lor propril, eara nu pe cele
streine. Decl, bucuria aceasta de care Pavel, nu
este contra plangere! de care spune Mantuitoriul, ci toemal
din asemenea pJangere se ll3.f?ce 0 astfeliil de bucurie. Cel
ce lfili plange pecatele sale, i}i Ie marturisefilce, se bUCUrfl.
Dt'altfeliu este posibil de a pJange cineva pentru propruJe
sale pecate si in acelasI timp a se bucura in Christos. Dec!
fiind-ell. se cele ce patimiali "Ca ni s-a da-
ruit n6ue nu numal a credeintru el, ci a piitimi
pentru el", de aceia (lice: "IntI'll Domnul bucurati-ve."
Aceasta nimic alt nu este, de cat ca trebuie a arata 0 ast-
felili de viat1l. curaM, in cat s1l. se bucure in inima lor. Sail
c1l. este acestinteles: "Cand celA catra Dumnegeu nu ve
sunt impedecate, bucurati-ve., sau c11 particula av este pusa
OMILIA xv 149
in loc de (Jov, adeca, in loc sa se (lica (JOV il-sij) = impreuna
CU, prin conlucrarea, cu ajutoriul lUI Dumne(leu, s-a
(lis: 6V il-Sij), 6V 'X.opt<p = intru Dumne(leu, intru Domnu!.
bucurati-ve
u
Aceasta este treaba celul ce in-
curajaza, ca cum pare ca ar fi (lis: <cal ce se
intru Dumne(leu, tot-deauna se bucurll.; chiar de ar fi ama-
rit, chiar de ar suferi or'i-ce, unul ca acesta PUruffla se bu-
cura. Asculta pe Luca, care (lice: se duceaii bu-
curanduse de la fata soborulul, Cae! pentru numele
lui Iisus s-au invrednicit a se neeinsti
U
(Fapt. 5, 41).
Daca bataea lanturile, care tuturor se par a fi cele mal
greJe de sllportat, nasc bllcuria, apol atunci ce alt ar
plltea ca sa ni aduca n6ue intristare? "Earal bueu-
curative." Bine a facut ca a repetat cuventul. Fiindca
firea lucrurilor aducea intristarea, apol prin aceasta repetare,
el da a inteleg8 ca In totdeauna trebuie a se bucura.
Bla.ndetile v6stre sa se faca tiute tuturor 6minilor."
" I .
Ma'i sus a C!is: "AI car ora este panteee e,
slava intiu lor", ca aceia cugeta ?ele pamen-
test'i' deel acum Ji poroncesce de a nu avea mmlC comun
cu' -pentru ca se de a dispretni pe cel r8'i,-
, ,
inse 'in timp sa se p6rte cu blandetfl, nu numal
dt.ra fratI, ci catra contrad. "Domnnl
aprope este, nimic sa. nu ve grijitl". Dec'l, de ce ve
tulburat(? gice; p6te pentru eM videti trailld In dez-
merdar'i? Sau p6te pentru ca iI ve contrariaza? El
bine, deja judecata lor stll. de fata, si nu de tll,rQiu
vor da sama de faptele lor. VOl suntetl in suparar'i,
densi'i in dezmerdarl? Dara ifil'i vor lua tote
acestea. Dara p6te ca ve ameninta intrigheaz1l. contra
v6stre? De nimic sa nu ve grijitI, cad judecata 101
deja st1l. de fata, cac'i cele contrare vor fi atunel ale lor.
Nimic nu ve grijitL Daca ve veti purta cu bland eta fata
de cel ce ve aduc v6ue nemultamirl, fie de pildt\, saracia,
ba chiar m6rtea, sail orr-ce alte groz1l.veniI de a.ce8t feliu,
sa fcitl c1l. purtarea lor cea pr6sta fata de vol nu va mergE
In cacl resplata lor sta de fata deja.. "Oi
intru t6te prin rugaciune eu multamita cererile vostrE
sa se arate lUI Cand apostolul (lice: "Dom
hul anr6ne este". ilrilt.1'I. nrim'il eil Ri ilt.nne'
150 OMILI A xv
cfi.nd (lice Mfi. ntuitoriul: "f?i iatil eu eu vol sunt in tote
1ile1e pan a la sfflTitul veaculul" (Math. 28, 10); acum
illse iatl'l. 0 alt11 r,are este medieamentul cel
mal bun contra intrist1'lreI contra tuturor
insuportabile din omulul. care este acel medIca-
ment? A se ruga cineva, i?i in tot timpul i?i in t6Ut im-
prejurarea a luI Dumne(leii. Ast-feliii dec! el nu
ca rugaeiunile n6stre sa fie numa! cered, ci \?i mul-
tamirl pentru t6te cate avem i?i primim. Pentru ca cum
va cere cineva cele viit6re, daca nu i?cie a mult11mi pentru
cde ctlpatate mal dinainte ?"Ci intru tote prin rugaciune
i (lice. Astfeliii dec), nOI trebuie a
tru t6te, ehiar pentru eele ee se par c11 sun t jienitore,
pt'ntru ca aceasta este a mu1ta,mi cu adeverat. A
pentru luerurl plaeute ce aI primit, este firesr. lueru din
inse a'I i?i pentrll sCfi.rbele i?i durerile ce
Ie intimpini in calea aeeasta este fapta unu) suflet
recunoscatoriii f6rte devotat lui Dumne(l 8u, Astfeliii de
rugaciunI Dumne(leu, pe cfi.nd pe cele-lalte nu Ie
scie. Ded astfeliu de rugaeiunl trebuie a-'1 adresa nOI, ca
sa fi e cunosr:ute i?i primite de eJ. EI totlll
pentru binele no:stru, chiar dac11 nu ?ei m no1. tocmal
aeeasta e dovada eea mal mare, sunt spre folosul nostru,
cll no! nu
"f?i pace:-\. lu1 earea covirace t ota
TIlintea, va pazi inimile v6stre i cllgetele vostre in-
tru Christos IiSUS. ;1 Ce inseamna aceasta? Pacea lUI
(lice, pe care a .dat'o ominilor, t6t11
mintea. > cine soar fi ai?teptat, fi sperat a fi
Paeea lUl c0vlrl?ai?ce tot11 mlOtea omlDeasCa, i?l
nu numa] judecat.a. A da pre fiul seu pentru dUi?man'f,
pentru cel ce'l uraii pre el, pentru cel ce-l dispretuiaii, pen-
tru toti acel?tia a preda preunicul seu fiu, spre a face pace
eu omenirea, eu adeverat cll, este mal presus de mintea omi-
neasc1i" DecI, aceasta pace, adeea impacarea, adec11 dragostea
lll] Dunme(leii "va pazi inimile v6stre i cugetele vostre" .
Aeeasta este datoria c1asealulul, nu numal a sfatui, ci a se
i?i ruga, a p:in c.a nieI de ispite
nu fi e in totul blrmtl, i?l mel de llli?elltClUne sa fie ab11tutl
din ealea eea dreapta. Ca i?i eum pare-ca ar qice: <cel ce v-a
mfi.ntuit pre vOl astfeliii este, c11 nicl min t ea nu p6te a-I
prieepe; acesta decI sa ve plizasca f?i sa ve apere, ca s11 nu
patimitI nimlc. Saii spune, sau ca pacea aceia de
OMILIA xv 151
care qice Christos: "Pace las voul'l, paeea mea dau
voul'l" (Ipan 14, 27), aeeasta sa ve pazFlsca pre vol. Cu
adeverat ci\. paeea aeeasta coviri?ai?ce t6ta mintea omineasea.
lnse cum? Ca.nd el ni (lice de a fi in pace cu dUi?manil', Cil
cel ce ne nedrept11tese, catril cel ce ne resboiese i?i se porta
cu ura catrrt nOl, apol cum nu este aceasta mal presus de
min tea omineasc:l? Dara. mal ales nOl s11 videm ideia de
mal 'nainte. Daca pacfa t6ta mintea, apol: cu atfi.t
mal mult insui?1 Dumne(leii carele d11 pdcea, este care co-
viri?ai?ce t6ta. mintea, nil numal mintea n6stre, ci i?i a io-
gerilor i?i a puterilor eelor de sus. Darll, ee este "intru
Christos Iisus? " Adeca intru e1 s11 ne p11zasea, in el sa
remfi.nelll, i?i srt nu eadem din credinta..
"De aceial) mel, cate sunt adevarate, cate
sunt einstite, cate sunt drepte." Dara 6re-ce insemna
cuventul "de aceia"? Este gis in loc de totul ni ga
spus. Cuvent ul aeesta este ai?a (Iieend expresiunea omulul
ce sa grabei?ce, 9i c'tre nu are nimie comun cu presentul,
ci se uita numal in viitoriii. "Dupi1 aeeia frakil mel, eate
s llnt adevl'lrate, cate sunt cinstite, cate s unt drepte,
cate sunt curate, eate sunt iubite, cate sunt de buna
lauda, orl ce fapta buna, i orl-ce lauda:aceasta sa
gandikJ, care v-at1 i invl1tat, i ap luat, i
i atl ve1ut Intru mine." Dar11 ce inseamna 6re "cate
s unt iubite"? Adee11 cate sunt iubite credineioflilor, in ace-
lafl l timp 1n:;e i?i lUI Dumnegeii. "Cate sunt, giee, adevl'l-
rate" ceia ce nu e nimie alt, de cM virtutea, care singura
este adeverata, pe cand mineiuna este reutat ea. Tot mill-
ciuna este i?i c1eliciul ca slava, ce se incuibeaza cMe-odata
in inima omulul virtuos, f?i eu un cuvent minciuna este
totul rliri lumea aeesta. nCate sunt curate" , (lice, in an
tithesa cu cel cel ce cugeta cele lumetl". "Cilte sunt
de bun1l, la uda" in antithes1l, cu ceT <al earor Dumne1ell
este panteeele((. "Gate sunt drepte, cate sunt einstite((,
') Nota. Expresiunea din original uo &a.A'!'O[, mal exact
ar corespunde eu: dupa aceia, la ul'ma, sau in de{initiv, (raW mei, eael
expresiLmea de aceia, este representata prin euvintele Ii,a B,o,
hot, nle! de cum prin AO'1tOV, care arata ceia ee trebuia a urma
in T-rnfl .
152 OMILTA xv
aces tea sll. Ie In cugetui vost.ru "Orl-ce fapta
buncl i orlce lauda" (lice. Prin aceste cuvinte voesce ca
deni?il sll. fie cu prevedere fatll. de ominI. "Aeeasta sa: gan-
dit'1" (lice. AI ve(lut cum el voel?ce a desradllcina orl-ce cugetare
vicleanll. din inima nostre? Faptele cele re1e i?i vielene S6 nasc din
cugetarI viclene. "Care v'atl i invi1tat i atlluat." Aceasta
este adeverata cll in tote 5faturile sa. se dee pe den-
sui de tip exemp1u, precum f?i aiurea <;lice: "Preeum
avet1 pe mine tip." "Care v-at! i ail luat",
adecll. ccare at] au(lit, care ve(lut ell. eu fae, care In fine
putut cllpMa de 1a mine, fie din ;:;uvinte, fie din fapte,
fie din eu mine. Al veq.ut cum el poroncei?ce
aeestea in Fiind-ea nu era eu putintll de a
spune cu pentru tote faptele intrate sail
din cugetana omuluI, pentru cuvintele feliul lor,
i?i convorbirile dintre deni?iI, - cl:\.cr de tote aeestea
nul trebuie Stl. aiM jngrijire, i sl'l. tie Cll - el a
spus in scurt l?i ca resumat "care atl i atl
intrl.1 mine", adeell. la mille, <prin cuvintele sau faptele
Inele, care ve pot servi de pildll. In adevllr, c!'l. nimie uu
este aiat de dUi?man naturel nostre, ea reutatea "Aeestea
sa Ie facetI" adeert nu numal cu cuvintele, nu numar sa.
Ie ci sll Ie facet'i. Dumne1eul pi1eel va fi
eu VOl", adedl. fi in linii?t.e in sigurantll. mare;
nimie dureros nu VB va atinge, nimic din cele neplll.cute. Cand
nOl sun tern in pace eu den sul- suntem in pace prin vir-
tute, - Cll atM rnai mult el va fi In pace cu noi. Pentru
d't eel ce ne-a iubit atiita, in eM chiar frna voia nostre el
s-a apropiat de nol, dara inc11 cllnd noI yom alerga cMra.
densul, nu ni va areta l?i mal mare prietenie?
. 1) Cum reutatea este nostru, earll. virtutea
este prietenul cel mal bun al omulu], se invedereaza. din
multe Cfl voitl? Sl1 spunem despre curvie? Apoi
iatll. cll aceastll reutate face de ris, sll.r!'l.cei?ce, pune In dis-
lumel pe eel ce 0 are, i se descarcll asupra lui ca
asupra unul dlii?man; ba Inca de multe or! incurcll. pe ne-
noroeit in bole i?i primejdiL Sunt de can se
bat pentru curve, se rrtnesc i?i se prtipadesc. Ded daca cur
I) Partfa momlii. Reutatea este nostru, eara virtu-
tea este prietenul eel mal bun, fli ca !limenl nu ne vatama pre nOI,
Pll cat timp nu ni bogatia cello de su'>. (Veron.)
OMILIA xv
153
via pricinuei?ce atatp.a rele, apol preacurvia cu atat mai
Darli ore i?i milostenia se portli tot ai?a de nol?
de cum, ci ca 0 mumll. duiosll. ce Ii?I Impodobei?ce
asa si ea pune In bund oTInduealli pe cel 0 practlcl:i, In
siavri meritatll, n face de a se Indeletnici cu cele necesare,
nu ne pllrllsei?ee nic] ne d,e cele de tre-
ba in ell. i?i sufletul H face mal l?l
toriu. Ded nimic nu este mal lucru, ea curvJa.
VoescI pote sli ve(lI Ill.eomia? aceasta e dispusrt. clltrll.
nOI, 'ca l?i un Cum? Ei bine, i?i acea,sta, ne face
uritl catrrt. sunt gata a ne i?l. eel ned:ep-
ca cel cart nu sunt ca cel ce
au patimit, alW ca eel ce se tern de nOI; ne
ca dusmanI comunl ca feare g1l1batece, ca demom; mn
de de p'este tot loeul, urll, invidie i?i altele
de acestea care nu sunt de cat resultatul dUi?mllnie'L Pe
cand dreptatea e eu totul din contra; pe tot'l dispune
bine de nOI, pe tot'f H face prieten'f, pe
pe cu dragoste elltrl'l. nol, din partea tuturor pnmlln
numal si binecuventilrl'. Tote ale nostre sunt In
mare, nil este nicl-o primejdie, nido Mnueala,
dormim (murim) In tote seninlHatea sufletului, farrt vre-o
team11, f11r11 vre-o grija, ftlr11 vre-o nelinii?te. Al ve(lut cll '
aeeasia este curnult mal bunll? Darll ce? A invidia, sau
It se bucura de reul altnia este ceva bun? Tote acestea daca
Ie yom exam ina yom gl1l:'i ca virtutea, ca 0 mumll. duiostl,
ne pazei?ee In pe ciind reutatea 'este lucru
gur i?i primejdios. Ascultll po Profetul, care "Intanre
este Domnul eel or ee se tern de dtmsul, l
tu] luI va arata lor" (Ps. 24-, 14). Cel care nu eunoi?ee
nimic reu In sine nu se teme de nimie, pe ciind eel care
vietuiei?ee in reuthI, in nimen! nu se increde,
si df' frica casnicilor Sel si totul vede (jll OChlU bll.nmtorm.
Darll. ce spun eu t:ll. de casnicI, ciind el port1\. ehiar
in sine tribunalul aeela neprtrtinitoriu al Nu
numa! criticile de dinafara il nelinii?tese Intr'una, ci l?i acele
dinll.untrul seil n tulburll. sinu-l lasll de loe sa se linii?teascll..
Dara ce? Trebuie ca cineva sll. trll.iasca da.nd atentiune lau-
delor? Dara el nu a <;lis: uitllte la laude) ci fl:i fapte demne
de lauda, nu Inse cu seopul de a fi 1rtudat. "CMe sunt
adevtlrate" , (lice, de unde urmeazrt crt. laude1! cll.utate
sunt
minciuna Cate sunt de bun a lauda", adElcll. faptele
. " , "
diuafarnice, pe cllnd prin "cate sunt curate , se
13
154 OMILtA xv
inteleg cele ale sufletulul. Nu datI motiv, <!ice, niel nu
lspitrt.altora. Fiindc1:l. a gis "cate sunt de -buna lauda tI, apo!
ca sa nu cre(il ca (lice aCeasta cu privire la ceva ominE)sc, adaoge:
"orlce fapta buna, orl-ce laucHj,", acestea sa gan?itl, acestea
s1:l. facet1. El voef?ce ca nol veclnic s1:l. fim in practlcarea aces-
tor virt,utl:, aCAstea sil Ie cugetam intr'una, f?l de densele sa
lie ingrijim. Dadt nOI yom dmta a fi paclniel intre nOI f?i
in nol' f?i Dumneqeu va fi cu no!; dara dac1:l. ne yom
ridica cu resboiu uniI in, contra altora, atunel Dumne(leul
pacel nu va fi cu noL Nimic nu este atat de sufle-
tulu1 nostru, ca reutatea, In timp ce virtutea f?i pacea tin su
fl etul in sigurantli. Astfeliu ded, nOl trebuie a sUipani aple-
carile nostre si atunel yom atrage spre nOI pe Dumne(leu.
Dumoedeul 'nostru nu este Dumnedeul resboiulul liji al
lupteIOl:. Dec! alunga de la tine resboiul \upta, atat catr1:l.
aprope\e teu, cat f?i catra tine Fil pacinic crttra
Intelege ce feliu a1 fost tu, f?i Dumnegeu tea man
tuit. "Fericitl facatoril de pace, gice, ea aeeia fiI lUI
Dumnegeu S8 vor chema", (Math. 5, 9). imi
teaza intr'una pe fiu] lUI Dumnegeu; deel imiteaza-I tu
pre densu!. Fil l'aclnic. Cu cat mal mult t.e va resboi fratele
teu, cu a tat mal mare va fi respl ata ce ti se va da, de
vel fi pacinic. Asculta pe Prorocul care qice:" Cu eel ce
urau pacea, eram faeatoriu de pace" (Ps. I1H, 6). Aceasta
eu adeverat ca este virtute, aceasta este mal ina1trt de cat
judeeata omineasea, aceasta n8 apropie ele Dumnegeu. Nimic
nu multarnesee atata pe Dumne(leu, ca aceia de a fi eineva
f1:l.ra reutate 'in inima sa. Aceasta itt iarta pecatele, aceasta
it} desleagti tote Daca inse nOl ne resboim
Ill:! lovim unil pre altH, departe suntem de Dumnegeu.
Din luptele nostre se nasc din ajun
gem la a fi resbunatorl'. Seote ded reul din radaeina,
atunel nu va mal fi nicI rodul. Astfeliu ne yom deprinde
de a dispn'vui eElle trecetore. In cele nu este
niel 0 luptll., ci tot eeia ee vegI ca se petreee,_ fie lupte, fie
invidil, fie altceva de aces tea, tote provin din cele treea-
tore. OrI-ce lupta If?l are inceputul , fie in fie in
invidie, fie in slava Daca nol yom fi paelOlc"f, ne yom
a dispretui cele de pe parnent. "ri-a ei neva
averile tale? Cu nimic nu lovit, daca nu tl sa putut.
rapi averea cea de sus. Tea impedecat cineva in slava ta?
Darti nu in ace::;. de la Dumne(leu, ci in acea de nimic de
aicL Aceasta mi este slava, ci numaI numelede slava n
OMILIA XVI 155
are, pe cand in realitate este adeverata necinste. ''ri-a rapit
cineva cinstea? Dara nu cinstea ta, ci pe a Jul a rapit'o.
Dupre cum cel ee nedrep.t1:ttef?ce pe alt.ul, in realitate nl.].
ci singur se tot af?a cel ce
. snrp1:l. pe apropele, mal 'nteiu singur pe el se surpa. n Cel
ce gropa altuia, singur cade in ea (, (Ec1esiast.
10, S) . Deel sa nu umb1itm a surra pe altil, Cil. nu cumva
sa n'l vatamam pe nol Cand nol impedecam va-
tamam cinstea altom, sa intelgem bine ca neam vatamat
pre nol inf?ine, ca mal mult pre 1101 iUf?ine ne surpll.m.
Ded sa nu ne vatamam pre nOl inf?ine. Dupre cum ne
dreptatim pe apropele, pe nol nedreptrttim, tot
cand facem binele, noue ne folosim. Cand te-a va
tamat dUf?manul teu, el t ocmaI ca prin aceasta 1iia facut
bine, daca tu ef?tl treaz, nu numaI ea nu cautl: res
buna contra eelor de0potriv);' eu tine, dara inca Ii fae! bine.
Dara rana este ad<1nca. gid tu. Inse Intelege, cll nu fad
bine dmgmanulu1 teu, cael pe densul 11 ci fad
bine cacl iute vel capata inclinar6 spre a face
binf'. Dara ce? Trebuie ore a face binele eu scop? De si-
gur c1:l. nu trebuie a-I face cn scop, Inse cand inima nu pote
::rtlporta pote nedreptatea venita de 1a apropeJe, tu sfatu-
grabnic 0 vel convinge ca sa lase dupa,
care vel bineface dUf?manulul. teu ca unul prieten, f? i de bu-
natatile vii tore te vel invrednici. Carora fie a ne invreLl niei
eu toW, prin charul filantropia Domnulul nostru Iis us
Christos, caruia impreun1:l. cu 'fatal cu Duchu1 Sfint, se
carle slava, stapilnirea einstea, acurn pururea in
veci1 vecilor. Amin.
OMILIA XVI
,,9i m-am bueurat intru Domnul forte, Gael iata
orecand inflorit a purta grija de mine, precum
dara avut timp eu prilej. Nu dora
ea pentru lipsa gic, cil. eu m-am deprins intru care
sunt indestulat a ft. a smeri,
avea de prisosit. lntru . tot i intru tote m-am
156 OMILIA XVI
a satura, a flamangi, a avea de pri-
so sit, a fi lipsit. T6te Ie pot, intru Christos eel
ee bine faeut, de f:leut'
impreuna neeazulul meu" (Cap. 4, 10-14).
De multeorl am (lis, 'cl1 eleimosina nu sa introdus
pentru ceI ce 0 primesc, ci pentru cel ce 0 fact nu pen-
tru eeI ee iau, ci pentru eel ce dau, cael princi-
palmente sunt aeel ce mal multo Aeeasta 0 aratl1
aiel Pavel. Cum? FilippeniI '1 trimisese ore
eare ajutore mal de demult prin Epafrodit. Aeum
urma.nd a Ii trimite pe Epafradit cu epistola, cum
il lauda, aratl1 ca ceia ce il au facut trimitendu-I ajutore,
nu atat pentru trebuinta celor ee au luat este faeuta, cat
mal ales pentru trebuinta celor ee au dat. Aceasta 0 face
apostolul, ca nu cumva il sa se ma.ndriascl1 sl1 eada In
ca unia ce au facut binele, ci inca mar osir-
duitorl sl1 devinl1 in faeerea binelul, cael: mal eu sama
se folosese, - ear a pe dealtl1 parte cel ee primesc sa
nu alerge fara dupa mila, ea nu cumva sa aiM vreo
vina. "Mal ferieit este a da, de cat a lua", Q.ice,
(Fapt. 20, 35). Dara ce sl1 spunl1 prin euvintele:
"M-am bueurat intru Domnul f6rte"? Adecl1 (nu m-am
bucurat eu bucurie lumeasca lntru Domnul, nu pentru cl1
pote am avut vr'un repaos, ci mam bucnrat pentru cl1 VOl
at] progresat, cacl repaosul meu acesta estel). De aceia
dice el nm-am bueurat f6rte," fiind-ca bucuria aceia
era corporala, niel: ca se bucura pentru
odibna sa, ci pentru progresul lor. cu cata li-
il mustra pentru cele din trecut, f?i cum apoi' lute a
acoperit aceasta, jnvl1tandune ca nOl trebuie a face binele
necontenit. "Ca iata 6re-e,and" (lice; ceia ce arata un,
timp indepartat. "Atl inflorit", dupre cum copacil in
floresc. Aceasta probeaza ca fiind la inceput infloritl, ii se
vesteji-se jntr'un timp ore-care, apoI au inflorit,
ca in .cateva cuvillte este dojana, in timp
lauda. "At! inflorit", cael nu este putin lucru de a inflori
ceia ce deja se vestejise, adeca aprope se uscase. Cu alte
cuvinte aiel arata, ca patimi-se tocmal din causa Ie
nevi reI lor. Se mal inca, cl1 mal 'naintb.
de aceasta aveau obiceiu de a se intrece in aiutorarea aDOS-
OMILIA XVI
157
tolulul. De Rceia f?i adaoge: "a purta grija de mine, pre-
cum purtatl". pentru ca sa nu c.l1
viitoriu vor deveni lenef?I, f?i se vor vesteJI, CI
pentru ace a data, privef?ce cum adaoge: "a purta gnJa
de mine", ca cum pare cl1 arfi :-:vorbesc. de acel
timp trecut, cand eratl f?i apoi iJ?-ver(llt, eR;.ra
de alte timpurl nu vorbesc>. Aicl ar putea cllleva sl1 Ill-
cum, pe deoparte el (lice "Mal ferieit. este v de
da de eM a lua" earl1 pe de alta parle: "Smgun VOl
ell, trebilor eelor ee eu v mine au
slujit manile aeestea (Fapt. 20, 34)? earaf?l clitrl1 Co
rinthenI: "Earll, eu niel una de aeestea nam faeut ....
ell, mal bine 1m1 este a muri, de cat lauda mea sa
.0' faea eineva ziidarniea" (I' Corinth. 9, 15). Cum se
face, decl', ca de astl1-data se uita cu nepasare eum
luI se cum fie pn-
mina ajutore, Decr dacl1 lauda lUI era de a nu prIml de ,la
nimenI nimic cum de prlmesce de aceasta data? Ce In
seamna aceasta? Cu drept cuvent el nu de
rinthenf, pentru ca printre acel?tia erau apostoll
ciunos] ""!pe cariI Pavel ii combatea :cu tota ,puterea f?1 It
, fl . v"
spunea: "ea intru eeia ee se lauda, sa a e ea nOl .
(II Corinth. 11, 12). nu"'";a <;lis <intra eeIa ee sunt" Cl
intru eeia ee se lauda", de unde se intelege cl1')cel apostoll
primiau asemenea ajutore, Inse pe sub ascuns.
De aceia a rlis intru eeia ee se lauda". De aceia (licea el
" ." .
Corinthenilor: "Ca lauda mea nu se va opn (II
11, 10). nu <;lice se. va. opn ,
ci adaoge "in latunle Aehalel . De aC81a, (llC, spunea
Corinthenilor. "Alte bisericl am jefuit luand de ehel-
tueala, spre a sluji (Ibid. stih. 8), eeia ce
ell, de pre aiurea primia ajutore. P.ara da,:aPavel
si cu drept cuvent, cael indeletmclrea 1m era astfehu, ca
trebuia s-a primiasca asemenea in-
drl1zniau ca sa primiasca acel apostoh carll nu
lucrase nimic? 'Dara pote ca ar fi respuns if: ne rugam
lUI Dumne(leu -'-apol aceasta nu lnsea'T \ lucrare, cael odatl1
cu rugaciunea e posibil de a f?i lucra. ate cl1 ar fi res puns :
postim - inse nic! aceasta nu lnse llll1 lucrare.
adeveratl1 este aceia a lUI Pavel, de 0 re-ce pretutmden
158 OMILtA XVI
videm pe aeest terieit predicand luerand faril, repaos.
natl avut timp ell prilej," (lice, eeIa ee inseamnil,
nu dm causa Iiepil,r:;areT, sail a lenevireI vostre ei silitl de
impI'ejurarf; pote eli n-atl avut, pote eli nid vOl' nu atl'fost
in . e eeia ee spune "n-atf avut timp eu
pnleJ, 1 Ul'.ta. din ohie'inuinta corn una, pentru
eil, astfehu se expnma eel mal cand se gasese pote
strimtoraty, eele necesare nu Ii eurg din beJ!'<ug. Nu d6ri!.
i!. t l ' rI'" '!i "
e pen ru Ipsa 'tIC , ea l?i cum pare ea ar fi (lis: vam
m(tl sus "iati!. 6re elind at) inflorit," v-am do
Jemt, nl.! seop de a eauta eele ale mele, nu pentru aceasta
v-a:n ca adee1:\. am Jost in strimtorare. de unde
se mvedereallli ceva? Ore nu 0 spul aceasta ca de fala
fericite Pavele? Corinthenilor Ii scria: "Nu scrim
altele fari!. numa! cele ce sau i citI" (II Corinth.
1, 13), de unde e cert, ca fata de Filippeni nu ar fi vorbit
lii?a, ca sil fie prins in cuvinte. Nu a gril,it el aceste cu-
vmte ca sil, se faliasca, cae! vorhia eatril, oroinl carD' sciau
imprejurarile, l?i ded rUi?inea de a fi prins in euvinte 'ar fi
fost inca mal' mare, "Cil. eu deprins intru care
sunt, indestulat a fl, " de unde se vede ell vorbele lu'i sunt
exercitiil studiil in aeeasta pri
vmta. m.el ea este lucru ui?or de a fi cineva stapan
pe 0 astfellU de ba chi!!r forte greil insotit de
multe ?ste?ele. a mG smeri, cill i a avea
de .. lntru .tot }ntru tc)te m-am invatat,"
ade.ea l?! a c.u a suferi fomeo. lipsa.
a a ve.a de i a fi lipsit," (lice. Dartt a
ave a de pr.lsoslt. (lICI tu, nu pote fi un exemplu pentru in
vatatura virtute. Ba ehiar pentru 0 virtute iu-
bltule. Cum aeeasta? /Dupre cum strimtorarea pricinuiesee
neajunsuri, al?a l?i prisosinta. MultI du'pa
ce au v a avea. de P!' ISOS sab. chiar din bell?ug, de
multe_ on au devemt mal lenel?J, nu au a se folosi de
aeea ba eel IIl:ultl eu avere
nu au mal VOlt a face mune. Nu asa inse flleea
cllcI. eeia ce primia, el cheltuia eu
cma avea: Aceasta va sa (liea a sci cineva sa
mtrebumteze bllle cela ce are. Nu risipia si nicI cll se bucura
can? avea de prisos-, ci .acela1 In saracie, in
pns9smtll, mcl deacolo fllmtmdu-st;3 strimtorat, l?i nie'i de
OMILIA XVI
159
aiel ingamfandu-se l?i a mG
sil tura , (lice, a flamalH}i, i a ave a de prisosit, i
a fi Jipsit." . Mult] nu seiu a se sMura, ca de piJda IsrailiW
In pustie, caril dupa ce mancau mana, di:i.deau eu picioruli) ;
eu inse 3('eJasI in tot-deauna... Aid arata, ca nid
acum nu se veseJia tare, l?i ea !lici mal 'nainte nu se
Intristase, sau l?i daea se intristase, nu a fost aceasta 'in-
tristal'e provoeata de trebuintele lUI propriT, ci de trebuintile
altura. El personal, era In orlce ImpreJura!'fl. "lntru tot
si intru t6te m am in adeeil, am filcut experientrJ.
de tote intr'un timp atat de Indelungat, af?a cll. astaqr tote
C1eestea Ie pot suporta. ea nu cnmva acesta sa se ia
(:3. 0 faJa din parteI, cum compleeteazil iute ideia
ce 0 avea: "T6te Ie pot intru Chrif:;tos, eel ce me
intaresce. " Nu este meritul meil, (lice, ei al eelu! ee'mI
lia aceasUt putere. Dara fiindca cel ce fac bine, cand vM
ea cel ce nu este bine dispus, ba inca chiar dis-
darul primit, - devin cu timpul mai neglijent
1
in
facerea binelul, apol pentru ea sa nu se Intample aeeasta,
nir.l sa (liea cine,va ca de 6re:ce Pavel darul,
II pste l?i luI permls de a fi mal nepasatonu, cum
coreeteaza aeeasta imediat. Prin cele spuse el li-a c1Minat
ai?a (liceod cugetul lor, eara prin cele urmlitore face ea buna
lor dispositiune sa reinvieze: "lose bine at! fa cut, de
facut impreuIla parta! necazulul meli." AI ve(lut
cum in vorbeI se despartise de denf?i1, cum s-a
unit? Aceasta va sa (lica adeverata prietinie duchovniceasea.
.Sa nu qiee, ea daca eu n-am ca(lut In vre-o strimtorare
mare, apol nam avut nevoe de ajutoriil: amtrebuinta de aju-
toriul vostru. > Dara cum ore s-ail facut necazuluI seu ?
Prin aceasta, adeea. prin ajutoriul dat, - ceia ee spunea atund
cfind era legat: faeut partal al charllluJ," pen-
tru ca char este de a patimi pentru Christos, dupre cum
spune: "Cll v6uG vi s'a daruit . de Dumneg.eu,
nu numal de a crede intru el, ci de a i suferi pen-
tru e1." Dara fiind-ca aceste vorbe pronuntate separat, ar
ti. putut saI aduca in lenevire, de aceia corecteaza, aproba
::;i lauda de eu multa cumpatare. Nu a
ci "faeendu-ve aratand prin aceasta ca il au
I) A 8'e vedea Exodul, capito 16. \)i urmatOrele. Trad.
160 OMILIA XVI
de vreme ce s-au tacut luptelor luI. El
n-a dis: usurAndu-ml necazurile mele., ci fatut
impreunc1 necazulul meu", ceia ce em mal
Ai lUI Pavel? AI ve(lut nobletea luI?
Cand el a aratat, c1'l. de nimic nu a avut nevoe din partea
lor pentru deusul persoml, cum li vorbel;!ce cuvinte
umilite fll.ra sfiaHL dar, nimic nu trece cu
nicl de a nu fac.e, nicl dfJ a nu vorbi din cele ce trebUJa sa
Ii vorbiascll. <Sa nu luatr ca 0 cuvintele prin care
s'al' ca ve acuz "iata orecand inflorit",
eu sunt In stramtorare, CaCl eu vi Ie spun acestea nu Ga
cum m-asI ruga, lnse ce? din intentiunea ce am de a ve
incuraja;' la aeeasta vol caUSct . AI ve(lut cum H
cultivli, voiU. sa cum ii lauda? .Cum suntetI vOl cal:lsa?
Pentru cli VOl inaintea tuturor alergat cu fapta, ill-
atI dat curajul de a ve aduee aminte de aceasta. pri-
vesce seriositatea luI; pe cll.nd if nu-) trimit nimi e, nicl el
nu:] acusll, ca si:l. nu se para ca cautlt de interesele luI;
dar duplt ce lau trimis, atuncl el II mustrit pentru
trecut, :ira iI au rabdat, cacl el nu'!;,I c[tuta interesele sale
per;-;onal e.
citl vol Filippenilor, cil, la inceputul evan-
gheliel cand 2m din Macedonia, nicl-o
n-a f;l cut cu mine in ctlvent de dare
de luare, fara numal VOl singurl" (Stih. 15). Val! Cll.tlt
lauda Ii aduce, cu drept cuvent; cilei d Coriothenil
Romanii cuvinte . }{11. Pavel se
in a.-I imita. pe darlt FllippenIl eu cat mal. mult
merit au, daea fara sll. aibrt de exemplu vre-o alta blsenca,
iI faG inceputul de apostol, inca "Ia ineeputul e-
vanghelief", adeelt, ea au pUltat ata.ta interes pentru sfint,
cil. de nu aveau nic) un exemplu, iI eel din
lor initiativll, . incep aceasta stringere de aJutore. mel
macar nu se pote 1ice, ca pe era deja
au facut ace a colecta, sau ca pote 0 mcuse dill motlvul
trimitereI vr'unor Ill. "Caud am din Ma-
cedonia, (lice, nicl-o biserica n-a filcut impartltire cu
mine in cuvent de dare de luare, afa.ra de vOl
singurL" Dara ce inseamna ore "de dare" ? ce inseamna
nu a ftlcut impartaire"? De ce n-a (lis cnicl'o biseriea
" .
nu'mla dat. ci "n-a facut imparta.ire cu mme in cu-
OltlILIA XVI 161
ventul de dare i de luare"? In adever eli faptul acesta
se imparta.ire, dupre cum (lice: "Daca am
semanat nOl voue cele au mare lucfu
este de vom secera riol ale v6stre cele
(l Corinth. 9, 11) "ca i prisosinta v6stre sa
indepliniasca. lips a acelora" (II Corinth. b, 14). Cum au
facut In cuventul de dare ai, celor .. trl:lpel?ci,
si luarea celor duchovniceseL Dupre cmm vm(llttofll cum-
prtr1ltorii au intre adecrt sunt in
care de interese, facend intre tot a:;;a lt1
casul de fava. Aceasta deci este impll.rtl:if}irea despre care
apostoluL nu este nimic mdI profitabil, ca aceast<:L
vln1are, ca aceasta cumparare. Pentru ca asemenea tran_,.;-
actie se eontracteazlt aicI pe pll.ment, inse se executa Il1
Cumpilrl1tori'i sunt pe in:3e convin cu vingil.-
tori! de a depune valorea pi:l.menteascll. a lucrulul in ceriu!'j,
Nu te deseuraja, iubitule, cltd cele nu sunt de Vln-
1are nic! eli se castio-it eu ban'!. Nu banH in sine cum-
parrt' ci intentiunea cel;i ce depune banI, filosofia IUl, faptul
-de a'se pune mal pre sus de cele filantropia,
eleimosina. Pentru cl\. daca argintul ar fi care cum para, apoI
acea vMuvlt din evanghelie care a depus in g:'lzofilaehion
acel dOl filerl, de sigur ea nu ar fi cumparat vr'un lucru
mare. lose fiindca nu argintul, ci intentiunea el au avut
acea putere, cu care oeasie deosa a dat la iveali:l. tota inten=
tiunea cea bnni:l. a sufletulul seu, apo! ea a luat totul.
sa nu (licem, ea Imparatia eeriurilor se pote cumpara cu
nu eu banI, ci eu 0 buna sau arMata PrJ?
balll. <Asa dara este nevoe de bam? dlCl tu. Nu de ba.m,
iubitule 'ci de intent iune. Daca al pe vel putea ca sa
cum per! ceriul chiar si eu dol banI, earlt daell. nu 0 aI, apoi nicl
miilp. de talantI de aur nu vor putea face, ceia ee pot face
ceY dOl banL Dr, ce? Pentru cli atuncr cand tu a'i banI mult!,
si depuI putinI, aI facut de sigur eleimosina, inse nu
atata, pe cat a facut acea' vaduvlt) ea s'a lipsit pe
nu numa'! ca s'a lipsit, ci a dat totul ce avea eu sme.
N-a fagaduit D (leu cerurilor in schimbul unul pa-
har de apa rece ei intentiuneI cu care a fost. dat acel pa-
har eu aplt; nu'in schimbul suferita, ei in .schimbul
celu! ee s'a sacrificat; pentl'll ca a mun cIlleva,
nu este un Iucru mare. Ce este daeli. s'a sacrificat eineva?
Mortea a eliberat pe un om; lnse un Sjngur om nu ste
u.eopotriva la pret cu imDa-rittia eeriurilor. _. Ca. si in Thp,"
162
OMILIA XVI
salonic odata de doueorl cele spre mi
atl trimis" (Stih. 16). Earlif,li ii laud1\. mult, d'i. de
s( se g1\.sea in metropola MacedonieI, totuf,li i se tril:lltE;la
pentru hranli din mieu! ora:;; Filippi. Acum til .m-
apostolulnI; pelltru ea sli nu :pe
de la acea dupli cum am (lIS f,l1 mal mamte,
astfeliu sl1-i fa.ea a deveni lenel?l l?i nepast'ltorl, ce d.
artl.tat prin ats,tea cuvinte cli nu are nev,oe,
cm a fa cut, adectl. a 9is "eele spre mI-atl ) tn-
mis" si nu a dis "spre mea", cisimplu "spre
'. .. ., .'
(ci:;; xpstCtv), ingrijinduse de f;ll
gingtl.f,lia chestiuneL nu numa'i atata, dara, cel,a ce u!'
meztl. 'Inca e demn dtJ admirat. Dup1'L ce a (lIS de
mal SUS ca si cum parecl1 s'ar fi forte umlht, ea-
rasi s1\. compleeteze ideia ce 0 avea. "Nu ea d6ra
eaut darea" (stih. 17) (lice. Ceia ce a <;lis mal sus: "Nu
d6ra ea. pentru lipsa <lie", este eu mult ma'i insemnat
de cS,l aceasta din urmli, pentru c1'L alta este de a ficme-
Vet lipsit f,li sl1 nu ceara, I?i alta este de a fi in l?1 to'
nid sa se creada m1icar lipS.it. ,!Nu.vea dora caut
darea, (lice, ci caut rodul eel pnsosltonu spre folosul
vostru CI si nu a1 melt. Ai vednt cli rodul aeela e in folo'
sui lor? 'N u pen tru mine (lic 'acestea, ci V,OI
tru ms,ntuirea vostre, cacl eu nimic nu es,l?tlg pnmm:
la ajut6re, darul este al celor ce dau. Celor ,ce dau, It
se reserva recum pensli acolo, pe cS,nd cel ce pnmesc, tot
aid cheltuiesc cele date>. EarrJ.I?I Ii vorbesce eu ,laude
si simoatie si cu dorinta de prosperarea
v
lor. DecI,
a spus cant . , apol ca nu cumva Sli'l facli ?e a d.eveOl
adaoge: luat am
de prisosit" (Stib. 18), adeca at1 pi MIt ,ynn
i e cele trecute c)1 viderea), cela ee frJ.cea. l,ncli
in implinirea datoriilor. cli 1U defiOltlv, ,f,ll
cs,t de tiloson ar fi ee'i ce fac bmele, al?teaptll 01 e-
" Nota. Originalul grec este: <Bn wt V 8oao.CJ.hvlY,.-a wt,
, .lCJ.v 0' Traducerea Romana dm edltlUnba
de' la urma "cele 51're mea ati trio
mis" nu este exacta, de 6reee dativul pronumelm p.ot! S?
refera la verbul trimis, niei de cum de
Ded traducerea justa este: "ea ll,i ,.in Thesalomc, odata t. de dona
orl, eele spre tnmls . Trad,
OMILIA XVI 163
care de lace'! ce primes.:: binefacerea, apol adaoge:
am luat t6te, i am de prisosit", aded], <nu numaI cll at!
indeplinit lipsurile din treeut, dar. incli l?i intrecut. ApoI
ca sa nu se parli eli J)rin aceste vorbe ii acusa, privel?ce
cum pecetlllef,lCe, (licend, cele vorbite. Decl dupa ce a
c;lis: "Nu ea d6ra eaut darea", l?i c1'L "iata orecand",
a arlitat cll. faptul aeesta este 0 datorie, clici aceasta l?i
inseamn1'L cuvenlul "am luat", apo! earlil?! arattl, ca au
facut inc1'L peste datoria lor. "Am luat, c;lice, t6te i am
de pri50sit, ump!utum-am"; l?i ea nu c;lice simp1u
nid c1'L a voit numaI sli mariascll. lucrurile iperbolic, CliCl
adauge .imediat: "Lua-rid de la Epafrodit eele trimise de
la VOl, miros eu buna mireazma, jertfa primita, bine
plaeuta. lUI Dumne<leu" (Stih. 18). Val! Unde a ridicat el
darul lor! Nu eu, c;lice, am luat, ci Dumne1eu. prin mine.
]n cat, daca eu nu am p6te de ajutorele vostre,
VOile ce "va pash? Nicl Dumne(leu nl! are nevoe cu t6te
acestea ofranrlele ce i se aduc, astfeliu ca Sfinta
Scriptur1'L nu ezita de a spune a mirosit Domnul
Dumnegell, giee, miros eu buna mireazma Ii (Facer.
8, 20), ceia ee inseamnll ca el era inca,ntat de acea ofranda.
Voi forte bine, cat de mult este incantat suflet.ul nos
tru ca,nd mirosim eeva odoratic, cat de l?i cM de
vesel'! remanem.:EI bine, iatli c1'L Sf. Scriptura nu ezita de
a spune de DumneQeu cuvinte atat de injosite,
ca sa arate, cli danuile pe care noI 6mini'l i Ie proaducem,
sunt primite de el. Nu fumul din o\ocauste, nid earnllrile
arse filceau ca jertfa sli fie primitll., ei eea buna
a celul ce proaducea. pentru cll. daca nu ar fi apoI
fi primit f,li jertfa lu'i Cain. Am c;lis ca Dumne(leu se mlll-
cS,nd iI proaducem of ran de, cum ca se
nOI nu am fi f,lciut nicI-odatll" daca Sf. Scriptura nu ni'ar
fi arlitat. Ded, dacli eel ce nu are'nicI 0 nevoe, I?i c;lice cli se
apo! e cert cll. 0 face aceasta ca nol sa nu devenim
si nepaslitor'i. Apo! ca nu cumva sa neglijeze cu
cele-I'alte increQendu,se numa! in mirosul sacrificiu-
lui lor, cum H indreapta Sf. Scriptura: "Nu
eumva voW manca earnea taurilor, c;lice, sau voiD bea
sangele berbecilor" (Ps. 49, 13)? Tot af,la face Pavel,
cS,nd c;lice: "Nu ea d6ra caut darea". "Eara Dumne
164
OMILIA XVI
g
eu1
meu impliniasea _ tota :,ostrij. dupre
sa, intru III IlSU,," .
. Prive!ilce acum, !ill cum el se roga
ca si sliraciI ell,nd primese de la nol elelmoslDa. DeCl, daeli
Pavel se in mod pentrn eel ce i-au dat, apo) eu
atat mal mult noi stl nu ne rU!ilin9.m de a face aceasta, cll,nd
primirn binefacerl. Sli nu primim gandindu-ne nevoe,
nici sa ne bucurlim pentru ca ni s-a dat, vom sli (hc srt nu .
atribuimacea bucurie n6ue, ci sli ne bueuram pentru cel
ce au dat. Astfeliu nol yom uvea platll, dacli ne bucuram
p8Dtru cel ce dau; astfelii't nicl ne yom sau n.e vom
cll,nd 1111 vor a ni da, ba 11
astfeliu nol yom deveni mal bine-vOlton catrli
ne yom a crede. CIt acestea Ie faeem pentru
earrt nu pentru noL "Eara:: Dumnegeul meu, "sa
impliniasea v6strtl", sau t6tli
sail t6ta bucuria v6stre. Daea inse e yorba de "toUt mul-
apol nu numal eleimosina de pament.' ci
toUt fapta bunli, dara dacrt e de ,
ceia ce !ili cred IDa! cu samli ctl apol aceasta In
adever cl\. dupl:i. ce mal inainte a fost a-
vut timp eu prilej", adaoge aicl, ceia ce dealtf eliu q,icea
si Corintenilor: "Cel ce da sa
Vtl dea i panea spre maneare, i sa
manta v6strtl, Sa creasca r6dele
(II Corinth. 9, 10)-adaoge, f;'l
eatrli DumneQ-eu pentru deof?il, ea stl fie III !ill
sa aiM de unde semana. privef?ce crt nu se rogti. slmplu
ea sa fie in bel!ilug, ei incli prin intindere "dupre boga-
sa" 4ice, adeca aeeasta eu m1l.surli in raport eu
sa. Daca ii ar fi fost dupre. era .el, adeca tot
asa de filosofi ca el si tot a!ila ca f?l el, nu ar fi
a!ila de inse de 6re-ee erau eeI
meseria!ill!?i muncitorI cu !ill averllj
femeI, crescend copiI, cu case eu tote acestea
au dat din ce aveau apostolulu! Iili eelor de pe
el, de aceia apostolul se raga eu pogorlima.nt pentru deoll,
mal ales ell. pate uoia aveai't !ili poftli de eele pre-
sente. darli nu e nimic absurd, dad),. se roga pent!'?
indestularea unora ca ace!?tJa. Aeum P
rJ
-
ve!ilce !ili ee a spus el, cacI n-a spus ell. Dumnegeu Sa'l faca
OM(LIA XVI 165
inotand in aver'l, ci "silo t6ta tre-
v6strlj", adec1'l nu in lipsll, sa eele
trebuinciose. Dealtminterea Christos 'prin rugaciunea ce
nea dat'o a fixat hotarele n6stre Qilnice,
du-ne de a "Panea n6strtl eea spre da-ne-o
n6utl (Math. 6, 11). "Dupre sa", adeca
dupre marele sM dar, ceia ce iI este u!il0r fili po sibil de a
indeplini iute. "Dupre bogatia sa intru slava, intru
Christos Iisus", adeca astfeliu s1't ve prisosasca voue tote,
in cat intru slava sa; sau ell. pate <;lice de nimic
sa nu )?i mare dar era peste i1 ni-
menl nu era lipsit intre il" (Fapt. 4, 33. 34:), Luca,
ceia ce pate ca vra s:1 <;lica Pavel aiel, sau ell.
.de a face totul intru slava sa, ca fili cum pare-cli ar Qice:
<ca sli us de avere intru slava sa. "Eara luI Dum-
negeu Tatal nostru, slava in vecil veeilor. Amin"
(Stih. 20). Aceast.a slavli inse, nu numai Fiulul se cade, ci
Tatalul, ctlcI cand se Fiul. atulld se sllivesce !?i
Tat1'll. Fiindca a mal sus ca aceasta trebuie a se' face
intru slava lUI Christos, apol, pentru ea sa nu creada cine-
va eli numa! intru slava sa sa se adaoge: "Eara llll
Dumnegeu TaUil nostru sla va in veeil vecilo]"',
adecli acea slav1t flicutli Fiulul'. inehinaciune Ja
tot sfintul intru Christos Iisus" (Stih. 21). Nid aceast.a
nu e lucru, cliel e dovadli de 0 mare fav6re de a sa-
luta pe acel de acolo prin scrisore. "Inehina-se v6utl
earil sunt impreuna eu mine" (Stih. 22). f2i totu!ill tu
singur spunea'i ell. nu al pre nimenI de un cuget eu tine,
care eu tot dinadinsul se ingrijasea de if (Cap. 2,
20), - apol aeum cum de Qiel eel eli
mine;'? Aiel sau ea el nume!ilce pre eel ee erau cu
densul, sail cli atuncI ca.nd <;lice cli nu am eu mine pre
nimenl de un euget, nu vorbe!ilce de cel din pen-
tru etl ee necisitate ave ail aceia de lua asuprll.-le afacer'l
apostolice? sail pate nu ezita de a'l numi :;;i pre ace!iltia.
fratl. "Inchina.-se VOUtl mal ales eel din easa
Chesariulul. Charu! DomnuluI nostru Iisus Christos
sa fie .en vOl totI" (Stih. 23). Prin aceste cuvinte I-a
i-a inaripat a!ila (lieend, af:ata.ndu-li e1'l. predica
166 OMILTA XVI
lUI s-a atins chiar :;;i de palatul imp1iratesc. Dec! dac1i cei
din pahltul impilrl'ltese au dispretuit totul pentru imp1iriltia
eeriurilor, a]1oi eu atat mal mult il trebuiaa face aeeasta.
aceasta era 0 dovadll. de 'dragost ea lui Pavel, in cat. el
sa. povestiasell. multe de eelor din palatul impll.ra.tesc,
:;;i sll. Ii vorbiascll. lucrurl marl, ell. astfeliu sll. li dra-
gostea lor, sa. trimitll. Filippenilor, pe caril nid nu-I ve
Quse, salutll.ri iuchinaeiuni prin Pavel. De cat, dragostea
ace a se explicll. aicl prin faptul, cll. erail
in mare scarba, a:;;a ea. comunitatea de suferintr fa.cea, ca
cel din departare se alipiasca unil altil ca mem-
bre aueverate ale aceluiai?l corp. bogatul se gasia deopo-
triv1l cu saracul, i?i saracul deopotriva. cu bogatu), i?i nu era
nie! 0 anteetate, in cAt sa se urasca unul pe altul. Dupre
cum prizonierl ore-care din diferitp orai?e, daca. ar fi
ridic2_tI i?i adui?I lntr'un singur oral?, s-a,r arnesteca intre
deni?il i?i s-ar alipi, unul de ;altul din causa nenorocirel lor
comune, tot i?i l'ltuncI, eand comunitatea suferintilor i?i
a nenorocirilor apropiase pe _ unia de: altiI, 0 dragoste mare
Be stabiliseintre
I) Nenorocirea i?i neeazul sunt legaturI nedeslegate, in-
tarirea dragostel, al umililltel 31 evlaviei'. Asculta
pe David cand Qice: "Bine este mi e, D6mne, <:<1 m-al
smerit, ca sa me inv<1t Indrept<1rile t ale" (Ps. 118,71,
sau i?i pe alt Profetcare gice: "Bine este b<1rbatulul,
cand va ridica jug in tineretele sale" (Plang. 3, 27),
sau i?i pe altul: "Feri cit este omul, pe care il vel certa
?6mne" (Ps. 1)8, 12), sau i?i pe altul care "Pre carele
Domnul il cearta" (Prov. 3, 11) sail i?i pe altul:
"Cand te apropil s<1 slujecl Domnulul Dumnegeu,
g,ltece-tl sufletul tM spre ispit<1" (Sirah. 2, 1). Dar apo'[
:;;i seI: 'nIn lume necazLlrl
avea, lOSe (loan "VOl vetl
pl a oge i ve vep intrist.a, al'fa lumea se va bucura"
(lb. 20), earaf?l "Stramt<1 i ingustit este calea" (Math.
7,14). AI veQut cum el pretutindenl lauda. necazul 1?i scarba?
Cum peste tot l'Jcul el 0 ia ca tiind necesara. noui:l? Dllca
in luptele exteriore nimeni nu ar putea caplita cununa fara
') l'artea momlii. Necazul este 0 l"gatur:\ nedeslegata. Despre
dragoste i simpatie, ea repao8ul de aiel causaza pedeapsa eea de
acolo. ( Veron).: .
OMILIA XVI 167
necaz, adecrt daca nu va suferi oboselile i?i lipsurile de man-
care, daca. nu va lasa la 0 parte legea dietel, 1?i in flne
dacll. nu se va ingr1idi pf. sine cu pri vigberea mi) de alte
mrtsurI de aparare, apol cu atat mal mult in luptele duchov-
nicei?ti. Pe cine voei?ci sll.-tI dau de exemplu? Pe imparat?
Darll. nicl el nu traiei?ce 0 viata f::trll. de griji, ei inca geme
chiar din multor neeazurl griji. Nu te uita Ill. dia-
dema ce 0 are pe cap, ci la uraganul de griji ee este asu-
pra capulu'[ seu, i?i prin care tocmaI se imp1etef?ce eununa.
Nu te uitanic'[ la porfira de pe el, ci uita.te la sufletul
sM, care este cu mult mal negru de cat porflra. Cununa
nu capul pe atata, pe cat grija leaga i?i
sufletul. Nu te uHa nid la multimea ostai?ilor caril il incon-
jora., ci la multinea supa.rarilor i?i scarbelor ee'l consuma.
N u vel ga.si nid 0 castl particulara plina de griji, ea pal a-
turile OmorurI pe fi e-care Qi, san-
gele se vede:;;i inainte de inainte de os pat. In
timp de nopte apo! nic! nu se pote spune sau inchipui :na-
car de c:lteorl nu tresare sufletul imparatulul, 1?i de eate
or'[ nU-i?l imagineaza IUGrurI pote . neexistente. i aceste se
petrec in timp de pace; dara daca vine un Tesboiu, apoT ce
ar putea fi rna! de jelit de cat viat::l. luI? Dar'apl)l cele ce
se 'intampl1i din causa caf'oicilor? Vorbe::lc de de
pre langa imparat. Nu'ti pese apo'i dara. locul pe care
calea imparatul in palatele sale este fei?telit de sangele ru-
delor sale! daea. voitl, vom povesti cateva din . aces tea,
pote ell. Ie vetl fl i?ciind 9i vOl; eii mal eu ve voiu
spune de acele vechi, cacl cele petrecute in timpurile nostre,
Ie pastram in minte. Cutare J) (imparat) se gice, ca Mnuin-
dU' i?l sotia de preacurvie, ' ar fi legat'o cu pielea gola in
i?i ar fi predat'o fearelor. salbatece, fHnd deja muma
a mal multor fiI de imparat. Cam ce feliu de viata . ve in
chipuiti crt a putut avea el? Nu ar fi ajuns pi ca sl.\. dea 0
asfeliu de pedeapsa grozava femeil sale, daca. nu era topit
de patima. . Tot a:cest impa.rat a masacrat pe fiul sM, sail
mal bine gIS, nu imparatul ei fratele eelul ucis. Dinere fijj
sel, unul s'a sinucis fiind prins de tiran, altul a avut de to-
vari:;; in imparatie pe nepotul seu, dupa ce singur ii incre
dintase maj'oteiii comanda trupelor (jin i?i'i?I-a vegut
i?i pe femeia sa omorIt.ll, prin doetoril, luate in scop de l'I.
I) Nota. In istorisil'ea aeeasta, se face alusiune la eele petreeute
in palatul Marelui Oonstantin, en Fausta Crisp, ca fii eele urmate
dupa aceasta. Trad. ,'.
168 OMILIA XVI
con cepe fHnd stearpa (xed (tlvalxa stosv &7tO 7tSOOWV OtlXtp-
{}a.pcloav). Cum ea nu nrtscea, 0 femee ore care nenorocItrt
ticalosa - l1Emorocitll, ticlHosa (lic, pentru ca darul Iu] .
Dumne(leu credea ell, il pote procura ea prin propria sa in-
telepciune, - dand imparateseI medicamente a omorit'o,
f?i g-a omorit Ia urmll, f?i Tot de acest imparat se vor-
ca ucis f?i pe fratele s@. Un altul earaf?l dupa.
aceasta a fost omorit prin bauturi otravite, t;li paharul
cel de pe urma i-a fost umplut nu eu Yin, ei cu mOlte,
eara fiul sM I-a sces ochH, de teama imprejurarilor vii-
tore, f1l.rl\. ca eu ceva sll, fi fest nedreptll,tit. Aitul a avut
un sfarf?it atlH de tragic, incat nu este bine de a spune
Die} causa mortH. DiDtre eel de dupa unul a aI's
de viU, ca un nenorecit tierllos, impreunll, eu eail f?i
cu t6te eele-I-lalte, nevasta (to ,ovawv) v!'lduvll,.
Dar incll, despre supararile ce acesta Ie-a avut in viata sa,
nid ca se p6te spune. Imparatul care stapanet;lce acum, nu
6re din momentul ce 'f?l-a pus diadema pe cap se gasef?ce
vecinic in DecazurI, in primejdir, in suparari, nemultamiri,
nenoroeirl intrigi? lnse, nu tot af?a este imparatia ceriu-
rilor, ci . dupa luarea el' in sUlpanire, predomnef?ce pacea,
viata, bucuria l?i veselia sufleteasca. Darl'l, dupa cum (iiceam,
nu e posibil de a gasiaicI pe viata lipsitll de ne-
cazurI suparar1. Dec! dadt in cele pana
cel cre(lut mal fericit - cel din palatul imparatesc - geme
sub povara abitor nenorocir'i, apo! ce creQI ca se petrecein
lumea ceia-I-alta, in casele particularilor? Si inca cate at e
rele, pe care nict nu trebuie a Ie mal: spune r catI dupa aceia
de multeor'[ nu au plasmuit f?i mithurl din asemenea peri-
peW! Aprope crt tote tragediile de pe scena theatrulu!, sunt
cu de cele petrecuteprin palatele imp1l.ratef?tL Tot
f?i cu mithurile f?i cu din popor, un de cele rna!
multe sunt eara:;;) plasmuite din cele petreeute pe la eurtile
imparatef?tl. Multe din ele sunt ehiar inctlntatore, ea de pilda
mithul cu cina de acest feliu.
I) Nota. Expesitmea il-080t.tOV a.l7tvov inseamna cinii, sali ospat
din carnurile sacrificate. Printr'o interpret&re g-rel?ita, sau pote inten-
tionata a cinet cel din taina, pe care cre(1tinil din seculil primitivI erau
silitl de a 0 sav(jr!?i prin catacombe, dU1;lmanil impra-
tiase uriciosa calomnie, ca cretinil se iotrunesc pe sub ascuns
sub pretext de rugaciunl, i ca iI jertfesc un prunc mic, ale carul
Carnurl Ie manfmca, eara sangeJe il beau I De acest mith uricios
aicl Sf. Chrisost6m cu 0 vaditll. ironie, lasand a Re in-
telegt', ca calomnie armlcata asupra cre(1tinilor g-a fost faurit
chiar in paJat\l1 impiiratesc. Tmii.
OMILiA XVI
T6te aeestea inse, nOI Ie din scrierile celor pro-
fanl, dara de voiti vom vorbi de cele din Sf. ScripturL
Saul a fost cel ante! imp1l.rat, VOl cum el sa
perdut prin mil mil de rele. Dupa acela, David,
Solomon, Abia, Ezechia i Iosia, sau perdut in urma
diferitelor peI'ipetiI. Nu este eu putintll. de a trE:ce prin
aceasta viata frua supa,rari, fara durer! f?i fara
No! inse suntem tril?tl nemu1tamitf nu pentru astfeliu de
lucrurI, pentru care sunt nemultl'lmiti imparatii, ci pentru
lucrur! de acelea pentru care avem un mare.
. "ea Intristarea care este dupa Dumnegeu, (lice, po-
spre mantuire fani. de cainta lucreaza", (II Co-
rinth. 7, 10). Pentru acestea decl trebuie a ne intrista, pentru
acestea a simti duren', pentru acesteaa ne scarbi. Astfeliu se in-
trista Pavel pentru cel ce pecatuiau, astfeliu plangea: "eel din
multli. scarha, i necaz al inimel am scris
Cll multe lacriml " (Ibid. 2,4). Fiind-ca. el nu avea a plange
pe casnieii sel, de 6re-ce nu-! avea, apol facea aceasta pen-
tru ee'i strein!, ba inca considera pe mal mult inca
de cM pe aI sel, dupa expresiunea celor ce jelese pe
AWl se scandalizau, ear a el se aprindea, se imboln3,-
viau, dara, si el se imbolnavia. 0 astfeliu de intristare este
bun!). mal pre sus de orI-ce bucurie lumeasca. Pe un
astfeliu de om trist, eu i! ered cel antei dintre tot'i ominiJ,
ba chiar insuf?i Donmul pe cei ce plang astfeliu,
pe eel ce compatinesc. Nu 11 admir pe atata din
causa primejdiilor prin care treeea, - ba inc!). il admir mal
putin pentru primejdiile ce (lilnic Ie infrunta pentru care
pe fie-ce (Ii muria,-pe cat il admir de malt pentru aceasta.
Aceasta provine de la un suflet iubitoriU de . Dumne(leu
iubitoriii de apr6pele, din dragostea pe care Christos 0 cere
de la noI, din simpatia trlltasca :;;i parintasca, este
mal superiorll de cttt acelea. Astfeliu deci trebuie a ne
gasi' fata de apr6pele, astfeliu trebuie a plange f?i a ne in-
trista. astfeliu de lAcrim! sunt plinede un deJiciu ne-
spus, 0 astfelifi de jelire este obiect de nespusa bucurie.
Chiar daca nu pllLem folosi cu nimie pe cel int.ristatl, totuf?l
ne yom folosi pe nor in!?i-ne. Cel ee se intristeaza atat de
mult f?i in mod pentru cei Rtreinl', apoI cu atat mai
mult se va intrista pentru ale sale proprii. Cel ee lacra-
OIeaza pentru altoIa, de sigur ca nu va trece eu
viderea pe ale sale fara. s1l. nu lacrameze, ba nid nu va
unul ea acesta atat de iute. Dara eeia ce este mal
14
1'ru OMILIA XVI
dureros, ca dupa ce ni se cere de a jeli astfeliu pe cel ce
grel?esc, nol nu aratt\.m vre-o dtinta nic! chiar pro-
priile nostre ci pecatuim fara sa vre-o
remu?care, fili ne Ingrijim mal mult de ale altora, de cat de
ale nostre pecate propriL De aceia nor ne bucuram cu 0
bucurie prosteasca, cu bucuria lumel care iute se stinge,
f?i care mil de suparari. Dec'i sa ne intristam cu
acea care este muma bucuriel, ;;i sa nu ne bu-
curam cu bucuria care nasce intristarea. Sa varsam lacrim!
care multa fili sa nu ridem risul acela
care nafilce dintiJor. Sa ne l!ltristam Cll aeea In-
tristare, din care resare repaosul fili odihna vec'inica, sa nu
cautam dezmerdarile, din carese nase multe durerl fii S;I-
pararL Sa suferim pe pament,ps;Jtru u\ sa ne dez-
merdam in ceriurL Sa ne intristam in aceasta vre-
melnica, pentru ca sa. ne bucuram de repaosul cel vecInic.
Sa nu petrecem in zadar acest timp scurt, ca nu cumva
sa suspinam in acea fara de sfarfilit. Nu videti vol
cati se 'intristeaza aicI din causa lucrurilor pamentes;tl?
acum, ca S;i tu es;t1 unul din acefiltia, f?i dec'i porta
intristarea durerea in sufletul teu, hranindll-te cu spe-
ranta celor viitore. Nu estI tu mal bun de cat Pavel,
nici'de cat Petru, cari'i nicI-odata nu s au bucurat de Ji-
nis;te, caril all trait in fome, in sete in goUitate. DecI
ca sa te bucurl' de bunatatiJe de care se bucura
iI, de Cll paS;es;cl pe cai opuse? Daca tu de a inain ta
spre acea cetdte, de care il s-au invrednicit, apol pafiles;ce
pe drnmul care duc") acolo. Drumul repausulul S;i al linil?tel
nu duce acolo, ci drumul scarbilor S;i al necazurilor. Dru-
mnl acela este larg fili incapatoriu, eara acesta stramt.
. DecI, iubiWor, pe acest drum sa calatorim, ca sa ne
invrednicim de viata vec'inica, in Christos Iiflus Domnul
postru, caruia imprenna cu Tatal, cu D?chul Sflnt:
cuvine slava, stapanirea cinstea, acnm fill pururea fill ltl
veciI vecilor. Amin.
FINE.
TABLA MATERIEL
fili activitatea Sf. Chrisostom. . - . . . I - XXXIX
OMILIA I (Despre milostenie) 1- 7
OMILIA II (Idem) ....... - . . . " 7- 17
OMILIA III (Contra bogatiilor) . . .. 17- 28_
OMILIA IV (Pentru pomenirea la
sfintele slujbe)
OMILIA V (Pentru eleimosina)
OMILIA VI (Despre
OMILIA VII (Contra iubirei de argint)
OMILIA VIII (Fara virtute omul e mal reu de
cat animaleJe) . . . - - - . .
OMILIA IX (Contra carUrel in fapte-
lor bune) . . . . . . . - - . . . - . .
OMILIA X (Pentru procurarea celor necesare
preotilor, fili contra celor ce-l barfesc)
OMILIA XI (Abusnl in orI-ce este vatfimatoriu.
Abusul este resultatul uneI
OMILIA XII (Despre . - . . - . .
OMILIA XIII (Apostolil fili sunt tipurl'
demne de imitat) ......... .
maLI A XIV (Despre filantropia lUI
OMILIA XV (Reutatea este dUfilmanul nostru,
eara virtutea prietenul cel mal bun) . . .
OMILIA XVI (Repaosul de aicl' causeaza pedeapsa
de acolo) - . - - - - . - . .

ERATA
28- 38
38- 50
50- 78
57-71
71- 80
85- 95
95-110
110-121
121-130
130-139
139-148
148-155
155--170
Micele gresell tipografice, ca de pilda la pagina XIII, randul
3., pag. XX., randul 11, etc. cetitorul este rugat a Ie indrepta singur.