Sunteți pe pagina 1din 188

COMENTARlllE

SAl!
EXPLICAREA EPISTOLELOR PASTORALE: I SI II TIMOTHEIU,
EPISTOLA CATRA TIT SI CEA CATRA FILIMON
A celui Intrll sfinti parinteilli nostru
lOAN CHRISOSTOl\l
Aecl1iepiscoplll Constantinopolei
Traducere din limba Elina, editia de Oxonia, din 1861
DE
Archiereul ThEOdosie D. PloctEanu
Vicaeiul st'. Mitropolii a Ungro-Vlalliei 5i
Locotenent de Mitropolit Primal

19telierele grafice SOCEC CO., Societate anonima
i911
COMENTARIILE
SAU
EXPLICt\REA EPISTOLEI I CATRA TIMOTHEIU
a celui intru Parintele nostru
:lOAN CHRXSOSTOM:
Ar hiepiscopul Cons tantinopolei
SUBIECTUL.
,
Timotheiu era unul din Ll cenicii Apostolului Pavel.
Luca marturise:=,; te de dansul
1
), ca er[l un tanar minu-
nat, fli nd marturisit astfeliu de catra fratii cei din Listra'
,:;;i lconia,- :=,; i ca Indata ce a devenit ucenic, a devenit
:;;i dascal; ca atat de intelept era, In cat ca auzind pe
Pavel propoveduind evanghelia tara taerea imprejur, :;;i
afland ca pentru aceasta Pavel a stat:=,;i contra lui Petru,
a ales nu numai de a nu propovedul. contra, ci Inca de
a :;;i sufer!.. L-a taiat pc dansul fmprejur apostolul- zice
Luea 2) - 1ntr-o astfeliu de varsta, :;;i eu ehipul acesta i- a
1l1eredintat lui toata iconomiea, fiindca a fost deajuos
ca dorul lui Pa vel sa arate pe barbatul acesta, ceia-ce
era in realitate. Caci :;;i aiurea marturisind de dansul,
scrie :;;i spune: nevointa (ineerearea) lui 0 ::;;titi,
ea preeum unui tata fiul eu mine a
slujit lntru evanghelie" (Filipp. 2, 22), iara Corin-
theoilor scriindu'::li zicea: "am trimis la voi pre Ti-
1) Notii. A se vedea Fapt. Apost. Hi, 2.
2) Nota. A se vecl ea Fapt. Apost. 16, 3.
4 SUBIECTUL
motheiu, care este fiu al meu lublt credincios
intru Domnul", de va veni Timo-
theiu, soeotiti sa fie fara frlca la voi, ca luceul
Domnului luereaza ca mine", :;;i EbreiJor scriin-
du-li zieea: "sa ca fratele Timothelu este
slobod", :;;i In fine in multe locuri ar putea gasl eineva
marea lui dragoste eatra Timotheiu. Chiar 9i faptele
minunate acum, arata eurajul lui.
lara daea cineva ar eerceta, de ee oare serie numai
lui Tit 9i Timotheiu, de :;;i Sila era dintre eei incereati,
$i Luea deasemenea - eaei tot apostolul seriinc1, zieea:
Luca este singur eu mine. (II Timoth. 4.11); deaseme-
nea 9i Climent era unul dintre cei de pe liinga diinsul, eaci
zice despre e1: eu Climent, cu ceilalti Impreuna
lueratori aimei" (Filipp. 4, 3); - a:;;a dara de ce serie
numai lui Tit 9i Timotheiu Fiindca numai aeestora. Ii
ineredint,asebiseriei, pe cand pe eeiJalti Ii purta inca eu
dansul; pe ae8$tiia deci Ii randuise in ni$te loeuri $tiute.
Ca atat de mare era meritul acestui barbat, incat ca
niei tinereta impedecat.
De aceiaseriindu-i apostolul, ziee: "Nimeni tine-
retile tale sa nu Ie defaime", $i iara9i: "pre cele
tinere, ca pre surori" (Cap 4, 12: 5, 2)
cand este virtutea, to ate celelalte sunt pnsoselmee, $1
nimic nu ar puteafi ca pedidL .
De aceia vorbind despre episcopi, $i multe insw;;iri
eerandu-li, nieairiel 11U insista asupra varstei lor. lara
daca zice scriinou-i: "fii avand ascultatori" :;;i "al
unei femei barbat" (Cap. 3, 4. 2) nu spune aceasta
ca cum ar fi necesar de a avea copii $i femeie, ci de
cumva s-ar intah1pla a fi ridicat dintre eei din lume,
sa fie de aceia, in cat:;;i case S8 $tie a pre$eda, $i eopii,
9i tuate eelelalte. Ca daca ar fi din lume, $i daca nici
in acele lume$ti nu ar fi fost folositor, cum i s-ar putea
Ineredinta ingrijirea biserieei?
de ce oare a trimis epistola llcenicului, randuit
in .urma spre invatatura altora? Nu trebuia oare ca mai
intai el &i fie desavar$it, 9i dupa aceia sa i se trimita "?
Dara avea nevoe de invatatura, nu de aceea pe care 0
au ucenicii, ci de eea cuvenita dascalului. de aceia
deci, priv8$te cum in intreaga epistola apostolul Ii face
m,I1LIA I
invatatura cuvenita dasealului. De aceia inca de la fnce-
put nu-i-a zis: ca sa. nu dai ascultare celor ce
invata in alt chip ci "ca sit unora ca
sa nu invete Intr'alt chip': (1, 3).
OMILIA I
"Pavel, Apostol allui Iisus Christos, dupre
poronca lui Dumnezeu mantuitorului nosteu,
a Domnului Iisus Christos, nac1ejdei noastre.
Lui Timotheiu adevaratului fiu Intru
(Cap. 1, L 2).
Mare era demnitatea apostolului, mare minu-
nata, $i pretutindeni vedern pe Pavel punand clinainte
C<:1uzele demnitatei sale, nu ca cum ar fi riipit Etceasta
cinste, ci ca ineredintata lui $i ca fiind investit cu aceasta
putere. Caci d md S8 nume$te pre sine chemat$i cand
ziee: "Prin VOla lui Dumnezeu" (l Cor. 1, 1) $i aiu-
rea "ca nevoia imi zace asupra'mi" (Ibid.
9, 16), $i cand spune ca a fost oranduit spre aceasta,
toale acestea nu sunt decat cloborirea ambitiunei 9i a
mandriei. Ca clupre cum eel ce alearga dupa 0 cinste
care nu-i este data de Dumnezeu, este vrednic de eea
mai de pe urma hula, tot a$a ;;i cel ce a respins acea
cinste $i a fugit, este r espunzator de alte pacate :de
neascultare $i nesupunere.
Aceasta deci spunand-o Pavel ehiar aeum, la
inceputul epistolei catra Timotheiu, zice astfeliu: "Pavel
apostol al lui Iisus Christos, dupre poronca lui
Dumnezeu" Aki nu mai spune Pavel chemat, ci
"c1upre poronca lui Dumnezeu". Ca nu cumva deei
sa patirneasca omenesc Timotheiu, creziind ca
apostolul vorbe$te cu dftnsul la feliu cu ceilalli ucenici,
deaceia Pavel a inceput epistoia astfeliu. $i unde anume
se vede ea i-a poroncit lui Dumnezeu"? Se gas8$te
aceasta in Fapl. Apost. uncle Duhul graie$te: "Osebiti
6 . _ _ _ _______ _____ __ _ ___ __ ____ _____ _ __ _
mie pre yar1!aVa pre Saul " (Cap. 13, 2).
scmnd pune numele apostolului, invc'ttand
aceasta pc auchto]' , ca s5, nu\;i inchipuie ca cole
grcute apostclul l:i mic nu ar grill
de la sme. ;:,pummd decI de aposlol, lmediat 131 riclicD,
auditorului inclreapt<\ spre eel ce a trimis
ep1stola.
. D,eacoia !cJ,to epistolele sale 131 pUDe aceasta
de la meeput, faeand cnvantul '.Tednie de cret1irtl, si
zicall ct astfeliu: "Payel apostol allui I18US
clupr'e pOl'onCa lUI Dumnezeu mfll1tuitoriu1ui no-
stru" . eu tonte aces tea nicttiri nn S8 vede cD, TatD, l
ci in tot locnl Cl1ristos Ii vorheste, si-i zice :
;,Mergl, eu la neamuri fe vaiu tri-
mile" , :;;1 iaru9i: "lnaintea Chesarului ti se eade
t '" ..., . ' '
s a1 . (l<apt. Apost. 22, 21. 27. 24). Dara eeia ce Fiul
aceia :,cTiptura spune ca este poronea Ta-
talm, Ctupa co .po!,once$te Duhul spune cD,
este a Ca mtcL de p.llda a. fost trimis de Duhul,
a r andUlt de $1 totm;n ca poronca oste
a 1m v Dumnezeu .. Decl ce? Nu cumva poate se imputi-
putsre?\ daca ap?stolul s'a trimis din po-
l onca NICI de cum, caci prive$te cum poronca
0 a Ca "clupre poronca
Dumnezeu mantmtorulUl nostru" a adaos ime-
dla.t: "a Domnului Iisus Christos l1adejdei noastre" .
cum el a pus denumirile cu siguranta.
cu to:1te acestea Psalmistul vorbe:;;te aceasta
despre Fiul, zicand: "NiideJ'clea t uturor marO'inHor
v. " t I " :5
paman U HI' . (Ps. 64, 6), $i iara9i fericitul Pavel seriina
l[,l alta parte, zice : spre aceasta ne si ostenim
:;;1 suntem caci am nadajcluit iritru
nezeu1 cel viu :;;i (1. Timoth. 4, 10). Das-
calul este necesar de a suferl. primejdji , $i chiar mai
multe "Bate -voin pastoriul, zice, :;;i
se VOl IlSlPl mle . . Cl\J <;tth. 26, 31). Deci, fiindea se
petrece acest fapt, apm clmvolul sufla eu mai multa pu-
.lor, ca. cel ce in unora trage eu
$1 !lSlplrea altora, acl eca rlslp1rea turmei. Ca daea
uClcle 01 Ie, imputineaza turma; dara cancl pe pastoriu
OMIL1A I
7
- - - -------_. _ _ ._ - -
11 scoate din mijloc, de si gur ca va vatama turma 1n-
tr-eaga. Deci, claca diavolul lucruri mari prin-
tr'o mica osteneala, $i claca vatama totul printr'un
singur sufiet, de aceia mai eu sama trebuie a ne In-
griji. D . 1 . 1" t I . t 1 . , . , 1 1
e aeem c 1mr ( 111 mcepu U ep1S 0 e1 mcurap,l1C u-
:;;i inalt;:'tndu-i suf1etul, (01antuitoriu avem pre Dumne-
zeu, zice, $i nac1ejcle pe Christos. '\luIte ptltimim noi,
clara avem mari sperante. Ne primejcluim, ni se intind
curse, fns(t avem mantllitoriu, nu vr' un om, ei pe insu$i
Dumnezeu. Deci, nici cel ce mLlntuie$te nu slabe;;te- dici
este Dumnezeu - :;;i ori- cari ar fi primejdiile, nu ne VOl'
impresura, nici nttclejdea noastra nn va ramanea rl1$i-
nata, caei insu$i Christcs esle nuc1ejdea noastri1. De
aeeia, zice, suferim primejclii, caci sau yom fi scapati
iute de ele, sau ca IWEll1inclu-ne eu hune spcrante, ne
yom mantull), Dartt de ee oar e nicD,iri nu spune apos-'
tolul ca este al Tatalui , ci al lui Christos ? Apoi el toate
Ie face comune, :;;1 evangheli a zice ca este a lui Dum-
nezeu, aratand prin aceasta ca (ori- ce am patiml, zice,
nimica nu sunt cele de fatal).
" Lui Timothei u adeV8J'atului fiu intru cre-
(Vel's. 2). Chiar $i expresiunea aceasta este
m{mgailoare. Ca dar-a a ar,\tat creclinta, in cat sa de-
fiu al lui Pavel, $1 inca nu fiu cum s'ar inti'u;npla,
ci adevarat, apoi era in c1rept de a twea curaj pentru
cele viitoare. credin!a aceasta va s(.t zica, ea cbiar
daeD, faptele s'ar pctrece contrar eelor fagiicluite 9
i
a-;;-
teptate, sa nu se fmputineze cineva, $i niei sa se tur-
bure. Dara iata ca fiu,:;;i inca adevar at fiu, i?i eu toate
acestea catu;;i de putin nu este de fiinta. Dara
ee Poate di era animal necuv;'lnti'itoriu (Dart, zici tu,
nu er a din Pavel - ea $i cum fa ptul doveditoriu ar fi
a se trage, sau a se deriva din Dara ee? Era
poate de 0 alta fiin \[t Niei aceasta? spunand
"fiu", imedieat a $i acli'togat "intru adeea
ca era fiu adevarat, f1i dintr'insul era. Nimic nu s'a schim-
bat, sau mai bine zis, eu nimie nu s'a scbimbat prin
faptul ca era asemanare dupre eredinta. Ceia ee se pe-
treee 9i cu lucrurile cand sunt de ace
ia
f1
i
fiinta.
Fiul este bun;'i-oara 1a fe1iu eu tata,1, 1nsa nu a$a cum
se jntampla eu Dumnezeu, uncle Fiul este cu mult mai
8 I
apropiat de Tatal
l
). Acolo de $i prin esenla sunt una
aceia.';;i, totw;;i in multo altele se deosebese: fn ("uloare,
in forma sau sehima, in intelepciune, in timp, in vo-
in1a, in cele atingatodfe de sufiet, in cete atingatoare
de trup, '111 cele de afarii in multe aItele se deosebesc
unul de altul, claca se face comparatiune intre
pe cand aid - (raportul lntre Fiul$i Dumnezeu Tatttl) -
nimic din acele deosebiri nu este.
Expresiunea "dupre poronca" este mai ener-
gica de cate xpresiunea "chemat", -- dupre cum zice
aiurea: "Intru Cbristos Iisus eu v'am nascut
pre voi(( or Corinth 4, 15), adedl, intru credinta. lara
expresiunea adevaratn pe care 0 ac1aoge aici, inseammt
exacta. :;;i mai pre sus de toti ceilalti, asemanarea uceni-
cului cu dascalul; voie.,;;te cu aIte cuvinte a aiei
marea lui dragoste catra dc\nsul, cum $i marea lui dis-
pozitie fata de e1.
J)ara iata ca aid partiC'llla "intru (( iarii::;i este
zisa pentru credinta. Prive:;;te apoi laud a cat de mare
oste, daca il nume$te nu numai flu. ci inca;d fiu adevarat.
"Obar', mila, pace, zice, de la Dumnezeu Ta-
tal nostru, Cbristos Iisus Domnul nostru((.
Dara de ce oare in celelalte cpisto\e nicairi n'a pus
inainte mila, ci numai aici Apoi $i aceasta este tot
din iubirea lui eea mare parinteasca. caci el se roaga
::;i cele mai multe bunc:ri flului, temandu-se pl.mtru
dansul $i tremurc\nd chiar de grijalui,-fiind ca astfeliu
se temeu. en, :;;i cum paredi nimic n'ar fi facut pentru e1.
1) Nota. In pasajclc de fata e mai mult 0 dispula a Sf. Cln;i-
80stom cu Al'ianil; cal'ii se incercau a ti'age un argument in fa-
voml 101' din lui Timotheiu fata de apostolul Pavel Pa-
vel pe Timotheiu fiu , ziceau dan7ii, cu toate acestea
nu era nascut dintr'insul. Prin urmal'e nici din aceia ca Christos
so Fiul Tatiilui, nu se poate cOllchide ca esle nascut
ebl. Chrisostom insa Ii Timotheiu se zice fiu al lUi
Pavel nu dupre natuI',\, ci dupl'e Deei, precum el era 13:
feliu Cll Pavel [)I'in cl'edinta, tot Christos are
natura cu Tata!. Disputat cum Arianis, qui hinc dudo argu-
menta sic poterant agel'e. Paulus Timotheurn filium dicit, et ta-
l,!en non ex .ipso genitus. Erg? neque eo, quod
(hcatur filIUS. Patr'ls, ex IPS? esse; gellltum efficltur. Hespondet Chl'l-
sostornus: Tlmotheum diCit fillUm non secundum naluram, :sed
secundum fidem: Proil1de sicut ipse ejusdem cum Paulo fidei, sic
Christum eandem hahel'e cum Pat.re naturam)). Fronto Dttcaeus.
OMILIA ;: 9
---- ---- - - ----
ba chiar ingrijindu-se de slabaciunile lui trupe9ti, pre-
cum atunci de pilda dl.,nd ii scrie zictmdu-i: "De aCUlll
nu mai bea apa, ci putin vin prhne$te pentru sto-
mahul teu pentru cele dese
(Cap. 5,23). Dasealii mai ales au nevoe de 0 mal. mare !TIlla.
.. De la Dumnezeu Tatal nostru, zice, Chnstos
fisus Domnul nostrn". $i aid iara.,) i mangaere f3i 1n-
curajaee. ctt daca Dumnezeu este tala, se f3i
ca tatal de copii. Asculta pe Christos zicand: "C<:l,re
om este dinteu voi, de la care de va cere fiul
lui piline, au doart-l peatra. ii va da lui ". 7,9)
Peecum te-am rugat ca sa rell1cU 111 Efes,
c{mcl mergeam in Macedonia" eVers. 3).
bunatate la el! cum el nu intrebuinteaza voce de dascal,
ci aproape voce de sluga, - caci n'a zis (precum ti-am
poroncit, sau !i-am pus in vedere, ci "Precum te-al1l
rugat". De sigur ca nu faJa u.cenici.ise
el asa ci numai fata de eel blanzl vlrtuDf;ll. pe cand
fata ceilalti, de eei zic, pead:varati .'-;lce-
nici, se pmta lntr'alt ChIP, precum ll1SU$1 e1 sCrIlnd,
zieea: .jncleamna si mustra cu toata poronca'<
(Tit. 2, 15). $i aici ce spUl;e: ,rca sapo,-
roncesti unora ca sa nu lL1vete llltr alt chIp'.
Deci ce este aceasta? Nu era deajuns oare cpistola lui
pe care li-o ,NuJ gac! .fata de scriso-
rile lui erau inca ma.l
si mai 'nainte de acele SerlSOrI. Dara apOJ chIar 91 el
i9i petrecuse mult limp. in . aiGi era v $i
acel templu al Artemidel, tot alCI a patlmlt acele rale
mari. Ca dupa ce s'a r:dunaTea,
mand prin prejurul sau pe Ueel11CI, dupa ce sa mchlllat
lor a plutit cu corabia pe mare ducandu-se in Mace-
donia, de u'nde s'a re'nturnat. (Fapt. Apost. Cap.
19 $i 20 j.
. Dara este demn de a cerceta daca acum a
acolo Pa vel pre Timotheiu, zise: '; Ca sa
roncesti unora ca sa nu mvete mtI' alt chlp .
Nu-i nume$te pe fata, ca nu sa-i faca fara
in mustrarea ceo trebma a.lI fae.e. aIClOare-
care psevdodidascali dmtre ludel, carl se mcereau de a
10 OMILIA 1
at rage iara;;i pe la paza legei, - ceia ce de
a ltfeliu mai in toate epistolele 0 spune. Data cl am;;ii fa-
ceau aceasta nu ca erau mi:-;:ea(i de cugetul lor,
ci numai de sla va din dorul clt: a
llcenici. de a se certt'!. eu Pavel, de a-$i arAtE.
pizma lor fata de dd_ns ui. Ac(:asta va sa zica : :, s a nu
1m-ete intr' a lt c hip".
"Nici sa 1a aminte la basme, zice, $i 1a (ge-
nea logii ) il1:;;i ral'e de nearnul'i fara de sftlr$it".
Prin v()rba de mHhuri sau basme. el nu in1elege legea;
&\ nn fie !- ei va S<'l spuna de Clceie fal;;ifica ri, de acele
misti[idi ri ;;i de aceIe erec1inti de;;arte. Era ca obieeiu
ca eei dintre ludei cheltuiasca toa ta vorba in luerllri
de nimic: ea de pilc1ii in numararea pa rintilor, mO$ilor
$i stramo$ilor, ca w ehipul aeesta sa ai b,)' a$Et zis 0 s lava
in btorie, ;;i sa se creada a a vea 0 mai mare expe-
rienta.
"ea p oronCe$ti uI10 ra, zice, ca sa ou 1n-
vete intr'alt chip, ni c i sa ill a mi nte la mithuri
(bas me) t;;i la de nea muri (gene alogii)
mea de sffLrsit". Si ce va sa ZiC[l "fa r{t de smrsit"? ,
Adeea vorbe tara de SmT$it, sau fara nir.i un folos: sau
eu greu de priceput nOlle. Ai vazut clim cearta ispitirea
sau euriozitatea unonl de a o;;ti totul '? Uncle ere--
clinta, nu este nevoie de cercelare. Uncl e nu tl'ebuie nimie
a cerne, de ee sa fie nevoie de cercetare Cercetarea
resturi1area credintei. ca eel ee caut<1 cerceteaza,
niciodata nu afia. Cel ce cereeteaza, nu poate sa creaclc'L
De aeeia . zice, ca set nu ne batem capul eu cer-cetiiri
ama nunt ite ;-iara daea eercetam, apoi aeeasta nu este
eredinta, - ' caci ercdinta cugetul. Dara atunei
cum de ziee Christos: "ca uta\i ::;;i v e\i a fia; bateti
se v a deschide VOU{l" ;;i"cercetati s criptudle,
intransele veti afia voi vjat[t ve:;;nica" (Math.
7, 7. loan 5, Dara acolo prin expresiunea ,. Cau..:.
tati': el spune de cerere de 0 dorinta arzatoare, pe
aiei expresiunea ,.cer-cetati scripturile" nll este
a uriuia ee introcluce in cugetul euiva dorul de a eerne
chestiuniJe. in zadar, ei ale uQuia ee tocmai ca seoate
aeea pofta . A zis: "cercetati scripturile" , adeca cit
OMIUA I
- ---------------------------- -
;1f1<:10(1 i?i eunosc<:'md exaetitatea lor, noi sa facem accasta
nu pentru ca pururea sit cercetam, ci ca cereetL1 nd si:L
ineetam eu acp.st ohiceill.
Si \)ine a zis cl: .,Poronceste unOra c a Si"t 1111
1m-etc illtl"alt chip, 'ni c i sa ii amillte la basme
si gen ealog ii de s fclr'::,;i t, can: fae
i11ai vi:lrtos de cut iconomia luj DLlmlleze u cea
intru cl'edinta.-' Bine a inca i?i "iconomia lui
Dumnezeu", fiiodc{l mari luerllri a \'oit Dumnezeu sa
ni dea, ra\ionafl)cntelc noastrc p(tmante9li llU pri-
mese iconomiilor lui. 1'rin urmare acestea t1'< )-
buie a ven; prjn er ee1jnti\ , eeia ce estc dofloria coa mai
marc a Deci. CC'Tcctarca cstc contrarii icono-
mioi lui Dtlmnezcu. Ca(01 co so deJa-
cr edi nl a '? Acuia de a primi bincfhccl' ile lui $1 a ne face
mai buni, :e; i c1c a nu ne fnc10i de nimic, niei de a e1is- .
put:\ a eernt), de ce a:;: c't 9i nll a ltrnintrelca, ei a fi 1i-
nistiti eu cllgetuL U{('i ceia ee CI'cGilJ.ta a reu$it 9i a
cEidlt, ccrceta rea a clarchnat. Cum a diiramat ? UlsLl ncl
eugetlll a se OCUpe\' ell ecn:: ctJl'i zadarni ce, eu care oeazie
senate crcdinta.
,, )Jici S{t ia aminte, zice, labasI11e la g e-
nealogii (I Dora, ziei tu, cu ce a u \'uttl-
mat gonealogiile neamuriiol'lJ Apoi Christos ziceLt, ('a
prjr) a(;C\ inta trebuie a se ma ntui omul, (]is-
putau 9i ziceau ca nu trcbui e er edinta. Dara fiindca t5.-
gacl uirea lor era, sau 3VC(\ infiuell tc\ numai in ti mpul
de fata, pe ei'md urmaril e tagi:'tcluirei in viata vii toare,
era nevoi e de credinta. Dan:'7ii Insa preoeuIJati en 011-
servatiunile lc;:;ei , impec1ecau cr ec1i nta. l\fi sc pari)
aid el face :-;:i la Elini ei'lllcl ziee: )7 b asme ::,-;i
genealogii", ca eei ce-:;;i nUl11ar a u pc zeii lor.
I) Deci, iubitilor, sa nl! IwIm aminte la discutiuni
zac1arniec. Caei de acoia am_ fost numiti pen
trn ca fara clatinare sa cT'edem color spuse, pentru CD.
de loe sa nu n8 'ndoim. Ca dad), (:c\e graite sunt omo-
ar trebul de si gur de a Ie cerne ell toa ta ama-
1) Pm;tea morala. Desprc aceia ca trebuic a avea crec1inta,
si a nu ccrne iuCnlrilE", "j conl.l' a eclor ce zic, ca aSfl esLo nascut,
a!;'a este (Ve1"on/ '
12 OMILTA I
' nLriltimea ; iara dadi sunt ale lui Dumnezeu, apoi trebuie
mai mult a Ie pretui a Ie erede ; daca insa _ n u credem,
atunci nu yom :;;ti nici ca este Dumnezeu. Fiindca cum
ai sa $tii ca e::te Dumnezeu, daca II faei raspunzatoriu
Intaia c1ovac1a pe care tu 0 dai ca $ti1 pe Dumnezeu, .
este de a crede toate cele graite, fara a cere c10vezi $i
ial'a$i c1ovezi. Aceasta 0 $tiu $i Elinii, caci credeau in
zeii lor, de ;;;i 0 spuncau fara dovezi. de ce oare
Fiindca sunt stranepoti $i coboritori din z8i.
Ai vazut d'i $i Elinii $tiu aceasta? ee spun ell
de Dumnezeu? cftnd ii faceau a$Et yorba de un
om - voiese a spune de Pitagora, acel fermecatoriu $i
mag, caci puneau inainte acea vestita axioma: "a.bro;
;;7." ac1eca "el a zis. Dara chiar pc templuri era
scTisa c1casupra $i representata tacerea, aeoperindu-$i
. gum cu degetlll, $i strangandu-$i eu puterc buzele, in-
spiranc1 tacereatuturor celor de fata. Deci c1aca acelea
sunt atat c1e r espectate, apoi ale noast1'e nu trebuie res-
pectate, ci sunt de tis'? Cele ale Elinilor duprc dr-eptate
trc'buie a fi c.t'.rcetatc, fiindea sHnt deastfcliu; e yorba
aeolo de lupte, de disputc$i urmarile acestora, - pc
c{md cele alc noastrc se dcoscbesc, eu totul de acelea.
Ca pc aeclea le-adeseoperit intekpciunea
in timp ce pe acestea descoperit $i invatat charul
dllhovnicese. Acelea 'sunt c.redinti pline de prostie $i ne-
hllnie, iara acestoa ,de adevarat<'i. intelcpciune. Acolo nu
mai esto llcenic, nici daseal, ci toti cercoteaza se
puta, fie dascal; fie uconie. Pentru a crede, oste nevoie
de a afta, iara nut'etc a disputa, de a crede fira indo-
ieala, iara nu a puno'inainte rationamcnte
Prin credinta toti cei din vechime a u fost laudati, fara
do acea'3ta toato se .restoarna pc dos.
ce spun '''e Ll de cele cerc$ti Chiar cele de pe pa-
mi'tnt daca Ie yom examinil, Ie yom afta in str5.nsa le-
gatilf','i Cll credinta. Nici afaeeri nici
gllri, in fine nimic din acostea nu poate fi farit
Deci claca aiei, unde e yorba fie lucruri fal;;e, $1
este nevoe de credinta, apoi cu atat mai mult in cele
dultovnieesli.
Aceasta credinta deci sa 0 avem de aceasta sa
ne tinem stran$i,- caci numai prin aceasta yom putea
seoate din suftet acele credint,i vitamatoare, ca de pilda
credinta ca s'a nascut, $i a"7Et fost sortib). Daca
mllLiA 1 13
noi yom crede <..'.;;l va fi inviere judecata, apoi toate
acele credinti de;;arte yom puteasa I.e Stl-
fI et. Crede ea esle Dumnezeu elrept, nu vel mm crede
(iL este nedreapta; crede ca oste DlImnezeu care
se mai dinainte, nu vei mai creele crt este
tere acelea care toate Ie rastoarna pc dos. Crede cii
este pedeapsa $i impariitia cerurilor, $i nu vei
ca este noroc din pc deoparte resturnand 111
noi bunul simt iar;'i pe de alta sllpul1tt.ndu-ne pre 110i
unei necesit<lt( $i unei vieti silite. Sa nu sa n l!
rasiidesti sa nu pkci la ar-mattt,;;i in fine sa nll facI
nimic, nllmai el ecit, \'r,lnd salt nevrclnd, vei in-
ti1mpina cele sortite deja . . .
nara atunci de ce mai avern nevoe de rligaclUmf
Dece mai voesli a te face claca totul cste sOl'li t
dela Wl$tere "? fiinclca vei fi sub pacat. De uncle stint
mestesuuurile? Sunt oare destinate del a ?Da 1
. ziti'tu. Dara a fost ursit, cutiiruia ca sa devina inteJcpt
prjn ostenele. Arata-mi fnsa pe unul care sa fiinvatat
mestesug fara ostenele. Astfeliu dar;'i se ca,-
pat<i TIU dela ci eu m';1lte Dan'l de
unde vine, zici tu, ca cutare fi1l1cl om rau este bogat,
$i un altul fiind viclean, a capatat mO$tenire dela
. . sau? pe ctmd un ?-ltul de;;i capete,
este sarac. Acestea 'mtr'una Ie pun 11111amto; toate nurna1
cu privire la bogatie $i siiracie, :;;i nimic
ri utate_ Dara iu tlirnic n'ai spus p;l,na aculh, CI arata-ml
. daca cineva sarguindu-se a devenit diu, sau claca c.ineva
trandavindu-se a devenit bun. Co, daca soarta are vre-o
putere, apoi trebue a-:;;i arata puterea in cele mai
adedi in virtute :;;i rautate, $i nicidecum jn bOgat1e :;;1
saracie. De unde, zici tu, vine ca cutare este totdea-
una in boale, jadi celalalt totdeauna I'n sanMate? De
unde vine ca unuia ii merg bine afacerile, jadi altuia
ii merry De IJnde apoi vine ca aceluia ii meI'g
lucrurile dupa dorjnt';'l, pc cancl acestuia i se pun in
cale mii de rnii de pedici? Ei bine ! departeaza-te de
credinta In n(l$terea eu nor-oc, $i atunci vei eu
exactitate. Crede ca oste Dumnezeu care se
mai dinainte, $i atunei vei :;;ti toluI Jamurit. Dara nu
pot, zici tu; nu rna lasa confuziunea lucrurilor acestara
de a intrevedea aeea pronip, daca toate acestea sunt ale
lui Dumnezeu. Cum pot crede eu, ca Dumnezeu, eel bun
14 Oi\lILIA 1
da averi unui curvariu, unui spurcat, unui lacom, iara
celui bun nu-i da de loc? Cum sa cred? - caci trebue a
crede din fapte)).
Bine! clara toate cele ce ai spus sunt ele rezul-
tatul unei clrepte sau nedrepte i\fedrepte zici.
Dara oare cine a facut aceasla nedreapta? Oa1'e
Dumnezeu? Nu, zici tu, ci este far-a inceput, nenascuta.
$i cum face astfeliu de IucI'uI'i, nefiincl nascuta, sau fa1',1
inceput? - fiindca astfeli u de imprejuriiri sunt contrare ...
Dec:i, toate acestca nu sllnt catu!';li de putin lucruri ale
lui Dumnezeu. darii s1 cxamim101, cine a facut ce-
riul '? cine parnEll1tul, cine marca, c:ine anotimpurile?
Apoi claca 'in cele a mcut atata ordine:;;i
atetta a1'monie, in noi. pentru cari totul s'a facut, atiHa
clezordine neranduealcl,? Aceasta ar fi, ea cum cineva
ar l!1grijl de 0 casa, - ce d<:almintrelca ar fi minunntU-
jara de tei ce locuesc in ea de loco
Cine in bum'i randueala sehimbarca ano-
timpurilor? Cine a lcgile cele intelepte ale na-
turei '? Cine a o1'anduit lllcrsul zilei !';li al nop!ji? Toate
acesteasunt superioare acelei sau ursite.
Nu, zid tu, ci s'au fttcut dela sine, sau automat)). Dara,
cum a1' fi putut sa se fad), automat, gasinclu-se intr'u ast.,
feliu de o1'andueala r Deei, de undo si cum sunt uniia bo-
gati, sanato;;i propa$ind in afaccrik lor? Uniia prin
lacomie, altji prin mo;;tenire,iara altii prin 1'apire. $i de
ce a ingaduit Dare Dumnezou? Fiindea nu oste aici res- .
plata, ei in viata viitoare; atunci araUt-mi ca se petrece
. ceva de acest feliu. (Dara, zici tu. deocamdata dii-mi
aiei, acolo nn eer)). De aeeia niei nu iai. Ul daea tu
gasindu-te afara de aeea placero $i eauti acestea, ea
cum Ie preferi aeelora, apoi eu cat rnai rnult cand te vei
bueu1'a de atea placore eurala? De aceia iti arata tie,
ca cele de aiei nu sunt nirnie, ci ni sunt indiferente.
Ca.ci spune-mi: a fi eeva adanc. sau intuneeat, departat
sau apropiat, oarc nu esto eeva indiferent? A$a esto $i
bogatia. .
Spune-mi: in eele necesare oare nu doopotriva s'a
dat tuturor, ca depilda destoinieie spre virtute, impar-
tirea deopotri va a darurilor duhovniee$ti? Daca ai cu-
noa$te binefaeerile lui Dumnezeu, atunci nu te-ai fi in-
dignat de aces tea, ci te-ai bucura deopotriva cu altii,
niei n'ai fi cautat n'ai Ii umblatdupa aceasta laeomie,
OMILIA II 15
$tiincl hine egalitatoa aceasta. Dupre cum 0 sluga a v3.ncl
11rana baine, imbrikaminto din partea stapanului,
$i in fine din to ate celolalte bucuranc1u-se deopotriva en
ceHalti, - :ara daea poate ar avea po cap mai multe tire
de par, sau unghii mai mari, prin aceasta ar erode cit
are ceva mai mult dOctlt ceilalti; - cam in halul accsta
so gase7te $i eel ee cugeta luermi mari in zadar.
De aeeea deci ne-a departat pre noi deasemenoa
lucruri, ea sa stinga din noi 0 asemenea nebunie. }Jentru
ca dorul de aeestoa sa-l transporte la ceriu. Dara noi
nici a$a nu no cumin tim. Dupre cum pe copil
tatiH suu de cele daca are cova copi!aresc,
daea p1'e1'e1'a aeestea in locul celor trelJuitoare,-
pentru ea astfeliu fi"lra de voea lui s8:-1 indrl'pte spre
desavarE;lire, tot a';ia face E;li Dumnezeu eu omul, ea ast-
feliu sa-l fndrepte spre ceriu. Darn de ee, ziei tu, lasa
pre cei rai ea Set se j'mbogateaSCa? Pentruca nu se in-
te1'esaza atat de mulL de danE;lii. Cum apoi lasa pre
eei dropti? Nu el li lasa sa fie saraei, ci numai cat in-
gadue aceasta.
Acestea ni s'au spus acum int1"un mod superficial,
ca catra uniia ee nu cunoaE;ltem scriptuhle. lara daca
am VOl a crede 8i a fi eu luare aminte la euvintele lui
Dumnezeu, n'am' avea nevoe de vorbele acestea, caei
toate Ie-am ';itL Pentru ca sa a111 ea bog,Itia nu este
nimie, niei sanatatea, niei slava, eu iti voiu ari'lJA pre
multi cari puteau sa se imbogMasca, nu s'au
imbogatit, eari puteau sa fie sanato$i, ';ii eu toate acesteEl
$i-au darapLinat t1'upurile lor prin nevointe, eari puteau
sa se bueure de slava, !';li fae toate cl1ipurile sprc
a fi dispretuiti. Nimeni fiind bun, nu de a f1
rau, Aeestea deci sa Ie 1'(lvnim, cn unele ce sunt Cll acle-
varat bune, ea astfeliu sa ne bucuram $i de bunurile
viitoa1'e, intru Ch1'istos Iisus Domnulnostru, earuia Im-
preuna eu Tata! eu Sf. Duh se cacle slava, stapani-
rea ';ii cinstea, aeum :;;i pu1'u1'ea !';li in vecii veeilor. Amin.
OMILIA II
,.lara poroncii este dragostea din
inima curata, din cuget bun, :;;i din credinta
Dela care unii ratacind s'au lntors
16 OMILIA II
la euvinte vrand a fi invatatori de lege,
neintelegand niei eele ee graese, niei pentru cele
eese intarese (pentru eelc ee sustin eu incap[t-
tinare)" (Cap. 1, 5. 6. 7).
Nimic nu vatama atat de mult neamul omenesc
ca a dispret.u] prietenia dragostea a nu 0 Urr11<1rl
multa ravna, spre a 0 sUipani, - precum iara:;;i nimic nu
inalta pe cineva, ca a 0 urmarl eu toam puterea. Aceasta
invederand-o Christos, zice: "Ca daca doi din voi
se VOl' uni pre pamant, pentru tot luerul ce vor
cere, va fi lor dela Tatal meu "Pentru
inmu1tirea faradelegei, va raci ci"ragostea a mul-
tora" (Math. 18,19. 24, 12). Aceasta a naseut toate ere-
:,;>i tuate dezbin;''trile, diei din a nu illb] pre frati, vine
mVldm . contra eelor ee invidie apoi vine
pofta de a Stapanl, iara pofta de a sttipanl na:;;te dezbinarile.
De aceia :;;i Pavel zicand: "ca sa poroncesti
unorasa nu invete intr'alt chip", la orma
:;;i modul, qupa care este cu l1utinta aceasta. care este
acel Precum, deci, cand zice: sfarsi-
tuI leg(;?t:este Chtistos") fnti'C')-plinirea
lor, caci .:;;i aceasta se cuprinde in el, tot a:;;a poronca
aceasta . cuprinde in sine dragostea. Star:,;>itul tamaclui-
rei este sanatatea, a:;;a ca fiind si1m'itate, nu este nevoe
de muM, diutare; tot a:;;(;\ :;;i dl'agoste cand este, nu tre-
buie mult<1"'poronca. Si de care dragoste vorbeste De
acea sincera, iara nu 'de acea care semargine:;;te numai
in vorbe; de acea izvorita din vointa din compati-
mire, din participarea la durere.
nDin inima zice. Aiei spune sau de o
vieata curata corecta, sau de 0 dragoste adevarata,
fiindca 0 vieata neeurata provoaea dezbinari :;;i dihonii,
dupre cum zice: "tot eel ee face rale, uraste lu-
mina" (loan 3, 20). Dealtmintrelea prietenie :;;i
vede printre cei rai, caci talharii iubesc pre
talhari, ;;i criminalii simt dragoste catra alti criminali,
insa 0 astfeliu de dragoste nu este din cuget bun, ci
din cuget rau, :;;i nici din inima curata, ci din inima
necurata, :;;i nici din credinta sincera, fiindca credinta
OMILIA II 17
invec1ereaza adevaru1, de oare-ce dintr'o credinta ade-
varata se na:;;te dragostea. Cel ce creele cu adevArat in
Dumnezeu, nu va suferi nici-odata afi lipsit de elragoste.
) De la carii, zice, unij r[lt[teind abatfll1c1u-se,
s-au intors 1a euvinte (vel's. 5). Sine zice
di s-au ab<Uut, fiinel,a spre a merge drept, este nevoie
ele me:;;ts;ug, iara nu afara de scop, sau de te1ul pro-
pus; a:;;lt ca este nevoie de a f1 cineva condus de Duhul.
Multe din calea eea dreapk-'i trebuie a Ie incunjuru. si
numai spre 1el e nevoie de indrepta privitea. ' ,
"Vl'[ll1d a fi invatatori" zice (vel's. 6). Ai vazut
::;i alta cauza, aceia adeea a iubirei de intaetate De
aceia :;;i Christos zieea: voi inS[l pe nimeni sa nu
l\avi" 13, 8);:;;i Pavel iara9i: "Nici
eel ce se tale impreJur p[lzesc legea, ci
ea vostru sa se laude" (Ga1ateni 6, 13).
VOleSC Cll Orl-ce pret, zice, clemnitatea de dascali, si
de aceia ii n-au privirea indreptata spre adevar). '
ziee, nici graiesc, nici
pentru cele ee se intarese, (pentru eelece Ie
sustin eu indtpatinare"). Aiei ii defaima
latani, ne a vand in veelere scopul legei, niei tim-
pul pan a cand trebuia a privi legea ca stapana .. " Deci
daca paeatul lor este din nestiinta. cum de zici ea
de acolo, ca voiesc a' fi 'clascali ai legei Insa
vine :;;i de aeolo, eli dan:}ii nu au dragoste, iara din lipsa
dFagostei se Canc1 sufletul se preda pe
plaeerilor de sigur ca i se vatarrl:;l, age-
rlmea; caz5.nd apoi din dragoste, cade in acelasi limp
in iubirea de cearta, 'in iubirea de inHietate, 811a urma
i S8 vatama ochiul eugetului. Caei eel ee este stapanit
de vre-una din poftele acestea trecatoare fiind imbtttat
zicand ele patima, nn va putea nici-hdata fi jude-
nemitarnic al adevarului. " Neintelegand, zice,
mClcele ee gr[tiesc, niei pentru eele ee se 1n-
tal'esc". Era natural ca dansii sa graiasca de lege, si
sa spuna multe despre eurateniile trupului, 8i allele de
acest feliu. '
.. a ,mai asemenea fapte, ca
nefimc1 l1lmlC alta de cat umbra 91 fnchipuire a celor
duhovnic8s;ti, la urma ceia ce este cu mult mai p1acut,
{2330
18 OMILIA II
tocmai aceia 0 face; 9i ce este eeia ce el faee?
Jegea -- iara prin lege el intelege Sil dm
aeeasta el a scos fji pe eelelalte. Cael claea
gei pedepsese pe cel ee se abate de 1a l8ge - de 91 m
mare parte eele ale legei ni sunt fara folos, apoi cu atat
mai mult aeele8.
"Ci :;;tim ca legea este buna, ziee, de 0 tine
eineva eum se cuvine" (vers. 8). Buna,zice,::;;i nu
buna)). Dar ceia ce el spune, aceasta insamna: laucla
legea prin fapte, ciki expresiunea: "de 0 va tinea ei-
neva cum se cuvine", aeeasta va sa ziea. Caci sunt
si de aeeia cari nu 0 tin bine, ea de pilcUl, eand 0 ex-
plica, ziee, prin vorbe, iara prin fapte oealca, iara
aeeasta insamna ea 0 tin nu preeum se euvine, 0 tin,
ziee, insa nu spre folosinta lor proprie. :;;i ce alt eeva
insamna expresiunea "cum se cuvine" , de cat ea
claca cineva 0 tine cum se cuvine, il indreapta spre
Christos? Cand scopul legei este cle a indreptati pe om,
insa nu poate, apoi atunci 11 indreapta spre cel ce poate.
Sau $i intr'alt chip: a tinea. legea cum se euvine,
a pazi legea cu prisosinta. ce va sa zica cu prlso-
sinta? Dupre cum pdn zi),bala, zice, se tine cum se
cuvine nu calul care zburda, niei aeel care asvarle eu
picioarele, ei aeel care 0 are in gura mai mult de forma,
tot a:;;a fji legea este tinuta bine nu de eel ee are nevoe
a fi cumintit prin litera eill.
Dara atunci cine 0 tine cum se cu vine? Gel ce stie
ca nu are nevoe de ea. eel ee a ajuns la atata. virtute,
in eat ca 0 indepline$te nu de frica, ci inainlea oehi-
lor sei mai mult osanda :;d pedeapsa deacolo.Sau 9i aJk
mintrelea. Zicand ca: );;tiind aceasta, cli dreptUlui
lege nu este pustt, ei eelor fara de lege:;;i ne-
supu:;;i" eVers. 9), prin aeeasta spune ea acela este
clrept, care SaVar9a$te Acela tine pre6um se
cuvine legea, care nu a9teapta a fi eertat de ea. Pre-.
cum semnele literilOr stau inaintea copiilor, insa numal
eel ce $tie a Ie intrebuinta, Ie pune unde trebuie, iara
niei de cum prin altul; numai .aeela, zie, ar putea fi
considerat ea mai inaintat in :;;tiinta, 9i ca intrebuin-
land mai bine literile, - tot a:;;a 9i eel ee sta mai presus
de lege, nu se povatue:)te de lege. Cel ee im pline$te le-
gea nu de friea, ci din rnai multa dragoste eatra vir-
ONIILIA IJ 19
tute, aeesta mai eu sarna impline:;;te legea. Ca nu deo-
potriva impline$te legea, eel ce S8 teme de ea, :;;i eel ce
are in vedere cinstea sa personala. Nu deopotriva im-
pline:;;te legea, eel ee este sub lege, 9i eel ee este dea-
supra legei. A fi deasupra legei, :;;i a trai deasupra legei,
aceasta toemai este de a tinec\ legea preeum se cuyine.
Cad aceta fntrebuintaza :;;i paze$te bine legea, care face
mai multe $i mai mari de cat cere ea; eel ce nu a:;;-
teapta a fi eertat de ea_ Legea, ca altele multe, este im-
pedeearea relelor. Singura Jegea insa, nu face drept pe
eineva, ci 9i lucrarea faptelor bune. Astfeliu ea cei ce
se departeaza de rele, ca robii ce :)tiu de friea, aee:;;tiia
nu incleplinese seopul legei, fiinclea legea de aceia sta
de fata, ea sa pedepsasea .c;aJcarea poroneilor. A9Et ca
::;;i aceia 0 tin, insa dinprieina ea se tern de pedeapsa.
sa nu'ti fie friea de stapanire? Fa bine,
:;;i vei ave a laude de la dansa". (Rom. 13,3),ca:;;i
cum ar ziee cineva: (I)umai pentru faptele cele re1e
Jegea este poroneitoare; clara eelor ce fac fapte Yred-
nice de lauda, unde anUrl1eeste folositoare leg-ean Pre-
cum deei dortorul Yindeca pre eel ee are 0 rana sau
un bete;;ug iara niei de cum pre eel ee este
sanatos, sau pre eel eese gase.';lte bine, - tot a$8. 9i
Jegea. .
"Dreptului lege .nu este pusa, ziee, ci eelor
fara de lege neeucernicilor paca,-
to:;;ilor". Prin expresiunea j,celor fara de lege" el
llUme$te pe ludei, (,.,3, "nesupu:;;i". "Oa
legea, zice, manie lucreaz;a". (Rom. 4, 15). A$a dar a
ee poate avea de eomun legea cu eel vrednie de
"Ca prin lege, zice, este. pacatului"
(Ibid. 3, 20). :;;i ce are aface ell cel drept? Deci, cum
legea nu este pusa pentru eel drept? Fiindca aeesta
este afara de pedeapsa, $i ea el nu a$teapta ca legea
sa-l invete de a face eele ee se euvin, eaei are intr'insul
charul Duhului, care '1 indeamna la bine. Legea s'a dat,
ca prin friea 9i amenintare sa fie linuti ih respect eei
de sub lege. A9a dara calul eel bun nu are nevoe de
frau 9i zabala puterniea, pre cum niei de pedagogie nu are
nevoe cel ce se poate conduce $i fara pedagog.
"Celor fara de lege, ziee, :;;i necucer-
nicilor:;;i necuvio:;;ilof spufcatilOl',
20 OMILlA II
de taUt ucigatorilor de muma".
$! pu A vaicj numai, 9i v nici numili pana la pacate,
Cl mca m91ra pacatele dupa feliul lor, ca astfel sa-i con-
cle se 1'u:;;init ob::-:ervarea legei. $i dupa ce
lem91ra pacatele dupa felul lor, la urma Ie spune si
prin pr.escurtare, de:;;\. chiar 9i cele in:;;irate erau deajmls
spre a-I abate dela ele. Dartt ce? ludcii sunt uciO'atori
de oameni, ucigatori de taUt :o;;i de mama? lasa
a se intelege. "Necucernici, zice, si necuviosi si
spurcatF', astfeliu erau,:;;i de aceia Ii dat legea:
spune-ml: oare nu Intr'una cadeau la Inchinarea de
idoli? Oare nu bateau cu pietre pe Moisi? Oare nu erau
pline manile lor de uciderile rudelor lor? Oare nu pentru
asemenea crime Ii invinov;'ttiau Prorocii 1ntr'una '? Dara
celor ce filosofeaza pent1'u cele cere:;;ti, insirarea aces-
tor fapte este prisoselnica. '
"Ucigatorilor de taUt, zice, :;;i
de ucigatorilor de oameni curvarilor
sodomnenilor, talharilor, mincinosiior celor
se jura stramb orice alt, zice, care impotri-
invataturei celei sanatoase'( (Vers 10). Bine
zice el celei sanatoase", fiinddi toate
acele patimi sunt ale unui sufiet stricat.
"Dupre-evanghelia slavei fericitului Dum-
c.are mi s'a increclintat mie" eVers. 11).
1ncat ca :;;1 acum pentru inUirirea evangheliei este nevoe
de lege, pe cand pentru eei convin:;;i 9i credincim;;i nu
este nevoe. 0 nume9te evanghelia sla vei, pentru nimic
de cei ce se ru:;;ineaza in timpul perse-
cutlUmlor, $1 pentru patimile lui Christos. Si din cauza
aceasta, cum :;;i pentru celelalte cauze, 0 numeste evan-
slavei lui pentr ,I ca 9i patimile lui
Chrrst?s sunt cum 9i celelalte. Sau ca poate prin
aceasta expreslUne face aluziune la cele viitoare. Cii
daca de sunt incarcate de rU9ine 9i necinste,
msa nu sunt a9a. Evanghelia este a celor
vutoare, lara nu a celor prezente. Dara atunci cum de a
zis ingerul: "iata eu binevestesc voua (va evanghe-
lirez) ca s'a nascut voua lmlntuitoriu "(Lucc1,2,10.11)?
v S'a nascut mantuitoriu, adeca va [i mantuitoriu,
caci nu in data ce s'a nascut facea minuni 9i semne.
OMIl.lA If 21
"Dupre evanghelia slavei, zice, a fericitului
Dumnezeu". Sub denumirea de "evanghelia slavei:'
apostolul intelege eyanghelia slujbei sau a cultului lui
Dumnezeu, 9i ca daca toate cele pl'ezente s'au umplut de
slava lui, apoi Cll atit mai mult inca cele viitoare. )jCand
ya pune, zice, pc toti vrajma:;;ii lui pi-
cioarelor sale". (1. Cor. 15, 25). Cand nu va mai fi
nici 0 piedica, cfmd dreptii yor vedea toate acele 1m-
peejurari fericite "pe care ochiul nu le-a vazut,
si urechia n'a auzit, si la inima omului nu s'au
suit" (1. Cor. 2, 9), dupre' cum insu-;;i Christos zke: ;,ca
uncle sunt eu, sa fie, ca sa vada slava
PC: care mi-ai dat mie" (loan 17, 24).
1) Cine oare sunt aceia, :;;i sa-i fericim pre dfm:;;ii
de ))unatatile de care se Val' invrednici, de slava de
care se vorimparta91, cum $i de acea lumina? Ca slava
de aici este nestatornica $i de nimic; $ichiar de re-
mane poate, totu:;;i iute se stinge dupre cum :;;i zice: "ca
Jm se va pogori Cli dansul slava lui" CPs. 48,18);
ba inca la coi multi nici aici chiar nu ramfmc slava CLI
dan$ii. Dara pentru slava de acolo nici nu trebue a
hanui ceva din acostea, ci cu totul din contra, ca adeca
va r:'imanea, 9i cD. niciodata nu va aveh sfar$it. Astfeliu
sunt cole ale lui Dumnezeu: stabile, $i mai }Jresus de
orice schimbarc $i sfar:;;it. Caci slava aceea nu este isvo-
r ita din lucrurile de dinafara, ci din celc dinauntr u.
Vrau sa zic adeca, ca nu vine din haine pretioase, nici
din droaea slugiloe; nu din cele dinafarnicevine acea
sla va, ci $i far a de acestea chiar insm;i biirbatLll se va
:lmbeaca cu slava. Acum daca aici lipsesc toate cele
dinafara, cineva e Cll totu1 gol de sta va. In bae de
pi1da vedem goli pe multi oameni cinstiti $i necinstiti,
yedem $i de cei mar:;;avi. Multi dintrc cei din piata s'au
primejduit de multe ori de a fi lipsiti de siava, din
cauza ca slugile lor lipsau pre la alte trebuinti, - pe
cand acolo cineva va avea cu dansul slava pretutin-
deni.:;ii precum ingerii ori9iunde s'ar arata, au intr' in9ii
slava, tot a$i $i sfintii. S'au mai bine zis, precum soa-
') Pm'tea morald. Slava placerea adevarata 5e gaseilte
numai in cole dullOvnicellti, iara nu in cele trupe'?ti. (Veron).
22
J(
nu Stre nevoe de haina, nu <lre ne\'oe de altceya
ce arattl l)c\:eriu, slava lui este
partlta de e1, - intoclllni asZi . ya ti atunci.
, Sa deci deJa 'noi aceasta slaya de.;;al'ta. cle-
cat care mll1le nu este mm de dispretuit, $is<ltlCnbUim dupa
care Ill! este mai de r espectat. "en
In?bracammtea hamelot', zice, Sl nu te lauzi "
(Sll' a}1, 11, 4); acestca se spuneau celor de delllult
adeca celor 1n stare copililreasca - fijndca si cel
orch.estra eunn, .;;i cel de pe ; cena, se imlJraca mai
grailOs eu haipe vmai de pret.
. Dara de lOca, tu te mandre.;;ti pentru
!uerur:I,.De. can se VOl' pune catevt\ 1l101ii,
lata: Ca le-aJ llPSl t de orlce mu1lamire. Ai vazlIt edt de
neslgur lucrll (' ste slava vietei prezente? Te mandresti
de. pe care viermii Ie nasc .;;i tot ei Ie ni-
- CA.1,CI se spune ca ar Ii Yi ermi, inseete din
luella, care pregatesc firile de ma tase.
haine, dn(;c\ voe.;;ti, de aeelea tesute sus
;n cerur.l: aeea minunata :;:;i stralucita,
eleele hame care 111 adevar ea sunt impodobite eu aur.
Aurul. [l eela nu es lc scos dill metale, pe care rm'tl1ile
sapat, ci se produce din virtute numai.
Sa ne ImbTacam dara, eu ni:;;te astfeliu de haine. pc care
Ie ei fnsu.;;i stapanul
a tOelte. $1 :::i-ara-Iplt eu aeeask,\ haina aui'? Dara
ce cy acea.sta? Cad noi eu totii admiram nu pc
ee! CI pre cel ce a lucrat acoa haioc'ifiindea
lUI sc cuvmc. admiratiunea. Preeum, fiincl de.hai-
:!-I
el
.
e
cele noi nu aclmiram lemnul pc care se
mtl!1
de
[ e s tapanul pillOi, I) ci pe col co lucreaza
acea materle. - de .;;i pC.lemn sunt fntinse, de lemn
sllnt legate ; precum cl ecI nl! lemnele au nevoe, si niei
lor so intind, tot a$<1 se petrece
femelle, fillldca nu olo a u nevoe zice. ei pentru ea hai-
au nevoe do a fi jntinse, ca nu eumva sa fie in-
tlllse de molii.
Dara nu fie eea mai depeurma prostie,
de a pune atata ra vna pentru eeia ce nll merita a se
face citata vuet, a intrebllinta a tatea ea
1) Note!. Pi ua !Se numeste fabrica unde se bat panzetl1rile
:;;i postavurile do ian>'l. '
OMILlA II

23
a traxla ma ntuirea lor, ca a a menintar-ile ghC'lloi,
en a batjocorl pc Dumnezeu! ? a trece
pre Christos eel fiamand f $1 mea ee ar mm p.utea Zlce
ci nevD ekspre luxlIl Cll cele
dill India, cele dill Arabia, \lm Persl,:,
c:; i cdc lichide, dcspre acelA rmrun, aecle.afuma to,r12 care
toate la lui loe ('t r 0 $1 zadarlllea
','e miro$i a peu'fum, o! femeH: o? ! ll ce trupul
pc dintlUnlru estc plin de neeuratenn! De. ce
pentl'lI un imputit ? E ea
mil' in mla9tinLt, sau balsam in <:aramlda
voic.;;ti, este mir, sunt aromate ell . care. eU, sa-tl
llJ1O'i sufletul. nu din Arabia, IlU dm mCI de la
ci ciliaI' din ccriu cobodte, cnmpar ate nu eu
>t ur ci 'CLl intentiune buna, $i cr cdintc"i si ncera.
, 'Acest mil' cumparLt-I, al c1:l.r ui[1, rniros a
plea Iumea intreaga" Accst ll!ir il
apostolii, dupre cum ziee : "lmrOS llllreaZmct
sun t.ern , unora spre moarte, lara altora spre
vieat[L vesnica" (II Corinth. 2, 15. 16). :;;i cc va sa
zica accasta? Ca ;;i porcul, se 7.ice, ca sc. de
rnirosul eel placllt al mirllrilol'. l1U trLlpul al?OS-
toIiIor, ci ehiar E;l i hainele lor ele. mlros
dllhovnieese. Hainele lui Pavel de pheut nul' slo-
bozau din ele in ca si pc demoni ii alunga.MiroslIi
acesta eu cat erc\ mai de cat acel al fl ori-
lor, de cut acel seos din eoaj a :-;;1
ert\ mai placut acesta de c[H ehiar aeel al ea
daea alunaD, pana :;:; i pe demoni, apoi ce n-ar fi faellt.?
Aeest mir sa ni-l ea:;:;tigam; iara chan :1
ccsc il prin milostcni e. r:nr . ehlar .-;;1
dupa ce ne vom duce Jl rmrosl.
aiei pe toti Ji intore sprc co] parfllmatl eu .ml-
rczrne fie la bae fie in biseriea, saLl 1n fine in orJ-ce
alt 10; unde esle' ingramactire de lume s-?-r
un astfCliu de miros, toti s-ar slmt1. $1
toti intoarce fata in acea parte, - tot ?-!7a .m acea
lume a sufietelor intrate::;i parfumate eu duhov-
nice.;;ti, toti se VOl' indrepta spre ;;1 se ..
sfii asa zicand de vederea lor. :;;1 alCI mCl demol1u: ?l
niei alte re1e nu euteaza nici ea pot a se aprop18a,
fiindea se inadllse de acel miros.
Acea miroc1enie deei sa 0 ci'i:;;tigam. Miruril e cele
24 OMILIA II
de aici ni aduc 0 sla va molatica :;;i prosteasca, - pe cand
cele de acolo barbatie :;;i admiratiune, pe langa care apoi
ni procura :;;i un mare curaj. Mirul acesta nu pamantul
11 produce, ci virtutea; nu se ve:;;teje:;;te planta ce'l pro-
duce, ci ve:;mic este verde; acest mil' face cinstiti pre
cei ce'l poseda. Cu acest mil' suntem un:;;i ne bo-
tezam; atunci slobozim din noi miros placut. Ravnei
hoastre apartine ca :;;i in viitoriu tot astfeliu de mil' sa
emane din noi.
De aceia :;;i preolii din lege a veche ungeau cu
mil', invederEmd prin aceasta simbolul ca adeca
preotul tre]miea"'SloDOZl din el mil' placut, fiindca ni-
mic nu estc mai gretos ca pacatul. cum fi dcs-
crie natura Prorocul, zicand: au
putrezit ranele mele" (Ps. 07, 6). In adevar ca pa-
catul este mail)uturos de cat ori-ce putrezaciune
tita. Caci, cc estede pi}da mai puturos de dt curviea?
Daca pi'icatulcste puturos chiar :;;i far a a fi pus in lu-
crare, dara inca dupa sav;'ir:;;irea lui atunci poti
pricepe ce fel este, curvariul; atullci llumai vei vedei.t
putoarea ce iasadint:riinsul, atunci necurateniea, scarha
:;;i din e1. Astfeliu este mi-ce pacaL
Mai 'nainte de a se face are in sine oare-care placer(),
dara dupa ce,s'a savar:;;it, pliicel"ea contene:;;te :;;i se
stinge cu totul, pe cand tristeta :;;i mahnirea fi ian locul.
Virtutea insa eu totul din contra, caci pc la fnceput
are cu sine ostenele, iara la sfar:;;it placere :;;i repaus.
Precum acolo place rea nu este placere, prin a:;;teptarea
ru:;;inei :;;i a pedepsei, tot a:;;a :;;i aici osteneala nu mai
este osteneala,prln speranta de resplata. Ce este hetiea
spune-mi; oare placerea nu estc numai in a bea? sau
mai bine zis, betiea nu se afla nici in a bea. Caci cand
betivul cade in nesimtire, :;;i nu vede pc nimeni din cei de
fata, ci se gase:o;;te mai rau de cat cei nebuni, ee placere
poate fi ? mai drept vorbind, nici chiar in curvie nu este
placere. Caei cand sufletul fiind cuprins de patimEt l:;;i
perde judecata, ee placere poate fi? Apoi daca aceasta
este placere, atunci :;;i rlea este 0 placere. Placere ade-
v:lxata aceea a:;;i numi-o CU, cand sufletul nu este stapanit
:;;i incle:;;tat de patima. atunei cc placere este aceasta,
de a scra:;;nl din dinti, de a holha ochii, de a fi gadilat,
:;;i de a se infierMnta mai mult de cat Astfeliu
deci nu poate fi placere, fiincl ca ne grabim de a scapa
OMILIA III 25
de c1ftllsa, ;;;i sdipand simtim parcre de rau. Daca este
plaeerc, nu tc grabi a scapa dl' ea, ci ramai in ace;}'
placere. Ai vazut ca este numai numele de placere?
Insti, nu de acest feliu slInt plo.cerile cele duhov-
nicc9ti, ci cu adevarat ea sunt phiceri". nu prin aprin-
clere aVi;\nd-o, ci lasandu-i sufietul slolJod, vesel :-;;i li-
nistit.
, De acest feliu era placerea lui Payel, zicand: ):;,i
in aceasta ma bucur, ma voiu bucur<l" :;;i
"Bucurati-va pururea intru Donmul" (Filipp. 1,
1S. 4, 4). PI,kcrea aceea are eli dansa necinstea ru-
sinea, are ell sine p:lrerea de rau; aceea se face pc
ascuns, ;;i este j'ncarcata de mii de :;;i scirbe;
pc este acestea. . v
Aceasta placcre dec] sa 0 caulam, ca, astfehu sa
ne invrednicim $i de bunurile viitoare, prin charu!
filantropia Domnului nosteu lisus Christos, earuia im-
pre una Cll TaUt! cu Duhul Sfant, se cade slava, sto.-
panirea i'ji cinstea, acum ;;i pururea ;;i in yecii vecilor.
.Amin.
OMILIA III
"t:;;i ll1ultumesc celui ce m'a inUtrit pre In1ne
lui Iisus Domnul nostru, ca credincios
in'a socotit puindu-ma intru slujb[l pre mine
eel ce eram mai 'nainte hulitoriu gonitoriu,
oc[lrltoriu; ci am fostnliluit, C[1, am
fiicut intru necredinta. t:;;i',prea s'a Inmultit (a
prisositi darul Donmului nostru cu creclinta
dragostea cea intru Cllristos Iisus" (Cap.i, 12-14).
Mare este folosul umilintei - cu toate ca umilinla
adevaraUt nu S8 a9lt de lesne, ci mai mult umilinta
in cuvinte, pe care 0 vei gasl chiar mai mult decat
trellUie, iara aclevarata umilinta nu 0 vei gi'isl cu atata
uf;)urintii. Dara ferieitul Pavel atat de mult umbla dupit
aceasta umilinta, incat eei invcnta ehiar rnulte pretcxte,
spre a-:;;i umill cugetul sau. Fiincka era natural ca sa se
:!(i OMILIA 1H
"ilcasdt a lImill eei ce se .inganfau in cugeteJe lor ca
;u mari suecese, ' ai:loi natural er,,\ ca $i el \<1 simta un
fel de silu, ingamfanclu-sc in C' ugetul umfHndu-se
'l'-'it zint ncl ca si un riu ce-'si ies(l din mal.ea Sl,
L, a'cum ce face A spus: ca
evangelica slavei a ferieitului Dunlllczeu, l:<lre rm
s'a Incr'eclilltat mie", evanrrhelie de care nu erit slo-
bod a se cei ce incl' erau sub jugul
contrari ei, de oarece atat de mar'e este cleoscblrec.t :ntr'e
una ccalalW" ca cei ce se gRseSL: inc,a sub Jus ul
Icrrei nu sunt veeelnici de a se elm chcl1'urlle
, e\::'1.l1'ghcliei - prC'c um de pilda 0.1' ziee cei
0.\1 neyoe de legiHuri, nu este slobod a 111
filosoolo['. Deci. fiindc;\ s'a ing[l,mfat mult, :;;1 a grLlll lu-
crul'i mari iat':i d\ de indat{l se moclereazii pre sirie,jn
acela:-;i tim'p :;;i pre a1tii ii de a gundi tot 8.$:' L -Z.i-
cfl.11cl 'ca "mi s'a inceeclinta t mie", iute se
pra vorbei. ca sit nu-ti fnchi[mi ca a SpllS aceasta elm -
m,lnc11'ie. clec; i .<e reliu de c.orijal'e,
gand zicuml: ;,multt'unesc celUl e.e m a
mine, lui Christos lisus DonmulUl nostl'u; l:(\. ere-
dineios m:a socotit pu:ndu-m[l, intru slujb{(. :M
Wtzut cum pretutineleni aseunde *1
atl'ibue lui Dumnczcu, inlr'atata 10tru cat hberuJnrbl-
tru sa nu 5e vatarne C{lei ar putea zice poate
dinciosul: claca totul este a lui Dumnezcu, iara .delL\,
noi nu se l' cre nirnic, caci ne dela l'au
sofie eLL pre niste lemne, de ce atunei pe Pa vel 1-,a facut
a:;;8., iara pc iuc1a de A loc'? . ,"\ an,tiheza.
n5. nd-o priveste CLlm mtrebuJl1teaza cuvlI1tcle eu
Jepciul;e, ,. Care i s'a , incredintavt z!ce.
Aceasta este demllltatca St succesul sau, msa nu 10 totul
al seu, GElci- priveste ce ,. mult[unesc celui ce
m'a int[1.rit pl'e ' mine. lui Cllristos Iisus" -Glceasta
este a lui Dumnezeu, a poi ccia ce vine dela sine :
Ctl, credincios m'a soeotit", desigur fiindca urma a
" I . 1 . D
fi folositoriu in raspandirea cuvantll 11l Ul umnezeu.
"Pllnfmc!u-m{t intI'll Sllljb[t, pre mine eel ee
eram mai 'nainte llulitoriu gonitoriu, $i oCttrl-
toriu; ci am fost miluit, e{t ne::;tiind am mcut lntru
OMILlA HI
----- -- ---
necrec1intCl". Prive::;; te cum aici lJune :;;i ceiLt ce en\'
propriu al sa u, ceia ce ertl a lui Dumnezcu, atrihuind
partea ceo. mai marc proniei lui Dumnezcu, iara partea
sa de aetiune moderi.l,lld-o, llllrnai intr'at<ita insa, Intrudt
liberul arbitru sa nu se vatame, clupre cum am fost zis.
Dura ce va sa zi ca : "celui ce m'a int[ll' it pre
mine" ? Adeca: (mare s[lreina a dizut asupra mea, ,-:;i
deei aveam nevoie de un mare ajutoriu de SUS)), Caei
cat de greu era, co. sa se lupte pe fi e-
care zi eu batjocurile, eu c1evetirile, cu primejdijJe. cu
piec1ecele, Cll insullele, ell naeazurile de tot feliul, ::;i sa
nu se obosasd cAtu$i de rutin, ei fiind atacat pe fle-
care zi eu stigeti elin toat e partile, el sa S8 lupte yoini-
ce:;;te, avand priYirilC indreptate spre ceriu, sc1 stelL
pe neatins. Aecasta nu a fost nU1l1ai a puterei 0111C-
ne$ti. daya nici numai a njutoriului lui Dumnezeu, c.i pc
langa aJutoriul de sus a rost neyoie $i de Yointa lui Pa-
vel. Cum ca prevazand $i $tiind mai c1inainte Dumn8-
zeu cine va fi Pavel, I-a ales pre el, asculta ce spline
mai 'nainte chiar de a evanghe-
liei: "ea vas al alegerei 1mi este rnie acesta,
zi ee, ea sa poarte numele meu ina intea ncamu-
rilor a impttl'ati1or" (Fapt. 9,15). Ca precllm eei
ce pnarta semnul impiiratese in razboiu (cel ce obii;-
nuit se nume:;;te steag I), au nevoe de multi virtute 9i
experienta, C'a sa nu-l piard,\ 9i s(t intre in mitncl e du-:;-
manilor, - tot a9a I';i cei co poart<l numele llli (;hri5tos,
nu numai In timp de riizboiu, ci chia1' $i in timp de
pace, au nevoe de mlllta plltere, ca S(L nll prcdea 1111-
mole lui fn gura dW'7manilor, ci sa-l poarte bine $i 8<\
duca crucea voiniee$te. Pontruea in adevar ca are cinen\
nevoie de mulla putere, ca sa poarte humele lui Ch1'istos.
Caci eel ce griii e$te ceva nedem, sau face, sau chiar
nllmai cugeta ceva nedemn, nu poarta bine numcle lui,
nu are pc Christos intru eJ. Cel ce poarta intrll el pe
Christos, se mandre$te pOl1tru aceasta, 9i-i nu-
mele nll prin piete :;;i pentru piete, ci In ccriuri:;;i pentru
ceriuri, 9i toti ingerii cei ce stau impreju1'lll tronllllli lui,
jJ admira $i se sfiese de el.
' ) Nota. E vorba aici de labal'um san steagul ell
cruce pc dansul, dela Constantin eel Mare
28 O,IILlA IJl
... - ------
"Multamcsc, zice, lui Christos Iisus celui ce
pre mine". Prive;;le cum ;;i cele ale sale
el Ie considera a fi ca char din partea lui Dumnezeu,-
dcsi aceasta a fdSt a ta, fericite Pavele, dici Dumnezeu
nu' estr partinitor, - adeea ea ((m'a invrednicit slujbei
3ce;;til'a; iara aeeasta este scmn ca erezut a fi cre-
clineios)). lntoemai ea ;;i intr'o casa, uncle iconomul, nu
l1umai rU stapCtnului pentru inerederea
. arata, dara chiar ;;i are aceasta ca semn, ca pe dansul
il erE'de eel mai cl'edincios dintre toti, - in a;;a feliu s'au
lucrurile in eazul de
Apoi cum ('1 mila lui Dumnezeu
si filantropia lui, dand pe fata vieata sa dinainte. "Pre
inine, zice, cel ce eram mai 'nainte hulitoriu,
gonitOl'iu, ocaritoriu". Cftnd e1 vorbe.-;;te de ludeii
cei necrec1incio;;i, intl'ebuintaza eu vinte mai rnodemte:
m[lrturisesc de dilnsii, ziee, C[t au r,lvn[t, ins8
" ,. . .. ;, ..."","",,-...
nu dupre (Rom. :1O, 2), iara despr:e
zice ea a fost hulitoriu gOllitoriu. Ai vazut Il1Jos1rea
lui si cum el nu este iubitol'iu de sine, ci are eugetul
un;ilit? Nu a fost deajuns ea a spus ea a fost
ci a mai adaos ca prigonitoriu, cu eal'e oeazie arata
tensiunea persecutiunei lui. Rautatea mea, nu
maoea numai pana la mine, d inea ;;i pre CCl ee VOiau
a fi evsevio;;i ii pel'secutarm.' Mare el'a maniea huli-
rei lui!
"Ci am fost miluit, zice, ca am frtCut
intrunecredinta". Dara de ee oare n'au fost miluiti
altiludei CA faeeau preeum
ne'$'tiinta, ei eunoscand foarte bll1e. c:a afh
exact, asculta pe Evanghelist, spunand: "MultI dmtre
Farisei si ludei au crezut inte'insul, dal'[t nu-l
marturi.3eau ... ca iubeau slava oamenllor mai
llTuI'f'decat slava lui Dumnezeu" - Chris-
tos ziee: "cum putcti S8 credeti, slava unul de la
altul luai1d"? "acestea au zis pal'inti!
lui, ca. se temeau de ludei ... ca sa nu tie
din sinagog[t". ehiar insu;;i ludeii zieeau! "vedeti
ca nu folosim nimic? ca toata lumea merge
dup[t clfmsul" (loan 12, 42. 43. 5, 44. 9, 22. 11, 19).
OMILIA 1II 29
Pretulindeni dara pe ii suparit patima iubirei de
intaetate. ziceau ca "Nimeni nu poate
p[lCatele, de ".' 5, 21)
a f\eut aceasta imediat, lara clam;;n au $1 ZlS en este semn
let Dumnezeu. Toatc acestca deci nu crau din ne$tiin1i'l.
Dal'a uncle oare era pe atunei Pa vel"? poate ca
ar zice Cinevit. Era la pieioarele lui Gamaliil
nimic de com un eu multimea ee sc resculase. cme
era Gamaliil'? Era un barbat oare-care, care ceea ce
facca, nu purcede\ din iubirea de cun::-
c!upa aeeasta Pavel la ?lalta .eu
Penll'u cii vedea intarmdu-se cl'edmta stapanmd, $1
pre toti mel'gand Chl'istos. Pe timpul1l!i Christos
rnultimea c<.Ue-(;data era de partea sa, alta-data de partea
-- iJ.ra atunci Cll se clespartise de
(1<:\nsii. A tunci deci, Pavel ceea ee din zel 0 facea,
3i nlci de eat din iubirea de intaetate, dupre cum f[i-
eeau alti:. C'ici de ce oare se c1ueea ella DaITIase? Pen-
tru cii crec1cil vatamatoare nOLla religiune,::;;i pentru d
se temea ca nu cumva propoveduil'ea ci sa. se i:mpru-
9tie pretutindeni , Nu tot a:=;;a insa ludeii, ee
faceau nu doarh pent-I'll apararea celor multI 0 faeeau,
ei pentru iubil'ca 101' de fntaetate. C<lei priveijteee ziceal1 :
"VOl' veni Romanii, ::;i VOl' lua ::;i nea-
inul" (loan 11, dara ce frica Ii zguc1ui<'l pre
clansii OmeMhscii. .
, Dara este demn de a ecrceta urmatoriul.fapt: cum,
claw era invatat eu amanuntul legea $i-o$tiea eu exac-
titato ... nu stiett nimie despre Christos? - eaei dOMa el
era ;are ;icea: "care mai 'nainte a fagiiduit prin
Proroeii s[li intru stintele scripturi" . (Rom. 1, 2).
Deei eum de nu ::;;tieai, pe eata vreme erai ravI1itQril).
al le'gei in vatat la pieioarele .lui Gamalii-l?
Vamesii si eei ce petreeeau timpul po rharginea la-
curilo; :;;i' a. riurilor alel'gau primiau invhtiHura lui,
si tu cunoscatoriu de lege il perseeutai? De aeeea se
pc sine, zicand: "Nu sunt vrednic a ma
numi apostol" (1. Cor. 15, l:J). De ?-eeia martu!'isei}to
ne$tiinta, pc carc 0 nhseuse nceredll1ta. Dc aeCla Zlee
ea a fost milllit.
Ce va sit ziea oare "credincios m'a socotit"?
30 III
------- - - -
Ad.eca
v
ea nimic din. ale stapanului Wa;trMat, toate spu-
nea ea sunt ale lUI Dumnezeq, chiar $i cele ale sale
proprii, n'a sfeterisit nimic 'din sla va lui DtJ1r\"i\J;.Wzeu.
Cilc! aSe\lIta' l pre ee oeazie:
"Barbatl! Ce facet} aceasta? nm oameni sun-
tem, asemenea C1 voj" (Fapt. 14, 14).
Aeeasta fn sco.mna ea -;, crcclincios m-a socotit". Fiind-
ca $i aiurca zice: "mai mult de cat toti a ceia m-mn
ostenit, ins{\, nu eu, ci darullui Du'mnezeu, caTe
este c u mine': (1. Cor. 15, 10), $1 : . "Dumncze u
este care Iucreaza lntru mine, si ca sa. voesc
si ca Skt Iuc r ez" . '
'. Se arata pre sine l,>ednic de pedeapsa, ea mila
lUI Dumnezeu pentru aserncnea lucruri se aeordcl.
a:;;a 1nsa eu Iudeii, dupre cum ::;i zice: "c[t orbire din
partea lui ]srai l s'a f[wut" (Rom. 11, 25).
"Dara c11arul lui Dumneze u,zice;'-rn'ea s'a
inmultit (a prisosit) . cu credinta si dl'aO'ostea
't Cl" .. :::>
cea 111 ru lrlstos IlSUS". co va si zica aeeasta
Ca nu cumva a uzincl ea _J).S!m fost milui t " sit erezi
a rcmas pana aici, iata ca dupa ce el a fost spus,
ca (am fost hulitoriu,. $i gonitoriu, $i ocaratori u. $i prin
urmare am fost vredl1le de pedeapsa, JI1sa n'am fost pe-
depsit , a adaos imediat "ci am fost miluit ". Dara
oarc pana aici a stat, sau mai mila lui Dum-
nezeu !liei ea .sa nu fi e Catu$i
de putm, el a mal faeut aItele multes;imari. Caei
nu numai de pedcapsa ,(";.e ne
CI n:-a.facut drepti, fii, frati, pric-
tel1l, mo"tcl11tOfl, $1 fmprcuna Dc aeeia
zicc apostolul: s'a 111ll1ultit c11a1'1:.11 " adedi
a chiar hotarele milei. Apoi toate
sunt ale unuia. sare numai, ci $i iube$te, $i inca
mu)t. ZlCand, clecl, multe mari de$pre filan-
troplea IUl Dumnezeu, ea adica fiind hulitoriu si ocari-
toriu. a fost miluit, $i ca nu a stat pana aici n'umai ci
inca s'a mai invrednieit si de altele mai mari la ur{ua
v. . .... ' ,
cOfol tra necredincio$ilor, cari ar fi putut
zice ea hberul arbltru a fost desfiintat caei adao0'e:
"Cu credinta dragostea cea 1l1t1'u
III 31
adeca eil noi intru atata numai am contribuit. C:l am
erezut c,\ rl po ate a ne mantul pre noi)). '
1) Su iubim deci pc Dumnezeu prin CI1l'istos. Dara
ee va sa ziea "prill Christos" '? Ca ac1eci"l EI este pri-
cinuitorul acestora, iaru nu Jegea. Ai vazut deci, anume
eurora a cleven it Christos pricina bunurilor, $i c{ll'Ora
legea ? $i n'a spus simplu cu s'a inmultit)) ci, ea "peea
s-a llllllUltit". $i in adevi"u' cu charul s'a prca In-
multit, pcntru ca pre noi coi cram vrednici de mii
de pedopse, deorJata ne-a elus la Infiere. Dad iata ea ::;;i
aici particula intrL! insamna "prill ". $:r:pl'he$tc
ea nu numai ercdinta este trehuitoare, ei $i elragostea.
Fiindc;"t :;;i acurn SL!nt mulli eari cl' ed e<.1 Christos este
Dumnezeu, fnsii nu-l iubese pre cl,lnsul, :-;i niei nu fae
cele ale color ee iubcse. Cad cum il iubese, in timp
toate celelalte Ie prefer;'Unaintea lui Christos, ea de pilcla,:
averi. na$tere. noroe, observatiunilo semnelor, prezi-
G8re, gacire din sborul. paserilor 1 noi vietuim sprc:
oeara lui, apoi spune-mi: ee felill de dragnste avem dUn:
clc'tnsuI? Daea eirwvc\ ,are un prieten sinceI' :=;;i fierbinte,
macar a:;;a sa iubeasCtl peChl"istos; macar 5<1 iu-
beasca pre Fiul lui Dumnezeu, eel dat pentru man-
tllirea noastdi a cari niei un bice n'am
$i ee spun eu, ' ea nici un bine l1-am f,lCL!t 7 Cttncl
inC<ct din contra ca amf::teut mari rele, arn cutezat lu-
cruri nepeemise, dupainiile de binefaceri :;; i ingrijiri din
partea lui. Dar iata Ga niei atunci nu no-a respins, ci
inca tocmai calld l'aTti nedrcpti"tt.it a1tH de mult, el a
predat pre Fiul s;\u p(mtru noi, iara noi chiaro ::;;i du-
pre ce ne-am invrec1nicit de atatea, dupa ce am cle-
venit prietinii sai, dupa ee in fine ne-am invrodnkit
printr'insul cl e atateabUI1uri, nu I-am iuhit niei ma,car
ca po un prieten.
$i cu, re va fi speranta noastru Poate ca tremu-
rati Ia a uzul acestorvorbe 1115<1 fie ea sii tremurati
eand facoti a$c"t. Dar,\' ziei tll , cum ntl iubim noi pre
numnezeu niei macar abita pre Ct\t iubim pre prietihii"
no:;;tri)) Eu ma voiu ineereL{ do a va ar iita aeeasta,
fle ea sit se para, ca nu spun nimic, ci mai mult ni$te
' ) Partea moraUt- Trebuie a iubi pe Chl'is tos ca pe un prio-
ton adeval'at, ln8a noi acum 11 urim ']i dispretuim; f)i ca lloi
trehuie a iLlbi pe vrajma'7i :;;i a Ii faco bine_ (Vol'on).
32 O;\IILIA III
prostii; teamu. 'mi este insa, eel. yorbelc spuse sa nu fic
dupre fapte.
prietcni, insa aclevu.rati prieteni, multi au
preferat de multe ori de a sufed chinI' pagube, iara
pentrll Christos - nu zic de a suferl paguM, dara
chiar din ceia ce are de prisos, nu el a' 'Jillni(-. Pcntru
prieten de multe ori am suferit ocara, ;;;imi-am atms
aSllpI',l-mi du:;;manii, pe cand pcntru. Christos nirneni
ia asupra-$i c1u:;;maniii, ci cum s'a1' brad! il iu-
tot cum s'ar brotH nu-l 1). Pc prieten
cand II vedem ftama nd. nici-odata. nu-I trecem eu ve-
derea; pe Chris tos 1n5a care pe fieca r e zi se apro-
pie de noi-; nu pelltI'll vr'un lucru mare, ci pentru 0
bucata de pa ne, nici macar nu-I baga m in sama, - In
timp ce noi suntem inbuibati de ma ncari f;ii bauturi
scoR1nd din noi miros puturos din cauza vinului baut
in ajun, sa u ne desfiHam dand din beL;ilIg uniia Gurve-
lor, altii par azitilor, aJtii lingu::;itorilor, a llii pe altele de
accst feliu.
Pe prietenii adeVtlrati nici-odata nu-i pizmuim
niei nu ne ma hnirn pentru ca Ii mer g bine afacerile,
pe cand fiiind yorba de Christos aceasta pcl.tirnim,-
f;ii eu un ell va nt a r putea vedea cinevc\ a wlnd mai l1lulta,
puter e prieteniea, de edt frica de Dumnezcu. Ciici f;ii cel
viclean ca $i eel pizmu.taret se ma i multclc oa-
meni de cat de DurnnezcLi:' e CiJli1 Eu V i), voiu spune.
Dc f;ii Dllmnew u este acel ee se uita In inima omului,
totll$i omul viclean nu se sfio
9
te de a unelti
contra aproapellli, in timp ce de un om se rll::;ineazD.
daea este va zut. Co zici? Catra un pri eten primejduit
alergam fndatu. in ajutoriullui, daea poal e am amana
cat de putin, ne temem ea nu cumva sa ne in vinova-
tim singuri, -- in tirnp ce pe Christos de multe-ori pa-
timind in legaturi, noi nici macar nu'l cer cetam. :;;i la
prietenii cei cl'edineio$i noi ne ducern nu penlru ca sunt
ci penlru ca ni sunt prieteni.
Ai vazlJ.t ca nirnic nu facem pentru tca ma de Dum-
nezeu, nici pentru dragpstea eatra da nsul, ci pccunele
pentru prietcni c, iara pe altele pentru Cand
noi vedern un pricten pleeand in calatorie, plangem,
suspinam, iara de cumva vedem pc vI' eunul murind,
1) Nota. E"to aici un foliu do pl' over]), pl'in ca ro so lnfiereaza
indeforenta ca tre 0 persoanel oaro-caro.
OMILlA III
ne YaJca rm1 lJocirn, de 9i ;;tim ea nu pentru tot-
deauna ne despartim, ci ca noi peste putin timp du-
candu-ne acolo, 11 vorn vedc(:\; - pe calld Christos des-
piirtindu-se de noi pe fic-.ca;r,e, ;t,i, sau mai bine zis, pe
fie-car'e zi alungandu-l dc la noi, nedl'eplatindu-l;mah.,
nindu-I, intarftandu-l f;ii f"tcand toate cele ce.1ui nu-i
plac eredem totuf;ii ca nirnic rau n'a m fiieut.
, Dara aeeasta inca nu esle atat de grozav, daca
nu-l avern nici macar ea pc un pl'iet El n, pe eand eu vii
voiu ar ata ca, noi ne purttll11 1' ata. de el ca d'tt['a un
cum aceasta '? ca cugetul tl'U-
pului vrttjma!? este 1a (Ror:!l' 8,7) zice.
Ei bine ! Pe acest cuget al trupulLll nOl II purtam pur'urea
cu noi , pe c{tnd pe Lhristos care ni vine in ajutoriu it
alungam, - cele rale 0 cclnd pc
fie-care zi p1'm Jaconmlc noash'e, prm mpJrlle nO<lstre,
Doi Int1"una n batjoco1'irn. Poate co. cinevD. este sla vit
de lume, bucurandu-se de 0 bUntL repllto.lie, f;ii
in totdeauna cele ale lui Dumnezeu, iara pe hberici 0
folose;;te ; ei bine, noi pre accsta il pi zmuim, pentni ca.,
face cele a le lui Dumnezl'u. s'a r par ea ca noi piz-
muim pe aecla, pc eand pi zma aceea se indreapla la
Dumnezeu. nu voim ca folosinto.. hi se1'icei si vina
prin altii, ci prin Doi; nu pentrti Christos, ci pcntru noi.
fiindea daca ar fi pentru Christos, ar fi incleferent
. penteu noi daca acestea Yin prin a ltii sau prin noi.La,ei
spune'mi, daca un doftor 0..1' un eopil ce ar fi pri:-
mejduit a orb\., iara clcln:;ul ae fi r emas in urrnii, ell
stiinta medicala, $i pentru vindecar ea copillllili sau 0..1'
gas\.' pre un alt care ar face ---:
apeW-oa r e l-ar indeparta pre acela NH.'.l-decum, CI numal
cat nu i-ar zice pare-cEt: fie prin tine, fie pein mine,
destul este ca copilul S{L se foloseasca. Da r'a de ce 0
tace aceasta Fiincldi el se uita nu la int eresul sau, ci
la interesul eopilului. .
Tot noi, daca am a yea in vede1'e cele ale
Illi Christos, a m zice: fie prin noi, fie prin allii, dt' s-
tlll este co.. cele bune f;ii folositoare sa se faca. "Ori pr'in
adevar, ori prin pricin[1. (caUZL1.), zice, Christos se
(Filipp. 1, 18). Asculta :;;i pre tvloisi
zicand cei ce voiau a-I intarita, pe cand cei (Ie
pre langa Eldad :;;i Modad proroceau in tabara noro-
12330
34 OMILIA IV
d'tiIui: "CaCLl1U unnezi cine va da sa
fie tot poporul Domnului Proroci " (Num. 11,29)?
Toate aeestea deei vin clin iubirea de slava. A$Et dara
nu sunt ae8stea oare fapte de ale du;;manilor? Poate cil.
te vorbe;;te eineva de rau? Tu iube;;te-l pre e1. Daril.
cum este ell putinta? zici tLl. Este prea ell pLltinta, numai
daca tu ai vol. Daca tu il iube,;;ti vorbindu-te de bine,
nici un folos nu-ti este, fiindctl ai facut aceasta nu pentru
Domnul. ci pentru lauda. -
Poate ca te-a vaJamat cineva Fa-i bine, ea dad
ii faci bine in schimbul binelui e.e ;;i tu I-ai a vut dela
el nu ai facut vr'un lucru mare. A.i fost poate nedrep-
ta'tit ;;i pagubit sa ,respEite:'7ti, cu
contrare. Da ! va rog; cacI numal a;;a yom fi m buna
randueala cu eele ale noastre. Sa incetam de a mai ne-
dreDt;lti ;;i uri pe clu:'7mani. Dumnezeu ne poronce:;;te de
a iubi pre vra;;ma;;i, dara noi chiar ;;i pe chlnsul,
ne iube$te, il alungam. ((Sa nu fie una ca ac:asta ! Zlel
tu. Toti ne marginim de a numa! eu
in timp ee cu faptele nu totI. de mare este.
pacatului, in cat eele ce in vorba nu sunt sufente, 111
. fapte sunt
v
ne odatii de
eG ne vatama mantlllrea noastra, ea astfehu sa ne 111-
vrednieim de cele de care eu clreptate se invrednicesc
prietenii ;;i cei iubiti ai s<'i.i. "Parinte! zice, voiesc ca
unde sunt eu, ;;i ace;itia sa fie, ca sa vada slava
mea" (loan 17, 24). Ci'iriea fie ea eu totii sa nve 11?-vr,ed-
nicim, prin Cllristos lis us Domnul nostrLl, carma Im-
preuna en Tatal ;;i cu Sf. Duh, se eade slava in vecii
veeilor. Amin.
OMILIA IV
"Credineios este cuvantul, de toata pri-
Il1irea vrednic, ca Christos Iisus a venit in lume
stt ll1untuiasca pre eei p{lcatosi, dintru eari cel
dintai sunt eu. Ci pentru aceasta am fost mi-
luit, ca intru mine int<1i SJ, amte Iisus Christos
OMILIA IV 35
toata inddunga spre celot' ce
sa creada intru dansul, spre vleata
(Cap. 1, 15. 16).
Atat de mari sunt binefacerile lui Dumnezell, ,5
covar;;ese orice a;;teptare :;;i
ca de muIte ori nu vine omulm a crede. CaCl mCl macar
ce1e ce n'am O'andit, nici n'am a:;;teptat, pe acestea Ie-a
harazit noua, in cat ca:;;i apostolii au avut mult nacaz,
pana sa se ineredinteze v d.e de
nezeu. dupre cum patlmlm :;;1 111 IUerUl'11e eele marl
ee se desfa:;;ura. inaintea Iloastra, zicand eu
necredillts.: (oar e IlU este ':,is f - tot a- se
eu darurile lui Dumnezeu. Ce anume era, pe care
nu 0 eredeau? Aeeia ca, de crau dU:'7mani lui Dum-
nezeu, :;;i paeato;;i, :;;i nici nu se P21tuse in?rep-
tilti, nici prin taptele. numm prm
credinta s'au invredmclt celor dmtm bumIn Multe spune
Pavel asupra aeestei ehestiuni ;;i in epistola catre Ho-
mani, clara multe aiei. . v
nCredincios este cuvantul, zice, de toata
primirea vrednic, ca Christos Iisus a venit in
lume, sam:?mtuiasca pre cei p[lcato;;i dintre care
eel dintfli sunt eu". Fiindea Iucl eii se puteau atrage
mai eu sam a prin lege, apoi Ii indeamna de a fi Cll ba-
o'arc de seama la lege, ea nu este ell putinta de a se
prin ea, fara de Cl'edint3, . Se
adevar de neerezut, ca de i;li omul lntreaga 1m vleata
de dinainte :;;i-a petreeut-o in zadar ;;i . fara scop, chel-
tllind-o in fapte ra1e, totu:;;i la urma s'ar poate m;"mtul
numai prin eredintii.
De aceia ziee Pavel: "credincios este cuvantul".
Uniia fnsa nu numai ca nu eredeau, dara ehiar;;i luau
in batae de joe ceia ee 3i astazi fae, zicand: nsa facem
cele r[tle ca'sa vina'cele bune" (Hom. 3, 8). Fiind- ..
eu, apostol'ul zicea ea: "unde s'a inmultit pacatul,
8colo a prisosit darnl" (Ibid. 5,20), ce respundeau ii
,.sa facem cele rale, ca sa vina cele bune". Acestea
Ie spuneau mai eu sama Elinii, batjocurind cele ale
noastre. v
Cand noi discutam ell despre gheana, (:;;i
36 OMILIA IV
cum sunt aeestea (Iemne de Dumnezeu, zie cl(\ n$ii, ca
daea omul iarta pe sluga sa .. .Ge a apoi
Dumnezeu pe vecie Cc1 nd dupa Heeia
vorbim de baea rena;;terei i;i de ierta1'ea paca':elor prin
botez, 1'espund aeestea vrec1nke de
'B-l:.HflfieZeU, ca sa ierte pre"eel ee a facut mii de 1'ele))
Ai vazut contrazicerea in pareri, :;,i cum pretutindeni .
I$i dau pe fata iubi1'ea de eea1'ta ? Apoi atunci claca ie1'-
este ceva rall, buna este pedeapsa ; iara
daca pedeapsa nu este buna, atunci iertarea estp. buna.
Vorbese acestea dupre cum spun dan$ii, dici dup1'e
cum spunemnoi, amandoua sunt bune. cum aceasta ?-.
o yom a1'(ll<'t inalt timp, fiindca pent1'u prezent DU a1'
fi potrivit, de' oarece chestiunea fiind aclfmca, $i a vc'tnc1
. de .ointinsa examina1'e, trebuie In timpul potrivit
a 0 pune iria:intea dragostei voastre. . .
Deci,cum$i de unde este cuvantul credincios ? Del a
cele infato$3-t!3m.ai 'nainte, $i del a cele de. dupa aceasta.
Pri:v.8$teeurri ;;i p1'egates;;te lucrul acesta, . dupa ce
p1'egate:;, te cUIJl starue:;,te in Caci cand spune ca
Hind huljtoriu$i gonitoriu a fast miluit, acest fapt este
al unuia carepregate:;,te. nu numai ca l' a miJuit, ci
$i credincios l'a facut. Deci nu trebuie a se lndol cineva
ca a fosfm.iluit, caei nimeni vazandpecel legat um-
bl and iricoa.ce $i in colo prin palatul imp:'"iratesc, nu se
mai acela a fost miluit, - ceiace se poate
vedea eli iara$i cum Apoi iata ca inceputul
fl f<lce Gu.dansul chiar, sau mai bine zis,seda pe dansul
. de exerriplu; 'cayi nu se rU$ineaza numindu-se pre dansul
paditos; ci inca se :;,i fal e:;,te, ca s'a invrednicit de 0 atat
de mare filarHropie, - fiindcii Cll chipuI acesta poate
mai cusearila. sa invederezc mareiia ingrijirei parin-
te;;ti a luLDumnezeu.
Dara oare cum de spune el aiurea despre dansul .
"Dupre dreptatea cea din lege facandu-ma fara
de prihaha.::., (Filipp. 3, 6)? - in timp ce aiciel ZiCE
ca este pacatos, ba inca cel intiU intre pacato:;,i? Adeca.
ca fata de dreptatea ce Dumnezeu a facut-o, :;;i care Cl
adevarat se cerea, padito:;;i erau :;,i cei din lege. "Ca
toti au zice, sunt lipsiti de siava Iu:
Dumnezeu" (Rom. 3, 23). Aceasta dreptate insa e
n'a spus-o cum s'ar intampla, ei "cea din lege. ct
37
dupre cum cel co a ca$tigat mult argint, prin sine so
pare bogat, insa in raport eu vistieril e imparatc$ti esto
foart e sarac, lnca cel dintfd dintre saraci, tot a:;;a $i
<lici: in raport cu Ingerii $i dreptii, ca $i toti oamenii
sunt pacato$i. Deci, J aca Pavel, care a ti.'l. cut dreptatea
in lege, $i este cel intai fntre pacato;;i, apoi cine oare
dintre ceilal\i s'ar putca nUl1li drept ? El nu zice aceasta
defaimandu-se pre sine ca c1esfran at, curvariu $i Iacom -
sa nu fie una ca aceasta - , ci numai cii punand in pa-
r alel dreptatca aceea eu dreptatea eca dupa char, 0
a fi nimica, ba fnca pre cei ce 0 au Ii infiereaztl
ca pacato:;;i.
"Ci pentru aceasta am fost miluit, zice,Ca
intru mine sa arate Ii sus Christos toat8.incle-
lung a rabdare, spre pilcla celof' ce VOl' sa creada
intru dansul, spre vieata cea Ai vazut
cum iara9i se umile$te :;;i se injose:;,te pre punand
de fata $i '-o alta pricina mai importanta'? Caci a fj
miluit pentru ne$tiinta, nu arata atat de mult p;kiitos
pre eel miluit, $i niei atat de mult de osandit;- in timp
ce a fi miluit, pentru ca nimeni dintrc pacato:;;i sanu
se dcsnadttjduiasca mai mult, caci ;;i el se va Snvred-
nici de acelea$i bunuri, apoi aceasta este mar0 .$i ,1I1Ca
foarte mare. A:;,a cii spunand ca "eu suntcelinUti
dintre ... fiind hujitoriu prigonitodu,
ca nu sunt vrec1nic a ma numi apostol" :;;i in
fine cate a mai spus, nimic n'a spus atat de umilit lara
aceasta mai lamurita 0 voiu face printr'un exemp1u.
Fie, de pilda, 0 cetate cu multi oameni intr'ansa.
!7i toti cetatenii fiind stri cati, unii mai mult, altiimai
putin, dar a cu totii desn;1dajduiii - :;,i intre toti
aceia s'ar gaS! unul care ar fi mai cu sarna vrednic
de pedeapsa, ca unul care a trecut prin toate fe1urile
de pacate; dacii deci Ii-ar spune cineva ca (<imparatul
voie:;;te a ierm gre$alele tuturor, desigur ca dan$ii n'ar
crede a;;a de degraba vo1'belor, pana cemaiintain.ar
vedea ier tat pe cel mai stricat dintre toti; - iara de
aceastu nu mai cste nici 0 lndoeala.
Tocmai aeeasta 0 spune $i Pavel aici: cit voind
Dumnczeu a in:;;tiinta pre oameni, ca Ii va ierta lor
toate pacatele, la inccput a ales pre cel mai paeatos
C\intrc toti. ({ Daca eu, zice, :;,i m'am invrednicit de ier-
38 OMILIA IV
tare, c1espre ceilalti nu trebue a se'indol 'cHlCVa)), - pre-
cum ar zice cineva clttpre obiceiu: dad pc acesta
va ierta Dumnezeu, apoi"i1TCi ' pe unul nll va 'ffi,ai pe-
c1epsl)). Prin aceasta nU..,?-f'ata pre sine ea vrednic
de iertare, ei ca s'a buetft' at de asemenea char, pentru
mftntuirea aHora. Nimeni, . clecj, .94 nu se lndoiasdi,
zice, pe eata vreme m'am n'laiYtE{it 'ellll.
Dara tll umilinta acest ui ferieit. , caci
n'a spus ca intru mine sa arata indelunga rabdare)) ,
ci "toata inclelunga eabclaee" ca cum pare ca ar
fi zis: mai cu sama pentru mine nu ar fi trebuit a';;i
arata toata indeJungn lui rabdare mai mult cleeat pentru
altul- care nici ca se gaset\ atat de padHos;, pentru
mine care aveam nevoie de intreaga lui mila, cletoata
incleJunga rabc1are, iara nu numai de 0 parte, Clupre
Cllm aveau nevoie cei ce pacatuise in parte. " ,
"Spre pilcla, zice, celor ce VOl' sacreaza
intru clansul spre cea " adeca spre
mangaere, spre indemnul acelora. Apoi fiindca a grait
ceva mare pentruFiul, caci i-a aratat al<Ua ' dragoste,
ea sa nu cread{t cine va ca Tatal a fost lipsit deaceasUi
dragoste, la urma raporteaza faptLd la Talal,inal-
tandu-i slava zicand: "lara imparatul'liveacu-
rilor, celui nestricacios, celui ney[tZ;llt, ' lmuia
prea Dumnezeu, cinste in
vecii vecilor. Amin {( . (Pentru toate acestea,. ,iiCe; nu
numai pre Fiul il slavim, ci pre Tatal. '
Dara acum noi am zice ereticilor: iat{l .caapos-
tolula spusaici" unuia preainteleptului DU111n'ezeu " ;
dara Fiul nu este Dumnezeu? nestri-
caciosului" , dara Fiul nu este ceia
ce Tabll ni da dupa aceasta, Fiul nu are? (Da! zic ii;
Fiul este ;;i Dumnezeu $i nestricacios, insa nu In feUu
ca Dara ce spui Nu este feliu? Este de 0
fiinta mai mica, inferioara)), zic dara ;;i de
o nestrieaciune inferioara. Dara ce este nestrieaciu'J1e
mare sau mica? - fiindca nestrieaciune nimic alt nu eslc,
decatde a nu se strica, de a nu se eonrupe. Slava mare
$i mica este cu adevarat, dara nestricaciune mare $i
mica nu este, precum nu este nici sanatate mare miei'l,
- caei sau trebuie a se striea, a se conrupe, sau de loco
OMILJA IV 39
, .\(Darii ee'? ziei tu; noi $i cu Dumnezeu suntem la
felim)? Sa nu fie una ea aceasla! Cittu$i de putin nu
este a$c1. de ce? Pentrll ca Dumnezeu ace aceasta deIa
natura, in timp ee noi 0 avem intf'O'dusa de Mara. Apoi
oar e $i cu Fiul se petrece Cl$fl'? Catu$i de putin, ei $i el
o are dela natura. Si unde este atunci dcosebirea? Aeolo,
c{t Tatal 0 are dela sine, prin sine este ceiaec este,
$iprin nimeni altuI, iara Fiul are dela Tam!. Apoi
aceasta 0 m{lrturisim noi; ca niei noi nu tagMuim,
di Fiul estc nestridicios din Tat;11. Pentru toate acestea,
zice fericitul Pavel, sl{lVim pre Tatal, cuci a nascut a.c;, a
feliu pre Fiul. .
Ai vazut ca atunei mai eu sam{t se sJave$te TaWI,
Fiul a savar$it lucrurimari $i Cael la
clansul se rapoarta eele Clle Fiului. A$L't dar;:)' slav a FivJui
cste mai mare deeat a Tatalui, claca s'a n;'\scut atat de
puternic, $i astfeli u precllm este? Cand este intru tot
lndestulat, dll1d estc destoinic prin sine, cand nueste
slab? Cand apostolul zice: "iara imparatului veacu-
rilor", prin aceste cLlvinte se spune $i de Fiul, "pdn
care veacurile a, facut" (Ebr. 1, 2), Aeeia$i este
$i aiei. Printre noi oamenii, creat-iunea :;;i creatura se
impart in doua; unul este eare face se
intimpina greutati,$i altul care
oare? Pentru ea cel ce faceaeel lueru este mal mlC
decat cel ce stapane$te lueru facut. Cu Dumnezeu insa
lucrurile nu se petree a$it, caei nu a altuia este stapa-
nirea, $i a altuia creatjunea, nici fiindea aud "prin
care veacurile afacut", voiu putea r ap] dela Tatal
creati unea ; precum nicieancl aud spunandu-se eEi,
este imparat al veaeurilQr, voiu rapl dEmr Fiul
stapanirea, eaei amandoua acesteasunt eomune, fiindea
pe amandoua Ie-a facut TaW,I, cad a naseut pe creator,
A9;1 dara, fiul ca stapan al ereaturilor. Cae]
el nu Iucreaza eu plata, precLlm fac eei de pre langa
noi, $i nici ascultfmd san supunandu-se altuia, c<,'1, aceia
ei pentru fil antropia $i bunatatea lui, Caei ee Fiul 3
fost vazut vreodata? Nu 0 ponte spunecineva, Ce in
samna prin utmare expresiunea : "celuj nestricacios
celui nevazut, un uia pre a
:;;i ce insamna cftnd zice Petru: "pentru Cs, mCl m:
este intru altul mmtuirea" (Fapt 4, 12).?
40 OMIUA IV

J) Ci nste sla zic8, in veci i veci 10 l'. A min"
Slav a $i cinstea nu S8 aduee numai prin vorbe, de vremc
ee $i el nu ne-a'tr" faeut numai prin vorbe, ci $i prin
fapte, Tot a7a $i noi sa-l cinstim prin fapte, de$i cin-
stca aceasta pe I10i ' ne atinge, iara pe cli.'tnsul deloe,
fiindca el n'are nevoio de nimic din parten. noastra, ci
noi avem nevoe de d;:lnsul. Inc,'tt ca daca-l cinstim pre
oc\nsul, pe noi ,ll1$i-ne ne-am cinstit. Ca dupre cum cel
ce c1eschic1e oehii spro a vedea lumina soare1tfii"'pe el
singur s'a folo,sit, aclmirc1nd fl'Llmllseta acestui corp ee-
rose, iara aceluia nu i-a adus niGi 0 multAmire, fiindctL
doar2\, nu I-a facut mai striilueitoriu 'Clecu\11'-e!"'c't: - tot
a$tl, ba inca eu atc'tt mai mult eu Dumnezeu, ci.lci eel
ce admin'i, ::;ii cinste$te pre I lumnezeu, pe d,lnsul singur
se cinste:'7tc, $i S8 folose$te foarte multo Cum"? Fiindca
sav,'tr$jI1!l,virtutea, se slavc$te de d,'tn'>ul. r, Ga pre cei
ce masltlVesc pre mine, zice, ii voiu (IImpit-
rat. 2, 30). Dara, zici tu, cum poate a fi sEtyit cineva,
cand EI nLl se folose$te eu nimic din slava cc noi i-a acor-
dam '? Apoi aceasta se petrece intoemai dupre cum se
zice de dansul ca Caci pre cele
ale noastl'e d $i Ie insu$este, ca macar a$a sa ne at raga
spl'e el; l$i insuse$te, zic, $i onorurilc :;;i batjo(; Ul'ile, ea
Inclca:.r a;;a,sa ne infrico$am -' :;:oi noi nici chiar a:;:oa nu
sLlntem atrasi.
1)"Sa slavim cl(:'!ci pre Dllmnezeu sa PUI'-
tam pre Dllmneze""u' '!i1 trqpul in duhul nos-
(LCor. 6, 20). cum II slave$te cineva pre Dum-
nezeu In tl' upul sau Cum In sufletul stiu tIn trup i'I
sltwe$te cel ce nu curve:;;te, cel ce nu se imbata, cel ce
nu 58' in1buibeaza eu manc<lrile, eel ' 'tE(TfCf se impodo-
beste, cel ce are atata grije numai de trup, catit este
trebuitoare pentru sanatatea lui, cel ce nu prea curvc-
ceea ce \femeia) nu miroasa a mirodenii, ceea ee
nu-:;:oi zugravc$te fetta Cll vopsele, ceea ce se
cu ati ta cat a facut Durnnezeu, $i numai introduce nirnic
I) Partea moralii. Cancl noi viej.uim pl'ecurn so'cade, aceasta
acluce s lavii lui Dumnezeu; contt'<1 femeilol' ce se lmpodohesc,
(Veron).
2) Nota. A so. veclea Nota 1 din Omilioa XVIII, I Corinteni,
pagin<1 asupra deosebirei dintl'e toxtul Sf. Clll'iso"tom si textul
!lostru
O>Ill.JA IV 41
pe fata sa. Caci, spune-mi: de ec introdllci
dela tine in faptura lui Dumnezeu eea deslvJl':,;ita '? :\lI-\i
este deajuns eeia ee a fitcut DlImnezeu; ei eel un mai bun
arhitcet te incerei sa Indl'epti :;;i sa clregi lucrlll situ, k
impopotinezi $i lKltjocore:;;ti pe creatoriu, ca astfeliu Sct
atragi la sine-ti mai multi ihovlm'i:" Dara ee sa fclC?
ziei tu, caci niei eu nu voiesc, ci sllnt silita a face aces-
tea pcntru barbatul meu. Nu se poato ca sa fii iubita
de altii, daea lu J1U yoic$ti. Dumnezeu t.e-a facut fru-
moasa, ca prin accasta el sa se admire, iara nll S(l
se batjocoreasca. Deci J1u-l resplatl Cll astfeliu de cla-
ruri, ci eu intelepciune:;;i cumpatarc. Dumnezeu te-a facut
frumoasa, ea astfeliu s<1-ti inmul\<l,,;,ti $i luptele
curnpatarci. Caci nu ('stc tot una: de a fiir11elcilpta caoel
te gase:-;:ti dragastoasa $i vrednidi de iubit, $isa nu fii
dorita de nimeni. Auzi ce spune sel'iptura: d e ]osif, ca
era frumos pJacut la fata I) ce ne folose::;;te pre
noi sa auzim eLL losif el'a frumos Pentruea astfeliu inca
mai mult sa-i admiram frumtrseta lui $icumpiilarea.
Dumnezeu te-a n'icut frllmoasa? Apoi de ce at.unei
te pre sine-ti? Dupre cum 0 statuie (lc aur 0 ar
manji cincva cu noroiu din mocirla, tot ' a:;;a fac $i fe
care intrebuinteaza sulimanuri pe fetel e lor. Pre-
sari singura pe tine lnsu-ti pamclnt, femeie, ilcum pa-
mant ro:-}, alUi datLL alb. Dara, zieitu,cele slute, cu
drept cuvallt ca fac de ce ?spdne-mf. Oare
pent1'u ea sa-$i astupe sluteniea - apoi atunci fac eeva
prost esc ; caci eand ceia ee este natm'3:1afo.st biruit de
ceia ce esteartifieial eu ce poate sluteniea sa intris-
teze pe cineva, canc1 acela nu are hid 0 hula alta "?
nu te de om pentru chipul (fata)
lui, nici sa-l lauzi penti'u frumuseta 'lui" (Sir'ah
11,2). Pe Dumnezeu sa-l admiri $i :::a,-l lauzi ca pre eel
mai eminent iara pc aeela 'deloc, caci fru-
museta ce 0 are, nu csle propiet.atea lui.
Dealtmintrelca co ni de la ' frurruseta Nici
unul, ci lupte mai multe, harfele mai multe, primejdii
mai multc, banueli mai multe. Pe aeeea care nu cstc
frumoasa,nici n'a1' h'inui-o cineva, pe cand pentru aceea
care inca mai intrebuintaza .;;i sulimanuri ::;;i podoabe
multe pe dansn, imediat lumea I$i face 0 ideie rea de
I) NoUi. A se vedea Cap. 39. 6, din Cartea facel'ei,
42
OMILIA IV
dfmsa, 9
i
barbatul ei convietuie9te cu hanuealil, - decat
care ce ar pu tea fi mai groza v E1 I1J1 $fl bucura.-cle
atata din privirea ei pe catil intris-
tare are'din pricina banuclelor, Aceca fn curand se
ofiJc9te din sulimanurilor, cilpatandu-9i 0 infato-
:)arc de mole91re, de desantare, de desfranare si chiar
sufletul ei devenind grosolan, si plin de cea mai mare
:)i mai totala Jipsa el8 rU9ine,' fiindc<l fru:nuscta sprc
acestea atrag indeob
9
tl' pc 0 femcie, Pe cand pe cca-
Jalta nu 0 yom gasi niciodata in halul acesta, :;;i nici
aceia ,care se !,apada asupra ei,
l1l:;;te cam,v ql ca :;;1 0 mwlu9a ea pa:;;te fn
lIm:;;te .. mCI un lUQ, asu-
pra el, cacl Janga dansa :;;ade pastorm!. Nu este nici un
avantaj mai mult, daca una este frumoasa iara alta nu '
a vantajul este ca aceea cIliaI' , framoas& fiind sa m;
curyeasca, iaril cealaWl, s;\ nu fie rea.
Cad, spune-mi te rog; care este insu:;;irea ochilor
Oare de a fi umezi, de a se 1ntoarc8 rapede in toate
partile, de a fi bulbucati 9i alba9tri, sau de fi aaeri si
cu vederea fina Eu zic,ca cei din urma suntt: iartl
aceasta se j'nvedereaza de acolo. Care este
De a frumos intreaga casa; sau
a ti fabncata cu gust, 91 rotunda, sau in forma cilin-
drica Desigur ca fara yorba mult<l, am zice ca cea din.
tai este insu9irea candelei, in timp ce forma ei ni este
indiferenta. 9i ceia ce se cauta, accasta este. De aceia
9
i
zicem catra sluga: ((rau mi-ai faeut eandelml, caei
doara treaba eandeJei este sa lumineze. Prin urmare
acela9
i
lueru se poate zice f;li pentru oehiu: daca estc
putin ne}ntereseazii, pe cata vreme
clam;mIti mdeplmese eu toata prisosinta nevoea ta' -
c1upre cum apoi 9i raiochi sunt aceia ' cari-ti
vederea, 9i nu au bine regulata intocmirea lor, pentru
care pre cei ce nu vad - cIliaI' eu oehii deschisi - noi
zicem ca au rai ochi. Caci tot ceia ee nU-9i indep1ineste
rolu1 sau propriu, noi zicem ca este rau. Si aceasta este
rautatea ocIlilor. '
Dara spune-mi inca: care este fnsu9irea nasului
Oare de a fi drept, de a fi bine format de amaodoua
laturile, :;;i de a avec1 analogia potrivita eu fata, sau de
a fi destoinie spre mirosit, 9i a putea iute distinO'e mi-
rosul $i a-I trirnite enchefalului Aceasta este de
43
lamurit. Dara sa 0 inveelerez $i printr'un alt exempltL
be care UIl,elte sau vase zic.:em noi ca sunt fabricate
bine: de cele r,are se pet rapt eu u:;;urinta, sau de ace-
lea care sunt faurite bine Desigurca de aCBstea din
c1inti spunem noi ca sunt buni Acei cari
sunt
H
;'1:'i-Sbutiti si macina bine mancarea, sau acei rari
frumos in gura '? Desigur ca cei dintiU.
:;,i in general vorbind. daea am face
pm oricarui madulariu al trupului, Ie-am gaSl ,PJO<\te,
ca sunt sanatoase 9i bune. intrucaf'flecare cUn
ele 19i indepline9te cu exaetitate rolul sau propriu. Tot
zir:crn '$l'dlun vas, saup'l1:D copac este bun, nu
dupre forme sau cuJoarca lui. ci dupre slujba ce 0 In-
c1epline9te. Tot af;la ;dcem $i de 0 sluga ca este buna 9i
c1istoinica la treaba, nu c1upre frumusela sau slu1enia
ei, ci clupre slujba ee ni-o face.
Ai vazut cum trebuie a fi ceva 'JJUn si'frHmos
Canel ooi deopotriva ne bucuram de cele fru-
eu nimic nu ne covar9im unii pre altii. De piJcla
eu zic ca noi vedem cu totii denpotriva lunJea aceasta.
la feliu soarele, luna, ste1ele, umbJam 'cu't otii la
feliu prin aer, ne imparta:;;im cu totii din (lin
apa, fie ca am fi frumo$i la fata, fie ca n'am fl.:;';i claca
a1' trebui sa spun ceva miounat, apoi desigur eafemcilc
care nu sunt a9a de frumoasc, sunt mult mai sanatoasc
ca cele frumoase. Caci acele' frumoase n'H se dedau la
Dici 0 osteneala, pentru a-9i pastra frumuseta 8'$11 z]-
cand, ci stan in 11elucrare $i la umbra, din care cauza
:;;i energiea naturala a trupulUl devine mai
molesita, maineactiva, -:- in timp ce celelalte, ca unele
ce n'iw nici 0 grija' nimicuri, l:;;i chell uesc
toata vieata inaetivitate.
"Sa s1avim, deci, pre Dumnezeu, sa-1 pur-
tam in trupul nostru". Sa nu ne impopotinan1 :;;i im-
poclobim trupul. fiindca aeeasta grija este prisoselnica :;;i
prosteasca.Sa nu invatamprebiirbati de a iubi nurnai fata;
c8, daca tu e:;;ti fmpopotinati1. a$a feliu, uitandu-se la 1'ata
ta, iute va fi atras spre curvii; iara claca tu i1 vei 1n-,
vata de a iubi purtarea femeii :)i podoaba sufletului ei,
el nu va curvi eu u9urinta, caei niei nu va gasl unele C11
acestea la 0 curva,ei eu totu1 din contra. Sa nu-l cle-
prinzi de a se lasa sa fie stapanit ele ris sau de shirn;e
9i momitarii, ca nu cum vit ntrava sa se fndreptezc;l!!;un-
OMILIA Y
tra""ta-:-Invata-I de a se bueurc\ totdeauna, de cumpalare,
$i vei putea face aeeasta, claca $i infu(oarea ta va fi
a:;;,,\ foliu, fiindca ductt tll e$ti inganfilt<l $i destramati:i,
cum vei putea seoate din gura vorba demna $i cuviin-
cioasa "? cine oare nu va rfde de tine, $i nu te yet lua
in b;'itae de joc? Cum poate cinev(l de a purta in su-
fletu] sau pe Dumnezeu Practicand Yirt utea, i01poJo-
binclll-$i sutietul, mai ales cit nimi c nu-l poate impedeca
de Ia aceasta. Astfeliu slavim noi pre Dumnezeu. cand
suntem In toate privintile buni, $i in ziua aceea "om fi
slaviti $i noi de dansui mai mult chiar de cat il slavirn
acurn pre eJ. "Socotesc, zice, ca nu sunt vrcclnice
patii;llir'ile 'Tcmei de acum, fata de s la va viitoare,
care 'vasa se deseopere cat ra noi". (Rom. S, 18).
Ca;rieafio ca noi ell totii sa ne imparta$im intru Cllristos
IiSllS Domnul nostru, cil1'uia impreunu. ,G,u.3atal $i Cll
se cade slava, stapanirea $i cinstea, acum"i
pururea $i in veeii "eeilor. Amin.
OMILIA V
"Aceasta POl'Ol1C.a it.i increclintez tie, fiule
prol'Ociilecare s-au faeut mai-
tm.iiltepentru tine, eel te razboie;;ti tntransele
lupta, av'md credinta buna
pc>care' unii lepadand-o, dil1 "creclinta au cazut".
19).
DGmnitatea invi:itiiturei :;;iaPreotie.i. .. mare $i
niili.O,I\i'1ta, $i avand eu adevarat nevoie de votul lui
Dumnezeu, in eat pre eel vrednic sa-I puna la- mijioe.
A $<'1.. 50 facea in vechime, a:;;3. se face $i acum, eand
fara >vre-o patima omeneasea facem alegerea, cancl Dl!
avem in vedere nimie pamantesc, nimic eare ar avea
vr-o leg;Hura cu prieteniea sau cu c1u::;; maniea. Ca $i
dacit 'nu sunt!')J)1 povaiuitj de un asemenea duh, -lbtu$i
este deajuns 0 buna c1ispozitie spre a at rage asupra
eandidatului chirotoniea lui Dumnezeu. Fiindea nici
apostolii nu se imp:'irta:;;ise de Duhul cand au ales pe
OMILIA V 45
------------- ---_. _ . . __ . _------
Mathia, ci incredintand faptul akgcrei rugaeiunei fueute,
I-au prenumerat pre dfmsul in numtlrul apostolilor, di
danf;iii doara nu aveau privirea Indreptatc't spre prie-
tenie omeneasca. Astfeliu ar trobui sa se faea :;;i de noi,
cad cand noi treeem eu vederea pre cele vazule, cum
pre cele nevazule ni Ie va deseoperl Dumnezeu?
intru cel nedrept mamona n-ati fost
pre cel aclevarat cine n va lncI"ccljnFt VOUrt". 1)
(Luca Hi, 11)? Pe atunci insa fiinckL'l nimic omenesc nu
so avea in Yodere, preotii se f<\ceau $i prorocii.
Dara oare ce va sa zica proroeii?" Adecli
elupre Duhul Caci proroc.iea esto'nu DUlYlai cele
viitoare a Ie gral, ci :;;i cele prezente; fiil1lk;;\ :;;i Saul
c1upre prorocie s-a aratat ascuns ietre snIp, 2)
dici Dumnezeu c1escopere celor drcr>tL Prof'Ocw era
cand a zis: "osebiti mie pre Savin Varnava"
(Fapt. 13, 2). Tot a$a a fost ale::: $.i. TirnotheUI. Aici
tolul spune de mai multe 'poat13ca de acom eu
care Timotbeiu a fost luat, cand apostolul taiat, ::;;i
cand I-a hirotonisit., dupre cum ii scriindu-i: "Nu
fii de de este intru
tine, carc ti s-a clat prin prorocie, cu punerca
mfmiloY '. preotilor" (Cap. 4, 14). : "
Desteptftndu-I deci pre dansul, . inclemnandu-l de
a priveghea, ii aminte:;;te de alegerea hirolonioa lui,
ea $i cun1 pare ca i-ar fi zis: Duqlnezeu te-a ales pre
tine, 01 incredintat aeest ehar, inu ai fost ales eu
vot Ded sa nu batjocorc$ti'is,t necinste$li
votul lui Dumnezeml. Apoi dupa cei-a clat poronea eu-
venita, care so paroi.t a fi eam
rOnCa iti incredintez tie""",-.eo SPl,lrlC mai doparto "?
"Fiule Timotheiu" zice. darael ii poroneC$te
ca lInlii fiu alievarat, dici nu-i spune, In mod despotic,
nici cu uutoritate, ci "Fiule Timotheiu ((. Canc1 apoi
') lVot a. Versetul acest.a in ecl itia Sf. Chrisos tom este precum
urmeaza : El Z'I 'tID p.!.Y..pfu aox (,c(f v::oth 1ttOtfJ!, 't rj P.ZlCl xat
OfL'Y adcca: ,:claca intry cel .mic, (tnt!'!! l?-ati
pre cel mare ;;;1 Cll}e I! va voua
Senzul este acela:;;i, cu deoseblrea numa), ca in edIt-lea Sf. Chrl-
sostom este mai clar exprimat. . 0 '
2) Nota. A se vedea cap. 19 elm I-a carte a Imparatllol'.
46
OMILIA V
apostolul pune inaintc exactitatea privigherei, prin
aceasta IIi arata ca fapt.ul nu este al nostl'u, caci nu noi
I-a m ci Dumnezeu ni la harazit., si tot el ni-a
harazit crcdinta, si buna c::tiinta. Ceia-ce ni-a dat,
'-' I 'l' l
acela sa pastram. Daccl. clclnsul nu ar fi venit, nici chiar
credinta nu S-<1r nici 0 vieata curaLa, pe care
noi (? cc\piitam prin invatatura. Este ca cum pare ca
ar ZIce : e u sunt care pOl'OIlCeSC, eu care aleg - fiindca
expresiunea "dupre prorociile care s-au facut mai
lllainte" aceasta insamna - deci tu asculta te SLl-
lor. Dara ce i-a poroncit "Ca sa te razbo-
intranseJ.e.. cu buna. lupta", zice. ccAcelea (cre-
dmta ::;; i te-a u ales pre tine, deci irr-ceia
ee ai fost ales, lupta-te, cu "buna lupta'( .
dara este $i lupta rea, ca atunci cand zice :
cum v-ati facut madularile voastre roabe necura-
(arme necurateniei ) ::;; i pacatului( (Rom. 6,
19). zice, se lupta sub tiran, pe cand tu te lup{i
sub Imparatul a toate. :;;i de ce oare numeste faptul
Prin aceasta arabi ca ri'izboiu s-a 1'i-
cheat asupra tuturor, iara mai cu sama asupra clasca-
h:lui, ca prin urmare avein nevoie de arme puter:-
mce, de pl'ivighere, de trezire, de 0 ne(;ontenita bagare de
cc'i suntem datori a ric pregati spre lupte cl' unte
$lnlrSare de sange, ca trcbuie a ne pune in ordine de
b;'ltae, :;;i a nu aveit nimic slab in noi.
)lCa Stt te razboie:;;ti intransele" zice. Dupre
cum in tabara nu toti se la fe1iu, ci in dife-
r:ite felul'i, impa['! ili i n diferite regimente, tot asa si
in bisericil : unul se r,lzboic$te in randul dascalilor, ai-
tuI ill ucenici lol" altul in rand ul particularilor,
tu In eCla ce te afii . A poi ca sa nu-ti lnchipui ca-ti
este deajuns aceasta, ce spune el "A vtmd. cl'edinta
:;;i buna (, zice, Hindea adevaratul dascal
intaiu trebuic a fi lui-$i clascal. Dupre cum gcneralul
daca mai fnainte na lost osta$ bun, nici general bun
nu va fi vre-odata, tot a8<1 8i dascalul. Dealtfeliu aceasta
o mai spune, zicand: "II'ni' chinuesc trupul meu ...
ca nu curnva altora pmpovecluind, insu- rni sa
rna fae netrehnic" (1. Cor. 0, 27).
OMILIA "
47
"A vand, zice, credint[l $i buna ca
astfelill sit stea inaintea celol'-Ial\i. Acestea a uzindu-Ie
sa nu luam ca nedemne sfiHuirile celor mai mari de
cat noi , chiar de am fi :;:i dascali, ca daca
de care noi toti nu sunterI1 vreclnici de asamanare -
poronci, $i invatitturi, fiin? :;;i el i n r6nc1ul
dascalilor, apoi eu atc'lt mai mult no1.
"Pe cal'e unii lepadand-o, zice, din
au eazut" $i cu clrept cuvant, caci cand este 0 vieatii
de$antata $i departata de buna $tiinta, atunci $i cre-
dinta se strica si devine la feliu CLI vieaia, pentru care
'Se$i pot vedea 'multi c[izand la fm1dul rautaiilor, $i 1n-
torcandu-se la Elinism. Deci, ca nu cllmva sii fie tor-
t urati de frica celor viitoare, apoi sa se incerce a COIl-
vinO'e sufietul, ca eele prezente s unt mineinoase. !;'i cad
din credinta aceia, cari totul u$teapta de Ia cugetullor .
Caci in adevar ca cugetul omului naufl'agieaza.
in timp ee lui)i vca.o
Deci cei cn se cleparteaza de credmta, necesltate en VOl'
lara aceasta 0 Invedereaza cu un exemplu.
.flintru care este Imeneu si Alexandru.
,- ".
eVers. :20), iara prin ne pre noi. Atl
vazut ca din acele tirnpuri chiar au fost de acei ce In-
vata i)e alt.1i fal$, de cei ce cerceteaza cu
de eei ce 5e departeaza de eredinta, de cel
neaza totul eu cuO'etul lor ? Cel ce naufragleaza este
Ji psit $i pustiu de toate, caei cel ce cade din crcdinta
nu mai are nimie pe langa sine, nu are unde sa stea,
nu are de ce sa se agate. El nu are 0 vieata corecta,
prin care sa ceva de acolo, did ear:,ul
stricat, ee folos mai este de restul trupulUl ? Ca daca
credinta nu este nimic fara vieata, apoi cu atat mai
mult vieata fara credinta. Daca Dumnezeu dispretue$te
cele ale saJe pentru noi', apoi eu atat mai mult noi
trebui e a dispretul. eele ale noastre pentru clanslll. Cand
cineva eade din credinta, nicairi I1U sta, ci se scalda in
toaLe partile pana ee se scufunda deabinelea.
"Pe earii i-am dat satanei, zice, ca sa se
invete a nu hull". Ai vazut deei, ca a
sfinte prin rationamente omene$ti este 0 blasferme .!;'I
cu drept cuvant, fiindca ee poate avea de eomun ratlO-
namentul omenese eu cele sfinte? Dara cum satana Ii
48 OMILIA V
clan:;;ii sa r:u $i daea pe altH ii
sa n';1 hulea.sca, cuatatmal mult trebuia a se
De
v
dansu,l sll1gur ,ea nu hul.iasca; $i daea pana
clOlID meB:. a putyt m vata, de slgur ea nici pe altii
nu poate mvata. Dara apostolul n-a spus ea sa invete
el pe aceia de a nu mai huli)) ei ca (aceia) sa se
invete. de a nu mai huH".' Nu "Satana face aeest
lucru, CI faptul se precum :;;i in alta ocazie
ziee despre aeel eu,rvariu: "sa dati pre unul ca acela
Satanel, spre pClrea trupului" (Cor. 5, 4), nu doara
ea sa-i mantuie sufietlll, ei "ca sufietuJ Stt se
mantUlasCa", - iara aeeasta este ceva impersonal. Si
curl,: S3 race Dllpr.e cum calaii de :;;i sunt
de, mn de raIe, pre altii ii eumintesc,
ll1toemaI se petrece aIel cu dem0I1111 eel viclean.
. de ce nu ,i-ai pedepsit tu singur, dupre cum
21pedepslt pe Bar-lIs us, 1) dupre cum pedepsit
pre i-ai predat -- Nuea sa fie pe-
depsltl, el ca sa se invete. De :;;i Pavel.avec\ .pulere a
peelepsl, preeum attlD.ci cand ziee: "Ce voiti? Intru
toeag Stl viu 1a voi"? (Ibid. 4, 21) Nu
CEl,. ne aratam noi lamuriti, 'ci ca sit
V.01. bmele", ::;;i iara:;;i: "nu spec surpare, .ci spre
zlchre" (II. Cor .. 13, 7, 10). Deei, de ee chomi .pre Sa-
I.or '? Pentru ea
';il .sa fi.e mal maTe .. AI?Ostoln e,ertaupre cei
l:ecredl!1cl,?:;;:. mal eu sama,. pre eel ce fugeau de
e:ecl.l;1ta .:1 de ce pre. eei necre-
d Fnnd ea $: Anama era necreclincios inca, is-
pre Duhul Sf ant. ca sa afie necredincio:;;ii
nu a eSc ascUl:de, aP?,1 chiar prin
lara pre eel.ce e deja :;;tJeau, :;;1 eu toate aces tea
se abateau de la c1'edmta, ii predau Satanei aratand eu
prin propria lor pu'tere, ci pre
e:;;ltl dm.mmt,e paza lor, - dupre cum
:::;e :;;! eu cand pre uniia dintre raz-
b0111lel 11 uCld eu mamle lor, iara pre altii ii predau ea-
. 1) Nota. In ellitiunea noastra, receptus, acest ferme-
eator esle .treeut e,u arabic Elima, care semnifieci ill/elept.
A se vedoa Cap. 1;), 5, dill faptele Apostolilor.
OMILIA V
49
--------------------------------------------
Viilor ca sa-i omoare. Prin aceasta se mai arata inca,
ea faptul acesta se petrecea pentru paza apostolilor.
Dealtmintrelea nici nu era putin lucru c1e a po-
rond c1iavolului; aceasta invedera ca diavolul sluja apus-
tolilor :;;i fa1'a de voea sa. A:;;a ea faptul acesta nu era
de mica insemnatate. $i cum anume se predau diavo-
lului uniia ea ace:;;tia, asculta-l pe apostol ce spune:
"adunanclu-va voi :;;i duhul meu, cu puterea
Domnului nostru Iisus Christos, sa dati pre unul
ca acela Satanei". Eru scos deci din soborul ob-
:;;tesc, era ttiiat din ceata sfintilor, deveniu pustiu :;;i gol
de charul sf. Duh, eru predat lupului. Cadupre cum
,novul acela apara tabara Ebreilor, tot a:;;;'t :;;i Duhul SfEmt
apar[\ biserica. Deci, daea cinevu devenia afara din ('0-
munitatea credincio:;;ilor, er[1 pedepsit prin acest fapt
eu cea mai mare asprime; iara scoaterea lui din eomu-
nit ate se facei'L c1upre judecata apostolilor. :;;i Dom-
nul nostru a prerlat Sat;1nei pe luda, did inc1ata dupa
ce a mfmcat, a intrat.1n el Satana. Se mai poate zice
:;;i aceasta, ca pe ceLce voiau a-i indrepta, nu-i pedep-
sau apostolii, iara pre cei ce nu se inc1reptau, pre acc:;;-
tia ii pedepsau; iaradadi poate nu erit a:;;a, cel putin
apostolii erau inca mai mult temuti, predandu-i preaceia
demonilor. Astfeliua fost predat :;;i lob Satanei, lnsa el
nu pentru paeate a fbstpredat, ci pentru mai mare lauda.
1) Multe de aeestea se fae :;;i astazi. Fiindca Preo!ii
nu ::;;tiu pre eei paeatoE;ii:;;i nevrednici a se imparta:;;l de
sfiintele taine, Dumnezeu face aeeasta de multe od, cad ii
preda pc aceia Satanei. Cand se intampla boale, sau curse,
sau jalanij, sau :;;1 altenenoroeiri de feliul aeestora, pentru
aceasta S8 'ntnmpla. Aceasta 0 :;;1 spune Pavel, zicand:
"Pentru aceia intru voi sunt multi
bolnavi, multi au adormit" (1. Cor. 11, 36).
$i cum se intampla aeeasta, zici tu, daea noi ne apro-
piem de sfintele taine 0 singura data in eursul anuluil)?
Apoi acesta este raul eel mare, ca tu hotar:'1::;;ti vrednicia
apropierei de sfintele taine, nu dupa curatenia cugetului,
ci dupre intervalul de timp, --:;;i erezi ca aceasta este
evlavie, de a nu te apropiea de multe ori in cursu} anu-
lui de sfanta imparta::;;ire, ne:;;tiind se vede di daca tc
') P!l1'tea morala. Contra celor co so apropie foarte rar (](
sfintelo taine. (Veron)
42330
50
OMILIA Y
C!;l fio chiar nurnai oclata, ' acoasta
Itl 9
1
infierea,za sufietul; iara c1aca te-ai apropieat
eu Vredl1lCle, fie chlar si numai odata 'ti I-a mantuit
, n,u este de a to aprol)iea de multe-ori
II1 vCl de a te apropiec\ eu nevrednicie, fie
0 data In tot timpul anului, Noi In&1.
n,e,gaslm II1 a:;;a stal'@. .. de tic.alo:;;ie :;;i Indobitoeire ea de
$1 eursul anului facem mii de rale, pel{tru In-
de acele, rale nu avem nici-o grija, ci cre-
ca I1l este deaJuns de. a nu indraznl ea sa ne apro-
trupul lui Christos, sau sa ne apropiem cu
batJocora, neintelegand pare-ca, ca cei ce au rastiO'nit
Ch!istos; 0 data I-au distignit, Dara
0 data I- au rastignit, pacatul lor este
mar, mlc $1 Iuda 0 singura (:tata a vandut pe
Chnstos, Dam ce Oare faptul acesta I-a scapat de res-
p,undere De fal?tul acesta sa-l inc10plinim numai odata,
u'2. in anului Timp de apro-
e sec l1e-fie noua curatema cuO'etului. Nici-o c1eose-
bu'e nu--este intre pasch a $i taing ce aeum se savar-
':I
nul
Jucru este, fUnd aeela$i char al
DuhulUl, este . . Ce!a-ee graiesc
f! ;;tItl :- ye!. Il1ltratl 111 tame. Vmeri, ;;i Sam-
$1 D':.m!l1lca, $1 in una aeeea$i
Jartfa se savar$a$te. "Ga de cate-ofl veti manca
pfmea aceasta, bea paharul acesta moar-
tea (I. Cor. 11, 26). Nu 'preserie
tu: b2ne nu in anumit timp jartfa
eea de ((ApOl, ZICl tu, cum de se nume;;te
atunel Pentru ea atunei a patimit Christos
pentru no]. I)
Deei,. nip1tmi sa nu se apropie de acea jertfa in
alt. mod: lara de aceasta in altul, fii?dea 0 putere este,
o ,aloal un char este, unul aeelasl trup este'
doara eet aeeea est e mai sUmta de cat aeeasta.
ca e.s!e. inferioan"t de cat aceasta. Luerul
acesta 11 :;;tItl VOl, nimic mai nou vazand aiei, afara
, ,," ') ,Nota. Cuvantul Pasqh,! Ebreesc, inseamna tl'ecel'e,
llICI de, cum nu se del'!v::l: dpl verbl;lIElin [laoxw- a pdtimi .
ChI'ISo8t?!11, !!i deci Jl-a putut face
,dc;. a. dellvoa acest cuvant elm l!mba Elina, dupre cum s-ar
palea alcl, Cl dupa parel'ea mea, face mai muH un joc de cuvinte
dupl'e cum dese-ori obi
9
Iluie;;;te. '
OMILIA VI 51
doara de valurile (pel'delele) aeeste impodobite, ';Oi de
stralucirea multimei. ZiJele ace lea au poate eeva mai
mult de cat aeestea; aceia adeca ea de at unci '$i-a luat
inceputul ziua mantuirei noastre, caei In acea zi s-a
j artfii Christ os ; dara in privinta tainelor nici-o ali a pre-
ferinta nu are una asupra celeilalte.
apoi eanc1 tu te apropii de hrana aceasta sim-
titoare, lti speli gura; ::;;i cand voie;:;;ti a te apl'opia de
hrana eea duhovniceascCl, nu' ti speli sufietul, ci te apro-
pii plin de Nu sunt deajuns, ziei tu, cele
patru-zeci de zile de post, de a de pacate chiar
$i pe cel mai incttrcat cu ele ?) Ce folos este? spune'mi;
Cand cineva voind a eurati un loe arunea aeolo miro-
denii, iara dupa trecere c1e catva timp de la aruncarea
mirodeniilor el pune baligaiu; - apoi atunei oare n-a
c1isparut mirosul eel plaeut Aeeasta se petrece :;;i eu
noi. Ne-am faeut vrednici de a ne apropiea de eele
sfinte dupre puterea noastra, apoi iara<;;i ne rnurdarim
pre noi in:;;i-ne. Aeeasta 0 spunem ;;ipentru eei ee pot
ell, sa se eurete in timpul celor de zile.
Deei, iubitilor, sa nu ne lenevim spre mantuirea
"Omul
J
ziee, care iara::;;i;se intoaree-
face acelea'::;;i pacate, este ca eanele care se -in-
t oarce la boratura sa" (Sirah 2(). Proverbele lui
Solomon, 26, 11). Va rog cl eci, a vesih, ea sa nu re-
mc'lna zadarnica osteneala noastra. C8o<::i numai astfeliu
ne yom pute:':t invrednid de bunurile.ce.le' fagaduite noua.
C,\l'Ora fie ea eu totii Stl ne intru Christos
Iisus Domnul nostru, earuia impreuna . eu Tatal $i eu
Sf. Duh se eade s]ava, stapanirea $i cinstea, acum :;;i
pururea :;;i in veeii veeilor. Amin.
OMILIA VI
"Deci, rogu-te mai 'nainte de to ate sa fa-
ceti rugaciuni, cered, fagaduinti, multamiri pen-
tru toti oamenii, pentru imparati pentru toti
eari sunt in dregMorii, ca sa petrecem vieata
cu odihna, intru toata buna credinta
52 VI
si curatiea, Ca acesta esteTt,eru bun pe,imit
inaintea lui Dumnezeu Mantuitoriului nostru,
carele voieste ca toti oamenij sa se mantuiasca,
la vina". (Cap. 2, 1-4).
Preotul este ca un parinte ob;;tesc al intregei lumi.
Se cuvine deci ca el sa se ingrijasca de toti farn excep-
tiune, ca ;;i Dumnezeu, caruia el ii sluja$te cele sfinte.
De aceia zice,: "Rogu-te, deci, mai 'nainte de toate
sa faceti rugaciuni, cereri, fagaduinti", - caci de
aici doua bunuri izvorasc : si ura ce 0 avem catra cei
deafara cade - fi fndca nimeni nu va putea a se mai
gasl-'cu dU$manie catra cel se roaga, - in
acela'7i timp $i aceia vcr devenl mai buni fac<:1ndu-se
rugaciuni pentru dan:;;ii, :;;i nici nu se VOl' mai salbatad
fat a de noi. Ca nimic nu este mai atragator iu spre in-
vat<. Uura, ca a iubl $i a fi iubit. Cugeta singuf, cat de
muret lucru este a auzi pre cei ce me:;;te:;iUgesc rule,
pre cei ce alunga $i persecuta, pre cei ce .chinuesc, ca
cei ce sufar astfeliu de cazoe, inalta catra Dumnezeu
rugaciuni Illngi pentru persecutorii lor.
,-.. , Ai vazllt cat de sus $i superior tutur()r se voie$te
a fi cre$tinul? Dupre cum se petrece .
chiar purtati in- brate lovesc cu palma tata tatalm Jor,
iara acestuia cu nimic nu-i scade dragostea de tata, tot
a$a $i nQi, chiar de am "(Ie,,,: totu$i
cn nimic riu trebuie a I1l se Imputma dragostea cea
catra dan$ii. Dara ce va sa zica: "mai 'nainte de
toate"? Adeca in slujbele r eli gioase zilniee, iara acea-
sta 0 $tiu cei initiatLin tainele bisericei, cum se fae
rugaeiuni in fiecare zi, $i seara, $i dimineata. Cum pen-
tru 'ntreaga lume, $i imparati, $i pentru toti cei din
dregatorii facem rugaeiuni. Dara poate ca ar ziee eineva"
ea prin expresiunea "pentru toti """ apostolul n' a 1nte-
les ca pentru toti din lume 1'ara exceptiune, ei pentru
toti cei eredineio:;;i. Dara cand zice : "pentru imparati"?
,fiffidca imparatii nu toti pe atunei au fost drept slavi-
tori, ci pana aeum nu de mult se gaseuu imparati ne-
cucernici, $i mO$tenitorii lor iara$i necucemici. Nlai
departe apoi, pentru ca sa nu se ia aceasta ca 0
din parte-I, prefntimpinand zice: "pentru
mllLlA VI 53
t oti oamenii" imediat adaoge : "pentru impa-
rali". Daca ar fi spus numai pentru Imparati, poate
ca 'ar ft. , putut cineva banul, ea la mijloc e 0
Apoi fiinc1ea era natural ca sufletul cre:;;tmulm sa
amortasca a:;;a zicand de groaza, auzind eu vintele apos-
tolului, $i sa nu primeasca cu aceasta. sfa-
tuire ca adeca in timpul sfintelor tame el trebme a
ruO'aciuni si I)entru imparatul Elin I) prive,;;te ce
, b ,
-spune el, ee anume ca:;; ti g pune la mijloc, ca macar
a::;;a sa primiasca sfa tul. . v . . . v .
"Ca sa petrecem vJeata zice, cu
oclihna , adeca mantuirea acelora, zice, este sigu-
ranta noastra -- precum $i in epistola catra Romani
a se supune stapanitorilor, zice: "nu
numai de sila, ci si pentru con$tiinta . (Rom. 13,
5) - fiindta DumnezEm au ranc1uit stapaniile spre folo-
st;l Caci cum sa nu fie absurd ca dan$i.i (impa-
r atii) sa se rasboiasca pentru s!gu!anla .lor,
si sa se ridice eu . armele, ca nOl sa vletmm m h11l 9te,
iara noi sa nu ni ci macar rugaeiuni pentru
dttn$ii care se primejdupsc $i se pun in fruntea
A$a ca faptul .. ci dupre
v
$1
'drtmpta juc1ecata. Ca daca :,capa $1 mCl nu
reu$esc in ca $1 se
o'asesc in sbuclUmUrI$l tulburan; sau ca $1 nOl chlar :-
'Bind sdrobiti dansli - ar trebul. sau sa ne inrolam in
oaste, sau sa fugirn yretutindeni A $i;,:a Ca
ni$te tumuri de apara:re. dan)l,u, ataeat1
de dU$mani, $! dmaunt,ru In
"RugaClUl1l, zice, Cererl, fagadumte, multa-
miri". Caei trebuie a multaml. lui Dumnezeu pentfu
))Unurile acordate $i altora, fiindca
pilda $i cei rai, ca $i preste v $1 pl9ua
peeste c:.ei dI' epti $vi preste v ,ca
ne leaaa Impreuna nu numal prm rugaelUne, el $1 pI m
e silit a mu1taml. lui Dumnezeu
pentru bUl1urile aproapelui, este silit a'l $i iubl pre ace la,
I) NoW, Prin euvantul Elin PiJ.l' inti r;;i in Sf:
Chrisostom, au Inte1es necredincios, clfl alt a decl
in fraza aceasta sa a u se confunde 111l paratul Elm eu Imparatul
Bizantin.
54
O\lILI,A. vr
9
i
a S8 gas! in pl'ietenie fata de dE'tnsul. Dara daea noi
a myl(am.i lui Dumnezeu pentru aproapele nostru,
apOl eu atat r:1al mul.t pentru eele intamplate nOlle pe
sub aSeUl!S, fie de VOle, fie de nevoie, cum pentru
cele ee m se par a fi suparatoare, fiindca Dumnezeu
pe toate Ie iconomise9te spre bineJe nostru.
I) Orice rugaciune a deei, sa aiba in sine
9
i
dill'e Ca daca ni s'a poroncit
de a ne ruga eu calc1ura pentru aproape, nu numai
ci 9i pentru cei necredinci 0
9
i, apoi
pOJl cat marc rau este de a dor! raul a
blastaf!1a pe vtratl. v Ce spui Aeela ti-a poroncit tie de a
te ruga eu tu blask'1.mi pe
fratele teu yre acela, C1 p're tine; pe DUl11-
nezeu apm Ii mtamt1 gramd acele euvmtc neeucernice:
.da-i lui Doamne, fa-i lui precurn mi-a facut elnlie
rasplate$te-i Doamne! Departe asemenec{
c;uvmte de ueenieii lui Cristos, cari trebuie a fi blanzi
$i Ingaduitori; departe degura celui ee s'a fnvyedniCit
.cle de N'imic aspru sa nu seoatadiri
. ea, mmlC neplaeut sa nu pronunte limba care sc alingij
trupul sao pazii1'r'pre clansa
sa nu pronuntam printr'insa blastamurL Ca daea cej
ee graiesc mascarele. sau cei ee suduie nu VOl' mos-
Jmparatl<l eerurilor, cu atat mai cei
tama. v Cel ee blastc:ma , neeesitate va 9i batjocOfl.pre
cel blastamat, clara bat.locora 9i eu rugaciunea stau
departe una de alta. Blastamul 9i rugaciunea nuse
1ntre rugaciune ;;i acuzatiune este 0
pastle. . .
. . rogi lui Dumnezeu spre a'l imblanzi rata .de
P: II Daea nu ierti pe aJtul, l1U
t1 5e va Jerta t,le; $1 nu numai ea tu nu iorti, dara
pe Dumnezeu 11 fntctrfti de a nu ie1'ta. Ai-'vazut exaO'e-
ratiea raului Dad eelui ce nu iarta pc altul nici lui
nu i se clara i.nca cftnd 9i intarita po Dumnezeu
a ?u .1er.ta, 1 va putea ierta lui? Nu pe acela
Il vataml, Cl pre tme,$l de ee oare? Pentruca dad tu
a$teptai a fi ascultat pentru pacatele tale, din aeeasta
I) .Partea moralti. Noi nu trebuie a blestema si a dori raul
ei mai eu seam a a ne ruga cu caJdura pentru
eacI prm aceasta noue insi-ne ni faeem bine, si lmiHim
pre Dllmnezell . ( Vel'an).' ,
VI 55
cauza nici-oclata nu vei fi ascultat, fiincka 1'ugaciunile
tale sunt faeute cu 0 gura spurcata, care in adevar ca
este necurata ;,.i spureata, plina de toata. duhoarea,
de toata necnratenia. T1'ebuia ca sa t1'emuri pentru
prop1'iile tale pacate, intreaga lupta 0 intreprinif"
pentru aceasta, iara tu te apropii intaratand pe Dut11-
nezeu contra fratelui '? Nu te temi oare, nu te ingri-
de ale tale '? N u vezi ce faci
Imiteaza cel pulin pe copiii cari urmeaza la
cari, cand vad inauntrul clasei pe eonclasanii lor ca Ii
se cere compt de lectiuni, ba JnCa 9i lovili pentru le-
neviea lor, iar dupa ce sunt cate nnul cercetati ell ama-
nuntul, sunt la urma batuti,-cari dupa ee vael toate
aces tea , zie, raman ca morti de lrica, iara daea
larii Jor i-ar zac1ari atunei cat de mult, ii nu se
VOl' maniea de putin, fiind sufietul lor cuprins
de frica, niei ea S9 VOl' jiUul dascalului, ci spre un
singur lucru au privirea lndreptata: aeela adeca de a
din claSc1, a scapa fara batae, iara dupa ee all
scapat, de bucurie nici nu-;;i mai aduc aminte daca au
fost batuti sau nu. Tu lns,1 stand irtaintea lui Dumnezeu
9i cercetandu-ti pacatele tale, nu' te cutremuri aduean-
du-ti aminte de pacate Dara cum atunci de
rogi pe Dumnezeu Caci prin clivintele prin care tu 11
rogi contra fratelui, prin acelea tu insuti lucrezi contra
ta, nelasand pre Dumnezeu de a-ti ierta pacatele tale.
Caci, zice, daca tu a fiun examinatoriu exact
al celor ce te-au vatamat pre tine, cum de eeri dela
mine iertarea pacatelor ce ai facut ?
Deci, sa odata, ce feliu sunt cre9tinii.
Daca nu 9tim a ne ruga, - ceiaee dealtfeliu este lueru}
eel mai Iesne 9i mai u90r, - apoi atunci ce vom mai
9tl din celelalte? Sa ne deprindem a ne ruga ca
Aeele rugaciuni suntaJe Elinilor, acele cereri sunt ale
ludeilor, pe eand ale cre9tinilor sunt cu totul din contra;
sa cerem dela dansul iertarea 9i uitarea 'eelor ce ni-au
gre9it noue. "Ocarati fiind, ziee, gdtim de bine;
goniti fiind huliti fiind mangtlem" . (I,
Corinth. 4, 12.13). Asculta pe ee spune: "Doamne,
nu le pune lor pacatul acesta". (Fapt. 6, 60). EI
nu numai ea nu bJastama, ci inca se ruga lui Dumnezeu;
pe eand tu nu numai ea nu te rogi lui Dumnezeu, ci
inca 9i blastami. Dupre cum aceJa este de admirat pentru
56
bunatatea -luI, tot .. asa si tu e$ti de dispretuit pentru
Cact pre cine admiram noi ? Spune-mi; -pre
acei pentru cari s'a rugat, sau pre cel ce s'a rugat '?
Pe acesta, de sigur. Apoi daca noi facem a$a. cu atilt
mai mult Dumnezeu. Voie$ti a loyi pe dU$man Roagate
..}lentru dansul, insa nu cu gandul de a-ti razbuna, nu
ea .cw:u.J-ai lovl. Aceasta se va intampla, de sigu:r, dara
tu nu face rugaciunea cu scopul acesta. De$i fericitul
acela cu nedreptate toate Ie el totu$i se ruga
inca pentru dd.n$ii cu caJdura, in timp ce noi multe
poate ca suferiOl dupre dreptate din partea dU$manilor
nO$tri. Dara claea cel co nu a 1n-
clraznit a blastOma, $i mai bine zis, n'a Indraznit de a
nu se ruga lui Dumnezeu, apoi cei ce dllpre
dreptate, $i nu numai dl. nu se roaga pentru prigcini-
torii lor, ci inca ii $i ce osanda oare nll
VOl' fi vrednici,? Ti se pare ca pe acela il love$ti, PO
cand adevarul este ca impingi sabiea In tine 1nsuti, ne-
,lasand pe judecatoriu de a fi bland catra pacatele tale,
jwin cele ce'l intariti pre dansul contra altom. "Cuee
,l11aSUra veti masura, se va masura VOUa" . (Mat.
' 7, 2). Sa fim, deci, iertatori, ca $i noi sa ne invreelnicim
de iertare din partea lui DlImnezell.
Acestea voiesc nll numai a fi auzite de voi, ci $i
facute. Acum insa amintirea celor vorbite se margi ne$te
nllmai la vorbe, $i poate ca nici la VOl' be, fiindcall11-
J>ra$tiindll-ne noi de aid, daca ar intreba cineva. pe
'unul dintrei cei co au fost de fata, ce am VOl' bit noi
aici'? lInii nici n'ar $ti sa spuna, iara altii ar spline
poate numai subiectul despre ce am vorlJrt, ca aded!.
am spus ca nu trebuie de a rasplati cu rau, ci inca a
ne $i ruga lui Dumnezeu pentru prigonitorii nO$tri, iara
celelalte a Ie mai spune, - caci nu'$i mai
aduc aminte de a$a ceva - iara altii 1$i mai adll c aminte
de lucruri mici. si inca numai de unele clintr'insele.
De aceia va' rog, cii daca nu va folositi cu nimic
clin cele nu mai ascultati degeaba. Pentru
ca ce folos aveti? Mai mare este osanda, mai grozava
pedeapsa, de vreme ce dup5. atatea sfaturi , mai r e
manem in apueaturi. Dumnezeu pentru aceia
ni-a oranduit rugaciunea, ea sa nu cerem del a dansul
nimk pamantesc, nimie omenesc. Voi cei credincim;;i
stiti cum trebue a va ruga, 5i cum orice rugaciune este
OMILIA VI 57
ob$teasca. Dura, ZJe! tu, nu se spune acolu de a ne
ruO'a pentru necredinci0
9
i. Apoi fii ndca nu putcrea
rugaciunei, de aceia nu 9titi nici aclancime<:r; $c-nici vis-
tieriea ei, dld daca v'ar expliea cineva, ar gasi 9i
aceasta cuprinsa in ea. Canel eel cc sta, de fatc'l ::;i se
roage'l, zicanc1: "factt-se voea ta, precum in ceriu,
:;;i pre pttmtmt", nimi c alta nu lasii n se intelege, deccU
aceusta. Cum? In ceriu nu este nieiun necrec1incios.
Thea erit yorba numai de cei credindo$i, de sigur ca
eele spuse nu ayeau ratiune. Ca dac:l numai crec1incio$ii
urmau a face voea lui , iar;} cei necredincio$i de loc,
at unci Yoea lui nu ar mai fi ea in ceriu. Insa ce '?
Precum in cerill, ziee, nu este nici. un rau, nici pe pa-
mant sa nu fie; ci pre toti ii atrage spre frica ta, pre
toti oamenii fa-i ingeri, fie c;'i ni-ar fi c1u$mani , fie ca
ar fi persecutorii nm;;tri.
Nu vezi cum Dumnezeu este hulit pe fiecare zi '?
"Nu vezi decateori este batjocorit $i de necrecl incio$i, $i
de cr edincio$i, $i prin vorbe, 7i prin fapte '1 .. ,Dara ce ?
Oare a stlns pentru aceasta soarele Oare a oprit 1'a-
sari rea lunei '? Oare tulburat-au el ceriul din aceasta
Zguduit-au pamantul '? Oare seeat-au marile '?
Disparut-au oare izvoarele apelor'? Tulburat-au sau
pus-au in neorindueala vazduhul Catu,?i de "pulin, ci
inca cu totul din contra: rasare soarele, ploua, c1a roach?,
da hrana zilnica eelor batjocoritori, celor lipsiti de minte,
relor spurcati, celor prigonitori, $i nu pe 0 zi, sau doua,
sau trei, ci pentru intreaga vieata:
Pe acesta imiteaza-I, pe c1ansul ra vne$te-l dupre
putinta omeneasca_ Nu este in putinta ta de a r esari
soarele'? eel putin nu invi novatl pe fratele tau. Nu poti
ploua'? Cel putin nu barf1. Nu poti hrani pe altii'? Cel
putin nu-i necinst1. 'Ti sunt deajuns daruri le aces tea.
Din partea lui Dumnezeu bincfacerea catra dU$mani se
arala prin fapte, tu insa macar prill vorbe ar at-o. Roa-
ga-te lui Dumnezeu pentru dU$mani, cacl nLi'tiiai a$a vei
ti deopotriva Tatalui hlu celui ceresco De nenumarate
ori am vorbit despre acestea, ::;;i nici nu yom conteni
clea yorbi, numai de-ar ie$i de aici ceva mai mult.
Noi nu ne lenevim, nu ne obosim, nici yom inceta dp.
a va vorbi, numai cat voi ascultandu-ne sa nu crcdeti
ca va nacajim. se pare ca se necaja::;;te cineva, canel
nu face cele vorbite, caci cel ce face, voie$tc intI"una a
58 Y I
auzl considcra pre cel ce vorbe$te nu
ea pre oare-care, ci ca pre un lauda-
tOf'lU .. A';iil en de l1ldieri nu vine faptul acesta decat
. de acolo, ca nu se fac ceJe vorbite, $i 'pentru
acem::;;l eel ce vorbe:;;te este O'reoiu.
. de pilda cineva eleimosina, iara un a1tul
chscuta despr-e eleimcsina, acela nu numai ca nu se fn-
gp:uiaza de a ci inca $i bucura, ca ascul-
tane1 des pre 'p1'?prn}e spuse $i laudate de
altul. Tot a:;;a ::;1 n01; fimdea nu avem nimie de eamun
eu ta, $i .niei 6i se potri eu noi aeeasta, de
aeeJa se pare en suntem greoiu chiar $i in vorbe Deci
dadt I.ll! voi(i a Ii noi greoi :;;i supa1'atori, faceti a$<1, :;;i
cloved]!l accasta prll1 fapte, fiindca clealmintrelea nu vom
inceLt a vorbl de acelea$i lueruri, pana
.1l1depl.1l11 de VOl. :Mai ctlsama noi faeem aeeasta
':;'1 marea clragoste eeavem cat1'a voi, clupa
apol $1 pentru primejcliea co ni sta noua de fata.
Cael chiar daca nimehi n'ar ie$l la rasboiu,
trebUl e tOtU:,?l a tn'tmbita, ca.si1:-$ifaca datoriea sa. Noi
facem acea:=:ta nu cu scopul de a\;a marl osanda ci ca voi
va aparat i. Pc: apoi,. ne stapft-
ne::;; lc dragostea de VOl , fillndca nedoare 81 l1e ustura ini-
ma se lntamplJ. cu voi ceya 'din eele 'spuse mai sus.
Insa nu tie una a2easta Cele ce va 'spun,
nu au neVOle de cheltueala bailcasca, nu este ceva de-
parte de, voi, nu este este nevoie numai
<;t vOI",,,e;$.te 0 vorba, este o, buna intentiune. Sa no
pazml, decI, gura 110astra, sa pUOem pe dansa use si
laci'it, aSlfe!iu . nimic din ccleee nu plac lui Dum-
nezel! s0- 0u vorblm. Aceasta estcchiar pentru noi in:;;i-
ne, ;;1 me1decum pentru eei ce ne fuO'am. Aeeasta pu-
rurca sa 0 jucleeam in mintca noastrii ca eel ce bine-
euvinteaza pre clansul se' binecuvinteaza
ca eel ce pre dall.3ul singur se blastama, iard
eel r?a.ga pentru pentru sine singur se
roaga, $1 !11C10eeum pentru aecla. eu ehipul acesta
vom I?l1tea a.Junge. vorba la fapta, $i ne yom in-
vrcdmci de bunurIlc fau:aduite noue. Car ora fie ea eu
totii S,1. ne fnvrec1ni:im 'n nc impc'irl<i$J, prin haru! $i fi-
larI..trop; ea qom.nullll nostru Iisus Cl1ristos, caruia impre-
U!1a eu Tatal $l. cu Sf. Duh. se cade slava, stapanirea;;i
cll1stea, acum :;;1 pururea $1 111 vecii veeilor: Amin.
O:'IIL1A '"II
59
OMILIA VII
"Ca vieata en S{l petre-
cem intru toata buna r[ll1dueala si curatiea. Gt
aceasta este lucru bun primit inairltea lui
Dumnezen Mantuitorului nostru, care YQieste
ca toti oameniisa vina la cunostinta
lui " (Cap. 2, 2-4). ' ,
Daca se voie$te a se eurma rasboaele ob$te$ti, san
luptele $i tulbnriirile ivite, $i pentru aceasta se face ru-
gaminte preotului de a face rugaciuni catra Dumnezeu
pentru imparati $i stapanitori, apoi eu alat mai mult se
cere a 0 face ac(-asta laicul, sau omul din lume. Trei
sunt feliurile de rasboae in lume, $i anume: cel intaiu
este rasboiul ... cand osta$ii nO$tri se rasboiesc
contra barbarilor; al doilea cand fiind pace de clinafara,
noi totu;;i ne rasboim unii contra a[tora, $i al treilea
eand fie care 5e rasboie$te contra sa. Rasboiul acesta de
al treilea este eel mai grozav. Rasboiul eel purtat de
barbaric.ontra noastra nu va putea cu nimie a ne va-
tama. ce? Au taiat, au pustiit, au ucis, insa eu
nimic n'au vatamat sutletul.Si ehiar nici eel clealdoilea-
daea yom . vol - nu va puteEt vatama, caei chiar daca
altii ne atadi pre noi, ni este eu putinta nOLla de a fi
pa::;nici. Findca asculta pe Proroeul care ziee: "In loc
ca sa ma 'iubiasca ma clevetia, iar[t eu ru-
gam" iara$i: "eu cei ce urau pacea am fost
ca un facatoriu de pace" $i iara$i: "m'au urit in
zac1ar" (Ps. 108, 4. 119, 6. 7). Rasboiul cel de a1 treilea
insa, nu este eu putinla de a scapa de uansul fara de
primejdii. Caei cand se rescoala trupul asupr-a sufietu-
lui $i il impinge la pofte urlcioase, cand Ii inarmeaza
placeri le senzuale, ji intarita maniea, invidiea $i eele-
lalte, atunci nu este cu putinta de a ne invrednici de
bunurile fagaduite noue, daca acest rashoiu nu ince-
teaza. Pe langa acestea apoi, eel ee nu fnfraneaza la
timp ar-est rasboiu,de necesitate ca va cadea ::;;i va d-
pala rane mortale, care-i vor pricinul moa1'te<1 eea din
gheena.
60 OMILIA VII
Deei, no.i....t.r:ebuie pe zf'de a a yea 0 mare grija.
ea acest rasboiu nu,se..a.tLte. , jn ' noi, 9i niei daea este
atitat fa nu raman a, ei sa se lini9teasCa cu desavar9ire.
Pentruea la urma ee foJos ai tu, daca lumea intreaga
se bueura de 0 pace profunda, iara tu te lupti cu sine
insu-ti?
Aeeasta pace, deci, trebuie a 0 a yea noi; $i cand
o ayem, nimie din eele dinafarniee nu va putea sa ne
vata01e, .. pesigur ca nu cu putin eontribuc Ja aeeasta 9i
paeea drept care $i zice apostolul: "ea sa, pe-
treeem vieata lina en odihna". Dara daea eineva
fiind lini
9
te :;;i inca se tulburii, apoi este foade neooroeit.
Ai vazut ca el vorbe9te de aeeasta paee"desprecare
eu spun, adeca de cea de a treia Peotruca zicancl:"ca
sa petreeem vieata lina eu adihna" el IH1. stat
aici, ei a adaos: ,,lntru toata buna eredinta(evse-
via) ::;;i euratiea" . Dara intru toata buna eredinta
evsevie nu se poate aflti eioeva, daca nu arc eu ,sine
pacea Jauntrica. Cacieand rationamente si feliu defeliu
de ni teliu cle:' pace
avem Cand ne vanzolese duhurile (Jesfraului,ce,feliu
de pace avem pei'itrueasa-,a-fli ca e1 prin' expre
c
,
siunea "ea S{t petrec;em vieat[t lina eu odlhtia"
n-a Inteles ea sa ni . ehcltuim vieata
dreptul vorbind vei gasi vieata lor plina de toatedez-
fflerdarile $i desfran'iirjle, de aeeia a ada os, eavieata
noaslra eea lini;;tita sa. 0 petreeem intru toata eUCBrn.i-
eiea :;;i euratiea. Fiindea vieata aeeea este inearGata de
de suftetul pe fieeare zir'anit,
a:;;a zieand, de tulburarile eele izvorite din rationa-
mente, - de aeeia el nu spune de 0 asemenea vieata.
ei de aeea petreeuta in toam evseviea. Prin cU'lantul
"toata" apostolu) nu spune numai de ev:::e,;j'ea'$[cllra-
tiea eea din dogmele erediniei, ci 9i de acea din vieaia,
caci el cere evseviea in vieaia noastra zilnica. Fiihrlca
c;e !olos avea cu suntem evsevio:;;i,
lara eu vl eata ne gaslln neevsevlO:;;l?
. Cum cu este cu putinta de a fi cine va ncevsevios
prm vieata sa, aseuita tot pe aeest. ferieit ce spune in
aM parte, zicand: "Marturisese ii ea pre Dumne-
zeu il iara eu faptele il tagaduiese" (Tit.
OMILIA. VII 61
1, 16), $i iara:;;i: "daca vr'unul numindu-se frate,
va fi eurvariu, sau laeom, sau slujitoriu icloli-
lor, sau sau betiv, sau' T[tpitoriu,
unul ea aeesta nu pre (I
Cor. 5,11), $i iarn;;i: "cel ce pre fratele sau
pre Dumnezeu nu (1 lean 11, 9). Ai yuzut
cate feluri de neevsevii sunt? De aceia deci el ziee:
"intru toat[l evsevia curatiea". Caei neeurat nu
este doara numai curvariu), ei ;;i la@.@Ffl ul este necurat
ncsatios dupa averi, hindea aceasta porta nu este
mai prejos de pofta trupurilor. Cel ce nu se infraneaza
pre sine, se nume:;;te nefnfhlnat $i nesatios, fiindca nu
nU-'91 infraneaza poftek; sale. Astfeliu ca pulem numi
neinfranat ;;i pre eel ce se )ute:;;te, ;;i pre eel ee zavis-
tue;;te, pre iubitorilll deargint, :;;i pre eel viclean, ;;i
in fine pre tot cel ce se in pacat noi il numim
neinfranat, :;;i necurat Sr)1.lrcat. "ea aeeasta este 1u-
eru bun bine primjt, inaintea Mantuitorului
nostru Dumnezeu" zice; Gceste bun $i bine primit
De a se ruga pentru totj; .a!eeasta 0 cere Dumnezeu,
a.ceasta 0 voie;;te. ziee, ca toti oame-
nii sa se mantuiasea sisa vin[{ 1a eunostinta
varului". . ' ; , "
1miteaza deei pe Dumnezeu. Ca daca voie$te ca
toti oamenii sa se ell drept cuvarn eEl.
trebuia a ne ruga pentr'u totL Daca e1 voie$te ca toti
sa se mantuiasca, voie:;;te$itu, daea voie:;;ti, roa-
ga-te, fiindca pentru uniiilGa ace:;;tia trebuie a te ruga.
Ai V3zut cum el din toatepattile a eonvins sufietul ea
trebuie a se ruga :;;i penttV apoi arata chiar
:;;i c3.;;tigul ce 11 are cineva, de aiei :"ea sapetreeem,
zice, eu odihna". Dara apoi faptul este
eu alat mai inaH, eu cat aeeasta este $i vointa lui Dumne-
zeu, ca prin acea::<ta noi devenim deopotriva cu dan suI
de oare-ce voim acelea:;;i <pe eare Ie voie:;;te:;;i el. Sunt
deajuns asemenea sfatuiri de a imblanzl. pana :;;i pe 0
fiara. Deci, nu te teme de a te ruga pentI'Ll Elini, fiindca
aceasta :;;i el0 voie;;te; ci teme-te de a blastama, fiindca
aeeusta n'o vOie9te. lara daca trebuie a ne ruga pentru
Elini, $i deci 9i pentru eretici, apoi trebuie a ne ruga
62 OMILIA VII

oamenu, lara nici decum a-i prigonL Acest
bun dealtfeliu vine 9i de acolo, ca noi CLl totii ne impar-
tl9im de aceea9i natura, 9i Dumnezeu Jauda 9i aproM
buna vointa, :o;;i dragostea cea catrii altii. Dara daca el
voie:o;;te aC3asta, zici tu, daea Domnul dore9te, de ce mai
este nevoie de r-ugaciuni din Apoi aceasta
contribuiefearte mult in a-i atrage pe
gostea catra tine, :;;i apoi :o;;i pe tine nu de a te
fnsaJbatacl, :o;;i eu un cuv{mt toate aC8stea sunt deajuns
spre a-i at rage 13 credinta. Caci multi oamcni din cauza
certelor catrii alti oameni s'au depal'tat de Dumnezeu.
Prin eu vclntul de mantuire el intclege tocmai aeest
lucru. "Care zice, ea toti oamenii sa se
mantuiase{t". fiindea si aeeastaeste mtllltuire cu ade-
varat, iara farii de dansa nici un lucru mare nu poate
fi, ci mai mult 0 numiresimpla. sa vina la eu-
adevaru1ui.'.'.Oiirui adevar? A adevarului
din nedin!a. Fiindca anticilXlnd el a zis lui Timotheiu
ca sa poronceasca unOra . de a, nu" invata in alt chip,
apoi ea nu eumva sa-i,'considere pe aeeia de
:o;;i din ac.easta LaUZa sa ,so incurce in lupte cu dan:;;ii,
ce spune el? "Care zice, ea toti oamenii
sa se l11tll1tuiasea si ,sa la eunostinta ade-
v3rului". de spune mai zictmd:
"ea ul1u1 este Dunmezeu, unul l11ijloeitOl'ul
lntre (Vel's 5). A fost zis
ea sa vina la enn09tintaadevarului, arat<lnd prin aceasta
ca lumea nu este:o;;i nusegasec;;te in adevar, - 9i iara9i
ca "unu1 este DUl111iez;eu" :;:i nu mai multi, precum
eredeau aceia, :;;i eii ol'voie:;;te ea toli sa se mantuiasea.
A zis apoi ea pre Fiull-a trimis Dumnezeu ea mijloei-
toriu intre dansul si oameni. Dara ce '? oare Fiul nu este
Dumnezeu? Ba este cu adevarat. Apoi atunci cum de
zice di "unul este Dumnezeu"? Aeeasta 0 zice spre
deosebire de idoli, :;;i nici decat fata de Fiul, fiindca
vorba lui aici estedespre adevar Dara apoi
mijloeitoriul de a se gasl in comunieare direeta
eu ambele parti earora este l11i.ilocitoriu - caei treaba
mijloeitoriului este de a eomunica eu amandoua partile
al earora l11ijIoeitoriu se gase9te, 9i daca eu una din
parti nu comuniea, atunci nu mai este mijlocitoriu. Deei,
OMILIA VII 63
daca Fiul ilU se de natura Tatalui, atunei
el nu mai este mijIocitoriu, ci s'a despartit :;;i s'a depar-
tat de 01. Ca precul11 el s'a il1'parta:;;it de natma oame-
nil or, fiindca ia oameni a venit, tot a9a se imparta:o;;p'";'te
si de natura TataIui, fiindea dela Tatal a venit.-Deci,
flindca el a fost mijIoeitoriu a doua naturi, apoi de
neeesitate ca trebuie a se gaS] alature de aeeste doua
naturi. Ca precum el a fost om, astfeliu a fost :;;i Dumne-
zeu. Numai om sil11plu n'ar fi putut fi l11ijlocitoriu, fiind-
ea trebuia a sta de vor))i'"t ;;i cu Dumnezeu, iara Dumne-
zeu n'ar fi putut fi mijlocitoriu, fiindca nu I-ar fiprimit
pre dansul cei pent] u care mijloeia. Preeum acolo zice:
este Dumnezeu, unul mijloeitoriulintre
Dumnezeu si oameni", tot w;;a :;;i aici, unul :;;i unul.
N u pune dOi,' fiindea discuta despre politheism, 9i deci
ea nu cumva de numarul doi sa cad a in
110lithoism, de aceia a pus "unu1" i;ii "unul".
Ai vazut de eata exactitate in vorbe face uz sfinta
scriptura? Caei "unul 9i "unul" fac doi, insa noi nu zi-
ccmaceasta, rationamentul impune w:;;'t eeva, pre cum
nici l.).U zici- de :;;i rational11ehtul impune ca daea a
. niisellt, a suferit eeva. "ea unu1 este Dumnezeu,
zice,unu1 mijloeitoriu intre Dumnezeu intre
omu1 Iisus Christos, eel ee s'a dat pre
sine singur pret de reseumparare pentru toW'.
eVers 6). Dara ee? Oare ;;;i pentru Elini s'a dat pret de
Y'9SeUmparare? spune-mi. t;;i daea Christos a murit :-;;i
pentru Elini, apoi tu nu prime."ti niei a te ruga pentru
dansii? Dara. ziei tu, cum de n'au erezut 1 Fiindea
IHtU voit, el insa a faeut ceiace trebuia sa faea. Mar-
tnrisirea vorbe:;;te aici de patima sa. Ca a venit,
zice, sa marturiseasca adevarul Tatalui,:;;i a fost jart-
fit. A;;;a ca nu numai Tatal marturise:;;te de el, ci :;:i
di.lnsul de Tatc'll. "Eu am venit) ziee,
intru numele Tatalui meu" (loan 5, 43) :;;i iara:;:i:
"Pe Dumnezeu nimeni nu I-a vazut vre-odata" ,
iara;;i: "ea sa te eunoasea pre tine adevaratul
Dumnezeu", :;;i iara9i: "Dull este Dumnezeu" (Ibid.
1,18.17,3.4,24). A9lt clara el a marturisit pana la moarte.
"In timpurile sale, adeca in timpurile euvenite.
64 VI!
"Intru care sunt pus eu pmpoveduitoriu si
Apostol zic intru Christos, nu mint),
neamurilor intru intru
7). Deci, daca cl a patimit zice, pentru
neamuri , :;;i eu am fost rancluit daseal al neamLlrHor,
pentru ee tu sa nu te rogi pentru ele? Bine face e1
aici, ca intrebuinteaza dovacla celui vrednic de eredinta
ea am fost randuit, zice, dascal a1 neamurilor, fiindca
---eei-lalti apostoli foarte mult hezitau, sau mai bine zis
stall la indoiala asupra acpstui fapt. Apoi a adabs :
al neamurilor intru credinta intru
Canel tLl auzi aici zicand "intru credinta"
sa nu crezi dt fapiDl este 0 in$elaciune, fiind-e;'iadao-
gand "intru adev[tr ", dansul ne con vinge ea nu este
minciunii.. Ai vazut tensiunea eea mare a Pentru
ca rugaeiunele Ebreilor nu se face au $i pentru neamuri,
pe cancl acum harul s'a intins $i peste ncamuri. ,,1n-
al . neamurilor, zice, intru credint[t si
int11u "Gel ce s'a clat pre , sine, zice, 'pret
de rescumpamre pentru toti ". ... cum a fost
predat de Tata1 Pr in urmare rescurnpararea este fapt
al bunatatei sale. ce este pretulde r escumparare
Urma ca neamurile sa fi e pedepsite, urma ca sa fie
pierdute; dara in loc de aces tea el adat pre Fiul SEW,
ea sa propoveduiasca erucea.
1) Sunt deajuns acestea spre a atrage pre toti. Si
spre a arata dragostea lui Christos, eaci in adevai> t:u
sunt mari $i nepovestite. S'a jartfitpre' sine pentru
dU$mani, pentru rei ce' l urau, pcntrucei ce' l dispre-
tuiau. Ceia. ce n'ar face cine va nici pentru prieteni , sau
pentru fii, sau pentru frati, a fa cut stapanu1 pentru
slugi, :;;i inca stc"ipan nu w;;a precum sunt slugile, ci
Dumnezeu pentru oameni, cari nici macar n'au avut
niscareva merite. Ceia ce nu s-ar fi petrecut printre
noi oamenjj, aceasta s'a petrecut cu Dumnczeu, ;;i in
timp ce ne-am bucurat d e abi ta c1ragoste din parte-i,
noi inca stam la inc10iala $i nu iubim pe Christos. El
s'a jartfitpre sine pentru noi, iara noi II trecem, cu
I) Partea !noralii. Contra femeilor ca.re se impoclobesc, fii
contra celor ce se imbogatesc. ( Ver on).
mIIl.lA VI! 65

.-;; i 'I J.jp:::im }Jc\na hrana trebuitoare, precum
fimd boillav sau gol nOl nu-l cercetam.
$i de ce urgi e sa nu fie vreclniee acestea ? de ce
ostll1dii, ;;i de ee gheena Ca cl aea n'ar fi facut nimic
deC<iJ, ca a luat pat imile omene:;ti,
cand spune ((ml-esle foame $1 sete)), oare aeestea nu sunt
c1eajuns de a ne indemllu pre lloi Dara vai! c<U de
marc este tiranica banilor, sau mai bine zb, vai de ti
c{tl o;;iea celor robiti lXUiilor de buna voea lor! Nu au
banii acea putere mare de a ne rob1, einoi suntem
fOEl: rte .demoral!zati .:;;i intositi:;:i ..
DOl eel trupe$tJ, nOl eel tnmplp, lara nici de cum ca
ar a yeit banii acea putcrc mare. (Jilci ee poatc face
banul ? spune'mi. Este surd $i nesimtitoriu. Daca diavo-
luI nueste nimic, clcmonuLccl spureat, el cel atat de
viclcan car e pe tontc Ie incurca, - apoi banii ce
puter e au '? Dadi. veziargint, inchipui-ti ca este cositoriu.
Dara nu potH Apoi atunci ceia- ce este adevarat aceia
sa crezi: ca adeea. el este pamant - fiincl ca in
oste pamant.
poatc. nuprime:;; ti nici aeest argument Apoi
atuncl perdem $i noi' ea multi din
cei ce au averi e,u nimic nu s'au folosit; ca multi din
vee s'au cU' a verile a u terina $i > praf,
mraacuma lau OSi.'tnda cea mal de pe urma, gasindu-se
eu mult mai saraCi cei ce'$i pun banii in vase
de Jut $i de sticI6,. $1 cei ce se eulr:au pe paturi de os
de elefant, .. s.unt acurri mai silraeidecat cei ee se eulca
de multe ori pe poate ea incanta pri-
virile Apoi sunt$ialtele care pot inca mai mult a
il?Cant.a C:aciv $i aeru1 cel curat,
::;;1 eerlUI, $1 eu atat mai . multo Argintul
are multa rugina, a$<i cil. multi '$i-au cl at parcrea ca
este negru, iara aceasta se in veclereaza del a sigilele cdc
inegrite, - pe cand in soare, in eeriu $i in astre nu
este nimic negrLl . Mai multa multamire gaSe$te cineva
in coloarea fiori10r, decat in coloar ea argintului. Deci.
nu [r.umuseta este care incanta privirile, cj
nesatlOasa pofta, nedreptatea; aeeasta fermeca sutletele.
Scoate-o pe aceasta din sufiet, $i atunci vei vedea ar
gintul, cel atat de pretuit, ca este mai fara pre! deca1
noroiul. Seoate patima din suflet, fiindca $i cei bolnav
de fri guri cand vii d b:1ltoage puturoase, Ie c10rese ca
66 VII
pre de apa cUl'ata, in timp ce toti cei sa-
nato5?i de multe ori nmr 'nu Ie considera ea ape. Seoate
boala, vei vedea,' Iucrul'ile precum sunt ele.
:;;i pentru ca sa te incredintezi ca nu mint, ili voiu
arata pe multi eari fac a9a. Stinge foeul, vei vedeo.
acestea cu mult mai pre jos decat iar ba campului. Bun
esLe aurul si frumos la vedere, Insa in facerea de mi-
lostenii este bun, in a.iutorarea ce10r saraci, iara ni ci
decum in i' ntrebuintar ea eea zadarnlGa lui, ca de pilda
sa se ascunda in pam ant sau in lada, sau sa se puna
pe mani, pe pieioare sau pe cap. De aeeia s'a descope-
rit e1. nu ea sa infasam cu el eliipul lui lJumnezeu, Cl
ea sa deslegam pre cei lega(,i. La aceasta mtreDu1l11aza
aurul tau : desleaga pre eel legat, iara nu lega ceeace
tl' ebuie a fi deslegat. Caci, de ee, spune' mi, preferi
jnaintea tuturor eeeaee e mai dispretuit Nu eumva,
fiindca este aur, nu face 9i pe Ian! (nu serve:;;tc 5?i pen-
tru a se face lant din el)? Oare nu materia face lantul
De va fi aur sau fier, acel3,$ Iucru estc - de ::;;i poate
ca acesta este eu mull mai greu decat acela. Dara ee
face oare de a fi u:;;or un luel'u Slava $i do-
rinta prosteasca de a te vedea toata lumea legata la
mani, de care ar tl'ebul mai ales sa te rU$inezi. Cum
ea ceeaee spun este adevarat, leaga'ti manele cu aeele
lanturi, stai apoi in singuratate, uncle sa nu
fi e nimeni ca sa te vada, :;;i at unci te vei ingreuia de
acele legaturi, ba Ie vei crede de nesuferit.
Sa ne temem, iubitilor, ca nu eumva sa auzim
acele (;uvinte fnfrico5?ate: "Lega\i-i manile :;;i picioa-
rele sale" (Mati1eiu 22, 13). de ce faci tu singura
aceasta Nimeni fiind legat cu pacatul, nu' 5?i mai Ieaga
manilc picioarelc. De cc ili-FHa,i legi inca capul ?
Oar e nu ajung a fi legate manile De ee
apoi grumazul ti-I legi 9i infu$ori eu mii de legaturi ?
Tree eu vederea lngrijirea de asemenea nimicuri , fri ca
de a Ie perde, lupta ee 0 au femeile ell barbatii lor,
spre a Ie stiipani, naeazul ee'l sufar ea nu eumva sa
se vada lipsite de ceiaee dorese. Dara oare plaeere este
aeeasta Spune'mi. Pentru ca sa fie incantate priviril e
altuia, tu e.;;ti in star e sa te supui pre sine'tj $i lant u-
rilor, $i grijilor, primejdii !or, nepIaeerilor, Iup
telor zilnice Oare faptul accsta nu este vrednie dE
toata invinovatirea osanda
OMllIA VIII 61-
Nu, iubitilor, sa IlU faeem aeestea, ci sa deslegam
oriee legat ura a nedreptatei, sa rupem .. un codru de
pane pentru eel fiamand, ii'i to ate eelelalte care pot a
ne face eu euraj fata de Dumnezeu sa Ie facem, ea
astfeliu sa ne bueuram de bunurile fagaduite noue, intru
Christos Ii SLlS Domnul nostru, caruia impreuna eu Tatal
ell Sf. Duh, sa cade slava, stapanirea cinstea, acum
$i pururea in vecii vecilor. Amin.
OMILIA VIII
"Voiesc dara ca sa se roage barbatii in tot
locul, ridicandu:;;i manile curate, fara manie $i
fara indoi re. A:;;ijderea :;;i femeile intru podoaba
de cinste cu sfieala $i cu intreaga intelepci(me
sa se impodobeasca pre sine, nu cu impletitu-
rile sau eu auI', sau cu margaritare,
sau cu haine scumpe." (Cap. 2, 8-10)
,; (jand va rugati, zice, nu fJti ca fatarnicii,
ca. ) ubese prin adunari prin unghi
ll
rile. 1]Jiti-
lor sa se roage, ca sa se arate oarnenilor. Ahlin
zic voua, ca':;;i iau plata lor. lara tu cand te
rogi, intra in camara ta, inchizmd .ta,
roaga-te Tatalui tau celui intru aseuns, :;;i Tat;)'!
cel ce vede intru ascuns, va rasplati tie la
aratare". (Math. 6, 5. 6). Deci, ce spune Pavel "Voiese,
zice, ca sa se roage barbatii in tot locul, ri di-
ctmclu-:;;i manile curate, de manie :;;i ntra
de indoi re." Dara aceasta nu de putin
contra eelor de dinainte, ei inca foarte mult eonglasuese.
Cum 9i in ee feliu Trebuie mai intai a spune ce 1n-
samna expresiunea "intra in canmra ta", pentru
ee poronceii'te a$a, daca trebuie a ne ruga in tot locu!,
daca nu trebuie a ne ruga in biserica ni ci in alta
OMILIA Vlll
parte a casei, ci numai in camara dara ce va sa
. zic.a cele spuse de Mantuitorul Ne aratl pf'in aeeste
euvmte, ea noi sa faeem l'ugitciunile noastr .e .. nu pe as-
cuns cum s'ar intamplb, ei in adevll. I'atul intelcs al cu-
Yantului, adeca a fi cu totul nestapaniti de stava cl e-
Ca dupre cum atunci cand zice : "si't nu
stanga ee face dreapta':' (Math. 6, 3) nu vor-
despre mani la intamplare, (;i ni pune in fatii gra-
dul de eea mai inalta neiubire de sla va sau
famfaronada, - tot lasa a se intelege prin expI' c-
siunea 111 camara ta". Deci, Mant uitorul n'a
marginit rugaciunea la un anumit loc, ci numai un
singur lucru ni-a poroncit: neiubirea de
sau famfar onada. Pavel insa ili spre
. deosebire de rugaciunea Iudaica. Caci ce spune :
.. '',,In tot locul, zice, manile curate"
ceea ce Iudeilor nu Ii en'\, slobod, - fiindc;:1. ni ci nu Ii
en\ ingaduit de a S8 apropia de Dumnezcu in altii fltll- te"
.' sau de a-i jartti, sau de a,-i aduce cevi\ din ale cultului;
decat numai intr'UJ1 singur loc, la Templu, unde .
, de pretutindeni S8 adunau, 9i unde tl'ebuii ast1v;lr'i;il :
to ate ceremoniile r eligioase. Deci, Pavel prin vorj)cle
sale introduce 0 indemnare cu totul contrara, scii-
pandu-i de acea necesitate, Ii spune par eca : cde ale'
noastra nu sunt ca ce1c ale Iudeilof). Dupre cumdilt1sill
de a face rugaciunile pentru toti, fii ndca$i
Christos pentru toti apatimit, 9i Ie propovedniese
acestea pentru toti, zice, tot 9i a se ruga In'ctut iIi-:-
doni este bine)). Deci observatiunea aceasta fie
tru modu1 rugaciunei, iara nici decum pentru Jo('. "P'"e-
tntindeni roaga-te, zicc, .ins a pretutiooeni inaltt't rm'tni
curate, fiindca aceasta esteeare se caula.))
"Mani curate" ce va sa zica Adeca
vioase, mani cucernice,_ffi1c:mi nei'ntinate, mani nu cu
apa "palate, ci curaiite de vatamari pricin.uite aproapelui
de fiJarghirie, rapiri, de ucideri. "Fara de manie
si fara de indoire". Dara aceasta ce insamna? Adeca
fara aducer e aminte de r aul suferit, fiindca cine rugan-
du-se se manie Curat fiecugetul celui ce se roaga,
slobod de orice patima. Nimehi sa nu se apropie de
Dumnezeu cu du.;;manie, nimeni cu fngreuere indoire.
ce este "indoire"? Vom auzi lndata: "Toate orieate
OMILIA VIII
6!1
veti cere In tru une ef'ezand, veti 1 ua" .
(Math .. 21, ?2), "Cand stati de va rugati,
Iertat
l
once avetl asupra euiva
J
ea si Tatal
vostru eel din eeriuri ierte gresalele
voastre". CI'Iarc. 11, 25). k;;L\ clara nu trebuie catusi de
putin de a ne indol ca yom fi a u ziti. Aceasta este 'deci
J!lanie ,;;i fa r-a indoire. cuni voiu putea crede
ca m1 se va fndeplini cer erea ?)), zici tu. Daca tu nu cei
dela dansu1 nimic contra celor cu care este o-ata a te
satisface; vei. cere nedemn de
a toate ; daca l1lm1C dm cele dad toate cele
c1uhovnice.;;ti; dadi te a propii rara daca ai manile
curate .;;i ne'ntinate. l\'l;'tni curate sunt celu
ce fa: ,Dac0 !el!ul acesta te apropii, 1111
mm ll1cape I1lC1-O IndOlala ca tl se va indeplini cererea:
"Daca voi rai fiind, zice, sistitj sa dati darurj
bune tiilor cat m'aj vartos vostru
eel din eeriuri va da eele bune eelor ee eel' de
la dansul " (Math. 7, 11). Prin expresiunea "fara
indo.eala" e1 fntelege de a nu cerceta cineva cu ama-
l1unl1me, sau a nu avea, deplinii iner edere.
. "A$ijclerea femeile ", zice, voiese sa fi e farit
man ie, J ara sa aiba manile curate .;; i ne'nti-
sa co!;tll1ue cu poftele lor, sa nu rapiasca,
se lacom1asca la a vutul altuia. Caci ce este dadi
ea nu insa prin barbatul sau Dc
la Pa vel cere 111C<.1, ceva maimult, 9i anume ce cere 11
"Sa tie, zic;e, Intru podoaba de einste, eu sfieant
:;:;1 cu. intreaga intelepciune sa se
pre smeJ nu parului, sau eu auf'
. " . . . v ,-, ' ,
eu margarltarUf'l, sau cu haine seumpe.
el- preeUIYl se euvine femeilor eelor ee se fa-
gaduese de a fi in temere de Dumnezeu, - prin
fapte bune". (Vers. 9 .;;i 10), Si ce va sa zica:
se sine' eu
hamel: sa potrivite pe trup din toate
partJic, cu. flU cu me9te.;;ugiri, spre a
atrage CUrIOsltatea. Acera este podoaba adevarata pe
cand aceasta este podoaba fal9<l. '
70 OMILl1l: VIII
1) Ce spui Te apropii sa te rogi lui Dlimnezeu,
te eu aurarii eu impletituri o'trlionti in
par '? Nu eumva ai venit poate sa joei? Nu eumva poate
sa iai parte la vre-o nunta '? Nu eumva so, iai parte la
vre-o pompa? Aeolo au locul aurariile,
si carliontii, aeolo luxul, iara aiei nu este nevoe de mmle
din aC"e'S'tea. Ai venit ea sa te rogi lui Dumnezeu pentru
paeate, sa-l rogi pentru ae.elea ell care l-ai manieat,
sa-i eei lui iertare, sa-l fael eu indurare pentru tm8.
Apoi atunei de ee te sine'ti?
riile aeestea nu sLlnt ale unCI feme] ee se roaga. Cum
vei putea ofta, cum vei puteit .. pIa.nge;'c:um vei a
te ruga eu staruinta, fhnd impopotinata eu astfellu de
momitarii De vei plange, .1aeran;lile tale vor pl'Ovocit
risul eelor ee te vad, iiinc1ea ceeace laeramiaza nu trebuie
a fi Impopotinata in 0 adevarata seena
teatrala ipoerizie, ca euget, de unde am-
bitiunea ta a zamislit aeelluxde pe tine, sa la-
crimi. Arunea la 0 parteaeeiaipoerizie, fiindca Dum-
nezeu nu se sunt ale mi-
mieilor, ale celor din orhestra, ale eel or de pe
teatrului; -unei femei eu l'andueaJa insa, n u se pot'rlVesc-,
"eu sfieam, intelepeiune" .
Deci, nu imita pe eele eeurpj.)la amorur i, ca-fe
prin asemenea momitiirii atrag: ln partea lor pe
ihovnici, din care cauza '$i-au ea;;;tigat 0 rea reputatlC,
si eu nimie nu s'au folo'sit .in lumea aeeastCt, ba ind i
pre multi i-au vatamat astfeliu de purtare: Ca
pi'eeum chiaro dea1';a,:ea vreo
de femele mteleapta, tOtU$lCq .nlllllC nu se va folosl de
ac:ea reputatie atunci, eand.celceeunoa:;;te cele ascunse
ale omului, va aduee de fata ' tot ce dansa a faeut, - tot
$i fel11eia int,eJeapta, daea prin
va atracre 0 reputatie de curvie, a plerdut reputatlUnea
de inteIepeiune, ,- fiindca multi au fost vatal11ati p1'in
aceasta reputatiune.
Dara ce sa fac, zici tu, daca altul '?
Apoi tu, singura dai pricina prin shimele ce Ie faci, yrin
ochiadefe "ec Ie arunei, prin ee Ie faCI. De
accia yorba lui Pavel pentru imbn\caminte este lunga,
1) Pm'tea morala. Contra femeilol' ce se impodobesc, f;\i a fc-
cioar-clor bisericef;\ti. ( Veron).
OMILIA VIII 71
de aeeia :;;1 de sfieal<'i Dan\ claca acesteCt toate
ell care se fmpopotineaza femeile: aurarii, margaritare,
haine seul11pe, sunt oprite cl e Pavel de a se purta, ca
fiinrl cloY8:chi mai mult de bogatie, apoi Cll atat mai mult
sunt opnte acele ce atrag curiozitatea privitorilor,
precum: sulimanllrile de pe fatft, vapsirea pe sub gene,
calcatura :;;i alene, vocea clezmiel'data, ochiul
l1med $i plin de toata curviea, ridiearea voal111ui cu
cochetirie, sau a hainei de 1.\8 cleasupra, cingiitoare eu-
rioasa foarte, ghete strc'i. mle. Pe toate aeestea el Ie 1n-
telege prin expresiunea "eu lntreaga intelepeiune
S[t se impodobeasea pre sine", "eusfieala". caci
toate eele de mai sus sunt izvol'ite din nesfi eala slutenie .. 1
Ingacluiti-mi, va rog, de a mai ac1aoga inca eeva,---=-
c:a<:Lvorba aduce cu timpul eertal'ea pc fata, nu eu
scol'ml .de a biciul, nici de a supara pe eineYa, ci ca
sa scot.din eeata eelor ercdincio:;;i tot ee este strain.
fericitul Pavel opre$te dela asemenea fapt e
pe femeilecari au b2.rbati, pc cele ee se d8Zmearc1a in
boga,t.ii,apoi cu atat mai mult pe eele cc s'au destinat
feciorici ' (!l1onahismuluiT. Dara, ziei ttl, care feeioara
pllne PElc1ansa aurEtrii ?Sau care fa ce earlionti sau
[mpletiluri in pan) - fiinc1cQ atat de . marc este curio-
zitateaunei 1mbradiminti simple, lneat eele de aici se
par nir:qic' fata de ace1e. In adevar, 'ca('chiar prin
simple. se eineva a se impopo-
(mat .malD1ult ehlar deeat cele cc sunt lI1fasurate cu
aurarjiJ ' Caci efmd de pilcla haina de clcasupra este de
unalbastru foarte pronuntaV), cu mlllta exac-
titate 'prinyrejurul pieptului eu eingatoarea, ca femeile
care Joac;a pe scena, inccH s.:t nu se para umflata nici
in lungimea ei, niei in latime so. nu sc sbarcease;}" ('i
sa acestor doua, iara pe picpt arc multe
incretlturl; - apOl 0 ascmenea haina pe cate haine de
nu Ie intrece in ispitire Dara fnca cand ciu-
bota (gheata) foade tare in negru, prin res-
frangerea albastrull1i dela haine1,;;i cand s8 ell
im5ta9d cea picturi, fncavt
mel talpa sa nu Iasa afarn mult Dara ee este claca
fata nu ti-o sulimine$ti CLl dresuri, In sehimb 0 speli eu
1) Nota. Prin timpul Sf. Chri!Sostom se vede cs. imbracamin-
tea monahiilor el'a de culoal' e albastl'a, .
72 VTII
muWi ingrlJlre $i bagnre de sama, frunte
camela ca 1'oa1'te alba 'lavedere, iara pe deasupra pui
valul acela, ea astfeliu sa'ii stea bine negrul cu albulla
un loc'? Ce ar putea spune cineva despre ocbi, $i desprc
miile acele de ochiade '( Ce ar putea spune ciDeva desprc
acea broboada ad ascunsa, ad pe 1'<-'l-1a in legarea St\-
nului? Fiinddt-ae multeori s unt ageza'te aScl -ferm, incftt
sa S8 vada exactitatea-' hninei, in timp ce' valul intreg
este pus primprejurul capului. Dara manile d _nd sunt
impopotirrate, manicile hainei atcU de cochete,
inc ..1t - intoemai ca in tragcdii - Ie cr"ezi"c-aeEy'!'a str{dn,
li'1'Jit. de trup? in fine ce ar putea ziceeifreva despre
pa:;;irea acea cocheta, 9i celelalte a pucaturi
cnl'e toate la un loc pot atrage pe privilori; mai mult
cl cc8,t orice aurarii de mult pre1 I). _ _
\ Sa ne iubi(.ilor , ca nu cumvcl saauzili".r
9i noi ceia co Prorocul zicea e'ttr;1 Ebreilol"
ocupau eu impodobirea trupului . de ' clll]afara :
"In loc de brau te vei ineinge eu fUllie; ' $i in
locul poc1oabeicei de aur de pe cari ,vei, ' avea
(Isaia'''3, ca
z
zis,
toate acestea sunt cu mul t mal atrLlgatom::eqe cat au-
ruriile, cu ca1'e 'tnulte dintre femeile se in-
deletnicese, sprea fi vazute $i spre a eei
ce Ie savAr$it de 0 asem'enea: fedoa1'a
(monahie) nu ' esle de loc mic, ci inca foa1'te mare, In-
deajuns de a n1c1nieLt pre Dumnezeu, indeajuns de a va-
tama intreaga osteneala a feciorieL Ai pre; Christos de
mire; de ce atunci ('auti a atrage spre tinepe oameni
ca ibovnici Te va judeca at unci pent1'u preacui'vie. Pen-
tru ce nu te cu podoaba ce-iplaee: Jui, acea
iubita de dansli l: sfieala, intreaga lntelepCiune,cumpiI-
tarea, Imbracamintea ace a modesta Cea .de ,acum este
curveasca 9i spurcaUi. Nici nu mai putem deosebl acum
PQ curv:e, nici pe fecioa1'e, de unde In eata
slu\enie s-au arun(' at singu1'e pre sine! Ofecio3T[t tre-
buie a fi neprefacuta, adeca sincera, iara nu Cllm s-a1'
fntampla, niei sa se gasasca in Monastire cum soar
intampla, fiincl ca lumea de dinafara nu Iasa po cel dina-
1) Nota. Este foade de a spune eu exaetitate cele ee
sa spuna aici Sf, Cllrisostom, lara greutatea l)J'ovine de
acolo, di suntem in de obieeiurile timpului de atunei.
____________ __ '3
unt1'u de a fi bun. Cel ee se oeupa eu lumea de dina-
fl'trtl:;"clispretuie9te pre eel de dinauntru, precum $i eel
ce dispretuie9te lumea, pUDe toata rivna peotru a da
la iveala pre cel dinauntru. , ,
Sa nu-mi spui: Vai! eu port 0 haina rupta, o In-
caltaminte p1'oasta, camelafca de nimic; apoi atunci cc
pocloaba este aceasta '? Nu te a magi pre sine-ti, fiindca
clupre cum am spus, este cu putinla de a se
cinevcl cu acestea mai mult de cat cu aceiea, 9i mai
ales prin hainile cele rupte, sau prin 'cele lipite de trup,
stranse primprejurul lui 9i frumos. Aceasta
mi-o spui mie; clara lui Dumnezeu care 9tie cugetul fie-
caruia ce vei spune,pentru ce faci acestea Poate ca
nu Ie faci spre a curvl Josa de ce atunci Ie faci,? Spre
a fi aclmirata ? nu te rU9inezi voind a fi
aclmi1'ata pentru asell1enea '? Dara, ziei tu, eu
ma imbrac cu asenNIle,a haine la IDtamplare, 9i nu cu
acel seop)). Dumnezeu cele ce ne spui nou;}. Nu
cum va poate imi elai llliesocoteala ? Lui Ii vei da acea
so cote ala pentru cele prezente, lui care va cerceta atunci,
lui caruia toate lista0cle fata in toata golaciunea lor.
De aceia spuhem acestea acum, ca nu
cumva atunci sa yinovati cl e osanda. "Acestea
zice Domnul: pentri,I ea s-au inaltat feteleSio-
nului , au UlIlblatciu grumazii ridicati, eli-
pind eu ochii, pieioarelor impreuna
tarasc hai nele, irlJpreuna joaca eu
(Isaia 2, 16). J\..t,i pj>igiitasupra-va un 1'asboiu mare, uncle
este nevoie de lupta"ja,ra nu de impodobi1'e, de apa1'a1'e
cu pumnul, ia1'a ;;edere In trandavie. Nu vezi'p1'c
cei cei ce se lupta cl,lpumnul In stadiu, pre ce se apa1'a
de ataeul altuia ? Oare?-ce$tiea au nevoie de 0 pa9ire
cocheta $i de shime? , De Joe, ci toate acestea lasalfdu-le
Ia oparte, $i punanqu-9i Imina cea muiata In unt-de-
lemn, spre un singur lucru au privirea indreptata : de
a lovl, $i a nu fi 10vH. Diavolul sm de fata
din $i din toate par tile voind a te dobori, - iara
tu stai ocupandu-te cu asemenea podoabe satanice9ti 1
Nu mai vorbesc nimic de glas, cum multe 11 fal 9ifica:
nu mai vorbesc nici de mirodenii de alte nill1icu1'i.
Pentru toate acest a va rid femeile din lume. Demni-
tatea fecioriei a pierit; nimeni nu mai cinste9te 0 fe-
74 IX
(monahie) precum "trebuie a 0 cinsti,fii.ndea ele
singure s-au necinstit pre sine. Nll-.ar fi trebUILoare-
ea si cum-ar fi venit din ceriu - de a fi vredniee de
privit in biserica lui Dumnezeu? lara acum ele sunt
clispretuite prin sine inse$i, nu pentru fapte intf'Jepte.
Caei cand te vec1e femeia din lume care are barnat, eo-
pii $i casa, umbland cu gura eascata astfeliu
podoabe, mai mult de cat dansa, pe tme care trebUJa
de a fi r{tstignita, cum de nu te va ride ? Cum nu te
va dispretul?
Ai v.lzut Ja ce te cluee ocupatia rivna pusa In
asemenea nimicuri ? Prin simplitate biruie$ti pre eea
Impodobita eu haine luxoase, $i e$ti de
ectt aceia care e in haine aunte. CeJa ce tl se
cllvine, tu nu eauti, <:i eeia ce nu-ti aceia
alungi; insa ti sq CLlvine de a te indeletmc1 cu lucrurl
bune. De aceia fecioareJe (monahiiJe) sunt mai necin-
, stite de cat femeil e <lin lume, fiinde{t nu ni ar ata lu-
crllri vreclnice cl 8 ,feCiorie, Acestea Ie-am spus nu p en-
tru toate, sau maibinezis, pentru to ate cele vinovate,
ca sa se--Bumirit3.sca, lara cele nevinovate sa dojaneasca
preeum trebuie'preoele cu purtari necuviincidase. Ba-
gati de 10sa, ca: nu cum va la
fapte, NOl nuarhsptJs.acestea ca sa va mtrlstam, Cl ca
's-2, Ya" lndreptam, Ci:l, sa ne mandrim eu voL
ea noi toti sa facGmcel'e phlcute lui Dumnezeq, ;;;ispre
slava lui sa vietY1In, . ca sa He invrednieim $i debunu-
rile fagaduite DOlla" prin DO)TInului
nostru Iisus Cbdstos, caruia impreuna eu Tatai$i cu
SfAntul Duh, se ,cade 'slava, stipanirea $i einska, acum
$i pururea :;,i .. Amin. ..
OMILIA IX
"Femeia lini$te sa se cu toata
ascultarea, iara ferneii sa invete nu dau voie,
nici barbatul, intru lini;;te,
ca Adam intaj s' a zidit. apoi Eva . . Adam nu
s'a amagit, iara femei a amagindu-se a fost pri-
cina de calcarea poroncii. Dara se va mantui
OWLIA IX 75
pl'in na$ter ea de fii, de vor petrece intl'u cre-
dinta, $i intru dragoste, intnl sfintire, cn 1n-
treaga intelepciune. (Cap. 2, 11-15).
s11eala cere de la femei fericitul Pavel. l11ulta
demnitate, nu numai pi?ma in lor, nu 'numai
pEll1a in imbracamintea lor, ci ehiar pAna $i in vocea
lor, Femeia, ziee, niei chiar sa vorbeasca ceva in bi-
serica)\ eeia ce $i in epistola eatra Corintheni zieea
scriindu-li: ,.nu Ii s'a dat voie femeilorsa vor-
in .$i iara$i in alta parte "Ca ru-
$ine este femeilor sa in biserica" (1. Cor. 14,
34. 35), $i mai sus ceva: de voiesc sa se in':' ,'
vete ceva, acasa intrebe pre barbatii lot"' . .
.Dar a acum mare este yuetul, mare e tulburarea-
multa yorba se face in biserica de femei, ceia ce l1idiir"i
:nu S8 petrece. ,-\1' putec\ cineva vedea aici pe toate fe--
meile vorbincl, cum nu S8 petrecc niei in nicj la .
hai; Cil $i cum pareCi.\ a1" fi venit aiei, ca sa aibii .mq,i
fl1uitJ lini:;, te in vorbe, se indeletni cesc $i se intrec'
tOate cu vorba despre lucruri de nimic. De aeeia
au ajuns anapoda. $i nu VOl' sa inteleaga ca nuestc:,
'ali mijloc de a afl a ceva ,din cele folositoare, de cat .nu- ,
mai de a fi in lini$te. C'tl'i cand ma grabesc de a inpepe'
pr opovedllirea, $i l1imeni. l1u este cu luare aminte O1a
'cele graite, care Ii este f olosul ? Atat de taeutl\ trebllj(',
sa fie femeia in biserica, iice, in cat nu numai
lume$ti nu trebuie a gral, ci chiar nici de cele duboy,--
nice$ti. Aceasta este adevarata podoaba, aceasta
. a ei, aceasta va putea sa 0 impodobeasca mai multc1e
: c{tt hainele, $i dac{t clansa. se va modera pre sine . iil
acest ('. hip, va putea faca rugaciunea cu
dueali'i.
. "Femeii nu dau voie, zice, ca sa .:;:;i
ear e este aici continuitatea vorbei? Inca chiar mare
este acea continuitate. In adevar, ca apostolulli vorbea
despre lini$te, despre demnitate, despre sfiala, Ii zicea
ca ele nu trebuie a gral in biserica. Din tnate part-ile,
deci, voind a Ii taia pricina de yorba <mici sa invete;
zice, ci sa stea in ra ndul ucenicilor, iar a prin tacerE
VOl' clovedi supunerea lor, - fiindca sexul femeiesc est(
7G OMILTA IX
oarecum vorJ:aret, :;;kdeaeeia apostolul din toate partile
margine:;;te pe femeie.
"Ca Adam, . zice, S:.a apoi Eva,
Adam nu s'a amagit, iara fe,neia amagindu-se
a fost pricina de calcarea poroncei". :;,i ce au
a face aceste vorbe fata de cele c1inainte? Da! zice;
sexul barbatesc s'a bucurat de mai multa cinste, fiinc1c,'t
int<.1i a lost zieHt)). Aiurea a aratat :;;1 eemce este maj
prinCIpal, zicancl astfeliu: "Ca nu s'a zidit barbatul
pentru femeie, ei femeia pentru barbat(' (I, Cor.
1l: m. Deci pentru ce spune aceasta lVlai zice,
dela acestea sa aiba int{wtatea, iar al doilea mDa-o dphl
cele netrecute. A invatat femma odinioara pe barbat.
8i totu}a stricat. SI cu Ilca:5cu1tarea la racut VUlovat de
osanc1a. De acma Oumnezeu a supus-o barbatului, fiindcCt
Ja ince])ut mai mult a abuzat de egaJit3.te)). "Cat1'a
batul tau, zice, Intoarcerea ta" (Facer. 3, 16), i;:ml
mai 'nainte de aceasta nu i-a fos1. spus asemenea cu-
vinte. Dara cum Adam nu s'a amagit A:;;a dara nici
n'a dUcat poronca, daca nu s'aal11agit. 1a aminte bine.
Femeia a zis: m'a amagit", pe cand Adam
n'a zis ({femeia m'a amagit)), ci mi-a dat mie .
si am mancat". Nu este aeelas lucru: de a lua ama-
girea de la cel de aeela:;;i feliu eu tine, sau dela 0 hiara, de
1a 0 vletate supusa ;;1 roaba tie; a:;;a caaceasta este ama-
gire. Deci in raport cu femeia, care a fost amagita, de cel
sup us :;;i rob, Adam n'a fost amClgit fiindcii el a fust
inclemnat de cea liberii :;;i deopotl'i Vi.\ cu e1.
iara:;;i expresiunea: "a vazut rodul ca bun
este la mancare" QU. pentru Adam s'a zis, vi. pentru
femeie, ca "a mfmcat, :;;i a dat barbatului ei",
a:;;a ca Adam nu supunandu-se poftei a ciilcat poronca,
ci numai ca a fost convins simplu de femeie. A invMat
oclata femeia "i totul a stricat, :;;i deaceia apostoJul zice:
"nu dau voie femeii sa invete" .:;'i ce are aface
CLI celelalte femei. daca Eva a 1:1'8.;;;it? Foarte mult. fiindca
sexul lor este sIal) si usur8l. Aici cleci, apostolul vor-
be:;;te . de natura lemeiasca, did n'a zis iara Eva flind
amiigita)), ei l' fen1eia ((, nume ce este comun intregului
sex, iara nu numai al aceleia. Deci ce Oare intreaga
OMILIA IX 77
natura a cazLlt in caJcarea poroncii prin Eva"? Dupre
cum pentru Adam a spus: "intru asemanarea gre-
lui Adam, care era chip al celui viitor'iu"
(H.on'l. 5, 14), aici, adeca, nearnul fameiese a caJcat
pornnca, iara flU cel barbatesc. Dal'a ce? Nil mai are
femeia nici 0 mantuire"? eeDa,) zice Apostolu1. Si care e
acea mantuite? Acea prm na:;;terea de copii, fi{ndea n'a
zis numai de Eva: "claea \01' rermlneaintru cre-
intl'udragoste, :;;i int1'u cu 1n-
treaga intelepci Llne". In cccre credinta? In care c1ra-
g.oste? In care .sfintire In caee intelepciune? Estc ca
!:?1 cum ar fi ZIS: eeNu fiti triste, femeilor, ca neamul
yostru este c1efaimat; v'a c1at voue Dumnezeu :;;i 0 alta,
de m{tntuire: face rca :;;i cre:;;terea copiilor, astfeliu
ca IlU numai prin voi, ci :;;i prin a1!ii sa va mi'm tuiti)l.
Prive:;;te cilte chestiunise nasc de aici. "lara fe-
meicl amaginc1u-se, zice, a fost pricina de
carea poroncii". Care femeie? Eva. Asc't dara Eva se
v?- !pi'mtul prinna:;;terea de fii Nu aceasta 0 spune,
nattl!a' fel11eiasca se va manluL Femeia a fost pri-
Cll1l:.l de cc\karea .poroncii. Eva de sigur ca a calcat po-
ronca, msa neamul femeiesc se va mantul. prin nastere
de. iii. Pen.trl.lceoare ea nu se va mantU! :;;i prin "pro-
prm sa vIrtute"( 1\ U cum va bva a lJ1chis calea man-
tuir8i Deci ce se va face cu fecioarelp?
S8 va face cuceIe sterpe?' Ce se va face cu 1'emeile va-
cluve, care au plerclut j)re h'!,rhati mai 'nainte de a naste?
Ac,este0 sunt. P18tclute'? Nu mai au nici 0 niidejde' de
nmlltUlre :;'1 ,Cll toate acestea fecioarele sunt mai cu
saIni'\, cele mai laudate :;;i mai bine vazute.
Deci ce .voe:;;te el oare sa spuna aici? (cDupreoeum
pc intregul gen femeiesc I-a supus dela zidirea ceJor
d)ntai, prin yetrecute cu intai femeie, $i fiindca
l"va a fost zIdlta a doua dupa Adam, de aceia zice
ceUUalt gen femeiesc sa se supuna
dar:,a, fiinc1ca cea intai femeie a c<1katporonca, apoi
gen ferneiesc se gase:;;te in calcarea poronCfi?
aceasta nu':;;i are ratiune; atunci deci totu1 s'a
fncut din charul lui Dumnezeu, iara cele de acum din
poroncii femeii, :;,i pentru aceia toti au
munt, zIce, fiindca unul dintr'insii - adeca femeia - a
pacatuit)). Prin urmare de nimic' sa nu se scarbeasca,
78 o:vnUA IX
fiinc1ca i-[l dat nu mica,
aceea ca va na:;;te 111. ( 'fB,l"'lt, aceasta zlei tu, este a na-
turei)). .\p6i :;;i aceia este a: -naturei; caci el n'a dat numai
ceiace esle a naturei, ci a harazit :;;i cre;;lerea de eOj)ii.
De VOl' petrece, zief' Intru credinta, si inti'u
" ' ..
dragoste, Intl'U snni)re, cu
eiune". adeca, dad dupa ce i-a,. nascut ii va in
astfeliu J-e ' prlnclpn, nu putma J)lata ya avea de aici,
caci a crescut luptalol'i in Chdstos. "ue VOl' petreCc
zice, intru $i intru dragoste", prin care
cuvinte intelege vieata corecta, iara apoi spune de 1nte-
lepciune :;;i demnitate in purtare.
.,Credincios este cuvantul" (Cap. 3,1). Expre-
aeeasta este zisa cu prlvlre la toate cele spuse
mai 'nainte, iara nici de cum nu are relaliune cu zi-
cereaurmatoare: ,. de pofte:;;te Episcopie.
bun lucru pofte:;;te. Fiinc1ca cde spuse. ma:i 'nainte
erau J'ndoelnice, pentru accia zice: "CredmclOs este
cu\' ,1ntuP' , 'adeca ca pal'intii si mamele VOl' J)utch ::t
S8 hucu!';}, de virtutca copiilor, dacii, ii VOl'
Dara ceY Dica mama este rea $i incareaUi de mii de
pacaterQare se va ea dela
Oare nu este natural ca-l va pc copn ]a fellu ell
ea '? Data apostolul vorbe:;;te aiei de femeia ca
acleca multa pla ta ya luil 0 asemenea femeie $1 dela
cre:;;terea copiilor.
1) Auziti acestea :;; i voi parin1-ilor, $i voi mamelOl',
oil. copiilor nu v,1 va fi Dlata. 0
spune:;;i mai de parte, zil'and: "lntru fapte bune fimd
mtu'turi sita, de ..2 c.r:.escut fii". (Cap. 5, 1 0), clupa
multe pune aceasta. Caci nu este putin Jucr ll, ca
L:opiii cei dati de Dumnezeu sa fie afi erositi lui Durnnezeu.
Daca })aza temeliile inceputului lot' VOl' fi hune, mare
Ii va fi :;;i plata; iar a daca vor neglija 3:ceasta, Ii va
v

osanda. Fiinc1ca $i Eli s'a pierdut dm eauza fillor sal,
caci trebuia a-i povatuL Ii povatuia dara nu JH'c:cum
trebuia , ci nevoind j'ntrista, iata co, :;;1 pre $1 pre
dansul s'a pierdut.
1) POl'tea. marotti. Poviituil'i date pal' intilor penlru
copiilol'. (Veron).
IX 79
Auziti acestea, voi parintilor. pre eopm
v07tri, fntru invatatura certar ca Domnului, eu multa
bagare de sarna. Tinereta este suliJateca, avand nevoie
de multi privighetori , dascali, pedagogi, ingrijitori, de
multi Im'initori. Este de dvrit, deci, ea dupa atatca ne-
cazuri, sa poata a fi slapanW\,. Tinereta este ca un
cal selbatec, ea $i 0 hiara selbateca , :;;i dadt del a in-
ceput din eea mai frageda varsta a copiliriei ji vom
pune ni:;; tc hotare bune, dupa aceasta nu vorn uvea
nevoe de multe ostenele, ci va fi ea lege
la urma. Sa nu-i lasam de a face ceva din cele phl-
cute 9i vatamatoare, .;;i nici ca la ni$te copii sa Ii fa-
cern totdeauna pe placul lor, ci mai cu sarna sa-i tinem
in intreaga intelepciune $i cumpatare, fiindca abuzul de
aceste, pierde tinerimea mai mult dedit orice.
Pe langa aceasta ni trebuie noue multe lupte $i
mare bagare de sama. luTe apoi sa Ii darn femei ,.a$a ca
trupurile lor sa fie curate $i neatinse eand vor pritni
pre niireasa. Aceste amoruri sunt cele mai fierbinti. Cel
ce a fost lntelept $i eumpatat $i mai 'nainte de . I1unta,
eu .atat lOai mult va fi 7i dupa nunta, pe eandcelce
s'a de prins a cur vi mai ' n:dnte de nunta, va faee aeeasta
9i dupa nunt:i "Cil barbatului zice, toata
panea se pare dulce" (Si1'ah 23, 23). De aceiase
pun cununi pc caplll mirilor, ca adeca este simbQ1 a1
biruintei, ca dan$ii fUnd nein Vifi$i, se apropieinacest
feliu de patul de nunta, $i ca n'au fost biruitide pl;:'i,-
ceri. Dara dacLt este robit de placere dandu-sB. pre sine
curvelor, de ce la urtl1a mai ar e pc cap cununa,
el este lnvins .
Acestea vi Ie punem lnainte, iubitilor, aeum sfatu-
indu-ve, infrico$andu-ve, amenint.andu-ve intr'unfelitl,
alta data in alt-feliu. Mare depozit a vern noi in copiii
no:;;tri. Sa ne ingrijim deci de (Ian:;;ii, iara ac.easta sa 0
facem, ca nu cumva vicleanul di avol sa ne piarda chiar
pre noi. Acum insa toate SUllt contra printre noi. PeJ'l:'"
tru ca sa putem avea tearina buna rodoasa, toate Ie
facem: $i c.a sa 0 fncredintam unui barbal. eredincios,
sa cauk"im a avea un fngrijitoriu de magari, un altul
un iconom, ::;; i un logofat - iara
tncma! ema cc este mai de pret pentru noi, adedi sa
no ingrijim de a incredinta pe copillll nostru unuia
eare ar putea sa-i pastreze neatinsa intreaga lui lnte-
80
OMILlA IX
lepciune, la aeeasta nu ne gandim, - accnstaeste
proprietatea noastra eea mai de pret, iara celelaIte prin-
tr'insul yin, Ne ingrijim de proprietiitile vom da
lor, $i nu ne fngrijim de dao$ii. Ai vazut cata lipsii de
juc1ecata?
Exereita sufietul copilului, $i la urmii VOl' venl :;:i
acelea; iara daca acest b,nn nu este, nid un folos nll
va avea el de aveI'i, - pc cind dad va acest
bun, nici-o viitarnare nu va aveo. de la saraei'e>:...
3A Jasa pre el bogat '? lnvatii-I ca sa fie om bun $i cin-
stit, ptndca astfeliu va putea $i a verile sa $i Ie st:'ipa-
nea'sea, :;:,i daca nu va putc<\ altele din nou, eel
putin nu va fi mai pre jos de cele deja cU$tigate. lara
dq,ca copilul este .1J!:!J chiar dei-ai -Jasa lui milioane,
daca nu i-ai lasat pailmritl';"'l-ai fac ut mai rau de c<it
elJiceajung la cea mai de pe urmii san'icie. Copiilor
eclor cari nu sunt bine crescllti, Ii este mai buna S1:1-
.raciea 'de cttt bogatiea. Saraeiea tine pc cineva In vir-
tute 'chiar $i fara voea 111i , pe C<. tnd bog,'i.\ia nici pre eei
lasa a fi in(elcp\i, 6il stoate pre cineva,
'.' $i-I baga in mii et e rale,
' . . . ' Mamelor! lngrijiti-va mai ales de fotelc voastre,-
C
a
d .8$te u$oara pentru voi 0 astJcliu. de fngri.iire; luati
sarna bine, ca sa sc sa"stei\ in casa, ian'\. mai
cusarria fnvatati-le a fi evlavioase, demne, a dispret
ul
, uve,rile,a fi simple $i fara pretel11ii 'in 1mbradiminle"
feliul acesta dati-Ie in casalOrie, eu chipul acesta
nunumai pe dansele, ci ;;i preburbatul ce 11 VOl' aveit
$i l-ati scapat din neajum:iuri; nu numai
preh5,rbat, ci $i pre copii, $i nu .11 U1l1ai pre copii, ci $i
Ca daca radacina osle buna, ramurile se
vorhiti nde tot mai bine, iara pentru tnate aeestea Yeti
iuaplata, Noi facem toate astfeliu, in ('at S;"t folosim nu
'numai un sufl et, (' i printr'un sufi.e!. sa folosi lll pre multe.
Fata ta, astfeliu trebuie a ie;;\ din casa parinteasea la
casatorie, precum iesa un luptatoriu din locul de exer
c
citiu, avand toata $tiinta eu cea mai mare exaetitale,
ca;;i un aluat care trebuie de a dospllntreaga framan,
tatura $i a 0 preface in pane buna. $i biietii iara:-;;i sa
fie a$f1 de sfiicio$i prin demnitatea $i intreaga'iOWlep-
ciune, in cat ca ai ba lauda $i de la oameni $i de In
Dumnczeu, Invete-se de a-;;i stapanl pantecele, de a fllg'
de lux, de a fi iconomi, iubitori, invete-se de a fi sta,
OMILlA X 81
paI?iti. a$it vor p,utea $i parintilor lor
a 11 pnemm plata, eu dnpul aeesta toate vor
spre Dumnezell, spre a noastra mantuire,
qWlst?S hsus Domnul nostru, earuia se eade slaya
In veell veellor. Amin.
OMILIA X
1) ;,De eineva .Episeopie, bun lueru
Insa se eade Eplseopului sa tie far{t
al ,barb at) treaz, intreg
la lUbltofm de , invata-
tonu, ne-betlv, negrabnie a bate11ea
cr
onisitOl:iu
d,e dobmda ,urita; ei bl{md,
rlU de argmt, easa sa binechiveri1isindu-si tii
avand aseultatori, eu toataeueernieiea", (Cap', 3,1),
Urmvand ,a cu ,yorba la insemnatatea episco-
ce fehu trebue sa fie. EpiscoDul, fa-
nn m ordinea sfatuirilor catra Tirrt'otheiu
Cl $1 c,U
IIl
vor be$te catra toti, iara prin aeela pe toti
,buna $i ee, zice? "Daea pof-
eIilt:v.a E;pIseople" , ({ nu .. l invlhovatese, zice ;
aJCl
v
mylt un fapt de ingrijire, de protec-
tlUne, $1 ,daca cmeva are aceasta pofta de a se bucura
numa! de lntaetate de stapanie, . Qi$i de protec-
nu-! ca,d "bun lueru pofte:;;te" ,
$1 a ,POftlt acest luau, insa nu nu-
Inta!et8:tea, astfehu a poftit, in Ct.9,t a auzit de' n-
cme pus pre tine stapm :;;i jude-
eatOI lU peste DOl (Exod, 2, 14)? Deci, daca cineva do-
, , I) jl/OW, , In editia sf, qhr!sostom versul 15 din Cap, 2, se ter-
mlll<t cu expl eSlUnea est,e cuva.ntul, iara cap it, 3 se tn-
De pofte$te cweva EPlSCOpte>l , Este de mirare cleci cum
In Textus receptus, nu s'a tinut sarna de cantinuitatea
ldellar, lasandu-se a se slrecura asemenea eroare ce nu 5e n-a-
sefi'te la sf, Chrisostom, ' '"
R2
OMILlA X
rec::.te in feliul acesta, doriasca, caci se
de" la a episcopisi, a pandl. pre totll ).
.. Sa cade Episcopului, zice, sa fie fara de
prihana, Ul]-ei fen:ei barb.at". Nu cum
leO'iui ca asGt sa fie, Zlce, ca 91 cum nu s <:r cuv em
R. fi fadi 'aceasta ci impedecand necumpatarea-
fiindca la Iudei slobod de a se insura 9
i
de a doua
oara, ;;i de a avea acela;;i doua femei. "Ca este
cinstita", zice. Uniia spun Insa, ea expreSlUnea "al
unei femei barbat" este zisa in intel
esul
ca sa fi fost
barbat al unei femei. "S[t fie fara de ,Prll!ana" pri?
care."e*presiune el a spus toat.e deodata.
Asa ea daea cinevacunoa:;;te ca poarta m sme
pa:eate, nufaee bine poftind acest de prm
fapte el s'a departat, s.'a seos
v
un
asemenea om nu trebUle a stapam, Cl a ti Cel
ce trebui,e a. fi Ellai
minatoriu, a avea vlCJ,ta nep3;tata, m cat eeL top
se uite la dansul, ;;i la vieata IUl. Aceasta 0 face apos-
tolul nu cum s'ar intampla, intrebuintand atM de
sfatui1'e ci fiindca u1'm3. ca :;;i el sa puna episcOPl, cela
ce ;;i lu'i Tit scriindu-i :;;i e ra natu:
ral ca multi sapofteasca epISCop18a, de aC81a r ecomanda
toate cele spuse.
"Treaz", tire, aded mii de
oehi din toate partile, cu privlrea agera.
impreju1'ari car e intuneca ?ehiul :
;;i griji, ;;i multimea :;;1 fine ml}lte na
lese asupra-i din 1 el a. fi. ilfJ-
adOl'mit, de a nu se ll1grlJl nUn]al de .CI 9
1
de
ale cclorlalti. Tl'cbuiA de a se gasl. ve:;;mc m plCloare, de
a tral. cu ci'uhul, 9i de a fi plin de inima (:r
6
p 7t'ISEtV =
de a sui1a foe pc nari, iara figurat de a mlmos) curp
s'ar :;;i atat ziua cat noaptea mult de
un O'c neral trebuie de a inspceta tabara, de a munCl
:;;i at:> slujl, $i de a a vea grija toti. $i p.entru
"Intreg la minte, cucermc, mbltofm de stra-
') Nota. Ex[>resiunea =jJllndaciu, pTivjghi-
tm'iu se deriva din vel' bul ") = a pan.elt ele un Loc 1.naU!
f'i este in legatul'ii eu verbul emoy.s",op.a., = a tnspecta) a pTl vtghw
int1"ww.
X 83
Acestea Ie .au ;;i (!intre ('ei fiindca
eplscopul trebUl e a ayea 91 cele ale stapanitorilor de
aceia ad?t0s: "inyatatoriu". Aceasta insu9ire se
cere de celui stapanit, - ci mai eu sam a
trebUle a fi propr18tatea celui caruia i s'a increci intat
stapaniea .. Apostolul nu spune aici de cel
betlY de Ym: C1 de cel ce batjocore9te, de eelobraznic.
a bate". Nu Splll1C aici dc cel cc bate
cu .. mc'mile. Fiinclca sunt
unna ran.esc zICand cuget ul frati1or, fara vreme.
pe aCe$tlla ml se pare cii-i are in yidere ai ci '
"Ci bland) ne-sfadnic, ne-iubitoriu de aro'int
casa .sa bine chivemisindu-si, fii avand
toata cucerniciea "CDara daca eel fnsurat
se mgrlJa9te de cele ale lumii, iara epis,opul nu trebuie
a se. ingriji. de ale lumei, cum de zice: "barbat al
feme] ? Uniia }ic, ea aid apostolul a facut alu-
la remas. vaduv de femeie; - iara de nu este
U9iJ., apOl face aluzlUne la eel ee arc ferneie ca 9i eum '
n'0-1' ,avea-o. Pe a!unei ?e sigur ca era de se per-
mltea fat a de .fil:ea lucruri!OI' ce se petreceau
pe tImp. Se perm1tea de a avea femeie, de voia
neva, de, 0 intrebuinta bine. Ca p1'ecum boO'atiea
eu baga pre. cerurilor, 9i ..
de r:1':!lte-orl Cel au 111t1'at, tot a;;a 9i nuntaJj
ce .ZlCl \:0.rbi:1d .el de episcop zice1,
ca trebUle a fi nu v, CI lUblto1' lU de st1'aini; cu
toate acestea t1'ebUla de a spune de cele mai mario
, ee 0!1re zis: Se cuvine episcopului de a fi
mge1' dm eerlU, nefimd supus nici unei patimi omene7ti
De ce n-!1 de mari virtut.i, pe care trebuie
a Je ave!1 stapamtl: de a se 1'astigni 9i avea
mam pur urea ce;;i Christos a spus:
), Pastorml cel bun sufletul sau pune pentru oi" ,
(loan 10, 11), 9i iara:;;i "daca nu 'si ia cineva crucea
sa sa vina dupa mine, nu' este mie vrednic"
(Math. 10, 38)--::-ci spune: sa fie De ce? Bune
dac!1 eplscopul. trebl!ia a fi sfatuit pentru
numa!. pe ce,v decl, n-al spus: se cade episco-
de a fi. deja stramutat de pe pamanb), - ci ceia
-ce m poronc1t celor lume;;ti, nu Ie poronce7ti episco-
84
OMILIA X
pului Caci ee spui aeelora 1 ,,@rt:lOrit
i
madulari.le
voastre cele de pre pamant", ;;i "Cel cea .munt:
s-a Indreptat de pa cat" , "cart suntsl
lui Christos trupul omorlt" , precum Christos
iara:;;i spune: "care nu se leapada de toate a vu-
tiile sale, nu poate fi ucenic al meu" (Col. 3, 5.
Rom. 6, 7. Gal. 5, :!4. Luca 14,33). AE;ia dara de ce oare
acestea nu Ie-a spus episcopului l':U astfe!iu
insu:;;iri putini s-ar ,fl ",.gasit-poate', tJl:: canvel
trebuiali multi, carl sa stea in fruntea fie-carel eelat].
De ce Pentru ca trebuiau a observa cu mare bagare '
de sama, a pfmdl. a:;;a zieand cele ale bisericelor.l)e
aceia apostolul a spus de mai cumpatate,
nu ca cele de sus, ca eele inalte, - caci a fi treaz,
cernic. intreg la minte, sunt iDSll!;;iri pe care Ie au multi .'
"Fii avand ascultatorj, zice, cu toata cucer"-
l1iciea", aratand prin aceasta ca el de la casa sa trebuie
a da exemple. Caci cine ar crede ea, cel ce n-a sliPUS
pre fiul sau, ar putea supune pre cel strain "CasaS3:,
zice, bine chivernisindu-;:;i". Aeeasta 0 spun , $i cei
deafara (profanii-);' ea cel<;:e ieonomise:;;te sau
conduce bine cele ale casei sale, iute-va ' potea eleven!
$i conducatofiu al celor Astfeliu este biseric(i,
,ca 0 easa mica. :;;i intr'o easa copiii,
slugile, in fine totul de stapfmirea biirbatu\Ul,
tot aseminea si in 'riimic alta nu este, de cat
copjj, femei. slugi.:;;i, data Proestosul are
stapal1irea biserieei, apoi barbatul are
femeie. Dara episeopul este daloriu de a ingrijl. de hrana
viiduvelor a .feeioarelor din biseriea Apoi $iacolO
biirbatul are slugile, at'e fet ele sale, de care trebiiiea
S8 IngrijL Este mai uE;ior de a $i a ehivernis,i.q
casa, deci eel ee nu bine pe aeestea, um
va putea icol1omisi cele ale bisericei )l Iara de.'rlp.
'Stie cineva a'si chivernisi casa sa, cum de bJ7
.serica l"lir DUl11nezeu va purta' grija"?
- "Nu de curand butezat (neofit)" (vers. 6). AiGi
nu spune de cei tineri, ei de cei de curfmd catihizati,
de eurfmel introdu$i prin botez in biseriea. "Ca eu am
sadit, ziee, Apollo a udat, iara Dumnezeu a facut
Ol'vIlLlA X 85
(1. Corinth, 3,l-, il)1r;Jedeca pre dansul
de a Z1ce . (mu pre eel mm tanar))? SI pentru ee
I
' ':;>
B a pe tanar, seriea: "ni-
.tale" (Cap. 4, 12)
lunelca multI dll;tI e se pe atunei se
(mu de. ndata, z:lce, sa pm in stapanie pre eel
?e3:bea botezat catihizat. Ca daea mai
de a
v
fi c1evme dascal, iute va ajunge la
daca mm 'namte de a lnvata sa O' uverneze el
UJunge in randul stapanitorilor, de sigur cao seva trufi)).
acei.a avadaos: .:.ca nuumflandu-se in osanda
(llayolul':ll sa adeca.ll1acea osanda, in care
a cazut .dlavolul elm hpsa de.1iiirite.
.se cade lui ;:;ima.rtlJrie buna sa aiba de
1(3, eel ca nu :lnocara sa caza, si in
cursa dJavolului" (Vers.)), ca:ci va fi luat in ris de
dan;;ii. De aceia a zis: "alunetfemei barbat" de
: ,'. ., . - ., '
. :7lalUrea zleea: "vOleSc' ca', ; toti oamenii sa fie
pre cum sl!nt (1 .. Cor.;t7):jntru infranare. Deci,
eumva margmlasoa}ucrul}a un cere restrans
daca 3:r pretl.nde 0 viea1a hi: .t.ottil : exaeta, de aeeia ei
.3:. :,pretms 0 vleata eumpatata, ' Trcbuia ca sa aseze prin
cetate cate un proestqs, caci asculta-lpre dan sui
'ce, ser!e Tit, zi:and: hca prin cetati
poronClt:" (Tit, 1,5). Deci
are buna, 1nS:1 nu este
slgur acest .ll.le,ru este greu de eunoseut
este de dorlt e,: eel ,sa .ail?a9i 0 buna
Ie- fala dw;;mamlor eredmteL Dayaaeum niei aeeasta n-a
lasat-o Pavel nelamurita, zis: se cade lui de
a avea marturie buna)) ei:"se. cade lui si marturie
a adeca imp[CnnEi'eu eelelalte 9i aeeasta,
nu nymal. pe aceasta sa ()aiba. Caei ee Daca l-ar
gral de rau eel ce-I za '$i mai ales fEnd Elini
Nu se poate ea.Cl pre eel neprihanit si eu vieatEi
ehiar aeeia 11 ei nstese. Cum zid tu.
dansul , ee spune: "Prin graire de rau
laud3: (II. Cor. 6, 8); -:- caei aeeia nu se agatau de
lUl, de evangheliei, pentru eare
91 Zlee "prm gralre de rau". Erau defaimati ca 1n-
86
O?l[JUA_X:.:: - _____ ______ _
sehUori $i fermecatori pentru prec1ica lor, iara nid de
cum nu se agatau de vieata lor. . v
De ce oare ni01el1i J1-a spus de apostoh, ca sunt
cur.v:ari, $i c1esfranati, :,;i lacomi, ci cveia
venia numai de la predicaf Cel ce are 0 vleata stra-
ludta, este respectat $i de aceia, fiindca adevarul chii;r
dU$manilor Ii cU?1 cade
curse Fiinc1ca de m ulte-ori poate ca a cazut m.
pacate ca $i aeeia. ca daca va fi ca l
Elinii, atunci elia volul iute ii va intmde :;;1 0 alta cursa,
iara prin aceia,iute il vor c1?borJ.. _.
Deci daca trebuie a avea marturle buna elm partea
ell atM. mai mult prietenilor.
Cum ca 11(1 este CLl putmta de a aUZl gralt de r au. pre
eel ee are .. o: vieata neprihanita, asculta pre
ee spune sa lumineze lumina voastra 1n-
naintea ;oamenilor. ca v[tzf'mc1 faptele
cele prosla viasca pre Tatal vostru cel
cereSC" (NliLth.5, 16). Dara daca el este hulit, pe n8-
dreptul, zkiJq, .. ii printr'!? imprejurare oare-care . sufere
defaimarea)lSe poate $1 3;tunc} ca UI1
asemeneQ.- nici sa nu fie ac1us la mlJloc J .QUlctca
este (( Deci, zice, se ca alb3; :;;1
o bun a marturie L1nu! ea acesta, fiindea Clmstos
ca ((Sa faptele voastre. Duprecl.\tl1 n-ar putea
spune este intunecat; $inici, chiar un .orb
_ fiindca :' se de a se pune mlupJa eu cI'edmta
:;;i pe om !o!1rte". virtuos nu !-ar
hLlIl ('ineva. PerrtI'Ll credmta relJglOasa de multe-or1 ar
pre cineva; pentru 0 vieatii c1!
ra
0 A insa,
nu s-aragata de el, ei inca lmpreunacu cellaltLll.vor
admira$irespecta. .' . _
2) p eci, .a;;a sa viet.uim noi, in c_a! sa huhasca
numele lui Dumnezeu. Sa nu ne mutm mCl la s!ava
omeneasca dara nici sa ne purtan1 asa feliu in cat se
capatam . 0' replltatilll1e ci in
cumpatarea. "Intre Carl, ziee, sa stralucltl ca
. 1) Nolii. 00 p.ylo 1'000'1 aFG&a, = 1!ici in mijloc
nu tl'ebui e a fi aclus unul ca acesta, ac1eca nu trebUle mel a 11
hirotonisit Episcop. , .
2) Pal'tea morala. Despre vl eata cea mal bun a vlrtuoasa,
c1espre judecata viitoal' e. (Veron).
OMILlA X 01
luminM.ori In lume" (Filipp. 2, De accia ne-a
Eisat pre noi, ca sa fim ea ni:;;te luminatori, ca sa fim
ea un alLiat, ca sa stam ca daseali ai altom. ca sa ne
invartim ea ingeri prip1prejuruloameniior, ca &'i
ne purtam cu clupre cum se poarta barbatii cu
copiii. ca barbati catre cei trupeE}ti , ca
clan:,;, ii S;;1. se folosasca, ca s ..t fim semi.'tnta care sa
producem fruet mult $i bun. Nu ar fi nevoie de cllvinte
multe, daca vieata . noastra ar cum
ni S8 cere; nu ar fi nevoie de dascali, daca noi am
arata din parte-ne fapte bune. Nimeni n-ar mai fi Elin
(neeredincios), daca noi am fi cre:,;,tini preeum trebuie
a fi. adeca daca am pazi cele poroncite deChristos,
daca am suferl a fi nedreptat.iti. a fi bat-
jocoriti fii[Jd noi am binecuvanta, daea p{ttimind r,'Ue
noi am resplati eu bine; nimeni, zic, n-ar polea fi 0
a$a fiarasaJbateca ca sa nu se dea de parti;\a cucer-
niciei, cand mai cu sama toti ceilalti fae a$il; .... ..
:;:;i ca sa afti Ga lucrul este a:;;a,
ca Pavel a fost lInul .singur, :;;i totu$i peat3::R;:t atras
in parte a sa. Deci, duea noi cu totH am fi a:;;a;catelumi
intregi n-am putea atrage spre noi lata ::: unt
mai multi de cat etnieii, $i daea 'in toate celelalie, me$-
te:;;uguri unul singur poate invata deodata 0 spta de
copii, apoi iataca. aiei uncle sunt multi dascali, uce-
nici eu mult mai multi, totu:;;i nici unuLnuse adaoge
dintre Elini. Caci eei ce se invata au privirileindreptate
' spre eei ee-i in vata, $i eand ii ne vor vedea ca
poftim acelea:;;i lucruri ca :;;i dan$ii, ca dbrim- :
de a stapani, $i de a fi cinstiti, apoi atunei cumvorputea
admire\. cre$tinismul Vad de pilda printl'e: noi vieata
prihanita, suftete pamante$ti; banii Ii admiram' la feliu
ca dan$ii, ba inca mai mult; de moarte.ne temem
ca $i dan$ii, de saracie spaimantam ca ' $i in
boale ne intristam la feliu cu dan:;;ii, la feliu cl.orim slava
$i stapaniea, pentru iubirea de argint ne topim, slujim
zicand, timpurilor ;;i imprejurarilor.
Cum, deci, vor crede Din semne $i minuni Dara
acestea nu se mai fac acum. Poate ca din purtarea noa-
stra Dara aceasta 0 am pierdut. Poate ca din dragostea
noastra Dara niei macar urma de dragoste nu se vecle.
Deaceea noi vom da sama nu numai de pacatele noastre,
ci $i de vatamarea pricinuita altora prin acele paeate.
88
OMILIA X
Sa ne trezim odata,
pe pamant 0 viea1a cereasca, sa zicem clLPa;vel: .. "Ca
petrecerea noastra in ceruri este". (Filipp. 3, 20);
iara pe pamant sa luptele ce Ie pur-
tam contra patimilor.
Dara, ziei tu, au fost $i printre n01 oa!11em mari.
$i de ul1ue sa cred eu-zice Elin_ul, - ciici eu nu va vad
pre voi faeand ceiace faceau aeeia. Ca daea e vorba de
povestit, apoi avem :;;i noi, zice, filosofi mari :;;i minu-
nat1 pentru vicata lor,-ci tu arata-mi un alt Pavel :;;i un
aU loan)).
Astazi mai cu sarna, iubitilor, fiecare dintre n01 este
gat a ca pentru un obol sa ucida :;;i sa fie ucis. Pentru
o palma de pamant e gata sa stea lnaintea a run de
judecati; pentru moartea copilului ta u toate cele le
r astorni pe dos. Las la oparte pe celelalte care sunt
vrednice de multa jale, ca de pilc1a ghicire din sborul
sau dincantatul paserilor, observatiunile, na$terile, sim-
bolele;sgardele agatate la gat pentru male, ghicirile,
farmicele;vrajile. Cu adevarat cit toate acestea sunt des-
tulcIemari pacate $i cIeajuns spre a choma urgiea lui
asupra noastra, d chiar ;;i dupa ce ni-a trimis
pre sau, noi eutezam sa facem astfelill de fapte.
Deci ..ce este de facut Nimic alta,decat de a jan,
ffindca deabea 0 mica parte din lume se mai mantuie$te.
Dar-a ceipierduti a uzind acestea se bucura, caci nu sunt
nllmai Ji pierduti, ci sufar impreuna eu eei multi. $i ce
feliu de b\lcurie este aceasta ? Cad chiar $i pentru aceasta
bucurie VOl' da sarna. Sa nu-ti inchipui, di precum aici
a avea tovarEi$i la nenorociri iti aduce oarecare man-
gaere, tot a$a va fi $i acolo. $i de unde se in vedeream
aceasta ? Eu voiu arata. Caci spune-mi, te rog ; dad cine-
va ar fi condamnat a fi ars de viu, $i ar vedea $i pe
fiul sall arzand imprellna Cll dansul, :;;i ie$indu-i fum din
dirnuri, oare atunci n-ar mud? ca daca cei sanato$i,
$i vazand acestea petrecandu-se Ii se increte:;;te pie lea
de pe dam;;ii $i se mOle:;;aza cu totul, cu atat mai mult
vor patim\. de acestea cei ce sunt 1n suferinti. Sa nu te
minunezi a llzind acestea, dici asculta ce spune un Inte-
lept: {(:;-;i tu te-ai robit ca noi, te-ai socotit
intre noi (lsaia i4, 10), osle oar-eeare simpatie $i
compatimire p1'intrc noi oamenii, fi indca ne mi$cam :;;i
avem mila in nenorociril e altora. Oare tatal cand vede
OMILIA XI
fiul ::au in aceia:;;i osanda, va simt\ el man-
p.oate un ada?s la durer!le sal o"? Dara bar-
bdtul l:e !='a Dar8: o?-menii cElncl vael
pe un 0O!. I1LI ne vom m]$ca inca mai mult "?
de slgur, a9010 .. J1U YOI' fi .sufer,inti de aeestea,
totul plangere va fl . ::;'1 SCl'l$nirea dintUor
Un!l pre cu totii. Cei
111 , ,:"or slmt] 11 vre-o milngaer e in r il lele
101, la saraciea aceea
. :;>1 va fi c.a nd $ifiul, $i tatal, $i femeia
$1 ne,Polll. vor .Iua aCeIa:;;l Dara cand noi
v<?m. m.a.i ?are vre-o
Ny vom JUbltllor, m CI una, ci fnca mai mult
111 s.e VOl' ralele ce Ie yom suferL Pn langa acestea
sU!lt r3:.1c care nu pot nici-o m;;'m-
:;;1 a altora, prll1 marimea lor
De t-1lc1a, se in foc, $i tot in aeela$i
se base$te :;;1 un altul; el. bme cum se vor nxtngaea ii
u9-ul Spune-illl te rog : c1aca vre-odata am
,111 frlgurl .grozav.e; oare nu ni-a lipsit noua orice
atuncl '?l?cslgur, diei cand stapanesc ralele
pe Cll1eva, lUI va mai ayea griJa sa se m[lngae.
nu vecletl pe fe.mcIle care SI-au I)ierdut b:' J .. t
cate It J.' . '. _. .. . ar Ja ,n, pe
a. e lemel pot numara, care au piHi mit;
p ara cu toate aces tea j aJaniea ilU a c1e-
vemt mm mIca. . c
iU!Jitilor:.; sa nu ne nutrim cu asemenea spe-
Cl 0 sll1gura mangaere sa a vem: aceea de a ne
ce pacatuit, $i de a ne indrepta
p,e calea. buna care duce la ceriu, ca astfeliu
si1 , ne de prin charul
nostru llsus Christos, caruia se
cade slava $1 stapal1lrea in vecii vecilor. Amin.
OMILIA XI
. .J,Diacopii a:;-;ijderea cucernici sa fie, nu 10-
cuvant, de vin mult ne'-acronisi-
torI de dobi'tncHi urata, avancl
DC
mllLlA :\1
intru (coH:;;tiintii) eurata. sa .se
ispitiasci:t mai int<liu, iara dupa aceia Si:l se clIa-
fi.'tra de prihana fiincl". (Cap. 3, 8-10).
Vorbinc1 de Episcopi, 9i cd,racteriz{lnc1u-le
lor 9
i
spunand pe care anurp.e. trebuie a Ie avea de
care trebuie a se departa, si lasM"d"'ra oparte tagma
preotilor, a trecut deodata Ja ctiaconi. De Cf:! tmi'e? Fiindca
nu este mare deosebirea intre dam;;ii, dici 9
i
preot
iloe
li este increc1intata inv(ltatma, 9i peotectiunea ca .:;;i
grijire<1 ])isericei,-9i ceiace a fost .spus pe!1tl'U
toate :;;i pentrll Preol1. Numal
ii covarsaste, si numai eu aceasta se pare ca ll1trec pe
Preot
i
. ,,,Oiaconii ac1eca
sa Ie aiba. Si ce ya sa zica ace1ea7i '? Adeca sa fie fam
prihana, int'regi Ia minte, de straini, blanzi, ne-
sfadnici, ne-iubitori de argmtl.
Cucernici zice nu inc10iti la cuvfmt", adecii
" ., ,. . , . .
ne-vicleni, ne-fatarniei, fiinddi nimie nu face pe om
cinstit ca a fi viclean si nimic nu este atat de netrebme
in ca afi ,,0Jebi:mtori clevin mult,
zice, neagonisitori de c1obfmc1i:t urflti:l, avand taina
credintei intru stiintii curata". lata a insemnat
ee va a fi "cucernici". prive:;;te ca
expresiunea "nu de curfmc1 bote.zat
pusa :;;i aiei, fiindea expresiunea ,,:;;1 sa se 1S-
pitieasca mai Intftiu este zisa 9i pentru Episcopi ca
pentru diaeQni, dupre cum ni da a intelege conJunct
m
pusa in fruntea prepozitiei, a9a I!u este
deosebire :in modul de alegere. Deaceta '7
1
acolo sa ZlS:
"nu de curfmc1 botezat, (neofit)". Fiindca cum siI
nu fie absurd, ca unei slugi intrata de eurand in cas 1
s(t nu-i incredintam nimic diniiuntrul casei, pana ce mai
intaiu printl"o n1ulta incel'eare nu ne va da dovada de
cuno7tinta ei, iara pre cAi deabea intrati deafara in bi-
serica lui Dumnezeu,s3.,ipunem in cele dintiU loeuri?
(Vers.11)-vorbe:;;te de dia-
conese - cucernice, neclevetitoare, nelimbute,
treze, credincioase intru toate. Uniiazicca aici se
vorbe9te in general pcntru femei, ceeaee nu este; -
OMILlA Xl 91
ce a! ti voitvapostolul, . ca printre cele yorbite
sa m.troduca deodata pe femei '?- ci el vorlJeste aid de
femelle care aveau pe acele timpuri demnita'tea cle clia-
conese.
"Diaconii Si:l fie ai nnei femei bi:lrbati" (Vel's
1?). ",\cestea. se potri vese a fi spuse :;;i clespre femeile
cbaeomlor, fimclca acest lucru este foarte necesar. folo-
sitoriu cucernic in biserica. "Diaconii Si:l fie ai
Ai viizut eum pretincle :;;i de
Ia (11acom aceea:;;l .vlrtute. Cil ;;i dela Episcopi? Ca 9i daca
nu supt de aceea91 clemmtate cu Episcopii, clara totusi
a fi c.u aeeia fara de prihana, deopo-
trnra de curali. "F 11 bme chivernisinclu-si si ca-
sele cei ce .slujesc
v
'buna
loru dobanclesc, multa mdrazneala Intru
creclll].ta Christo? Iisus" eVers. 13).
mamte proteJarea copiilor, ca nu
cur:n va sa. se seandaliseze de aceasta. )l Ca
ce bme, ziee, treapta buna 10ru'si do-
- inaintare - multa- 111clra-
acleca, cei ce in treptele de
JOs se arata treJI, lUte vor urea treptele de sus.
_ avand nadejde voiu
vem Ja tI.0e fara mtarZlere. de voiu Intarziea.
ca sa cum in casa lui DUl11nezeu
a. petrece, care este biserica Dumnezeului celui
V.lU, stU.l p in tari a. ui ". (Vers. 14. 15).
c?- porovncll?du-l lUl. despre acestea, s(t-i pri-
vre-o .mahmre, apOl (01U pentru aceasta 'ti
Se1'1:1, ca. 91 vcum n-a:;;1 mai Yen! la tine, ci voiu
,:el.11 lara de eumva voiu intarziea, sa nu te ne-
ny tulburi. Deci i-a scris acestea spre
a-I deopart:\ iarft pe dealta spre
a. pre eellalp .:;;1 a-1 face mal eu bagare de sama,-
fimdea .lm, numai alluntata, :;;i totu:;;i putea
face lucrurl man Dar a tLl sa nu te minunezi daca el-
care toate Ie preveclea Cll duhul-cle astadata nu stiea
zicand: "arYl naclejcle ca voiu veni iara de voiu'
intarziea" ,- ceiace este a unuia nu stie.Fiindca
el eu duhul se purta, 'iii nu din propriea sa vOin1a facca
OMILIA XI
ceeace facea. apoi aceasta dupre'C1rep.t<1.le nu 0
"Ca sa zice, in cas a lui Dum-:
nezeu a petrece, careeste hisel"ica DumnezeulUl
celui viu, stalp inntriee' a
ca aeeia J udaidi, caci aeeasta este care unc$te Ja U11).QC
credinta propoveduireaevangbeJiei . . este -aJ
bisericei, $i stalp precum $i iotarire. .
Si cu ad eva rat mare este taina hunel cre-
'" I'
dinte. Dumnezeu s'a aratat in trup, s'a mdrep-
tat'in Duhul" (Vers. 1G). adeca iconomiea cea pentru
noi ; Sa nu-mi spui de clop6tei, niei de sfanta sfinteJor,
niei de arhiereul Jegei vee hi, este syup
l.umei lntregi. tama,. $1
este si mare SI tama a bune! credmte,::;'l cuade-
va-rat ca mare,' iara nicidecum probJematidi, fiindca
e neindoeJnic. De vreme ce poruneind eJ nimic n'a spu!::i
deacest feJiu desprc prenti, preeum in apoi :;,.3,
intors yorba In alta parte, ,zidmd ca creatorlUJ s'aara,;
tat In trup: zice, s'a aratat in "
, .;,.S'a indreptat in Duhul"adeca ca sp,!ne
deia ce a spus Christos: ,,; s'a indreptat mtelepcm-
,n ea de Ia fiiLsa i" (Math. 11, 19), sau ea vicJe$ug rfa,
:facut, ceia ce spune $i Prorocul: "care pacat
cut, !?i nu s'a aflat in gura lui " O( lsaia
53, 9). "S'a vazut de in gel'i " _. ca impI'l!ina,
'eu noi IBg-er.ii .... au FlUl DupnezQu, pe
cand mal 'namte nu-l vazuse. CU adevarat ca mare este
taina. "S'a propoveduitintru neamuri, s'a crezut
'il'i lume", zice. Pretutindeni in lume s'a au zit $i s'a ,er e':'
zut' ''aceasta. A::;.a dara sa nu 'ti inchipui ca sunt nli(riai
,vorbe goale. "S'a inaltat intr:uslaVa:" dvupre
cum spune Luca : "Acest l1sus care s a
dela voi la ceriu" (Fap.1, 11) "s'a lnalt
at
, zice, intru
, s lava '(, ade.ci:i-"_s'a ina]tat pe norii ceriului: . .
Dadi tu . prive9te intelepciunea
mand a sfatui pre eei ee s'au invredmClt de sluJba dla
eoniei ea nu fara sfieala sa se imbuibeze de yin, n' E
spus 'Sa nu se imbete - ci "sa fie nebautori d(
yin mult ", - ea daca eei ee intrau in tempJu, nu s(
OMILIA Xl 93
imparta::;.au deloc din Yin, CLl atat mai mult nu trebuie
a face . nici ?i,?-conii. ul . face pe cineva de a
se potlCm meoace $1 mcolo, zlce, ehmI' daea nLl s,ar im-
Mta, aetivitatea sufietuJui si sfarima soJidita-
Jui: Te gande$te inca, cum e1 iwetutindeni, icono-
mle<;t JmDYI?nezeu eu.omul taina, $i ell drept
cuv.ant, ny tuturor oamenilor.
mal mea, en. mCI nu era ::;. tiuta; cum
atunel sa nu fie mare cem ce s'a aratat prin biserie.::'i
De aceia zice : "eu adevarat mare este". Si eu ade-
varat ca este mare : cad omul a devenit Dumnezeu, $i
om; omul .s'if vazut fara de pacat, omul s'a
s a l,n }ume, $i impreuna cu noi J-au
vazut pre el ll1gern. Tall1a este deei.
, taina; , sa nu 0 publieam
sa. cu vrednicie de taina aeeasta.
eel carora h s'au incredintat tainele s1mt marL Daca
, imparatuJ eeJ pamantesc ni-ar incredin+
A
vr-o taina oare
'J' d' . ... .. '\>G . ,
n am ua'o nOl acca.sta ca 0 ovada ,de' eea mai mare
insii, Dumoezeu' ni-a, lncrec1intat taina
$1. cUEH este 0 ::;.tiu toti ?
Apm tocmal ca nu 0 $tlU totl,$lmai 'rlainte de aceasta
nu Q l$tiei.t acum s'f;t
) . lUbltlJ.or, ,sa debuna ,credll1ta 111 pas-
trarea tameI. El m-a mcredmtat noua taina atat de
mare, 1n timp ee noinu-i 1ncredintam nici banii.-'EI -ni
D?ie;ilimeni fiu leval'apl.;
v mvoha: nu l.e va. m.Cl nu Je va fura, ::;. i
a vOl da:, nm totU$i nu ne con':'
vmgem. De nm nu Juam mmic rnai mult deja cei cari
depus no::;.tI'ii, <:!,e ceia ge am fost depus, ::;.i
sa fim muJtamltI. Chmf furul de ii-Ie-ar
rapt alcl, in socoteaJa ril'ea; nu-ti voiuzice:
Ie-a furat talharlUJ, sau Ie-a ros moliiJe)). Insutit el da
in sC!J.iIl?b a!ci , iara acolo va da vieata ve$nica,
totm;l mmem nu pune spre depozltare. Dara zici tu
tarziu imi va inapoi,,\)). Apoi $i aceasta este
al. darului nepovestit, de a nu respJatl
mai bine zis, chiar
alcl resplate$te msutIt.
1). Partea '/narala. Despre micimea celor prezente si despre
dobandlrca 'Ii foJosirea celor viitoare. (Veron). ' "
94
O:VIlLlA Xl
Caei spune-mi: oare Pavel n'a aiei cutitullui
de euralarie? Petru n!a lasat aiei undl\a?, Ma-
theiu n'a 1asa.t ama? Si oare nu li 5e desctri:dea lor
intreaga lurne 111m Inult' ehiar cleeat imparati1or? Oare
nu JJune!:tU toti la ;e1'ile n,u-i.luau
pe dic\m;ll de DOmfi'l-:;;l stapamtorl? Oare nu mel edmtau
in mt'mile apostolilor pana :;;i sufietele e,:.
totii ahlrnau de vointa aeeJora? Oare n u ehlar :;;1 pe
se' punea u in ranc1ul robilor lor? :)i oare
nu vedem noi petrecfmclu-se f
cle multe ori oameni dintre eel de rand :;;1 pro:;;tl, carl
n'au manuit de eat sapa,:;;i poateca:dr:alJea avand
trebuitoare, daro' eari s'au retrasla vicata monahala,--:-
de multe ori, zie, aee:;;tiia s'aa ai3,tatmai pre sus de tOtl,
si de imparati au fost einstiti.Poate ea acestea sunt lu-
cruri miei '? Gande:;;te-te ins;\, ,cii toate . acest,:a
adaQs, - in timp co capitallll intregse depoZlteaza :;;1 m
vieata viitoare. .' '. .... . '
'Dispretuie:;;te, deci, a vel'ile" a, a yea
a veri ;c1e voie:;;ti a te . . Cael a:;;a sunt
faptele eele :;;i l?arac1oxeale!U1
e1 nt) .voicste ea tu sa devll bogatnumal prm propnea
ta ostenealo', ei :;;i prin ellarul . sali. mie, u
zice
,
aeestea; tu te ingrija:;;te de. eele. e3: sa eu-
noo3ti.8i puterea mea. FUgl de Jugul :;;1 de roJ?lCa
delila'veri. Pana eand vei fi supuslor, saTae ,vel fi;
cand .vei dispretu1 a verile, veifide udoya
ca 11;1vor eurge averi din toate partlle, :;;1 ea
avea nevoie de nimie din eelede care au nev.Ole. eel
multi. Caei nu este bogat celee. aremulte aveI'l, el
ee r:iuare nevoie de multc. A't;;acaintrucat neV0l8
dedansele, intru nimie nu s0'. deosebete il-r:paratll1
sarae, fiindea saraeiea nimie altanu este, de cat de 3: a.vea
nevoie de altii; - astfeliu ea:;;i . lrnparatul. inu
aeeasta este sarac, fiindea areneV018 de eCI stapamp de
dansul. insa tot a:;;a $i eel rastignit; cad ne-
voie de nimie, 9i ii sunt deajuns hrana
Mie ziee si eelor ce sunt eu mme, au SlUJlt ma-
"""" .. ' , , .. ,
nile aeestea" (Fapt. 20, 34). Dara aeestea Ie. spunea
celee alta data zicea,: "ea nimie avand, toate
avandu-le" (II. Cor. 6, 10), e1 care era erezut ea Dum-
nezeu de eei ee loeuiau in Llstra.
mllLJA Xl 95
Deci, daca voie:;;ti a te invrednicl de cele din lume,
eauta ceriuI; iara de a te bueur;'t :;;i de cele de
aid, dispretuie:;;ti-le, "Gmtati - zice, imparatiea lui
Dumnezeu, toate aeestea se VOl' adaoge
(Math. 6, 33). De ee admiri pre cele mici'? De ce stai eu
gura"GElscata la cele ce nu sunt vrednice de
Pan a cand yei fi same '? Pana cand eersetoriu Cauta
spre eeriu, gande$te-te la bogatiea cleaeoio, bateli joe de
ca trebuinta lui cste mica :;;i nebagata in sama.
Multa,mirea de c1ansul remane aiei in aceasta lume
treeatoare; $i pe eata deosebire este intre un fir de na-
sip, sau picatura de apa $i abizul eel fara sfar-
$it, pe atataeste 1ntre vieata prezenta $i eea viitoare.
Aeeasta nu.estepropietate, ci numai intrebuintare;
nu este eeva>eare sa 0 stapane$ti pentru totdeauna,
fiindca eurn aJ; putea fi, dadi murind tu, de voie sau de
neyoie altijyor lua toate ale tale, :;;i aeeia iara:;;i vor lasa
allom, :;;iiara$iace:;;tiia VOl' da altora '? Toti suntem be-
janari, iarc'ista,panul casei este cloaca mai mult un ehi-
rigiu, fiindea murind el, chirigiul ramane $i se bueura
de casa maimultde cat stapanul ei. Daea, deei, acesta
este cu plata,apoi$i eel dintai (stapanul) este eu plata,-
fiindea .a.zidit>casa, si 0 a imbunatatit. Asltdara sta-
panirea lui estenlai mult eu numele, fiindea'ih fapta noi
eu totH suntem stapani ai unoI' 1ucruri :3traine. Numai
aeelea sunt aJe noastre, pe care Ie yom trimite mai di-
nainte acolo, :lara eele de aiei nu sunt ale ei ale
eclor vii, saurn.ai. drept vorbincl, chiar :;;i pe eei vii 1i
parasesc.NuQ1(ti cele ale sufietului: rnilosteniea si filan-
tropiea Sllt1t aJe)10astre. Celelalte sunt afaro' de nOi, du-
pre cum ;zie $i eei profani, -fiindca in adevar ca sunt
afara de noL'.. .
Sa fa.GeD}, >deci, cele ce sunt inauntrul nostru. Nu
este cu putintade a lua eu noi averile :;;i a pJeea de
aici, - ci cu PlJtint;I este de a pleca eu milosteniea,:;;i
mai drept vorbind, de a 0 trimite mai clinainte aeolo,
ea sa ni pregateasdi sala:;;uri in loea$urile eele ve:;;nice.
Sc numesc bani, fiindea ne folosim de dan$ii, iara nu
pentru ea suntem stapani; fntrebuintarea lor, sal! folo-
sinta lor 0 avem numai, nu insa $i stapaniea. Caci
spune'mi te rog: fie care propietate in parte, :;;i fieeare
ogor a cator stapani au fost pana aeum :;;i a eator stapani
VOl' mai fi de acum inainte Se vorbeE;1te ehiar $i intr'un
96 ______
proverb foarte inte1errt - caci noi nu trebuic a dispretlII.
proverLele. din POl?OI', a.u e!e il1{e}ept:
(<oO'oru1e, zlce; al cator stapam e:;;lI, 91 al cator vel fi
sa 0 vorbim :;;i catra banL:;;i catra casco Numm
ViJ;.tutea a caJatorl impreuna cu noi acolo,
numai virtutea trece in vicatn, cea de acolo. .
Deci, iubitilor, sa _ stingem din noi porta de bani, ca
astfeliu sa aprindem de de ac,?lo. Nu
aceste doua dragDste sa stapaneasca sufietul on;uJU!,
caci: "sail pre unul va uri; sau pre altul va
sau de unul se $1 de altul nu v,a.gl'lJl:'.
6, 24). Poate. ca ::ezi, pre upul ?1erg;a11d
piat<:\ cu multe _SIUgl dupa cu.
de matasa, incalecat pe cal, grumazul tmandu-l dan?
ei bine, tu nu te minuna, ci rizi. ea dupre'. cunt .flZl
cand vezi copiii jucandu-se pe strada, tot
de fata. Cu nimjc nu se deosebe9te acesta acel. CQPll,
ba inca fapta acestora este mai hazlie, prin f:),ptlll ca
este izvorita din varsta copiJareasca, care . eu
multa naivitate. acestora .e.ste de
pJacyta, in tir:np ce v priveli9
tea
ace1qia ,este
r15-$i pJina de sJuteme. Slave9te .pre pentI u
ca te-a scutit de aceasta seena :;;1 de 0 Tu
care mergi pe j'OS) ,daca vOl pOJi safil:n;al. malt
de cat cel ce $ade m canta. Cum $1 m ce ,ChlP ?Pentry
ca acela de $i cuputin ceva '$i-a ridicat P<1-
ma:iit totusi cusufietul a ramas infipt In pc'tmaI,lt,dnpre
cum "Lipitu-s'a, zice, l)
de carnea mea ". (Ps. 101, 6), pe cand c.1;1getu!
te gase$ti in cerino Da1'a dupa
dansul Ei! $i ce este pretl:l1t mal mult :. acesta, . sau
calul sau? :;;i ce mal prostesc! ca
pe oameni, c:a sa poata tr:
ece
lD v
luI? Poate ea a calan estB ceva Impunatoll
U
, dara $1
slugile iau parte 1a dWirie. s.unt a,ti3J:q:e iB
fumurati, in cat neavand neVOle de mmlC, tOt\-I$1 fac de
a fi urmati de altiL .
Dara ce poate fi mai prostesc '? Ace$tiia ' VOl' a se
1) NoW. In textus receptus acest verset esto: osul men
de carnea melOl, astfeliu cit in cltarea lUI de Sf. ChI'lsostom, esle
mai mult un lapsuS memoriae.
OMILIA XII 97
in prin scu!l1petea hQjl1elo1', $i prin slu-
g11e ce v vII! II! )or. Ce poate fi mai de dispretuit,
ca 3: cauta cmeva se recomande prin cai si prin
SIUgl p.oate v1rtuos? Apoi atunci sa nu intrebuin-
leze dlJ?- .acestea, fiindca e1 are podoaba in sine
msu9l, C\lm de 1ucruri Ie
pot 91 $.1 mOJlcl, $1 m fine toti cati au
ave! e. v:;;l mlI?lSll $1 Jucatorii dela leatru umbla d1ari
ba mc:;t au 91 cate un servltoriu a1ero'and il1aintea lOr'
cu vtoate mimici $i jucltori au ramas'
$1 ?-au aJuns prin caiii 9i prir{
lor .. Cand sufietu1 unUla ca acestuia nu va fi
atunr.l toate cele ce i se VOl' adaoge de
sunt de zadar. Este intocmai ca si
un .ZldlU slab sau ca. unvcoTP' stricat, care ori $i ce i-ai
mal ceva gretos $i stricat.
Tocmal a9a 91. alcl, fim(:lca sLlfietul nu are nici un fo1os
de la ce 1 dau qedinLtfara, ci ramane ceia ce
cste, pe trup.
. Df;;cI, sal1une .sparlem de aceste nimi:"
sa lepadam 1a ce este lrecatoriu, 9i sa
cautam pe Il!al marI;pecele duhovnice$ti, pr> ceJe
cu ca ne fac ca astfe1iu sa ne
m,::ed::lclm de Carora fie ca cu
toin sa . intru . Christos !isus Domnul
nostru, ,TatiH $i Cll Sf. Duh, se cade
stapa!lll'ea $1 cmste;i, . .acum si pururea $i in vecii
vecllor. Amm.
OMILIA XII
Duhul ariitat ca in vremele
de
A
apOl .se VOl' dela
!ual!dvam.mte la duhur'lle eele mselatoare si la
cele ale celol' ce fa-
tarJe gralesc mmclUni, fEnd la a lor stiinta
oprind a se insul'a, a se feri de
care le-a facut spre im-
pal cu multamll'e celol' cl'edinciosi si cari
. , .
42330
98
OMILB XII
au Dc vreme ce toata fap-
tura lui DUl11nezeu este buna, nimi c nu este
de lepadat care se ia cu ca se sfin-
pd11 cuv<1ntul lui Dumnezeu prin ru-
gaciune." (CarL 4.1----,5).
Dupre cum eel se tin <;1e se
pe 0 anghira puternica, tot a$a :;;} eel ce. au ca::ut elm
credint
a
, nicairi nu pot sta cu Cl yurtandu-se
in dreapta :;;i in stanga, la urma aJung dual' gura
prapasti ci in care se AceastB:, 0 a 1O::ed8-
rat deja ac010, unde spune ca s au unna de
1a credinta $i au eazut, iara aid zice: ,)ar!1 Duhul
.. 'n , AdeapOl .se VOl'
departa unua de lacredmta , luanel ammte la .
duhurile celeJl1salatoare'\. A-cestea tespune aposto-
lul pentru Manihei, :;;i El1gratitL pentru
toata ceata lor de eretid. "ca in vremele dm urma,
se VOl' departa Uliiiade :la vazul ,
ca cauza tuturor ralelol' iiitimpurile de dupa aceasta
va fi departarea va sa zica "aratat"?
pe fat
a
.' fani ir!;doeaJa: ,
Sa nu te m1OuneZl, .Zlce, .,daca acum
uniia de la credint3" . fae' ee\e ludaice, cad VOl' vehl
timpuri ::;;i mai grele,. oan.qut'liia din eei ee se
ta$esc de credinta vof< face ,a,ccasta, lntroducand pove-
tele lor cele vtu<im;'itQarc, ' 1?ana .$i la
mandiri, :;;i la toate de,acestf
ehu
. . .c "
.. 1\$a dara 01 SPline ' acestea nu pentru Iudel, cacl
expresiunea "in timpurile cele de pe. urma" .
"se VOl' decredin\ a". ct:
m
loc
aici - ci 01 vorbe;;tc de :Mamh81 :;;1 cap1tennle lor
I-a numit duhuri insalatoareJ :;;i cu drept cuvant,
fiindcij, numai de aceie eluhuri fiind mi:;;cati, dan:;;ii vor
gra:f $i ce va sa zica: "lntru
fMarie g Htiesc .ceie ce ..
O'rii.iesc, Ie spun nu dm Ignoranta, sau dm ne::;;tllnt
a
, CJ
prefiicandu-se mintcsc, fouarte })ine 1ns8
avand cugetul lor aprins, adeca. avand ? .Y1eat
a
.. rea.
Dara de co oare spune numal de oretlcll ace;;tna-
OMILIA XII 99
a spus ;:;i de altii, zicand: trebuie
sa (Math.:, :i8, 7), $i a prezis iara;;i
I?ara tu mll1uneaza-te de prorociea lui Pavel
cae;l de. in era sa se petreaei:
el 111\ :;;1. ca :;;1 cum pareca ar L.ice:
.te ,dec;l, daca acum chiar, cand cell' ale
1:;;1 au $i inca sejncearca uniia de a
oauce 'pe furl::;; 101', cele vatamatoare, caci
c!'ind adeyarata se va mtepeni bine dupa un
tImp mde1':lngat, 5e v?r departa uniia de credinta.
u ."Oprmd a semsura , zice, a se fed de" m<1n-
?a.rr-' de ce ma.i spu.s :;;i de celelalteeresuri
Apq;a tacut. aluzlUne ;;1 la zicand in general:
eele si
1<1; Caci el nu voia a baga in
de pe acum chiar, asemenea idei, ci
ce 1$1 luase dej a inceput - ca de pilda feri-
rea qeumancari - aceia Ii-a aratat. "Ca re Dumnezeu
f!1Cut.. zie.e, spre imparta$ire cu multamire
;;i cari a ucunoscut adevarul.
n.ecredincio;:;i nu Ap9i cum $i celor neere-
,111 tlmp ce legea ii opre$te de mancari Deci
in nu este lmpiedeeata
tare: $1 de ce a fost impiedecata, daea
Dumnezeu spI'e Pentru
papea a facut-o, insa neCllmpatarea in mancarea
::;;i vinull-a fMut, dara necumpatarea
a Jm piedecat-o. Apos;tolul nu poronce:;;te de
'l1,se dep<;lrta de dezmerdare .m bucateca de ceva
nec,urat,', Cl pentruca prin su-
vreme ce toata faptura lui Dumnezeu
ziye:este buna, nimic nu es1de lepadat
se)a cu multamire". Apoi daca este lui
Durnnezeu, este buna-cad "toate erau bune foarte"-
zioe Moisi in Cartea Facerei. Cand zice faptura lui
D "
umnezeu' aPAostolul a . aluziune in genere la
toate cele de :;;1 de,Ja srnulge mai dinainte
eresul cap. mtroduc ca fara inceput, $i
ca. manearJ!e sunt dm acea malerie. A$a dara
daca cem ce a facut Dumnezeu este bun, zici tu, ee
100
OMILIA XII
insamna expresiunea : ;:Ca se pi'in.,cuv8.n-
tul lui Dub. 1nezeu prin rugaciune?" Invederat
este fiind necurafa, se sfinte$te. Nu aceasta 0
spune apostolul, ci aiciel se adresaza ditra aceia, cari
credeau ca pot fi oare:c'care dintre dansele spurcate. Prin
urmare-aici el stabile$te ' doua lueruJ:'l_-lJrineipale: eel
intai ca nimic facut de Dumnezeu nu este spurcat, $i
al . doilea, ca chiar de s'ar ,. spurca, tu ai doftoriea:
opre$te-te, insamna-l, multame$te $i slave$te pre Dum-
nezeu, orice necuratenie a di::'ipAl;:.\,it.
, dara, zici tu, putem curatl 'in acest chip $i
jartfele cele ja.rJJi.te idoJi\or Daea nu : $tii ca a fost
jartfit idolilor, de sigur ea Ie vei putea curatl in felul
acesta ; ''iai'a dac<1, ai $tiut, $i totu$i te-ai imparta$it din
e1e, necurat vei fi, $i nu pentruca este jarUa ido1easca,
Ci pentruca poroncindu-ti-se de a nu te fmparta$l cu
demonii, tu prin acele mancari te-ai . .lmparta:;;it. Incat
ca nid aeele mancari nu sunt de la natura necurate;
ci necurataniea Ii vine de la intentiunea ta, $i de la ne-
ascultare. A$a dara nu este necurata mancarea de carne
.de. pord Nu, zice el; daca aL luat cu multamire, ell ,
curllpatare; necurata nu este de cat intentiunea,sau
.v
0ea
cea libera a ta, care nu multame$te lui l)umnezew).
"Aeestea de Ie vei spune buna sluga
vei fi lui Iisus Christos, hranindu-te eu euvintele
ale bunei 1nva\Muri, eariea ai urmat"
(Vers. 6). Acestea; care anume? Cele pe care le-a spus;
cataina este fuare, ca a se departa cineva de nunta $i
de maflcari este fapta draceasca, ca prin cuvantul lui
Dumnezeu $i prin Tugaciune bllcatele se curatesc. "Hra-
nindu-te eu euvintele credintei si ale bunei 1n-
vataturi cariea ai urmat. de basmele cele
spureate te te
pre tine spre bun a (Vers. ?).
"Acestea Ie vei spune" , zice. Prive$te ca e1 ni-
cairi nU-$i impune autoritatea sa, ci numai condescen-
denta (pogoramant). "Le vei spune", zice. l'{'a spus:
poroncindu-li, punandu-li in vedere de a se conforma
intocmai, ci (de vei spune, adeca spune-Ie acestea sfa-
tuindu-i, $i indeamna-i cu cuvintele credintei. "Le vei
spune" zice, invederand prin aceasta necontenita luare
OMILIA XII 101
chestillni. Precum hrana aceasta
nOI:o .In fie ce zi, tot a$a pretindem ca i
credmtel pururea sa Ie cerem, pururea sa r{e
.lramt11 eu ele, purllrea sa Ie rumegam a<:::.il ., d '
. , t ' b' - yuv Zlcan m
nsn, r lln!1 VOl' md de aceasta, pururea
fimdca au
v
m ele 0 hrana nu cum s'ar intampla. '
: Iara" de basmele eele spurcate babesti
: Despre ce spune el aici Despre
tlUn!le pe care Ie basme, si cu drept
eu fimdca sunt sau falsificari, sau pentru trecere
:;e fac la timp, sllnt folositoare iara
iaeute ,fara, tIm[) sunt nu numai ei $i
e. de la un barbat, care
ce de douazeei de ani, s'ar pune
llta d?IC81 ca sa sllga lapte; gande$te-te, zic, cat de
r,I?ICol svar face pentru acest fapt facut fara timp. Ai
ea asemenea farte e! le-a numit spurcate $i ba-
-- pe deoparte fimdca sunt invechite iara pe de-
a,tta
o
' pventrljca impiedeca, cre.di.nta. A tinea' sub groaza
fr lca care sa rldlCat mai presus de ase-
menea .mrmcurl, aceasta este de siO' ur rezultatul unor
poronCl necurate, b
pre tine spre buna credinta"
credmta cUl:ata $i viea.ta buna, caci
ya cTed,mta". Prin uriiiare noi avem
neVOle mtr una, de obi$nuinta inti"una.
. :,Ca cea spre putin este
e. (vers. ?). Unlla zic ca aeeste cllvinte sunt
pentru trupeasca. Sii nu fie una ca aceas-
ta, Nu pe!1t,ru vorbe$te el aici, ei pentru
a l sufietulul, gu:nnastlca dohovniceasca. Caei daca
fi ea l-ar hranl pe trup; dara
cand II tope$te cand il subtie, $i cand il sla-
de v tot, n u mal este atunci gimnastica trupeasca
A$a dara el nu vorbe$te aiei de exercitiul trupesc ci
pen.tru cel sulletesc, care avem nevoie. Gimnastica
nu , folos, CI ca a folosit Cll eeva
ti. upul,-m tImp ce m evsevie, sau dupre cum
zl.ce apostolu
l
spre buna eredinta"
m aduce fol.os :;>1 alCI ca $1 in vieata viitoare. '
.e?te cuvantul" (Vers. 9), adec8
adevarat, caci $1 alCI se adevere$te, $i acolo. PriVe$tE
102
apoi, eum el pretlltmdeni expresiune;
nu are nevoie cle a "intincle mult Yorba, ei spune in'IDocl
hotarit, - fiindca euvantul sau era aclresat lui Timo-
theiu. A.E-;8 clvara noi E-;i aid ehiar- ne gasim in sperante
bune, fimclea eel ee nu eunoaste in sine, "i niei un rau
eel ee face toate faptele bune,' ehiar si aiei este
mit, - dupre cum E-;i eel rau nu numai acolo, ei a'ici
este pcclepsit, traincl eu frica in sin, neinc1raznind
de a privl spre cine va eu euraj, tremurancl, ingaJbenin-
du-se de friea, inspaimantaL.Sau poate nu
sunt fe1iu eei lacomi, talharii, eari nu indraznese
niei ehiar Ja cele ee em'? Nu sunt asa preaeurvarii
omoritorii de oarneni'? Nu dansii yieata cea mai
gro.zava, ui.tandu-se eu banuiala ehiar'la soai'eJe de pe
eerlU '? Ap01aeeasta este vieata'? Niei de cum ei moarte
infrieosatiL ' ,
"Ga spre aceasta ne ostenim,ziee, sun-
tem ocariti, caci am nadajduit intrll Dumnezeul
cel viu, care oameni-
lot, mai .vlrtos celor (Vel's. 10).
J\deea: mai muncim pre noi in-
E-;l-ne, daeanu eele viitciare '?Pentru ee toti
suntem ocarfti,? Oa:re""i1-am suferit noi toate aceste rale',?
indurat fara niei un seop'? Qare n'am su-
ferIt batJoeori mii de raIe'? Si daeanoi n'am fi ml-
dajduit in .Dumnezeul eel viu, de ee atunei Ie-am fi su-
ferit'? Dara daea el mantuie pre eei aici
apoi eu atat mai mult" pre eei eredirieiosiii va mantui
aeolo. De care mantuire eL'dara'? De eea
de aeolo. ... .
"Oare este, ziee, mfmtuitoriu tutu1'o1' oame-
nilor, mal virtos ce1or. adeca, ca
Dumnezeu arata mai mult;'l, ingrijire catra eei eredin-
cioE-;i. dara el spune de mfmtuirea de aeolo. Si
cum este mantuitoriu al '? ziei tu. Apoi
daea nu ar fi fost mantuitoriu, nimic nu ar fi impie-
decat de a se pierde fiind razboiti de toti in timpurile
treeute. Aiei Ii E-;i ati!a spre primejdii, ca sa
nu se imputineze, avandti'n astfeliu de numnezeu a;;a
ea nu au nevoie de ajutoriul altora, ci de buna vbie a
Ie suferl pe toate eu barbatie, fiindca ehiar E-;i eei ee
sunt pironiti in cele pamante;;ti, avand privirea indrep-
OMILlA Xli
103
tata la' ee vor avea,-se apue(L de treaba. Prin
urmare este yorba de timpul eel de pe urma.
"Ca in vl'emi1e cele deapoi, zice, se VOl' de-
parta uniia de la credinta, lwlnd aminte 1a du-
hurile cele 1a cele
ale celor ce intru fatatie graiesc min-
CiUl?-i,' fEnd 1a a lor
oprmd a se insu1'a". Dara ee '? zic; tu; oare noi nu
1mpiedeearn de a se insura '? Nu impiedeeam pre eei
ce voiesc, ei pre eei ee nu voiese a se insura, ii 111c1em-
nam spre feciorie. Altceva este a impiedeca, altcevc't
a las,'t pre eineya stapi'm pe vointa sa. Ca cd ce 1rn-
pledeca, deoc1ata 0 face aceasta, in timp ce acel care
> reeomanc1a fecioriea ca ceva mai bun, n'o face impie-
deeand de a se insura, ci indemnand spre vieata feeio-
relnica. "Op1'ind a se insu1'a, ziee, a se ted de
bucatele, care Dumnezeu le-a facut spre impar-
cu multami1'e celor cari
au cunoscut aclevarul". Bine a zis el .,cari aucu-
noscut adevarul". clara cele dinainte nu-
mai tipuri, eaei nimic nll este necurat prin natura sa, ci
vine prin eelui ce se
Dara pentru ee oare i-a de multeJe man-
cad'? Fiindea a voit a taia imbuibarea. Daea ar fi zis:
nu mancati, pentru ea sa nu va fmbuibati,poate
ca nu ar fi primit eu placere, - aeum insa faptul
I-a ,ingradit zieand in cererea legei, ea astfelin ell
mal team a sa se departeze de aeele manearLCaci
de pIlda peE-;tele este eu mult mai neeurat de cat por-
cuI,. -:-- ceia ee este foarte invederat -- en toate acestea
i-a indepartat de mancarea Cit de
vatamatoare era imbuibarea lor eu maneari18, asculta
pe Moisi, care "rm1ncat-a Iacob, s'a sa-
latitu-s'a, s'a lepaclat eel
mblt" (Deut. 32, 15). Mai este apoi 0 alta cauza. Ca
eumva desgustandu-se, la urma sa ajunga a taia
bm 01, de aceia de la ineeput Moisi i-a oprit de celelalte.
Necurat clara este Deela, adeca eel nemultamitoriu,
eel spurcat, eel pi'mgarit eu eugetul. Aeestea eugeta-le,
aeestea rumega-Ie jn sine-till zice, caci expresiunea:
104
OMILIA XII
hranindu-te eu cuvintele eredintei", aceasta in-
Nu indemna numai pre altii, ziee, oi i7
i
tu
sinO'ur rumega euvintelecredintei-ll "Hranindu-te
credintei zice si ale bunei -invaUltUrl,
" '.,
eariea ai urmat. lara de basmele cele spurcate
si babesti te fereste ". De ee n'a wimpiedeca ase-
1;1enea ci "t'e fere;;te"? Este ca :;;i. fi
zis: (mid de yorba ehiar sa nu stai cu. aceJa, (',1
d8$te-te in tine insu-ti ea nieiodata nu vei cu nirpic
luptandu-te eu eei stricati, - afara u nUrI?aJ de n\l .v()m .
gasi ca 1)(x1te fi vr-o vatam<;Lre ?aca nOl am fU2? v
de
.
a
.
sta de yorba cu
pre tine spre buna <;Ldeca spre ov
iea
:pl'
-curata, spre 0 purtare buna, - caCl -aceasta este
VIea, sau buna credinta. eel ee se exercita, toate face-:::- .
ehiar ne.tUnd in toiul 1uptelol', - de toate se
totdeauna este eu ochii in patcu, are pe fata mult.a $Jl -
doal'e. . pre tine spre
dinta ca obisnuinta eea trupeascii .spre
put1n' este' folosJtoai:.e,.
toate este foloslt6al'e, avand fagadumta . vlctel
acesteia ' de aeum; : si a ace lei Yittoare".Da,l'a ' de
ce oare a pomenite(aiCi dve <
Voind ca prin comparatlUne sa arate .celm
duhovnice$ti; ca adecii cea trupeasca are 9
1
ob9
se1e
multe, de_i nu ' poartacu vr'un folos
:cuvant, in timp ce gimnastlca cea
folos imbel$ugat $i ve$nic,-dupre cum de pllda
zice: fel1leile intru de elIls.tej
, \J' "J'
eu sfieala;;i eu intreaga, intelepcmne sa :g
e1
l?-1-
podobiasea pre sine, iara nu cy
parului, sau eu aUf, sau eu
eu haine scumpe, ci, preeurn se cuvme femell?r
celCi'r ce temere. de Dumnezeu,' pnn
fapte bup.e". . v ,' .
' ) Credincios este cuvantul de toata PI'l-
1) Partea motalii. Vil'tutea are nevoie de ostenele, ca vir-
tutea dupre adevar este buna, iara IlU bogatiea. (Veron).
OMILIA XII 105
mirea : vrednic, ca spre aceasta ne ostenim
sunt,elll ocariti", zice: Pavel era ocarit, :;;i tu te
'necaje:;;ti in sine-ti ca nu e:;;H-M.udat? Pavel 5e ostenia,
9i tu voie:;;ti a te dezmerda? Dar,'\, dad el s'ar fi dez-
merdat, nu ar fi reusit in at<.1lca lucruri mario Caci dad
lucrurile cele pamfulte!'?ti, trecatoare supuse strica-
ciunei, niciodata nu Yin deagata oamcnjlor, fara munca
:;;i sudori, apoi cu atat mai mult cele Da, zici
tu; insa prin clironomie de multeori fara munca a
dneva a veri. Dac(L chinr a9a daca ar veni
acele averi, paza 9i sCiiparea lor nu este fara os-
tenele, ei trebuie cineva a seosteni si a sufer! tot feliul
de neajunsuri, nu mai put.i!lC3,.cel c'are Ie muneise. $i
nu mai spun, ca multi 9i indurand tot felul
de neajunsuri, s'au vazut )n$elali a:;;a zicand chiar la
gura limanului, din pricinavr'unu.i vant puternie,
ca chiar in sperantele cele 111ai bane ce Ie aveau s'au
scufundat in val uri. Printrenoiinsa nimic de acest feliu
nuse lntampla; fiindca Diuhnezeueste eel ec a faaaduit:
"nadejdea nu ".(Rom. 5, f)). poate
nu $tili voi Im;;i7va, col'ri strfmtorandu-va in cele pa-
rnante:;;ti, dupa mii de ostenele$iinca tot nu v- ati fo-
losit de I'oade, sau ca poatecier:nulteori a venit moartea
)\lai lnainte, sau ea s'a Ihtahlp1atvr'0 prefacere a nll-
prejurarilor, sau ca a venit vr'o boala, sau ea s'au
arune'at sicofal1dii (clevetiri) sau poate vr'o
alta cauza - caci multesunt eele omenesti - care
nasputit asupra-va eu toataputerea? DarJ., ziei tu, pre
eei ee rew;;ese, pre eei ce eu pntirie ostenele '$i-au adunat
)mnuri mari, nu-i Yezi Cebunuri Bani, case, po-
goane atatea $i 8,.,tatea, eete de slugi, ean-
tare de argmt E;li de aur ;' pe zie, nu-i Yezi
$i aces tea Ie blinuri? $i nu'ti acoperi
obrazul, nici nu te ascunzi de rU$i ne. vorbind tu
om care filosofezi despre ccriu, iara acum stai pironit
la lucrul'ile cele plimantc$ti, $i nume$li bunur-i cele ce
nu sunt vrednice de nici un cuvant Daea acestca sunt
bunuri, nu mai remane niei-o indoiala ea trebuie a numi
buni $i pre eei ce '$i agonisesc asemenea Iucruri, fiindca
eel ee are ceva bun, cum sa nu fie $i el bun? Deci ce '?
Spune-mi; eanel eei ee au asemenea a veri, rapesc in-
li yom numl noi buni ca daca bogatjea este un
bun, lnsa se aduna prin lacomie rapiri, apoi cu cat.
10G
mIII.lA Xli
se va SPOl' l, eu ata,ta va face mai bun pre ceI-ce 0 are.
Prin urmare cel ce :;;i este lacom, este bun.
, t '2
Ai vazut cum aceste rarev'
Daradaca poate n a eu la:
comii zici tu. $i--eum s'ar putea ace.asta -:-. fimclca
_ patima de averi este groiiivil,(<Se ZlCl tu; eu
insl zic ca nu se p()ate, vrveme ce
v
a ,afirmat
aceasta, zicand: "Face-t1-va vQua prleten dm ma-
mona daca el. de
pilda a avut de la tata,! SaUl)? ZlCI tu.
siaur ca a primit pre cele sttanse. cu n8dreptate. Cael
dg sigur ca bunicul !atalui sau, fost. bog?-t .
del
31
ci mai 'namte de dal1.ul aufost p1D:lt
1
alpl, lara prmtre
toti aceia 5e va fi crasit vr'unulcarea Juett cu nedreptul
> . b ' ...
de la altii. ' . ', ' " , v
' D.1ra ce zici tu' Abraitma ;avut avere nedreaptar
Dara, lob, acel om .de Dur:n-
nezeu, el care fugia de A P?l .
acelora nu erau in auI', sau,:irglQt,11
IC1
m cladlfl, Cl m
vite, iara acest din urma(lob) era bogatr-ln Dumnezeu
({)-807tI.OOt0<; 0(1'1), sau
do\' ' dansul era bocrat m vlte, mvedereaza de acol0, ca
a scris toate
acel fericit, :;;i zicand i'aUIXluritatate?:
'cai asini, n'a mai :yenil).d hotn I-au te-
' zaJJPile lui de auI'. Abraam era bogat
irl'slugi. Dara, zici t';l, 11:'3, ', cu acelc
slugi '? De loco De .acela $1 C:;1, erau
rl1enii casei trei-sute langa acestea
', iv'ett $i oi 9
i
boi. atunci,.ziyitu, a
aur Rebecai)) A pnmlt darurl . elm Eglpt, lara mCI de
cum n'a rapit n'a nedrepta}il-pe .
Deci spune-mi: cum te-allD1bogat
lt
tu? De}a cme
ai luat Gum-s'a imbogatit _<i.De la ZIC,l
tu, iara celalalt splJll-e ca are a",\/Jrea t:;ttl!'-l sau.
dara- 'lei tu, - fie chiarvca . ,la .multe
generatiuni dm trecut, sa-ml ,ca
acestei aved a fost c1rrapta N u Vel putea face
de nccesitate va .trel)ul sa admitem, ,ca illcelilUtul $1
baza ei a fost din nedreptate. Cum A pOl Dum-
nezeu din inceput n'a facut sau pre cel
sarac, sau ca facandu-i, acelUla I-a aratat
aur nenumerate, iara acestuia nimic, ba inca I-a hpSlt
OMILlA xa 107
pan a aurului; - ci i-a f<'teut pe amclnc10i
pamant111 apart.ine amanclurora. $i c1aca
pamantul apoi eum tu ai at:Hea si atitea
in vt1mp ce vecinul tilu nu are niei Ui1
tern,: '? Tatal meu, zici tu, mi-a dat. Dara el de la cine
a De ca tot ridieanclu-te,
de vel gasl mceputul. A devenit lJogat
Iacob, Il1sa el 91-a luat plata ostenclelor sale.
De cat, pentru acestea nu rna voiu certa. Fie
a pllc1a, $i tu strain fii cle orice 1'a-
pIre
c
-; cc1P,nU. P<?t1 I; ty de cele rapite
cele clin rapire, dara n-ai
ca el n'a rapit; clara cum
atuncLde a atata auf' lzvorit ca din pamant? De
l1!?cl.e? ,Pe ,langa aceasta, oare boaatiea este un bun '2
N1nc1.e cum .. Insa zicnu, niei un b rc'iu nu este,
cel pu este lacom, clad\' din ea
.este un. rau, iara . claca nu impar-
[11n1el11, atunel bogatlea 1m e , un rau mare.
I1w'ucatnu vr'un ,rau, zici tu, nn este rea, chia1'
fCt ee vmc1 un bme . Bine! Dara aceasta oare
de a avea tu singur cele ce sunt ale
de a te bucura tu singur din cele ce sunt
poate nu este a lui Dumnezeu pamantul
$1, phrnrea Deci, daca eele ale noastre sunt ale sta-
comun, apoi sunt ::;i ale celor dimpreuna
cu. Ca,Cl toate ale stapanului sunt comune. . ....
, Sau. 'qu aeeasta petrecandu-se si in casele
HH;tr;l'?pe pilda: la toti se da cleopotriva tainul
din tetaurul stapanului,
lara cas,,: apartme tuturor. Comune sunt 9i
cele toate: ora$ele, targurile, pietile, dru-
de preumblat, $i toti se
deopotnv[l , dm ele...
iconomiea. lui Dumnezeu; a facul. ca
totul sa, fi e ob$tesc, ca astf'elill rmkar del a acestea sa
se neam';lI omenesc. De pilda aerul, soarele,
cerlU!, marea, lumina, st('k-le, $i pe toate
Ie Imparte .tutuvror deopot1'iv&, ea la ni
9
le frati.
Ochn h-?- f<leut tvuturor Ja feliu, trup la feliu,
sl!fiet!a !ehu, la toti deopotriva, pe toate
pamant, tot 1 dmtr: UJ? smgur om, toti in aceea;;i casa .
$1 cu toate acestea DlmlC nu ne A facut $i altele
108
OMILIA XII
_ ... _-------- - ---
comune ca de pilcia Mile, gradinile de
. blare, etc. in cere nu-este. mCl
' 0 cearta intre oameni Cl toate'5e petrecm mod -
iara cand -ciheva se'lncearca deadipi ceva din b\luul
ob;;tesc a ;;i'l Insu$l lui, atun;c:L,se incepe ceaTta,
cum p.?:re ca ipse$i s a ca a.deC3:
'. Dumnezeu strinO'andu-ne dm toate partIle la un loc, nOl
ne cerWm si dezhinam, spre a ne noua 0
parte din cele obste$ti, astfeJiu. a se meu, al
tam). Atunci, zic, incepe cearta $1 - !ara, unde nu
sunt de acestea nu este nici cearta. A$a ca nm suntem
mlscut
i
mai cu ni;;te astfeliu de sentimente, care
sunt chiar dupre natura. . .
Pentruee de pilda nimeni nu este pedepslt fhndca
a umblat pdn piata Fiindcii piata este comuna tutuT9
f
, - ,
In timp ce pentru case $i bani ii "edem pre
candU-S8. Cele absolut trebuitoare sunt la
ob$tiei. in tjmp ce noi nu pazim
chiar in ce!e mid. Dumn8zeu de aCeJa 111-a pus la: dls- .
pozitia noastra a tuturor toate cele marl. ca. de) a
ne Invatam de a avea totul In comun, mCl
asar-nu ne invatam. Dara, dupre cum am fost ZlS, cum
poate fi bun eel ce are. avere ? Aceasta. nu
tinta. de eat numai atul1"cicand el va da $1 celor .
Cand nu are atunci este bun, cand da $i eelor:'ce :o
n
au atunci bun - intrucat fnsa are, $i nu da :ni". ,
minui nu este bUl{. Cum s'ar putea sa fie bliri,daca
dil}' lui nu izvorasc de cat rale? daT'il,nll a
ay.ea averi face pe cineva a fi bun, ci a,
loc. A$Lt dara nu bogatiea este ceva bun,
uniia au averi,9i VOl' fmparta::;;l. din ele
mai lua inapoi, atunci vbr ' bUI:lI, -:pe.
daect vom lua lnapoi, nu fi .bum, -$1 .9l!-m.
a1' putea fi bun a a verea ? Decl, lUbltule, nu numl
bun. Aibi cugetul tau ta d.re;;tpta, W
atunei ::;;i boO'atip.a va fi buna, $1 tu 111 aClOlla$l tnop, vel
fi bun. mai 1ntai cele CJLQU adevarat
bunuri. care sunt acelea i
aeestea sunt bun uri, iara nu aeela. D:;ea,
fi milostiv dupa regula aceasta, eu eat Vel avea mal
multo de acestea cu atata vei fi considerat mai mult
ca bun, - pe daca vei fi bogat numai 1n a veri,
nu vei fi considerat a;;;a.
OMILIA Xli! . 109
-- .--_._---_._. __ ._---------
Deci, iubitilor; sa devenim buni in asa feliu, in eat
sa,.. ne putem in vrednicl $i de bunucile viitoare, prin
2thristos Iisus Domnul nostru, earuia impreuna eu Tatal
cu Sf. Duh, se eade, slava, stapanirea $i einstea, aeum
pururea in vecii vecilor. Amin.
OMLLIA XIII
.. f>oroneeste aeesteasi invata. Nimeni tine-
re\ile tale sa 'nu Ie defahhe, ei te nt pi Ida ere-
eu petreeerea (purtarea),
eu dragastea, eu eredinta I), eu euratiea. Pana
ee vaiu vent la) eetirea
mmgaierea lnv[tt;atuf'a. Nu fii nebagatoriu de
sarna de el and ee esteintru tine, care tj s'a
dat prin pmroeie". (Gap. 4, 11-14). '
Dintre faptele ,:unele a u nevoie "de in va..,'
tatura, iara altele de poroJ1ca.Ca daea poronce;;ti lu-
cruri de acelea pentru cqre;' trebiJie a invata, te vei face
de rls;;;i iara$i de vei il1Yata, acelea pentru care trebuie,
aporoncl, aceia::;;i vei sufetLDepilda: a nu fi rau
pentru aceasta nu trebUie 'a iiivata, ci a poronei::;;i a ,.
opri eu multa autoritate;'.asemenea ::;;i de a nu Iudaiza
eineva, este nevoie de porone::LCand fnsaspui, ca tre-
buie a impra$tiea la saraci?-verile ee Ie are cineva, ca
trebuie a duce 0 vieata feciorelnjcl;i" dad vorbe$ti despre
credinta, aici este nevoie , de ,invatatura. De aceia ;;i
Pavel pe alllandoua Je pu'neaici: 1n-
vata", zice. De pilda are atarnat la gat
bartiuta a$a zisa pentru combaterea boa lei, ::;;i daca face
aceasta, de::;;i $ti e di e ullI,ueru rau, este nevoie numai
de potonea; iara daca 0 face din ne$tiinta, atunci este
nevoie de fnvatatura. '
"Nimeni sa nu defaime tineretile tale" zice.
Nota. In editiunea Sf. Chrisostom expresiunea cu
ciulwl, clupre cum se 1n editia noastra.
110
OMILIA XIII
Ai yiizut cii trebute a poronci $i a gI"iH cil
autor itate, iaranu numai a inyata f Tineretea filste ceva
lesne de dispretuit jn ur:ma prejuditiilor comune; -- de
aceia apostoluLzice : "Nimeni sa nu defaime tine
retile tale" - tiindca dascalul trebui e a fi cinstit, iara
nu'defilimat, Dara, zici tu, cum i S8 va putea yedea
blande\a $i bunatatea lui, nu va
Apoi in lucrurile cole pr:lvlre la dansul,
tuiasca-se, 9
i
rabde, - cael a$a, r l' u:;:,a$,t.e vata
tura, - pe cand in eel,e eu
fiindca atunci n'ar mal fi blandeta, (;1 raeeala, tu
iti razhuoi , ziee, vorbele proaste d,e t:ne,
sau de batjocori $i fi 111V1l10-
yaW; - dara caml te .
atunci autoTltate $1 caCl alCl
nu mai este neVOle de. blande(e, Cl de autontate, ca uu
cul11va sa se vatame; .. tt.rerul ob$tesc. Sau ea spune '
aceasta, sau ca sa nu te
pentru tinereta ta';intrilcat vel da dov::da dc, 0
demna nimeni nu aredreptul de a te dlspretUl dm pn-
cina v&rstei tale,ci,j'nca ma.i c'-: s?-ma sa te
"Ci te nt eredmelO$llor eu euvantul,
eu l)etrecerea (purtare<:1),cu uragostea, eu cre-
dinta eu euratiea
i
(, ' si cu un Gl.lvant "intr'u toate
faefll1'c1u-te pre tine :pllda. fapte ,bu,ne( (Tit, 2,
7), adecii tu al stand ,u2amteapast?-
ritilor ca 0 lcoanavle,., t.:a,.O c.a uEI
tariu ca un monument vlu al bUl).el vletUlrI, cnCla$a
sa fie dascaluJ, "eu euvantul", ca se cere
de a grii'l cu u$urinta;, ;,eu (purt?-r<:-a)" ,
ca astfeliu zice sa fll pus in blsenca spre Imltare.
ell eu ..
ee voiu ven!, paze$te (la ammte) eetlrea, $1 man-
gaierea, z!ce, Lui i} po-
ronceste de a fi cu luar,e annnte Ja cetJre. Sa aUZlffi cu
totii $i sa ne invat!im a nu fi negligent
i
$i
cetirea si l11editarea sfintei scripturi. lata iara$i: "Pana
ee voiu ven]" ziee, Prive$te cum il mangaie, caci era
natural ' ca Timotheiu ca $i. un copiJ orfan stt-l caute pE
aI)Ostol>;, Pana voiu Yen!, zice, (ia amintE
" A A' "
la) eetirea" - sfintelor scripturi-, -
OMILIA XIII 111
eea ,catra dan$ii- ,,$i invat iHura. Nu fii nebaga-
torm de sama de darul ce este intrll tiiie care
ti s'a dat prin proroeie" - vorbe$te aici de i:1Vata-
tura - "eu mtmilor preotiloI'''. Aiei el nu
de :'iau p:-coti, ei de episcopi, fiindca
nu doara J:urolol1lsau pre episcop.
'" "De acestea sa 'intru acestea sa
fil , 15). PrivG:;:, te cum il sfatuie:;:,te de mai multe
pentru lucru, voind prin aceasta a
arata, ca dascalul mal ales cu asemenea lucruri trebuie
09upa. (ia aminte de) pre tine
ll1vatatura :;;1 remal ll1tru aeestea". (Vel'S 16), adeca
aminte
v
tine ,insu-ti, $i invata $i pre altii)). "Ca
faca nd, :;;1 pl:e tine te vei mantul, :;;i pre
ce te, v Ca,ci ee se obi,$nue$te Cu
111 vataturel, e1 celmtal se fiindca
. prm cele cu care sfatuie$te pre altii se va umili eL
>N'u, s'au 3l'cestea num:ii catre Timotheiu, ei ciitre
t ot!. p C1:ra daca el spune acesteacelui ee inviea pre cei
apoi ce yom ziee noi ? :;;i Christos inca zice: eel
ce scoate din visteriea sa noua si veche
:m,el1ea. este omului stapan al easel''' (Malh, 13 52).
);;i iara$i feri citul Pavel zice:" prin rabdar'e sf
:mahgaeret nadejde sa a vem".
15, 4). Dara mal cu sam a e1 fnsusi facea aceasta in:-
Ja IUi'G,amEtI:i.il, 1egcle
ca dupa .?tcestea el l1.1a ammte la ectlre. Cel Ce
l?rc, altn, 1a asemenea indeletniciri , mai intai
<;1 .1l15U$1 facea a$a,
.... . , . Ai vazut deei, cum el intr'una face uz de martu-
sf. scri pturi, cum sc?ate din ele senzul profund,
mlstJc SEt U alegorIc I)? A pm Pavel este cu btto'are de.
sarna la cetirt - fiindca nu mid este f010sinta ce 0 poate .'
I) ,-'Vota,. VerbuI lhwpzw-w, insamna a vedea ceva C1t aten/iune
a apl'Orunda eu min tea senzul unei idei . Textul elin este :
orw; '\: fJ.tc; 7t pQ(p"'tJ"CWv 'l.EX.P"'lfJ-VQV "K (J. f.
3- s w P 0 't 'I ... w. 'I.u<a<; ; = at Vllzut deci cum el intT'una inlreb'uin-
!aza dtn ,!'l'ol'oci , $i cum scoat e etl bCigal'e de sam a eele
dmtmnsele? - acleca senzuI I1.profundat, mistic sau alegoric,
112
seoate eincvc't din - $1 noi ITC
tranda vim, sau Ie ascultam cu ne ngnJlrc . v v v
)lea proeopsala ta
fie intru toate". Ai vazut cLi apo:=;fblul, ca .TI:
motbeiu $i in mare $1 mll1llr!-a,t ..
cum ca dansul avea inca neVOle de aceasta, II ZICe.
"ea tao
adedi,J1U numaI 1Il vleata, CI $1 m JQva\atureI.
Pre eel batran siLnu' l infruntezl" (Cap .. 5,1).
ka , este yorba aici de cel investit
pieotasea ([J rJsa6,>dP41 ,E,'ij . pre sa v nu-l
irifruntezi, sa nu-l eu Ey ea nu:
civorbe$te in gencre pentru om
claca .are nev61e de indrcptare tu. El atunel sa:
vorbc$ti $i sa te porF cu dfl.l1sul. .Zlce, dupre cum te-aI
purta. rata de ce a gre$lt. . . '
. . ,' "Pre eelepatral;te ea pre. DlJte mame) pre
. c:ele tinere ea pre suron, mtrll toatc1 eu",
ratiea" (Vers. 2). ((Chiar prin firea ziee, este .
a cerlapre cine va, $i n:al sarna pre'un
3.tr&n sa:"l eervte un faptul este p!';a:
indraznet.. .Dar'[l; tu, zl ce,mangael prl9 modul vorbu el
!'1Iprin blandeta. Caei eu ,PUtll:ta de a certa
cu blandeta, daca qneva VOle$te; se mult<t
prudenta, cu putinta. , "Pre ca
preniste surorl" zice. De ce oare ;n valc1 tot !n acest
chip il' povatuie$te sa se poar!e I:asa a s.e
iarii$i cutezanta lui din cauza varstm. Trebme qecI
aici de a mangaia $i a cu
si apoi adaoga: "intru toata . . nU-.ml
zice, numai de pacatul mCl
pricina de banueala sa nu dm. Flln?Ca 'prm
cele cu femei tinere cu greu poate a se fen de
banueli, iarii trebuje. a r,ace $1
aceia zice: "eu toata Ce spul? .
acestea lui Timotheiu rasp?nde
el eu vorbese lumei intregu). Decl, daca lUl
v
T!mothClj
ii poronceste acestea, apoi fie-care sa
ce feliti trebuie a fi el.
v
v de banueala sva m
dea $i Ilici V1"O umbra cat de mIca de pretext sa 11\
eelor ee ar vOl sa-l defaime.
OMILIA Xll\
113
"Pre pre eele ce sunt
eu adevarat vaduve" (Vel's .. 3). DaI'a oare de ce nu
nim,ic ficioI'ie, nki nu zice ((cinstc$t,q., p'i'-e
feclOare lI-he rm se pare <:a-'pe atllnci - IlU eraLl Sau '
cit poate se disfiint,ase. dupre cum la&:\ a se intelelfe
to>
mai departe, zicand: "ea laUt unele s-au IntOl's In
UI'lIla_ satanei " (Vel's. 15).
"Pre v{tduve Ie pre cele ce sunt
eu zi ce. Prin urmar:e se poate
ca sa ,nu mba barbat, $1 cu toate [lcestea sa Ilu fie va-
dm'a, c1upre cum se petrcce $i eu fecioara; caci nu e
c1eajuIls sa nu fie maritatii i11 regula, ci este nevoi8 $i
ml!1te! ca v de pilda , sa. fie neprih"illiiti, stator-
$) credmcI?ilsa. Tot a.:;;a $1 eu vaduva, fiindca $i
dansa are neVOIe de multa cinste, $i cu drcpt cuvant
de vreme cev are J)('\1'bat, iara faptul acosta se paI'c:
a fi de oeara $1 de rau augur pentru cei multi. 1)e aceia
apostolul voie.c;;te ca vacluva sa se bucllre de multa cinste
din partea preotului, mai ales claea ea este $i vrednica
de aceasta.
vre 0 v{lcluva are fii sau ne-
poti, S{t se invete intcli a-si chivernisi casa sa
bun a clea r[ispnttiri parin-
tllor" .. 4). Privo9te intelepciunea lui Pavel, cum
in multe partl prin rationarlJente
omene$ti, ca.ci n-a spus aici ceva l11m'e $i ci ccia
ce curaUi : t aspla tiri sa
dea zlce : ((Te-ai bucurat de crC$-
de de clJ1ste; s-au elus aceia, $i tu
n-m. sa h :-asplata. Ei bine, copUi ace:;;teia
11:1 nascut tu, -';1 .. IlICI nu i-ai crescut singura; cl eci
raspla:te.:;;te Intoreandu-le datoriea prin copiij
ee-l a1 sub mgrlJlre)).
se invete, zice, intai a'si ebivernisi casa
sa intru buna eredjnt[t". Aici In mod sirnpJu
ca. a face bine. Olea aceasta este bine pri'.:
!l)lta mamtea 1m Dumnezeu". Fiindca a zis: "prE
eele eu adevarat vaduve", sPune mai departe s
care oste cu adevarat vaduva. '
"lara cea eu adevarat vaduva
114 _ XlI1
Dumnezeu, se zabuve:;;te
(staruie:;;te) intru I'ugaciunI:;;i c.ereri noaptea :;;i
ziua, iara ceia ce petrece , 4f1otru "-desfatare, de
,vie este moarta" "'t'ers. :'l. 6). Daca cinevi'l, zice, nu
duce lumeasca,';t;;jse in vilduvie, aceasta
este cu ad eva rat vaduva. Ceia ce In Dum:"
nezeu precurn trebuie, ceia ce staruie:;;te in rugaciuni
,ziua :;;i noaptea, aceasta este cu adevarat vaduva,-caci
apostolt:l adrnira $i pe vactuva care l;;i cre$te bine co-
piii, $i precum trebuie. "lara cea vaduva :;;i sin-
gura" zice, adeca cea carEtilU arecopii, pe care 0 $i
mangai e, ziooqd, ca aceasta mai ', aleseste' viiduva, cand
este lipsita nu numai de mangaierea bar)i<.'i,tDlui, ci ciliar
;;i de a copiilor,-insa aceasta are pe DtImnezeu in locul
tuturor. Nu este mai inferioara (3eia ce nu are copii,
ci ceia ce ii lipse;;te prin lipsa , eopiilof,6 .lmlJline;;te cu
mEmgaerea ce i se acorda Nufii.,clecitrista, zice, cand
, 'auzi cit ttebuie a copii, iara; tu 'nu ai, ca prin
aeeasta tis'a imputinat demnitatea: ta;pentru cii eu
adevarat ,. e;;ti vacluva. " ' ,', " ,
"lara eeia ce petrecelntruclesfatare, de vie
este moarta '(. Fiindcii mlllte, femeiavt'tnd copii pre-
fera vaduviea, nu ca ,sa lmpieclece ,w?a zicand " apleca-
rile vietei, ci inca mai mult s<'i, ap.rinda, ca astfeliu
mai cu multa inlesnire sa Ie faea pe toate; ;;i 5<:\ se lase
Cll mai inuWi libertate )' n voe'a poftelof)or lume;;ti, ce
spune apostblul? ceia cepetrBce intru des-
fatare, zice, de vie este moarta ">, Ce spuiu? A$a
dar a femeia vaduva nu trebuie, a petrece? Nu! zice
el; ca daca petrecerea n II este trebuiloare niei unei
varste mai inaintate, niei unei firi slabe, ei inca prici-
nuitoarea mortii, $i a mortii celei ve;;nice, apoi ce am
putea zice de ,blrbatii cari petree? Cudrept.uvant deci
zice: ceia ce petrece, de vie este moarta".
Sa vcdom acum care esto tre(1)a cclor vii, ;;i care
a celor morti, ;;i atunci vom vedea ill care pu-
nem pre 0 asemenea femeie. Cei ce vietuese luemaza
cele ale vietei vii toare, ale adevaratei - vieti. $i care
anume sunt cele ale vietei viitoa1'e, pent1'u care noi suntem
datori de a ne oeupa toata vicata, asculta pre Christos
zicand: "Veniti binecuvilntatii parintelui meu de
115
mo:;;teniti imparatiea care' este pregatita voue
de la intemeierea lumei. Caam fiamanzit,
mi:...ati dat sa maminc, Insatat am fost, :;;i mi-ati
dat S[t beau" (Math. 25, 34. 35). A$a dara cei vii nu
numai prin aceasta se deosebese de cei morti, cli adeci.1.
vad soarele $i respira aerul, nu numai in aceasta, zic,
ci prin a face un bine oare-care, fiindca daea nu au Cll
sine aceasta virtute, cu nimic nu vor fi mai buni de
cat cei morti.
$i ea atli ca a:;;a este, asculta cum ;;i murind
cineva traie$te: "Dumnezeu-, zice, nu este al mo["-
tilor, ci al viilor" (Ibid. 22, 32). Dara aceasta estc
o enigma, dara sa dezlegam amandoua aceste
chestiuni. Moare cineva traind, cand l;;i . petrece vieata
in desfatarLCum? Apoi un asemenea om traie:;;te nu-
mai pentrupi:l:ntece, ;;i cu pantecele, iara eu celolalte
simtiri de loc, In eo chip? EI nu vede ceia ce trebuic
a vede;:l, nu allele ceia ce trebuie a , auzi, nu graie$te
ceia ce trebuiea: grai, ;;i niei nu face cele ce fae cei vii,
ci duprecuni. eel intins pre pat are ochii 1nchi$i, $i nu
mai simtenimicdjn cele ce se petrec, tot a;;a $iacesta,-
sau mai bine zi5, chiar mai rau de cat cel mort. Ciici
acela, este , dcopotriva de nesimtitoriu :;;i in cele bune ca
:;;i in cele riUe,pe cand acesta simte numai pe cele rale,
in timp ce rire; cele bune nu Ie simte de loc,:;;i ram,-'\llc
Nitriie din cele ale vietei viitoal'e nu-J mi:;;ca,
a$a ca dejaamurit, $i se gase$tc ea intr'o groapa 1n-
tunecatli, sau intr'o pe;;tera plina de toata neeuratiea,
din callza ea I-a primit in pantecele ei, pentru care 11
;;i tine ve,?nicin intunerec ca pre cei morti.
Caci cand el 1$i petrece intreaga vieata maneand
:;;i imbatandu-se, oare nu este fn fntunered Oare nu
este mort f $i chiar dimineata cand se par'e ca ar fi
treaz, cl totu$i nu are 0 caut<'i,tllra curata, din cauza ea
niei sara nu so poate stapani de a nu bea yin, jara pentru
viitoriu oste stapanit ve:;mic de polta de a bea. 11 poate
vedea cineva petrecand prin targuri $i inainte de pranz
$i la ameaza, iara noaptea intreaga intr'un somn adanc,
$i mai cu sama dimineata. Dara pe un asemenea om
n yom numara noi cu cei vii? $i inca co ar putea spune
cine va de viforul eel mare de furtuni ce a patruns in
sufietul $i in trupul sau din cauza clezmerclarilor? Dupre
116
--------- ---.-.- ------------- ------
OMILlA XIII
cum intunerecul eel intr'uni), provocat de< nori nu lasa
raza"Csoaremi sa stralliceasea precum .. Jrebuie, a,:.;it
aburii ee se ridica din Yin dezmefdari impieclecana
crierul (enchefalul) deasJ,wralui ca liiuwr gros,
nu Jas.a ca cugetul sa se intindamaideriatte de dansul,
tin intun-ecat ea intJ:'o naapte intupecoasiL CaUi, vi-
jelie nn e::;te oare- inauntrlliacestui om? Precum se in-
tampla in timpul inundarilor, ca pe cand apa navaJe;;te
iniiuntrul case lor trecand pana :;;i prin iarapre eei
dinauntru Ii vedem pururea tulburati ingrijot'at
i
,
intrcbuintaza felurite vase, bureti, sau :'7
i
altclernulte,
sprc a sec a apa, ca nu cumva sa atace temeliile,casei,
:-:;i toate cele dinuuntr.lhrSaJBfaca ase-
111enea sufietul este inuodat': a:;;it zi-
cc'tnd eu multcle "QQzmerd[tri, caci i se tulbura>facultatile
care nu mai au putere de a impdi;;tia 'lntu-
nereC.L.!J deja intl' at, pre eel ce intra inert din . cauza
)}ctici" .,pcnlru ., care mare este vijaliea dinauntrula(:es-
tui om. .
Sl. nu to \,li(.j nun1al'la fat a lui veseIa;;ive;;nic
l'i'tnjitoare, ci cer'cclcazu' ;;i cele dinauntrul
Il vei vedea plin :;:iinearcat de
dad a1' fi eu putinta de a sUI)Une unci ce.rcGtari :ama-
nuntite pe un asemenea sutlet, l-ai \Tedea tulburat,::
111cl l1nit Cu cat trupul S8 ingra<;;a' !?i ' se ,bu-
mai mult, cu atat sutlctul S8 rLl$il1eaza 'mai
mull; devin8 mal 'slab, mai mult S8 f?iaeu-
funri,\ in pih:at.e. ,$i duprc cum sepetrececLl lumina
oehiului, dndalhu'7urile ochilor sunt ingl'o$ate' jJc;dea-
supr;),. iarii vcdm:ea nu are puterc a seintinde pc cat
tiin(l lmpiedeeata raza de aceaingro$are, $i
din cauzt'i de multe ori S8 g,1.sefji te . }:)olnavul in
eel mai mare intunerec, - tot asemenea e $i ci( trupul
CLLTe bLIgezCt. ndu-se prin maneari :;;i biiuturi,selmbrac3,
eLI gl' aSitnc, sa(i mai bine zis CLI lam pire de mirite.
Cei mm(.iapoi putrezesc se diformeaza, ia1'a din
tl' upur.j le lor eurge mult venin. Dara aceastase poatc
velkh, $i eLI femeia co S8 desfateaza : dese
de slnge, sughituri, ragaituri , gLl turaiu, great
a
, - iara
pc cclelalte, care sunt ru;;inoase ;;i ale spune, Ie tree cu
wderca. Atat de mare este tiraniea dezmerdarilor, indU
cii eltial' fapte de acelea desprc care ne rU$inam de ale
varbi, pe acestea Ie face. Cum? Apoi trupul se to-
XI/I 117
neosin:tite, din toate par(ile. Dara ce este- dad
e,: $1 ,:cea.sta nu este dovada de ()
V18!1ta fimdca :;>1 ammalele'mananca
A$a dac0- ei este mort, ce folos mai
de mancare ,$1, de l?autura? Caci nici haina cea color-ata
CLl care ar. fi 1mb:ac!1t un trup mort, nu i-a I' ti de nici
un toty:;;a un sufiet mort nu poate folos1 un
tr,up Imbraeat m hamc fie chiar cat de scurnpe. Canrl
despre. buditari,v despre sofragii,
mmlC evsevlOS nu araieste al)oi aar'e
n'amurlt? ' b " -
Co von1 vec1ea, Cei deafara zie c<'1, omul
este ? logl,ca (ouvantatoare), muritoriu, primitoriu
de $tllntao:,?l de dara nui nu vom sta numai
la E.tceasta defimtl}mC;c} vom fntinde definitiunea !-<i
mal
v
departe, aduGnnd marturii din stanta seriptura. Ac;:-\
dara unde anume ,a dat definitiunea omului? Ascuit'i
ee spLIne om", cum '{ "Drept, adeva-
rat, ternatormde Dumnezeu, departat de ori-ce
lucru . rau" (Iob.i: Ac.esta _este om. $i iara!?i in
parle zlce : "Mare:;;1 Cln,stlt Jucru este omul milostiv
(Proverbe :20" 6). Pr;r: cei ce I!u sunt In acest chip, ehia1'
de fi primitori ' de
ytnnta de. multa, .totuE; i sfanta SCl'lpturii nu
ci c,;'h:i, cai, viperi, $i
'\ UlPI, lUPI, cem ce este mai de dispretuit
dmtre, fiare. acesta este vom, apoi cel cepe-
m dezl1?-er.dan" Ilucste om. Caci cum ar puteafL
daca el de ,tim nu se intereseaza? Nil
cu desfatarea $i cu trezia sa se gasase:\
vsunt contrare una alteia. Aeeasta 0
spun $1 :81 gras, nu (pro-
du?e) mmtc :?ara mal ales scriptura obi$-
a n,!ml pc "ace$tpa oarneni fara sufiet, "pentru
?a v trupufl sunt(Facer. 6, 3), -- de $i aveau sufiete,
erau moarte. Dupre eum zicem pentru cei virtuoc;i
ca. m totul .sunt in totulduh, tot a$a $i
eel contrarr. Astfehu Pavel zicea: voi nu sunteti 1n
v v 1) Nota: llo:x.s'o: r 0:0'"'1 P, I,"<OY DO '['.t, YODY, coia co so asa-
mana cu, JatllluJ Plenus venter non stuciet, libenter = pan-
tocelo plm nu stuclIaza in libortato.
118 OMILIA XIII
trup, fiindca nu taceau cele ale trupului. Astfeiiu deci cei
ce se desfateaz8:,nu sunt in sufiet, .ilu sunt in dull .
1) "Iara .. petrece intru clesfatare,
zice, de vie este .. Auzitj. ace-stea voi, care
tot tiirii)ul 11 petreeeti in desfatari betii, 'voi care pre
cei saraci ii treceti eu vederea sfarE;>iti .murind de
foame, iara voi necontenit ' in desfatari. Doua
moni deodata faeeti voi; a eelor nenorociti, ceQ,,,
a voastre elliar, amandoua vE)nite din neeumpatare. Daca
voi ati ames.te.ca imbuibarea voastra la un loc eu sa-
raeiea ace10ra, doua vietia.ti face. De ce iti spargi pan-
tecele teu cu imbuibarilel 'Dece de tot pe eel
al saraeului prin foame ' pe cd tau il faci a putrezi de
tot prin maneari mai niultde cat trebuie, iara pe al
saracului 11 usuci mai muJt, qe trebuie.
ce feliu ajung cele clill I)iancari"cum se prefae ce
Ctnume ajung.-Dare nu, 'tiv'inegreu ehiar 9i de a auzi
De ee dara te ocupi de-cele, ,de prisos pe care ai ale
Iepacta afara Ca nimiealt nu este prisosul imbuiharilol'
de cat prisosinta in b<\iligaiu;Caci :o;;i natura i$i arc ma.;
sura sa, caccia cef:\stemai mult de cat trebule,
nu rriai este hrana, baligaiu mai mulL
HraneE;>te-ti trupul, iara nu-l omorI. De aceia s'a
rlumit hrana, nu ca sa pierdem ti'upul, ci ca sa-l hranii'n.
De aceia ered ca hranase preface in baligaiu ,',>i. se
leapada afara, ca sa nu'iim indragostiti de dezmerdiil'i;
ca daca n'ar fi a::;,a, $i niet nu ar ajunge a fi nefolosi ....
toare sau nici nu nearviltam.c1 trupul, n'am ineeta 'de
sigur de a ne manca 'tinii pre anii. Daca pantecelear
consuma totul pre cat anI vol' noi, mii de
de lupte ar vcdea eineVi'1;petrecanduse. Ca daea noi
e11iar :;,i acum, in timpceuneJe din mancari sunt
cate in Mligaiu, iara alteleprefaeute in sange .:;;i fiegma
nefolositoare :;,i false, $i/. inca ne petrecem timpul in
cleZmBrdari, 9i de mu!t:e6i'ia veri intregi Ie eheltuini
cu mesele, - dara incadaCc'Lnu ar fi in feliu sfar-
petreeerilor, ee n'ariJ face?
Ne umplem pre noi iri$i-ne de cea mai mare putoarc
,.<;ahd ne petreeem timpul in desfatari, dici trupul din
1) Pal'tea morala. Contra desfatarilor si a dezmerclarilor prin
mai multe. (Vel'on). '
OMILIA XIII
119
toate parti!e -se ca un burduf plin, - $i inca
se scurge felm, in cat chiar $i erierul (ene11e-
fa}ul) se ."atama, de ?are-ee aburi gro.-;;i ies din toate
ca dmtr'un cuptoriu, din callza fier-
dmallntrll. Deci, daca aburli dinafara 8i neli-
atat de mult, dara inca crierul ce 'nu pa-
fimd fntr'una izbit de aburii de dinauntru Ce
eanalurilesangelui infierMntat $i astupai?
C.enll'patlmesc acele rezervoare dinauntru: ficatul adecn.
$l.spl.ma? Co nu patimese ehiar eanalurile baligarului
$1 ceo este mai grozav, ca pentru canaJurile bali-
::e !n.griJim, mai dinainte ca sa nll S8 astllpe
y1 bahgamlm SLlS, - pentru aeeasta zic, totul
m . . tImp ee panteeelui nostru nu Ie
fl Ie astupam $i Ie inde.sam, iara b8.ligaiul ridi-
ca:lc1u-se 111 sus, unde insll9i regeJe sta - voiu sa zie
.sv
au
noi l1U lllam pentru aceasta niei .
O.?laSt.In:\'. Apo! daca a9c'1, pentru acest euvant,
nO! nu ma! avem crIeru} ea pre un imparat cinstit,
e1 ea twe un cane nee ural,
a pus departe de crier
ca astfehu sa nupoata avea de la ele
Y,atamare. Dara noi nu leh'islm, ci toate Ie stri-
caIn prm Ce ar i11aiputea spune cineva'
llc. f\stllpa can,alllri!e de scurgerea
galUlm, vedea gendata se nasc boale. Apoi
murdarlea deafara da na$tere- 1a boa Je, dara eea .
c8;re .este astupata din toate partile cu Inve-
1JJultI'upulUl, care l1u. are pe unde sa se
!Ill va adllc:e sufletului? eeia '
m8;l ,grozav, ca fata de Dumnezeu multi se ne-"
lilJl$te:sc, v zlcand: ce este aceasta ? Dumnezeu a leO'i ui t
DO) ' sa yurt.am baligai II in trupll - iata cum in:;>ii .
balIgalU!. De acria Dumnezeu a legiuit asa, ca
G.u ehlpul acesta te scape de desmerdari
,cel pulinveu chipul acesta sa te taea de
a nlJ te m .eeJe Tu In8a, niei a$a nu
rie te ei te In .petreeeri
P4na m gat. chlar mCl:l tlmpul mesel, sau mai
drept vorbmd chJar mel 0 pofja nu mai ai atunci. Oare
nu par.asit impreuna cu limba,
n u, tl v
S
a. Stll]S, orJ-ce I!0ft.t de ?lancare? Caci simtirea
mancarel sta m gust, lara dupa aceasta de lac, ci inca
120 OMItlA XIV
---------------------
un disg.J),t mare te cuprinEle,Caei sau ea stomahulnu-ti
ll1ai luereaza, san ca lucreaza eu multa greutate.
Cu drept cuval{i 't1ara zice iipostolul: ;, IarIi' c,eea
eepetreee intru desfatare, de vie este moarta".
Caci un sullet car'i:\"'Petrece nici nu aude nimi c, niei nu
poate spune nimie, ci devine molatie, necinstit, fricos,
. 1'ara libertate, sfios, plin de obraznieie, de lingu$ire, de
ne$tiinta, de manie, de iutala, plin in fine de toate ra-
lele, iara bunurile contrare pustiu cu desa var$ire.
"Ceea ee petreee intru -desfatare, zice, de vie
este moarta .. $i aeestea ea _ fara de
prihana sa fie,(( (Vers.7). Ai vazut ca ceia ce el spune
aici, este legiuire? El nu 'lasa la buna ', volnta, ei poron-
ce$te, ziee, de a nu petreee in desfatari)) ea fiind oare
cum raul eunoscut de toti, ea cum cel ee face a$a nu
este slobod de a se imparta$ltle tainele biseried. ,,$i
acestea poronce:'?tej-'ziee, eq,fara , de
Ai vazut ca faptul acesta ' sta intre paeate.1
Asa dara ascllltanCl $inoi pre Pave1; ,p0roncim ca
vacluveie ce se desfateaza in petreceri,sa fie afara din
cataloO' ul vaduvelor. Ca este judecat ca de-
zertori'Ll cand I$i petrece timpul pl'inMi, sau prirftea-
tI' uri, sau eu spcculatiuni negustor89ti, apoi CLl atat mai
mult vaduvele. Sa nu cautamaici desmerdal'ile, ca sa
Ie allam aeolo. Sa nu petrecemindesfatal'i aici, ea aeolo
sa petrecem cu adevarata destiltare,' eu 'adevarata des-
merdare, cal'e nu na$te nici uri rati, ,ci din contra are
mii de bunuri. Ciirora fie ca noi 'eatotii sa ne Invred-
nic. im intl'u Christos Iisus DomI1ulnostru, caruia im-
preuna cu Tatal $i eu Sf. Duh, se qade slava, stapani-
rea $i einstea, aeum $i pururea vecii veeilor. Amin.
OMILIA XIV
"Iara daea cineva nu grija de ai
sal, :;;i mai vartos de ai easei sale, de eredinta
s'a :,?i este de cat eel neeredincios llla i
(Cap. 5, 8).
OMII,IA XIV 121
Multi inchipuesc ca pentru mantuire.a lot' Ii
este de 'ajuns propriea 1.01' virtute, daca adeea
pune in buna orandueala vieata lor, si atunei, zie,
inchipuie ca nimic nu Ii mai pentru 'm'ai1luire.
Dara nu judeca drept; iara aceasta 0 in vede-
reaza ce a ascuns in pamant unieul talant ce L s'a
' incredintat, cacLnu doara imbucatindu-l sau mic$uran-
du-l I-a adus DomnuIui seu, ci in star ea in
care i s'a fost --clat. Aceasta tocmai feri ci tuI Pavel 0
invedereaza aiei, zicand: "daea eineva nu pOtl rta
grija de aisEd". Sub denumirea de "grija" de aiei,
apostolul atat eea trupeasea cat $i eea sufte-
teasca, fiindea$i aeeasta .. . este ingrijire. "Daca cineva
nu poartagrij.a ,de ai saj, :,?i mai ales de ai easei
sale", -adeca : eu deosebire de eei din neamul sau,--
"este zice, de cat eel neeredi neios ",-
ceja ee Isaia corifeu1 ProrociIor,zicand: "Pre
eei ai teiceSlintdin semunta neamului tau IlU-i
treee ie (lsaia 58, 7). Ca daea eineva troee
cu legali de dansul prin inrudire, cum
va putea q c udragoste ec1tra aItii Oare, , nu VOl' zice
toti ea faptl,ll este izvorit din iubireade $lava de$arta,
cand bine color straini. iara pe ai
sai dispretllinc1Li-i$i necrutandu-i Ce vor zice apoi,
cand oI ,Pre altiiii invata, iara pre a-I sei 1i trece eu
vedereah'iSanduci in ratacil'e, de si are 0 mai mare
m;;urinta,$i' 0n ,mai mare drept de a Nu-i
a$a -- vClrzjce.Elinii - ca cre$tinii suntfoarte 'iubitori,
eand tree en vederea pre cei a-I Ion) ,',
,,$i'cstel-iiee, de cat eel neerediltCios mai rau".
De ee Hcela, dad nu se uitii 1a cei straini,
eel deaproape a-I sei nu-i trece eu vede-
rea. eel ce ncglijaza ;;i treee cu vederea pre
eei ai sei, 'neQreptate;;te $i legea lui Dumnezeu, $i legea
naturei In aeela:;;i timp. Deci, dad eel ee nu se lngri-
ja;;te de a-I sci se leapE'tda de credinta, dar,'\, inca eel
ee ncdreptate;;te pre a-I sei cum poate fi soeotit Cu
cine va sta la un 10c'2 $i cum s-a lepMat de credinta
"Marturisesc ea pre Dumnezeu n :'?tiu, zice, ia ra
eu faptele n tagaduiesc" (Tit. 1, 16). Ce a poroneit
Dumnezeu cel aclevarat '? De a nu trece eu veclerea pre
122 OMlLIA XIV

eei din samanta nMmului. Dara atunci cum poate crede
in Dumnezeu cel ee"' face a::;a Sa ne gandim cIeci noi
toti '<;ati ne llJ.grijim c1e a cruta l}anii, pre
eei de acela::;i sange cu noi.
Dumnezeu pentru aceia a hotarit 11nirea prin 1n-
rudire, ca astfeliu sa avem multe motive,d@-a ne face
bine unii altora. Cclnd, deci, .tu nu faci ceia ce face ne-
crec1inciosul, oare."a,hmci nu te-ai lepac1at de credinta
A::;a dara nu numai a crec1e este marturisirea credintei,
ci a ::;i da dovada de lucruri vrednice cle creclinta, [j,::;a
ca e cuputinta ca cineva sa creacla, ::;i sa nu creacla.
Fiindca apostolul a vor})it despre petreceri ::;i clesfatari,
apoi nu numai prin aceasta zice ca s'a, pierclut, fiinclca
pet-p.ece in desfiitiiri, ci fl,iudca unul ca acesta cste silit
ca ::;i pre a-i sai sa-i tread\' cu vederea; ::;i cu clrept
cuwlnt, de vreme ce a trait pentru ptll1tece numai, ::;i
cleci s-a pierclut lepac1andu-sc de credinta. ,,:;;i este, zice,
de eflt eelrteeredineios mai rau". Ca nu este tot
una: c1e a trece Cll vederea p'fb .celaL tau, ::;i pre cel
strain, - fiindca cum s'ar putea? De aceia 8ste mai
mare vinovatiea (Ie a trece cu vederea pre
cut, de cat pre preprieten de cat pre
eel ce nu-ti ieste prieten. -
sa se aleaga nu mai de
zeei de ani,eare a fostunui barbat femeie, intru
fapte bune fiind marturisita" (vel's. 9. 10). Aspus
mai 'nainte "sase mai intaiu ehiveI'-
nisasea easasa tntru buna ef'edil1ta, si S{t dea
I'aspliltiri parintilor", a spus apoi ca: '"Ce'ea ce pe-
treee intru desfiltare, de vie este moartil , a spus
inca ca "daea nu poarta grija de .. 9-i sei, este mai
rau de cat eel neeredif>1eios", ::;i in fine a spus ca
daca nu Ie are aces tea, este nevrednica de a fi trecuta
in catalogul vac1uvelor, - iara aici spune ce varsta tre-
buie sa aiba. Dara ce 0 judecam oare pre clansa dupre
varsta $i care este isprava? Ca n'a ajuns la varsta
de ::;asezeci ani. Nu numai de la varsta sa se juc1ece,
zice, ci chiar c1aca ar trece ::;i de ace a var5ta, insa nu
are fapte bune, chiar nici atunci sa nu fie aleasa. $i
de ce oare precizanc1 varsta vaduvelor, cauza 0 pune
OMILlA XIV 123
la urma, nu introdusa a::;a zicand de la sine, ci chiar
de la vaduve?
Dara acum sa ascultam cele ce urmeaza: "De a '
ereseut fii". Nu este putin lucru de a cre::;te fii, fiimlca
a creste fii nu va sa zica numai de a-i hranl, d a-i
hranl'preeum trebuie, c1upre cum zice mai sus: "de vor
petreee intru eredinta. intru dragoste, in-
tru Ai vazut cum preste tot locul apostolul
pune }oainte mai intai binefacerile dHra cei ai neamu-
lui, sau catra cei ai sei, ;;i dupa aceia catra cei straini?
Caei mai intai zice: "de a ereseut fii", iara dupa aceia
"de a primit strilini, de a spalat pieioa-
rele de a ajutat eelor naeajiti, de aur-
mat la tot luerul bun". Dara Daca este ponte
saraca ::;i nu are cu ce ajuta Nu este atat de saraca,
in cat stt nu poata cre;;te copii. sau sa primiasca straini,
sau sa ajute pre cei naclljiti. Nu este mai saraca desat
acca vMuva din evanghclie, care a dat ::;i cei doi oboli
ce..,i avea. Chiar de ar fi saraca, totu::;i casa are, cad
BU sta sub ceriul libel'.
"De a spaJat, zice,picioarele sfintilor" c8i
0
nu cere nici-o eheltuiala. "De a urmat la tot luerul
bun". DaTa care anume poronca 0 spune prin aceste
cuvinte? Aici elindeamoa pre vadu-ya la slujba ceatru-'
peasca, caci spre ace Ie slujbe ferneile'rnai ales sunt.dcsti-
nate; de a m;iterne patul, de a repauza. Vai 1
titate cere cle la 0 vac1uv3.! - aproape aceea pc care 0
cere de Ja cel ce voie7te a avea episcopie. Caci eXpl'e:'
siuoea "de a urmat. tot luerul bun" e ca 9icum
ar fi zis: chiar de n'a putut sa faca toate cele de. elY
nainte, cel putin a luat parte la altele, eel putin a slujit?).
Taindu-i pofta de petreceri intru desfatari, apostohil
voie::;te ca vacluva sa fie cu prevedere, iconoama.,$i PEl-
trecandu-;;i timpul in rugaciuni. Astfeliu era Anna. Pri-
ve::;te cata exactitate cere el de la vaduva, pe care nu 0
cere de la fecioare, de::;i a cerut ::;i de la acestea multe,
bagare de sama ::;i cea mai mare curatie, caci expre-
siunea: "spre buna euviinta apropiere de Dom-
nul fara sminteala" cuprinde in sine intreaga virtute.
Ai vazut ca nu faptul nemarit:'lrei de a c10ua oara
O\IlLIA XIV
---------------------- ----------
este deajuns sa ni arate pe o' adevarata vac1uva, ci cu
e. nevoie de m,ulte De ce, spune--mi, nu incleamliTI:
pe vaduva de a se a doua Oare dis-
pretuia ,punta Nieidecurrr,""-cad-aceasta ('ste a eretiei-
lor, - ei voind a se in@leletnici vacluva in eele duhltvni-
mai mult, a virtute. Caci nunta l1ll
este spre neeuratenie, cisJ)re indelet.ni cire,fiindea
atunei dnd zice: "Sa va indeletniciti in post :)1 III
rugacmne" (1. Cor. 7, 5), nu spune sa va curatitiJ).
In aclcvar, ca nunta est8 pricinI\i.Ct multe iHfleletnieiri.
Deci, daca de aeeia nu te marili, pelitru ea;sa te inde-
eu friea de Dunmezeu, ell ' prirnircastrainilol",
cu ingrijirea sfintilor, iara tLl nu te incleletl1ie8:$ti, niei
un foJos nu ai din vaduvie. Tot :;;i fecioara care se
rastigoe$te eu toata bagarea de sarna, daCi.:Y. s'a
tat denuota ea spurcata necurata, n'are nici t!ll.talos
din feCiorieasa. Ai yazut ea spunand de j:n'imirea. i:;trai-
nilor el nu spune de 0 dragoste cum s'arbrodi,' ci de
aeea dragoste care purcede dintr'un cugetlin;di11 buna-
vointa, de ace a dragoste care Inalta fapt ul a$a .fe1iu, di
pl'ime;;te pre strain ca pre i'nsu;;i Christos. Caej'aposto-
luI nu voie;;te a poronci vMuvelor de a face sl11jba sfin-
ti!Ol' de sila, ci ca ele de la sine sa fadi ,aeeastet:
"De am spalat eu picioarele voastre, ZiC8
r
Dom-
, .. nul si invatatOl'iul, si voi datori suntetiullul al-
tui a;a picioarele" (Joan 13, 14).Chi'ardeo rni e
de or.i cl ear fi ei nevh ehiar de ar: fl)n:ceq; . mai
mare cinste, ar e\lgeta lueruri mari pentru ' ri()bleta
-neamului din care se trage,totu$i nu r)oatefi odeose-
bit'e atat de mare intre dansa $i eei pe cari-i sll1ja:;;te,
pe cilta oeste intre Dumnezeu ucenici.Daca tupri-
me:;;ti pe strain co. pe Christos, de ni rnie l1U t e vei l'U-
:;;ina, , ehiar pentru aeeasta;-:- iara
dacu nu-l prirne:;;ti ca pe Christos, nici nu-l prim\. "Gel
ce pre voi, zice, pre minema prj-
me:;;te" (]vbth. 10, Daea nu astfeliu, niei
pl ata nl! vei avea.
Abraam a primit pre l1i:;;te oameni cala,tori, dupre
cum er edea el, nu toate i'ngMuia slugilor, ci $i femeii
sale a poruncit ea sa framant.e faina, de:;;i avea trei sute-
opt-spre-zece slugi, printre care de sigur ea erau femei ;
dara el a voit ca rasplata sa 0 aiba intreaga impreuna
O,IIL1A XI V 125
-,-- - - ,-- .. _- , ----- ----- --- --
CJ,1 femeia sa, nu numai in cheltueli , ci :;;i 1n slujba. Asl-
feliu trebuie de a fi primitoar e de straini, ca cun1, toate
le-ar face pentru dansele chiar, ca' astfeliu se sfin-
tiasea manile lor sa se binecuvintez8. <:hiar daca da-i
milostenie saracilor, sa nu iai co. 0 lnjosire de a li c1a
1)1'in tine ,Snsa-ti, eaei nu cl ai saraculuL ei lui Christos.
Dara atunci cine 0.1' fi atat de tidiJos, incat sa ia ca 0
injosire de a Intinde mana (de a da aj utoriu) lui Chris-
tos f Aeeasta este ospitalitate ac1ev,\rata, de a face
ca pentru Dumnezeu. Dara daea tu poronce:;;ti eu trufie
a i se da milostenie, ca cum a-i poroncl sa te bueuri
de inUietate pana $i aiei, apoi aceasta nu este iubire $i
ingrijire de straini. Str;\inul are nevoie de mlllta ingri-
j ire, deei este de c10rit ea chiar ;;i dupa aUHeo. ingri-
jiri tu sa nu te rU$i nezi. .
fiindca fapt ul de a' cere milostenie de a9it
natura, in cat caeel co are nevoie de ajutoriul altor'a sa
ru:;;ineze, apoi tupril) marea ingrijire :;;i mang[l cre
co-i vei da trebuie a-ia1.Uri ga ru;;i nea, $i a-I arJt<'t eu
. eu vilntul eu fapt a, eli ce face bine nu 89ti t.u, ci
ineJ insuti tu e:;;ti care suferi, $i in eazuI de fatii mai
muit tie. ti se face bine, de cat aeeluia. Astfeliu C[l prin
buna 'intentiune cc 0 ai catra clansul, ii cov,lr$a$ti ru-
$inea e.e 0 ave a mai'nainte. "Pre datatoriul de buna
voie iubeste Dumnezeu." (II. Cor. 9, 7), ziee. Tu mai
eu s:J. mii dt-l tore$ti multamiri saracului, prin faptu1 e.1i
vei lua .pl!;l,ta . Daca n'arfi saraei, eele mai multe din
pilc:J. te nu Ie-am putcatiiia; u$a ca suracii sunt doftorii
ranelor tale, iara doftoriile ce ti Ie prezinta, sunt ehiar
manele lor. Nu atata aduee vincleeare doftorul cand In-
tiode mana $i dlibolnavului doftoria, pe eat aduce sa-
racul; cad eand el intinde mana $i prime$te dela tine
rnilosteniea, este buretele a:;;a zieand eare $terge paea-
tele taJe. Ai clat argintul din punga ta, dara odata eu
cl a ie$it :;;i paeatele ce Ie a veai. Astfeliu Preotii,
dupre cum zice : "Pacatele poporulm meu vor
mmca" (Osie 4,8). A:;;D. e.il tu mai rmllt iaL de cat dai,
rnai mult bine Ii se face tie, de cat ni f<lcut tu. Impru-
muti pre Dumnezcu, iara nu pre oameni; fti spore:;;ti
bogaiiea,iara nu 0 impul.inezi, ;;i 0 vei atunei,
eand tu nu vei da.
"De a primit zice, de !l spalat picioa-
-126 OMILIA xlv
rele sfinWor" . A caror sfinti? -ACBlor strimtorati,
iara:1U cum s'ar intampla sfinti, - fiindea se poate sa
fie sfll1ti, ::;oi sa se bueure de ingrijire ::;oi slujba din p\,r-
tea tuturor. Nu umbla dupa cei ce sunr"TI'llmbel::;ougare,
ci dupa cei stramtorati, dupaeet necuno"'cuti, cari sunt
straini pentru cei mai multi. "lntru cat, ziee, ati fa-
cut unuia ai mei mai mici, mie
f<lcut" (1'10, th . ....25 , 40). Nu da proesto::;oilor 15iserlCel
ca sa imparta milosteniea. ta la s{traci, ci tu fa aeee\
slujba,ca sa iaiplata nu nllmai pentruca ai 'cl1el-
tuit,ci ::;oi pentruca ai slujitDa cu manile tale, deci, tu
singur samanit ogorul.Aicinu este nevoie de a infige
plugul in pamant nieidea injuga bou, niei de a a::;otepla
timpul prielnie, niei de adestupa mai intai pamantul de
cioate, ::;oi nici de a te lupta.cuJrigul, de vreme ce aeeast{l
samanta, sau mai binezis aceasta samanare este seu-
tita de' ori-eelueraredeJeliul aeela. Caei tu sameni in
. Qeriu, unde nu este .frig:; niei iarna, ::;oi niei altceva de
aeest feliu. Sameni insufiete, .unde nimeni nu poate
ceia ce ai samanat,. ei se pa$treaza aeolo eu toata pu-
terea, eu tcata ingrijirca ::;oiMgarea de sama.
Samana tu siI1gur.De eete lipse::;oti pe tine insuti
de plata Mare plata este, dea pulea ir:O)10misi ::;oi eele
ale altora. Plata nueste .nun1ai de ada, ci :;;i de a ico-
nomisl bine cele date. Deee darti: sa nn iai tot tu si
aceasta plat{l Cum ,ca::;oipentru aceastaeste as-
culta: a placut cuvc1ntulp-cesta inaintea a toata
ziee, ::;;iml. nles.pre si pre Fi-
lip, ::;;i pre Prohoe, ... " (Fapt. 6,5),
pre carii i-au insareimit cu sllljba vactu velor. Deci, fa-te
iconom al celor ce suot ale tale, iara la aceasta te l1iro-
tonise::;;te insa-::;oi milosteniea"insa-::;;i filantropiea, ::;;i frica
de Dumnezeu,,, Faptu] . acesta te izbave::;ote ::;;i de slava
de::;oarta, repauzaza :;;i suf'letele, sfiote::;;te ::;;i manile, ::;;i
cugetul II .';ii filosofie te invata,"-::;;t mai eu
bun{LVointa te face; faptul acesta face ea tu sa iai bine-
euvantarile tuturor, ::;;i capul tau sa primiasca binecu-
vantarile vaduvelor.
Fa-te mai cu buna vointa in rugElciuni; ingeija::;;te-te
::;oi de barbatii sfinti, de eei cu adevarat sfinti, de eei ce
stau prin pustietati, de eei ee nu pot sa ceara, de eei
ce sunt pironiti in slujba lui DUl1mezeu. Ciilatore::;ote drum
OMILlA XIV 127
indelungat, da prin tine siDgur, caei de multe te vei fo-
losl, daca da singur. Vezi vr'un cort (coliM) sau
vr'o Vezi Vezi sinO'uratate? De-
precand spre a da bani, ai dat sut1et
al. ::;oi ai devenit impreuna roJ) al
lUla, ::;01 Impreuna eu dansul ai devenit ::;oi tu ealator 1n
lume. Mare lucru este de a vedea si saraci. .. Mai bine
este, ziee, de a merge 1a casa l)lc1ngerii,'cle C[lt de
a merge 1a casa (Ecles. 7, 2). De aiei su-
fietul se molipse::;ote zieand, eaei daea ai oeaziune de
a ride eu altii la feliu, ai capatat atunei indemn spre
petreceri, iara daea nu ai aeea oeaziune, nu ai capatat
In insa nirnic de
aeestJehu, e1 ehIar daea nu al ocazlC de a te dezrnerda
dara nici nu te-ai intrista, iara de eumva ai aeea
zie; totu:;;i tu te vei modera.
. .Cu' adevarat ea monastirile sunt casa de plangere,
undesevede sac si eenuse, unde este sinO'uratate un de
nu sevede nici uri ris, nici 0 imbulzala de lu-
me$ti, unde este post, unde se culca' pe pamantul gol,
u,!lde. sunt curate de fum de fripturi de carne, de
sangmJrJ,de vuete, de tulburari $i de muJte suparari. Mo-
nastirilesunt limanuri linistite, iara 1110nahii sunt ea
di:1 . ::;;i p8
em ce vll1 dm departare, sezand m hman S1 atraO'anc1
spre.lin!$tea lor pre toti, nelasand sa S8 intcimple
eelC?r ee
v
privesc
v
dan::;;ii) iara pre nniia
oa ace$tua nU-1 lasa de a dall1Ui mtru mtunerec. Du-te
dan$"ii, apropie-te, aLinge pieioarele sfin-
t1,1or,fimc1ca e cu mult mai einstit de ate atinge de pi-
decat de capul altom, caci pieioarele
sfintllor man lucruri au facut, ba inca $1 pedepsau, eand
senturau praful de pe picioarele lor. Cand este vr'un
sfant printre noi, de nimic nu ne rusinam.
Svfinti, insa, sunt toti, eatj au ercc1in!a dreapta
preuna eu vieata. Chiar daca nu fae semne $i minuni,
ehiar daea nu scot demoni, totusi sunt sfinti. Daca
v' ' ",)
Z1ce, au spa1at plcloarele sfinWor". Dupre cum se
petrec.e eu unui om din cele pamante.';iti la eele
cere::;ot1, astfehu se petrece ::;oi eu seaparea in monastire
]a vr'un barbat sfant. Aeolo nu vezi cele ce a1 veclea
in vr-o casa, $i 10cul acela este mai eurat decat arice.
128 OMILIA X1V_,
Tckere :;;i multa; aco10 nu e vorbnle "al men"
sau "deaf' tau". ' lara daca vei r11manea acolo 0 zi
sau $i .. doua, atunci veCs-fmti pJacerea. Seface .. ,z.i uii , "-
sau rnai bine zis, chiar si ri':i'ai inainte de ' ziua cITcosul
, . . .... ,. ,.; ' , , ,, " ,
.<l-canta.t,-$l nu vel vedea petrecandu-so S8 pe-
treee 1ntr'0 casa, un de slugile dorm duse (sforaosc),u:;;ilc
sunt iricueate, toti stau culcati ca ni:;; te morti, iar'a ltF
g1'ijito1'iul de catari Nimic' din toatc
accstca nu vei vedec.\ acolo, ci eu totii alun-
gimd del a somnul, se seoala (2u evlavie. proes-
prE)dan$ii, $i stau, apoi la"locul cel
'sfant, :;;i intinzandu-:;;i eu totii ceriu, canta
sfintcle :;;i clumnezoe$lile imnurLDap.;;; ii TIU au nevoio de
multe ceasuri spre a :;;1 buimaceala.
precum averpnoi. Noi dupa c011B,am.trezit, starn mult
timp [)(? ganCI'Llri, apoi ie$im spr'e:' aneindeplinineX,oile
(irp0:; ,,Pf.fa.! Q.TCspzop.dro,),Uup,'ta,ceiu. ne sDalam
fa\ a, :;;i manile; apoi luam pe noiciuboatele si hainele
ii:ll'i\ l'entru toate acestea t1'ece ll1UJt:Hmp. Aco]o (in
nastirc), ins<1, nimic toato nu chiama
pc sluga, caei fiecare se sluJc'1. :;;te singLii';; nll are nevoi (-\
de halpe multe, nu are )),8voie ciea so lupta mult pani'i
ce vn, atunga somnul, ci deabeet adeschbochii, el samana
Cll ui)qlcare a priveghiat mult; .djn 'cfuna trezviei sale.
., Caci canel inima nu sn acufundil;' -ios in mancari
muJte, $i deci nu este ingreniattt, pd tlre nevoi e de mult
tirilP, spre a se ridica 1n sus, ci este treaza.
:,-Illnilc apoi sunt curate. Somnul',esteJil1i:;;tit, dci nil118ni
llllaude aeolo horcaind, nid<s.ufianddin greu, ::,;i nid
svarcolindu-se prin somn in nici eu trupul
gol, ' eLcu totii stau culcati l1',+ai ell 'buIi',\ euviinta chiar
decat eei ce priveghiaza. Dara Yin din buna
()raI)(lneala ce S8 gttse$te in suflettil '.101'. eu adevc'"mlt ca
ace:;;tiia'sllnt sfinti, . $i printre 0:1111ebi sunt ingeri. ,Cel
ce etre' cu sine m ulUi frici''l" de Dumneieu, n u so lasa a fi
aditilcit in somnul eel mai profllnd, '$l sa-9i ocufunde cu-
getul, ei in timp ce se pare cii dO[j,rme, e1 aproape ea
oste treaz. Tot sunt $i visurile lor, nn fantastice,
nici ci udate, ci dupre cum am foStSPllS, indata ce a
cantat proestoslll int1'and, scutura putin depi-
cior pre cel ee cloarme, ::;.i a$a pre toti i-a trczit. Acol0
nu cslc slohod de a tl desbraeat cand doarme.
Apoi seulandu-se, clc'ndata stau cu totii drepti :;;i
OMILIA XIV 129
---------------------------------------------
canta imquri profetice cu multa simfoilie, $i cu melodii
armonioase. Nici chi tara, nici naiu},- nici alt -organmu-
zical nu sloboade un glas atat de placut, ca acel ce se
poate pc cal!cl _ in aeeia
a pusbetatel. Dara chIar 91 cantiinle lor sunt potrivite
:;;i plinc ele d1'agoste catra Dumnezeu .. "In nopti, zice
ridicati manile voastre la cele sfinte" (PS: 133, 2)
adeca spreDumnezeu. :;;i iara$i: "De noapte maneca
duhul meuspre tine Dumnezeule, ca lumina sunt
poroncile tale pre pamant" (Isaia 26" 9). Dara
cantarilelui /;David scot multe lacrami din ochi, caei
iata ce ci\Dta,z'icand: "Necajitu-m-a m Intru suspinul
meu, sp[tIavoiu in toate noptile patul meu, cu
lacramele,mele 8$ternutul meu voiu uda" (Ps.6, 7);
e;;i ca panea am mancat " (Ps.
101, "ce este omul ca-l . pomene$ti
pre :;;i "Nu te t eme cand
se omul $i cand se va il1I:nulti slava
caseL hml:;;i: "de $eapte miil'lzi te voiu
lauda;,lntru .judectttile drepttttei tale, $i iara$i :
"In noptii m'am de$tepta t casa ma m[tr-
. tie intr;u judecatile dreptatei tale",
iara:;;i:"Dutrmezeu vaizbavi sufletul mcu din mana
iadului "; $i iartt$i: "De voiu mel'gein ' mijlocul
umbr'ei mOl"tii, nu voiu teme de r ale, ca tu
cu mine e$ti", $i ia1'<1$i: "N u ma ' voill teme de
frica de: noapte, de sageata ce zboar'a ziua, de
lucrul . ce umbm intru il1tunerec:, de intamplare
de deameaza zi", $i iara$i : "Soco-
titu-ne..:an1ca oile cele de jartfa" .-Acestea Ie spun
dan:;;ii candCttnta impreuna cu ingerii, fiindca ingerii
cctnk"i atqnCi: "Laudati pre Domnul din ceriuri", zice,
in timp c(:) 'noi cascam, sforaim, horcaim, sau ca stam
tolan* pe paturi 7i ne gandim 131 mii de viclenii. :;;i cati
nu sunt de ' aceia cari intreaga noapte petrec in
acest feliu! -
Cand apoi urmeaza a se face ziua, se lini:;;tesc $i
$i pe canel noi fncepcm cu lucrul, atunci 7i el am;;ij
. 2330
130 OMILlA, XIV
au timp <de repaus. Facandu-se ZlUa fiecarll....din noi
chiama pre altul, se i-a de ...,J.:orba pentru
trimite in targ, se prezinta stapanitorului, tremura de
frIca, sau ra se gande;;te la raspundere; un altul se urea
pe scena, iara celalalt la afacerea sa. Aceia iara;;i, sfar-
;;inc1u-$i rugaciuniJe diminetei ::;;i imnur..ile, se apuca de ..
cetit sfintele-scripturi. Sunt uniia apoi eari au invat.H
a serie ;;;i earti. Fiecare apoi luand cate 0 locuinta anume
randui ta, are acolo 0 liniste vesnica, nimeni nu fieonea-
ne;;te (0')02'10:; ;obQ{Jouvro;), mmeni nu spune nimic de pri-
sos. ,Apoi savar$esc rugaciunile din ceasul al treilea, din
ceasul al $aselea $L dinc:easul al noualea, cum $i ruga-
ciunile de impartind ziua in patru parti,
Decare pJio3. de psalmodii (cantari de ale psal-
fuilor), $i eu jmnuri, laucla pre Dumnezeu.ln timp ce
'c8$ti din lume: Qspateaza, rid, joaca sau ca li se sparge
l'Janticele din caUzalmbuibiirilor (gasLrimarghiilbt), aee-
:;;tiia $i imnuri lui Dumnezeu. Nici-
odata nuau timlYdemasa lunga, $i nici de !)I;lcate multe.
Dupa ri1t;l,sii se indeletnicesc de aeelea$i, fara
a se da somnlllui. 'Cei din lume ' dorm $i ziua, pe cand
aceia $i noapteaprivegheaza. Cu adevarat ',ea sunt iii
ai luminei!. :A,poi eeidin lume cheltuindu:"$i mult timp
in somn, sesc0ala eu capul greoiu, pe ca,od aeeia pri-
veghiaza sta1idnehlancati, ::;;i dainuiesc in imnuri :;;i can-
tari. VenindapQi sara, uniia alearga la biii, sau la de-
sfatari, pe Gand aceia toemai at unci sfar:;;indostenelele
zilei, se apPQpie masa, nu doara ridicand droaea
aceea de sillgi,nicinu aIearga prinodail-e: cele multe
ale casei, vuet. Nu. vei vedca ' apoi fntin-
zandu-$i peITlasabucate scumpe, niciincareate de
grasimi,ciun'iia, .avand dinainte pane .r1u1llai $i sare,
iara altii ma\HV8,ncl untdelemn, in altii cari
sunt poate se induleesc din verdeturi $i din
fasole, bob. saulinte. Apoi stand putin, sao mai bine
totul fncheind GU imnuri, seC'olca pe frunze de copaci
puse fnadins 'pentru odihna numai, iara nu pcntru des-
merdare.
Acolo llU este frica de shlpanitori, nu este
tatea stapanilor, nu 610te fri ca slugilor, nu este vuetu
femeilor, mi este tulburarea copiiIor, I1U este
cuferilor sau a lazilor, niei depozit de haine prisoselnice
nu este auI', nu este argint; nu sunf'santinele straja
OMILlA XIV 131
;d 17arasantinele, fiindea nu este casierie de bani, sau
altceva de acest feliu, ci totul e plin zicand de ru-
gaciuni, de ill.:J.l1uri; toate sLlnt pline de 'bune mirezmuri
nimic ac: olo nu este trupesc. Aceia I1U
se tem de vr'un atac al talharilor, fiindca nu au ce sa
pial:da.; bani n II sUilt acolo, ei Dumai trupuri sufiete,::;;i
daca II vor lua acestea, atunei nu i-au pagubit, ci inca i-au
folosit-"Ca .mie a vie\ul, zice, este Christos, si a
mud dobanda" . (Filipp. 1, 21),-inca i-au scapat de
legaturi. Cu adevarat ea "glas de bucurie este ,'it1
cC?rturile dreptilor". (Ps. 116, 15), precum zice ..
. n21s.tul. Acolo nu S8 aude nieiodatii plangere $1' suspil'i,
cael ace I este curat de asemenea bocete; ' cln'iltde
asemenea striga,te. . . . .
de sigur $i eei de prin monastiri, caci nusunt .'
cloara nemuritori eu trupul; insa dan$ii nu
tea ca pre moarte. Cu imnuri petrec pre
de aiei, $i petreeer eaaceasta ii 0 numesc poinpasau
alaiu, iara nici decurh ducerea unui eadavru la grOapa'. :
De'ndata ce sa veste$te ea cutare a murit, mare Ii este
bucuriea, mare Ii e.steplacerea, - si mai bine , 'zisniei .
nu cinElV'':t Sa spuna ca cutare a mu,rit, cica
cutare $i-a sfar$it cal;;\toria din vieata aceasta.Apoi
multamiri din toate partile, slava muM, bueurie, $ifie- ,
care rugandu-se de aa yea un astfeli u de sfcir$it"dE). a
termina in acest ehiplupta aceasta, de a se 6dihnide
ostenele $i de lupte, de a vedea infine pe Chdstos.De
vr'unu! se irnboinave:;;te, nu vei vedeA' lacrarni, .
mCl suspinuri, oi rugaeiuni. Nu vei vedea maniIe
doftorilor, ei numai credinta de multe-ori a vinoecatpre
eel bolnav. lara de eumva ar fi nevoie $i de::doftor,
apoi $i atunei vei vedea multa filosofie, multa.:'f'abdare
in suferinta. Nu sta de fata atunei niei femeia c(lpartJ}
despletit, niei copiii boeindu-se ca au ramas offati.f, si
nici pe slugi rugand pre eel ce se sbate eu moartea ca '
sa-i asigure cu ceva, ei sufletul este slobod -de {oate
acestea, $1 la un singur lueru se gande$te atunci : .cum
s -ar putea ca ducandu-se de aici, sa fie iubit de Dum-
nezeu. De eumva Ii vine vre-o boa la, nu din pricina
fmbuiMrii Ii vine, sau din pricina beWlor, ei chiar cau-
zele boalelor lorsunt incarcate de laude, iara nu de
hule, ca boalele celor din lume, - precum de pilda din
cauza privigherilor, din cauza postului indelungat, sau
132
OMILIA XIV
si altele de acest felin, care Ii priclnuiesc boale, - pen-
iru care 9f'lesne se izb:hesc de aceste boale, $1 de multe
ori scapa de ele chiar fara cve fi
Spune-mi, zice, "claca a spalat plClOareie
sfintiior"? De ace$tiia ,se .. por gasl'9}-in biserici. Daca
am povestit .vieata.
am voit a dlspretUl pre cel de prm blsencl, !hndca
multe-ori se gasesc chiar in mijlocul bisericllor multl
de feliul acelora, 9i po ate ca fara .. sa, se 9tie. N u doara
fiindca colinda casele oamenilcr, sau pentru ca se duc
prin piata, sau pentru ca stau In altora, ii von!
dispretu1, fiimica ;;i aceasta a poronClt-o
saracului, faceti.clreptate va duvel"
(15aia 1, 7) zic,e. supt, caile virtutei, cum
si deoseblrea dmtre margarllare....este mare, de 91 toate
se numesc margaritare, caci unul este straJucit ;;1 ro-
tund din toate partile, iara altul poate ca nuare aceasta
frum usep" ci 0 alta. al}ume J \.recum r:narg
ea
-
nul 'p1'in devlpe lungaret, lara coltu,rl}e !e
av.ea .au clisparut, pe cand un altul este mal mcanta-
toriu prin coloarea lui cea albicioasa; iar altul verde
este mai incantatoriudecat.""ori-ce "verdeata, altul este
mai frumos prin c610area sangelui de cat ori-ce alta
coloare un al tu1 de cat marea, iara un
attnl sclipitoriu de cat alurghida; altul iara;;i are
multe colori, ;;i a1' putea gaSl cineva in el colorile s?a-
relui. Astfeliu sunt9i sfintii, uniia se impodobese pre SlOe
singuri, iara altii bi serieele ..
"De a ' spalat,zice, pIClOarele sfint1ior , de 9-
ajutat celor Sa ne punem deci pe lucru,
ea sa ne mllndrim aeblo, r.a am spalat pieioarele sfin-
tilor. Detra daca noi .trebuie a spiila picioarele lor, apoi
cu atat mai mult inca de a Ii da (;U mana ajutoare.
1) Notii . Din cele expuse aid de cati'a Sf. Chrisostoll1 cu atata
maestrie, putem sa 0 idee jnst.a de starea In care BE)
"asa Inonacllismul prm tlmpurlle ace lea ! Vleata lor cea l11gereasca
respectata de toti,v lor era .ca srant ...
Cine nu admira de pllda mterV0111rea monalulol' Il1 damohrea fu-
riei Imparatul ui Theodosie cel mare, care hotarise de a aplica AI1-
tiohenilor cele mai aspre pedepsc pentru sfarall1area !Ii necinstil' ca
statuclor Atunci mai mult intervenirea monahilor a
imblanzit maniea tll1pal'atului, care a iertat pe Antiohcni. (A se
vedea Islol'. Bis. de Theodorit, Cap 5, 19).
OMILIA XIV 133
"Sa nu zice, stanga ta, ce face dreapta"
(Math. 6, 3). De ce iai mii de marturi cand dai milos-
.tenie NiqLsluga sa nu 9tie, daea se poate, niei remeia.
Multe sunt scandalele unei asemenea prefacatorii din
partea ei, caci de multe-ori sau niciodaLa impe-
decandu-te, at unci te impedeca, fie din slava de;;arta,
fie din alte cauze. Fiindea Ab1'aam de 9i avea. 0 fe-
meie minunata, totu;;i, urmand a aduce jartfa pe fiul
sau, se ascundea, de 9i nu ce se va petreee, ci
1ncredintat ca il va jertfi numai de cat>o'''Ce a1' fi putut
spune, daea el a1' fi fost un om ea cei mai multi'? Cine
este care face asemenea lucruri,? Oare nu I-ar fi de-
faimat pentru Mrbarie cruzime 1 Dara iata ca femeia
lui nici macar nu s'a invrednicit de a-9i vedea pre fiuI
sau, niei de a-i mai auzl cel de pe urma glas, nici de
privi sbatanc1u-se, ei luandu-l ca pre un prizonieriu,
s',a elus eu dansul. Ab1'aam insa,acel drept, nimic din
acestea n'a eug-etat, fiind ca beat de dorint;l de a-I jartfi.
, EI nimic .alta nu vedea 1naintea ochilor sai, fara numa.i
se poroneise. Nici copil nu era inaintea sa,
IliCi ferrieie, sau mai bine zis nicisingur el nu
vafi, feliu el se silia ca sa aduca jartfa sfanta
i cli1';:!!ta,iara nici cle cum sa 0 intineze eu lacrami
'cllceartadin partea ei. Ba fnca copilul sau lsaac a zis
CllblaI1c1eta catra dansul: dara
oaeade jertfa unde estell (Facer. 22, 7. 8)'? la care
. el "Dumnezeu va ingrjji pentru oaea
de jartfa, fiul meu". Se zice Ca aeeasta este 0
prorocie, ca adeca Dumnezeu va ingrijl de a da
spre jartfii pre Fiul sau. Dara de ce'i aseunzi, spune-mi
precelee va fi jartfit'? Da! ziee, ma tem ca nu cum va
sa se 1nspairriante, nu cumva sa se arate nevrednic
de jartfa. Ai vazut eu cata exactitate e1 Ie facea prE
toate'? Este intocmai dup1'e cum ziee scriptura: "Sa nu
dreapta ta ce face stanga", adeca, ca chiai
de am avca pre cineva foarte apropieat, noi S2
i1U ne grabim a-I arata, afara numai daca n'a1'fi vre-c
nevoie, caci din acea-sta cauzii multe rale se intampla
9i de multe ori aj unge cine va 1a slava eil
pedici i se pun in cale. Pentru aceia sa ne ascunderr
pana pe noi, daca ar fi cu putinta, in asemenea ca
134
ea astfeliu sa ne invrednicim bunurilor fagaduite
intru Christos lisus, Domnul nostru, earuia iriipreuna
eu Talal 9i eu Sf. Duh, sa eade slava, stapanirea-9i cin-
stea, aeum 9i pururea in vecii Yecilor. A'min.
OMILIA xv
"lara de vaduvele cele tinere te fere$te, caci
cand se il'rferbanteaza asupra lui Christos, vor
sa se marite, avand osancla, caei 6t eclinta"'Cea
dinttd, au lepadat .. Impreuna $t fara de luel'u a
fi se invata, unrblanddihcasa In casa, $i nu
numai fara de luel'u, ei $i limbute, $i iscodi-
toare, graind cele ce nu se cade. Drept aceia
voiu ca cele tinere sa se marite, fii sa nasca,
, sa ehivernisasca, ' ca sa. )1U dea nici-o pri-
cina protivnicului-spl'e ocara . . Ca iata unele s'au
intors in urma Satanei" (Cap. 0; 11-15).
Dupa ('e multa vorba despre vaduve a fost faeut
Pavel, ba inca hotarindu-Ji $i 9i zieancl ca "nu
mai putin de ;;ase-zeci de ani sa aiba" ::;. i pe
1anga aeeasta' mai aratand $i ealitatilevaduvclor: "de
a de a primit, . straini, de a spalat
picioarele sfinti-lor, de a ajutat celor neeajiti ",
iata ca aiei iarac;,i zice: "De vaduvele cele tinere
te fere;;te". Despre fecioare insa, - de $i lucrul este
cu mult l1lai greoiu, nimic din acestea nu lasa a se In."
telege. de ee oare Fiindca aeelea s'a11 fagaduit pen-
tru lueruri mai mari, $i de la maretiea acestei idei el
a ajuns la acest fapt. Caciexpresiunea: "De' 'au pri-
mit straini, de au spalat pieioarele sfintilor "
::;.i toate cele de a,cest feliu Ie-a r epresentat zici1nd
prin expresiunea: "cea ncmaritata se gl'ija$te de
ale Domnului" (1. Cor. 7, 34). lara daea eu acestea el
n' ", in",i",t.at. a.slInr:1 varstei. tu sa nu te minunezi, fiindca
x\' 135
chiar de aid se invede1' eaza si aeeia. Dealtmintrclea
am spus, ca fecioarele 9iJ. u ales 1'ecio1'iea in urma lInel
judecati mai 'nalte. Pe langa aceasta eu vaduvele tinere
e ea $i cum ar fi devenit ni$te eadavre, $i prin urma1' o
de singure au dat motiv la 0 astfeliu de legiui1'e - in
timp (:0 nu se petrece eu feeioa1'ele. Cum ca ' unele
din ele dizuse deja, aceasta se invecle1'eaza din e,"-p1'e-
siunea: "caci cand seinfierbfmta ill1potriva lui
VOl' sa se m:arite", $i ia1'a$i: "ca iaW, .
unele s'au intors in urma satanei ".
"De femeile cele tinere te De ee oare
"caci cand se infierbanta VOl' sa se marite".
ee va sa zica "se infiel'banta"? Acleca cimd 5e
preface ca cum n'ar vOl un lucru, peCand, ea voie::;.te,
canc1 se mole$aza. Este intoemai ca $i <; mnvorbind ci-
neva de un barbat bun $i bland ar spune:apoi aeeasta
lasanclu-l pre el s'a dus dupa un altul)),. Aratadeci, ea
$i vaduviea lor 0 au preferat cums'ar intaJnpla ...
Prin urmare vaduva este logoditaeu Christos in
cluviea ei, clupre cum ziee : "Eu sl,Jntsprijiriitoriul
vaduvelor, taUtl ol'fanHol' " (Ps'.6T
i
5):Arata prin
urmare ea nici vaduviea n'au purtat-,q, dupre. euviinta, ci
"se lnfierbanta", cu toate Dara
in alt loc el spune: "Ca v'am logo(litul1uibal'bat,
fecioara curata sa va pun inairitealuiCllristos"
(II. Cor. 11, 2). Ci1nd ele s'au fagaduit luLChristos, zice,
apoi iata ca "vor sa se marite:"avand osanda,
ca credinta cea dintai au lepadat". Sub numele
de "credinta" e1 nllme9te aici invdeala .facuta. Au
mintit, zice, biitut joc de adevar, J.:au lepadat, au
ealcat acea invoeala. .':
"Impreuna 1nea si fara de lucru a fi se 1n-
vata" zice. A$a clara apostolu1 nu numai biirbatilor
de a lucra, ci $i femeilor, - eaci nelucrarea
sau trandaviea aduee tot raul. (cEle sunt r espunzatoare
nu numai de aceasta fapta, ci ::;.i de alte pacate. Ca
daca este nepotrivit unei femei de a eolinda case Ie oa-
menilor, apoi eu atat mai mult unei fecioare. "Nu
Dumai fara de lueru, zice, ei limbute, iseo-
136 OMILIA xv
ditbare, grail1d cele ce -nu se cade. Drept aceia
voiu c'a cele tmere sa se marite, Jii sa nasc[l,
casa sa chivernisasca". Deei ee Cand :;;i grija de
barbat 0 va alunga. de la ea, eea de nu. 0
are, ee se alege de ele eu drept euvant ea atunel
lene:;;e, limbute"9i iscOctitoiir e.-Caei eel ee nu se ingrlJa$te
de eele ale sale, de sigur ea va ingriji deale al-
tora, preeum $i eel ee se jngrija:;;t.f<de ale sal,e,
cele straine un-va face nici 0 Yorba; nu va avea"l1lel
o grija. . .' ,
Graind cele de nu se Cade:' i iCe. In adevar
ea nu este atat de' iiepotrivit, ', ca a cenzura mai
eu sarna eele ale altora,- $i aceasta:est.e.?isa nu numai
pentru ,femei, ei :;;i
cea mal mare dovada de $1 eutezanta far a
rnarO'ini. "Voiesc deci " - fiindca, ' voiesc, apoi-
voie;c $i eu - "ca cele fii sa
nasca, casa sa _,sa se ingri="
jasca decasa, caci aceasta e eu l11ult. n1ai bine de
de aumbla : din casa, $i a gra,i"ce nu .se Gade./ TrebuJa
poate ea sa se a le lui Dumnezeu,
trebuia\3. sa pazasca- n,u
Ie fac,apoi mult mai bine este, de a ,:3: de C?l t
a sta asa, ,eaei niei Dumnezeu pl.lSe dlspretUle:;;te prm
aeest fapt,:;;ipici ele nu se' vor fi mai
De 130 o asa vaduvie nu poateleSlnnulebun, pe eand
de la 0 ciisatorie iara
m30i presus de ori-ce prm casatone,.va, putea sa alunge
din cugetul sau trandavTEta: ;;iceja ce se ,zice de popor,
nu va ' mai fi g ura CaSCa.
Si de ce oare n-3o spus ca, ele vreme ce unele Vi;l,-
duve 'au cazut, apoi ele trebuie a avea b mare Mgare
de sarna, ea nu eumva sa patimeasca ca acelea, ci li-a
poroneit sa se marite Pentru , c,a
,casaJoriei lor. "ea sa nu dea, zice, l1lCl-O prlcma
protivnicului s pre ocara", adeea sa nu aiba de ee
se agata. "ea iata unele s-au intors in urma Sa-
tanei". dad, ni:;;te astfeliu de vaduve el1e impiedeca,
nu ea dOa1<a, nu voie;;te de a fi vacluve tinere, ci pentru
ca nu voie:;;te de a fi curve, nu de a fi far a
treaba araind eele ee nu trebuie, Qi iseoditoare; eu alte
'b ')"
OMILIA X\: 137
euvinte nu voie;;te ea sa aiM pe c1iavol de pricina.
Dara daea aces tea r u s-ar petreCe, nici el n-ar irnpiedee;,l.
,,lara de a re vr'un credincios, sau Vl'-o-cre-
dincioasa vaduve, sa Ie ajute lor, ca sa nu se
lng;peueze CiJ, celol' ce sunt cu adevarat
vaduve sa Ie ajute" (Vel's. ' 16). 'lara:;;i nume;;te cu
adevarat vaduve pre aeele singurate-ce, pe acele care
n-au de nicairi nici 0 mcl.ngaere. $i de-ce oare indeamna
la aeeusta? Caci al'?<\ este bine. Din acest fapt doua lu-
cruri mari izvorasc: :;;i acclea ftwau motiv de a face
bine, ;;i aeestease intreiineau bine, inacelm;;i timp :;;i
biseriea nu se lngreui tl. Bine a faeut C<1 a adaos: "daca
vreun credincios", caci nu trebuiitg;t, fi ingrijite
hranite de eei n ecreclineiol'?i , ea sa 1111 so creacla ea au
nevoie de dan:;;ii. Prive:;;te apoi :;;i cat de incurajatoriu
li vorbe:;;te, caeinli .li-a spus de vr-o cheltueala mare,
sau de vr'uri lucs, ci "sa Ie ajute lor" - adcca sa Ii
c1e;\ cele strict necesaee - "ca astfeli u biseri ca celor
ce sunt v[tduve s[t le ajute". Prin ur-
mare 0 astfeHll decreclincioasa sau aedincios tire :;;i plata
ajutor'ului ce adat p'isericei, fiindca ajutand-o pre aeeasta,
aj utain acela.)itipJrJ:;;i pc eele ce le ingrija'?tebiseriea, la-
sandu-iputint3o d a le ingri.il Cll mai' multa j mbell'? ugal'e.
;, VoiesC,zke, ca cele tinere" --'ce sa fad),'? sa
se clcsfateze sausa petT'eaea in ospete riimic din toate
marite, fii S[l nasca, casa ' sa
chiverni$asc!J.," , $i cum sa chivernisascft casiH Apoi
ca nu cumV<lsi'Hi fnchipui ea e1 le fndeamna la des-
merdari, f1 adaos imediat: "ca sa nu ni ci-o
pricintl protivnicului spre ocar[t ((, Trebuia. ea ele
sa se ridicc mai pre sus de cele pamante;;ti, dar{t fiindCcl,
s-au seobOl'It mai jos, cel put.in" macar fn acestea sa
remana.
"Preotii cei ce i:;;i tin b: ne clregtltOI'iea, de
incloita cinste sa se invredniceasca, lllai ales eei
ce se ostenesc in cuvant 8i intru invattttul'a,
Caci zice script ura: sa nu ;legi g um bOll lui ce
treera,:;;i v reclnic este lucratoriul de plata sa"
(Vel's. 17 ;;i 11)). Sub denumirea "de indoit[l cinste"
138
de aici, el nUm8$te ingrijirea, sau mai bine zis aCQrdar.ea
Caei eand el adaoge : "Sa nu legi gttra
boulm ce treera" $i "vrednic este ltlc r Mtwitrl de
plata .Sa", aeeasta invedereaza. Prirt""tlrmar e 81 cand
mai sus ziee: 1._Pre vadu:ve Ie cinste::;;te" c\lers. :-l)
el spune despre ingrijirea de ele eu cel&"trebuitoare.
"Ca pre cele ce o sunt--cu vaduve" sa
le cinsteasea, adeca pre cele ce sunt in saracie, fiindea
eu-eat una este mai 'Slraea, eu atat mai mult este VadUV[L
Pune aiei $i eelei;tle legei,:;;i eeJe ale'lui Christos, ca unele ee
congliisuesc, rfigca spune: "Sa ilU legi gura boului
ee treera". Vezic.um el voie$te ca dascaJul sa mUI1-
eeasca este 'alta obosali'i $i munca, ca ceJe ale
lui. Dara cuma8 puneoare $i eeia ee Christos a spus,
este.' lucratoriul de plata sa"? Noi
insa sa nu 111,lmai la plata,ci $i la aceia cum a
poroneit. "yredqiG este lucr[ltoriul de plata sa",
adeea vrednie este' lti(Ta. toriul de hrana, de intreti!1erea
sa. A$a ea daca se desmiarda sau. stain 'liniste
nu este vrednic, Daca Cinev<'t''hu este"ca'boul ce treAra'
claca nu duee jugul prin ' spini $i pan a a' fi striils
gat eli el, $i' .dae4se :op1'e$te 'rrrai "'nainte de a termiml
Iuerul , nu Yrednic. Prin urmare trebuie eaCH fm-
beJ$ugar e sa:se acorde ajutoare dascalilor pentlu intre-
-tinerea Jor,. ctrmi Cllhl'vLt sa sufere, sau sa se molesasca;
ca nu cufilvit ' cu eele mici, din '('tc:eastii
eauza ucenicii sa . fi e Iipsiti de cele mari; ca astfeliu
luc:rand celeduh9vniec$ti;- sa nu sc' ucupe de loc cu cele
.
Astfelii.1erau Levltii; ii nu seinter esau de loe de
cele ale vietei,precun1"nici mirenii nu se interesau de
eeJe ce priviau peLeviti, $i prin lege se poruneeit si
eele lor: zeci uelele (dijmele),
eele venite din ;scuJe de aur, veniturile provenite din
parga, rugaciuni; celelalte de aeest feliu. Acelora de
sigur c':i Ii-a legiuit Moisi a$a feliu, ca uniia ee ca.utau nu-
mai eele prezente, eu insa nimi c mai mult nu zie ea ar
trebu\ SEt aiba proesto$ii, de cat hrana $i imbraeaminte,
ea nucum va sa-$i petreaca timpul cu deacestea.
Dara oare ce va sa zica "de indoita cinste"?
Indoita cinste catra eele vacluve, sau c,Hra diaconi
139
simplu, indoi ta cinste insamna
para noi nu ne uitam nLimai la aceia
ea-l multacinste, ci $i lafaptul ca a adaos:
"eel ce tm bme dregatoriea" . Si ce anume in-
samna cei ce tin bine dl'egatoriea, SEt aseultam
pe .. ..cp.rele zice: "Pastoriul eel bun sufletul
sau 1::;; i pune pentru oi" (loan 10. 11). AS<.1 dara
aceasla de a tineA bine dregatoriea, acleca de
a nu crutn. 111ml? pentru ingl'ijirea parintasea a pasto-
ritilor. ,,$1 mal ales, zice, cei ce se ostenesciil
cuvant ::;;i intru invatatur[l,;( . Unde sunt aeUI11 (:ei
spyn ca }1U este nevoic nici de cuvant niei de in'va::.
tatura, daca apostolul chiar :;;i pe Timotheiu 11 indea:mna
la aceasta, "De acestea sa
sa til:', :;;i pre tine
lt1vatatura, ::;;1 remaI mtru acestea, caaceasta
facand te vei, mantui pre tine, pre.ceice
t e vor asculta" ? De?itoc:nai uniia ea ace:,;,tiia'v'oie$te
apostol ul de a clflstL .. mm mult de c;:'U toti ceilalti
pentru care $i motivulll pune, zieancl ca . mult sUfi;
dc\n$ii. Cc\nd un altul nid nu pri vighiaza niCi nll 'se 1n-
ei sta In lini$te$i nepasare,
Jara acela se zbUClUma mgrlJmcl u' se, meclitancl sirnai '
cu sama cla9a est: neintrecut in cuvintele$f'$t'iintel e
celor: apOl cum nu ar trebul ca .sas;ebucure
de cmste elm partea tuturor $i mai mult ele cat aJtii
. el ,se .1asa la Acesta este
zatol'lU mLmtea a mIl de lJmbi. Unul de pilc18,j-ahLllit,
a1!ul I-a .la udat, un altul loa Iuat in ris; un aUul i-a ,de-
faunat tmerea de minte $i compunerea cuvantului dara
pentru toate aces tea ii trebuie muIta putere a Ie
rabda pe toate.
Mare este eu adevarat, $i mai eu sam a mult eon-
tribuie spre edificarea bisericei de a fi proestosii di-
dactiei, SeW in vat<1.tori ai credineio$ilol'; iara daca aceasta
nu este, multe din cele ale biserieei se pierd, sau se
restoar!1a. pe . dos: cele spusc, de
a fi prJnlltorm $1 bland, $1 de a fi fara ponos numara
$i aceasta, zieand ea trebuie a fi "invaU)toriu", Fiindcii
de ce se nurne$te el dascal? Pentru ea sa invete pe
alt.ii filosofiea vietei. De ar.eia a zi;:;: .. Si mai
HO OllllLlA XY
ales eei ee se ostenese in euvant si intru 1nva-
((, fiindca este nevoie .;;i de invaiatura prin cu-
vant. :;;i de care cuvant spune apostolul Nu vorbe.;;te de
acel cuvant pompos, $i nici de acela care are in sine
iscusinta sau eleganta celor deafa1'a, d de cuvEmtul care
are intransul multa pute1'e, de acel care este plin de
intelepciune. In asemenea caz el nu are nevoie de con-
structia ci a cugetarilor. cum s'ar zice; nu a
unei conditiuni dinafarnice, ci a unci dispozitiuni su-
fiete.;;ti.
,.Impotriva preotului (presviterului) para nu
primi, fara numai prin doua.salttrei martuI'ii".
(Vei;s: 19). A$a dara contra eeluitana,l' Webuie a prim!
para fara i1iartoT'ii? Contra aHora trehuit'! Dumai deeat
Oare nu trebuie in totdeauna ase .faceascultarile cu
toata exactitatea? Deci ce vra sa spunael aici 1 Nu
vorbesc de altii, zice, d maia1es. de cei batrani (pres-
viteri)). Sub denumil'ea>C'tre' i)resviterde [i:]cL el nu inte-
lege demnitatea, ci Yirsta, fiindca mai , uF,>or paciHuiesc
cei tineri de cat eei hHl'ani. Si euffi ea . a:;;a este, se in-
de TimotheiuLse
blserlca Efcsulm, ' ';;1 nat.mpea ;\S181; prm
urmare batl:anh
Pr'e eei ce OTesesc inaintea tuturor mus-
" . b,' ," .... .
tra-i, ca ceialalti frica si\. aiba". eVers. 20),
adeca, (<nU deodata sa-i tai de. labiserica, ci toate Ie
fa eu multa bagare de sam<1: Can<:l vei afia lamurit,
atunei te arunea asupra-i cu putere' ca, .;;i ceilalti sa
se cumintasca. ea dupre cum a Infrunta u.;;or pe
cineva este vatamatoriu, tot a.;;a i?i hi ' pacatele cele cu-
noscute de altii daca nu te vei ridica eu foata puterea,
prin aceasta vei lasacalea deschisa aHora, spre a
face .;;i a cuteza acelea.;;i pacate. Mustra., zice, nu cum
s'ar brod], ci cu stra.;;nicie, caci numai a,?a se VOl'
fnfrico.;;c\ .;;i altii)). Dara oare cum de a zi s Christos :
"Mergi eearta-l intre tine dansul" (Math.
1!;, 15) ? Dara $i pe unul ca acela Mantuitoriul per-
mite a-I cerceta in biserica. Caci ce? Oa1'e nu In-
frico,?aza mai ales faptul de a fi cel'tat inaintea tutu-
1'01' Cum? Apoi cand toti cunosc pacatul, in timp ce
osinc1a n'o cunosc, de sigur ca mai mult se fnfrico-
$azii. Dupre cum ..se intampla cu cei ee raman nepc-
OMILIA XV
141
c1epsit.i, multi VOl' fi cei ce VOl' pacatu}, tot a,?c\';;i
multi VOl' fi cei co se VOl'
A.;;a a ;;1 Dumnezeu: pe Faraon I-a pe-
,?l pre cum $i pre
altn 11 pedepsltl, dupre om ,?i dupre tara
10 care se afta. '
vClie$te. c.a tot.i sa so teama
de ';;1 pe dar:sul 11. prIvlghetoriu peste toti.
multe-on se .Judeca cu u.;;urinW, trebuie
zlce, C2Iv ce marturisesc $i cei ce invinovktesc
presvlter sa fie dupre eum prevec1e leaea veche: Ca in
doua sau trei marturii va sta
0
tot euvJ,';1tul"
(Deut. 19, 15). .
para
nu pI 11111, fata numal prm doua sau tre]
tu!'ii" .. ci nici 'rna car sa '
yam, sa stm la juclecata. Dara
$1 vor mmti,? Aceasta se intamphl foarte ' ,tar,
dara $1 111 asemenea caz se poate inveclera ininciuna
daea S8 ell amanuntime Ce'1zul. Estc de do:
rlt ca l all1v!l1oVa!ire de pacate sa fie doi n)arturi' de '
vreme s'au facut pe ascuns, a.;;a ca ascultarea a'doi
mar!uf'leste de multa ispitire, de multacercetare.
Da1'ace '? Dam faptele sunt de toti stiute insa. l11arturi
nu sunt, ci mimai banueaEL ce e de' facu't
sus, zice, .ea "se eade lui marturie ,buna
sa alba de . la eel deafara". '.
Deci, vcu frica sa. PTe Celui
de :SIgur ca legea nU-I sta mamte. Daca cei maimu11i
facancl binele siliti, din lor
se m urma frl cel ce au, ,?1 de multe-ori taie'de
la lor, dara Inca cei piicato.;;i? Deaceia
auzun de 'gheena, ca astfeliu mult folos ' sa
dm amenmlarea .;;i din frica ei. Daca ar fi u1'mat
fntra1}sa eei ce pacatuiesc, fara ca
dlOUl.nte sa
v
amenmta1'ea de ea, de sigur ea
mUlp ar cadea mtransa. Dad chiar .;;i acum cand ni
v de frica, inca sunt care
cu .;;i nici nu ar fi gheena,
clara mea daCe'1 nu sal' vfi spus mai dinainte, $i nid
nu ne-ar fi amemntat, ce rale n'ar face? Astfeliu ca-
dupre cum am spus dese-ori - O'heena ni arata noua
v
o .
142
ingriji1'ea piirinteasca a +ll}:TIhmnezeu,. nu rnai putin de
cat imparatia ceruriloT. C2ici gheena conlue-rand lm-
l)reuna cu imparatia cerurilorj-'pe multi oameni prin
friea ii impinge a;;a ziCEmc1 , in impaFMia- ceruritor. A9a
clara sa nu luam faptul acesta ca 0 asprime sau'- cru-
zime din parte-i, ci ca 0 mi1a$i .. ca 0
ingri.i.i.re parinteasea $i dragoste catra noi:' Daca n'ar
fi amenintat pe Nineviteni pe tinY15l!l lui lona, de sigur -
ca n' ar fi mai ramas Cmtltea lor. Daca n'ar 11 al11onin-
tat cu gheena, ell totii anC-fi cazut in gheena. Daca
n'ar fi amenintat eu foc, nimeni n'ar fi sulpat de foc.
El voie$te a face cu totul contrare celor ee graie9te, ca
tu'sa ' faci ceia ee voie$te. Nu voie"?tc moartea pacato-
sului, inSagl'ilim,;;te de l;J;lOartea pacatosului, ca nu cumva
sa cazi in acea moarte. N'a spus nurnai ' prin cuvinte,
ci a aratat '$i Japtul, ca astfeliu &:1, fugimde dansul.
Ij"(CCa. sii:pu creCtda cineva ea faptlll gheenii este
numai o;;iffi enintare, ei cum ca este gheena cu ade-
zice, este in vederat de )a faptele in tam-
plate aici; Sau, nu 1-i se pare ca potopu1 .e:Ste simboi al
gheenii, "potopur.zic, care a nimicit ' totul prin apa '?
precum. era In ... zilele cele mai'nai nte de po-
top, bea, se insura se , marita pc1na
in ziuain :care aintrat Noe incoi'abie" _ (MaTI,t"
2i, ox),t6t a;;a era atunci; -A fast ;;i atunci eu
multi a,n:) mai , il),ainte, -precum ,.i!jiiaUiU se preziee
gheena, ' d,e trei sute de ani sau 9i mal eu toatE) .
acestea n.inieI1i. nu este cu biigare de sima" toti consi-
dera ca un mith, to(.i ilcred ca eeva cle
ris, nici Dfrica. nu are...c.inevD., nimen1 liu plange, ni-
meni peptul. Ri ul de foc Cllrge in clocote,
para ilatala lntr'una, iara noi ne desmerdam,
$1 pacat).lim .fl\ra sfieala. Nimeni .l).U se Ja ziua
aceea; nu cugeta ca eele prezente tree, ca to ate
aces tea sunt ,i110l11entane, do
9
i de altfeliu luerurile ni
striga pe fie>care zi ;;i li( invedereaza aeest adevar.
Mortile cole mai inainte de timp, luerurilor
ce se petree ehiar inca traind l1QJ, boalele $i alte"multe
1) PaTtea mOTal ii. Despl'e celor prezente,
despre folosinta celor viitoare, 17i cum putem a imita pe Dumne-
zeu. Despl'e dragostea lui Christos cea coHea noi, care mai cu sarna
se arata din sfanta imparta5il' e. (Vc1'on),
OMILIA XY
143
de acest feliu nu n('j cUH'lintesc. inca prcfacerile ace-
le-ar. putea-vedea petrecandu-se nu numai
m trupurlle noastr e, eL ehiar in insesi stihiile lumei.
Da.r
a
ap,oi chiar .9i in diferilcle faze ,ale virstei noastre,
nCl
1
. pe Zl vedem moartea, ;;i nestatorniciea vie lei
este pretutindeni priii nestatornieiea lu-
crunlor. Nlcl-odata nu ramane iama intr'una nici-oclata
vara, fJi ci pri!na vara, niei toamna ci loate
trec, zboara :;;1 se SCUlg.
(' e sa mai spun Poate despre ftorit ' Ce voicsti
Po,:te. sa spU!1 demnitati, despre Imi)ariiti, cari
as1<:\zl mame flU sUllt '? Despre eeib()o'atiH')oate
cladmle cele stra,jucite Poate despre.noapte ;;i
ZI On cl espre soare sau despre luna? Dara nu se
sfar;;a:;;te . 9i chiar soarele nu de
or1, se
pent de non? Nu cumva poate elm cele eeyedem 1'a-
mane ceva pentm totdeauna Nirhic ci numaSsuftetuldin
-froi, \aiocmai de dansul' noi
mare c: se prefaeiri,tr\ma; ea
;;1 cum pare ea ar remanea, in tlmp ce pCi1tru , sllflet care
remane pururea, noi nu facem niei-o vorbi.l"ca 9
i
cum
s'ar .preface $i(>'l. Cutare de pilda, poate face ,Iucruri
marl v PaI?a majne v numai, iara dupa aeea,sta ' dispare,
clovada cel ce au facut lucruri mari iara acumnieairi
se v ,vad .. 0'. scena4cJeatru, 9i
VIS, pI se. I'l dlCa cortmape . sceha: tea-
toate se TlSlpeSC, :;;1 toate visurile zhoariiGincl se
ar:alii: raza IUlpinei, tot a9a $i aeum cand ',s8 intampla
Sfar$ltul sfar9i!ul. ob:;;tesc de s'arUlta..mpla,
toate se. str1ca" toate se mmIcese 9i dis par. "Copacul pe
care, I-aI, remane, p:ecum 9i casa', ce ' ai ,C!adit-o
remane, m t1mp cel a.cladit ca 9i ge1ca,plantat
se d.UC.71.se astfeliu. pet.recandu-se
n01 mel atunCl nu ne sfiim. ci to;;ite.Je facem
,9um amp vnemuritori, petre-
cand mtru desfatari.
Asculta ee spune Solomon, e1 ca're a avut 0 mare
a fapt elor 9i a lucrurilor prezente. "Zidi-
case, zice, saditu-mi-am vii, facutu-
1m-am gradini si livezi, si am sadit intrc1nsele
tot feliul de pon1i roditorl, facutu-mi-am lacuf'i
xV
de a e ca ud ' dintransele
... :;;1
aur m.cutu-mi-am cantarevr:;;l . (EcJes.
'8 Nimeni' cu un cuvant n'a rost atat de dezmer:
slavit rilffieni n'a fost atatQe intelept, $1
nu mers lucrurile a$a de dupre cum
le-a vazut mai 'nainte El, ce a
ta'l Cu nimic nu s'a foloSlt dll1 to::te ea, Cl
. ' Desartrl.Ciunea de:;;artaclUnelo
r
,
Jatl1-ce spune." , " . t a
.. toate sunt de:;;artaciune". (Ibid. 1, 2) $1 c
. 1 desartaciune" ei a pus cuvantul
n'a spus sImI? U"
prin d . lUI' va roO' ca unul 'ce a ajuns
Sa-I cre em eCl. 0 ' . . . t
la aceasta con vingette tl1 urma marl
v . eredem zi e si sa ne indeletmclm cu e uerurl,
nu unde este adevar't
. 0' statornice, "'unde toate sun Z.I 1. " ,,.
nu este, unde nu este tre-
udnde
un e mmIe , 1 ". v . V -0'. ' Dllmnezeu
nici aproape Sa dOflm, VI a r<?I'" cu dorinta
eu adevarat iara' nu de teama g 1een11, . CI '. . cu a
v .' .. . C
V
oate fi t:lO'al spune-mI,
'de 'lmparatIa lm . ....acl ce p , - b
.; . J' C poate fi eO'al cu a ne u-
vedea pe Chrlstos 1 NlmlC. e b l' 1 '
cura de acele bunuri 1 Nimic. ." oc 1lU n
1
3:
,v t S] urechea n'a auzlt, ll1ll11a OI11U U1
vazu ,zIce, . v ' D celor ce-I
nu s'a suit, care a gatlt umnezeu v " .
iubesc pre (I, Cor. 2, g}.Pe. ace lea. sa
Ie ca$tiga, iara pe sa Ie .. Oare
., de ori neinvinovatlm pre nm $1 ne sp .
d
ll
vieai,a ome11easca 1 DeCl d: c.e t
e

d nimic? De ce -SUfeI'l nacaZUfl pentru . v
vezl' cl'avdiri stralucite si privirea lor te ll19ah
ca '. ., del a petre 91 co-
. d' t la ceriu' intoarce-t1 prlvrrea . , v t
re acea' frumuseta, 9i :vel. v.edca. ca .toa
Pd .. nt lucruri de furmcl $1 tmtafl.
acestea e alcl su ., v . 1 1 din cerlU,
cu
;;1 de aco 0 aca se '( ., . mal
stralucite de aici, ;;i 'Y.ei ca nu sunt mmlC, Cl nu
ni
9
te de copn mlc:
t
de curat <:i cat de
VezI cat de ca '(
.. ..1
45
-----------------------------------------
OMILIA xv
este aerul, cu cat te ridici mai sus 1 Acolo, deci, li;)l au
easele, acolo I$i au sala$ele cei ce fac milostenie. Toate
cele de aiei se nimicesc ell desavar$ire la 1nviere, sau
mai bine zis chiar ;;i mai 'nainte de in viere in treeerea
timpului S'atL stricat, s'au discompus $i au disparut. Ba
chiar ;;i mai 'nainte de timp, adeca in fioare fiind, de
multeori un cutremur buna-oara le-a, daramat la pa-
mant, sau un foe le-a prefacut in cenu;;a. Caei nu numai
in varsta omului sunt morti prematur8, ci 9i in cladiri,
;;i de multeori eele stricate $i harbuite r eman neclintite
la cutremurul pamantului, pe cand eele ce stralucesc,
cele cladite din nou $i bine intarite, numai de un singur
tunet s'au clatinat 9i au eazut, - $i aceasta dupa ico-
nomiea lui Dumnezeu, creel , ca nu cumva sa cugeUlm
lueruri mari 1n cladi1'il e ce Ie ridicam.
Voie;;ti '$i in altfeliu de a nu fi mahnit 1 Vina atunei
la .cladirile ob
9
te;;ti, "Ia care;;i tu te imparta$e$ti deo-
potriv&;-ca nici 0 casa I1U este mai f1'umoasa decat cla-
diril.eob$te$ti-sta-i acolo cat timp vei voi, fiindd aeele
sllnt ale tale; ale tale sunt, Cli ale celorlalti fmpreuna;
sunt {)b$te$ti, iara nu particulare. (c Dara aeestea, zici
tti,nll Incanta privirile. Nu incahta, mai lntai din cauza
.deprinderei, iara dupa aeeia din eallza Uicomiei. A$a
da,ra lacomiea este care incanta privirile, iara nn fru-
museta. A9<1 dara incantarea p1'iviri10r este lacomiea,
$idbr'inta de a-ti fnsu$i cele ale altora. Deci, pana canc1
nevom ali pi ele acestea '? Pana cand ne vom tinea stral1$i
de pamant, $i intoemai ca vie.rmii ne yom tavaH in mo-
cirla.1 Dumnezeu ni-a dat trupul facut din pamant,
pentru ca sa-l ridicam la ceriu, nu ca printransul
s? trogem sufletul la pamant. Pamantesc este tr upul
mell, dara daca voi u voi, ceresc 'va deveni. $i de aid
privc$te de cata cinste ne-a invrednicit pre noi, daca
ni-a acordat 0 astfelill de favoare. Eu am facut, zice,
pamant $i ceriu; iti elau ins8. ;;i tie dreptul de creare:
fa pamantul ceriu, caci poti. "Cel ce face toate
Ie intocme$te". (Amos. 5, 8) - cuvinte ce sllnt spllse
pentrll Dumnezeu -ins8. aceasta pntere 0 a dat $i oa-
meni\or, precum de pilda un parinte illbitoriu de fiu
fiind zugrav, ar zugravl nu numai el singur, ci voie$te
ca ;;i pe fiul sau sa-1 in vete la feliu. (Eu ti-am facut,
zice, trup frumos; fa $i tu sufietul frumos. Eu am zis:
pamantul jarba verde:;;i lemn rocli-
146 OMILlA, xv
toriu". (Facere, 1, 11), zi sf tu: sa l"esar a pamantul
rod la feliu, :;;i va , T'p. sari cela Ge" vei vOl a resari. Eu
fac 'Va'I"a, zice, eu rac negura, eu imputernicesc tunetul.
eu vantul, eu am far,ut rna,rea ' pe draconul ce
se desfateaza in ea-atleca pe diavol ul. Dara nici pe
ti:1e nu te-am lipsit de aceasta puter e. Desfateazate t;i
tu daca cu el, dici poti a-I lega ca pe lJ pasa-
rica. Hesar soarele peste cei rai peste cei buni; deci
" ii'niteaza-ma tu.Da.din ale tale celor buni celor
rai. Fiind batjocorit, eu sufar fac bine celor ce rna
batjocor.BSC; imiteaza-ma $i tu, caci poti. Fac bine, nu
pentru r asplata; imiteaza-ma $i tu, sa nu fad binele
pentru r esplata. Am aprinsilJminatori pe ceriu; aprinde
tu astfeliu de luminatori. caci poti. Lumineaza pre
cei rataciti, caci a ma CllnOa$te pre mine E;ste mai mare
binefacere de cat a vedea soarele de pe ceriu. Om nu
poti face, dara grept placut lui Dumnezeu poti face.
Eu am lucrat esenta sau fiinta, iara tu impodobe$te buna
intentiune. Vezi cat te iubesc, cum ti-amdat putere
chiar $i in cele mari.
Vedeti dara, iubitilor, cat de mult amfost cinstiti,
de $i uniia dintre cei nerezonabili $i nerecunoscatori
zic, ca de ce suntem stapani pe vointa Hoastra
Acestea toate pe care le-:am spus, in care noi pu-
tem imita pre Dumnezeu, daca nu ar .fivoie libera,
nu I-am putea imita. {(Eu stap!\nesc, zice, prin
clara $i tu stapane:;;tLprin parga. Stau pe tron impara-
tesc, dara $i tu stai impreuna prin parga pe .acel tron.
,Jmpreuna cu dansul ne-a sculat, :;;i ne-a pus
a :;;edea intru cele cere$ti deadreapta lui Dum-
nezeu". (Efes. 2, 6). Cheruvimii precum $i Serafimii,
$i toata puterea ingereasca, stapi.'tniile, puterile, scaunele,
clomniile, fncepatoriile prin parga ti se inchioa tie.
Deci, nu invinovati trupul C3.re se bucura de atata cinste,
de care se puteri. Dara ce sa
mai spun zice. Nu numai printr'acestea "m"at eu ctrJl,,;;.
''''gostea mea, ci prin cele ce am suferit. Pentru tine
a111 fost scuipat, pentru tine am fost lovit, am fostJipsit
de slava, pe Parintele meu I-am lasat, $i am venit la
tine, care ma urai $i ma dispretuiai, ba inca nici nu
voiai sa auzi de numeJe meu. Te-am urmarit $i am
alergat dupa tine, ca sa te am in stapanirea mea. Te-am
OMILIA XVI
147
u?it ?i lipit de tine. Mananca trupul meu, am
bea sa?gele meu, .ca sa te am sus, dara jos
sa ma unesc 10 cu tme. ,e.ste deajuns ca parga
!a _0 . am, sus Oar n te man gale acest fapt Si jos
l11 an:- v $1 nu cum s'ar intampla 1m-
preun cu trne, Cl ma amestec, sunt l1lancat sunt fa-
mici, ca amestecatura'i?i unirea
sa se faca .1I1 totul, cele unite stau pentru tot-
deauna umt.e; astfehu ca eu sunt in totui conleO'at cu
putin ca sa fie fntre noi'vre-o
spartura .cat de mIca, Cl doresc de a fi impreuna unul
$1 iubitiior, cunoscand
n:r,area 1m mbIre noi, y?tul sa care ar putea
sa ne arate pre nOI vredDlcl de darurlle sale cele mario
fie ca cu totii sa ne invrednicim intru Christos
hsus Domnul nostI'u, caruia impreuna cu Tatal si cu
Sf. Duh, se cacle slava, stapanirea si cinstea acurn si
pururea $i In vecii vecilor. Amin.' , ,
OMILIA XVI
,.,Marturisesc inaintea lui Dumnezeu si a
Domnului Iisus Christos, si a ingeriloe lui celor
ale:;;i ca sa paze:;;ti aceast'a fara de cautare in
nimic facand dupre rugaminte. Manele
degrab sa pui pre nimeni, nici sa te faci
parta:;; in pacate straine. Pre tine cur'at te pa-
ze9te. De acum nu mai bea apa, ci vin
prlme$te pentru stomahul Um, pentru cele
dese slabiciunile tale" (Cap. 5, 21-23).
u eP2scopi, dcspre diaconi, des pre
barnatl $1 femel , despre vaduve. desprc preoti (presviteri)
9i des pre toti ceilaiti, $i aratand cum episcopul
stapan, cand vorbea despre judecata, a adaos: "Mar-
turisesc inaintea lui Dumnezeu si Domnului
nostru Iistis Christos, :;;i a ingel'ilor lui celor
148
OMILIA XVI
v t" . tea fiidi de diutare In
alesi, ca sa
0 face, din caup'L.ca
cu mulW Inca, nu s 1 . bit Ca daca el nu sa ru-
Timotheiu
pentru propovecluincl, insu-m1 sa
ea nu cumva a. 97 a )oi eu atM, mai
ma fae de )"fiblotheiu. Da<?a ia
mult nu s ar fi Fiul bine face; dara pe
ca pre. Tatal pre
ii
ia de marturi
ingern ce: pentrllCa MOlSl
marea 1m . aensc ':0'13, pre eerm
'. Va nlar uns L C '" . "
.:lv. A . t " (D t 4 26) ara,tand prm a
ceas
t3:
P
re palllan eu., 't' t
:-;;1 v . v, " l' i iarasi: .. AUZl;l mUll)
marea blandela a
juclecata Domnu lll, r: la celegraite pe Tata!
(Mich. 2) .. (_ lor in ziuas:;ea de urma:
pre FlUl, JlIstlficandu se . mult deeM trebUle, ca 91
cleCUrIlVaar fa,?e.' ceva res )undere. '
. m s'ar desbraca, de orlCEL . L , . ..... . v t
C.ll
C
a )8zesti acestea,i."icE\ rata. de cau
, " v a . J C fiieand dupre Tugammte".' ac1eca1
111 name. C ;- Cll ceicohdamnatl , Cll
sa fii 9
1
v nu te aibain a sa sta-
judecati Ae ,:a ea ,al sau. Dara oare
panire, Dlf!1em ia de .mar-
cine sunt mgern Gel ,:1 ::-; arte . iara pe dealta la
tnr pe DUI!lnezeu. pe deop . ' i noi luam de multe-orl
martor y'irtfe1l1lcul. Tot , ' .'. 'c' si de celeih-
. t't per<::oane care '" " v'
de marturl. a a . v <t .. . lor pstemare. A$3. dara
ferloare, este;:nmor fiinti
aici, mgerl Este ca 8i cum ar Zlee:
nu sunt la telJU Cll Dumnezeu. pre Fiul sau, pre
d
mart
ur l)e Dumnezeu, .. , .
({chem e 't ca
v
p ' rintr'insll It1 poron-
. 1 a ti-am poroncl , . ';
sluglle c v ' . . Timotheiu. .
cesc. deel pre adaos ceia ce era mal
mai ' cu sama
prinCIpal de to.ate,. deca chestiunea hirotonnlor
id pui pre ni?i
v etgar: in paeat'e straine". ce va sa
te aCl par , . A' A rcare me
"degrab?" Adeca (<uU din cea dmtal mee ,
OMILTA XVI 149
din adoua, nici din atreia, ci obse,rvand de multe ori,
cercetalld cu amanuntime, - fiindca nu fara primejdii
'este acest fapt, caci tu care dai aceasta stapanie vej
'fi deopotriva de vinovat pentru cele p:'icatuite de acela,
' atat pentru pacatele trecute, cat $i de cele ce Ie va face.
Cel ce iarUi pre cele dinCd fara de timp, vinovat va fi
;;i de cele ce se VOl' face in .viitoriu; precum $i iu fiind
pricina celor trecute, vinovat vei fi pentru ca nu ai lasat
aceluia-timp de a Ie plange, $i nici de a se umill. Precum,
deci, tu te imparta$e$ti, sau iai 'parte la succesele lui,
tot a$a la pacatele lui.
"Pre tine eurat te Aici spune despre
prudenta. "Deacum nu mai bea apa, ci putin yin
pentru stomahul t au, pentru celc
dese slabaciunile tale". Deci, daea el poronee$tQ
unui barbat care a fost cu bagare de sama la posturi
pana j'ntr'at&la, care a intrebuintat spre baut atata
apa, in cat s'a '7i Jn1bolnavit, inca des se imbolnavea,-
daca zic, pOl'once$te unui astfeliu de Mrbat de a fi pru-
dent, iaraacela nurespingea nici nu se Ingreuia de
acest sfat, apoicu atat mai mult noi candauzim sfaturi
de acestca de la cil1eva, nu trebuie a ne ingreuia, de
ce oare nu .. ins(\nato:;;at stomahul lui '? - caci dacu.
hainile lui Pa velirivieau mortii, de sigur ca
ar fi putut sa. ofadl.el. A73. dara de ce nu a facut
cuTimotheiu?Yentru ca $i astazi daca vedem bar-
bati mari $ivirtti09i 1mbolnavinclu-se, sa nu ne scan-
dalizam, fiindca $i :atunci lucrurile dupre
iconomia Dumnezeeasca. Ca daca lui Pavel i s'a dat in-
gerul Satanei ca sa nu se lnalte, apoi ell atat mai mult
lui Timothelu, fiindca toate semnele ar fi fost de ajuns de
a'l face atunci ca saeada In fapte De aceia.
Pavel I'a lasat C'l el sa se slujasca in puterea legei
doftorice$ti, ca astfeliu $i el Insm;i' sa se cumpateze, pre
cum $i..a.ltii sa nu se scandalizeze; ci sa afie, ca fUnd de
aeeea$i natura cu noi, a reu$it totu$i in faptele de care
il admiram. Mi se pare ea Timotheiu era bolna vieios
In alt chip, iara aceasta 0 araUi zicand: "pentru
cele dese slabieiunile tale", de unde se vede ea
boala lui ii provenea $i din cauza stomahului, din
cauza altor membre ale trupului sau. Nu era potrivit
cu demnitatea lui de a se Imbuiba de yin fara sfiala,
150
OMILIA XVI
si de aceia apostolul li recomanda putin yin ca pentru
sanfi t.ate. ian), nuperitru fmbuibare.. v
Nte unor oameni pacatele sunt aratate,
mergand mai 'naittte lei judecata, iata ale
si in urma vin" (Ver.:>. 24). Fiindca mai sus vorbind
hirgtoqij, zicea: "sa nu te faci pacate
steaine," ca nu cumva sa-zica : eu .. .
",tiu - iata ca el a cleslegat aceasta nedomer1re, .
;"and: Ale unoI' uallle.Ol pacatele sunt aratate
maio la judecata, iara ale
si in"urma vm", acleca, pacatele unora sunt aratat,e,
flindca Yin mai nainte in judecata, iara ale altor
pe urma, zice. faptele bune ara- ..
tate sunt, cele"' ce stmt intr'alt chlp' a se as-
cunde nu pot". 25).. v A"
. Cati sunt sub Jug robl, pre stapanll sel de
sa'i socoteasca, ca sa nu se
huliasca numele lui Dumnezeu
(Cap, 6, 1)., zivce, s.a-1 so CO:
teasca. Sa nu't1 mchlpUl ca. e:;;t1 creclmclOs, apol
e:;;ti slobocl,fiindca aceasta. ca. mal mult
sa Sluje9ti. Ca,ci cel necredmclOs cl<:lca te va ,,:-ec1ea pur-
tandu-te cu obraznicie pentru c.reclmta cf 0 al, .vi!' bles-
terna de multe ori credinta ta, ca. ceea c.e at1ti1v sp:-e
impotrivire, pe cand .daca te JI
mai mult se va conv1l1ge, mal mult mea va .da creza:
mc'mt si ascultare celor spuse de tine. 9
1
credinia evanaeliei, si numele lui Dumnezeu vor fi
Dara, zici tu: claca st.apanii vor fi.
cum trebuie sase poate robii? Chjar 91 atunc! 11 tre
v
-
buie a asculta, numele lui Dumnezeu:
cari au stapani sa nu-i ca
sunt frati, ci mai vartos sa li slujasca, cam c.re-
dinciosi sunt si . iubiti, cei ce facerea de bmc
primesc." .(ve;s. ' 2), - adeca : daca v'ati
zice de 0 astfeliu de cinste, in cat ca avetl stapani ' pe
fratli vo:;;tri, tocmai de aceia sunteti datori inca mai
muh a asculta a fi
"Mergand mai 'nainte la judecata" zice, adeca,
OMILIA XVI 151
c{t unele clintre faptele cele rale se dosesc aIel, iara
altele nu, pe cand acolo nici cele rale, si nici cele bune
nu vor putea sa se dosasc.a. Deci, ce'insamna "mer-
gand mai nainte la juclecata?" Acleca, eand cineva
gre';la9te sau face fapte de acelea, care deja I-au con-
damnat; cand ramane ne'ndreptat; cand cineva nadaj-
a se indrepta, dara nu face nimic pentru aceasta.
Deci ce? Pentru ce oare sun t spuse aces tea ? Pentru ca
chiar daca uniia ar ascuncle aici faptele lor, acolo fnsEi
nu Ie vor putea ascuncle, ci toate vor fi pe fata, - :;;i
aceasta de sigur ca este cea mai mare mangaiere pentru
cei ce fac binele. Fiincld mai sus a fost zis: "nimic
facand dupa rugaminte" iara mai la vale: ,;Cati
sunt sub jug robi, pre stapanii sai de tqata
cinstea vrednici sa-i socoteasca" , 13 natural siiri-
trebam: ce are a face aceasta cu episcopul? Ba ' In.ca
foarte mult are a face; ca sa sfatuiasca. Dealtfeliu Jl
vedem pre dansul peste tot locul p()mncind mar ales
slugilor, de cat stapanilor; slugilor cu multe'\. blandet;:t,
:;,i facand multa yorba de aceasta, iara stapanilor:
"Slabind, ziee, lngrozirea" (Efes. 6, 9). De ce
Cand-e-- vorba de cei cu drept cuvant,
caci cu cei necrediil,-clo;;i eari nu dau QU
are ce sa vorbeasc3.-'- dara cu cei
in feliul acesta? Pentru ca mai mareslujba
se aduce de stapani slugilor,de cat de slugi stapaniIOl':
Ace9tia sunt cari dau bani, cari se ingrijescpentru
cele trebuitoare, pentru haine,9i in fine pentratQate.
A9a ca stapanii mai mare slujba aduc slugilor, ,ceiace
dealtfeliu 9i aid a dat a se intelege, zicand: "Cacicre-
sunt iubiti, cei ce facerea de bine
primesc", adeca se osten esc se muncesc pentrti
lini
9
tea voastra; $i in asemenea caz oare nu au drept
a se bucura de 0 mare cinsle din partea voastra?
I) Deci, daca apostolul poronce9te in feliul acesta
slugilor de afi CLl ascultare catra . stapanii lor, intele-
geti cum trebue a ne gaS] noi fata de stapanul a toate,
care ne-a facut pre noi din ceia ce nu eram, care ne
1) Pal'tea morala. Mustrare dUre cei ce nu slujesc lui Dum-
nezeu, pe cat pretind danf;1ii de a fi slujiti de slugil e lor. (Vel'on).
152 _ _ _ ___ ____ ,O)'lILIA XVI
hrane"1to ne fmbra:ca. Chiar denu ar trobuimai mult;
cel pulin lui, precum ne slujesc pre noi slu-
gile",noa.stre. Oare nu intreaga lor vieata ';;i-o cheltuiesc
In acest 'seop, "'acela adeca de a fi multamiti stapanii lor?
Aeeasta 'este treaba lor, ?eeasta este vieata lor, de a so
Ingriji de cele ale stapanului. Nu oare toau'Cziua se in-
grijesc de ale sk1,pclnului, iara de ale lor clemulte-ori
ilUmai sara pentru un timp scurt? Noi insa f",cem cu
totul din contra; de cele ale noastre ne ingrijim
pe cand de cele ale stapanului nici eea mai IT.l.i<;,a parte
din timp, de el nu are nevoiede ale noastre, precum
au stapanii nevoie de slugi, ci chiar slujbele care i Ie facem
sunt tot in folosul nostru.Acolo slujba slugei folose$te
pe stapan,pe cand aici slujba' robului mi folose;;te cu
nimie pre stapanul a toate,eipeim;;a;;i sluga 0 folose$te
""Gil mele, (Ps. 15, 2).
Caci, spune-mi, te rog; cefolosar e Dumnezeu, daca
eu sunt drept? $i ee pagub[i ' are El daea eu :sunt. ne-
.drept? Oilre nu este intreagti$iMvatamata natura lui?
Oare nu este fara vreo Oare nu este mai
presus de orice patima? Ajc;isllig.ile nu au nimic allor,
ci totul este al stapanului"ehiarde''S''ar imbogati el celt
de m,\1lt, in timp ce noi ale noastre.
in zadar ne bucuramnoLdeatata cinste din partea
imparatului a toate. Oare data pe
fiu!. .sau pentru sluga? Nimeni,ci yu. totji j'nea ar pre-
ferasa dea pe slugi pentru cand cuDumne-
zeu se :petrec lucrurile cu to,tUl, din contra. Pe propriul
sau Fiu nu I-a crutat, ci hr,cl:;lt pentru rioi toti,pentru
hoi du,?manii lui, $i cad i1uran1 pre dansul. Slugilor
chiar daca Ii se poronce:;;te ceva greoiu, nici nu se
lngreuiaza de a face, ni.aLales daca sunt recunosca-
tori,-pe dnd noi de 'mii ,de ,oN ni aratam nemultami-
rea. Stapanul de aici nimie din acestea nu fagaduie$te
slugilor, precum l}!Jagaduie'?te noue Dumnezeu. $i ce
anume Libertatea de aici poate, care de
multe ori emai grlzava mai rea de cat sclaviea. Caci
de multe ori a venit cate 0 foamete mare, :;;i atunci li-
bertatea aeeasta a fost mai amara de cat sdiiviea, :;;i
iata cum darul acesta a devenit spre cea mai m'are pa-
guM. Dara din partea lui Dumnezeu nimic spre strica-
ciune. Insa "Nu va mai zie voua slugi, ziee,
ell voi prietenii mei (loan 15. 15).
OMiLlA XVI
153
. Sa ne l:u$in.am, . iubitilor, :;;i sa ne fnfrico$am: Cel
rut
m
. pre. cat m sluJesc pre noi slugile noastre, sa slu-
JIm :;;1 nm pre Dumnezeu. Dara noi nu aratam catra
dansul cea mica parte din slujba ce nio fae
noue sluglle. Acera pentru nevoea lor filosofizaza aYand
"1i hrana, pe eand l1bi illle:'
cu 1mbmbarlle noastre. Daca nu de aiurea eel
macar .dela slugi sa luam pi Ida de regulele'mo-
Dealmmt,relea sfanta sCiptura de a tri-
ye oamel1l nu puvmai .. Ia s'ugi, ci $i la cele necu-
ea de pJlda cand trimite pe lene$ la albina
$1 v C3,:ld II de a imita pe furnica 1), eu insa
de a. lmlta cel putin pe slugi, ceia ce dansele
p:ntru frl ca. ce au de noi, macar acelea sa Ie facem
nOl, pentru frlca de Dumnezeu. Dara noi nu ne O'a-
sim. facand a:;;a .. Slugile noastre de multe-ori sunt
bozlte pentru fnca ee trebuie a avea de noi si ele st'll!
j'n tac;ereinai mult de cat ori-ce filosof. Sunt probozite
poate sau dreptate" nu raspund, ci
J?c.;t, de:;;1 ca de multe-ori nu ne-a ned rep-
e,u dela nci 'nimic mai mult de
cat 8. utrel)umta, b.a de fllulte-ori , chi.ar ,;; i mai putin,
ele.. ,rabda, $1 pe' l1lscareva paie, ;;i
mapcand , poate numal pane, $1 111 fine oriee alt tain
a"andu-I
v
nu ne la respimdere, njci ca
sUPi3:ratl, pentru frlea. au.de vnoi. lncredintan-
totul lnapmaza - 91 sa nu 'mi spui de
sluglle ,cele, rale, ci de cele ce nu "sunt atat de ra1e _
iara cand Ie amenintam, ele in data se cumintesc. '
" Ap'oitoate acestea nu sunt oare un motiv de"filo-
sofie pentru noi Sa nu spui ca toate acestea se fac de
sila, ;;i,de
v
frica"Jiindca sila;;i teama de gheena
eapu.lm nici nu te
$1 m.el nu portl atata cll1ste lui Dumnezeu, pe cata ai
tu Fi eca!'e dintre slugi are '
sa :;;1 nu se lmpune cu sUa in 10-
cumta aproapelm sal!, nici nu este atins dA pofta de mai
multo A.eestea toate Ie poate vedea cineva petreeandu-se
cu 9a:.e buna randueala pentru frica ce
au de stapann lor, foart e rar ar putea vedea cine va
sluga rapind ceva din ale altei slugi, sau vatamandu-o
' ) NoW. A se vedea Pildele lui Solomon. (Cap. 6, 6-8).
154 OMILIA XV)
eu ceva. Dara eu oamenii liberi se intamplJ cu totul
din contra, caci ne lovim unii pre altii, ne mftncam unii
pre altii, nu ne temelll de stapanul a toate, rapirn cele ale
altora, furam, lovim, stapanul nostru vede. Aceasta
n'ar face-I) nici oelata sluga, ci dl1ca arlov!, ar face-o
fara ca stapanul sau ::'a vada, sau sa auda, in timp ce
fl:c}i"tOato Ie indraznim, de Dumnezeu toate Ie vede
Ie auele. Inaintea ocllilor aee10ra este frica de
stapanul lor, In timp ce noi nj,c;i-odata nu avem inaintea
noastra frica de Dumnezeu. De aceia s'au resturnat
totul pe dos, totu1 s'a amestecat s'a corupt. Noi nici
macar prin mil)te nu . ..ue, vine a ne gandi de ce1e ce am
pacatuit, intimp c"t3]lclcatele slugilor Ie cerceUim eu toata
amanuritirnea, ba pan a pe eele mai mici.
,i\.cestea.,.le spun, nu doara ea YO! sa vad pe slu-
gile noasti'e.Deascultiitoare obraznke, ci cu, scop- de
a alunga delCJ, noi neascultarea obl;azniciea, qe a sgu-
dui zicand trandaviea :;;i somn:olenta noastra, ea
'sa slujim:;;i noi lui Dumnez811, preellm ni
slujescrioue slugile; sa sllljim zic,"eelui ee ne-a
faeut pre 'noi, preClH'f1 ni cei deopotriva
cu noL .cari Im au dela noi nimic c1eacest feliu. Liberi
din natuiaf;i slugile sunt, caci expr.esiUnea "Sa stapa-
.. marilor" (Fae. L 26)este zisa:;;i pentrl!
aceasta a lor nu este gela natura, - C1
este ' yenitaclin imprejurari dedinaiara, sau atin-
de:- vreclniciea lor, -:;:- clara eli toate acestea multa
cinsteni:aduce nOk1e. Noi in vederea slujbei noastre Ii
bagam frica in oase, in timp ee fatade Dumnezeu nu
avem . cat de pulina frica, folosinta ee ar llrma de '
aici,ar fi tot sprefolosul nostrll. CiJ , inf;i-ne vom
slujl.maicu tragere de inimalui Durnnezeu, eu atat mai
mult noi singuri yom
Dec), sa nu ne lipsim pre noi in:;;i-ne de 0 folosinta
atilt de mare, caci Dumnezeu este fara niei 0 lipsa, iara
ca:;;tigul resplata iara!';ii la noi se InapoieC'c. Sa slujim
lui Dumnezeu dara eu friea f;i eu cutremur, f;i sa ne
afiam faFl de dansul preeum seafia fata de noi slugile
noastre, ca sa ne lnvrednieim de bllnurile fagiiduite,
intru Christos Iisus Domnul nostru, carllia Impreuna eu
Tatal eu Sf. Duh se eade s!ava, stapanirea cinstea,
acum :;;i pururea in vecii veeilor. Amin.
OMIUA XVII
155
OM ILIA XVII
. il1vata indeamna. lara de invaFi
cmeva chip, nu se apropie de
cele s?-natoase ale DomnuIui nostru lisus
de invatatura cea dupre bun a cre-
ace.la s'a trufit ne:;;tiind nimic,ci bolna-
mtru in cuvinte de prigo-
1111 e, se plzma, pricirea llU-
pI epusuIlle .cele vlclene, cuvinteleeele de-
ale oamel1l1or celor stricati , deminte si
c!e cari soeotesc a' ffQastig b{m'a
Depal'teaza-tede"uniia ea
aee:;;tll?-. Insa mare este buna credinta
ievSevlea)c? mdestulare. Ca nimic :l'l'am, adus
ll1 lume; aratat este ca niei a scoateceva nu
putem" (Cap. 6, 2-7). '
tTebu,ie a se purta mimaIcl1 autori-
tate, bJandela, preeum iara.'i ' nunu .
ell .91 eu autoritate. toate <i6estea Ie
vata ferlelt,ul Pavel, eate-odata zieand: ' "Poronceste
invata", iara alta-data: "i\.cestea Ie in-
vat?- r9agapr'e'cei bol-
navI,.nu cloa.r:a,<;a sa se Il1sanato8zecirientru
ca scape cleo boala sa din pat,
ap,Ql eU nOl trebuie a ne, pU!'ta ' fata de
?el pe IOv<3:1.8;m eele ale sfatuinclu-i i
mdemnandu-l. Ferleltul Pavel nu se da 11l,Jaturi ehiar
de a se lor, nupre noi ne
CI pe .Chnstos 11SUS, iara pre noi
SluJlton voua prm IISUS" (II Cor 4 5) (;, . v
Ttl . . " ,..,,1
" oa e a e Or! Paye!, ori Apoll6s"
(I. Cor. v
3
, 21: 22). lata ca dansul sluJ39te slujba aceasta
cu vomta, eaci niei nu este doara 0 robie oare-
mult mai buna cat robiea. "Ca acela este
lob, Zlce, care face pacatul" (loan 8, 34).
156
XVII
"lara de ll}yata cineva:'intr'alt chip, ziee, $1
nu se apropie cele.
Donmu1ui nostru llSUS Chr1stos, ;;1 de ll1vatatm a
cea clupre buna credinta, acela trufit: ne-
stiincl nimic". A;;a dara nn dina;;tl aJunge
cineva la prostie, ei dil?a nu :;;tJ. Cael eel e:
stie eele ale evseviei cle 8:eestcl
rnai cu sama ;;tie :;;i a fi modest. Cel ;;t1e cu:ymtele
cele sanatoase, nici-odata nu se imbolnaye::;;te. Ca. pre-
cum estc infiamatiea pentrutrup, tot a::;;a este ::;;1. U$U-
rinta sau prostiea pentru
este umfiat nu ' spunem ca estehsanat?s, tot aIel
nu putem spUl1e ea eei ma!]dri. ur-
mare se, poate ea eineva sa. ;;t18. ceva, $1 t?tU
y
1 s:;t nu
stie nimie, cad eel c.; nu :;;tw eela. :;t. 9
t
!, Ill!
8tie nimie. Si cum ea. ne$tnnt
a
,. S8
{nvedereaza: de acoIo, ea Christos s-a, pre
Cel ce ;;ti e aceasta, deci, nu va
mad nid-odati),. UiCioi11JJI nu are mm1ea, care .sa
fie
e
de la Dumnezeu, :;;i deei sa flU cugete lUCI'mI . man
c1espredansul. "Caee ai, ziee, care sa fi ll!at
(1. Cor. 4, 7) 1 El a spala.t
ce stie aeeasta, cums'ar.l1ianclrl De acela Zlee
Cfll1d veti face toate cele ce s'a pOtOncit voua,
. ca' slugi nl!-
mai prin umilintii s'a mantUlt, pe eand
mfmell'ie- s'a pierdut. Cel ee '5e trufe::;;te, dec!, nlm1e elm
aeestea nu :;;tie. Apoi iara:;;i zice : .,,,.De
O'rait r au , martuf'ise;;te raul, lara de am grmt
tine de ce ma bati "? (Ioafl" 18, 23)'? .
Ci bolnavindll-se intru lntrebari " z1ce. A$a
dar a intreba eu curiozitate, a ispiti intr'una, este a fi
bolnav. in cuvinte de prigOt:ire", ziee, 9i. cu
cUva nt, cad eand sufietul se aprlOde de c11I2
caUZ;1 raiionamentelor, cand se
cu euriozitate, iara eand e1 estc pu 10 trea?Ja" e1
fara ispitire prime;;te credin\a. Dm ]Sp1tlre sau. dm 111-
trebari fara ;;1r, ';;i din Jupta de cuvant (),Ojop.?xto:<;) sa,u
din cuvinte de prigonire, nimic nu se poate a:;;!epta.
Cele ee crcdinta singura Ie fagaduie;;te sunt adevarate,
XVII 157
iara inttebarea eand" se pune la mijloG, mel nu poate
arata ceva de sc\,):na, ;;inici nu las{t de a na.dajdut:r:ele
fagaduite de eredinii. Caei $i eel ce inehide oehii nu ya
putea sa gaseasca ceia ce ar vol sa eaut@, d;;i iara;;i cl aca
ar avea pOilte ochii desehi$i, iosa s'ar baga intr'o groapa
adanca, uncle n'ar patrunde raza luminei, n'ar putea
gaS! ceea ee ar cauta AstfeIiu deci, fara de eredinta,
nimic nu se poate afia, ci de necesitate cil se vor na;;te
lupte de cllvinte, sau euvinte de pr-igonire.
nDintru care se face piZlna, pricirea hu-
1e1e, prepusurile cele viclene", adeca siava ;;i cre-
dinti viclene de la astfeliu de intrebari. Atunci ne
inehipuim clespre Dumnezeu ceia ce nu trebuie, fiindca
eadem in tot feliul de intrebari. "Cuvintele cele cle-
;;;arte", adeea pierderea de vreme, sau ea prin aeeasta
e<'.presiune el spune: precum oile ceJe riioase atinse
de boaia, umplu de riie ,;;1 pre rele sanatoase, intoemai
a$'\ fac $i Mrbatii vicIeni)). de aclevar,_ziee,
cari socotesc a fi cl:;;tig buna (evseviea)" .
Ai vazut cate rale se nasc din lupta de cuvinte, sau
cuvintele de pri gonire 1 Pizni a,pricirea, ignoranta, lipsa
de minte, pe .care de sigur ca 0 na:;;te ignorallta.
"De la unii ca aceia, zice, cleparteaza-te".
N'aspusapudt-te la cearta eu dan;;ii ci "depar-
te;a.za- te". "De omul eretjc, dupa una ::;;i a doua
s fatuire, (Tit. 3, 10), zice tot Pavel. Cu
alte elrvinte Ii arata ca clan;;ii sunt a$a, nu atat de la
ne:;;tiinta, pe celt din trandil vic, a vand ;;i ne;;tiinta. Pe
ni$te oameni cari se lupta din cauza banilor, eand ii
vei putec\ eonvinge 1 In alt feliu pe uniia ca ace;;tiia
nu-i poti eonvinge, de cat damliJ-li iara:;;i, 9i ehiar nici
<1;;<\ nu Ii poli implini pofta. "Ochiul 1acomu1ui nu
se satura cu 0 parte" (Sirah 14, 9). Deci trebuie a
fug! de eei ce sunt ne'ndreptati. Dara claea el sfatue;;te
de a nLl se pune la cearta CLl unul eare se lupta ell altul,
ce a re mare lipsa poate, $i niei ase hci rtu!t;\l el, eu
atat mai mult eu eei ce snnt CiL uceniei ai no;;tri. Zieand
di uniia ca aeeia SOI'Ot a fi cc\,;;tig buna credinta (evse-
viea) a adaos: "lnsa ca:;;tig mare este buna' cre-
cu inc1estulare" (Vers. 6), nu cand ai b<111i, ci
cttncl nu ai. Cn sa nu eada cineva in me1hoire din cauza
158
OMILIA XVll
v,v .. il ridica zicftnd,:;;i .
sal " . " E t d si aur ca:;;tlg, 1115a
zice" . ca este ' .. s . e:, ee intai a doborlt
'a'e,a' ci mult mal mare, c -t Cum ca
v
castiO'ul
" ' v' It .'\, l)e aces a ' to>
acel ca;;tig, 1a ma.y<. tevedea ' din faptul ca re-
aceia n':1 n1l11lC, 'u noi, nici nu ne into-
mane alCI, ;;1 nu S8 stt c z::t aceasta De aeolo.
aeeasta vieatat,
ea noi a e aici yom iua ceva. Ca gOl
mCl duca?du ne d . d e Deci nu avem ne-
. .' 01 ne vom Sl ue. . .
am vemt alcl, g. 1 " Daca n'ami adus milllC, n.e
voie de ce1e pnsose nll.e. . zl'ce ' Ga 111-
. v. ', 'mic dupre cum:y ''' ..
yom duce CU, 111
1
' aratat este ca mCl a
mic n'am adus 10 T ' ",
t
c va nu putem (\ ers. I) .. .. ,.... .
scoa e . e " d . heana si imbracaminte, cu a.ce-
"Gl ,avan .. ' .. ,' 'ft" Vers 8) Noi a
stea indestulat .;l "0.,lt
11
. este( deaJ:uns' sa traim., :;;i
, t ' t l)e ca 111 . .
manea va a a, . . ' - At ' t" t in cat sa ne acoper.e
. . J>}g imbracam cu . .m r aolaav"I'unea "i nimic de pn-
d
v v acoI)erln1 g u L, r
trupu), eca sa . . " i1afna )oate sa 0 aiba
SOS
' lara 0 astfellu de -" '" 1 . . ' ' 1d' lara
c, . . d]" . Ie de alCI, ZlcaI ' .1' .
ApOl ,e 1 (Vers. 9).N'a ZIS
cei ce vor sa se 1m) v:o; . . ce
. . .. 'mboaatesc)) Cl "cel . . '
simplu cccel ce se .l b A d baoi ii iconomisesc bme,
cad sunt. f';ii de rt saracilor. Apostolul
adeca ii dispre,t:mesc pre cei ce :werl:
p.e UI111a; 1m zice, v cad
"lara .Cel \ O! ':.0 . "n ) ofte multe fara de
in isplte, ll\ cufunda pre oa-
cot
eala Sl v a a1 . , . ' -. ' e
so . " ' . 0 ., )ieezare". Bioe Zlce el "c.ar
mel1l m pel[ e 111 I . -; u pot ase tinea drept.
f
da" de vreme ce mCl n . .
cu un '.. ." t, pl'erzare" "'i in vieata de alCI,
lntru pen'e,- 111 r u , 'i
in tutul'Or rauta\ilor este.iub1rea
-. ;,Ga radacma.. 'nd 0 au ratac1t de 1a
de argint, .care dureri multe" (Vers.
credinta, Sl s'au p atruns )ot "ti de aiul'ea, de
10). Dara toate aceslea putea vedea cat
t hog:: din cauza a verei.
se shUClUma, :-;;1 ca se 111
O},f!UA XVII 159
"lara tu, zice,omule a lilli Dumnezeu" (Vcrs.
i). Mare vl'ednide pune el InainteI Toti oarnenii de
igur ca sunt ai lui Dumnezcu, dai'a C(r cleosebire cei
Irepti, nu numai in ceia ce creatiunea lor, ei
;j in ceia ce prive:;;te infierea 9i zidirea cea noua. ccDeci,
laca esti omul lui DUl11nezeu, zice, nu cauta cele de
wisos nu duc Ja Dumnezeu, ci "fugi de
lrmeaza dreptatea". Amandoua sunt puse ell
ntensitate, caci n-a zis (cdeparteaza-te)), ci "fugi $i ur-
11eaza"-"drepta tea", spre a nu te lacoml,:;;i "ev-
3evia" sau buna ' credint<'i cea din dogme, "creclint0-"
3are este contrara intrebarilor celor curioase, "drago-
stea, rabdarea, bUtndeteie".
"Lupta-te 1upta cea buna a credintei, apu-
ca-te de vieata cea zice - iata $i plata -
"la care $i chemat e$ti, aimarturisit mal'-
tur isirea' cea buna - in sperall:ta, ziee, a vietei ve:;;-
nice - ina intea a multe marturi i" (Vel's. 12), ac1eca
ccs{l. nll necinste$ti acea increde're,acea incurajare. De
ce dar;'\, te ostene$ti in lucruri$i ll1 :pofte far a de soco-
teala n:;;i care ispiili $i cursa zice , G:),o vor suferi Gei
ce voiesc a se imbogatH Adeca;iiindeparteaza de la
1i baga in primejdii, iiJace fric.o;;i. ,,$i in pofte
mu1te fa ra de socotea1a" cum sa uu fi e
porta lor fara cle socoteala, cEl11d au eu dan::;;i'i nebuni,
cand au pe langa dan::;;ii pitici, riudoara pentru iubi-
rea de oameni, ci pentru placere?Cum sa nu fi e pofta lor
fara de socoteala, cand 1nchid pe$ti in casele lor, cand
hranesc fiare salbatice, cand se OClll)a de cani, cand impo-
dobesc cai, cand in fine se gasesc eu mult mai pre jos
de copii '? Toate aces tea cl eGi sunt de socotealii :;;i'priso-
selnice, nimic din nu e nici trebuitoriu, nici folositoriu.
"Pofte multe fara de socotea1a., si vatamatoa re".
Care sunt acele vatamatoare'? Cand . suut stapaniti de
amoruri absurde, cand cloresc cele ale aproapelui, cand
se tavalesc 1n desmerclari, cand iubesc $i se svarcolesc
clupa betii, cand dorese pierderea $i chiar sacrificarea
altora. Multi inca sti'ipaniti de tiraniea acestei nebunii
(amorlll) s-au aruocat asupra antagoni$tilor lor, $i sau
160
OMlLIA. XVII
pierdut,- pentru ca se ocupa cu fapte rara de'socotealu,
sau mai bine zis :,;i vatamatoare.
Bine a zis el': "au ratacit din cr'edinta" caci
iubirea de astupEtndu-li ochii cate put
in
, li im-
piedeca a . vedea calea cea dreapta ce duce ,la,' <.:re-
dintiL"'Precum cine'{iOt pa7incl pe drumul cel clrept, insa
intorcandu-7
i
mintea spre alt-ceva, pa7e';te de siguJ'.
clara de multe-ori trece pe langa ceLatea la care sc ducea,
ducandu-l cum s'ar zice picioarele rara nici un folos,
tot a7
a
se petreec :;;i eu iubirea de argint. s'au
patruns, zice, Cll dureri multe". Ai vazut ce a hI-
sa se prin' -exprestunea
Caci toate cele"'ftJ:;;lrate de el sunt ca spml, CJ,
daca sunt Ie ranesc. Catc
griji nu au cate dured? De a,r;eia:;;i zice apos-
tolul: "fugi de '. ur'meaza dreptatea,
buna creeli nta:, slragostea, " rabdarea,
cad blandeta vine: de la drag0ste. Aici
apostolul lauda curajul:;;i barbiitiealui Timotheiu, caci,
zice"ai marturisit to ate acestea,Cubarbatie:;;1 cu cu-
raj), adeea ai facut. ' ,
Ii apoi 7i de catihizarea sa, zieancl:
pllClAe de vieata <1.:;>a ca nu esto
deajuns numai martuti5l'f(ja; ,ci mai este nevoie de
rabdare, spre a ram<lneEt ' intr',una in marturisire; este
nevoie 7
i
de lupta putl?rriica mil' de sudori, spre
anu fi patruris, sau striipuns de, dureri muIte, pentru
camultes
unt
scandalele,muHe sunt 7i piedicilc Intim-
pinate. De 'aceia strimta $i anevoioasa este calea, din
toate part-ile trebuie a fi ciJhagare de sama, in toate
partile sa se intoarcl cineva.pin toate partile se. vad
pEiceri care atrag oehii sufietll1ui, placeri de trupuri,
de bani, de dezmerdi'iri, de trandavii, de slava, de ma-
ilie, de stapanie,de ' iubire de intaietate. Toate acestea,
zic,searata sub tete prea frumoase
toase, in stare de a 31lirage spre ele fle eei indragostiti,
pre cei ce nu inbesc mult adevarul,-caci adevarul este
cum s'ar zice slab la fata, 7i nu are cu sine nici un Ii-
piciu. De ce oare? Pentru ca el toata pla-
multihnirea in viitoriu, in timp co aeelea cbiar
$i pun inainte onoruri, placeri, repausuri,-de sigur ca
nil In fiinta. nu adcvarate, ci amagitoare. Daca
OMILIA XVII 161
cineva este, ,pr.ost, fricos, 5e va tineastriI1s de
in f?tta nacazurilor. Tot se In-
;;1 cu luptele. de. dmafara, cand cel ce nu gan-
mult la cunum, dm primul moment s .
bet!i .. Tovt fac luphitorii
sunt $1 fara curaJ' in timp ce ac . . "
111 eu'l f' v '.. el carl au
;- e ,num e, pre fin de rane, fiindca dan ii
se cu speranta vlltorului si de s t
curaJ. ' , , un CLl
I) Sa fugim darade ractadna tuturor ralelor sf
yon: fu,gl de toat.e "Radacina
I zlce,este mblrea de argint". Pavel a
graIt s!1u bine. zis C!1ristos. Dara sa vedem
cum chlar
v
expenenta dm fapte ne mart . t
aceasta. Caclce rau nu izvora<::te dh bani sa e
zis n d' b' .,' ., d' "i' ,u mal lne
, .' m reaua. intentiune a celor ce nu
sa. fas:a uz trebUle de bani Fiindca este
cu putmta'vcaC:eJ.ce uz de bani precum trebuie ,sa '
;;i imparatia ,ceriurilor.
ajutorinta saracilor, spre
mangaH?1 ea, III noue, $i spre lauda si
noi 0 intrebuintam in contra ,
l1fTiorOCljll0rde sau mai drept vorbind in contra
etulm 111 .contra lui Dumnezeu. A rapit
averea :;;1 I-a ad us in ::3?-racie, dara pre
sme", s <:t I-a istovit cu saraciea
pIe Sloe s-a lStOVlt eu osanda cea ve$nica.
nu este,tpt un.a? Ce rau oare nu ni vine din
Oare Oare nu rapiri? Oare nu 'a-
Nu .. dU!7rnal1p? Nu It.:!pte? Nu certe? Oare nu Jau
111 HlS. unlla (;a ace7tlea manile pana <::i la c ' :' j." 0)
Oare ' . , ' v "i el mOryl
o J nu au Nuns eu rautatea pan a si la parinti si frati 'l
"are, au rasturna;t legea naturei,' si'
ule lUI Dumnezeu 51 m fine totul fil'nd s+;-(p'" 't' d
, ft v b v" ,I.:L "nl e
acea po a una? nu sunt infiintate
pentru poboara decI lUhlrea de argint, si at unci
a. contemt raSb?lUl, a eontenit lupta a contenit'dusma-
mea '0' e?ntemt 7i intriga. Ar trebui de "a cfi
dm lume u!llea acei;>tiea, ca lupi va-
tama,toTI. Precum m:;;te vanturi eontrare puternice
J"b , t morald. i:uhirei de al'gint, ca adevara ta
I CI a e es e ease stapal1l cll1eva de patimi. (Veron).
11
162 OMILlA XviI
eazand deodata pe' marea ar rascoIi-opana la
fund, 3i pana nasipuI .. lie pe fund ridica in,.sus 1;>i
l-ar amesteCi't eu valurile, Iflt9cmai iubitorii de
bani toate Ie rascolese Ie -rastoarna pe dos.
lubitoriul de bani nu are nici uff'prieten. spun
eu de prieten? Cand el nu eunoa::;;te nici.chiar-peDum-
nezeu, fiind stapanit de acea pofta. Nu ved:ti pe Titani
eu sabia in mana - de $i in aeel mlth este .mai
mult 0 representare de nebunie; dara eu ade-
varat. ca nebuni, iodraGi(A1;>i ie9it.i din minti. Daca
Ii-ai puteadeseoperl sufletul lor, I-ai gasi astfeliu alca-
tuit, ioc&t .ca nu 0 sabie, niei doua, ei mii de sabii sunt
intr'insuJ,pe nimeni cunoseand, ci impotri va tuturor
turbat,fnpotriva tuturor aruncandu-se :;;i impungand
pe nu cani, ci suflete de arun-
cand blastem!iri grozave pana ::;;1 asup1'a ceriului. Toate
sunt 'rasturhate 8i nimieite de niste astfeliu de oarneni,
stapaniti demania ' banilor. Pe ci'ne deei, sa invinova-
teseIDaL rriult? Eu nu $tiu; fiindea molima aceasta pe
pe uniil'h.llla,i mult, pe a1tii mai putin,
darairi fine Preeum un foe cazand pe ni::;;te
materii . arzatcare totul st1'ica .,;>i pu:;;tie$te, tot 9i ne-
buniea aeeasta a.rasturnat pe dos lumea intreaga. Regi,
stEipall,itori,oameili"de rand, saraei, femei,. barbati, pana
$ieOl)ii,toti in fine Ia feliu .sunt stapaniti de aeest rau.
Precumcalld S8 abate asupra pamaxitului un intunerec
grozay, .riimeni atunei nu se simte lini$tit, - intoemai
a1;>a ' sehetreee eu aeeasta boala pustiitoare.
1'1ii('1e aeuzatiuni se aduc contra lacomiei, in
pUbllQ; $iin particular, . $i eu toate aeestca niei 0 in-
dreptate. nlJ se vede. Deci ee ar trebui de faeut Cum
sa stingerilfoeul ? Ei bine, este...cu putinta de a face
aeeasta; ,chiar daca para lui s'ar ridiea pana la ceriu:
numaide yom vol; atunei yom putea stinge aeea par
palaeo Cad dupre ce s'aridieat prin vointa, tot S(
va stinge tot prin vointa. Oare nu vointa noastra c
aprins aeest fod tot vointa va putea sa-l stinga
numai de yom voL $i cum se va putea in no
puterea de ,a voi Daca yom eunoa$te de$artaeiuI1ea ;;
nlmicnieiea acestei pofte absurde: ea ducandu-ne d,
aiel, averea nu ne va intovara$1. $i ca chiar aiei desE:
ori ne ca averea ramane tot aici, iara ra
nele ce am eapatat dintr'insa, ne intovarfu:;;ese $i dir
OMIllA XVII
163
e?lo. lea yom cunoa::;;te ea acolo multa bogatie;
$1 0 Yom. eomp.ara eu .acea bogatie, 0 yom gasi
pe aeeasta mal JOs de. twa eea din daca
9
uooa
$t.e ee Ie are eu sine, $i
ca place rea lzvonta dwtr ll1sa este momentan:} si tot-
eu Daca ne yom' gandi
bll1e,la aeea a: vletel . de veei, desigur ca yom
p,:!tea a pe ayeasta. Daea yom
0::1, b?gat
Ia
ne folose$te niei spre
ca. sla vel, mCI vspre ,:sanatate, $i nici spre alt-eeva,
ea dm contra ea mea ne eufunda in prapastie 8i
plerzare. . , .
, AiGi te $i ai multi sub tine; acolo insa
ducandu-te, te Vel vedea gol 1;>i lipsit de ori-ee. Daca
Je-am rum.:ga necon!enit in mintea noastra,$iJe
aUZlm de la alt}l, poate ea ar fi eeva nadejde
p<?ate
v
c:a ar. fi vr-o izM vire de aceasta ,osariCla; ,
grozava .. este frllmos? Dara sanea'clu-:
eem ammte ca este apa de mare, ca mai fnainteera .
io san uri Ie ei. Aurlll $i argintul sunt fl;umoase?
sa v no aminte ea au fosf $i sunt pamant .
9
1
Puate ca sunt frumoase hainele de
Dar:
a
prod,:sulvermilor; este la mijIOenuma:i
$1 apreCIerea omeneasea, $i nu ec1. doarafru-
?uset
ea
valoarea lor stau in natura lor. CeJece au'
in n,:tura .lor, n,: ,:U nevoie de a fi explicate
Tu Yep de pI Ida 0 moneda de ara,ma si1'n-
pIa; Inset aunta,v la mgeput $i apoi 0 crezi' a
aur, - d.ara, dUP0 eel te vor lovata
odata eu admiratlunea te
va paras} ll1$elaelUoea. . . . .. .
. . Ai . ea, nu tn. I!atura s.ta fruD?uset
a
? Dacii
vezl tu II ad?Irl ca .argmt, vezi arama,
o admIrl, ca pe .. $1 .atunel iti sehimbi pa-
r ere;a, .. altIl. It I vor exphea. Astfeliu ea nu sunt
oehn ee-l spre eunoa$tere a
el unlor. Nu tot msa se fntampla $i eu tIorile eari
sunt eu mult Il!ai bune deetH aeeIea. Cand tu un
trapd1.1 fir, ny ?-l trebuinta .de ca sa-ti expJiee 9
i
sa
teo mvete, p :,mgur .dela sme-tl.il poti in partile
lUl .. tot a$a eu mlc91.meleJe, $1 eu fn fine eu
orlee floare.
Deci, nimic alta nu este, decat prejuditil}, ea sa
164 OMILIA XcVIII
crezi ca esfe prejuditiu spune-mi te
daca imparatului i s-ar parea ca . argmtu! de
ret decat aurul, ea ar JP
;enz oare tu nu vei schimba demdata:
'dragostea ,rlela unul la eelalalt ca nOl pretu.-
tindeni suntern, v de de
cum ca ea }ucrunle s.e ]!releluesc.
radtatea lor, iara nu dupa valoare, .13;ta ca de la
noi sunt fructe care aproape n'au ,melUn pev
in 'lara Capadocenilor de maTe prei, mea mm
de valoare fiuIte, dm lucr:urIle mal. scumpe
la noL in Arabia, tara aromatelor, m
sunt pietrile cele de prei, multe .de .a.cest.ea s ar putea
gasi. toate ' sunt din preJudlilU
omeneasca, ea noi llimic .ludecata, v Cl,
simplu la Decl, JUbltIlor sa ne
din aeeasta belie.Sa ' vedem fru??-u::;eta,
cea evseVlea
tatea:, ' ca astfeliu , . ?e
duite. Carora fie ca .noJclI totn sa ne m
harul filantrf2piea nostru lIsus Chrlstos,
caruia impreunacu T ata1 cu. sr. Duh,.
sla va, stapanirea $icinstea, acum pururea m vecB
vecilor. Amin.
OM I'Ll A X'V I I I
"Porm1eeseu"-liir)'a:intea Dumnezeu,
invieaZ'a toate, $i lui lisus Chrlstos, a .11:ar-
turisit inaintea lui' PHat din
eea buna, sa tu poronea nesrureata,
si nevinovata, pan a la aratarea nos!rl! ,
jisus Christos. Pre care in 0 va
eel fericit :;;i singur puterl1le, Impa-
ratilor si Domnul dommlor. Care are
nemurire, intru lumina
XVIll
16l
pre care nu I-a vazut nimeni din oameni nic
a-I :r
e
g
ea
P?ate, earuia ciristea :;;i
Amll1". (Cap. 6, 13-16). ..
. ia de fl1:
cand
aceastE
:;;1 put-m mamte, m tlmp:;>1 frlca sporind-tl
lara Pt; ucemc in siguranta, arafand CE
c,e el Ie da, nu sunt omene$ti, ci luate. delc
mSU$1 :tap8;nuIJ pentru ca astfeliu Timotheiu avand pu
rurealnmmtea s.a adeca pe Dumnezel
dela c8:
re
"el a auzlt-sa I se tma cugelul sus prin amin,
tirealtii.., "Poronceseu-ti, zice, inaintea lui Dum-
toate". PrIn aceste cuvinte SE
:ata de l?rim.ejdi,i, in acela$! tim]:
)?l amlllhre despre mVlere. ,,$1 ImIISuS Chr1stos.
zice; Care a marturisit inaintea lui Pilat din
Pont''" J adi$i indemnarea 0 face'dela daseal ca s;
eumar ,ziGe:dupe cum el a ma'rtlirisit, ca astfeliu
Tl!ergempe. urmele lui. (cMarturisirea eea buna".
face ;;i in epistolacatra Ebrei, zicand
".Cauta,nd la ineepatoriul plinitoriul credintei
IISYoS, In v loeul bueurief' ,:ee era pusa ii1-
najDtea)uI, a rabdat erueea, deocara nebagand
seaunului:lui Durrmezeu a
Oa soeotiti eel. c,e'a rabdat dela pa-
catO$1 . asupra sa lmpotrl V1re . ea aeeea ea sa
nu vaosteniti slabind eu sufletele
(Ebr: .12,2, 3), t,?t face $i acum' catra Timotheiu,
ca .$1 CUffi'pareca ar zice: nu te terne de moarte, fiindea
e;;tl 1'0b)m' :arele toatepoate a Ie inviea.
Care e.ste marturlslrea cea buna despre care spune
"Au d?ara imparat
tu ,?el a raspun'5: )) Eu am vemt, zice, ea sa mar-
tlIrlSeSe de adevar; eU'spre aceasta m'am
naseut", $i (Ciata aee:;;tiia cele ee am gTait
eU):,(Ioan,.1
8
,. 37. 21), $i muIte altele a marturisit atunci
fnamtea 1m PIlat.
"Sa pazesti tu poronea nespureata si ne-
vinovata, pana la aratarea Domnului nostru
166
OMILlA. XVrn
Iis LlSChristos", adeca pana la rnoartea ta;
trecerea ta din aceasta vieati:i InsaJ).' a zis a!')a,ci "pana
la aratarea lui Esus Ghristos ((, ca astfeliu mult
sa-l atite. Dara oare ce va sa zica : "Sa- pO-
ronca' nespurcata"? In. I?,rivipta:. dog:
melor, 9i nici inVieata ta, sa nu-t1 prlcmutl9t1, sa nu-t1
aduci vre-o pata. " .
care in timpii sei 0 va
si singur puternic;'" Imparatllor, ..
bomnul Domnilor
J
care smgur nemurll'e,
si locueste intru lumina neapropleata)),: Pentru
cine oare'suot zise acestea Oare pentru Tatal "? Oare
pentrul Fi'-;ll Ccl, Fiul
care in tm1pn sel 0 va arata cel ferlclt. smgur
puterJlic((, zice.$i acestea sunt pentru man-
gaiere, adeca sa nu ne sa ,temem
irnparatii de aici. "In s.el , .m vrem,ea
potrivita, inv-rerne folosltoare, mC3:,t I.11 C] sa ne 11)-
ti'istam ca nu s'au petrecut faptele noue. CU:ql
oa va arata, nu mai iocape ' ind01aIa, caci el este pu-
ternic. "eel fericit". A$a dara a<?olo se fei'i:
Clrea adev,li;il,ta;. n!mi c tr]st ne-
placut. "eel v smgur
debsebire de oamem, sau ca pentru ca este fara
ceput. ,.Cel ce singur are n:emurire'( zi ce. Dar,a
Oare ' Fiul.l1u nemurireaJ Oare nu. el l11S:$l
nemurirea locue::;;te mtru lumma neapro-
pieata", zice. A;;a dara, alta !')i
Iocuie$te Prin urmare el este margmlt m
. in Ioc ... Ai vazut, ca atunci cand apostolul
O'ral. ceva mare, limba ii este-
nu I-a vazut nimeni din oamem, zice, mCl
a-l vedea poate", precum :;;i nid pre Fiul
vazut nimeni !')i nici nu poate a-I vedea. "Carma
cinstea ::;; i stapanirea a teo-
loghisit el aici, 9i Ia timpul treb'-;lltorm. Fnndca I-a pus
pe Dumnezeu de martur, de acela apostolul !D
ulte
VOl':
be;;te despre martur, ca astfeliu inca mal mult
de:;;tepte pe ucenic. Adeca slava lui Dumnezeu, cacl
OMILIA XVIII 167
numai aceasta putem zice, oumai putern face,
'$i nu se cade-de a cerceta cu amanllntirne, sau de a
iscodi. Daca sta.panirea lui este ve;;niccl., nu te teme;
"caci chiar daca o'ar fi acum, totu;;i va fl., cad sU\'pa-
nirea $i slava este pururea cu daosuI, pururea este cu
dansul si ciostea. .
"C:elor bogati in veacul de acum poron-
sa nu se inalte cu gandul" (Vers. 17).
Bine a spus el "in veacul de acum", caci sunt iiii
a1ti bogati in veacul viitoriu. Nirnic nn zamisle:;;te atat
de grabnic trufiea, ca banii, in acela;; timp '9i lipsa de
minte, ;;i fuduliea. Apoi imedieat i-a de9teptat pre dan;;ii,
zicand: "nici sa nadajduiasca spre 'a vutiea cea
nestatatoare" . . Din avutie vine lipsa de rP'inte, in timp
ce acel care n ac1ajdue:;;te in Dumnezeu n,u:se rpandre;; te.
D@, ce nadajdue$ti in ceiace se schimM fara de veste?
- caci a:;;a este.a vutiea -;;i cum mai nadajduie$ti in
ceiace nu poH avea nici-o Dara, ' cum oare
vom puteil: a ' nu cugeta lucruri
Dac<-\ vom cunoa$te ca bQgatiea este nestatornica ;;i ne-
sigura. Dac<t vom cunoa!')te ca decat boga-
tiea este speranta cea io Dumnezeu.Di);ca In fine yom
cunoa'9te ca!')ibogatiea esfe IucI'uI lui:Qlllmiez8n. "ei
intru Dumnezeul cel viu, zice, careni dli noua
toate de prisos spre desfatare". Bine a ,sptis "toatE
de face aluziune Ia indestularea noastra
regulata din elemehtele naturei, ca aerul;lumina, apa
;;i toate celelalte. Nu vezi cu cata prisosihta nile acorda
;;i cu cataabOndenta? Daca cauti bogatie" apoi cauts
bogatiea aceea care remane, bogatiea a,cea: sigura, aceea
care vine din faptele cele bune. :;>i care, 1
"Sa faca, zice, lucruri bune, sa se imbogiiteasci'l
intru fapte bune, sa fie lesne datatod impar
ta::;;itori", (Vers. ' 18) -uoele yin din dragoste,
altele dio averi. zice, adeca sociabili
blajini.
"Agonisindu-::;;i temelie buna in veacul vii
toriu" (Vers. 19). Acolo oimic nu este nesigur, cac
unde temeliea este sigma, nirnic nu este nesigur, ci toatl
sunt in regula, toate nemi;;cate, toate sigure, toate pu
168 OMILIA. XVIII

t
, .. 'ce Ca sa ia zice vieata 'eea
ern1 . " .-.. , , .
$irea faptel?r bune poate sa m pro,cure mu
, .. 0 TJl11othee! lucrul eel mcredmtat tIe pa-
(Vel'S 20), adeca Sa dici
sunt ale tale,- ci .tis'au incre?intat cele. strame; dec 1
nimic sa nu impu'\!tf1ezi)). Departandu-te de
rile desar.te eele spurcate", zice. daya sunt $1
glasuri sunt $i 'r::;;1 de vor-
bele eele protivnice ale . eel eu
minciunos". Bine a spus el, caci atunci cand X:
U
este
,credinta, nl!-. p,?ate fi; cal:d
ceva din proprlea Judecata:,. poate fl.
de pilda se numiau pre sine Ul111agn.ostIcl pe
puri ca si cum pareca $tiau ceva mal de cat
, cli care uniia laudandu-se mtru eredmta
au ritacit" (Vel's. 21). Ai vazut cum el .iara;;i por9
n
-
ce$te de a nu se apropiea de '? }}
tandu-te .de vorbele celeprotlY
l1lee
ale
cei eu mime minciunos" zice. sunt:;;i
protivriiee, catra care !',liei l1lJ_.trebUl,e . a
de ce oare'?Pentru ca scot pre cmeva dm. ...
nu-l lasasa stea drept, sau sa se imputermceasca m
credinta. . .. . .. . b't'l
1) Deci, sa fuglm de 0 asemenea IlJ.J lor,
sa ne alipim, de credinta, care .este cea
ternica, Nici riurile nici vanturlle
.ea, cu nimic nu ne VOl' putea c,acl.?01 :;tam
neurniti pe aceasta ca pe 0 ..Jot a;;a. m
aceasta, daca avem, nm
in siguranta, nesufermd l:lCl .. \..el p,refera
a avea acea bogatie. nu va m Cl un acela
va a vea lauda, acela sla va! .acela
Toate aoestea sunt sigure fara tlmp
ce toate eele de aici se."prefac, $} mtr 0
necontenita, toate se transforma. Cac;. ce
spun '? slava'? "Cand va mUrl el, zice, nu V::l
1) Partea momW. Credinta este 0 .pe.aka cll
adevarata libertate este de a stapal1l patllmle, f;ll contI a lU Ire
de argint, (,reran).
X VIII, 169
iua toate, nici se va poged eU"dansul slava lui "
(Ps. 48, 18), ba de multe ori, niei"chiar trZtind, nu va
l'i'imane eu acea sla va. sunt cele ale
virtutei, ci toate reman. Cel slavit aici din eauza slJpa-
nirei ee poate 0 are, de 'ndala ee "un altul i-a luat sW.-
panirea, el a de venit om ordinar, :-;;i unul dintre cei sta-
paniti. Bogatul de 'ndata ee I-au c.:alcat hotii, sau a cazut
victima sieottrrrdiilor inlrigilor, fara de veste.a, de-
venit sarae. Nu Insa tot sunt cele ale noastre.
Cel intelept este eu hagare de sama asupra sa,
nimeni nu va putea sa-i rapiasea , intelepeiunea lui.
Pre eel ee se pre sine, nimeni nimie nu'l
va putea sa-I prefaca in stapanit.
Cum ca stapanirea aceasta este mai buna, din exa-
minarea faptelor vom afia. Ce folos poate fi, spune-rni.
de a stapani cineva popoare intregi,9i a fi in
timp rob patimilor'? :;;ice vatamare poate fi, de a nu sta-
pani pe nimeni, dara, in timp de a fi mai presus
de tiraniea patimilor'? Aeeasta esle libertate, aeeasb.
esle stapanire, aeeasta este adevarata imparatie, pe rand
aeelea sunt selJvie, chiar daca ar avea unul ca aeela
:mii de diademc pe cap. Caci eand stapanirea lui cea
'Uinauntru il face sclav la 0 multime de stapani - vor:-
besc de iubirea de argint, iubirea de placeri, maniea,
celelalte ' patimi - ce folos are de diadema'? Marc este
tiraniea patimilor, cand nici chiar cununa ce
pre . ceLdrepti IlU este in stare de a scapa pe eineva.
din aCf::a supunere tiranica. Este Dttbcmai ca cum '
cine va ar cadea in manile barbarilor li-ar slujl, iara
aceia voind arata 0 mai mare autoritate, nu numai
ca i-ar rapi alurghida diadema. ci inca pe langa acestea
l-ar pune sa care apa, sa slujasca la bucatarie, in
fine jar poronci sa alte slujbe, ea astfeliu
sa-$i arate 0 mai mare autoritate, in acela;;i timp
$i pc acela mai mult sa-l rw?ineze. - tot se petrece
cu patimile, care se poarta cu noi mai barbar de
cat oriee ,barbaI'. Cel ce patimile, bate
joe de barbari, "pe cand cel ce cade sub puterea pati-
milor, va suferi r 3.le mai mari de cat de la barbad. Bar-
barul cand are putere, tortureaza trupul, dara patimile
munees(; sufietul rod din toate partile. Barbarul cand
are putere preda trupul mortii temporalr. in timp ce
patimile iI predau mortii viitoare In cat ca
170 OMILIA XVIll
acela este liber, care. lsi are libertatea asupra
patimilor, $i acela estm rob, care e"l,de sub slapanirea
patlmilor '
Nici un stapan -chiar de ar ti eel mai tiran - mr
ni$te astfeliu de poronei cf,ude ::;;1 barbare,
ca eete ee urmea-za: .. zice, suftetul fara
vr'un folos; bate-ti joe de Durnnezeu, insa$i
natura, $i chiar tata de ti-ar sau mam;'\" tu nu avea
nici-a., sfieala, ridica-te asupra lor)). Acestea sunt poron'- -
cile fiiarghiriei, s:?ttl a iubire! de
zice, rtu vitei, ei oameni)): ))Jartfltl oamem, ziee, cac}
viteii s'au sfarsit" (O:"sie 13,2), dara aceasta nuziec
fiincl inca ziee, oameni, jart-
pre (:e'i ce nu m'au neclreptatit eu nimie. Chiar
iuea dadi au faeutbinele, tu ucide-l. Tuturor fii rasboinic,
tii eoinqh al tuturor, ba chiar naturei, lui
Dumnez8u. aur, nu-ca sa te indulcesti din el,
ci ca sa-I pastrezl, ca rri'i.inca sa"o faci mai mare)), Cad
nii este eu putinta ea iubitoriul de argintsa fie iu-
bitoriu de plac;er:i,tiindea se teme nu
putineze aurill, uu eumva vistieriile lui sa fa
treaz, zke; pe toti ,sa-i pe slugi,
tehi. Fii pazitoriualeelor straine.De eumva vezi vr'un
sarae mort de foamesa nu-i dai, ci daca este eu putinta,
:;;i , pie\eade pe dansul. Jura-te,
stramb, $i chiar de ar fi nevOlC
sa tii pus pe f6c" tu nu te da in I:Huri, de a-i sufer! mji
de rnorti, sau de a-i rabda de foame, sau de tc-ai zbatc
cu boala)).
Sau oare nu deaeestpa -iubirea de argint '?
(Fii oDrazoic $i fara ziee, tii indraznet 1'ara
ma'rgini, spureat de nesuferit, nereeunoseator, fara
" inima, fara prieteni, ne'mpacat, fara mila, omoritor de
tatii de mama, mai mult fiara, salbateea de eat om.
Saintreci ori-ee eu veninul ce iesa din tine, pe
oriee Iup eu rapirea, ehiat'de ar ti nevoie ea sa ajungi
la rautatea diavolului, nu te da In latur1. Ignoreaza in
totul pc binefacatoriul taw). Oare nu aeestea Ie spune,
nu de aeestea se aud
Dara Dumnezeu spune eu totul eontrar. Fii prie-
ten eu totii, ziee,fii bland, de toti iubit, pe nimeni sa
nu I'espingi fara cauza, cin5te:;;te pe tata-tau, pe maiea-ta,
bueura-te de slava eurat:'l, tii nu om, ci inger in trup.
OMILIA XV-Ill
171
Sa nu gI'aie:;;ti nimie neeinstit, nimie minciunos si mel
chiar sa eugeti eeva. Vina In ajutorul eelor'saraei
nu-i a ea sa aibii,pu tii batjocoritoriu .f;d
eutezatorlU)). eu toate aeestea nimeni nu aseultii!
nu. eu dreptate este gheena Nu eu dreptate foeul
eel .Pana, oare ne yom pre-
elplta. ,prapastIe Pana eand oare vom pa,;:;!
pe spml Pana cand oare Yom ciilca pe euie :;;i ne
vom gaS! atat de nerecunoscatori Sun tern sub stapa-
unoI' tirani eruzi, pe. bl}nul Dumnezeu I-am pa-
raslt, pe eel ce nu spune mmIe greoiu, nimie barbar
nimie de nes.ufe[it,. ci din ea ni proeura
eele de trebull1ta $1 mult folosltoare noue, Sane
odata, sa ne reculegem, sa iubim precum tre-
bUle pe Dumnezeu, ea astfeliu sa ne invrednicim de
bunurile cele fagac1uite eelor ce-I iubese pre dansul. Prin
charul $i tilantropiaDomnului nostru Isus Christos earuia
impreuna ell Tatal eu Sf. Duh se euvine sta-
$i cinstea, aeum $i puri;;ea In veeii ve'cilor.
Amm.
COMENTARIILE
SAU
EXPLICAREAEPISTOLEI II-a CATRA TIMOTHEIU
>I. celui intrn sfinti Piirintelui nostru
XOAN CHRXSOSTOM
'Arlliepiscopul --Constantinopolei
OM ILIA
"Pa,vel _-. apostol -al lui Iisus Christos, prin
voea -lui Dumnezeu, despre fagaduinta vietei
cei intru Qhristos Iisus, lui Timotheiu, iubitu-
lui fiu, -char? mila, pace de la Dumnezeu Tatal,
de laOhristos Iisus Domnul nostru". (II. Timoth.
Cap. 1, 1/ .2)
De(:e 0::l;re i-a mai trimis a doua epistola A
fost spus: iti seriu, avand nadejde ca
voiu veni latine fara intarziere" (1. Tim. 3, 14),
Illsa lucrurile nu a$3, s'au petreeut. Acum deci -11 man-
gaie prill scrisoare, poate ca fHnd scarbit pentru acea-
sta, pentru CEt atullci poate Incepuse deja slujba
sa. Caci barbati ori cat de mari . ar fi ei,
cand primesc carma $i guvernar ea bisericei, simt oare-
care neplacere Ingreuere, primejduindu:..se din toate
partile In multele valuri ce Ie intimpina, mai cu
sama pe at unci cand era inceputul propoveduirei, cand
toate erau nelucrate, cand toate erau ('ontrare, cand
174
OMILIA I
teate stau impotriva. nu numai ace-asta, ci inca erau,
'$i eresuri provenite din invataturi iudaice, despre care
a aratat in intaea lui epistola. nu 2,umai@; l
mangaie prin epistola'. ci .chiama ,;Sl-
leste-te, zice, a vem 1a mme
lonul care i-am lasat in . Troada la Carp venmd
sa mi-l aduci, $1 carti1e, mai vii',tos cele de piele(( . .
(II. Timoth. 4, 9. 13).
Mise pare ca epistOTa aceasta este trimisa cam
pe la sfar$itu1 vietei sale_ "Ca eu iata ma jartfesc
$i timpil1 d espartirei me1e s'a
"Intri.l raspunsul meu cel dmta l mmem n a
mers .eu mine". (Ibid. 4, 6. 16). Toate acestea
'avandu-le invedere, chiar mangaerea ce i-o face, 1-0
pr'egi1t:e$te de .la ispitele sal.e, .$i zice apost01
al lui l isus Christos prm voea 1111 Dumneze.u,
vietei, care este intru Chrls-
tosIisus", Chi ar--de la inceput . .
caci pare' ca zice : Sa nu mi spui .de de
aici,.caci ('1cestea ni zamislesc nolie v18ata unde
nimiC' nu 'este din '8:cestea, de unde. "va fugl toata
durei'ea'intristarea s isuspinarea ". (Isaia 35:- 10),
caciilU6e
n
tru aceasta 'ne-a facut .prB .noi apostoli, ci=r
nunlaisane primejduim, ci ca sa . s;i .murim, sa pa-
timil1lastfeliLi de r iile). Apoi fiindcapu
nand
inainte pro:.
rale neajunsuri, en\ nu. uumai
ci inca $i un ?-daos de mt?-
ea c:hIafde la ineeput pune cuvmte de mangaere, Zl-
eand: "clupre ftlgaduinta vieteicare este intru
Chdstos I., ca $i cum paredi ar zice;.<!d.a
ca

faO'adilinta apoi nu diuta fagaduinta aceasta aICI,
o .' , t Vd 'd "
care se vede,. nu es e na eol e .
(Rom.. K, 24).
"Lui Timotheiu iubitului fiu", zice. nu
spune simplu fiu, ci "iubitului. fiu",.--:- fiindca
sunt fii $i neiubiti, insa. tu nu pentn
care' niei ca Iti zie fiu slmplu, CI lUbltulU1 meu fiu
De altfeliu $i pe Galateni Ii nume$te fii, cu toate aceste1
insa este mahnit pentru precum zice: "pr(
OMILlA I 175
intrp. ."ya ' (Galat. 4, 19).
.t.\lCl Insa. apostolul v prm aeestecuvinte
marea vlrtute, caci dragostea lui_.pentru Timotheiu
la I?-atura, ei din virtutea acestui barbat.
qe! !lascutl nOl, ni sunt iubit.i nu nurnai pentru ca-
l<?,r, CI pentru cerinta naturei, pe cand cei iu-
!l0ue p,entru cr.edinta, pentru nimic alta nu ne sunt
de ca:t pentru virtute, - caci de un de de
alUrea -::;1 mm eu sam;), lui Pavel care nimie nu
dupre rugaminte. Prin aceste ii arata di
daca. inca nu s'a dus la dansul, nu ea dOaI'a. ar.fi fost
mameat de ceva, nici ea l-ar fi dispretuit. Aceast'a toc-
mai a al'atat prin expresiunea "iubitului fiu".
"Char.' mila,. pace de La Dumnezeu
1a IISUS Dornnu1 nostru". Precum 3,
facut .In intaea, tot aici acelea:;;i ii .
prlye$te v de la se justifica ca . riu
s a la :;;1 canu I-a vazut, fiindca expresiunea
"Pana vom veni" :;;i"avancl naclejdea
la ... timp 4, 13. 3, 14)
de fi 1m fara mtarziere. Pentru
decl, de la inceput se justifica. Cauzapentru
n a el nu 0 spune de la inceput,ca sa nu-l
mtrlsteze mal tare" iara acea cauza a fost cit apostolul
era la. Roma elm nou, cand a . :;;i statutinaintea
ChesarlUlm. Aceasta a aratat-o lui Timothe:i:t1' cancll
c
a
la pe la vietei lui. Nu chiar de
la IJ eu aceasta, ci il))oartacu'gadej-
de a 1 vedea c.a sa te
a vem la mme curand'. (Cap. 1,4 .. 4 .. 8).
.Dela inceput deci il de$teapta, iara cele .ii=(ur-
aceasta Ie spune cu mari laude : "MuJ-
lUI Dumnezeu, caruia slujasc dela stra-
mtru Ctt ne 'ncetattl a m
de tm.e intru rugaciunile mele noap-
tea zlUa, , dormd ca !3a vaz'" (Vers. 3).
lUI DUI!mezeu, ea fac pomenire de
tme, ea te lUbesc atat de mult. Aceasta este cea mai
eand cineva se $i mandre:;;te cu ea, "Mu1-
\amesc 1m Dumnezeu caruia slujasc aela stra-
176 OMIUA I
yum? )ntru "'$tiinta" zice, ca adecx
cugetul'lui nu Jntru nimic Dealtmintrelea
-eLvorbe$te aici despre vieata, :;;1 peste tot lcicul ej-nu-
me;;te vieata Sau ca .. poate zice .cD. <mimic din
bunurile pe care le,am dorit inca dinainte, nu am tradat
pentru omeneasca,- nici chi::,r atunci can.d
alungam biserica. Pentru care zice : "Cl a m fos t 1111-
lUlt, ca nestiind am factit 111tru credinta" (I. Ti-
moth. 1, 13) 'ca.;;i cum pare-ca ar zice: :oa nu-ti in-
chipui ca lucrul acesta ar fi lingu;;ire din parte-mi. Bine
face cl ca i;;i recomanda caracterul sau simtimantul sau
moral, ca se ara;te vrednica de ,credinttl dra-
cyostea lui catra Tirnotheiu, ca ;;1 cum ar zice pare-ca :
mintesc;nici ca alta as avea, ;;i alta a;; spune. A;;a
ca fiind silit ;;i deastadata,' 81 s-a, lc'iudat pre :oine, dupre"
cum arata chiar E;>i' cartea Faptelor Apostolilor. Fiindca
Jl defaimau atunci ca revolutionariu $i inovatoriu, iata
ca Anania zicea catre dansul: "Dumnezeul p[trinti-
te-aalespre tine ca sa cunosti v oea
lui , si'sa vezi drept, sa-'auzi glas.din
gura lui" cacivei :fi lui c[ltra toti 03-
menii de cele cE)al yazut.;:;i auzit ". '-( Fapt. 22.0 14.
15). :rot. :;;i v sa fie de . ne-
simtltorlU de fara cuget ca unul ce a Ultat,
cu drept cuvant &t; ,5f'l la.l.lda pre sine, zicand: "ca ne-
incetata am de nu
tampla, ci "intruFugaciunile mele", adeca aceasta
Imi estedorinta mea, ca in tot timpul necontenit "no?p-
lea ziua" sa rog peDumnezeu pentru aceasta, "qodnd
ca sa te vaz". -Aiv'tizut dorinta infiacEirata? Ai v azut
manie:a dragostei Aivazut umiliota? Ai vazut cum se
justifica catra ucenic? Apoi arata cauza, care nu este
eum s'ar intampla, caci de $i a mai aratat <i ej a, totw:;;i
arata ;;i aici. zicand: , "Aducandu-mi aminte de 1a-
cramile tale" (Vers. 4). Era natural ca despartindu-se
de dansul, sa planga ace)a $i sa mai f!lul.t
decat copilul ce este departat de t1ta de laptele dOlce!.
.Ca sa ma umplu, zke, de bucurie", doresc sa te
Nu m-a;;i lipsl de atata placAre, chiar de fi
cel mai nesimtitoriu, crud ;;i salbatec, caci acele lac rami
I
177
ar fi cleajuns ea sc\ m<\ induioseze, aducandu-mi';;tminte
Acum. 2nsa eu \mul dintr'ace:;;tiia', ei,din-
tI ce sluJasc ca cur'ape Jm Dumnezeu, a$a cit multe
PrH::lOl s.unt care .ma de tine)). Pe Janga aceasta
apOl mal. pune Xl 0 alta cauza mangaitoare, zicanc1:
"Pomel1lre luand de credinta cea- nefatarnica
care este intru tine".' ,
' . Mai. departe apoi. pune ;;i 0 alta lauda, caadeea el
este dmtre ginti, niei dintre necre';:rln-
ClO;;l, C1 dlOtr'o casa care c1i.Q, ,' inceput a slujit lui Dum-
nezeu,,/ :,Care s'a mai int ai in moasa ta
Loida
,
zice
r
in.mama t a Evnica". "Ga era: zice:
fiu, c,red!ncioasa" . (Fapt. 16,
CUf,r:l, .Il!dea ;;1. crecimclOasa? Adeea credincioasa
Iud81,. $1 !lu chntre. neamuri; iara pentru tatal
B,ra Elm, eum $1 cari prin
apostolul taeatlmpreJur. Vezl cum in-
cepea legea sa se desfhnteze, fac,andu-se fmpereeherile
" ' "
" ,'J.>l'ive$te aP?i eate a el 'ai d . zice, slujasc
lUI $1 am eOI1$tuntaadevarata, iara tu ai
,Nu numai pentru lacratnLeu te iubese ci si
pentrucrec1inta, ea e;;ti lucratoriual'adevarului
n;iic:xic!e;ll).,nu eS.te Cand 'deci tu te pre
sll1fHlvredmc de lUblre, fimd atat'de iubitoriu si ucenic
atatde adevarat al lui Cbristos,,, :eaild inca niei eu nu
Gei ci cliritre' cei ce spun adevarul,
care ar putea fi piedica ca sa nu vin a te
vedea, ?,;$i Incredintat sunt, ziceca si intru tine".
ai, zice, acest bun,'"de ia stramo;;i ai
GP,edmta cea r,:efat<:-rnica)). LaudeJe stram09ilor '
mteles, pIldele lot, suot ;;i ale noastr8,
l.ara ' cand nu Ie urmam nu au nici;o putere, ci Inca mai
mult,ne condamoa.
v
De. a '9i 'zis apostolul: 1n-
s.unt ca mtru tme. --Nu stau la indo-
Cl sunt incredintat, ;;i in totul asigurat. Deci
mmle nu te-a adus la credinta adevarata:
mmlC nu 'va putea sa te mi;;te din loc.
"Pentru care pricina iti aduc aminte tie ca
s.a apri.nzi darul lui Dumnezeu, care este'
tme prll1 punerea manilor mele". ,(Vel's. 6). Pri-
178
OMILlA I
cum il arata pre .dansul, ca
tet-a, intr'o mare (pe ZICe, sa nu-t
i
. Ifl
chipui ca te-am dispretmt, Cl ca nu .. Ultat,
daca nu pentr,:: cel pupn 12e.
nt
,ru
tao Pentru aceIa cunosc,. Ct\ aI nefatarr:lca,v
dinta, iti trebuie numa1 buna vomta, spre a. remflacar a
charullui Dumnezeull. Precum focul are nevOlve
tot a9
a
9
i
charul ar: nevoie .de buna noastra w)mt
t1
, ca
pururea sa fie v.. .
Ti-aduC ammte tIe, ca sa aprmzl dar ul lUl
care este intru tine prin punerea '"
maniior adeca harul Duhului, pecare J-ai luat
spre sprijinirea sem?e.,....spre
slujba sfanta)). In noi sta de cum 9
1
de a
aprinde acest hal'. Pentru care 91 Zlce alUrea: "Duhul
Sa nu-l stinaeti". Cand cineva este slapanit. de
trandavie, i'e stinge, iaracand este tre!lz J1 Cll
garede sama, se aprinde. 'Ti este
insa daca vei lucra cu putere, daca Vel fi plm
debuwrie, de indri:'l:zneah'i, de_ ve.;:;e.he. Cu alte
11i (<Stati dupre cum Zlce . .
Ca nu ne-a dat noue Dumnezeu duhul
merii, ci al puterei, al dragostei, al intregel
intelepci uni". (Vel's. 7), adeca eel, nu de aceasta am
hlat .duhul ca sa ne imputinam, ci ca sa. ne If!1puter- ,,
riieim, ca ne incurajam. Cad multora}l se da duhul
temerei, cum de pilda. s'a petrecut de pe
timpul imparatilor. a cazut pe Zlce,
temerei". (1. Imp. 26, 12 n, adedi Ii-a dat. lC?r fnca.
Dara tie dincontra, ca ti-a' dat duhul puterel a dra-.
O'ostei catra dansul. dal'a 9i acp.asta este
9
i
nu dill har ul sau cum s'ar intampla, Cl 9!
noi mai intfti vom in cele cuvemte
v
, (lCa
cciace ne face pe noi de a striga Abba pa:
rmte
, l!}fil:
treaza in noi 9
i
dragostea ca!ra ca. 91 .. acea
aproapele, zice, ca astfeliu sa ne. lUblm unn pre altn,
dici draO'ostea vine dela putere de a ny ne teme.
Nimic poate strica pricteniea, frIca teama. de
tradare. "ea nu ni-a dat noue Dumnezeu,
duhul,temerei, ci a1 puterci al dragostel
al intregei intelepciuni". Adeca sub denumirea dE
O}.IILIA I
intreaga if!te1epclUone el sanatatea cugetului
a sufietulUl, sau ca spune ca nOl trebuie a fi cu intrea.oa
intelepciune chiar 9i cal)d ar .-fi ceva rau ca sa ne
mintasca, 9i cele prisoselnice sa Ie taie la noi.
l) Deci, iubitilor, sa nu ne imputinam in.r.alele ce
cad asupra noastra,caci aceasta este spre cumintirea
n.oastra. "Sa m1 te in vremea '\
zlc.e Inteleptul Sirah (Cap. 2, 2). 1\1uIti au felurite scarbe
}o\.; 11e imparta9im de scar be 9i 'de su-
pararl, nu .msa 91 de cauze1e lor, ci unu!' are suparare
de la feme Ie, altul de la copil, un altul dela sIuO'a unul
de 1a prieten, altul de Ia vr'un
de la . un altul de Ia vr'o,
muIte :;'1 varIate sunt cauzele scarbeJor ' Sl nu Vel O'asi
de loc pe cineva in totuJJipsit de scarba'sa\.l. de
rare, Cl Uliul 'Dare mai mica, altul maJ mare.' Deci sa
nu ne"nacajim, 9inici Sa nu crecl em ca'I1urnai n:oi suntem
ll} v nu o,m sa fie
fara scarba w aceasta Vleata tl'ecatoare, ci .unul astazi
alt\l} l1!aine:9i de nu mainve, dupa negre$it ca i
va care .sa-l supere." Ca, dupre cum nu
este ,9u, ca . plutmd cine va sa nti 'tie In agonie,
adcca m frI(::af!1ortll, - de, celce:' plute9te pe
!lu putea cmevapellD om in ,
v.1eata suparare. Chlar de aispunede bogat,
$1 vUlJldca. bogat, va avea m<';tirt:iulte pricini
de supararl;pa chlar de ar fi imparat; impa-
1 este stpanit, n u facetotl;ll placu!
sau; CI cu vederea multe contr("l,vointei sale, :;,i
mal eu sama,acesta este, care mai- multde cal toti face
de multeori eeiace nu Yoie:;,te. $i de c0 . oare? F{indca
are sub dansul pe multi de aceia. carivoiesc. a rap\ din
drepturilesa1e. Gande$te-te in cita sup(trarese O'aseste
c1, tand pilda a face ceva;"'dara nub poate,
sau de frIca; sau dm cauza banuclei, saLrdlncauza dU9-
din D.vprietenilor. De multe ol'i chiar 9i atunci
cand de a face ceva din cele ce'i plac lui, .
totul a d1sparut dm aeea fapta ce-l putea mu1tam\ fiind
multi din cei ce-l urase. '
1) Pal'tea momta, Pl'eCUIl1 nu Be poate gas! om nemuritoriu
t?t nu 6
0
e poate gasi fara supal'are in vieata fEncl, :;;i ca
sll1!Sura. s11.para1'e este folosltoare, ace[l, venita prill pacat. c1espl'e
Blelmosma. (Veron).
180
OMILIA I
Dara ce Crezipoate -ca cei ce due 0 vieata fara
obosali'l, sunt Jipsrp desupij,rari in vieata Nici de cat,
eOOi precum nu este cu fi v
om

ritoriu. ,tot a$a nu este cu putmta de a fl'fara sup[):[are.
Cate n'eaJunsuri nu sufar dan$ii, pe care nu este cu pu-
tinta de ct Ie r epresenta eu cuvantul, $i cu to ate acestea
Ie indura pe tacule'! Cali"poate de mE de od nu s'au
rLwat sa moara in. acea' bogMie $i Caci a
se dezmerda cioeva, nu este totdeauoa }ipsit $i de scarbe.:
ba inca tocmai dio a se dezmerc1a Cl oeva se oasc mll
de scar be. boale $i dezgusturi, $i chiar fara de acestea,
adeca $i fara sa fie
iotr'o astfeliu de deprmdere, selOtrlsteaza $1 de la sme,
adeca: fara vre-I) cauza,-caci $i ,doftorii spun ca ?i de_
la constructia stomahului de multeori vin suparari. Sau
poate nu ni se a. ne iotrista, de a
ne nil :;;tlm cauza mah1l1rel
Cu un, cuvant nu se, poate afia>cirieva fc'ira de su-
- parare,:;;i daca poate nu are :::tata
ca noi, totu:;;i are pe atata precat :;;1-0
Pe cineva il supara rMti mug 'cele ,aJe. ,,::;ale., de cat cele
ale aproapelui. Precym cei ce sufar m:;;te
ale trupului cred cll covar:;;esc '(; U durenle:pe de pe
langa dansul, - dici $i celpolnav deochl, vP?ate
inchipui vre-o .alta boala mai r ea 6a a sfl,' :;;nara$l
ce suferade SLomah, zice _ ea boalaaceasta este mt,!
area de cat toate';'1:lOalele,$i in fine fi ecar e ene.ae ca
boala ce-I stapane$te este mai greu de vindecat de cat
toate celelalte boale,-tot a:;;a $icu in,tristarea se petrece,
caci aceea - pe care 0 are cineva ocrede de cea mal
dureroasa iara aceasta 0 judeca diti I H'opria sa expe-
rienta. De' pi Ida, cel nu are corii, nimi: nu considera
a::;a de dureros, ca ]lpsa pe. cel ce, are
multi copE :;;i este sarac, mmlC ou mvmovate:;;te atat
mult ca facer ea de copii multi, iara cel ce are numa!
unul nu-:;;i poate inchipuie ceva mai r au, a avea
un copil. Ca de aid. copilul . lene$,
iara pe tatal sau 11 aduce in suparare,-fimdu-l pururea
prea iubit, - J i. a. S8 indrepta. are fe-
meie frumoasa lara$I mmIC nu cr ede mal rau, ca a
a vei1 cineva femeie frumoasa, fiindca faptul acesta
incarcat de banueli $i de zavistii. lara cel ce are femme
urlta nu-:;;i poate inchipui ceva mai rau de cat a avea
OMILIi\ I 181
femeie udta, fiindca faptul ac.esta este In6ircat de dez-
gust. Cel faxa nici-o Q,cupatie zice, ca nimic nu este mai
netrebni,9 de vie.ata aceasta. Osta:;;ul
ca .mn:1c nu este .ma! greu :;;1 mai primejdios ea
$1 ea mult. mal bme este de a manca cineva
pane cu apa; ' de dU a suferi atatea greutatLCel ce estc
in stapanire zice ca nimic nu este mai obositoriu ca a
se oeupa cineva eu trebuintele altora, in timp be eel
car e e stapanit zice, ea nimic nu este rnai in.Jositoriu,
ca a fi cineva sub puterea aHuia. Cel insurat zice, ca
nici un rau nu poate fi mai mare, ea avea cineva grijii
de femeie, in timp ce aeel ne'nsurat spune ci't nimic nu
estc mai fi\rc\ libertate ca a fi ne'nsumt, si a se vedea
far a ease'\, $i fitra r epaos. Neguiitorul ferice'$te sigurantl1
lucratorului de p2imant, in timp ce aeesta fcrice5te pe
ocgutitor _pentrubogatia sa. '
In finenearnul nostru omenesc este in totul ne,.
muIVlmit, :;;i ve:;;nic eartitOItu aSllpra soartei sale 51 po-
somorit. Cand unul :;;i pune pe toti oa1neoii
in aceia$i cunipatlJ, atunci ziee in general bietul om
este un anima.lnenorocit $i iodircat cu multe greutati,
numind pe intreaga natura. Ct'tti nu admira btl -
traneta? Catinu feri cesc tinereta Tot var-
stele omene:;;ti mare estetristeta $i scarha. Cahd de
pildii ne vedem acuzati pentru varst;;'\" zicem: dece nu
suotem Mtrani? lara cand ne in<'qbe$te parul, spuilem:
unde este tinereta? Si eu un cuvant a vem mii de pri-
cini spre a fi scarbiti $i intristati. Dara pentru scaparen
din aceasta anomalie nu este de cat 0 singuril calc:
aceea a virtutei, de $i chiar $i aceasta are scarbele si
nemultamirile sale, insa drept vorbind, acele scarbe n'll
sunt .folos, ci au cu ele 0 mare folosinta, E;>iun
mare ca$tJg. "
Cii daca cineva a pacatuit, $i pe urma prin iotris-
tare s'a umilit, s'a cur-Mit de pacat; sau de a compa-
timit eu fratele cazut in gre:;;ala, :;;i atunci iara$i are ou
o mica plata. Caci a compatimi, cu cei ce sunt io ne-
norociri. aceasta ni da multa indrasneala rata de Dllm-
nezeu. Gande:;;te-te la cele ce scriptura fil osofeaza pentru
lob, asculta apoi :;;i pe Pavel car e spune: ' "Plangeti
eu eei ee plang, eu eei smeriti impreuna pur-
tandu-va" (Rom. 12, 15. 16), fiindea ne-
norocirilor cu cei intrista.ti obi:;muie:;;te a u$ura greutatea
182 O}'IlLIA I
cea mare a tristetei. Preeum se intampla e u ,greu-
,tatea, ca dad cjneva ajuta,- u:;;ureaza povara eelui ee 0
duee, tOt, ,8,.7a eu celelalte toate. _
Acum cand dintre ai moa1'e, multi
sunt cei cari stau pe langa noi, multi cari ne mangaie,
- ba, cle multe ori chiar :;;i pe un magariLI cazut i! scu-
lam - in timpce, sufletele cele cazute ale fratilor
Ie trecem eu vederea maLmult de cat pe un magariu.
Daca il vedem intrand far{t sfieala in c1'a;;ma,noi nu-l
opl'im, iara de'1 vedem beat, nu il impiedecam, - sau
de face" o1'i-ee din faptele cele absurde, - ci inca ne
purtam bine eu dan:;;ii. De aceia zieea Payel: "Nu nu-
mai fac acestea, cisi bine cu cei ce Ie
fae" (Rom.f, 32). Ba' inca multi fae:;;i soeietati de
betie de bautur8,:Fa, omule:societati depart;\
mania (nebunia) betiei, iara-""oaspetelc tale sau mesele
tale fa-Ie pentru cei legati, pentrtl cei .&e sunt in scarbe.
A:;;;,\ eeva a,poroncitpa,vel :;;i Corinthenilor, zicMd: "ca
nu daca voin, veniatunci sa se' faca strinsoarea ('-
(1. Cor , 16, 2). ." , ' ,
Acurnpentru petreceri dezmerdari toate Ie fa-
cB'ii1, :;;i 111aSaC0111tma, '$i pat eooiun, vin eomun, $i
tbeltuealai';Oniul1a,) 'insa milostenie nimeni n'a faeut in
com un. Astfeliu eran eele ale dragostei pe timpul apos-
toli10r, eanel toate aVe rile se puneLi.u 1a mijloc. Dara eu
nu poruri<:',esGq,le' pune pe toate, ci 0 parte din cle,
clupre cum :;;1 Pavel; zice : "Fie-care din voi, intr'una
din Sambetesa pue la sine ce se va indura",
ael eca stringancl ca 0 dare oare-eare pentru cele $eapte
zile, depozitanel-o, ea astfeliu 'Sa a vem de unde
milostenie, fie m'are, fie 10ica. "Sa nu te arati ina-
intea DomnuluiDumnezeului tau (Deute-
ron. 16, i 7), zice Moisi, ;;i bagati sama ea el spunea
acestea Iudeiilor. Dara ell cat mai vartos nu ni s'ar
putea spuoe noue! stau saraeii inaintea u$i10t
bisericei, ca astfeliu nimeni sa riu intre inaintea Dom-
nului de;;ert, ea sa intre odata eu milostenia. Intri CD,
sa fii miluit; miluie$le tu maiintai. Cf'l ce vine dupa
aeeia, trebuie a da mai mult; eaei cand ineepem noi,
eel c1ealc1oilea cla mai multo Fa-ti mai 'ntai datornic pe
Dumnezeu, ;;i dupa aceia cere $i tu; imprumuta-l, $i
dupa aeeia cere, ea sa iai inapoi imprumutul cu pro-
OMIUA II 183
cente. Dumnezeu 0 v,Qie;;te aceasta, . .<;;i nu se da in la-
turi.: tu ell. n;ilostenia, vei eapata;
c1aea, VBl ZIC, Vel pnml proeente,
va rog, sa faccti. 0iu in ridicarea manilor sUi
de a fi auziti. Intinde-ti mc\nile tale nu la ceriu ci in
maniie saracilor. De vei intinde mana ta 1n manile sa-
raeilor, atinge cu dansa bolta eeriului, :;;i eel ce $ade ,i
aeo]o, ya prim! mHosteniea ta, iar a de ai intins-o fara i
n'ai ea$.tigat. spune-mi te rog: daca
lmparatul s ar aproplea de tme eu porfira pe trup, $i
cere eeva de la tine, oare n'ai da C'U placere tot ee ,
aI? Nu in intinder ea manilor sta de a fi auzit }1ici in '
multimea vorbelor, ci in fapte" cad asculta Proro-
cuI carele zice: "Canel veti inti nele manile voastre'
catra mine, intoarce-voiu ochii mei de catra voi
de veti inmu1ti rugaciunea voastra, nu vOit{
asculta pre voi" - caei t1'ebuie a 1;,1Cea, $i niei ma-
car a c<\utit spre eeriu eerand mila, pe canel cel ee are
euraj, multe spune, insa ee? "Juclecati saracului, si
faceti dreptate vadu vei" (lsaia 1, 15, 17).
vom putea a,Ji auzitL ehiar de am avea manile in j()S
c11iar de n'am gral nimie, ("11ia1' de n'am cere.
deei sa Ie faeem, ea sa .ne invrednicim de bunurile fa- j
gaduite noue, prin Christos Iisus Domnul nostru cit.,.
ruia impreuna eu Tatal :;;i eu Duhul Sfant se eacle slava
(:instea, aeLlm PLJrurea"$i in veeil ve2
cllor. Amm,
OMILIA II
"Deci, nu te rusina de marturisirea Dom-
nului nostru Iisus Christos, nici de mine leaa-
tul lui, ci impreuna cu
dupre puterea lui Dumnezeu, care ne-a man-
tuit pre noi, ne-a chemat cu chemare sfanta,
nu dupre faptele noastre, ci dupre a sa mai
'najnte hotarlre si clarul care s'a elat noue intru
.
184 O:lllLIA JI
Christoslisus mai inainte de vecii vec:ilor, si
acum s'a aratat prin aratarea lVIantuitol'uhii
nostru Iisus Christos" (Cap. 1, 8-10).
Nimic nu pClate fi mai rau, de-eat atunci canel ci-
neva stapanit de rationamente judeca $i ma-
soara luerurile ce.le eu chipul acesta
se va izbi de piatra aceea cuputere, va fi lipsit de
lumina. Ca daea cel ce voie$te a pune sk1.partire pe lu-
mina soarelui ell ochii eei Otpene$ti, nu numai ca nu
ya sau se ' va pute,l fmpotrivi razelor lui, ci chiar
ca nu va izbuti de 'loe, ca:,ya sufer! multa yatamare.
Ct poi eu atath1ai mult cel ce yoie:;;te, de indrepta
privirea eatra ace a lumi11u,$i a :wdea prin r ationa-
mentelesale, nu numai ca vacadea, ci inca ca ;;;.i bat-
clarul lui pumnezett . . Pl'ive$te cum j\Iarcion.
Mament :;;1 Valentin 1), $i toti(:;cice au in troclus in bi- '
$erica lui [)umneieu toate, acele . er,esuri dogme vata-
miitoare, cum s' au pierc1ut; cele ,'ttle J ui
Duni.nezeucu rationamente 0l11ene$ti,s'au rU$inat de ieo-
nomia Jul.-de este vred
l1
ic dec.inste $i de lancEt, mai
nwlt de cat de rU$ine - de crucea lui Christos.
Nii11ic nu poate fi mai mare dovaqa, de fiiantmpiea lui -
,deai pune la mijloc ct'riul ,stm.marea, sau pamantul, sau
ehi<1r toatecele fiJ, cute din: nimic - ca cTucea lui.
Pentru care ;;i Pavel se ntdfmsa, zicand: "Mie
nu-mi fie a ""111a lauda, numai intru cru-
cea Domnului nostru IisusChl'istos" (Galat. 6, 14).
Dara cei trupe$ti cari nl.lpot acorda lui DUlnnezeu
nimic mai mult ca oamenilOl', ' cad $i se
De aceia Pavel de la iueeput sTatuie;;te pe Timo-
theiu zicand: "Nu te propoveduie$ti pre
cel res.tignit - caci a ceasta .este -
lui Christ:os, zic,e. Acestea prin sine
moartea, fnchisoarea $i.,legaturile, sunt vrednice de
$i de hatjocora, - clara daca cineva va adaoge
cauza ar bine tai
I1
a, va gasl pe fie-care
din ele fncar cata de multa lauda si de tnultii Ci nste. Ca
moartea aceea a mantuit lumea r ea pierduta; cD. moal'-
1) Nold. El'csiarhi g' noslici din sccolul al II :;;i al III.
OWLIA JI 18:)
tea aceea a unit pa mfmtul cerilll; di moartea aCCI?:l
a nimieit tiraniea diavolului, pc oameni i-a facut io(reri
fii lui Dumnezeu. Moartea aceea a riGJ.icat
in tronul cel impJra tesc, tEtra legii,turile acelea pe multi
i-au fntors de la ratacire. "Deci, sa nu te
zice, marturisirea Dornnului nostru Iistis Clll'is-
tos, niqi de mine legatul lui, ci patimeste im-
preuna cu evangheliea", adeca, ca chiar de Je
vei palimi acestea, sa nu te Cum ca acestea
a Yoit,:sa spuna, se in vt;dereaza 9i din cele spuse mai
sus,prinexpresiunea: "Ca nu ne-a dat Durn-
nezeuduhuI temei;;ei, ci al puterei si al drago-
Illtregei intelepciuni", din cele
sptiM .dlfP;\ aeeasta. impreuna", adeca
sa nu te ci ,chiat cercand acele pa-
tirni, 'sa nu te rU$inezi. Si n'a spm; ((sa nu te temi, Si;lU
sate iIl1Putinezi, ci "sa nu te ru$inezi" , ca si cum
n'arfi nici:-o pr imejdie, ci numai doara 0 oare-care ru-
$ine.Aceasta este daca tu te spaimantezi. ,'(iDeci,
sanute ru;;inezi, daca eu zice, care inviu mortii,
fae mii Aesemne !;li minuni, eu care cutrier lumea 1n-
tre[.lga,acum sunt legat; did nuca facatoriu de rale
sqntlegat, ,ci pentru celrastignit. Ca daca stapanul
meu nus'[t. ru;;inat de cruce, nici eu nu ma rU:;Jinez de
Iegalurip. "
$i bin,e afacut el, ea indemnfmdu-l a nu se
n1ai'ntai.ji aminte;;te de cruce. Daca nu te
de .zice
J
1}u te nici ,de Jegaturi, .. ga dadi
dasealul :;;1 sta.panul nostru a suferit crucea, apoi Cll atat
rn::l,i nli11t noi vom suferi legaturlle. Cel ce se rw;;ineaza
de [j,cestea, se de cel ce s'a rastignit $i a
patimit ,acestea. Caci eu, zice, nu sufar acestca pentru
mine. ])eci, nimie omcncse nu suferi, dad te ' ril1parta-
,,,;>e$tidb asemenea patimi .
;, Ci impreuna cu evangheliea"-
nu ca;;i cun: eva ngheliea ar patimi fmpreuna - "dupre
puteeea lUI Dumnezeu, zice, care ne-a mantuit
pre noi, ne-a chemat cu chemare sfanta, nu
dupre faptele noastre, ci dupre a sa mai 'nainte
hotartre, darul care s'a dElt noue tntru Chl'is-
186
OMILIA II
tos fisus, mai de veeii veeilor" (Vers.U).
Dealmintrelea linclcB:; expresiunea "impreunii l}ati-
meste" este greoae ILL auz, apoi apostolul iarii::;;i-il
crae: "0Ju cum va. zice, tu suferi acestea cu puterea ta?
eu puterea lui Dumnez8u sufere-Ie. Al tau este deale
vOl 8i a Ie prefera .
'Dupre aceia arata ::;;i dovezi1e puterei lui. Cum te-al
m'lntuit zice si cum ai fost chemat)) '(-dupre cum spune
::;;i L ,:Dupre p'literea lui ee se luereaza
intrunoi" (Efes. 3,20). Astfe1iu ca mai mare
este aeeasta--:--- de a 'ccll1vinge lumea intreaga - de cat
de aface.ceviul. Cum ai fost chemat? zice. "Cu che-
maresfg-mta". ad.eea pe eei ce erauc1u::;;mani.' ::;;\
catosibdacutsfiatl. aceasta nu de la nOl, 11.11
Duri1nezeu este darul {( (Efes. 2,8). Deci, dacaeste
si puternic dea c.i1erna, in a\e1a::;;i timp ::;;i bun, de face
aceasta Tlu dupre datorie, ci duprechar, nu .trel?Ule a te
teme. G:ac..i, ce.l ce ne-a mi;'ll1tuit prenoi.num01 p'rm
in timp ce eram dU7.r.nani, eand neva ,vedea ::;;1 lucrand
cele hune,oal'e nu ya lucra impreuna cu noi?
duprefaptele noastre, zice, eidupre a sa mm
'nainte hotarire", adeca nesilit denimeni, nesfatuit
de Dimeoi' .ci dupre ,a.sa hotarire luata maiclinainte; cu
alte,cLlvintefiind mi::;;cat numai de buniitatea sa, ne-a
lliantuit. ,
"Dupre a SH,
cares'adat noue ll1tru Chrlstos 11SUS, mal. na-
inte deanii veeilor", adeca. fara .de inceput au fost
ranclLIite acestea a se face intru Christos, adeea prin
Christos.iNu' este putin lueru nici vde a vOl
la ,Prin 31U dm
Fiul nueste' vesmc fara de mceput Cacl el a VOlt
aceasta de la "E?i acum s'a aratat prin ara-
tarea Mantuitorului nostru Iisus Christos, ziee,
eare moartea a stricat, si a adus la lumina vieat
a
si nestricaeiunea prin 'evanghelie" (Vel's. 10). Ai
\lazut putere? Ai vazut dar, venit noue, nu fa pte,
ci prin evanghelie? Acesteasunt ale sperantel. In tru-
pul seu amandoue acestea s'au pe cand trupul
nostru se VOl' face, insa eum? "Prll1 evanghel1e", zice.
O;VllLlA II 187
"La care sunt pus eu propoveduitoriu,
apostol, ll'lvatatoriu al neamurilor" (Vel's. 11).
Dara oare de ce necontenit spune aceasta, numinc1u-se
pre sine dascal al neam urilor '? 0 face arMand ea tre-
buie a se apropia de natiuni. Sa nu te imputinezi,
zi('e, in patimile meIe; au fost omorita deja puterea
mortii. Eu nu sufar aeestca ea faeatoriu de rale, c.i pentru
invatatura neamurilonl. In timp cuvantul il
face vreclnic de credinta, zieancl: "Pentru,eare pri-
cina acestea patimese; ci nu ea
cui am crezut, ineredintat, sunt ea pu-
ternie este a paz I luerul cel increpJntatmie la
ziua aceia" (Vel's. 12). "Ci n1:1" zice.
Da-rii ce? Legaturile mele sunt spre i'u9iqe?zice; pati-
mile sunt spre Deci, nu te Ai vazut
cum arata invatiitura prin faptc? ({Acestea lepatimcse,
zice, fiincl arurtcat in temnita, lind alungabJ. "ea
cui am crezut, incredintat sunt eaputernie este
a pazi lucrul' cel incredintat, mie )a ziua aceicl".
Care lueru i-a fost incrcdintat ILli? Crec1inta,. propove-
duirea evangbeliei. el, zice, care rni-aincreclintat
aceasta, vapazl lntreg depozituJ. Eu toate lepatimesc,
('a nu cumva depozitul sa mi se fure. ' Depatimiri nu
rna pe cat timp clepozitul se pastreozaintreg)).
Sau ca prinexpresiunea "luefulcelincredintatmie"
el nume::,;te pe pe cari incre-
c1intat lui, sao: cii c yorba de lucrulpe careel I-a in-
ereclintat luiDumnezeu, clupre cum zice:"E?iacum va
incredintez pre voi, lui Dumnezeu" (Fapt.
20, 02), adeca ca nu VOl' fi a,'estea nefdlositoare, iara
Timotheiu arata roada depozitului dat li11 SlJre pastrare.
Vezi cum el niei nu simte ralele ee-l Mntuiau, pentru
speranta ueenicilor
1) Astfeliu trebuie a l c1asealul, a::,;a trebuie a se
1) Partea morala. Trebuie a aseulta pedascaJi preoti, ;;;i a
nu-i de ar avea vieata uritii; clara daca clan:;:ii, sunt
gl'c:;:iti in credinta. atunci nu trebllie a-i aseulta, ci inca a fugi de
danl;;ii, :;oi a-i judeea. Ca Dumnezeu nu hirotonise:;;te pe toti, insa
prin loti lucreaza pentru Il1antuirea poporului, ea proaducerea
jartfei este, fie ca are viea:a eurata sau neeurata eel ee
proaduce. (Veron).
188 mlll.IA II
------------------------------------------
ingriji de ucenici, a$(\ trebuie a-i povatui pe toti. Acum
viem, zice, daca voi stati intru Domnuh), iara;;i: "Caci
care este nadejdea noastra, sau bucuriea, sau
cununa laudei? Au nu si voi inaintea Domnului
nostru Iisus Christos, iritru a lui venire". (1. Tiles.
3, K 2, L-ai vazut cum el se ingrija9te de cele ale
ucenieilor nu mai putin ca de ale sale"? Se cuyine ca
parintii sa se mandriasca, sa euvine ea sa fie Cll
ciildura ditra fii, ins;1 ;;i fiii se cu vine de a fi catra pa-
rinti eu iubirea trebuie a Ii purta. "Aseultat
i
pre
mai rnarii vO$trii, zice, $i va supuneti lor,
ca c1an$ii privigheaza pentru sufletele voastre,
ca eei ce VOl' sa dea sama" (Ebrei 13, 17).Caci
spune-mi, te rog: acosta (mai marele, dascalul, preotul)
este respunz,1toriu de atatea primejdii ce yin asupra
tao 9i tu nu voie;;ti nid macar a-I asculta, de .:;;iesto
interesul teu Chiar daca ale !3ale stau bine, intru
cat cele ale tale nu stau bine, el este mult ingrijOl'at,
fiindcii respunderea sa este indoWi.
cum fie-care clintre cei stapc'miti trebuie a fi eercetat,
cum pentru fie-care el trebuie a se ingrijL Cata einste
deci, i?i cata iubire nu meritl el in schimbul acestol'
primejdii Dara nu vei putea spune nimic. Ct'i daciieste
nevoie, el $i sufletul pune pentru tine. Daca nU9i-l
pune aid la timp, il va pierde acolo; t u insa nu YOie9ti
a te supune niei miicar eu euvantul. Aeeasla este pri-
cina tuturor ralelol', ea au disparut toate eele cuvenite.
celor mai mari; niei 0 sfieala, niei-o cinste, niei-() frieti.
"Supune1,i-va, zice, mai marilor $i-i aseul-
tati", iara acum t0ate s'au rest.urnat pe dos. Nu spun
acestea pentru cei mai mari, cad eu ce se vorfolosi
do la einstea noastra -ci pentru foiosul vostru. Dan;;ii
ciliar de ar fi cinstiti, eu n,imic nu se folosesc in viito-
riu. ei mai mare Ii va fi osancla, chiar de ar fi bat-
jocoriti, eu nimic nu VOl' fi vattimati in viitoriu,ci inc;\
mai mare Ii va fi justificarea. Dara eu voiese ca toate
sa se faca pentru voi. Cand cei mai mari se einstese
do eeiIfliei, :;;i aeeasta este spre ponosul lor, dupre cum
zicea lui Eli: "Te-aih luat din casa tatalui tau",
iara cand sunt batjocoriti, asculta ee zieea Dumnezeu
lui Samuil: "N u pre tine te-a lepadat, ei pre mine
O1llLlA II 189
m'a (1. ... 2, .28'
v
8, ?), astfeliu cil batjocora
este. pentru lara emstea este 0 povoadL
Deel, acestea. Ie spun nu pentr.u dan9ii, ci pentru voi.
Cel ce pe preot, :;;1 pe Dumnezeu va cinsti .
iara eel ee se invata a clispretul pe preot, eu timpul
?ispretui 9i pe Dumnezeu. "Cel ce prime$te Proroc
Il1 nume de proroc, plata prorocului va lua",
"eel ce va prime$te pre voi, pre mine ma pri-
me$te" (Math. 10, 41. 40):;;i "Cinste$te pre preot
:;;i-i da partea lui" (Sirah 7, 32). De aiei s'au invatat
Iucleii a dispretui pe Dumnezeu, fiindca au dispretuit
pe Moisi, fiindea I-au alungat eu pietre. Cand cineva
::;e poarta eu evlavie fata de preot, eu amt mai mult se
va purta fata de Uumnezeu. CiliaI' de ar fi preotul rau,
Dumnezeu vazand ca pentru cinstea sa tu te porti
eu cuviinta dUra eel ce nu este vreclnic de cinste, iti va
resplatl ti: dupa dreptate.Ca claea "cel ee prime$te
Proroc m nume de proroe, plata proroeului
va lUll", apoi:;;i eel ce So pleaca:;;i este su pus preo-
tului. Cva v?rba .de ospitalivtate, :;;i prime:;;ti
res plata, de:;;1 nu :;;tn eme este eel ospatat, apoi eu atat
mai mult vei primi, daca t e supui celui ce ti se po ron-
ate supune. "Pe scaunul lui Moisi, zice, au
:;;ezut carturarii $i Fariseii; deci toate eate VOl'
zice sa paziti, p8.ziti, $i faeeti, iara dupre
lucrurlle lor nu facetl" (Math. 23, 2. 3). Nu stii ce
este l?reotul Nu 9tii caeste ingerul Domnulud Nu
CUl11va poate spune cele ale sale Daea il dispretuie:;;ti
nu pe dansul il dispretuie:;;ti; ei pre Dumnezeu care
hirotonisit pP, e1. $i de unde esle fnvederat, ziei, ea
Dumnezeu I- a hirotonisib) Apoi claca nu ai aeeastii cre-
clinta, speranta ta este cle:;;arta. Ca daea Dumnezeu nu
luereaza nimie printr'insul, niei botez nu ai nici eu
tainelc nu te niei de bineeuvantiri nu te
bueuri, 9i prin urmare nici nu e:;;ti cre:;;tin.
. ziei . tu; Dumnezeu Ii hirotonise:;;te pre
totl: chlar :;;1 pre eel nevrednici? Nu pre toti ii hiro-
tomse:;;te Dumnezeu, 1nsa prin toti luereazii - ehiar de
ar fi :;;i nevredniei - pentru mantuirea pdporului. Ca
a pentru popor printr'un ma-
garm 91 prm Balaam, prmtr'un om spurcat, eu atat mai
190
II
prin ,Caci ce?u Dumnezeu pentru man-
tuy ea e? Ce n u gl'am$te e1,1 Prin cine nu lucreaza?
daca. el 1.ucrat $i prin .. cet
ce
promciau)
II vva zl?e: v"nlCl-odata nu \f'am pre
vOl, de 1a mine cei Ce lucratiJara
(Math. 7, altii d;aci, cu
I?al mul! va lucra prm preotl. Daca arurmi.:\ ca
nOI sa vieat:'l- mai marilor nO$tri, noi atunci
ar trebUl ca "a tim h}rotonisatoriL dascalilor, $i atunei
se pe dos; picioarele sunt sus, iara capul
JOs: pe "lara mie putilL
1l:11 este, ca sa ma Judec de catra voi sau de
. omeneasca" (1. 4, 3), $i Tu
Juclecl ,tau". (Rom. 14, 10P daca
nu a frate, cu mai ' multpe
tu cel,a ce a poronclt Dumnezeubine
.. de. nu. faci a$Ct. pacatuie$ti. Nu $i .
r:lcl. sa ....tl le$1 v dll1 r,nargmele bunei cuviinte. Dupa ce
,Jsra]
lJ
t
n
vltelul de auI', cei de pre'lanaa c6re
Dathan '::;1 Aylron 'S'au resculat asupra lui Dard
ce au Uap0 nu s-au pierdut eu totii? ."
, A$Ct dara fngl'ijasca .. se de ale sale. Daf'a
pI eotul are 0 credmta s.trlCata, chiar Inger din ceriu;, (le
,' fi, tu .nll !e s.upune; l.ara daca invata drept, nu 'te
Ult.<:t la vlevatB;, ella. ellvlntele Illi. Ai pe Pavel earete
povatUl t.l?e precum v tre1:mie: $i Cll Jai:it'a,$i
cu. ,:,orba. ZIC] tu, nu da sJ,racllor, nicino ad- '
bme)). un.de ft\ este fnvederata
l\1aLnaITl te ' de a afta. bme,! nu batjocori, teme-tede
respundere. Multe se Judeca numai diu biinueala. Imi.
teaza pe ascuWi-l ce spune: ),Pogodn-
clu-m
e
. VOlU vedea de fac dupre striO'area 101'
cal'e vme la mine, iara de nu sa (F ' '
18 21) I v d v. - acer.
.' " 'v am aca tu ar eercetat bine, te-ai convins sau
$1 vazut, pc judecatoriul; nu rapr mai dina-
I,r:
te
locul JUI Chnst?s; al sau este dreptdl de a eercetit,
al tau. eea de pe urma. sluga, ,, iara nu
staP8:.
n
. e?tl oae, . ce,!'Gek\ eu amanuntime
pe pastor:,IU,.,ca cu.mva al raspundere tu pentru
fel: ce-l lOv l!lOVvate$tl pedansul. Dara, ' zici tu, cum de
ml spune mle sa Ltc, el care nu face? Nu el fti spune,--
_ _ _ ______ _ __ O\IlLlA _ ______
jara daca il vei erede eL't este a$a, plaUt nu vei ave,\,-
ci Christos este care te indeamna la aceasta. Dara ce
spun eu? D.hiar lui Pavel v nu trebuie a-i crecle,
-spune ceva de la sine, daca spune ceva omeneSi" Cl tu
sa crezi pe Christos, care vorbe:;;te prin apostol.-
Sa nu judecam pe cele ale altora, ei fie-care sa-:;;i
j udece pre fie-care, .. se eel:eeteze pe. sine
sin O'ur;-Dara,. ZICl tu; aeela este datorlU a fi ilia] bUll
de cit mine. Pentru ce? Fiindca este preot. (.::e art'
mai mult de- cat tine? Oare nu ostenelele? Oare nu
primejdiile? Oare f!.u scarbele, :;;i !icaJo:;;ii .?
datoriu de a fi mar bun de cat tme? Dara ce? Fllndca
nu este mai bun de cat tine, de aceia tu te pierzi pre
sine-ti'? Dara acestea sunt cuvinte pl'oste:;;ti; $i cum nu
este oare mai .-bun de cat tine t , Fiindca, cele
sfinte) zici tu. $i de .. unde omule; de ce
te fmpingi singur in prapastie?Daca War spune cineva
de acestea despre unul care estelmbracat eu porfira,
tu, chiar de ai :;;ti ca este a$a, totu:;;i,ti-:-aiastupa urecbile,
putand foarte .b.ine de a-I dojil,ni,,$i, ,iLite ai fugi
candu-te cii nu $tii , nevoincl cle<' a te expune unel prl-
mcjdii zadarniCe; dad aid cleee te ' expui unei pri-
mejdii zaelarnice Aceste cuvintenu
Caciasculta pe Christos, carezice: )eI ZIC voua, ca
pentru tot ,cuvantul
vorsa dea sama de dans1l1 ;,In. zlUa Judecatel. (.
(Math. 12, 36). " '.,'., . ,
Dealtmintrelea nu $tii poato GiilO a:i'e a fi mai bUll?
$i atunci oare nu oftezi, nu-ti batipeptul,nu' pleci ochii
la ' pamant, :;;i nu . irr:itezi pe
Prin urmare te-al plerdut pre sme:-tl,. ehlar de al fi bun.
E$ti bun? Taci, ca vbuJ),ia,ra daca
ai pierelut totu). Dacva ca nu e$tJ bUll, .vel
mai mult de cat daca te vel erede ,de eel mal bun. cael
duca vame:;;ul care era paeatos, fiindca '$i-a milrturisit
piiGatele, s'a dus la cas a sa indreptat, apoi eel ce nu
era atat de pacatos, ee n'ar . fi putut ea$tiga, daea nu
ave[-t asa incredere in sine? Cerceteaza-ti vieata singul'.
Nu furi poate? Dara poate ca rape9ti, sau ca silniee:;;ti
pe aproapele, sau di faci altele de aeest fe!iu, Nuyorbese
de furarea celor sfinte, eu seop de a 0 ,lauda, sa nu fie
una Cil aceasta, c<ki inca plang din tot sufletul dad
este cineva a$a-dara eu nu creel, fiincl ca ierosilia sau
192 OMILIA II
-------------------------------------------
furare de cele sfinte este un astfeIiu de pacat, lncat ca
nici nu se poate spune - ci numai ca va erut pe voi,
caei nu voiesc de a va pierde pre voi invinovatand pre
altii. Ce poate fi mai rau ea vame:;;ul spune-mi. Caei
flind eu adevarat avea eu sine mii de paeate;
a fost de ajuns ea Fariseul sa spuna: eu nu
sllnt ea aeest vame:;))), iata ea totul a pierdut. Dara.
tu ca re spui despre preot di (mu sunt ea dansul furator
de eele sfinte, oare nu ai pierdut totul
Acestea m'am vazut siJit de a Ie spune, a Ie
cereeta eu deamanuntul, nu doara ca rna interesez atat
de mult de aeeia, ci fiindca rna tern de voi, ea nil
cumva sa va pierdeti pre voi in7i-va prin ac.eroenear}fi-
gam fare, prin asemenea invinovatire. Caei aseulta pc
Pavel earele indeamna ziee: "Fapta sa sa is-
piteasca fie-cine ... iara nu intru altul". (Gal. 6, 4) .
Spune'mi te rog: daca tu a vand vre-o rana te duci la
spital, in loe sa pui pe rana doftoriile ee ti s'au clat,
spre a 0 vindeea, tu te-al uit a eu amanuntime la dof-
tor, spre a vedea daca are el vre-o rana, sau nu,
oare ai avea vr'un folos? $i chiar de ar avea,.tu te in-
grije$ti de aeeasta Daea dansul 0 are, apoi tu sa nu
te vindeci, ei sa zici: trebuia a se vindeea el ca doftor
mai intai; dara -fiindea- -nu s-a vindecat,--Ia& eu rana
mea nevindeeata? Daca Preotul este rau, nu cum va
aeeasta poate fi 0 mangaer6 pentru tine Nici de
eum; ei aeela va lua osanda hotarita, $i tu dea-
semenea vei prim! pe eea euvenitii tie. Fiindea ehiar
dascalul la urma urmei are Jocul sau in randul
eelorlalti, dupre cum ziee: "VOl' fi toti fiii tai in va-
lui Dumnezeu" ... nu va mai invata ni-
meni pre vecinul sau, pre fratele sau, nu
va zice: pre Domnul, ca ma vor
deJa....cel mie pana la cel mare al
lor" (Isaia 54, 13. Ierem. 31, 34). Dara, zici tu, de ee
stii in fruntea tuturor? De ee s'a ridieat la aeeasta dem-
nitate))? Sa nu graim de rau pe va rog, ea nu
cumva sa fie rau pentru noi Sa eercetam pe
cele ale noastre, pe nimeni sa nu graim de rau. Sa
ne sfiim de ziua aeeea, In care Preotul ne-a luminat
eu sfantul botez. Are cineva tata? Apoi chiar mii de
pieate de ar avea, pe toate Ie va acoperL "Nu te mari
OMILIA Il 193
intru necinstea tatalui tau, ziee, ea necinstea lui
nu-ti 'este tie slava ... va pierde mintea
J
nu-l neeinstl". (Sirah, 3, 10. 13),
Apoi eu atat mai mult s'ar putea spune aeestea despre
parintii dici pe fie-care zi 01 te
sluja$te, face a se eet! seripturile, pentru tine Impodo-
be:;;te casa, pentru tine privigheaza, pentru tine se
roaga lui Dumnezeu, pentru tine face rllgaeiuni, $i
toata ereclinta lui in Dumnezeu este pentru tine. De
aeestea te pe acestea Ie cugeta, pe aces tea ti Ie
cu toata evlaviea.
Caci spllne-mi: este' el rau $i ee urmeaza de aici
Nu eumva poate aces.LstC1scal rau iti tie bu-
nurile eele mari el face totul pentru
eredinta tao Nici eel drept nu te va putea folos! eu eeva,
fiind tll raLl, $i nici cel rau nu te va vatama intru ni-
mic, fiinc1 tu bun eredineios. Cand Dllmnezeu a voit
sa mantuiasca pe popor, a luerat pe corabia lui Noe
prin cele neeuvantatoare. Nu eumva poate vieata preo-
tului, sau virtutea lui eontribuie eu eeva la indreptarea
noastra Nu astfeJiu de lucruri ni harazfu;;te Dumnezeu,
ea noi se sa var$im eele bune sub inraurirea virtutei
ei totul este al harului. Preotul este datoriu
de a desehide iara eelelalte toate Dumnezeu Ie
luereaza. El tine numai loeul unui sfetnie. Gande$te-te
eata deosebire este Intre loan Iisus, $i aseulta
pe loan ee spune: "Eu am trebuinta a ma boteza
de tine" "nu sunt vrednic sa desleg curelelc
incaltamintelor lui". (Math. 0, 14. loan 1, 26). $i eu
toate acestea, zie, deosebire mare fiind, $i Duhul
s'a pogorit, eeia ee loan nu a Yea, dupre cum insu$i
spune: ,, $i din plinirea lui noi toti am luat"
(loan 1, 16). $i cu toate aeestea Duhul nu s'a pogorit
mai 'nainte de a se boteza, clara nici loan nu a faeut
a se pogorf. De ee, deei , s-a facut Pentru ca tu
sa afii ca Preotul tine loeul unui sfetnie. Nimeni dintre
oameni nu sta at at de departe de alt om, pe cat de
c1eparte sta loan de lisus, $i Duhul s'a pogorit,
ea tu sa afii ca Dumnezeu lucreaza totul, ea Dumnezeu
faee totu!. Yoiese chiar a spune eeva paradox, dara voi
sa nu va minunati, nici sa va tulburati. $i ee voiese a
spune 1 Proadueerea sau jartfa aeeea$i este,-chiar de ar
-,2330 13
194
OMlLiA III
P t ori-cine altul - este,
ucenicilor siH, pe. care
ZlC, pep t" Cu nimic nu este .pre
acum reOyll 0 , , D ce oare? Pentru ca pe
jos aceasta de 9
at
aGeea. e" ' i acela care a sfint1t-o
nu 0 pe care Cl':ristos DU
1
m
1
-
pe ace ea. V' c::' unt e care Preotu e
Ie-a gralt este, cum ace-
. tot ,Ja\ a dat Astfeliu deci, totul
este $1 . Duhul deasupra lui
este al. inca a aratat ce se
nO' v cestea a a vut $i credinta. $1
envema, pe. Cal
nq
\ a ca c;i acela iara eel ce'$i inehl-
este trupul 1m pre" jos acela nu $tie ca
pue ea acesta es e " v acum' lucreaza.
Christos este dd
e
__ ca nu cUED s'ar
Aceste.a" eel, $ Ill. 'a va indreptam parerea
-yl au spus, el s O'as1 mai in siguranta pe
voastra, $1 sa faeem de a. \' c:: .- de eele
" . . va 1'00' de a tll1l a . t V
vntoTlu, :- . "" " a dara nu indeplinim a,
Daca nOl a,!Z:lm Pl fl e din eele vorbite. Sa ne luam
nu avem.. un 0 os mare lxiO'are de sam a la
sama ))me, sa eu zl'c"' nd
b
pe cuO'etul nostru, sa
'b'te sa Ie ser18m a;, "". v, v ltV
VOl 1 , " . d ' nstiinta $i necontemt sa 1l1:;t am
Dub, acum $1 pu-
rurea si in vecii veellor. Amm.
OMILIA III
Chipul cuvintelor cclor A ai1:i,
care" ai auzit de la mine in mtl
draO'ostea care este tntru ChI'lstoS .IlSU:S,
bun":> cel incredintat tie sa-1 u
cel Sfant, care n?l .. ).
ca s'au intors de 1a mine tot
l
Cel dm ASIa,
cari este Frighe1 Ermoghen. Dea Domnul mlla
l U I B au esle' $t iu aceast.a,
1) Nota. In editiunea noas l'a (e uz d' j- _ $ti'i
insa originalul are verbul in persoana a oua. -, .
OMILIA III 195
casei lui Onisifor, ca de multe-ori m'a odihnit,
si de lantul meu nu s'a r usinat; ci inca viind
in Roma'mai cu os<irdie in' a cautat, si m'a
aflat. Dea lui Domnul sa afle mila de la' Dom-
nul in ziua aceea; c<ite in Efes mi-a slujit
mie, tu mai bine (Cap. 1, 13-18).
Nu numai prin scrisori arata ueenieului ee trebuia
sa faea, ci inca $i prin vorbe. $i daea aeeasta a
derat-o de multe-ori $i in alteimprejurari, zicand:
"llici prin cuv<int, nici prin epistolie, ca cum
ar fi trimisa de la noi". (II. Tes. 2, 2), apoi cu atat
mai mult aiei. Deci, sa nu ne inehipuim ca cele atin-
gatoare de invatatura sunt spuse eu niscareva lipsuri,
caei multe i-a predat lui $i nescrise, adeca prin viu
graiu, eeia ee aducandu-i aminie, zice: "chipul cu-
vintelor celor sanatoase pe care le-ai auzit de
la mine" . Ce va sa spuna el aici ? Preeum a$i fi im-
primat tie ieoana virtutei a t uturor eelor placute lui
Dumnezeu pe ceva zugravit, ca cum a$i fi introdus in
sufietul tau r egula, prototip ;;;.i conditiuni de vieata.
Aeestea, deci, sa Ie ai. De ai voi, sau ai avea nevoie
de eeva din ale credintei, din ale dragostei sau din ale
intelepeiunei, de aeolo ia-ti exemplele. Nu vei a yea ne-
voie de a cauta la altii exemple, in timp ce pe toate Ie
ai acolQ .
"Lucrul cel bun cel incredintat tie". cum?-
l' prin Duhul eel Smnt care intru noi",
zice, fiindea pentru paza atMor lueruri mari ineredin-
tate noue nu sunt deajuns numai cel e ale sufietului
omenese ale intelepeiunei lui. Pentru ce? Fiindca
multi sunt furii, adanc este intunerecul. Diavolul sta
de fata :;;i unelte:;;te,,;,i noi nu :;;tim in care in care
timp se va arunca asupra noastra. Deei cum yom fi
destoinici spre a ne apiira "Prin Duhul Smnt"
zice, adeca daca avem Duhul intru noi, daca sta de
fata, daca nu yom alunga harul de la noi. "De nu ar
zid] Domnul casa, in desart s'ar osteni cei ce
o zidesc pre ea; de nu ar pazlDomnul cetatea,
in ar preveghia cei ce 0 pazese pre
196
OMILIA III
dan sa ". (Ps. 124,1). Acesta este zidiul, este .sca-
parea, aceasta cetatea cea Deci_daca
9
i
0 de ce era neVOle de C!1 sa
panim. ca sa avem acest Duh, ca sv
a
-
l
s?-
nu-l alungam prin fapte urite. Dupa exphca .
tele nu cu scopul de a umili pe ucemc, Cl. a-l at1t
a
v'
ca cumva el sa cada in l:,P!te, sa
nu fie cuprins de nemultamire, Cl sa prlvlrea
atintita spre dascalul sau, aduca ammte de toate
cele ce i s'au intamplat lUI. .
Deci, ce spune! :r::ii!1dca ca fimd apos-
tolul prins, sa tie de. al Sal,
de filantropie, nici sa fiJe
rasit chial' -de sal, ce
Stiu aeeasta ea s'au intors de l,a mme totl eel
dfn Asia". Erau atunci in Roma dix: paryile
Asiei, nimeni OU. a pe lang:: :n
me
,
nimeni nu m-a cunoscut, Cl ,:u fos! de mme:
filC?softa sau, caCl a sl?us numa!
faptul, dar nu Pe J-a
laud at, 9
i
-
i
dore9te mn de bunurl, lara pe. cel mdlfe-
renti nu i-a blastamat,ci numai cat zice: "dmtre care
este Frighel Ermoghen".
Dea Domnul'mila easei lui Onisifor, ea de
ori m-a odihnit, de lantul. meu s'.a
rusinat ei ineavenind in Roma, mal eu osardIe
m-a m-a, .aflat". vcum t.ot
locul el pune nl} prlmeJdlGl;,
ca nu cumva sa se sper18 d89
1
faptul
incarcat de primejdii, caci pe unul ce er8;
in palatul imparatesc, 19i atra,sese mania lui.
inca venind in R,oma", zice, numa! "ca fuglt
de a se intaIni cu mine, ci "mal eu osvardle
eautat si m-a aflat. Dea lui Domnul sa afle m!la
de la Domnul in ziua aeeea, in Efes ml-a
slujit mie tu bint? a .
ca mel de sa fie I}lCl
de vre-o amenintare, mCl de Cl a conluc!a
preuna a sarI in ajutoriu ca pe timp de Cacl
nu atata celor ce se primejduiesc li VOl' face bme, pe
Ol\IILIA III 197
cat lor, cu in ispitele ce Ii VOl'
aduee cunum. De pllda cmeva dmtre cei afierositi lui
Dumnezeu multe rale, 9i sa lupta cu multa
iara tll n-a;i at[as spre aeea lupta;
el bme, ItI este putmclOs tIe daea vei VOl - chiar fara
sa in!ri In te raci cUEJunilor ce'l
teapta pe aeela: daea e$tl de fata, daea mangai dadi
indemni, daca aiati. $i cum ca a$3. este, asculta ce'spune
apostolul in alt loc, scriind: "Bine a-ti faeut de
faeut irnpreuna partasi naeazuiui meu" si
iara:;;i: "ea si in Thesalonie 'odata si de doua o;i
eele spre mea a-ti trimls" (Filip. 4, 14.
15). $i cum cei ee lipsau s'au facut cu dansul in
neeawrile lui Cum "ea mi-ati trimis, zice, eele
spre trebuinta mea odata de doua ori". $i
vorbind de Epafrodit, zice: "Ca pentru luerul
lui Christos pana la moarte s'a apropiat, ne-
bagand sama de viata, ea sa irnplineasea lipsa
voastra a slujbei eei eatra mine" (Filip. 2, 30).
Precum se,. petrece cu imparatii, ca nu numai cei
se. se de cinste din partea lor,
elchlar ce pazese luerurile, ::?i Inca nu cum s'ar
intampla, ci de multe ori se invrednicesc de
daruri, nu poarta arme, nici ,nu,, 8,U manile
sangerate, ba poate nici macar a privit pe luptatori,-
tot cu r,ei ee ajuta in timp de naeazuri. ' ca eel
ce ajuta pe luptatoriul cellipsit poate de hrana, cel ce sta
de fata, eel ce mangae eu vorba, eel ce aduee orice
alta slujba, este egal eu eel ce se lupta. Sa nu-ti inehipui
de Pavel ca luptatorilJ, de dansul, zie, eel nebiruit, ci
de un altul, dintre cei multi, care poate nu s'a bucurat
de multa mangaiere, care poate nu ar fi stat inca in
stadiu nu s'ar fi luptat. Astfel ca cei ce stauafara
de luptele celor jntrati in stadiu, devin eauza a biruintei
aeelora; daca sunt cauza biruintei lor, desigur ca vor
fi parta$i cununilor de dansii in urma bi-
ruintei lor. .
$i ee este de mirare daea cineva
eu ostenelele eelorvii, se invredniee$te de cu-
nuni cei ce S8 lupta - fiindca este cu putinta de
a se pana cununile.celor ce deja s'au
mutat dela nOl, celor deja incununatl, celor eari nu au
198
OMILlA III
niei 0 nevoe acum de ajutoriu. Caci asculta pe Pavel
care spune : sfinti10r piirta$i fii.nd"
(Rom. 12, 13). Da1'a cum poate fi cinevEt .parta$ trebum-
telor Cand admira pe barMt,cand face ;:;i e1
ceva din 'ce!e pentru care acela a fost ineununat, atund
ac1eca se va invrednici;;1 e1 a se impartii$i
cununi.
"Dea lui Dommil, ziee, .sa afle mila de la
Domnul in ziua aceea", adeca m-a miluit, zice,
prin urmare va avea rasplata in aeea zi
aroaznica cand va fi nevoe de multa mila)). "Dea lUI
,.., ,
Domnul sa afie mila de la Domnul". Dara ce'?
Oare sunt doi Domni Nici de cum, ci un Domn este
noue lsus Christos, ;:;i un Dumnezeu. Aici insa prin cele
zise apostol, eei ce sufar de boalalui Marcion salta
de bucurie; insa, afle dan;:;ii, ca aceasta este obi$nuinta
scripturei, in multe locuri vei gas!. ea scriptura intre-
buinteaza modul acesta de vcand vorbe9te
cineva, "A SpUS, zice, Abraam, ca nu va mtra
Abraam", sau altceva de acest feliu; $i nid n'a spus
dea lui Domnul altcevEt)), ci mila.
I) Deci, daea Ooisifor, care s'a predat pe sine-:;;i
primejdiilor, s'a mantuit prin mila, cu atat mai
noi. Ca grozave sunt respunderile ce vom avea lU,-
bitilor si au nevoe de mare filantrop18, ca nu cumva
sa' acel cllvant "Duceti-va de la
mine, cei ce lucrati fara de legea, ca nu va
pre voi", Cc1. nu sa auzim ya
de la mine, blastamatilor in fO'cul G..tl
care este gatit diavolului ingerilor
sa nu auzim ca" pra1Ja,stie este in tre noi $i voi" i
ca sa nu auzim iara;:;i: pre el
intru intunerecul cel mai dinafara; ca sa nu auzim
acel cuvant infrico;:;at: "sluga vicleana $i lene$a"
(Math. 7, 23,25,41. Luca 16, 26 .. Math. 22, 10. 2?, 2.6!,-
caci infrico$at $i grozav este trlbunalul acela, lUbltllor,
1) Partea moralti. Despre judecata, !Ii <;a hicomia se )udeca
nu dupre marimea ei, ci dupre intentiune, ca .. nu trebme de a
cerceta pacatele aHora, ci pe ale noastt'e proprI!o (Vel'on).
OMILlA III
Dumnezeu este bland, este milostiv, ca.,ci se nu-
rr:e;;te in.dura'rilor, Dumnezeul mangaierei,
;:;1 este bun -Ga mmAmaltul, bland ;:;i mult milostiv si nu
voie;:;te moartea pacatosului, ci sa se intoarea' $i sa
fie viu.
\;um de ziua. aL'a, va fi inearcata de frica
(Ie Rill de foc va cu1'ge inaintea fetei
It:i, earti de ale faptelo1' noastre 5e vor deschide, acea
Zl va, fi ca un cuptoriu aprins, ingerii VOl' t1'ece in
wate ;:;i multe , caminuri a1'zatoa1'e VOl' fi. Cum
atunci este filantrop Cum este milostiv Cum este bun?
Filant1'op este ;:;i ba inca dill aceasta mai eu sama
se a1'ata maretia filantropiei lui. Ca pentru aceia ni de;:;-
teapt.a fri ca, ea atitanclu-ne p1'in toate acestea, sa ne
infie1'bantam de dorul de a c8.$tiga impti1'aliea lui.
Da1'a tu cLlm el nu cum s'ar intampla mar-
despre Onisifor, ei prin intindere: "de multe
ori m-a odihnit", adeea ell fiind doborat, fiind obosit
de naeazuri, ca luptatorul eel cloborat de pacla, m-a
ajutat a'mi reclobandi puterile, zice, m-am intrematJl.
in Efes mi-a slujit mie, tu mai bine $tii",
nu numai in Efes, zice, ci ;:;i aiei)). Astfeliu trebuie
a fi cel ce privigheaza este treaz, caci el nu nnmai
oclata sau de doua ori, ei in toata vieata lui trebue a
lucra. Ca clupa cum trupul nostrll are fiinta unei vieti
eompleete nu numai odata hr<1nil1du-1 ei are nevoie de
hrana zilnica, tot asemenea in viat.a noastra avem
nevoie de multa mila, iara iubitorul de oameni Dumnezeu
toate Ie face pentru pacatele nu are nevoie,
-- numai ca sa ne mantuiasca. Pentru aceia ni-a SDUS
toate acestea ni Ie-a povestit nu numai prin vorbe,
cine-a increclintat prin Japte. ellvintele lui sunt
de cr:dinta, ca nu eumva sa 'ti inchipui
ea sunt numm oamenmta1'e, sau vr-o exaaeratie adaoaa
;:;i 0 deplina incredintare dinfapte. Cum
noastre atat pedepsele cele particulare, cat cele ob$te$ti.
$i ca sa afii din 1l1Se$i faptele petrecute, odata de
pilda a pedepsit pe Faraon, alta data prin potopul acela
a pricinuit piec1erea generala, iara alta data prin foe a
pedepsit pre cei riii. Dara cl1iar ;:;i astazi vedem pre
mult.i rai pedepsiti ;:;i respunzand de piicatele lor, ceeace
este 0 pilda a gheenii. Pentru ca nu cumva sa dormitam
sau sa ne trandavim, sau sa ne cu vorbele:
UMILIA III
apoi prin fa pte, ni aminte::; te ::;i ne atlta, ar'atandU-J18
cbiar aici judeeata, respunderea pedeapsa.
Apoi daca chiar ::;i printre oameni este 0 mare In-
grijire pentru dreptate, oare cu Dumnezeu care pe toate
Ie-a legiferat, sa nu fi e nici 0 yorba despre acestea?
$i cum s-ar putea crede? - fiinddi incasa in targ,
::;i pretutindeni sunt judecati. In casa de pilda stapanul
j udeca slugile sale pe fie care zi Ie eere socoteala
pentru lor, pedepsind pe uniia, iara pe altii
iertandu-i. Pe eamp deasemenea lucratoriul de pamant
;;i femeia sa se judeca .pe jiBeare zi. Pe eorabii dease-
menea capitanul judeca, in taJ)ara, generalul judeca pe
osta::;i, in finein multe afaceri s'ar putet,
In me::;te:;;uguri dasealul judeca pe ucenic. Cu un euvant
particular publie toti se judeca unii pe altii nicairi
nu am Vedea)leglijandu-se ideia de dreptate, ci din
contra pe toti Mpretutindeni dand sarna de cele facute.
Apoi daea aici .cautarea dreptatei este atat de
tieata, prin cetatl $iprin case, oare acolo unde "dreapta
lui pLina de dreptate":. CPs. 47, it)
"dreptatea lui ca muntii lui Dumnezeu" (Ibid.
3;),7), aeolo zic,sa nufie nici 0 yorba de dreptate $i cum
e cu putinta .ca . Dumnezeu judeeatoriul cel di'ept, pu-
temic indeliing .rabdatoriu sa ingaduie aceasta sa
nu ceara raspundere? $i tocmai aici gase7ti eauza. 1n-
delung r abda toriu .lnsamna ca indelung rabda tragan-
d u-te spre pociiinta.".iara dadi tu in pacat,
"clupre Impietrirea nepocaita inima, iti aduni
tie manie in . ziua maniei" (Rom. 2, 5) . .
Daca este drept, deci, el respIate;;te dupte vrednicie,
nu trece cuyederea sau lasa nepedepsiti pre cei ce
au facut rale. Dacii este puternic, dupa moartea omului
adeea in invierea mortilor, caci aceasta este
urmarea puterei lui. ,,$i iudelung rabdatoriu" zice.
Daca este indelung rabdatoriu, sa nu ne tulburam, nici
sa zicem: de ce nu aici)? Apoi daca ar fi
a9a, daca pe fiecare zj ni-ar cere respuns pentru celE
ce 'i ar disparea neamul nostru omenesc, cac
niei-o.zi nu este curam- de p9.cate, ci n suparam intr'um
cu faptA, fie ele mari, fie mici. ca daca indelungc
lui rabdare $i bunatate nu ar fi mare catre noi, ill
ni-ar da timp de pocainta, ca sa ne desbracam de p:kate
OMILIA III 201
necare",din noi nu ar putea ajunge nici la al doua-ze-
cilea . an al vietei sale. Daca fi e care din noi ar intra eu
dreapta in cele faeute de dansul, punan-
la mijIoc intreaga sa vieata a1' observa-o cu bagare
de sama, ar vedea daca nu cumva este vrednic de mii
de pedepse de osande. $i cand el se nelini
9
te$le
zice: de ce cutare nu este pedepsit, de 9i are cu sine
mii de pacate ? sa se gandeasca Ia ale sale, 9i ii va
conten! Acelea i se par mari, fiindca s'au
petrecut poate in lucruri mari vazute de toti, - dara
daca le-ar cerceta pe ale sale, poate ca va gasi mai
multe mai mario C3.ci a se Iacomi cineva a rap!
este acela9i Iucru, fie ca ar fi yorba de argint,fie Cc1,
de aur,- caci amandoua acestea sunt zamislite de
cugel, -- $i de ai sfetarisit eeva cat de mIc, nu te vei da
in laturi de a sfitarisi pe cel mare, iara daca nu se
intampla, apoi aceasta nu vine din cauza ta, ci dincau.za
imprejurarilor. Saracul care pe eel mai
sarac de cat el, daea ar putea de sigur ca nu artrece
cu vederea nici pe cel bogat, ca faptul acesta . este
rezultatul slabaciunei aceluia, iara nu al
acestuia. '
Cutare zici tu, celeale su-
lui. $i tu nu spune'mi. Sa nuzici ca
acela rape-;;te talanti de auI', iara tu numai iece o))'oli,
fiindca cei ce aruncau in corvana pentru milostenie,
uniia aruncau aur, iara vactuva doi bani, $i eu . Dimic
n'a fost mai prejos d e aceia. Pentru ce? Fiindca aicise
L'j udeca intentiunea, $i .nu' C'ei'ac8 a dat. Dupa aceia,cand
evorba de eleimosina tu cei ca Dumnezeu sa pedepsasca
9i cu nimic sa nu S8 arate fngaduitoriu, iara cu laconHea
sa nu faca cum s'ar putea aceasta Precum aceea
care a aruncat doi bani In eor vana, eu nimic n'a fostinai
pre jos de ceilalti in privinta intentiunei, tot i';li tudaca
vei sntarisi chiar numai doi bani, eu nimic n'ai sa fii
mai bun de cat aceia, ba Inca daca s'ar putea spune
ceva minunat este ca tu te mai mult de cat
aeeia. Ca daca cine va ar prectlI'vi cu femeia impara-
tului, sau Cll a saracullli, sau cu a argatului sau, este
deopotriva preacurvariu, caci pacatul aiei nu se judeca
dupre deosebirea peI'soanelor, ci dupre rautatea inten-
tiunei eelui ce a faout aeeasta, tot a';la aici. Ba mai
mult inca, caci eu a$ numl preacurvariu mai degraba
202 OMILIA IV
pe eel care preaeurve;ote eu cine s'ar IntampUt, de cat
pe eel ee eu imparttteasa ehiar,fii:ndca aici
poate I-a atras bogatie3:; frurnl.ise1a; sau multe .altele,
pe eand acolo nimie din acestea,-a;;;..\ ca aeela mai eu
sama este eurvariu.
$i eu asL numi betiv mai ea sama pe eel
care intrebuinteaza "Yin prost stricat in ba,umra' -
tot asemenea numese Jacom :;;i pre eel ee riu msprp..
tue;ote niei pe eele mici. Caei cel ee rape:;;te pe eele man,
poate ea va dispretui pe eele mici, in timp ce dadi ra-
pe:;;te pe cele miei, pe cele mari de sigur ea nu Ie va
dispretui; a;;a ea mai eu sama acesta este taJhariu.
Fiindca eel ce nu dispretue:;;te ar&intul, cum ar putea
c1ispretui aurul A;oa ca atunei cand noi acuzam pre
cei ce ne stapanesc, sa ne gandim la ale noastre, ;01 ne
vom gas! pe noi :;;i furand, ;oi lacominc1u-ne mai
mult de cat aceia, daca nu fapta, eel putin cu inten-
tiunea, de yom judeca preeLlm trebuie a judeea. Caei
spune'mi: daea eineva ar rap! cele ale saracului,jara
un ra!?l oare nu fi pedepsiti
deopotrlva amandOl Dara ee Oare cnmmalul nu este
cleopotriva criminal, daca ar ucide pe un sarae sau ' pe
un bog at Cand, deci, zicem, ca cutare a rapit ogorul
eutaruia, sa ne gandim la ale noastre, :;;i astfeliu nu vom ,
mai judeca pe altii, :;;1 nu ne yom rnai scandaliza, 'di
nu vine asupra lor judecata lui Dumnezeu, iara In acela:;;i
timp yom admira;;i indelunga rabdare a lui Dumnez8u,
:;;i vom fi mai lene:;;i in lur.rarea "celor rale. Gaci :cand
ne yom vec1ea ,?i pe noi respunzatori de aeelea$ifapte,
nu ne yom mai tulbura, ei ne yom c1eparta de pacate;
:;;i a.stefeliu ne yom invrednici de bunataWe viitoare
intru Christos Iisus Domnul nostru, caruia impreuna'cu
Taml :;;i eu Sf. Duh, se cade slava, stapanirea $i.cinstea,
acum :;;i pururea :;;i in veei veeilor. Amin. ' '.
OMILIA IV
"Deei tu, fiuI meu, intareste-tein darul eel
intru Christos Iisus. Si eele' ee ai auiit de la o
mine prin multe marturii, aeestea Ie ineredin-
OMIUA IV 203
teazala oameni credineio$i, cari indestulati (des-
toiniei) VOl' fi a invMa pre altii. Tu dara pa-
timeste ea un bun viteaz a lui Iisus Christos.
Nimeni ostas fiind se amesteea eu lueruri lu-
me9ti, ca voevodului (eelui ce strange o?tire)
sa fie plaeut. de se va lupta eineva, nu
se incununeaza, de nu se va lupta cineva dupre
lege. PIugariului ee se ostene;;te, se eade inUti
el din roade sa mananee. Intelege cele ee iti
graese; dea-ti tie Domnul intelegere intru toate".
(Cap. 2, i-i), . '
Mare curaj da ueenicului faptul, ea dasealul fEnd
primejc1uit a se naufrag\a pe mare, totw:;;i a ;otiut sa
scape, caei 1a urma I:;;i va inchipul. ca nu din cauza ne-
$tiintei ar putea sa cada :;;ie1 fn necazuri, ci din eauza
naturei 1ucTurilor,-iara aeeasta nu e putin lueru pentru
mangaerea sufietului sau . .Mare indernn apoi aduce :;;i
capitanului pe timp de razboiu faptul cand vede pe ge-
neral ranit iara:;;i ins8,nato:;;at. Tot $i credineio-
$ilor Ii ac1uee mare curaj faptul, de a vec1ea pe apostol
patimind mari rale, - ea daea n'ar. fi de sigur
ea nici apostolul nu '::;;i-ar fi povest1t sufermte1e sale.
Caei Timotheiu auzind, ca eel ee poate face luC1'uri atat
de mari, ca eel ce lumea intreaga, se ga-
se:;;te in legaturi ;;i innacazuri, ;;i nu se imputineaza,
nici nu se tulbura fiind parasit de ai sai - de :;;i chiar
:;;i el au patimit acestea, -.de sigur ea faptul aeesta nu
l-ar fi crezut ea este rezultata1 neputintei omene$ti,
nici ca daca este ueenie $i mai mie de eat Pavel, apoi
el n'ar putea patirn\' ceia ' ce:;;i dasca1ul sau a patimit,
ci ea toate acestea prm forta imprejura-
1'ilor. Dea1tmintrelea ;;i Pavel pentru aceia poveste;;te
nacazurile sale, ea astfel ,S3 intariasca pe Timotheiu.
Cum Cc1. aceasta 0 avea in vec1ere povestindu-;;i naca-
zurile :;;i ispitele sale, 0 adaogat: "Deci tu fiul meu,
intareste-te in darul eel intru Chdstos Iisus".
Dara ce spui Pavele . pe noi prin frica
Ne-ai spus ca ai fost legat, ea te gase;;ti in nacazuri, $i
ca toti te-au parasit, :;;i dupa ce ni-ai incredintat ca chiar
fiind parasit de uniia, totu:;;i n'ai pi:itirnit niei un rau,
cum de adaogi: "Deei tu fiul meu in
204 OMILlA IV
darul cel intru Christos Iisus"? eU drept euvant-
respunde el-eaei mai eu sama aces tea va Intarese pre
voi, de cat acelea. Ca daca eu, Pavel, patimese aeestea,
apoi. cu atat mai mult voi sunteti datori a suferi astfeliu;
daea dascalul vostru sufere, eu atat mai mult voi uce-
nicii eu multa clragoste parinteasca H ..tndeamna,
numindu-l fiu, $i Inca nu cum s'ar intampla, ci "fiul
"fl1'etr"", Daca e$ti fiu, zice, imiteaza pe tabll tau. Daca
e$ti fiu, inta.re$te-te in eele ce am spus;$i mai eu sarna
nu numai prin eele povestite, cj '$i prinoharu,l lui Christos
"InUire:;;te-te in Christos Iisus",
ziee ; adeea prin eharul lui Christos Iisus; adeea (stai
eu barbatie; $tii cum sa te aperi)). Dealtteliu $iaiurea .. ;
zieand el: "Cil nu ne este noue lupta il11potriva
trupului a saogelui" (Efes. 6, 12), n'a spus doara
eu seop de a-i descuraja, ci de a-i atita. 'IFii treaz, zi ce,
privigheaza, ai eharul Domnului care te ajuta $i se lupta
Impreuna cu tine, :;;i deei eu multa buna vointa :;;i ell
mlilta dragoste fa :;;i tll eele ee ti se euvin a face)).
cele ce ai auzit de la lImIte-
milrtudi, acestea Ie incredinteaza Ia oal11eni
(Vers. 2). Credincio:;;i: ziee, iara nu is co-
ditori, nu cereetatori eu amanuntime; credineio:;;i zi ee,
cari n'au tradat propoveduirea evangheliei. "Ce ai au-
zit"ziee;-iara nu eeia ee ai eercetat tu, eeia ee aicernut,
eeia ee ai deseusut, "ca credinta este din auz, zice
iara auzul prin cuvantul lui DUl11nezeu(( (Rom:
16, 17). ce va sa zica: "prin muIte marturii"?
E ca :;;i cum ar fi zis: (mu Je-ai auzit pe aseuns, sau
pe furi:;;, ei fiind multi de fata, $i eu euraj)l. n'a zis
doara: (lspune-Ie aeestea, ci "incredintaza-Ie"', ea
:;;i cum pareca e yorba de vistieria imparateasca, care
trebuie a fi ineredintata :;;i pusa in siguranta. Iara$i
inspiiimanteaza pe ucenie, amt prin eele de mai 'nainte,
cat $i prin eele demailavale.Prin expresiunea "in-
credintaza-1e" el nu intelege numai pe eei eredin-
cio:;;i, eaei ce folos daea tu e:;;ti credineios, iara al-
tora nu e$ti In stare de a Ii imparta:;;i invatatura
evangheliei Ce folos vei a Yea, daca tu poate ea n u vei
tracta eredinta, insa niei nu e:;;ti in stare de a face $i
OMILlA IV 205
pre altii credincio$i De aeeia dascalul trebuie a avea
sin.e a fi $i eredincios, a fi :;;i
adeca Pentru aceia zice apostolul:
"Carl indestu}at1v fi a invata pe altii".
"Tu dara ca un bun ostas al lui
Ii.sus Christos" eVers. 3\. yai! cat de mare dem-
v a h allui qhristos. v Gande$te-te
la lmparatn pamantE'$tl, $1 cum cel ce slujasc in oastea
lor ered ca ceva mare $i insamnat. Deei, claca datoriea
esle de a patirni pentru imparat, apoi a nu
patlml nu estR faptul unui osta:;;. A:;;a ca nu trebuie a
se nelini$ti cand el patime$te, caci aceasta este clatoriea
- ci sa 58 .nelinistiasca cand el n'ar Datimi.
"Nimeni fiind se amesteca in lucruri
,?a (eelui ce strange
fip. placut _ (Vers. 4), Aeestea sunt spuse catre
Tlmotheiu, insa "prmtnnsul sunt spuse catra ori-ce das-
cal, sau deci cei au yr'o episcopie
(vr 0 pnvlghere, vr 0 demmtate) sa l1li Judece ca ne-
vrednice de sine auzind aces tea, r,i sa Ie iudec.e
vreclnige de sine de a Ie face. "Ca de se va 1 u pta
cmeva, nu se mcununeaza, de nu se va lupta
dupre lege" (Vers. 5). Dara ce va sa zica "de nu
va lupta aupre lege"? Adedi; _ c<:1, - nu e de-
aJuns numal de a intra in luptc"i" nici . numai daca
$l-a uns ,eu, de lupta,
numal ca sa mealClt m lupta, Cl daea nu va paZ]
mtrea:ga. lege a $i lesea mancarei, $i legea pru-
a de,?1l1ltatel, CUIl,l legea cle lupta.
m fine daca nu va avea m vedere tot cem ce secu-
vine nu va pri-
ve$te 1111 Pavel, caCl a ammtlt de lupte $'
de spre a figata de ucideri, $i omo
rurl, :;;1 sange, lara pe dealta spre a suferi CIl rabdart
$i cu barbatie ori-ce, ca astfeliu ve$nic sa se gaseascE
in exercitill $i gata de lupta.
"Plugariului ce se osteneste, ziee se cadt
lntai el din roade sa manance'" (Vers. \.i). ]VIai Sl1'
a vorbit cu exemple de la sine, iara dupa acela C\
exemple d,e la: daseal; aici Jnsa vorbc:;;te CIl Cl
se petrec m vleata ob$teasca. eu exemple de la luptatori
206 OMILIA IV
---------------------
de la pune alaturi premiihl, pe deoparte
spre a placea eelui ee strange iara pe dealta spre
a se ineununa. Spune inca al treilea exemplu, eeia
ce mai cu sarna Ii convine lui, caci exemplul
$i a Iuptatoriului este potrivit $i celor stapanitj, eelor
mici, iara exemplul plugariului se dascalului.
NUDulllR,i ea ostas trebuie a se lupta, oiei numai ca
IUDtiltnriu. ei $i ca plugariu trebuie a se osteni penLru
eei de sub dansul. Plugariul nu se ingrija$te Dumai de
ale sale, ei $i de roade, de pamant adedi, ca $i plu-
gariul DU mica resplata are In urma ostenelelor sale.
Aiei arata $i ca Dumneze.y". de...uimic DU este Jipsit, ara.ta
$i resplata invataturei, a spus in timp $i un
lucru com un. zice, plugariul nu in zadar se
ci mai 'nainte de altii el se bueura de oste-
nelele sale, tot a$a se petreee $i eu dascalulH. Sau ca
aeeasta 0 spune aici apostolul, sau ea vorbe$te de das-
cali spre a fi pretuiti. Dara nu are nid un senz; caei
cum eand el nu a spus simplu plugariu, ci r. pI u-
gariul ce se ,$i n16 n'a mun-
ei cel care se oboseste. muncind. Aiei vorbe$te
de aceia, ca nimeni sa nu se'11el1TIi$teasca pentru In-
tarzier ea r esplatii, caci, zice, dej a te bucuri de acea
resplata)) sau ca resplata este poate ehiar in inse$i os-
teneala lui. Oed, dupa ce a pus de fata exemDlele eu
osta$ii, ell luptatorii, eu plugarii $i totul in tine intr'un
mod enigmaLIG, ea "nimeni nu se incununeaza,
de nu se va lupta dupre lege", $i ca "Plugariului
ce se se cadeintai e1 din roade sa
manance", la urma a adaos: "Inte1ege cele ce iti
graiesc; dea-ti tie Domnul intelegere intru toate"
(Vel's. 7). Pentru aeeia deei, el le-a spus toate aces tea
in forma de parabola $i ca proverbe.
Apoi iarMi iubirea lui eea parintasea,
nu inceteaza de a-I indemna pe Timotheiu, temandu-se
deel ca de un fiu al seu adevarat, $i ziee; "Adu-ti
aminte de Domnul Iisus Christos, care s'a scu-
1at din morti, din samanta lui ' David, dupre
evanghe1iea mea, intru care patimesc pana la
legaturi, ca un facatoriu de rale" 8. 9).
Dara de ce oare aid de Christos 0 spune
OMIUA IV
adresandu-se ereticilor, in acela9i timp $i pe
dansul 9i folosul ee ar putea
trage dm patlmmle sufel'lte, caCl chiar insw;;i dascalul
nostru Christos prin patima suferita a doborit moartea.
Aceasta sa 'ti-o aminte9ti, zice, 9i vei avea 0 mare
mangaiere. llAda-ti minte de Domnul Iisus Ohris-
tos, zice)mRPe" s'a sculat din morti, din samanta
lui David". Deja de pe au'inceput uniia'a
resturna iconomiea lui Durrmezeu, simtindu-se pare-ca
rU$inati de maretiea fil antropiei lui Dumnezeu, caci
binefacerile cu care ne-a miluit Dumnezeu au fost asa
de mari , in cat ca chiar 9i oamenii se rU$ineaza de ' a
Ie atribui lui Dumnezeu, $i se indoiesc a crede ea s'a
umilit pana la atata.
"Dupre evangheliea mea" zice. Pretutindeni
spune aceasta in epistole, zicand : ,;dupre evanghelia
mea", fiindea trebuia a se increde intransul Timotheiu,
$i fiindea 9i altii erau cari evanghelizau altele. "Intru
care patimesc pana la legaturi, ziee, ca un fa-
catoriu de rale". Iara;;i 11 fflang&ie punandu-se pe
sine inainte, iar a$i il indeamna. $i ee paguba ar fi fost,
ea apostolul sa fie silit de a-I povatul prin aceste doua
lucruri ? Ca ee folos dad. ai aratcl pe dascal patimind, insa
intru nimic folositoI'iu? Deci, unde este folosinta lui, $i
cu ee s'a faeut "Ci cuvantul lui Dum-
nezeu nu se leaga", zice. Daca am fi
sau daea am purta un r asboiu lumesc, zice, poate ca
legaturile aeestea care leaga manile, ar avea yre-o pu-
ter e, dara aeum Dumnezeu astfeliu ne-a hotarft 9i ne-a
pus pre noi, ineat ca intru nimie sa nu fim biruiti. Ne
sunt legate manile, dara nu limba, - caci limba nimeni
nu 9 po ate lega, ei numai teaml), $i necr edinta ; - :;;i
daca nu Ie avem, chiar de am fi legati peste
tot, propoveduirea cuvantului nu se poate lega.
De pilda : daca ar lega cineva pe plugaI'iu, ar putea
impiedeca samanarea campului. fiindea eu mainile sa-
pe. cand daea vei lega pe dascaJ, euvantul nu
1 I-HI impledecat, fiindca el samana cu limba, iara nu
eu mana. Cuvantul nostru nu poate fi supus legarei
caci pe eand noi suntem legati , el se desleaga 9i fuge:
Cum W';a Apoi iata ca $i legati fiind, noi propoveduim.
________________ __ I_V________________ __
Aeeasta fie ca indemn eelor deslegati, ca daca noi
apoi cu. ma.i n2ult a
_faee...aeeasta voi eel deslegatl. Al auzlt ca eu
acestea ea un facittorill 'de r1'ile, dara tu nu te mtrlsta,
caei mare este minunea. Eu, .. cellegat,fae lueruLcelor
deslegati; eu eel legat Ii intre9 .. am
biruit pe eei ce m'au legato Ca cuvantul este a lUI Dum-
nezeu, iara nu a1 nostru, 9i legaturile omene9ti nu VOl'
putea ineatu9a euvantul lui DumneZ8m). .
Pentru aceasta toate Ie rabd pentru cel
(Vers. 10), ziee,,,Ca do?an-
deasca mantuirc, care este mtru Chnstos lIsus,
Cli sla va vesnica". Iah."iaici 0 alta indemnare, ca
(mu pentru mine, zice, .:abd
era eu putint3, de a vietuifara prImeJdll, daca m
aandit la ale mele 'mi era cu putinta de a nu pabml
girni.G din aces tea, insa acum toate Ie rabd pentru man-
tuirea altora. Pentru ee acestea ?
binele strainilor, pentru ta altii sa se
ce Ii spus slmplu
pentru"'a'ce;;tiia, sau aceia) Cl "pentru cel ,
da,nci a dadi I-a
ales apOl no} trebUIede apatml1 totul pentru n.
, "Ca si aceia sa dobandeasca mantuirea".
, ' . e " V
Expresiunea "ca .este pusa ca 91 cum ar
fi zis: Qi noi, cac.i'$Lpre nOl.ne-a ales
cum a patir:il.it tot a$a $1 pa:
timim pentru aeeia, a$aca ,raptul este c!1 respJata, lara
nu ea char din parte-ne. Dm partea lUI Dumnezeu
siam ea a fost char, caci rnai 'nainte de a face no!-
el ni-a binefaeut noue, - insa din partea noastra
este rksplata, caci mai 'nainte a lua la
Dumnezeu, patimim aee9tua cele. ee ,.patlmlPl:).
Ca si aceia sa dobandJasca ma ntUlrea.". Ce SpUl?
Care mantuire? Cel ce inca nu este
tuirei sale proprii, ci este pierdut.' poate. sa pn?InUI-
toriu mantuirei altuia? De aeera a adaogat . (mu
mantuirei ace9tiea, zice, ei eelei "care este intrl!-
Chdstos Iisus" adevaratei mantuiri - "cu slava
vesnica". Cu durere sunt cele prezente, dara numai
pe 'pamant; triste sunt eelc de fata, insa sunt vremel-
OMILIA IV 209
nice. Sunt incarcate de scarba durere insa numai
astazi 9i maine. Cele eu adevarat bune sunt astfeliu
. . . " .. '
el ve9l1lce, Cl In eerlUrI. Aceea este eu adevarat slava
iara aceasta de aici este necinste. '
I) Ai vawt iubitule, ea nu este slava pe pamant
ci adevarata slava este in eeriuri. Deci, daca cinevi
voie:;;te a fi sUi-vit, primeasca a fi neeinstit. Daca ei-
neva YOie9te a se bueura de lini
9
te, primeasca a fi ne-
linh;;tit 9i tulburat. Daca eineva voie9te a se dezmierda
ve9nie, 9i a fi laudat, dispretuiasea cele trecatoare. Cum
ca necinstea este sla va, iara s]a va de aici necinste, aide
ca dupre putere sa va ca astfeliu
sa vedem adevarata slava. Pe pamant nu se poate ci-
neva slavi, iara de voie;;ti a fi slavit, prin necinste vei
eapata aceasta. acum aide s:t examinam faptul acesta
asupra a doua persoane: Neron t;;i Pavel. Aeela aveA
slava lumei, iara acesta necinstea. Cum? Acela era ti-
ran, multe rale facand, trofee din rasboaie aducand, bo-
gatii eurgandu-i de pretutindeni , armate nesfar9ite, cea
mai mare parte a lumei supusa lui, cetatea impara-
t.eas:ca supusa, intregul Senat plecandu-i-se la picioare,
9i ehial' imparatiile. Pleca totdeauna imbraeat stralueit,
iara d nd trebuia a ie91 inarmat, ie9a totdeauna inar-
mat arme aurite 9i .Mtute in pietre pretioase, 9i cand
erit tlmp de pace, dansul se gasa totdeauna imbraeat
.. eu porfira imparateasca. Multi pazitori pe langa dansul,
.. ';if h1'ulti aghiotanli avea. Pe pamant 9i pe mare auza
zieandui-se st.apan, autoc1'ato1', August, Cesar, imparat,
t;;i aIle nume de acest feliu, pe care Ie inventa lingu9i-
rea,9i in fine nimie nu-i Jipsa spre a fi slavit, ei atat
inteleptii cat puternicii, ba ehia1' t;;i imparatii tremu-
rau de frica lui , fiindca S8 spunea ea dealtfeliu era 9i
barbar, 9i crud. Acesta voia a fi 9i Dumnezeu, iara pe
idoli pe toti ii dispretuia, ba pana 9i pe Dumnezeul eel
mai presus de toate, 9i cerea a fi ado rat ea Dumnezeu.
ce poate fi mai bun ca aeeasta slava? Sau mai
bine zis, ce poate fi mai rau ea aeeasta neeinste? NU9tiu
insa cum sub puterea adevarului m-a luat gu1'a pe d1-
nainte, s'a pronuntat mai 'nainte de judecata. Acum
, 1) slava, :;;i in veacul de fata f?i
111 cel vutorm, numal stint.1I 0 au. $1 despre slava Apostolului,
a lui Noron (Veron).
42330
210
OoHLIA IV
insa sa cercetam dapa parerea celor multi,
parerea necredirtCio;,ilor, dupa lingw;ire. Ce fi mal
mare in sla va, decat faptul de vase cred.e pe pum-
nezeu Mare necinste cu adevarat, ca cmeva
sa turbeze atat de mult, ::;;i sa cugete de lucrurl.
Dara noi acum sa cercetam lucrul dupre pare rea
multi. Nimic, deci, nu lipsa slavei ace$tiea omene$tI, $1
Neron cerea a fi de toti adorat v ,
Dara acum, daca credeti, aide sa. punem }an,g<: dansul
$i pe Pavel. Omul acesta era Cilicleal? -.::;;1 calli
bire este intre Ciliciea $i Roma, tOtl -
,cumc::;;te$ugul, sarac, lipsitv de.
numai Ebree$te, hmba dlspretUlta de t<?t
1
, ::;;1 mal
cusama de Italieni. Caci ace$tiia nu atat<:
limba Eladei, sau vr'o alta limba barbara,
pretuesc limba Sirienilor,)al:ii are m':l.lta lega-
tura cu eea Ebraica. Oaea dan::;;ll dlsprelU
esc
cea
frumoasii ::;;i minunatii, ::;;i deei ::;;i limba Eladel, apOhA}\,h ..
alat mai mult limba Ebreilor. Era,zic,
multeori a trait in eea mai mare saracie, care de multe.-
orise culea fiiimand, om gol, care nu avea nici cuce
sa se iinbrace. "Intru osteneala ::;;i in suparare, zice,
In Trrivigheri (11. C,or. 27), $i nu
numai aceasta, Cl ::;;1 m legatup,. cu mlhar.ll, c.1:l
catorii, eu spargiitorii de eu era pu.s
impreuna dupre poronca acelma $1 era
C'a un fiicatoriu de raJe ceia ce insu-::;;1 el spune. Decl
car,e din aee;;ti doi este' m,ai Oar,e nu eei rna;
multi nici nu $tiu de numele lUI Neron, Pt:: ca?d pe
$i Elinii, $i barbarii, si Seitii, P0na $1 cillar eel de !a
mara-inea piimantului il canta ::;;1 slavesc pe fiecare
DarE c::a nu cercetam eele de acum, ci pe eele de atunci.
Cine era mai straJucit cine era mai slavit
Cel ce era legat cu lant, ::;;i legat era ,din. temnita,
sau eel ee era imbraeat eu porfira, i';il dm
De sia-ur ca eel ee era legal. Cum ApOl aeela de ::;;1
avea de r,;;i ::;;edea in frunteat':lturor
in vestminte stralueite, totw;i nu putea tace eCla ee VOla,
pe cand eel legat ::;;i.luat ca de Tale, $! imbra-
cat in haine proaste, toate Ie facea cu multa pu.tere.
Cum ::;;i in ce feliu Aeela Ii zicea: sa nu samem cu-
vantul evseviei iara aeesta Ii re!:;pundea nu pot sufed
aeeasta, caci cuvantul lui Dumnezeu nu se leaga.
O;vJJLIA IV 211
astfeliu Cilicianul, curelariul, legatul saracul $i eel ee
traia in lipsa, biitut joc de eel din Roma de eel
bogat, de eel ce !mparata, de ceo stapania toti,
de cel ce procura multe la multI, care avand atatea
arm,ate, nimie n'a putut face lui Pavel. '
Cine deci era mai stra!ueit'? Cine mai cinstit Cel
ce fiind in legaturi, biruia, sau eel ee era biruit fiind
imbracat in p<?rfira . Cel , jos $i arunca sageti,
sau cel ce $edei:L sus ::;;1 era lOsagelat'? Cel ce poroncea
$i era dispretuit, sau cel ee auza poronca nimic nu
facea din cele poroncite'? Cel ce era singur ::;;i biruia
sau eel ce era biruit cu mii de arrnate'? Imparatul
manda armata, iara cel legat purta trofeul contra lui.
Spune-mi deci, de partea c:aruia ar VOl cineva sa
fie Sa ?u-mi spui cele ce VOl' fi dupa aceasta, ci
cereeteaza-Ie pe acestea de aeurn. De ce parte ar voi
cineva sa fie De partea lui Pavel, sau a lui Neron
Nu vorbese despre credinta, caci aeeasta este invede-
rata, ei de::pre slava, $i einstea::;;i stralucirea lor. Daca
cineva ar fi 1ntelept, ar zice, ea de , partea lui Pavel.
Ca daca a birul este mai str(llueit " de cat a fi biruit,
apoi atunei Pavel este cel sliivit. nu aeeasta este lueru
mare, r,a a biruit, ei ca gasindu:'se in astfeliu de pozi-
tiune, el a biruit. Caei iara$i zie, ::;;i' nu voiu conteni a
spune acelea::;;i: era ineunjarat culantur'i, $i eu toate
acestea a biruit pe eel ce parta pe cap' diadema.
Astfeliu este puterea lui Christos! Lantul biruie::;; te
coroana imparateasca, si mai stralucit se arata de cat
aeeea.Cu sdrente era imbracat acest nespalat, ca unul
ce loeuia in temnita, ::;;i totu$i pe toti ii intoreea spre
lanturile sale, mai mult de cat eel imbracat cu hlamida!
Pe pam ant jos sta cel stapanit, $i' in sus duta, ::;;i toti
lasand la 0 parte pe cel ce era pur tat pe caruta aurita,
ciiutau spre acela! eu drept eu vant, eaei a vedea pe
imparat purtat pe caruta aurita era ceva obi::;;nuit, dara
a vedea pe cel legat vorbind eu imparatul cu at<1ta 1n-
{irazoeala, eu cata se arata imparatul eatra un rob
mii';iel :;;i de plans. aceasta cu adevarat ea era ceva pa-
radox ::;;i neauzit. Multime multa era de fata, $i toti erau
robii imparatului. Ei bine! toti admirau nu pe
imparatul lor, nu pe stapanul lor, ci pe eel ce biruise
pe imparatul ::;;i stapanul lor, de care loti se temeau $i
tremurau, ::;;i singur Pavel biitea joe de clansul!
212
OMIUA IV
Ai vazut cata stralueirc poatefi chlar9i in
turi? Dara dupa acestea ce ar mai putea spune cine va '(
Fiind yorba de Neron, iata ca nici maca: m?rm.antul
i se $tie in mod sigur, pe cand Pavel mal straluclt cle cat
toti imparatii sta in inse9i ;cetate, uncle a
9i.5nvins, unde $i 1!1 }r:JUmf. De a<?ela
chiar ;ll:ar ammt,? :91 aduce
cu hula $1 dlspret, Impreuna chlar 91. cu caSfilCll 1m,
fiindca se spune ca era desfranat - in tImp <?e de Pa
totii$i aduc ;1minte .pretutindeni .cu $1 numal
noi,. c.i $i .pr1Otre CaCl c3:nd
adevarul mCl chlar dU$manll nu au motlV a fi neru91-
nati, $i dacapoate nu-l pe
v
dansul pentru
dinta, totu$i ilamtnra pentrU.lnorazneala, v bar-
batiea lui; Acesta pe fieeare Zl este lncur:unvat $llauelat
prin gurile lara acela,
incarcat de 1Ov100vatm. Decl, C\lre poate ti mal
stralucit? . , . . v ' " .
Dara am uitat a lauda pe acest barbat cu <?ea
mare exaCtitate, 9i de aceia trebuie cCla. ee 10
adevar treb.llie spus. eare sunt acestea? Cele 910. ce-
riuri. Cum va venl impreuna cu imp;'l,ratul cermnlor,
in cel mai stralucit chip, $1 cum atunvci Neron va stu
$1 amarit:Dara. daca 1i se ,caeu lu.-=-
cruri de necrezut $1 de rlS. tu smg1,lr e9tl de rls. Ca
elaca illl: crezi eelor ce VOl' fi, cel putincredB de
ce s'aupetreGut deja. Inca nu este timr.nl cunumlo! $!
totu$i luptatoriul s'a bucurat ele atata clnste; da:ca mca
,cand.Y,a,sosi. judedHoriul, de cata cin:s.terlU. se
cura ?Stfi;iio a fost $i nemernic priI1t12e Cel 9
1
totu$ic$teatat de mult admirat; dara oare . cand va
fi printre, sei, de ce bun nuv se va Acum
vieata hoastra este ascunsa eli Chnstos intru
" 't ' ,
Dumriezeu" .. (Colos. 3, . 3), $i cu toate
lucreaza 51 . este ClDstlt ' mai mult de cat eel Vll; dar
a
cand va venl insasi vieata no astra; de ce nu se va 1I1-
vrednicl? de ce nu se vairtlparta91?
De aceia a facut Dumnezeu ca el sa S8 bucure de
aeeasta cinste, nu doara ca el avea nevoie,
in trup fEnd, el dispretuia slava celor vmu}tl, apO!
atat mai mult cand s'a izbavit de legaturlle trupulm
acestuia. nu numai de aceia a facut Dumnezeu ca:l
sa se bueure de cinste, ci ea <.;ei ee nu vor crede Hl
OMILIA IV 213
cele viitoare, sa tie acuzati ehiar din cele prezente. Zie,
ca va venl Pavel eu imparatul cerurilor, cand va fi
inviere, ca ne vom bueura de mii de bunuri. Dara
neeredinciosul nu crede; prin urmare din eele prezente
va erede. Curelariul so al'am mai stralucit $i mai cin-
stit decat lmparatul. Nimeni ajungand imparat al Romei,
nu s'a bucurat de atata cinste; imparatul este aruncat
afara poate de cotate, in timp ee Pavel mij-
locul cetatei, ea.;;i cum imparate$te $i traie9te. De la
aces tea deei crede in cele viitoare. Daea aici unde
el era alungat, unrle era persecutat, se hueura de
atata. cinste, dara cand va venl ce va fi? Daca aici
unde el era curelariu, $i a devenit atat destralucit,
dara cand va venl stralucind ea $i razele soarelui, ce
va fi? Daca dupa atata injosire, s'a bueurat de atata
maretie, dara cand va veni, ee va fi? Au eCtJ 'putint3,
de a fugl de acele imprejurari tP'.e.cil}.e.p.are nn atitafaptul
ca eurelariul a devenit mai cinstit de cat eel mlii admirat
dintre toti imparatii? Deci, daca aiei s'aupetreeut lu-
cruri peste natura, apoi cu atat mai muIt ioviitoriu.
Crede, omule; in eele prezente, daca' nU, vOie$ti a
.-;reele in celo viitoare. Crede, omule, ineele ,cese vad,
daca nu voie$tia' erede in cele ce nu sevad,sau mai
bine zis, crede in cele ce se vad, caci atunci vel . crede
.;;i in cele ce nu se vact. lara de nu voie$ti,este bine
venit de a spune' eu apostolul: "Curati suntem noi
de sangele vostru" (Fapte 20, 26), caei toate Ie-am
martuf'isit voua,$i nimic n'am treeut Cli vederea din
'ccie ce trehuiaa va spune. Voi singuri deci, lovinova-
titi-va pre voi in$i-va, $i singuri va yeti hotaripedeapsa
coa din gheena. lara noi ca l1i$te fii iubiti, sa ne facem
urma9i ai lui Pavel nu numai prin eredinta;el$i prin
vieata. Pentru ea sa ne invrednicim de shivacea ce-
reasea, sii caIcam cu picioarele sla va de aieL ' Nimic sa
BU ne atraga din toate cele prezente. Sa disp.J,'etuim cele
vazute, ca sa ne bueuram de cele cere$ti,saumai bine
zis, ne vom bucura de aeestea prin acelea, afara
numai daca din capul . loeului, scopul nostru este de a
ne in vreelnid de acelea. Carora fie ca ell toW sa ne in
vrednieim prin Christos Iisus Domnul nostru,
impreuna cu Tatal $i eu Sf. Duh, se cade slava, stapani
rea $i einstea, acum $i pururea $i in vecii vecHor. Amin
214 mliLIA \'
OMILIA V
"Credineios este eu vantul; ea am mUm
llllpreuna em Cl1l"r.:,tQs, impl'euna eu dansul vom
inviea. De rabdam, impreuna vom im-
pa:rati; . de ne vom lepadA, de el, se va Ie-
pada dB noi. De nu eredem, el eredineios remane,
a se tagadui el pre sine nu poate. Aeestea sa-i
indemni, lllarturisindu-le inaintea lui Dumnezeu.
Sa nu te eerti eu euvintele spre nici un folos,
fara numai spre surparea eelor ee aud" ' (Vers.
11-j,9). ' ..
Muni dintre oamenii cei"mai slabi nuno!. .. nimie
fata de ta1'iea eredintei, $i nici ea sufar intariierea slJe-
rantei lor; clan$ii cauta numai la cele prezente,$i de la
acestea caracterizeaza pe eele viitoare. Dupa ce cele
de aid. zie clan$ii, sunt moarte, munr:.i $i legaturi,iara
Christos zice ca , acestea due la viata r:eave$nir:a, nu
ar r: rede cineva, ci ar putea zi ce : adecacum Cand
traiese mor, $i cand mor traiesd Ce va sa zica aceasta '?
Cat sunt pe parna nt nimic in
ceruri imi dai CeJe mid nu Ie claj, a'calo , a,corZl lu-
cruri mari Deci ca nimeni sa nu ellgetedeacestea,
iata ea faeecuvantul fa1'a niei-o indoeal}i,preintl'm-
pinand asemenea indoeli $i cland dovezi, caeiexpresiunea:
" Adu-ti aminte de Domnul Iisus
insan-iiik, eEt dupa moarte a invieat. Aid iara$i tot
aceia$i invedereaza zi cand: "Credincios este cuvantul,
ea de am murit impreuna eu Christos, impreuna
eu dansul vom si inviea". Cum este' credineios '?
"De am mur<-it inipreuna eu Christos,lmpreuna
eu dansul vom si inviea", zice. Ca'ti"spune-mi: Cand
noi ne imparta$im eu dansul in eeJe triste, In cele
ee poarta cu sine osteneala, apQi in cele bune. nu ,ne
vom imparili$i? Dara aceasta nu ar face-o niel eh1ar
omul, ea pe eel ales de a mud $i a fi muncit impreuna
eu el, sa nu-l prefere de a fi parta$ eu dansul, cand
s'ar gasl vr'odata in lini$te. Cum am m.urit
eu Christos Spune de moartea eea prIll botez, $1 de
OMILlA V
215
eea prin eaSi zice: "Omorarea (mortHieatiea)
I?omnulUl IJ3'uS In trup pu!'Umdo" (II Cor. 4, 10)
"Impreuna ne-am mf,Sropat prin botez" ,
$1 "omul eel veelllUal nostrulmpreuna eu dan suI
s'a rastignit" $i "impreuna odr-asljti ne-am faeut
eu mortii lui " (Rom. 6, 4-6). Aiei insa
spur:-
e
mult de poartea cea prin ispita $i naeazuri.
Dee1, daca pentru dansul murim, apoi oare nu vom viea
pentru dansul Aeeasta este fara nici 0 indoiala. De
z!ee, imparati". Nu e
msa de a murl odata numai pentru el, cad
pe fiecare zi muria, - ci este nevoie de
de eareriJai ales avea nevoie Timotheiu.
Sa nu-ml spm de eele ' de la inceput ci c1aea aeelea vor
fi Intr'una. ". . ,
Mai indeamna $i din alta
nu numaldela cele bune, ci $i de la cele rale.
Ca d,aca ar el;l sa se de aee-
lea$l bun un, cu eClbum;nuva fi niei 0 manO'aere iara
claeii aI', fi eej ce sa imparat&scl'imp;euna
e!, sa patimiasca,-sa nu
euel.....;de sigur ea e rau $i aceasta,
numal .ea nu este. in stare de a lntarita pecci
multI. Dc aeela spune Celace cste mai inO'rozitoriuzi-
eand: "De ne vom lepada de dansul b si el se'va
lepada de noi". A$adara nu numai in'
fi $i incelerale, in cele contrare. Iarll a
lepadat cly , dansul eand va venl intru irripa-
ratIea sa, putcti pricepece va suferl. "Cel ee se va
lepada de mine lnaintea oamenilor ma voiu Ie-
pad a eu. (Mat. 10, 3i). Resplata nu
este deopotrlva. Dealtmmtrelea niei nu-l vatamam pre
dansul prin lepadarea de el;dici: "De nu eredem
el eredineios ramane, a se tagadui pre sine
poate", aded dad nu eredem ea el ainvieat din
aeeasta neeredintc1. eu nirnie nu este el vatamat. Ei este
eu adevarat, $i aeeJa$i rarnaoe, fie ca am erede noi fie
o nu am .. d!:lra, eu nimie nu poate fi 'va-
tama.t de nm A tagadmm, apoi pentru nimie alta
nu m cere marturlSlrea noastrii, de cat pentru binele
OMILlA V
nostru, caci el ,C!tlrrmne tagiiduindu-l :;;i neta-
gaduindu-L "ea ase tagadUl el pre sine nu poate",
adeca a se tagadui ca n'ar ft Noi zicem de pilda ca nu
este, de :;;i IucI' ul nu este a:;;a - 9i 0 zicem, cad nici nu
!';tim car e este esenta lui - cu toate acestea nu este
natural a nu ti, adeca nu este cu putinla de a trece in
ceia ce nu este. El pur urea remane pururea ti-
inta lui remane aceea
9
i.
Deci, noi nu starn fata de dansul ca 9i cum i-am
face 0 gl' atie daca nu ne-am lepiida de el, sau ca 9i
cum I-am vatama daca I-am tagaduL Apoi ca nu cumva
cine va sa creada ca Timotheiu tocmai avea nevoi e de
aceste ' sf,Uuiri 9i indemnari, a adaos imediat: "Acestea
sa'i indemni, marturisindu-le inaintea lui Dum-
nezeu. Sa nu te (certi) in cuvinte fara
nici un folos, fara numai spre surparea celoe
ce aud". Infrico:;;at lucr'u este aceasta, de a Ie martu-
risl inaintea lui Dumnezeu, adeca de a'l Iua pe Dum-
nezeu de martUl' indemnarilor sale. Ca daca cine va nu
ar cuteza a lepada marturi8a invocata de un om, apoi
cu atat mai mult marturiea lui Dumnezeu. De pilda,
daca cineva facand un contract. sau scriind testament
ar voi ca sa invoace marturi de buna credinta, oare 31'
indrazni cineva a Ie d llcasau ale c1estainui cuiva dintrc
eei deafara'? De loc, dici , chiar de arvoj, totw;;i teman-
du-se de buna credintaa marturilor, s'ar pazi. Adeca i a
pe Dumnezeu graite $i a celo!' facute).
"Sa nu te (certi) in cuvinte spre
nici un folos " -;;i uu numai aceasta, ci 9i "spre
surpal" ea celOl' ceaud", caci nu numai ca nu va
fi nici un folos, ci. inca 0 mar e pagubii. Adeca
daca dan:;;ii a1' disp1'etul Indemnurile tale, totu:;;i Dum-
nezeu ii va judeca, 9i nu tU. Cacl lucrul acesta este
' iscodire, 9i sufletul omenesc pururea voie:;;te a se razbol
:;;i a se lupta in cuv:inte.
Set te arati pre tine insu'ti la-
murit (incercat) lui Dumnezeu, lucratoriu neru-
drept indreptand cu vantul aclevarului".
(Vel's. 15). Pretutindeni pune expresiunea
$i de cc oarc face multli yorba de sau de ru-
:;;ine Fiindca erau poate multi cari se ru;;inau eu Pave
OM1LIA V 217
;;i .cu. Iyi, .ca fi!nd curelariu, :;;i ca dintre dascalii
CeI p1el' dutl. Ca ;;1 Chrlstos a fost rastiO'nit iura acesta
(Pavel) urtna a fi decapitat. Petru incao a fi)st 1:;1sti O' l1it
eu capul in jos, :;;i toate acestea Ie-au suferit de la
lI1i;;ei :;;i ,de . geci, fiindca ace:;;tiia stt'tpaniau, nu
te rU:;;lI1a, z1ce, ;;1 sa nu te sfie;;ti de a face tot ceia ce
duce spre evsevie, chiar de ar ti nevoie de a sluji ca
rob, sau de a patimi oriee.
$i cum oare devine cineva lal11urit. sau incercat
Lucratoriu fiind neru:;;inos. Ca precum hicratoriuJ uu se
rU9ineJ.za de nimic, spre a faee ceia ce trebuie a face
a;;l\ 9i lucratoriul evangheliei nu trebuie a se rU$ina, d
totul a rabda. "Drept indreptand cuvantul ad eva-
rului", caci multi smulg din toate partil e aecst cuvant ;;i'l
apleaca spre pal11ant, 9i dintr'i'nsul are multe odrasle ie;;ite.
N-a zis dregand ci "dl'ept indreptand" adedi taie
od,raslele cele tii CLl bligare de sarna Ja acestea, 9i
ta18-le cu multa putere. Precum tai 0 eurea, tot asa cu
?-uhului taie din parlile eeia ce este de p'risos
91 stram de propoved Ulrea evangheli ei.
, "lara de cuvintele cele spurcate te
- .ca. nu sta numai pana aici, tiindca
mtrvoqu:,a, pururea na:;;te inovatii, ;;i ne-
margll1lta va fi ratac1rea celui ce a ie;;it din limanul
eel lini:;;tit, a:;;a ca nicairi nu va sta - "Ca spre mai
llluita paganitate vor spor1, zice, cu vantullor
ca cangrena va (Vers. 16. 17). Este
acosta un rau neinfranat, neputand fi oprit prin vre-o
doftorie, ci totul vatama. Arata, deci ca aceastaeste 0
boala, 9i v inca 0 boala foarte rea, 9i 'de aici apoi el In-
vedel'eaza neindreptar ea lor, tiindc5 dam;ii au ratacit
din calea eea dreapta nu cum s'ar brodi, ci cu buna voea.
10r,-:-;;i mai eu sama acc:;;tiia sunt nevindecabili. "Dintre
carl este Imeneu Filit, zice, cad de 1a adcvar
au ratacit zicand, ca invierca acul11 s'au facut
restoarna credinta unora)). $i bine a spus: "ei
spre mai multa paganatate vor sporl. Ca se
parv
e
oare-.cum ca, acesta este rau (ne' nvier ea),
lI1sa tu prlve;;te cate rale se nasc de aiei. Ca dara 1n-
vierea s'a facut deja, apoi nu numai de accasta VOl' ti
pagubiti, Gii adeea VOl' fi lipsi!i de slava cea mare, ci
218 V
s'au rasturnat eu loi ul $i cele ale judecatei, $i cele ale
raspUitirei. Daca s'a filcut deja invierea, atunci s'a filcut
$i rasplatirea. A$a dara cei buni $i drepti s'au bucurat
de scarbe $i de dureri, iara cei rai, tav,'Uindu-se in dez-
mercl ari, nu sunt peclepsiti. Bine de tot, nu-i a$a Ar 11
mai hiue a spune eiL nu este inviere, de cat ca s'a facut
deja, rastoarna, zice, eredinta unora". Nu a
tuturor, ci a unora. Daca nu este inviere, atunci s'au
rasturnat $i cele ale credintei. DaciL inviere nu este,
apoi zadarnidi este propoveduirea noastro. . Nici Christos
n'a inviat, iara cladt n'a Inviat, nid nu s'a nascut, $i
nid la ceruri nu s'a ina1ta.t.
Ai vawt cum a se impotrivi cineva invierei, atrage
dupa sine atatea rale? Daril oare nu trebuie' a face nimic
pentru cei ce restoarna credinta? )Jnsa' ternelia.cea
tare a lui Dumnezeu, zice, sta 'av.ancl pecetea
aceasta :cunoseut-a Domnul pre ceice sunt ai
lui; sa se cleparteze cl ela neclreptate tot eel
ce numelc Domnului" (Yers.' 10). Arata
deci, ca $i mai 'nainte de a f<"i tad nu ,erau in
adevar, c.:aci de aitmintrelea nu ar firEltar,:it dela pr-imul
atae, - precllt'n niei Adam mai 'nainte de ,poronca data,
nu era intarit. Caci cei intariti nu nurriai ,' di nu pati-
mesc nimic din partea celor ce 'i amo.gesc, ei inca sunt
$i aclmirati. ' Zice di esle $i temelie $iputernica. A$il S8
cuvine a avec\' credin1:c'l.
"A vand aceasta: cunoseut-a Domnul
pre cei ee sunt ce" este aceasta A
luat-o din Deuteronomiu I). Adeca, suftetele
cele puternice au stnt intarite $i netnii;;cate. Dara din ce
se inyedereazo. ca- sunt a$a? Din aeeia ca au pecetea
pusa a$a zicancl, pe faptele lor, ea sunt cunoscllte de
Dumnezell, $i nu se vor pierde fiinclca au stat departe
de nedreptat.e. sa se departeze dela neclreptate,
zice, tot eel ee numeste numele Domnului. Acestea
particulare ale temeliei. Un. asemenea om
este $i se arata ca 0 temelie tare. Ca 9i cum ar scrie
cinevA pe peatra, co. astfeliu sa se imprimeze $i
sa fie vazute, iara literile se invecler eaza prin fapt e.
I) }{oW. El'oare; Nwnere 16, 5.
219
"A vand pecetea aceasta", zice, imprimata. )' Tot
cel ee nume$te, ziee, numele Domnului " sa se de-
parteze de nedreptate. A$a ca daCi:t cineva este nec1rept,
nu este temelie. A$<1 ca $i aceasta este a a vea pecetea:
a nu face neclreptate.
, I) Deci, iubitilor, sa nu dela noi $i
semnul imparatesc, ca nu cum va sa fim clespeeetiuttl, ca
nu cumva sa fie gasim putreLi, ca sa nu fim temelii , cum
s'ar intampla, ci inca temelii tari, Ca sa nu ne rtHacim.
Acest semn arali'i pe eei ai lui Dumnezeu, pe cei ce se
departea?a de nedreptate. Caci. cum e cu a!i ai
lui Dumnezeu celui dr-ept, cel ce fae nedreptatl, eel ee
se rasboi esc eu dansul, cei ce il batjocorese prin faptele
lor Si iara$i: noi aeuzam nedreptatea, $i pe multi ii
urarn' din aceasta cauza. Ca patima aeeasta (neclrep-
tatea) fntoemai ca un tiran a cllcerit suftetele tuturor,
9i eeia ee este mai rau, e c:a e.u. sila, ci eu v voin.ta
lor, cari pare casunt prea multamlJl cle aceasq
Si aici tocmai este raul cel mare, ca de ar fi stapamtl
eu sila 9i nu eu vointa, iute s'ar putea vde ray.
Cum deci lucrul acesta se pare a fi dulce 91 placllt, In
timp ce este foarte amar cum dreptatea poate fi
amara, in timp ce li S8 pare D.in orga-
nelor noastre c1esimtlre, cael unlla cle pllcla au crezut
amarul ca mi8re, $i cu pJaeere se ating cl e cele vata-
mtitoare. Cauza ace$tia nu este cloara in fire a
ci in betejirea ace lor orga.ne cn-
teriul sufletului nostru. Fnodca $1 cantarlUl cand are
eumpana aplecata intr'o parte, nu arata drept cele can-
tarite clatinanc1u-se in toate partile. Tot a9a $i s1JftetuJ
claca 'nu are cumpaoa cugetelor sale ;;! b!ne
intarita cu frica de Dumnezeu, nu va putea Jucleea bme
lucrurile, ci se clate$te $i se apleacii in jos.
Si cladi ar cerceta cineva eu amanuntime, ar pu
tea vedel:\ marea amaraei une a nedreptatei nu alat la
cei ce patimesc, ci Ja cei 0 -- $i la
mai mult de cat la aceia. Sa nu vorblm de cele vlltoare,
ci deocamdata sa spunem de d_e 0!lre
tatea nu are cu sine Jupte, $1 ura, $1 ll1V1l10vatlfl, $1
juclecati, $i hula"? Dara ee poate fi mai amar ea acestea?
') Pu.Ttea morala. Contra !aeomiei, . 7i ea eugetului
este pentru eel Jaeom 0 tortlll'a mare 71 (Veron).
OMILIA V

Oare nu yin de aici nemultamiri Nu Iupte inver:;;unate
Nu acuzatiuni Oare nu din aceasta cauza ne mustra
cugetul intr'una $i ne A:;;i fi voit, ca daca
s' ar putea sa scot suftelul din trupul celui nedrept, :;;i
atunci ai vedea acel suftet galban, tremurand, rw;;inat ,
cu fata acoperita, gasindu-se ca in agonie, $i condam-
nandu-se pe sine singur. Caci de am cadea noi chiar
in adaricul diutatilor, totw;.i critel'iul mintei nu se con-
rupe, ci remane nepartinitoriu, :;;i nimeni nu ziee ca ne-
dreptatea ce ' a' fiieutQ esfe un luer u bun, ci numai doara
ca plasmue:;;te pretexte, :;;i taee totul ca macar prin
vorbe sa seape de pacat, dara nu :;;i de euget va putea
seapa. Aiei de sigpI' ra. $i fineta euvintelor, :;;i conrup-
tiunea stapanitoriIOl,,:;;i multimea vor pu-
. tea dp. sigur ea sa.astupe dreptatea, insa inauntrul eu-
getului nimic din t,Oate acestea nu se poate petrece. Niei
lingu$ituri nu sunt 'defata, nici bani care sa con-
rupa pe judeeatoritliyaci eriteriul aeesta de la natura
este a$a, pus inaunkul nastrLl de Dumnezeu; iara ce
este de la Dumneze'u n.imic din aeestea nu poate patimi.
Omul nedrept are; :;; i visuri desplaC'ute, :;;i pareri,
,;:;\$13, ca raul faeut venindu-i necontenit in minte,
tama lini$tea suftetQlLii-.. sJ,u. De exemplu: c:ineva ar;ipit
cu neclreptate casa .. altuia; dara atunci nu numai eel
rapit ofteaza, ci $i .rapitOrlll. did el este fncre-
dintat despre judeca,ta, bfteaza eu putere $i se tulbura,
iara daca nu crede (,lor viitoare, chiar :;;i atuncF sa
de ru:;;ine: ('ste om, fie el Elin,
fie ludeu, fie eretie; (;ji:!,t'E( sa nu se tearnti de judecata;
ca daca poate nu va fi..1Q$pfa pentru cele viitoare. totu:;;i
tremura siiestc 'fri ci1ae Cele de aici, ca nu cuniva sa
sufere mai mult in averea sa, sau in copiii sai,
sau In neamurile sale, sau in trupul sau, - caci multe
de acestea face DUfl1riezeu. Fiindca cuvaotul invierei
nu are putere indeajuns de a ne CUmll1tl pe toti,' apoi
chiar E;>i aici ni procura multe dovezi de dreapta sa ju-
decata. $1 ni Ie pune in mijloe. Cutare de pilda laco-
mindu-se in vi cata sa, nu arc copii, cutare a cazut in
r asboiu, un altul s'a imbolnavit, un altul a, pierduteo-
pilu!. Acestea toate Ie I;ugeta, aces tea $i Ie inchipuie,
:;;i v8$nie traie$te eu frica.
Ce, nu ;;titi dUe patime;;te cel ee nedreptatc;;te
Sau poate nu sunt amare aeestea Sau daca nimic din
OMILIA V 221
acestea nu este, nu oare eu totii il dispretuiesc E;>i'I hu-
Iesd Nu toti il urasd Oare I1U toti, panti E;>i inse$i eei
ce nedreptatesc, il numesc mai salbatec de cat fearale
Ca daca pe dan$ii singuri se conc1amna, apoi
eu atat mai mult pe altul, numindu-I rapitoriu, lacom
:;;i vatamatoriu. Deci ce are placut :;;i
Nimic alta, de cat ea are 0 mai mare ingrijire pentru
paza averilor sale; pentru ca a re 0 mai mare bntae de
cap :;;i 0 mai mare nelini;;te, caci cu cat cineva i$i jn-
gramade:;;te mai multe averi, cu atat mai mult i$i faee
nelini:;;tea $i nedormirea mai mare ;;i mai puternica.
Dara apoi ce sa mai spunem de blestamurile $i . de
vorbele celor nec1reptatitj? Ce sa mai spun em cand :;;i
vr'o boala cade asupra sa Chiar de ar fi cel mai fara
de Dumnezeu dintre toti oamenii, nu se poate ca gasin-
du-se in hoaEi, sa nu se ingrijeasca de acelea, caliel
vede ca nimic nu poate face. 111tru cat ne gasim aici,
suftetul tr':Und in deslatari, nu poate suferi cde
insa cand este a desparti de trup, a tunci il cuprinde
o mare frica, did vede ca a ajuns chiar pe pragul tr1-
bunalului Dumnezeese. Cad $i tiilharii gasindu-se ' in
temnita triiiesc fara frica, iara cEmd cineva ii dueela
locuI de osanda, se pierdde frica. Cand frica mortii
de fata, pe toate acelea nimiCindu-Ie ea ;;i un foe puter-_
nic, sile$te pe suftet de a filosofa E;>i de a se ingrijl ' de
cele de aeolo; nu'l mai stapane$te atunei niei pofta de
bani, nici dragostea de laeomi e $1 nici dragostea tru..:
purilor. Toate aeestea dispar ca ni:-;-,te nori,
'ter-iul curat, inlrand inaimtrul lui intristarea care ii
moae zidmd invarto:-;-,area din el. Nimic nu atat
de contrar filosofiei, ca dezmerdarea in desfatari, dupre
cum iara::;;i nimie nu este mai folositor ca intristarea.
Gande:;;te-te cine ar mai ,p\:Itea fi laeom atunci,eaci
"rautatea ceasului face uitare des fatarilor " . (Sirah.
11, 29) zice inteleptul. Cine s'at mai gandi atu11ci la
eei rapiti, la cei nedreptatiti, la eei lacomi Cine ar
putea sa nu se mahniasca vazand pe altii bucurac1u-se,
iara pc dan suI amenintat a fi pedepsit Caci nu este eu
putinta ca ri'izand cineva in rale, sa nu se gandiasca la
acestea. De multe ori fnsu:-;-,i suftetul se pierde eu c1e-
sii var:;;i fe, fijnd fnfrico:;at.
Dara aeeasta cata amaraciune nu adure cuiva?
Pc fiecare zi Ii aduc boala. Dara inca . daea ar mai
222 OMILJA V
vedea ;;i pe cei osanditi, ;;i pe cei munciti , cum nu s'ar
imblflOzl Acestea se Detrec aici, iaril cele de acolo nici
nu se pot spune. Cata osanda, ce pedepse, cate munci,
cate cazne, nu este cu putinta ale im;;ira.
Acestea Ie spunem noi,.iara "eel ee are ureehi
de auzit, auza" (Luca, 8, 8). Nu a;;i voi a Ie spune
ac: estea intr'una, dara ma vad sHit. fi voit ca nici
macar sa fac inceputul unoI' asemenea cuvinte, dara
daca nu se poate, cel Dutin 'printr'l:n mic medica-
ment izbavindu-va de boaJa, sa va pot r eintoarce in
sanatate. lara ramanand in boala, ar fi din parte-mi
o abatere de la datoria medicinei, ar fi fa pta unui su-
flet barbal\ moJe$it, crud $i fara nici-o mila. Ca daca
fiind yorba de trupuri , noi rugam pe doftori zicand:
(Sa nu neglijati pana la sutlarea voastra cea mai de
pe urma a face ceia ' ce se cade a face)), apoi oare nu
CLl atat mai mult ne vom indemna pe noi Poate
di cine ;;tie? Poate di chiar de ar fi aiuns cineva la
portile iadului :;iila mar ginea rauluCse 'va putea totu:;;i
ridica, se vaputea rec;ulege ;;i insanato$a, se va putea
bucura de vieata ve;;nica. Cati chiar dupa zecimi ci1'()"
auziri a cuvarittilui lui Dumnezeu, nici macar n-au sim-
tit despre ce a fost vorba, $i mai pe urma numai din-
tr-o simpJii auzire s'au in tors la calea cea dreapta? Sau
mai bine zis: , nu, dintr'o simpla auzire, ei dupa toate
cele de mai inainte, did daca in cele zece se gasau
farii simtire, totu;;i "MI oa;;tigat ceva, $i la urma a u adi-
tat fara de veste rodul. Precum se petree:; ;;i cu un 00-
pao, care de $i aprimit zece lovituri cu toporul, totu:;;i
n-a cazut, iara mai pe urma dintr-o singura lovitura a
ca zut .los la pilmant - l:t;;U ca taetura nu deodata s-a
faout, adeca printr'o simpla lovitura, ci lovitura cea de
pe urma este rezult atul oelor zeoe dinainte; de unde
urmcaza oil, eel ce se uita la radacina $tie binc ca acesta
va fi rezulta tul, pe c.and cel ce se uita in sus spre ra-
murile copac.ului, nu poate ;;ti .eu siguranta - tot a$a :;;i
in c.azul de fata Ba indi de multe ori chiar :;;i 0 su-
medenie de doftori au indopat 'pe bolnav c. u fel de fel
de doftorii, fara nici un folos, :;;i toc. mai la urma venind
un altul, a vindec.at pe bolnav, - dara vindeearea nu
este r ezultatul sau lucrul numai a acestuiade pe urma,
ci :;;i a c.elor mai dinainte, cari au combiitut boala. A:;;a
ca chiar dac.a pentru moment n-am putea arata roadele
OMILIA VI 223
propo:yeduirei. mai pe urma totu$i yom
arata. Cum ca vom arata, sunt 1'oarte c.onvins, caci nu
seA poate de a aseulta, $i dupa
atata zel sa Iasa c.ll1eva fara mCl un folus, - c.eia Cf' sa
nu fie, - ci toti facandu-ne vrednici de sfaturile :;;i 1n-
demnurile lui Christos, sa ne silim a ne invrednici de
ve:;;nicele bunatati intru Christos lisus Domnul nostru
caruia impreuna Cll Tatal $i c. u Sf. Duh, sa cade slava'
stapanirea $i cinstea, ac.um $i pururea $i in veeii veeilor:
Amin,
OMILIA VI
,,$i in casa mare nu sunt numai de
aur de argint, ei !,?i de lemn, $i de lut,
unele sunt spre einste, iara altele spre ne.eil'iste.
Deei, de se va eineva pre sine ' dintru
aeestea, va fi vas de cinste sfintit, si debuna
treaba stapanului, spre tot lueful bUll
(Cap. 2, 20. 21). . .
Pe multi oameni li tulbura 8i acum ideia,ca de
ce eei. rai nu sunt nimic.iti, c( stau nesuparatitSunt
de sIgur :;\1 multe alte cauze, ca de pilda : ca sase pre-
fac.a, sa se schimbe, ca prin pcdeapsa unora sa S8 dec
exemplu celor multi, - aici insa Pavel spune Juc. i'u'! a:;;a
cum este in natura, zicand: "Si in easa marenu
sunt n';lmai . vase de aur $i de argint, ei $i de
1emn de lut ". Precum 1ntr'0 casa mare este :o rnare
deosebire Intre vase, adeca intre uneltile trebuitoare
gospodariei, tot a:;;a $i aici in lumea intreaga, caci el
nll vorbe;;te de bi::erica, ci de lumea fntreaaa. (Sa nu-ti
inchipui ca eu vorbesc de biserica, caci zice, . toate
vasele voiesc a fi de aur :;;i de a rgint, :;;i nici unul de
lemn de lut, caci unde este trupul lui Christos, un de
este blserica lui cea slavita, fec.ioara c.urata neavand
intinaciune, sau prihana, sau altc.eva de feliu (II,
Cor. 11, 2. Efes. 5, 27) acolo nu trebuie a se gas! de
OMILlA VI
lemn de lut. Nu te tulbura, zice, daca In lume sunt
oameni :;.i rai :;.i spurcClti, fiindcii. 'si lntr'o ca.sa mare
sunt :;.i vase netrebnice spurcate. Dara ce? N'fi el:e.
aceias.i cillste se bucu ra, zice, ciid unele sun t spre cinste,
iara altele spre necinste. Insa poate cii vei zice: \(Da!
caci aid fie-care lucru indepline:;.te 0 trebuinta, dara In
lume ce trebuinta estede Ge.i rai?
Apoi oare Dumnezeu nu-i intrebuintaza :;.i pe ace:;.-
tiea spre altele? De pildii, omul vanitos clade:;.te multe,
deasemenea avarul, negustorul, carciumarul :;;i stapani-
toriul, fie-care in feliul lor sunt ca ni:;;te lucruri in lume,
in timp ce vasul de aur nu poate fi ca unul din ace:;.tiea,
ci doarii numai cat se perindape la fmparii-
te:;.ti. Deci, nu spune apostolul, ca rautatea este nece-
sara, cad CtlD1 s-ar putea aceasta? - ci numai ca :;;i cei
rai au un lucru. de implinit. Daca toti ar fi de aur :;;i
de argint, n1,1 ar mai avea nevoie de celelalte. De pilda:
daca toti arfi rabdatori, nu ar fi nevoie de cladiri, daca
toti ar fi straini de dezmerdiWi, nu ar fi nevoie de mul-
tele feluri de rpancari; s-ar ingriji toti de strictul ne-
cesar, iaranu de cladiri stralucite, "Deci, de se va
curati sine, dintru acestea, zice, va
fi vas de.cinste sfintit". Ai vazut ca spre a fi de
aur sau de lut cineva nu est@ de la natura, sau din
vr'o sila oareccarEl.mat(j>Ptala, ci numai din vointa noa-
stra? Acolode. sigur ca vasul de lut nu ar putea deveni
de auI', :;.i nici acesta nu ar putea cadea in starea de
dispret a aceloia, pe cand aid este mare de tot schim-
barea sau prefacerea dintr'un feliu in celalalt feliu. Vas
de lut era Pavel, dara a devenit de aur, cum :;.i luda
care fusesc vas de auI', mcut vas de lut. ' .. &'711 dara
vasele de lut printre o::Jmeni sunt dill cauza necurata-
niei, a:;;a ca curvariul :;.i avarul sunt vase de lut.
Dara atunci cum de zice aiurea: "A vem co-
moara aceasta in vase t;le lut" (II. 4, 6), 9i
nu defaima vasul de lut? Apoi acolo apostolul vorbe:;.te
de insa:;;i natura vasului. Precum vasul de lut nimic
alta nu este, de cat pamant ars in foc, tot a:;.a :;;i trupul
nostru nimic alt nu este, de cat pamant invarto:;.at prin
caldura suftetului. Ceia ce el spune deci aid, aceasta
insamna: cil. adeca trupul nostru este un vas de lut. :;;i
cum ca oste de lut, se vede de acolo ca de multe ori
OMILIA VI 225
sw sparge:;;i se strica, Prin ce se deosebesc oare oasele
de vaseJe de lut, fiind tot a:;oa de tari, tot a:;;a de us-
cate? Dara carnea prin ce se deosebe:;;te de pamant?
Oa1'e nu amandoua (vasul de lut trupul omului) sunt
deopotriva din apa? Insa, cum am fost spus, de ce atunci
apostolul nu a defaimat trupul? Fiindca acolo el vor-
be:;;te de natura trupului, iara aici spune despre inten-
tiunea, sau libera noastra vointa. "De se va curati ci-
neva pre sine dintru acestea", zice, -:;;i inca nu
pune expresiunea obi:;.nuita = curatl, ci =
a curati din radacina, adeca a curMI de tot, - "Va fi
vas de cinste sfintit, de buna treaba stapa-
nului, spre tot lucrul bun gatit". A:;.a daraacelea
nu sunt de buna treaba, sunt netrebnice, de 9ipoate
indeplinesc 0 oare care slujba, insa nu spre tot luerul
bun. Spre tot lucrul.bun gatit. Chiar daca n-ar: ff,l,ce
binele, totu:;;i el este destoinic de a face bine, este.
mitoriu. Trebuie, deci,. a'l pregati spre oriece, chiar spre
moarte, sau spre mucenie, sau spre feciorie, sau,spre
ori-ce lucru bun)). . .
"lara de poftele tineretilor fugi" (Vers. 22).
Poftele tineretilor nu sunt numai poftele cele alecurviei,
ci ori-ce pofta absur:da a tineretei. Auza cei tmbatri),'-
niti, ca nu trebuie a face nimic din cele ale tinerilor.
Chiar de ar fi cine va batjocoritoriu, sau ar iubistapa-
niea, sau banii, sau trupurile, sau ori-ce alta de ... fj,cest
feliu, este pofta prosteasdi a tineretei, did atunoL nici
inima nu este statornica, nid mintea nu estela. locul
sau, d sarita din scaun, :;oi numai de cat se intal11pl;'l,cle
acestea, care dupre expresiunea obi:;;nuita sunt : fantazii
de ale tinereteil). "Fugi de acestea, zice, urlneaza
dreptatea, eredinta, dragostea, pacea, eu toti
cei ce chiama pre Domnul din inima curata".
Prin expresiunea "dreptatea" el intelege virtutea in
general, adeca evseviea in vieata, credinta, dragoste,
blandet!i.
Dara oare ce va sa zica: "CU toti eei ce ehiama
pre Domnul din inima curata?" Adeca Sa ai cu-
raj nu in cei ce il chiama cum s-ar brodt, d cu cei
nebanuiti, cu cei curati la inima, cu cei ce nu au nimic
vi clean in sufiet, cu cei ce se apropie de noi cu pace,
42330
15
226 OMILIA VI
eu cei ee sunt eu aeeia sa te iara eu
eeilalti nu trebuie a fi bland, ci a fi in pace in
cat este despre tine I).
"lara de intrebarile cele nebune !?i neintelepte
te (Vers. 23). Ai vazut eum H peste
tot de _dispute Aeeasta 0 face apostolul,
nu ca doara TlmothelU nu' era Ge::;winic de a rasturna
intrebarile cele nebune; era indeajuns de destoinie caci
daca J?'ar fi fost, }-ar fi zis pe fata ({sile:;;te-te de' a fi
vredmc pentru rasturnarea unor asemenea intrebari
ca atunci de pilda cand i-a zis: "Pana voiu venl la
tine cetirea.... ca acestea facand si
pre ,tine te vei mantui, pre cei ce te vot' as-
.culta" (I. 13. 16) - ci el ca astfeliu de
intreMri sunt fara nici un folos, 9ideei era deprisos cu
totul de a se azvarli in ascmenea lupte zadarnice de
la u!ma va. ie:;;i bun, de cat
batJocorl 9i injurii (sudiilmi).Ast-
!elJU .mtreban, zice. A:;;a ca
mtrebarl, cum de plI.da v cele pentru
sau cele
v
pentru .. credmta, de. Ia care nu-l opre$te: .
"Ca SlUgll DommHUl nu i se cade Sase sfa-
deasca" (Vers. 24). A:;;a dara nu trebuiesa se sf a-
deasea, niei sa se certe in intrebari ne'bune, .. ci el
trebuie a fi departe de asemenea eerte. "Ci bland sa
fie oatra toti ", eaci sluga
putea"certa? Dara oare cum de 'Zlce
toata
nu
v
tale", $i
"Cearta-l pre II aspru, ca sa fie sanatosiin cre-
dinta" (Tit. 1, 13) Apoi aceasta este rezultatul blan.
detei, fii?dca eea mai aspra, care mai eu
poate pe cmeva, este aeea facuta eu blandeta. EstE
eu . de te de cu putere, toe.
mal eand 11 vel arata 0 mare blandeta, mai mult ehial
daea ai -fntrebuinta, 0 asp rime fara masura. "Ihva-
. 1) Nota . Expres!unea din original = cat este des
pre..t
me
, g3:.se:;;.te :]1 la Romani 12, 18, :;;i de aceia vezi comen
tarllle eplst. catra Romani pag. 377 f;li 378".
OMILIA VI 227
tator" catra toti cei ce vor a fi invatati, iara de ere-
tici a se pazl, dupre cum zic:.e aiurea: "de omul eretic
dupa una a doua sfatuire te (Tit. 3, 10).
"Suferitoriu". Mai cu seama aceasta trebue a avea
dascalul, fiindca dealtmintrelea totul va fi zadarnic. Ca
daca pescarii de multe ori nu prind nimic, de au
aruncat mrejele toata noaptea, 9i dinaceasta cauza
nu se lasa de pescuire, apoi cu atilt mai mult noi. Caci
prive:;;te ce se petrece: se intampla de multe ori, ea prin
invatatura neintrerupta, samanta cazuta sa taie a:;;a zi-
cand patima ce bantuie suftetul omului, fiindca eel ee
au de ace]a:;;i lueru de mii de ori, va simti eeva ]a urma,
de oare-ce nu este om eare sa auza eeva intr'una, :;;i sa
nu simta nimie. Este posibil, deci,ea toemai atunci cand
urmeaza cineva a simti, sa piarda totul, din cauzii ca
noi ne-am ]asat sau ne-am lenit de a'} mai invata. Se
petrece Ineru, ea euunlucr:Hor de pamant
fara experienta, eare rasaaindvita de vie, 0 sapa 1n
anul eel dintaiu, iara in anul al doilea :;;i al treilea fara
a 0 lucra cauta a eulege numai roada, :;;i trecand trei
ani fara sa aiba vr'un folos, inal patrulea an desna-
dajduit 0 lasa in parasire, adedi.tocmai atunei cand
poate ar fi putut sa traga vr'uh fo10s din ostenelele sale.
"eu blandeta ce stau im-
potriva (Vel's. 25). Mai ales e.el ee invata pe altii tre-
buiea face "Cu blandeta,"ziee, caci nu este cu
putinta ca cel ce are trebuinJ;a a invata, sa invete
sa cunoasca ceva cu asprime. cearta. De ar trebui
ca el sa fie cu bagare de sama, ;-lind suparat,
scarbit zapacit, nu va au:zt nimic. Trebuie, deci, ea
eel ce voie:;;te a eeva din cele folositoare, mai inainte
de ori-ee sa se gasasea eu multamire fata de celce II
invata. Acest lucru nefiind observat mai dinainte, nu
se va putea face nimic din cele ee trebuie a se face,
fiindca nimeni nu va sta cu placere multamire in
fata unuia care-l batjocore:;;te se poarta cu obraznicie.
Deci cum de aiurea: "De omul eretic dupa una
a doua sfatuire te Aici vorbe9te de omul
ce nu se indreapta, de eel ee este nevindecabil de boala
ce 0 are .
"Poate candva Ii va da lor Dumnezeu po-
ONlILIA VI
Spry a devarului ". Ceia ce el
spune aici, aceasta insamna: poate . ca va: fi vr'o in-
dreptare; iara acest "poate" estezis cu privire la fap-
tele lor cele nevazute. Af;la ca trebuie a se departa de
acelea numai, pentru care putem sa ne pronuntam la-
murit, f;li pentru care suntem convinf;li, ca danf;lii nu se
vor schimba, ori-ce soar intampUt. "Cu bl.ndeUi" zice.
Ai vazut ca astfeliu trebuie a ne apropiea de cei ce vor
sa invete, ca adeQantc.b)Q.fLta sa nu fugim de OOFloNer-
zatiuni mai 'nainte de, ada .. dovada
"., ,,$i vor seapa din diavolului, prinsi
fiindiide d.rrsui""'spre a lui 'voie" (Vers, 26),
a spus: fiind " caci paria acum dam;;ii stau in
ratacire. Privef;lte cum invata pe ticenici de a fi umi-
liii, caci n'a zis Poate candva: .veiputea tu a-I intoarce
]apocainta, ci "Poate eandva li va da lor Dum-
nezeu Chiar de se face ceva, totu] este al
Domnului: tu rasade$ti, tui.lzi, dara el samana $i face
ca sa produca roada. sa nu ne inchi-
puim ca noi am fi convins, pre , cineva, chiar daca I-am
fi atras poate la voint;a noastra: :"Fiind prinsi ", zice,
de dansul spre a lui v()ie':.< A.f;:easta ar zice-o ci-
neva nu pentru vieata mai cu sama,
caci . vointa lui Dumhe'zeu este ca, omul sa aiba vieata
curata Dara uriiia , suq.t prin$i in cursa dia-
VOllllui $i din cauza vietei,9idecLnu trebuie a fi fata
de dan9ii cu asprime. "Poate ' c.ndva Ii va da lor
Dunmezeu poeainta. _. vor seapa din eursa
diavolului, fiind dedansul spre a lui voie",
zice. Expresiunea "poate c.ndva" este rezultatul in
delungei lui rabdari, caci a nu face vointa lui Dumne-
zeu, este din cauza unei curse diavole$ti. Ca precum $
strutu de $i nu este prins din toate partile, ci numa:
dintr'una - voiesc a zice, de picior - totw;;i se gaSe$tE
sub stapanirea . celui ce i-a intins cursa, tot a,;>a $i noi
chiar de n-am fi stapaniti din toate par tile, adeca $i dir
credinta $i dinviata, ci numai dill :viata,suntem sub pu
terea diavolului, ciici "nu tot ejne-mi zice Doamne
Doamne, va intra intru imparatiea lui Dumne-
zeu" , $i iara$i: "nu va pre voi, dE
OMILIA VI 229
la mine eei ce luerati fara de legea "(Math. 7, 21. 23).
Ai vazut care este folosul credintei, cand stapanul
nu ne cuhoa$te pre noi Caci $i fecioarelor li-a
spus : "Nu va ;;tiu pre voi". Care poate fi folosul
fecioriei $i a sudorilor celor muIte, cand stapanul nu Ie
cunoa$te? $i.JJ]., muIte locuri gasim ca pentru credinta
cu nimic nu ne invinoviita$te, $i ca numai pentru' 0
vieata stricata pedepse$te, dupre cum aiurea eu ni-
mic nu ne invinovata$te pentrll vieata, in timp ce pen-
tru credintii strieatii pe multi vedem 12edepsiti, caci
aceste doua sunt legate intre dansele. Ai vazut, ca atunci
cand noi nu facem voea lui Dumnezeu suntem prin$i
in cursa diavolului? :;>i nu numai din pricina unei vieti
stricate, ci de multe ori, ehiar numai din prieina unui
singur defect, ne yom duce in gheena, daca nn yom
avea cu noi eelelalte bunuri care sa contrabalanseze.
Fiindca fecioarele nu au fost Invinovatite pentru curvie,
sau preacurvie, sau in vidie, san za vistie, sau beiie, sau
rea. eredinta, ci pentru lipsa unt-de-Iemnului, adeca ca
nu faceau milostenie - caci unt-de-lemnul aeeasta este.
Dara preacei blastamati, cand zice: "Dueeti-va de la
mine bUistall1atilor in foeul eel ve:;;nie" (Math.
.iara$i fnvinovata$te; de cat ea $i
n-au hramt pe Chrlstos.
1) Aivazut cum lipsa milosteniei duce pe cineva in
focul gheenii? Unde poate fi folositoriu, spline-mi, cel ce
nu face milostenie? Poste$ti pe fie-care zi Dara $i 1'e-
cioarele acelea posteau, totu$i cu nimic . nu s-au fo-
losit. 1'e rogi? Si CQ cste aceasta Caci rugaciunca fara
milostenic este lipsita de roada. To'ate sunt necurate
farii milostenie, toate sunt nefolositoare, 9i chiar cea mai
mare parte din virtute cste $tirbita. "Cel ee nu iU::
pe fratele sau, zice, nu ;;tie pe Oumnezeu"
(loan 4, 8). Cum tu pe fratele tau, cand nu vo-
. ie$ti a'l imparta$i eu nimie din lucrurile acestea mici
$i neb.agate In sama Spune-mi, te rog :te porti cu in:-
telepclUne :;>i pentru ce? N u cumva poate fiindca te
temi de osarida Nici dfl cat, ci faci a$a, ca fiind ceva
natural; fiindca daca te porti cu $ntelepciune de frica
osandei, $i suferl pentru aceasta '0 a$a de mare greu:-
1) Partea moraM. Despre eJeimosina, fli despre a:varitie. (Veron).
OMILIA VI
tate, apoi cu atatmai ,?a,sa' faci
Fiindca nu este tot una: a te stapam de fapta bamlor,
eu a te stapani de pofta trupurilor, de vreme ce ren-
tru aceasta din urma naeazuLe.te mai mare. de
ce'? Fiindca pofta trupurilor este de la natura, este
zieand, sactita if!- trupul
v
pe
cand p0fta banilor de loco Aceasta este, ca nOl putem
a ne asemana lui Dumnezeu, adedi a milui $i a ne mi-
lostivl fata de fratele 11ostru; iara daca aceasta n'o avem,
apoi suntem lipsittge totul. EI n'a spus: daca yeti
deopotriva vo.strm>: N'a daca
vetifi feciorelnici, sau de va vetl ruga vetl fi deopo-
triva cu Tatal vostru; nimic din acestea, .zic, n'a spus
J
fiiridca nici Dumnezeu nu faCe ceva dintr'ansele, insa
ee,3. spus'? "Fitimilostivi, zice,
vos,tru este milostiv" (Luca 6, 36). Acesla este lucrul
lui DUIimezeu. !;ii dacanu, ai eu tine aceasta, apoi ce at '?
Mila' 'voiesc, zice, si nu jartfa" . (Osie 6, 6). Dum-
a,.facut ceriul, a fac.ut pamantul, a, faeut
Marfsuntacestea vrednice de fntelepclUnea lUI
eu nimie din aeestea n'a atras la sine natura omen ease a,
ca prin mila. yrin lui. daea, este
l11Cflll: puterm a bunatatel sale, apOl cu atat mal
i:neaca rob s'a facut. Oare nu pentru aceasta mal
cu suntem plini de admiratiune pentru dan sui '?
$i nti pentru aeeasta cu sarna ne aprop!em de el,?
, Nimic nu atraO'e atat pe DUT,nezeu, ca mIla. pentru
earetoti prorocii . . cand zic I!lpa,
'iriteleg pe acea mila uoita ('u lacomle sau eael
aeeasta nu este mila. Caei niei maslinul nu da dmtransul
ramure de spini, ci de masiio; ' dupre eum ,$i mila nu
poate dintransa ramura a varitiei, sau a nedrep-
.tatei, sau a rapirei. defaima sa 0
faci ,$a feliu, ca ea sa fie d.e t<?tl. ca. daca g
e
aceia avutul unuia. ca sa facl I!lllostem.e altUl,a,
nimie nu poate fi ma;rfau ca 0 astfehu de mllosteI?le.
Cand ea este zamislitafli"'rapiri, aceasta ou este mllo-
stenie ci mai mult 0 barbarie, mai mult 0 eruzime.
Aeeasta este batjocora indreptata lui
Daca cel ce a proadus lui Dumnezeu mal
ale sale --'- Cain - $i a fost respins, dara mca. pe cel ce-l
proaduce din straine, cum A va
v
'? Proa-
.ducere nimic alta nu este de cat Jartfa, $1 mCI de cum
OMILIA VI 231
neeUI'atie. Cu manele murdare tu nu indrazne'7ti a te
ruga; cand ii proaduci murdarie $i necuratie din ra-
pire, nu 0 crezi aeeasta ea ceva rau'? Mi'mile nu in-
gadui de a-ti fi pline de murdarie $i neeuratie, ci Ie
faci curate, numai a:;;a proaduci cu ele jertta, - de
murdariea aceasta nu are nici-o vinovaiie, pe ca,nd ceia-
lalta murdarie este demna de in defaimare.
Deci, sa nu ne gandim numai ]a aceia, ea adeca
sa ne rugam lui Dumnezeu sa i proaducem jartfe eu
manile curate, ci ca $i cele proaduse sa fie curate. Caci
dealtfeliu este ceva de rfs; este ea cum cineva spa-
land tablaua ar inearea-o apoi de dar uri murdare
necurate, - atunci spune'mi, oare eeia ce el face, nu
este de r1s'? Fie-ti manile curate, insa, nu numai cu '
apa sa le speli, ci mai 'ntai $i cu dreptatea, eaci aceasta
mai sarna este curatiea manilor. lara daea noi sun tern
plini de nedreptate, de mii de ori de leam spala cu
apa, nici un folos nu vomavea. "Spaiati-va, zice, CU-
ratiti-va" Darace'? oare a zis: dueeti-va la riuri, sau
dueeti-va labai, sau la lacuri? Nimic din toate aeestea, ci
rautatiJe din sufletele voastre". (lsaia,
1, 16), adeca faceti-va curati, caci aceal;ita izbave$te pe
cineva de murdarie, aceasta este adevarata curatie)).
Curatiea aceea, nu aduce niei un folos, pe cand aceasta
ni procura curaj ciitre Dumnezeu. aceea este
tu putintade a avea preacurvarii $ita.lharii, $i cri-
minalii, $i ticalo$ii, $i barbatii cei tampi, $i curvarii
eei ce traiesc ve$nic in curvE, mai ales ace$tiia. Caci
mai cu sarna ace$tiia ' sunt cari se ingrijesc mai mult
de cat toti de curaiia trupului, rnirosind . ve$nic a par-
fumuri, zicand mormantul lor de pe
dinafara, caci trupul lor este un adevarat rnormant,
fiindu-li mort sufletul dinauntru. A$a ea unei astfeliu
de curatii sunt aee$tiia, iara curaieniei din-
nauntru de loc.
Nu este un lucru mare daca 'ti speli trupul; aceasta
curatenie este obiceiu Judaic, nefolositorin totul, pe
cata vreme nu este curatiea dinauntru. Fie de pilda
cineva care are pe trup rana puroioasa. sau niscare-va
taieturi, trupu!. Ei, care poate fi folosul,?
Care e '? Dara daca partea de dinafara a tru-
pului fiind afundata in apa, pI' in aeeasta cu nimic nu
se va putea folosi ran a cea puroiata, apoi eand $i in
232 OMILIA VI
suflet 5e gaSe$te 0 asemenea rana, , t b ce am putea fi
folositi prin euratirea trupului? Cu nimic. A vem nevoie
de rugaciuni curate. iara rugaciunile nu sunt curate,
PLciHa vrerne', stttletul ee Ie face este neGurat.
nu face sufletul at&t d,e neeurat, ca avaritiea ::;;i rapirea.
Dara sunt uniia eari faeand mii de rale in cursul
zilei, totu$i eatre sara spalandu-se intra in biserica, $i
eu multa inc1ra'Zneala intind m8nele' spre ceriu, ca $i
cum pare-ea totul a lepactat de la dan$ii prin spalarea
cuapa': Daca"ar fi a$11, negr8$it ca mare folos ar fi,
cand noi pe fiecare ,zi ne spalam. Dadi ar fi a$a, niei
eu nu a-$i ineeta deava suparc\ necontenit eu baile,
daca, zie, ne-ar facecurati $i nc-ar scapa de pacate.
Insa, iubitilor, toa:t( acestea sunt de ris, sunt Mrfiri,
suat. papu$arii $i jucaJ'ii.GopiIare;:;ti.
Dumnezeu .nudispretuie$te murdilriea trupului, ei
necuratemea sufletilltii, caei'as0t'llta' ''c'e-spune el.: .", Fe," ,
riciti cei curati" .poate cu trupul? Catu$i de putin,
insa ce?"ceicurati,:dce, cu inima, ca aceia yor
iara Prorocul
zice: "Inima curatazideste ioti'u mine DuoJrie":'
zeule". (ps. 50,;12), . $i "Spala de rauta'te
inima t.a ". (Ierem .. 4,i4). ' ,"
Mare bun estc,lpbitilor, de a se gZtS! cineva tbt-
deauna in obi$nuita' cqlvr bune, Dara tu prive$tecat de ,
mici sunt acestea, $in.efolositoare; ca dupa ce sufletul a
fost mai dinainte stapanit de oarecare obieeiuri, .nu se
departeaza, $i nicicapoate suferi sa se apropie de ru-
gaciune, daca n'a indepIinit acele obicei uri m0i dinainte.
De pilda iata ee sp(m:ni-am facut obiceiul dea ne
spala $i a ne ruga, $i 11.u este cu putintJ de a fare aceasta
nu ne rugarn eu placere, daca vom , face
aceasta eu manile n,espalate, ea urm'anda' neeinsti pre
Dumnezeu, $i suntemyu (:ugetul ne'mpaeat. Dara daea
acest lucru de nimic ' ne stapane$te eu atata tiranie, $i
numai de cat i1 indeplinim pe tiecare zi, apoi daca
in obiceiul milosteniei ne-am gas! tot a$a, am regula
ca $i acest obiceiu sa-l indeplinim pururea, de sigur ca
am reu$i a ne deprinde ca niciodata sa nu Intram eu
manilc goale incasa de rug8ciuni. Mare este cu ade-
varat tiraniea obi,;m\1intei atat In cele bune, ca ;;i in
OMILIA VI 233
cele rale, caci la urma nici nu mai avem nevoie de os-
tencala, de vre[Yle ce suntem tra$ide dansa.
, Multi de a se a$a zi-
eand, pre dan$ll deseon cu semnul sfintel cruci, $i nu
mai au nevoie de cineva care sa Ii aduca aminte, ba
inca mintea de multeori se invarte$te pe aiurea,
totu$i mana ca fiind pare-cil mi;;eata de un dascal al
obi$nuintei, se ridica automatspre a face semnul sfintei
cruci. au capatat obi$nuinta de a nu se jura, $i niei
de voie $i nici de nevoie nu se jura. Deci, sa ca.patam
noi obieeiul de a face milostenie. Cate osteoele ar,
trebul sa punem spre a afia doftoriea aceasta? Caci
spune-mi: daca n'ar fi mangaerea aeeasta a milosteniei,
iara noi pacatuind mult ne-am face pre noi In$i ne
novati de osanda, oare nu ne-am plange pe toate caile?
Oare n-am zice: ((fie caprin bani sa spalam pacatele'
$i totu1 am cheltui, sau fie ea prin bani sa
la mine maniea lui Dumnezem) nu am cruta nimic
.dih ceia ee avem? Deci daca.noi facem a:;;a in boa1a;
dara inca dadi s'ar putea cum para moartea, oarenu
am da toate averile? De $i, prive$te filantropiea Iuf
Dumnezeu, cat de mare este: ca n u '1.i-a dat dreptul .cle
a cumpara moartea aceastamomentana, ei moartea C&1.
Tu nu cum peri vieata aceasta, zice, eiaeea
ve$niea. Pe aceea iara nu pe aceasta. Tlrlfrrii
bat joc de tine, caci daca, ai prirnit-o aceasta, n-ai prirn.it
nimie. Eu ca aeeea, este mare. Nu tot 3$a insiLfac
,cei ce carciumaresc Gele din lume Caci dansii isi bat
.joe de cei ce voiesc, $i in loeul unui lucru maredC1-u
unul mic. Dara eu nu Caci spune-mi :dadl
ei
ll
eva s'ar duc'3 la un negustoriu, care ar aveadoua
pietre, din care una proasta, iara ceialaWi de mare
pret, dupa ce a platit pretul eelei proasfe, la urmaa
luat pe eea mare, OtLre pentru I-ar pulea 1n-
vinovatl cineva De loc, ci inca mai mult l-ar admira.
Tot a$a acum ni stau lnainte doua vieti: vieata aceasta
trecatoare, ;;i acea ve$nica, $i pe amandoua Ie vinde
Dumnezeu, insa noue ni vinde pe aceasta, iara nu pe
aceea. De ce dara sa ne ca $i copiii cei pro$ti,
cand noi luam pe cea de pret A$a dara se poate cum-
para vieata ve$nica cu bani? Da i Cand insa noi 0 cum-
param eu banii no;:;tri. iara nu cu bani straini, cand
nu fntrebuintam viclenie in ca$tigarca lor. Dara, zici
234
la urI!1a supt _ ai mei. ai taidupa rapire,
el sunt aI celm de la Stiht bani straini
chiar daca ai fi tu de 0 mie de ori stapan, caci nu sunt
a,i tai niei aceia eari .ti-i cineva in depozit, iara el
sa dus departe, de E;ll se gasesc la tine. Decj daea nu
sunt ai nOE;ltri nici ehiar aeeia pe cari i-am primit in
depozit dati cu bun a voea stapanului lor, :;;i nici chiar
pe timpul cat ii avem la noi;-apoi cu atat mai mult nu
sunt ai no:;;tri eei peeari Ii rapim fara de voea celor
ee-i au. Aeela este stapanul lor, ehiar de i-ai avea de
mii de ori. Ai no:;;tri sunt numai virtutea adevarata, iara
banii ;:laca l!ici .sunt a.i no:;;tri,
Cu atat mal m1llt cel straml, CI astazl al no:;;tn, maini
nu mai ai insa a noastra, ea
nn este m paguba ca aeela, Cl se gase:;;te in
t<?tdeauna. Aceasta sa 0 ea:;;tigam, iara banii sa-i dis-
pretuim, ca astfeliu- sa putem a ne invredniei'de bunu-
,rile ,cele Carora fie ca cu totii sa ne invred-
nielm, prin eharul $i filantropiea Domnului nostru Iisus
Christos, caruia impreuna Cll Tatal si cu Sf. Duh sEl
'tadeslava, stapanirea :;;i cinstea, acurn si pururea in
veci veeilor. Amin. '
OMILIA VII
aceasta sa in zilele cele deapoi
vor veni vremi cumplite.Ca vor fi oarneni iu-
bitori de sine, iubitoride argint, maretT, tru-
fasi, Imlitori, de parinti nernulta-
Il1i}ori, necurati, fara 'de'
nemfranati, nedurnestici, neiubitori de bine, vin-
'iatori, obraznici, ingarnfati, iubitori de desfatari
mai rnult de cat iubitori de Dumnezeu, avand
chipul bunei credinte (evseviei), iara puterea ei
tagaduind, de te Ca dintr'ace-
sunt de cei ce se vara prin case si robesc
pre femeile cele ingreuiate de pacate, ' cele ce
OMILIA VII
se poarta cu rnulte fe1uri de pofte; care puru-
rea se invata, si nici-odata 1a cunostinta ade-
varu1ui a veni 'nu pot". (Cap. 3, 1-7). '
In intaea epistola zicea ca: "Duhul aratat gra-
ca in tirnpii cei deapoi se vor depart a
uniia de 1a credinta". (1. Timoth. 4, 1), $i tot in
aeeea$i epistola in alt loc tot aceea:;;i proroce$te, ca
ceva care se va petrece in timpul de pe urmA, Deci:;;i
aici tot aceia face, zicand: aceasta ca
in zilele cele de pe urrna '. vor veni vremi curn-
plite". $i nu numai in timpufile de pe urma, ci chiar
$i in timpurile deja venite, dupre cum zice: J)n ce
,chip Ianni Iambri s'au irnpotrivit lui Moisi".
(Cap. 3, 8). iaraE;li mai sus ,,;;;i in casa mare
nusunt numai vase de' argint". Dara
oare de ee face el aceasta?, Ca' sanu se tulbure Timo-
theiu, sau vr'unul din noi, eand vedem ca in lume sunt
$i oameni rai. Ca daca pe timpul lui Moisi, zice, au
fost oameni rai, E;li ea vor fi $idupa aeeasta, nu este
nirnic de mirare daca se gasesc:;;i in tim-pul nostru.
"In zilele cele de apojv6r veni vremi cum-
adeca foarte rale, vor fi timpuri rale f
Aeeasta 0 ziee nu doara deiaimandzilele, nici timpu-
rile,ci pe oamenii eei din aceletimpuri. Ca $i noi avem
obiceiu de a spune de timpuri rale, sau bune, de la im-
prejurarile ee se petree atuncj,sau de la oamenii con-
timporani. dupa ce spune de,.acele timpurL imediat
pune eauza tuturor aeelor rale,radaeina E;li sorgintea
de unde, se nasc toate celelalte, cand eineva nu are in
vedere eele ale aproapelui, ei mimai pe cele ale sale,
sau mai bine zis, cand neglijaza pe ale amandurora,
caci el atunci nu se gande:;;te nici la ale sale. Ca dupre
cum eel ce are in vedere pe ale aproapelui sau, va
regula bine E;li pe ale sale. tot a:;;a E;li eel ce dispre:..
tue:;;tepe ale aceluia, Ie va dispretul E;li pe ale
proprii. Caci daca sun tern madulari unul altuia, apol
mantuirea aproapelui nu este numai a lui, ci:;;i a
celorlalte madulari, precum $i vatamarea nu sta nu-
mai la acela, ci i;;i intinde durerile la toate eelelalte
236 OMiLiA 'VII
madulari. Daca suntem,zidire, ceiaGe ar suferi 0 parte,
va vatama $i restulWlirei, tara daca acea parte este
puterniea, ea va putea purta t;ii pe celelalte.
Intoemai a$a $i in biseriea. Ai treeut cu vederea,
sau ai dispretuit pe fratele tau Pe tine singur te-ai ne-
tu singur ai suferit 0 vatamare
nu mica. Ca daea eel ce nu imparta$e$te pre eel sarae
cu cativa pitaci se duee in gheena, dara oare eel ee
vede pe fratele sau primejduindu-se in eele mai trebui-
toare, $i nu-i intinde mana de ajutoriu, oare nu va
patimi mai mult de cat acela, dupre cum paguba a
fost in lucr-uri mai mari
"ea vOt fi oameni iubitori de sine" ziee.
Dara toemai eel iubitoriu de sine, este care nu se iu-
beste pre sine, in timp ce acel ce iube$te pe fratele
sau, aeela este ; care se iubet;ite pre sine. Din iubi-
rea de sine iz'Vora$te filarghiriea sau iubirea de ar-
Ca chiar 9rag,ostea eea intinsa. $i impra$-
tiata in toatepartl1e, In scurt tImp 0 UImle$te boala
acea grozavaaiubirei 'de sine. "Iubitori de argint".
Din iubirea de a;rgint se na::;te mandriea, din
dispretuirea, din dispretuire . blasfemiea, . Jl:i n bIas fernIe
pierderea deori-ce ,;;i in fine neeredinta. Dealt-
mintrelea tot :cel . ch se inalta pe sine contra oamenilor,
u$or apoi. s( va inalta contra .lui Dumnezeu ..
se nasc 9! paca.tele; de multe-on de la cele mal de
ajunO' panilla cele mai de sus. Cel ce este smerit catra
cu atM mai mult va fi smerit catra Dumne-
zeu.CeLce .. este bland ciHra eei deopotriva eu el, eu
amt mai mult va fi catra Dumnezeu, iara eel ce dis-
pretue$te peeei deopotriva cu el, in trecerea timpului
va dispretul t;i i chiar pc Dumnezeu.
1) Deci, iubitilor, sa nu ne dispretuim unii pre
altii caci aceasta este-.o inviitatura rea, care ne va in-
vt'itA a dispr-etw. pe Dumnezeu. Dara ciliar prin faptul
ca ne dispretuim unii pre altii, noi dispretuim pe Dum-
nezeu care nc-a poroneit de a arata unH altora cea
mai dragoste. Dara dacavoiti, va voiu face acea-
1) Ptlrtea moraW. Cel ee se invata a dispretul pe oameni,
eu uflurinta va dispretu1 !Ii pe Dumnezeu, i;;i contra iubitorilor de
argirit. Ca noi trebuie a ne unii pr.e altii, $i despr.e fe:
meile vaduve, cum datorese III eela ee Ie de a ere'}te 91
ingriji de eopiii 101' dupre Dumnezeu. (Veron).
OMIUA VI! 237
sta invederata prin exemple. Cain a. dispretuit pe
fratele sau, $i a dispretuit pe Dumnezeu.
Cum I-a dispretuit Prive$te cat de batjocoritoriu FUS-
punde lui Dumnezeu: "Au doara pazitoriu sunt en
fratelui meu". (Facere 4, 9) Isa v deasemenea a dis-
pretuit pe fratele sau, $i la urma a dispretuit pe
Dumnezeu. De aceia zieea Dumnezeu ea: "Pre Iacob
I-am iubit, iara pre Isav l'am urlt". (Mal. 1,2.3),
pentru care Pavel ziee: "Sa nu fie cineva curva-
riu sau spurcat ca Isav." (Ebrei 12, 16). Pe Iosif
I-au dispretuit fratii, cari la urma au
Dumnezeu. Istailitii au dispretuit pe Moisi, de aceia
au dispretuit $i pe Dumnezeu. Tot a$a $i fiii lui Eli dis-
pretuiau poporul, dispretuiau pe Dumnezeu:.
Voie$ti poate a vedea' contrariuH Abraa
rn
.acru-
tat pe Lot nepotul sau, in timp a $i
de Dumnezeu, iara aeeasta se Invedereaza din asclilta-
rea lui, eand i s'a eerut de a jartfi pe fiul sauIsaac, $i
din toate celelalte virtuti ale sale. Si Abelafost
evlavios $i cu buna euviinta catra fratele sau, $ie.vla-
vios a fost $i catra Dumnezeu, Sa nu ne dispretuim
deci unii pe altii, ea sa nu ne invatam a dispretut .
Dumnezeu. eel obraznic cu oamenii, va fi
cu Dumnezeu. Sa necinstim unii pe altii, ca sanell1va-.
tam a cinsti peDuillnezeu. Deci, cand iubireade
argint $i iubirea de sine, $i Jipsa de se)nlruncsc
la un loe, apoi at unci ee maL Jipse$te pentrupierderea
totala a individului Totul s'a stricat atunci, $i din
toate partile eurge mocirla ceaputuroasa a
"Nemultamitori" Si cum ar putea'fimulta-
mitoriu iubitoriul de argint Cui ar putea fi multamitMip
Nimanui, fiindea pe toti ii ered8 de dm;;mani,de .vreme
ce voie$tea rapi averile tuturor. De ti-ai de$artN;tQate
averile unui asemeoea om, nu-ti va arata ri'nilta-
mire; se scandalizaza inca ca nu ai mai mult, $ic;'inu
l-ai facut stapan pe mai multe. De l-ai face stapan peste
lumea intreaga, nu-ti va arata nici-o multamire, dici el
crede ca n'a luat nimie. Pofta acestui rau este fara sat,
este a$a zieand pofta unei boale primejdioasa, eaci a$a
feliu sunt poftele boalelor. Si eel bolnav de friguri nu
poate nici-odata a se satura de bautura, ci pururra se
gase$te stapanit de pofta. Betivul nici-odata nu se satura,
238
()MILIA VII
ci ve;mie este .lnsatat. Tot a;;a ;;i de
niei-odata nu-;;i satura bam, l-al
toate ave rile, el niai-odata va v a;rata
mire. Numai aceluia poate I-ar arata, care l-ar da pe
cat el voie9te, dar a nime?i n-.ar face,
caci nici el nare 0 masura de cat vOle9te, ;;1 prm ur-
mare nimeni nu-i va putea multamL v .' .
Nimeni nu poate fi atat de 99. .m-
bitoriul de argint, nimeni nu fi atat de far:,a Slm-
tire ;;ifa1"<'1. reeunm;tinta, ca ?e b?-m. este
dU9manul lumei Intregi. Se neeaJe:;;te m ca sunt
oameni pe pamant, di.ci el voie:;;te ca sa fie pus-
tiu, iara dansul sa aiba pe ale de acest
feliu in lui.. de. Pllda c?:-
tremur de pamant, el Zlce in sme: daca. s-ar
toate in pamant, la urma .eli v singurv le-a$l lua pe ale
tuturor daca este cu putmta. Daca ar fi
boala,- de pierde toate, afa,ra de v
aur
; fi
vr'un naufragiu pe mare, sau vr 0 revarsart;
de mare, $i in fine mii de
. in min tea sa, iara ceva bun, el do:
re:;;te In sufietul sau eutremure! :;;1 trasnete, ra:r.tma18 ;;1
boaie, ;;itoate cele de acest fehu. . .
Spune-mi insa, nenorocitule $i vredmeule de Jale,
:;;i mai rob de cat toti robii: da:ca ar fi. toate aUf 111)'U- .
mea aceasta, oare te-ar mantUl pre tme fimd
prapaditde foame? Daca ar fi. u.n cyt,remur ;;1 seu: ..
funda intreaga lume, oare te-m lzbavl de P?fta
vatamatoare 1 Nefiind om pe pamant,
folos1 vieata eu toate ale ei. Sa ne inehlpUlm
fara de veste toti oamenii de pe pamant ar
$i eli argintul $i aurul lor..ar
mrea ta, - fiindca aee:;;ti oamem v 1:;;1 m mmtea
lor lueruri nebune:;;i peste putinta - $1 bogatlea.aeelora,
aurul, 'hainele ce}e de
in fine ar mtra automat m tale. l, ;;1 'C('1re-tl
va fi fGlosul? Atunei mai eu ,gasl I?oartea!
nefiind nici pitari. nici 1ueratorl de pamant, Cl nu.mal
fiare saJbatece ;;i demoni eari iti sperie SIgur
ea :;;i aeum iti stapanese demonii mea
multi, atunei insa vte-a;r. pune in :;;lv de in.data
te-ar pierde.
v
e.u a;;l yOl fie ;;1. lu:
-cratori .de pamant, ;;1 facaton de pane, msa ar trebUl
OMILlA VII 239
ca :;;i eu dan;;iisa cheltuiesc - atat de nesatioasa este
dorinta aceasta. ce ar putea fi mai de ris ea aceste
vorbe? Ai vazut in ce stramtorare se gase;;te e1?
;;i a avea pe multi eari sa-l slujasca, dara se ;;i
be;;te ca cheltuie:;;te cu hrana lor, ;;i ca cuchipul acesta
i se Imputineaza a verea:
Dara ce 1 Spune-mi: oare tu ca oamenii sa
fie de peatra? Dara toate aces tea sunt batjocori, val uri
de mare, ametala, furtuna, vifor,;;i tulburare mare a
sufietului, caci el ve$nic este infometat, ve:;;nic 111satat.
Spune-mi Insa: oare pe un astfeliu de om nu I-am
plange, nu ni-ar fi mila de el,,? Cand a:;;a ceva se
petrece cu trupurile omene;;ti, ;;i se crede a fi cea mai
grozava osanda - numita de doftori foame caneasca-
cand cine va 1ndopandu-se intr'una, nu se izMve$te to
tu;;i de a fi imfometat;-:- dara daca se petrece aceasta cu
sufletu1, oare nu vom plange pe un asemenea om?
Foame caneasca. asufIetului este iubirea de argint,
care umple cu multe , pesufiet, dara nici-odata nu.;.l
mu1tame:;;te, ci purure('1 este stapanit de acea De
ar trebu1 sa bea unulca acela chiar din acea bUl'ui::ma
numita elebor buruiana de leac pen-
tru smintire), saud,ea:slIferi ceva de mii de ori mai
gretos, numai ca$a,se poata izbav1 de aceasta patitna;
oare n'ar trebu1 ca sa ' primeasca aceasta cubuna-
vointa? Nu poatefi inJl,ltne atata multime de bani, In
cat sa poata satur,a panteCele cel nesaturat al iubito-
riului de argint. .. . .. . .
Dara oare nunevom ru;;ina noi, daca fiind yorba
de bani, atat de multuniia se entuziazmeaza, sau mai bine
zis, se cuprind deo: pofta nebuna, iara cand e yorba
de Dumnezeu noi niei cea mai mica dragdste,
de 9i Dumnezeu este pentru noi mai fara pret ca argintul "?
Pentru argint oamenii sufar:;;i nedormire, t;;i ca1atorii
indelungate, :;;i primejdii necurmate, 9i ura, zavistii,
;;iin fine toate rale1e, iara cand e yorba de Dumnezeu
noi nu suferim a se pronunta asupra-ne nici cea mai mica
Yorba, sau sa suferim vre-o ura pentru dansul. lara de
ar trebu1 ca sa aparam pre vr'unul din cei
titi, noi sfiindu-ne de ura 9i de primejdiile din partea
stapanitorilor, lasam in . voea intamplarii pe cel nedrep-
tatit, a:;;a ca luand de la Dumnezeu putere de a ajuta
pe fratele nostru, noi am pierdut acea putere, pentru
240 OMILIA V_II _______ _
ca n'am voit de a fi uriti de acei tirani. $i
multi imedieatpun inainte vorbele: ccce'mi pasa mie,
nu voiu a fi urit in zadan). Dara aCl'asta esteb. fi urit
in zadar ce ar putea fi mai bun de cat aceasta ur;\?
Pei1tru- prieteniea dragostea lui Dumnezeu, ura oa-
menilor este cu mult rnai buna de cat prietenia lor.
Caci cand sun tern iubiti pentru Dumnezeu, noi suntem
datori lui de aceasta cinste, iara cand suntem uriti,
atunci el ni este datoriu.
' lubitorii de bani ori cat ar iljbl auruI, totw;;i nu
cunosc masllra iubirei, noi JnSa de am face ceva cat
de mic, credem ca totul am facut; pe l'umnezeu nu-l
iubim alai pr,e cat iubesc aceia autu!. Mare este invi-
novatirea a,celora, ca au pentr.u ,aUF
dara hula noastra este ;'$ar,e,pentru ea nu avem
atata dragoste catra Dumnezeu; . precata avem catra
eaci pamant este aurul,jn forma metaliea,
Cata. cinste dam namantului, n((dam pe atata stapanu-
lui tuturor. '
.sa deci nebunia Jot, sa ne
$i ce este, daca noi poate nu de aprin$i
dupa, aur, dara nici de Dumneze.lI . nu, ne temem mult?
Dineauza avaritiei unii oamenii$i !;lispretuiesc femeia,
coplii, ba pan a chiar mantuirealor,- de nu
ca .yor putea ,spor.l <l,vp,rea lor,fiindca de multe-ori,
ct+tM'pe' cand .. ;;e gasesc in eele mid bune sperante,
parasese Iurnea farade s'au muncit in
zactar,- pe dnd noi ne yom invrednici
de eel dorit de noi, daca-l ' vOrri--iubj ,precum trebuie a'l
iubi,i totm;i nici nu-l iubim, dcis'a racit In noi ori
ce dragoste catre aproapele, $iprin .'. urmare cat.ra
Dumnezeu, de oare-ce de lai'<leirea' celei catra 'aproa-
pele vine ::;;i racirea celei catra Durnnezeu.
Nu este",iubitij,qr, om care sa aiM 0 cugetare sa-
natoasa $i sa nu $tie a iubL Temeliea tuturor bunurilor
este dragostea, dupre cum $i zice Mantuitoriul: "Intru
aceasta se euprinde toata legea Prorocjj".
(Math, 22,40), Dupre cum focul ce cade pe materii ar,
ziitoare totul nimice$te, tot a$a $i "caldura dragostei ori-
unde ar patrunde, pe toate 'cele ce ,vata,ma cuvantuJ
lui Dumnezeu Ie a$a face pamantul cural
$i prielnic pentru primirea seminteIor, Unde este dra'
goste, toate ralele sunt alungate. Acolo nu mai est
OMILlA VII
241
- '--
de ,argint, care e rV - , v . '
mal este mbirea de sine tuturor ralelor' nu
s'ar mandri ,m<l:l este D?andriea, 'caci
nu face pe om atat d pt',letenului sau?
serVlm pe prieteni ca s1 ,e, umlht ca dragostea caci
suntem chiar multamW ;;1 nu d inca
ba de nu-i
or] sa cine ,trupurlJe, caCl de muIte-
" U!!,de este adevarata va pentr,: iubit.
gralrea de rau fiind nu poate fi
ci inca.'?i' cand ca nu nU!!'aJ J.lu defaimam
9hlZand gura defaimator'1 defalmatl jj aparam iR-
m pace, $i niei macar. d oate SU?t in
vede, caci toate sunt in v e cearta sau Iupta nu se
este dragostea" de pace, "Implinirea
ca nimic nil este dis lic om,v 1,3, 10), zice Pavel, a;;a
c:ontra ei? A varitiea i ut. care sunt pacatele
hpsa de grairea de rau
sunt fals; dara
JlIr"!:,mantul cei ce jura stra e es, e dragoste. I$i calca
de la cel iubit nimen' mb .. $1 cari a rapi'
Cl .Ii mai da chiar mcear,:&: a'i, rapl Qeva:
mal mare multamire de a-i de S;le, ,cacl nOl simtim 0
Toate acestea 1 f' ,a, e cat de ai lua
zie, .Jil,!.l VOl cari aJi, avut _
C;l ,daca a iUbit numele, mCl nUmai de forma
hPlt dansul' _ iara .. treblle a iubi, daca
la ;;tiu. Acum insa v poa,te nuv $tiu, afte de
SCTlpturl despre 0 IWiete ' OlU.povestI voua din sfintele
I
me mmunata
oanathan fiul lui S 1 ' , .
legat sHfietul lui a pe David:' ,,$i s'a
David", iara cand " ' an, Zlce, eu sUfietullui
dansul: "A eazut zicea David de
dragostea femeilor s ea ragostea ta, ea
!mI?arati 18, 1. II, e moarte 'r:!-Ci' Ninit", (1.
lUVldleat vre-odata pe It ,,2f' 26), Dara ce? Oare I-a
fost Qevoie de De loc, de ar fi
vedea
v
imparatiea veniA f
e
? DPeI?tru ca
v
din fapte
n-a pa,tImlt, ca9i n-a zis: acest aVId, dara vel, nimic
pre mJne de parintasca c:el,ce hpse$te
preuna
v
cu pentru luar a cCl
v
.1ucra fm-
pe tatal sau nu cruta pe t ea Imparatwl, $1 deci nici
n ru prleten, Dara pentru
42330
16
____ . _____ Vlj
. aceasta sa nu creada cineva pe Ioanathan de omoritoriu
de tata, caci el nu nedreptatia sau prin acea
dragoste, ci numai cat stapania a:;;a zicand nedreptatile
:;;i comploturile urzite contra lui David. Mai mult j] cruta,
de cat il nedreptatia, ca nu I-a hisat pre e1 ea sa sfar:;;asca
Cll un omor nedrept. Voia de multeori cI'iiar sa moara
pentru dansul. Niciodata nu I-a acuzat, ci chiar $i pre tatal
sau I-a ad us Ja tacere; nu ci inca a lucrat
impreunacu e1. Nu numai ca i-a dat bani, ci i-a mai dat
:;;i mantuirea, ba chiar'$lsufietul ':;;i I-a pus pentru dansul.
Nu s'a. sfiit de tatal sau pentru prieten, fiindca'
urza nedrepte, iara acesta nu se $tiea cu nimic
vinovat. pre sine. Prieteniea lui era eu cel drept. Ast-
feliu deci, era Ioanathan. Sa vedem acum :;;i pre David.
N-aavut timp ca el sa '$i arate recunostinta catre
Ioanathan,fiihdca Ioanathan a fost rapit de moa'rte mai
'naintedea lila David imparatiea, a$a ca mai 'nainte
de a. veni )a impariitie cel ce patimise, a incetat din
vieata.cel ce facuse bine. Deci ce Sa vedem cum '$i-a
aratat--,.in cele ce era cu putinta - prietef,lia acest drept.
"Frumos. fost mie foarte, minunata a fost
dragostea ta, mai mult de cat dragostea'ie-
Dara atataa fost - dealtmin-
treleamcl a?easta nu este putin lucrll. - sau ca poate
dragostea: lUI.a mers mai departe Apoi iata ca 9i pre
fiul acelU1a'9I pre nepotul lui de multeori i-a scos din
primf,)jdii;aducandu-$i aminte de dragostea $i binefacerea
tataluLlor catre dansul, $i se gasau fata de dansul ca
ni$tenep6ti de ai fiului sau, ingrijindu-se$i aparandu-i.
o astfeUu de dragoste voiesc eu de a avea noi eu
totii, 9icatra cei ... $iQatra cei morti. Auda aceasta
eu mai ales zic, catra cei morti -acele femei,
ZIC, careal,i trecut in a doua casatorie, dupa ce au urit pe
barbatul dintai, sau au necinstit patul raposatului. Acestea
Ie spun, nu ca $i cum a$i opd casatoriea a doua, dara
ni?t a 0 lasa neimpiedecata, fiindca nu rna lasa nici pre
mme Pavel, punandu-mi frau in gura, $i zicand femeilor:
"lara de s'a maritat fecioara
ce zice inca? "Ga mai fericita este de va ramanea
(1. Corinth. 7, 28. 40), astfeliu ca este cu mult mai
bine aceasta de cat aceia. Pentru ce? Pentru multe. Ca
dacaa nu se marita de loc este cu mult mai bine de
OMILlA VII 243
cat a se marita, de sigur ca a nu se marita de a doua
oara este cu mult mai bine de cat a .se marita, Dara
zici tu, unele n'au putut sufed vaduviea caci au cazut
in nenorociri, Fiindca n'au 9tiut ce vaduviea. Va-
duviea nu este numai aceia de a nu se marita de a
doua oara, $i fecioriea nu este numai de a ra-
manea nemarifata, fnsa ce? Duprecum principalul in
statorniciea in tot
a$a}l vadu':}-e. pr:mclpall!l de a tral singuratec,
a starUI m rugaclUm, a se lzba VI de dezmerdari $i pe:..
treceri. "lara ceea ce petrece intru desfatare
zice, de vie este moarta". (1. Timoth. 5, .6). Ca
ar urma ca cea ramasa vaduva sa aiba prinprejurul
sau .tot acela,?i vuet, $i tot aeelea$i fantazii,:;;i tot ace-
haine pe care Ie avea pe cand traia barbatul ei,
apoi e mai bine sa se marite, caci nu relatiilecu barbat
este ceva rau, ci iscorlirea si limbutiea. Deaceia s'au
intors unele ca aces tea in urma satanei, fiindca nu au
sa vaduviasca bine. . '
Voie:;;ti poate sa 9tii ce este 0 vaduva,:;;i ce cali:.
tati se cer de la dansa Asculta pe Pavel ce spune:
"De a crescllt fii,zice, de, a primit stri'l,ini, de
a spalat picioarele sfintilor, de a ajutat celor
necajiti, de a llrmat la' tot lucrul bun" (Ibid. 5
10). Dara dacadupa moartea barbatului tedezmerzi
in bogatii multe, de sigur ca nu vei puteasuferi va-
duviea. Stram uta fnsa bogatiea aceasta inceriuri, 9i
atunci iti va fi u90ara sarcina vaduviei.Dara daca eu
am copii, zici tu, mo:;;tenitori ai averei parinte:;;th)
Invata-i ca :;;i dan:;;ii sa dispretuiasca averile. Stram uta
pe ace Ie ce ti se cuvin tie, :;;i opre:;;te pentru copii atata
pe Q'itt Ii ajunge; invata-i apoi ca 9i dan:;;ii sa fie mai
buni de cat banii. Dara, zici tU,daca am 0 sumedenie
de slugi :;;i de robi Daca am atata aur, argint, :;;i a:;;a
de multe lucruri Cum voiu fi oare eu destoinica de
a Ie pastra, avfmd nevoie de sprijinul barbatululJ) Pre-
texte numai sunt aces tea, dupre cum se invedereaza
din multe parti. Ca daca nu te-ai ingrijl, sau mai bine
zis daca nu ai poft! averi, :;;i nici n'ai vOl ca sa ti se
sporiasca bogatiile, sarcina ii-ar fi u90ara, caci cu mult
mai greu este de a strange, de cat de a pastra. Deci
daca ai taia pofta de a strange, :;;i din' cele ce ai deja,
244
OMILlA VII
vei au nevoie, plJmnez.e,!
sprijinl. eu ?u ade,:arat tu .
ca avand sub ingrlJlrea ta ehronomleaorfamlor, 13;ra
niei de 6ibLnu aselirlzi sub un astfeliu de pretext me:
birea: 'de argint, apoi atunei eel ee ti-a poroneit de a
ereste fii, i eel ee inimele, va face ea a verea aee-
lora sa ffein 'slguranta. Caei nu 0
fiind sprijinita pe eleimosina, sa patimiasca eeva rau!
ehiar de ar patiml. un timp, se va
eu bine. Aeeasta va fi inca pentru fie-care easa mal
mult de cat ori-ee payaza sulita.
Aseulta ee zieediavolul pentru lob: "Au nu tu
ai ingradit ceJe dinauntru ale
sale" (lob 1, to)rPentru ee Aseul0. pe lOb. ee
spune: "Ochiuajn fast orbilor, zice, plclorschlO-
pilor, tata orfanilor
"
; (Ibid. 2\:), 15) ..
. ee nu se despartepre .slUC de nenoroClrIle strame, ehlar
in ale sale nu nici un rau, caei s'a ipvat
at
deja $i a
eompatlml $1 a de cele strame, m toate.ale
sale va patiml. ralele sirigur. duyrt; se )ritax?p!a
eu trupul oml,11ni,cancl de pilda r;amt,
mana n'ar euratl. rana, pU.ne.
toriile, "$i n'arspalapuroiul, de sigur ca m.acelea$!
dUe se va gasi ea .e'.lre fhpdafa.ra
de ori-ee dllrere, VOlt sa sluJasca plclOrulm, ea Slll-
gura va vinbvata d,e I?atima,ee o va; su ferl. ,
" vtlnind raul va eadea $1 pe dansa, $1 de astadata nu
va lriai fi desl0:jM adusa ei, ci de $i
scapare de p,rimejdie,;-::- zie, :;:i i!l eazul .de
eel ee nu eu aljn, smgur: va;sufen.
"Ai ingradit, zice,. ceJe dmafara ale cele
dina un tru ", $i1hr indraznea de a asu pra-i.
Dara, zici tu, a patimit .multe yale. ralele aeelea
au fost pricina arr'lultor bunurl: I-a fost averea,
plata i-a fost maimare, mai mare l-a fost ..
stralueite cununile -minunate i-au fost premllle, $1 atat
cele duhovniee$ti dtt $i cele pamante$ti i-au A
pierdllt fiii sai, da:ra _ a primit .fiL. nu Cl ,pe
altu in locul lor, lara pc aceJa I-a m.ant,;ut mtru ,m-
vi ere. Daca i-ar fi primittot pe aceJa, 1 s'ar fi Im-
put
inat
lui numarul, acum insa dandu-i-se altii in locul
OMIUA VlII
aeelora, iiva prezenta $i pe aeeia lab inviEl'Fe. Dara
toateacestea s'au petreeut prin faptul cii else fndelet-
nicia cu faeerea milosteniei, pe care 0 Intrebuinta la
ori-ce oeazie, - eeia-ce $i noi sa ca astfeliu sa
ne fnvrednicim de aeelea'$i bunuri, prin charul $i filan-
tropiea Dorilllului nostru lisus Christos, caruia impreuna
cu Tatal $i eu Sf. Duh, se eade sla va, sta:panirea
cinstea, aeum t;i pururea $i fn vecii vecilor. Amin.
OMILIA VIII
,,:;lL, aceasta sa "ca in zilele cele de apoi.
vor fi vremi cumplite, ca vor fi oameni
tori de sine, iubitori deargint, mareti,
hulitori, de parinti neascultatori, nemultamitori,
necurati, fara de dragoste, neprimitori de pace; '
clevetitori, neinfranati, ' nedomestici, neiubitori
de , bine, vanzatori, ingamfati, iubitori
.de . desfatari mai multde cat iubitori de Dum":
nez8u". (Cap. 3,1-4).
. ". Daea cine va se neeaja$te astazi pe eretici,
deasca-se ca din inceput s'au petrecut de
rurea furi$and diavolul minciuna in locul adevarului.
Dumnezeu din lnceput a fagaduit rele bune, dara . Ii
venit $i diavolul Cu fagadllinti. Dumnezeu a sadit
radisul, darii"diavolul a amagit pe Eva, zieand: "Veti ,
fica Dumnezei". (Facer. 3, 5). Fiindca cu nimic nu
dovedea prin fapte, el fagadui e$te cele mari prin cuvinte;
caci astfeliu sunt Dupa aceasta au fost Cain
A vel, apoi fiii lui Sith $i fetele oamenilor, Cham ' $i
lafet, Abraam $i Faraon, Jacob $i lsa v, t;i pana la cea
de pe urma este, Moisi magii, Proroeii $i pseudo-
proroeii, Apostolii $i pseudoapostolii, Christcs $i Anti-
hrist. Deei mai 'nainte $i dupa aC0ia au fost.
Atunci au fost Theudas, atunei Simon, atunci $i
tolii, cum $i cei de pe langa Ermoghen $i Filit. Deei,
nu a fost timp, dnd diavolul sa nu fi furi$at mineiuna
246 OMILlA VIII
In locul , adevarului Prin urmaresa nune neeajim
penJr1.l aeeasta, caci din ineeput pettecut Dtl
aceia zicea apostolul: "Aeeasta sa ea in zilele
eele deapoi vor ven! vremi eumplite. Ca vor fi
oameni iubitori de sine, iubitori de argint, ma"7
reti, huEtori, de parinti neascultatori,
nemultamitori, necurati, fara de dragoste."
dara cel nemultamitoriu este neeurat, eu drept cuvant,
dici eeLnemultamitoriu catra binefaaj,HfilliiWt oom
va putea fi recunoscatoriu ditra altii Cel nemultamh
toriu este fara de dragoste, el 'este neprimitoriu de pace. '
"Ulevetitori" zice, adedi g1'aitori de rau, dici cei <.:e
nu' vad la nimic bun, a vand oare-cum ca 0 man"-
gaere pentru de a defaima bunul nume al altora.
fac prin aceasta mii de padite. '
"Neinfranati" cu, limba, eu pantecele,
toa:te cele\alte "Nedomestici" ' oe"unde vine apoi C1'U"7
z.i'mea, cand cine va este iubitoriu de -argint, candeste
'iubitOI;iu d@ 1iiine, cand esteriemuJt;'imitoriu, cand este'
l1e
fn
Jraua.t. ;,Neiubitoride ,bine, vinzatori, obrai-
nici". "Vanzatori" ai prietediei, "obraznici ", adeca
fara .picio statornicie incaracter. "Ingamfati", ade,ca
plini de prostie. ,)ubitori 'qe desfatari mai mult
de" cat iubitori de Dumnezeu, avand chipul
bunei credinte (evseviei), iara puterea ei taga,-
duind". $i in epistola eatra Romani seriind zice':,'
'"avand inchipuirea cuno$tintei a adevarului ,
lege". (Rom. 2, 20). Ac;olo spune liiudandu-i, iata "
aici arata pacatul acesta mai rau de cat
De ce Pentru cii nu in senz a luat In
euvant exprimat. Ca dupre cum de muIte-orF
el ia expresiunea "icoana" sau "chip" in senz de
asamanare sau potrivire, tot de multe ori 0 ia cu pri-
vire la ceva neinsufietit, la ceva de nimic, precum ehiar
el de pilda scriind ziee: "Ca barbatul nu este da-
toriu acopere capul, chipul slava lui
Dumnezeu flind". (1. Cor. 11, 7), iara Prorocul zice:
"Macar ca in chip trece omul". (Ps. 38, 7). Cate-
orlatii ia De leu in loeul imparatului: "Culcandu-te
OMILlA VIII 247
adormit ca .. un, leu ca un puiu de leU,
cme-l va pre el". (Facer. 49, 9) iara altii-
data il ia C'a rapitoriu: "Ca un leu ce
(Ps. 21, 14) zice. Tot facem noi, dici faptele sau
luerurile fiind varieate eompuse, este natural ca
exemplele sa se ia in mai multe chipuri. De pilda :
cand voim a admira 0 fata frumoasa, 0' comparam eu
cele pi date, iara cand voim a admira pe una din eele
pictate, zicem ca vorbe9te, ea - dara nu inte-
legem lucru; aici noi intelegem ca este aproape
aeeia.:;;i eu originalul,. .iara aeolo caeste aproape tot
de frumoasa. Tot asemenea inlIlchipuirea de
care In epistola catra RQmani, ca adeca este
numai un tip, 0 icoana aeea i.nvatatura, este numai
prototipul sau arhitipul evsevieh jara aici aratii ca este
ne'nsui1etit mort, invederan,d' Dumai forma, numai
chipul aparenta. numai 0 forma,
sau mai biLe zis nur,nai un scheletJ!1ra putere, este cre-
fara fapte. $i eu drept , c0.\rant; caci precum un
trup frumos $i bine format,cand nil 'are in el putere,
ci ,doar a numai ca samana a,idomacu cele zugra vite,
estemort, tot asemenea fara fapte.
Sa ' ;ne inehipuim de pilda uniubitoriude argint, van-
zatoriu, obraznic, care crede(lrept. ,: $i care-i va fi
folostil, daca n'are nimie cusine: <din cele clivenite
ere:;;tinilor Cand nu face nimicadin aeele ce caracte-
rizape eand intreeepeElifii in neevsevie, cand
estespre vatamarea celor ce-III)sotesc, eand este spre
lui Dumnezeu, carl(lpi'in ,ti:t'ptele sale defaima
eredmta , '" .
: ',,9i de zice, Dara daca in
zilele cele de apoi VOl' fi de 'ace';;tiia, cum de zice:
de t e Este nattiral ca VOl' fi atunci
de oare-cari, de $i poaterlu toemai prin exa-
geratie, dara vor ti; - adevarul "!risa este ca prin Ti-
mothei u pe toti, ea sa' 'se feriasea de
astfeliu de oameni. "
"Ca zice, sunt cei ce se vira
prin case, vorbesc pre femeile =
itlYlW'.6:pw.) cele ingreuiate de pacate, cele ce SE
poarta cu multe feluri de pofte, care ,pururea
se invata, nici-odata la adevarului
248 OMILIA VIII
a venl - nu pot:. (Vers .. 6. 7). Ai yawl cum ;;i ace;;tiia
fac uz de vechea in;;elaciune, <1e ace a arma pe care dia-
volul a Intrebuintato contraTui Adam "se vira prin
case" zice. Ai vazut cum a invederat neru;;inarea lor
pria --zicerea "se vira", necinstea, lingu-
;;irea robese pre Astfeliu ca ceeace
se in;;alalesne, este departe de barbat. A se ci-
neva este al femeilor, sau mai bine zis nu al femeilor,
ci al femeiuE;telor to altadaB-at). "Ingreuiate
(ineareate) de paeate". Prive;;te cum acele femei sunt
robite prin pacate, prin faptul ca nimic bun nu este 1n-
transele. Chiar expresiunea: "ingeeuiate (ineareate)"
este foarte apasata, caci reprezinta multimea pacatelor,
nerandueala ;;i confuziunea In vieata.
"Cele ee se poarta eu multe feluri de pofte"
... Da:ra aici el n'a invinovatit ,natura, caci n'a zis la
intamplarefemei, ci ni;;teN' astfeiiu de femei; sau fe-
ceva sa zica "eu multe feluridepofte?"
Prin aceasta expresiune multe a lasat a se intelege: ;;i
dezmerdarea,' $i nerm;iin{irea, ;;i curviile. "Cu l1lulte fe-
luri de aueca: pofte de ' baili, de slava.
de dezmerdari; de'obrazHie.ie, de cinste, - sau poate mai
lasa a se intelege E;i alte porte spurcate."Care puru-
rea se invata,. niei-odata la ade-
varului a veni nu pot". De ce'? Nu cadoara Ie com-
piitime:;;te prin aceasta, ci inca foarte mult Ie acuza,
caci fiindca s-au lasat a fi stapanite de acele pofte ::;;i
pacate, s'a impietrit inima cugetul lor.
"In ee chip Iannis Iambris s-au impo-
trivit lui Moisi, stau impotriva
adevarului" (Vers. 8). Dara cine sunt ace;;tiia Fer-
mecatorii de pe timpul lui .Moisi 1). cum oare numele
lor nu se aduc de.Jata, sau In alta parte cel putin '? Sau
ca aceste nume s-au preaat prin viu graiu, s-au ca Pa-
vel a fost pus in cuno;;tinta de Duhul Sfant. -
stau impotriva adevarului,
oameni strieati fiind laminte, nelamuriti in ere-
1) Nota. A se vedea Exodu17, 11.
OMILIA VIII 249
dinta. l1-1sa nu vor sporlmai mult, ea nebuniea
lor aratata va fi tuturQr, preeum aeelora
s'a faeut" (Vers. 9). "ei nu vor spori" , zice. Dadi
cum de spune aiurea ,,$i vor spor! mai mult in
necueernieie", pe clnd aici zice ca "nu vor spori?"
Atolo el spune ca a introduce inovatiuni ;;i a
amagl, nu vor inceta a in;;ela, cipUl'urea vor descoperi
noi 1n;;eh1ciuni ;;i eredinti stricate, caci j'n;;elaciunea nici-
odata nu sta pe loco Aici insa apostolul zice, ca nu vor
amagi mai mult, nici vor zapaci, de ;;i s'ar parea la '
inceput ca ar fi abatut pe uniia din calea dreapta,
. ci iute vor fi descoperiti. Cum ca de ace;;tiia zice, . as-
culta ce spune mai departe: "Ca nebuniea lor
tata va fi tuturor". Cum aceasta'? "Preeumsia
aeelora s'a faeut" zice. Chiar daca din toatepirtiIe
ar progresa pentru moment cele ale im;;elaciunei lor,
totu;;i nu va fi pana hi' sfar;;it,caci sunt toate cele .
care se par bune, dara nu de la natura sunt bune.Pen""'
tru moment numai progresaza, dara dupa aceia se dau '.'
pe fat a ;;i pier. Nu insa ;;i ale noastre sunt deacest
feliu, zice; de care e;;ti chiar tu martur. Ale noastremi
se razima pe in;;eladune, caei cine ar primi a mud
pentru in;;elaciune '? .
"lara tu ai urmat invataturei mele" (Vers.10).
A;;a ca tu fii voinic, zice, caci nu ai venit
intampJa, ci ai urmat, de unde .e invedereaza ;;i.timpul
eel indelungat ce il urmase. "lnvataturei", expresit.uie.
care se rapoarta la cuvant. "Petrecerei", cu prlvite
la vieata:- "Voei", ceia ce' arata dispozitiea ;;i buna lui
voinfa sufieteasca:Nunumai ea Ie graiai, nu numai
. ca Ie filosofai Cll cuvintele. "Credintei, indelungei
rabdari", asadi nimic din cele <tIe acelora nu te-au
-tulburat. "Dragostei", pe care nu 0 aveau aceia. "In-
gaduintei (rabdarei)" , pe care iara;;i n-o aveau. "In-
delungei rabdari ", zice; adeca (Imare rabdare am
aratat fata de eretici. "Ingaduintei" fata de prigo-
niri. " Gonirilor, patimiritor", zice. Doua lucruri tul-
bura pe dascal: clnd sunt multi eretici, ;;i cand uceni-
eii nu rabda in patimile ce Ie Intimpina. Dara pentru
250 OMILIA VIR
muIte a griiit el, ca au fost in
ca vor fi in viitoriu, ea 'niei un timp nu va fi lipsit
de astfeliude oameni, (',8, pe noi ctinmricnu vor putea
sa ne vatame, ca in" ;Urll e se gasesc vase de aur 9i
de lut. Priveste cum ella urmavor.bes-te l'taeazuri.
"Care mi facut mie, 'ziee, in 'Antiohiea, in
Iconiea in Listra ". Dara oare de ee a spus nu-
"mai de aceste eetati din cele muIte? Fiindca celelalte
erau cunoseute lui Timotheiu, 9i poate ca pomene9te de
fapte mai de eurand petreeute, iara nu de eele de de-
mult. Nu Ie enumara dupa feliul lor, caei el nu este iu-
bitoriu de slava. Acestea. Ie spune pentru man-
gaerea ueenicului, iara nu pentru famfaronadiL
aiei de Antiohia Pisidiei, de Listra, de unde era Ti-
motheiu.
"ee feliude goane. am rabdat". Amandoua
mi-au fost de roangaere, ziee; ea i?i eu am a vut oeazie
de a dape fata 0 buna voin\a puterniea, ca n-am
fost parasit Nu se poate spune ca Dumnezeum'a pre-
dat unor aseinenea nacazurl;' ei- Bumai ca n'li- a facut
' mai stralueita e ununa. "Ce feliu de r a b-
dat, zice, toate m'a izba vit Dornnul".
,,$i totL cari voiesc cu buna credinta (cu
cucernicie) a vietu] intru Christos Iisus., goniti
vor fi" (Vers . .t2). $i de ce sa spun numai de mine?-
caci fie-care din eei ce voiesc a vietu} eu evsevie, va
fi gonib). Prin e xpresiunea de goane dp. aiei , el
naeazurile scarbele, eaei nu este eu putinta ea un om
eare pe calea virtutei sa fie [ara seat-M, fara
fara naeazll.rj..,i fara ispiie. $i eum s-ar pute!t .
fara de aeel;ltea eel ce pe calea eea stramta,
eel ce a auzit ca "In lume nacazuri yeti avea?"
Daca in acel timp zieea lob: "Au nu este ispita vi-
i
eata omului pre pamant " (lob. 7,11)? eu atat mai
mult atunei, cand: "Oamenii cei vicleni $i ferme-
vor procopsi spre mai r au,
(Vers. 13). Nimic din aeestea sa nu te
tulbure, zice, dad sunt in fericire, iara tu in is-
pite, dici af7a el;l ce firea lucrului. Poti afia din ale mele,
ea nu este cu putin ca cel ce pre eei rai,'
() MILIA . VIII 251
sa nu fie in scarbe nacazuri. Nu el;lte eu putinta ca
cineva sa I;le lupte in I;ltadiu, in timp I;la I;le
dezmerde, I;lau cel ee se sa se del;lfateze in
mancari Muturi. Nimeni, deei, dintre luptatori I;la nu
caute lini:;;te, nimeni sa nu fie In vel;leli e. Toate cele pre-
zente sunt: razboiu, h;pta, scarbe, stramtorari, ispite,
stadiu de ve:;; oiei lupte. Altele sunt timpurile de
iara timpul de fata este timp de sudori, timp de munei.
Nimeni din luptatorii cari se arunea in stadiu, nu cauta
Dara daca cauti lini
9
te, de ee te-ai aruocat in
stadiu? De ee ai radicaL manile? Dara cum vei putea
face aceasta, spune-mi, caqd tu nu-ti stapane:;;ti poftcle,
cand nu te lupli eu silnieiea naturei? .
"lara tu petreci (remai) intru cele ce
invatat te-aiincredinta t, de la cI.ne
te-aiJnvatat, cacidin poruncie sfintitele SCrlp-
turi stii, care pot sa te intelepteasca spre man-
tuire; prin credintacea, intru Ohristos Iisus"
(Vers. '14. 15), adeca. pl'eeUmaSnd@ffillat . .ferieitul David,
"Nu ravni celOr ce viclenesc(( (Ps. 36, n
tot a9a 9i :i1PostciJul zicand: "lara tu petreci
intru cele ce te-ili $i inca nu cum s'ar
intampla, ci te-::.i,i jncredintat " , adeca ai erezut.
$i ce ai crezut ? Caaceasta este vieata. daca deci
vei vedea aiei eu. totul . eontrare celor ee ai erezut, sa
nu te tulburi, de Abraam vedea contrarul,
n'a patimit nimie: A;::l.Uzit de pilda ca : "lntru Isaa c
se va chema tiesemanta" (Faeere 21 , 12) 9i totu$i
i s'a poroncit de a jal'tn pe Isaac, dara pentru aeeasta
eJ niei nu s'a tulburat, ni ei nu s'a nelini:;;tit.
I) Nimeni, deci, sa nu se seandalizeze de. cei r ai,
caei aceasta a spuso seriptura de la ineeput. $1 ce
daca :;;i cei buni 5e veselesc $i eei rai sunt pedepsltl?
1) Partea moralii.. Dumnezeu toate Ie iconomise:;;te, de toate
se pe unele Ie face, l?e lev se Ci!-
dreptli in cele mai multe cazurl alcl se gasesc III nacazur!, lar.a
pacato:;;il in bucuri e, iara daca se gasesc cate-odata dreptl in h-
ni:;;te iili fericire, r;;i in se
nici virtutea sa nn fie ceva de car e sa fuga omul, 1)1 l!-ICI mu1ta-
mirea viitoare sa nu fie prisoselnica. $i ca nu trebUle a cerne
toate cele cu privire la Dumnezeu, ca necuprinse de min tea noastra,
!li ca nu trebuie a da atentiune ghicitoriilor. (Veron).
252 OMILIA VIII
Una din aceste doua e natural sa seintample, alta
<:Ie loc, adeca ca cei rai sa fie pedepsiti, aceasta se poate,
iara . .ca rei buni pururea sa se bncure, aceasta nu se
poate. Nimeni n'a fost deopotri va cu Pavel,. $i totu in
necazuri $i-a petrecut intreaga sa vieata; inlaerami,
in suspinuri, noaptea $i ziua" dupre cum zice: "Trei
ani noaptea ziua n'am incetat cu la crimi in-
vatand pr, fiecarel' ,;Nava)iri asupra ma In
toate 'iilele" (Fapt. 20, 31.ILCorioth. 11, 28). CNu ca
doara astazi se bucura, iara maine se intr'ista, ci pe fie-
care zi nu inceta a fi scarbit. Deci, cum a zis ca "Cei
rai vm',. spori spre mai spus ca se vor
bueura de lini$te, ci ca "vorsp.ori spre mai rau" ,
adeca procopsala sau sporirea lor este in rau. N'a spus
ca vor fi io fericir't!.n.tra daca isunt pedepsiti, de
aceia sunt, ca sa nu-ti inchipuiea pacatele. sunt nepe-
depsite( Fiindca gheena .. nu .. are. putere ane . .impiedeea
de Ia rale, de aeeia crutaildu,;ne Dumnezeu, ne de:;;-
teapta intr'una. Daca- nici unraull'ar. .. ni-
menin'ar mai crede ca Dumnezeil se mgrija$te de cele
iara daca totiar ,fi nimeni n'ar mai
a fi inviereamortiior,de,vfeme ce toti au luat
:aiei. plata. .. '.
' De aeeia $i pedepse$teaieL i nu pedepse$te, de
8.ceia.drePtii s).lnt necajitiaici,eaoi sunt ca bejanari,
Ca straini $ica' afiati in Iocuri strain: ' ureptll, ' dara,
sufal' aici oa pentru eaoi ascultati ce spune
Dumnezeu despre lob: "lata: toate cate are el Ie
dau in mana ta, darade el sa nu te atingi"
(lob 1, 12). lara duca poate $i padito$ii sufar cate odata
de acestea, i$i iau rasplatapacatelqr.
In toate dara. sa multumin11uiDumnezeu, fie intr'un
fel, fie eaci ni sunt foio53!-
toare. Nu urandu-ne sau dlspret'umdu-ne far-e el a,;;a,
.ci prin amancioua ara,tand j'ngr"ijXrea lui cea
,, $tiind de la cine te-aiinvatat, ca din prunCle
sfintitele scripturi Ie
mai frageda ai fnvatat sfintele serlpturI. $1 ce va sa Zlca
"sfintele scripturi"? Adeca Biblia sau Testamentul
Vechiu. In aceasta ai creseut, zice, a:;;a ca printr'acestea
eredinta ta este tare, nimic nu poate a te vatama.
OMILIA"' VIII 253
Radacina ei este adanea, fiind hranila intr'un timp fn-
delungat; ca nimie nu' 0 mai poate urnl din,Joc.
"Ca re pot sa te inteleptasca" , zice, adeea, care
nu te vor Iasa ca sa patime$ti ceva prostesc, dupre
cum patimesc cei multi. Caei cel ce :;;tie sfintele scrip-
turi, dupre cum trebuie a Ie :;;ti, nu se va seandaliza
de nimic din cele intamplate, ci toate Ie rabda cu bar-
batie, unele lasandu-Ie in sarna eredintei:;;i a iconomiei
lui Dumnezeu celei necuprinse de min tea noastra, pentru
celelalte $tiind raspunsul gasind exemple' in sfin-
teleseripturi. Pentru ca a nu cerceta toate eu ama-
nUntime, :;;i a nu VOl ca sa cineva lotul, este 0 mare
.dID'.ada' de :;;tiinta.
...... ' .$i <iaea voie:;;ti, voiu dovedi aceasta eu exemplu.
Fie de pilda un riu, sau mai bine zis, fie mai muite
riqri,>a$a preeum sunt riurile, care nu toate ar fi egale
i'n ,adancime, ci unele au matca mai intinsa, sau mai
rE)sfirata, altele mai ingusta mai adanca :;;i destul de
mare dea inneca pe eel ce nu $tie.Deci, daca a nu
vOlea petoate sa Ie cerci deopotrivfl, este un lucru
tot a:;;a$l a nu vol ca sa cuno$ti toate adancimile, nu
esteo rriica:- dovada ea $tii; precum: deasemenea eel ce
: voie$te ca sa treaea prin toate partile riurilor da do-
vada da chiar el nu particularitatile riurilor, de
multtr od se pierde in adancimeprIn indrazneala lui.
Tot $i cu Dumnezeu, caei ,eel ce voie$te a $ti
totul .9i 'pe toate Ie cuteaza, acesta tocmai este cel ce
nU$tie, pre Dumnezeu. Daea la riuri, fn cea mai mare
parte.este sigur de trecere, numaiputine loeuri sunt
iritortocheate $i adanci, apoi cu Dumnezeu se petrece
elI tatul .din contra, eaci eea mai mare parte din fap-
teielui.sunt ascunse noue, $i nu ne este eu putinta de
. a 'cerreta eu seumpatate eaile lui. Deei de ce te grabe$ti
dea te scufunda pe tine insu-ti Aceasta numai sa $tii,
ca Dumnezeu toate Ie iconomise$te, toate Ie prevede, ca
noi suntem liberi, ca pe unele Ie face el, iara pe al-
tele Ie ingaduie, ca e1 nu vOie$tea fi ceva rau, ea nu
toate se fac dupa vointa lui, ei $i dupre a noastra, pe
cand toate cele bune sunt $i dupre indemnul sau, $i
dupre al nostru, l'a nimic nu se poate aseunde de e1.
Pentru aceia toate Ie face.
Apoi $tiind tu aceasta, socote$te insu-ti care sunt
cele bune, care sunt cele rale, $i care sunt eele indefe-
25t OMlCiA VllT
rente, de exemplu: virtutea este un bun, tic.alo:;;iea este
un rau, iara bogatiea, saraeiea, viata :;;i moartea""sunt
mdiferente. Daea toate aeestea Ie :;;tii, ":;;Limpreuna eu
aeestea mai :;;tiio& dreptii sunt nacajiti, ea sa se incu-
-nuncze, iara eei ca sa plateasca pacatele Jor;
ca nu toti pacato$ii ",claJJsama de pacatele lor; ea
nu cumva eei mai multi sa nu ereaza in inviere; ca
nu toti dreptii sunt-.nacajiti, ca nu cumva 'SR"'ii inehipui
c1 rautateaeste ceva de" lauda, civi<l'.tutea. Toate acestea
sunt hotareneschimbate, ceia ee voie:;;ti,
combineaza cu ete, :;;i nu te vei mai mira. ea
ceia ceest"e" numarul de $ase miiill caleulele dascalllbr,
care" pc toa1e 1e imparte 81 Ie mmulta:;;te in regula sa
9i toatese fn:vartese prm Cl.Gest numar, iara .. a.ceasta 0
.;;tiu toticaJiau invatat wne, tot a$a $i regulele acestea,
pe careiarii$i Ie voiu spune pe scurt -- da,ca eineva Ie
$tie,nici:odata ou se seandalizaza. $i ca.re sunt aceste
este un bun, ca rautatea este ceva
mEm;;av; ca bpalele, schaciea, vicleniile, sicofandiile $i
alteIEf " deac.est feliu, sunt indeferente; ca dreptii sunt
nacajitt)tici, iara daca. poate uniia sunt: fericiii, aceasta
se. petrece, eil, nu eumva virtutea sa se para ca este
urlta ; ca" ceirai sunt fericiti aici, ca acalo sa fie- pe- -
depsiti,:iaragad poate uniia se pedepsesc aiGi, aceasta
se petre6e ca nu cumva rautatea sase para ca este
ceva ea faptele saTemana nepedepsite. lara
daca . ntl:slint :top pedepsiti aici, aceasta "se face, ca nu
cumvit timpulinvierii sa fie pus fnindoiala. Ca dintre
ceibtmi' se gasesc de aeeia cari au fapte urite, pe care
fnsa:414 tot aici, preeum se gasesc :;;i dintre cei
rai ca,risa, "aiba oare-care fapte bune, $i aiGi se bucura,
ca aeolosa se pedepseasea. Ca in fine lucrurile lui Dum-
nezeu sluit riecuprinse de mintea omeneasca. Ca mare este
deosebirea" dintre .Gansul :o;i noi,:;;1 a:;;a de mare ca niei
n'o putem"spune. Q!lea deci, toate acestea lecalc.ulam
in mihteanoastra, riimic din cele de aid nu ne va puteet
tulbura.
Daea noi ascultam intI"una Sfintele Scripturi, yom
gasi multe exemple de aeest feliu. "Care pot sa te
inteleptasca, zice, spre mantuire
lt
Sfintele Scrip-
turi ni pun inainte pe cele ee trebuie a face, eum
:;;i pe cele ce nu trebuie a face, eaci aseulta tot pe aeest
[ericit ce spune in alta parte: "Te a fi
OMILIA VIII
255
povatuitoriuorbilor, lumina celor dintru intu-
nerec, indreptatori1,l-celor fara de minte inva-
pruncil?r". (Hom. 2, 19. 20). Ai va;ut"tleGi
eet legea este lumma eeJor dintru intunerec Dara daca:
a 1u?1ina eelor din intuneree, daca litera legei
era - lItera ce oare ar fi legea
eharulm, Dyl!ul eel de vleata datatorlU Daca legea veche
fost lumma, va fi legea noua, unde atatea s'au des-
atat de mare deosebirea intre eele vechi
cele noua, pe. cat de mare e deosebirea lntre cer :;;i
pamant. E ca cum ar deschide eineva ceriul eelor
pamant, eari nimie nu stiu,:;;i i-a!' face de a vedea
toate ca prin in vitat i.n Sf. Sciiptura despre
despre Imparatlea eerurIlor,de$pre judeeata.
Sa nu credem ded in lueruri proste$ti eaci'toate aeelea
SUDt in:;;elaciuni :;;i fermeeatorii. ' , ' '.'
, Dara,. tu, se spun ii
De se eumva se.intampla-fiindea
tu Te-au stapaniai vietei tale, te
poarta. preeum VOiesc. CaOl :daca un capitan
hot} avea i!1 sub pt;ltereaSa,pe fiul im-
p'aratu!Ul, s a la dansul" $ieare iube:;;te
eu putea sa-i zid
1m ({Vral sa, trae:;;tl sau sa mOrl AI' p(Iteafoarte bine.
ce ca ar fi prevaztit viitorul,
sa facut stapan :;;ide"a" mantul, :;;i de a
pev acela "faca:ndu-l pe dansul
s.tapan. Cael va putea :;;1 a-I omori,vaptitea :;;i a-Ilasa
de vreme ce e sub putereasa. De <i-ar zice ca
bogat de acum inainte, sau e:;;tisaraci),al
?urora este el stapan, deci a$a se vairitampla precum
I-a spus. " ,
rna! mare parte 3: s'a; dat' presine sub
stapan!rea Sau altmmtrelea trebuie privita
aceasta ehestlUne: cand cmeva se obi:;;nuiC$te a se in-
cr.ede, .mult faptu1 acesta acelorin:;;elatori.
Nlmem nu da ee nu se petree a.:;;a
precum a el daca sa petrecut ceva din cele
lam daca au vre-o putere de a eunoa.:;;te mai
ce VOl' intampla, apoi ada-mi-i mie cre-
dmclOsulm pe aeela. acestea ca sa rna talesc.
Interesu! .va scapa d.e unii ca ace:;;tiia, iaranu
de a ma fah, cael eu sunt plm de pacate. Pentru toate
256
OMILIA VIU
aeestea nu rna raJ.ese, -Ci eu eharul lui Dumnezeu de toti
aeeia imi bat joe.
Ada, . .zie, la mine pe aeel mag, dadi sfJtl;ne ea are
putere de a $ti mai .dinainte,. $i spuna-nii eele ce mi se
VOl' intampia mi'dne. Dara nu va spune nimie, caei
mil aflu sub puterea im!'laratului tuturor; $T nu are mel
supunerea mea, 9i nici autoritate asupra mea. Departe
sunt de aseunzatorile lui, eaci eu slujase imparatului a
toate. Dara, ziei tu, eutare a furat, 9i iata ea cutare
mag I-a dat pe fata. Dara nu peste tot este aceasta
adevarat, ci numai ris 8i minciuna, caci ii nu '7tii nimie,
iara daea poate vor stl eeva, apoi mai 'nti'd trebuie a
spune eele ale lor, cum de pilda s'au furat eele mai
multe Iueruri sfintite de la idolii lor, eum de s'a topit
eel mai mult aur de prib. templele lor. daea au $tiut
de ee n'au spus mai dinainte preotilor lor'? Astfeliu ea
nu stiu nimie. Nu stiu sa spuna nici dlnd eape9tele lor
eele' idole$ti cad prada foeului, 9i multi se pierd. De
deei nu eruta mantujrea lor'? A9a dara faptul-este numal
o 0 nimerire,de eumva s'a fost prezis; ..
Sunt printre noiProroCi, dara nu dau g
re
9
m
p1-
odata; nu doara una' SPU,n9i alta se face, nu unase
intampla, iara minciuna,
Aceasta este eu adevarat prevedere, sau 9tlre mal dm-
nainte. Incetati va :pogeu aeeasta nebunie, d;;tea euade:
varat eredeti lrfChristos; iarade nu credetl, de
batjoeoriti pe voi. in$i-va, de ee va amagiti'? "Pana
. cand veti schiopataintr'amandoua gleznele voa-
stre". (III Imp. 18, .21)? De ee te duc:.i la acel !l1
a
g,sau
vrajitoriu? De ee '?De te-al.
'ndata ee I-ai intrebat, .te-ai pus sub rob1ea 1m, eael 11
intrebiea unul ee erezi. Nu, ziei tu; nu-l intreb ca9i
cum asi erede ea eeiac-c;e y(;l, spune se va adeveri, ei ea
ispitindu-b>. Dara ehiarcje scar adeved ispitindu-l, nu
este fapta unui om eareeste ineredintat ca acela spune
mineiuni, ei a unuia ee se indoe$te. v v
Deei de ee intrebi, ee va fi '? Ca daea e1 ar zwe:
fi fa aceasta si vei seapa ehiar niei a9
a
n'ar trebui sa' sluja9ti idoli'lor; dara totu9i nu de
mare este nebuniea. Cand jnsa prevestese cele
apoi cel ee vra sa 9tie, nimie alt nu 0
tristeta zadarniea. Faptul nu se intampla, pe tr.ls-
teta remane '1 tope9te. Daea aeeasta ar fi fost m m-
OMILIA IX
teresul nostru, nu s'ar fi seumpit Dumnezeu de a ni Ie
Imparta9i, nu ne-ar fi Dl-ar fi aseuns aceasta,
el eare a zis: "Cate an1-.. auzit de la Tatal, am
aratat v0ua" "Toate cate am auzit de la Tatal,
v:estit. voua.(( 9i. "Nu .. va I?ai zic voua slugi,
CI prletem; yOl !Del .sunteti" (loan 15,
15). ])e ee dara nu m Ie-a aratat 91 pe aeestea'? Pentru
ea voie9te ca noi sa nu faeem niei 0 vorba de ele.
Ie spunea eelor din Iegea veehe, Ie spunea de
asm ,$1 de al!ele .de feliu, fiindea er.au prunei,
pe eand noue, fimdea vOle9te a nu face mei 0 vorba de
ele, n'a pus niei 0 grija de ni Ie face cunoseute.
Insa ce anume aflam'? Ceia ee n'au aflat aeeia--,.
ea toate ale lor erau mici, pe ei'md eele ee am aflat noi
sunt acestea: di vom inviea, ea vom fi nemuritoriea
nestrieaeio$i, ca vieata aceea nu va
ea toate vor treee, ca ne vom rapi in nori, ci'i,
l:a}. vor. fi altele pe Ianga aeestea,
91 lJlC1-0 mmelUna. Oare nu este mult mai' bine de a
. de asinul eel pierdut s'a gasit'? lata
aJ prIm It asmul, lata l-ai aflat. Ei! :;,i care 'ti este folosul
Oare nu-l vei pierde iara.ir,l (;I,lt ehip'? Chiar daea eLnu
te va parasi, tu II vei paraS! odata eu moartea ta:
pe cand '.le
7
1e ,ee eu spun,. daea yom voi a Ie
vomavea mtr una
Aeelea deei sa Ie urmarim, pe ace lea sa Ie dorim,
ea unele ee raman, $i care. sunt sigure. Sa nu luam In
sarna_ nici pe fermeciitori,niei pe 9111'-
numal pe Dunmezeu care pe toate Ie 9tie )a-
mur1t, $1 pe toate Ie eunoq,9te, 9i atunei Ie vom stipe
toate cate trebuie a Ie 9i ne vom invrednici de' toMe
cele bune, prin Christos Usus Domnul nostru, earl,lia
eu Tatal $i eu Sfaritul Duh, se eade slava, stapa..
DlT'.ea 91 emstea, aeum 9i pururea9i in veeii veeilor. Amin ..
OMILIA IX
"Toata scriptura este de Dumnezeu insu-
fiata, de folos spre invatatura, spre mustrare,
spre indreptare, spre inteleptirea cea spre drep-
42330 17
258 OMILIA IX
tate, ca sa fie dephn omtll lui Dumnezeui spre
tot lucrul bun ". (Cap. 3, 16. 17).
Facand muM, indemnare aducand multa man-
gaere de la toate, la urIlla aduce vorba de mangaerea
cea mai a 5finte10r scripturi. :;;i cu dreptate
face 0 astfeliu de mangaere, de oare ce urma a spune
mai departe ceva mare trist. ca daca Eliseiu vietu-
ind pana la cea de pe urma resufiare cu dascalul, ;;i
vazandu-l ca se duce de aici, ca dupa moarte,
i-a rupt cojocul lui, appLce cr,e.zi d a suferit Timotheiu,
cel atat de mult iubit, auzind ca dascalul seu va muri,
si ca s'a apropieat de el timpul ,mortii, ceia ce mai en
sarna intrisLeaza pe cinevM Deacem -dupa ce, zic, i-a
facut indemnare, la urma despre lui,
nu cum s'ar intampla, ci chiar intrebuintaza cuvinte
potrivite de a-I mangaia ::;d a-I aduce multamire, cae;a
creaza faptul acesta ca 0 jartfa, de cat ca 0 incetare
dinvieata; mai mult ca 0 caJatorie, cum este,sio
trecere la m'ai bine. "Ca eu iata rna jartfesc", Zlce.
De aceia scriea mai ca "toata scriptura este
de Duml1eze.u insuflata, de folos spre
tatura, spre mustrare, spre indreptare, spre
cea spre dreptate".
, ', Dara' ce Toata scriptura este insuftata de Dum:: '
nt;\zeu Care Acea de care am vorbit, ziGe" ,
toata, este insufiaili de Dumnezeu, acea despre
zicea d: "din pruncie""sfintitele scripturi
Toata, deci, de acest feliu, este fnsufiata de Dumnezeu;
de aceasta sa rill te indoie9ti, zice. ,,$i de folos spre
invatatura, spre rnustrare, spre indreptare, spre,
inteleptirea cea spre dreptate;'-ca sa fie deplin
ornul lui Durnnezeu, spre tot lucrul bun desa-
"Spre invatatura". De trebuie .,ceva a 9ti,
sau a nu de acoloJ;>utem afia. De.Jrebuie a certa
minciuna, tot deacolo. De trebuie a indrepta ceva, sau
a inteleptl, de ceva, sau de trebuie a adaoga,
spre mangaiere, de acolo putem afia. "Oa sa fie de-
plin omullui Dumnezeu". De aceia, zice, s'a dat
gaerea scripturilor"Ca sa fie ' deplin omullui Durn-
zeu". dara nu se poate ca omul sa fie deplin, fara
OMILIA IX 259
mangaerea, tara cuno;;tinta scripturilor. In locul meu,
zice, ai scripturile; de voie;;ti a $ti ceva, acolo vei pu-
tea afia. Dara daca apostolul scriea acestea lui Timo-
theiu, cel plin de Duhul, cu cat mai mult nu ni s-ar
putea spune nouiH "Spre tot lucrul bun
Nu numai fmpaI'ta$indu-se de luerul bun, ci fiind
desa var$i t. ' '
"NIa:rturisesc eu drept aceia inaintea lui
Dumnezeu, $i a Domnului Iisus ' Christos, care
va sa judece viii mortii" (Cap. 4, 1), adeca pe eei
pe cei drepti, adecape' cei dU$ide la noi $i
pe eei ee sunt acum, ca multi v'orfiprjn$i fara de veste
Inca fiind vii. In intaea epistol<ll'aSnfricm;;at zicand:
inaintea lui , DuIl1l1eZeU care in-
vieaza .toate" (1. Tim. 6,13), aiciiriiaa spus eeva mai
infricq$at, zicand: "Care va jUclca viii rnortii",
aded' care va cere raspuns "ir1tru , aratarea sa
imparatiea sa((. "Care va jl,deca":.: Cand
Intru aratarea sa cea fntru slava,ceaiinpreuna cu im-
par1\tiea, d nuva vent a venit acum.
Saud'poate zice: MarturisescHie aratarea $i impa-
ratiea lui. Iau de martur peDumnezeu pe Domnul
Iisus Christos.
cuvaritul, stiii asupra cu
timp .$1 fara timp, mustra; 'c:,earta, indeamna
cutoata indelunga inva tatura"
(Vers: 2);- Dara oare ee va sa iica : ,;cu tirnp si fara
timp"? Aded sa nu ai un tirophotarit, ei pururea
saaitimp; nu in timp de pace nu in timp de li-
numai $azand in biserica, iara in timp de pri-
mejdii, pitulandu-te sau ascunzandu4e.Chiar de vei fi in
inchisoare, chiar de vei fi legatculanturi, chiar de ar fi
ca sa mergi la moarte, tu cearta $i in acel timp, sa
nu te aseunzi certand. Ca atuncii;;iare timp epitimiea
sau pedeapsa, cand mustrarea va: inainta fara preget,
cand se va doved! fapta. "Indeamna", zice. Precum
fac $i doftorii, ca dupa ce spune cineva durerea, dau $i
doftoriea, iara de va lipsi una din aceste doue,
ceialalta devine nefolositoaI'e, tot a$a $i aiei. Dad vei
pedeps! fara sa certi, vei parea de nesuferit, $i nimeni
260
OMILIA IX
nu va putea rabda, iara dupa ee ai dovedit aba,terea,
atune} va Driml eertarea, sau pedeapsa, pe cand la
ineeput pareai prea de vei vei
eerta fara ca mal "ntai sa indemni eu toata fndelunga
rabc1are, totul ai rasturnat' pe dos.
prin sine singura de nesuferit,eand mal eu nu
vei amesteea indemnarea eu toata Indelunga rabdare.
Preoum se intampla eu taerea unui madulariu, ca de
este mantuitoare pentru ,trup, daea nu VOl' fi .
multe c.uvinte eare ' sa mangae aline durerile, .. nu.va
putea sufed taetura eel bolnav, tot aiei.
"Cu toata indelunga . rabdare, zice; 9ieu in-
vatatura" .sf eel ce ceartaare nevoie . de fndelunga
rabdare ca nu eumvii'cel .c.ertatsa ereada cum s'ar
intampli. ,,$i eu ,:?iee. N.u
niei disgustandu-se, nu dlspretUl, sa
v
nu
sa gasasea fata el Ct aeestea sa
lase la .0 parte, ce sa faca? Sase .ponrte ey el ca
cum' lar"iubl, ca :;:.i cum ea:;:'1 cum
-jan nia,i nmlt el).iar de ca..telansul, .C<: Xl cum s'ar
de suparare pentrl,('dansuL
dare" zice iara nu eum s'arinlampla. "Ca va fi tJmp
eand' 'inva'tatura eea .. sanatoasa nu 0 vorprimi"
(Vel's. 3). Mai 'nainte dc)ie$Ui regu-
lat, sali din hoga:;:. ul batut, m3:1 dmaJ?te
v

toti), zice, pentru spus: "eu . tm1p fara
timp", adeea, pe cat timp .liai ea ucenici de buna. voie,
fa toate aeestea. "Ci dupre poftele sale, zice, VOl'
ingramadi loru'$i invatatod,searpinandu-se 1)
La ureehi" (Incantandu-li-sc auzul).
Nimic nu poate fi semnifieativ ea expresiunea
aceasta, caei mul timea eea indoelnica a dasealilor a in-
vederat.-o prin cuvantul "ingramadind
ca aeei dascali se hirotonisau, sau se alegeau de uce-
1) Nota. Expresiunea din original Kv"fj8oP.EYO.' &1<O-1]Y)) In-
samna: zaclaranclu-li-se, incantanclu-li-se auzul ca tr:;td?cerea
din editia de Buzau ((scarpinandu-se .la ,'!lrecht) veste .fara senz,
sau i s'a dat un senz cu totul contrar Idell ce a stapalllt peApos-
tolul Pavel.
OMILIA IX 261
niei. vor'ingramadi 1) invatatori, zke,
ineantandu-Ii auzul", adeea YOI' grai -eu plaeere, cu
hal', VOl' cauta a incanta tirechia. auelitorilor. ,,$i de
la adevar auzul intbaree, iara la basme
1 '" se VOl' p eea (Vel's. 4). Aeestea le-a prezis apostolul,
nu doara Ca. -'V.Qjit a-i aduee in intristare, ci ca atunei
cand se vor indeplini, sa,....,le sufere eu barbatie, ceia ee
dealtfeliu $i Christos facea, zieand: "Va vor da pre
voi in soboare, in adunarile lor va vor bate
pre voi" (Math. 10, 17). Dara $i aiurea fericitul Pavel
ziee: "Ca eu aceasta, ea dupa dueerea mea
vor intra lupi grei intre voi, eari nu vor eruta,_
turma" (Fapte 20" 29) .. Aeestea insa Ie spunea, ca dam;;ii
sa fie treji, ea timpul de fata sa-I intrebuinteze preeum'
trebuie.
"lara tu, ziee, privighlaza intru toate." (Vel's. 5).
Ai vazut . ea pentru aceasta Ji-a dinainte
Caei precum. Christos zieea pe Ja fine: "ea se
vor' seulaChristosi ll1i'ncinosi si Proroci min-
, - , . "
eino$j"(Math. 24, 24), tot a$a a :mai
inainte d.l2.it adormi. "lara tu privighiaza' intru
toate, rau '(, adecaostene:;:.te-te, preintim-
pina raul mai 'nainte de a veni aeea vaUimare, pune
oile In siguranta, pana ee nu VOl' mai fi!upi de loco
rau;- fa Iuerul evanghelistului, slujba
t a 'fa-o deplin". clara acesta este luerul evan-
ghelistului: de a patiml. rau, $i prin sine, $i' prinaltii
deafara. "Slujba ta fa-o deplin" , adeca
lata aiei $i 0 alta nevoe de a patiml. rau.
"Ca iata eu rna jartfesc, timpul dispar-
tirei mele s'a apropieat" (Ve:s. 6). 'N-a zis timpul'
jartfei mele)) ci eeia ee este mai mult. Caei din jartfa
1) Nota. Verbul Insamna a ingramadi una peste
alta, astfeliu ca expresiunea taotOr, 3,3ao'l.6:),oo, tn-'
samna ingramadesc dascali, iara nu aleg loru'$i... ca
in editia de Buzau.
262 OMILlA IX
nu totul se da ea prinos lui Dumnezeu., pe cand din
libatiuni-totul se da lui Dumnezeu I).
"Lupta 'eea buna m'aln luptat, ealatoriea
am savar sit'( (Vers. 7). De multe-ori luand in mani
. pe apostolui Pavel, uitandu-m-a eu luare affiiiite la
acest pasaj, am stat in nedomirire: de ee oare Pavel -
se astfeliu, zicand: "Lupta eea buna m'am
luptat"? Acum""insa mi se pare ca eu eharullui Dum-
nezeu am gasit explicatia. Deci pentru ce oare a zis el
acestea? Voie;;te a mangaea "iristeta ucenieulUI, poron-
cindu-i a el se duee spre a';;i primi
cununa, ca, totul a ca s'a invednicit de
moarte buna. _ Trebuie a se bucura cine va, zice, iara
nu a se 5ntrista. De ce oare? Lupta eea buna m'am
luptat". Dupre cum un parinte ar j'ncuraja pe copilul
ce stalapga , 'patul sau de moarte, l-ar lndemna ca
sa dUCel lui de orfan, zicandu-i H<Fiule,
nu plange, .am 'trait bine, iara aeum ajungand la bii-
tranete. t e Vieata noastra a fost fara ponos,
eu rna due . de aici eu slav'a'.' Ai ;;i tu drephll de a ii.
laudat, ce 'mi-ai facut panaaeum mie, caei
Dumneieu fiuIte darurini-a acordat nouai>. Cum daca
ar fi zis de pilda: '(Ir9fee am adus aici., pe'
prin :iceasla nu s'ar fi falit, ci ar fi atitat
pe fiul sau, fi indemnat eu laude, eCl, el sa
fer e GU sa ai ba bune sperante, nu creada
ducerea sa' ca ceva greoiu, - tot a;;a ;;i aiei. Caci de
nesufefita es'tedespartirea, dupre cumziee : "lara noi
de eatra voi pentru un timp,
eu fata, nu eu inima" n. Thes. 2, 17). Deci, daca
el despartit de ucenici pentru un scurt timp. patimea
a$a, ce creziea p:Himea Tirnotheiu ? Dacfi traind apos-
tolul, ;;i Timotheiu a varsat Jacrami despa rtindu-se de
I) Nota. Versul acesta In original este : ' F:, w ,ap -Yj3't) oltb
ooP. "(' "at b "a(poe; d-j<; ap.'ij<; c'-""""IOSill<; de unde se ved
e
ca in loc de verbul ,')- O(}(&(op. a,. Apostolul a intrebuintat verbu
l
olt evoop. a(, care principalmente insamna a t urna cate putin vin pe
jartfa, 'sau pe altar mai 'nainte de jartfire, numita Ii batiune. Ex-
plicarea, deci, pe care 0 face Sr.- Chrisostom asupra acestui vel'S,
este cu :(lrivire mai lao semnificatia verbului cidv80p.(I.(, la
substanllvul CltOyo-l] = l tba/tUne.
'OMILIA IX 26.3
dansul, dupr e cum zice: "Adueandu-mi aminte de
laeramile tale.) ea sa- ma umplu de bueurie"
(Cap. 1, 4), eu cat mai mult fnca murind el? Deci,
toate aeestea apostolul Ie serie mangaind pre Timotheiu,
:;;1 In fine intreaga lui epistola este plina de euvinte de
mangaere, ;;i eaun feliu de testament a;;a zicand:
"Lupta eea buna m'am luptat, ealatoriea,
am sa var$,it, eredinta am paiit". A;;a ' dara
fa ;;i tu astfeliu. Dara unde este lantUl, ' unde sunt le-
gaturi, unde este moartea,lleolo este lupta cea buna ...
Aeeasta este lupta cea buna ? Da! zice ; caci pentru
Christos se fac ; ca toate acestea a u eu sine cununi mario
"Lupta eea buna". Nimic nu poate fi mai bun ca
lupta aeeasta; aceasta cununa nici-odata nu are sfar;;it.
Cununa aeeasta nu este faeuta din maslin selbatec, ea
nu ar e inainte-i pe un om luptMoriu, nu are pc oameni
privitori, ci priveli;;tease compune din 'ingeri.Jn luptele
cele din stadiu pe timp de multe zile luptatorji se oposesc
;;1 se muncesc, ;;i apoi intr'un ceas au luat cununa
1
dupa
car e jmedieat s'a sfarl?itcu plaeerea, pe cand aici nu
este a:;;a, ci luptatorii've;;nic sunt in straJucir e, vei;mie
in slava, ve$nic iri cinste. A;;a dara trebuie a te bu-
cura, zice, ca eu ma duc la lini:;;te, ea ies din stadiu. Ai
auzit ca "dorinta am ,a m30 slobozi, $i impreuna
eu Christos a fi " (Filipp 1, 23). "Calatoriea am sa-
varsit ". Prill aceasta arata ea trebuie cineva a se :;;i
lupti'l, ;;L a ;;i aler ga ;. a se lopta cU .staruint.il, 111 ,n:1(;:'1 -
7.1lrl. S1 a aJerga nu cum s'ar Intampla, ci spre ceva
fol ositoriu. . .
Cu adevarat ca bun a este Iupta, nu insa acea eare
incanta pe privitoriu, C1 acea care 1010se;;te, precum ;;i
calator iea nu aceea este folositoare care sfar;;a;;te la
nimie, $i cand nlei nu este 0 dovada de putere sau de
ambitiune, ci aceea care trage pe toti spre ceriu. Acea-
sta calatorie pe care Pavel a facut-o aiei pe pamant,
. este mai curata, de cat aceea pe care soarele 0 face pe
ceriu, Dara cum a sevar';;it el caliHori'ea? Intreaga lume
a periiidat-o, ineepand de 'l a Galileia, ;;i de la Arabiea,
;;i ducandu-se pana la marginile pamantului. nA$a ea
din lerusalim, zice, $i pana la Ilirie am implinit
evangheliea lui Christos" (Rom. 15, 19), j'ntreaga
264 OMILIA IX
lume alergand-o, ca $i 0 pasere zburatoare, sau mai
blne zis,- chia.r$i de cat paserea mai iute. Caci paserea
trece la intamplare, -pe cand el nu cum s'ar intampUt,
ci a vap.d aripa Dul'l'Ului, $i peste miide piedici trecand,
peste mii de morti, uneltiri $inenorociri, a$a ,ea mai
iute a fost $i de cat zburatoar:ele. Daca ar fHost pasere
zburatoare, s'ar fi primejduit poate $i ar fi fost prins,
dara fiin(:lca a fost ridicat in :::us de Duhul, a trecut
pe deasupra tuturor cUl'selor intinse, ca $i 0 pasare zbu-
ratoare,avand aripi. de foe.
"Credinta, zice, am ' pazit". Multe erau cele ce
contribuiau a-I smulge peel, a$a, zicand din apostolat,
nu numai prieteniiWoamenilor, ci $i amenintarile, $i
nacazurile, $i multe .. altele. Dara el tuturor s'a impo-
trivit. Cum Fiind treaz$i in pri vighere. Sunt c1eaj uns
$i aceastea pentru mangaerea ucenicilor, insa el a mai
pus de fata$i .. Care sunt aces tea "De acum
rni s'a gatit miecurn,lPa dreptatei", (Vers.8)zice.
Sub numele de dreptate de aici, el-lntelege virtutea in
general. Nu trebuiede,ci, ' a, te in trista, ca ma quc,
unde-voiu fi incununatcu cununa pe care mi-ova l>uile
Christos pe cap. Dara dadt m;;i fi remas inca aici,eu
adeval;atdi trebuiaa:teinttista mai mult, ca nubimva
sa cad, ca nu currivasa ma pierd fara cuvant)). ;,Ca.re
imiva da' mie :dreptul judecatoriu in"ziua aceea;
nu numai cel()r ce auiubit
aratarea lui "':' 'Deaicl ,era atitat $i pe Timotheill,caci
daca "t.uturor" "ada eununa, .,.eu atat mai mult lui
Timotheiu. N'a $i tie", ci "tuturor", $i cleci CU
alat mai mult'''ti e .
1) Cum ar putea cirieva iubi, zici tu, aratarea lui
Christos Daca se bucura pentru venirea lui, iara cel C
se bucura pentru verijrea lui, face cele vrednice de bucu-
rie, cele ce are, vairnpra$tiea, de .ar fi nevoe, $i '$i-ar
da pana $i sufietul, numai ca sa se invreduiceasca de
; bunurilc vHoare, sa 5e invredniceasca de a vedea a
doua lui venire cu forma c'uvenita, c'u indrazneala, Cl
1) Partea morala. Trebuie a dispretui eele vremeIniee, ei:
ehiar dadi nu am fi neeaj iti pel1tru Ctlristos, l11sa Ie suferim pE
toate eu buna vointa, aceasta ni se va socoti ca rabdare pentrl
Dumnezeu. (Veron.)
OMILIA IX 265
,lava, ,?i cu stralucire. Aceasta va sa zlca de a iubi
3ineva aratarea lui. Cel ce iube$te aratarea lui, totul va
lace, ca $i mai 'nainte de acea aratare generala, sa se
raea $i cea in parte, sau partieala. "Ce poatefi ca
noue vrei sa te ar'ati, nu lumei" (loan 14,
intrebau ucenicitpe ChriStos, dad!' asculta ee Ii fBspunde
el: "De ma cineva pl'e mine, cuvantul
meu,.,..va pazi; $i Tatal meu n'va iubi pre el,
la el vom veni. si locas ladansul vom face"
(Ibid., 23). Acum tu' gande9tc-te cat de maret lucru este
de ' a vedea pe Christos care se va arata tuturor de
olalta, pe Christos carele s'a fagaduit a ni se arata $i
in particular. "Vom veni, ziee, la dansul
yom face". Daca cineva iube$te aratarea lui, totul va
face ca sa-l cheme la sine $i sa-l aibii, ca astfeJiu sa
straluceasca intru dansul lumina.
Nimic, deci, nevrednic .de epifaniea, sau aratarea
sa. sa nu fie. Se nume$te,' epifanie pentru case deriva
de Iaverbu1 iara acesta de la S7t7.VW
adeca a se arata de sus, sau de sus a resarL Prin ur-
mare sa cautam cele de $1 atunci imedieatvom
atrage spre_I)oi a'2ele raze .straluCitoare. Nimeni din eei
c.e cauta sprp- pamant $i se ingroapa pe sine, riu. va
Plltea sa vada acea lumina . straiucitoare. Nimenic1in
eei. Ge se murdaresc in faptele cde necurate ale acestei
vieti, nu va putea sa vada. pe soarele dreptatii, caei e1
nu se va arata hin1anui din cei ce se fnvartesc $ise
tavalesc in aslfeliu de fapte. .. '
De$teapta-te, deci, putin, rididi-ii capul din
cimea, din vijeliea acestei vieti, de vrai sa vezi sOaJ{ele,
de . vrai sa te invrednice9ti de ariitarea lui, $i de te'vei
Jnvrednicl de aceasta aratare a sa, atunci H vei vedea
cli mult euraj. Filosofeaza aeum: sa nu fie la tine duhul
trandaviei $i al desnadajduirei, ca nu cumva sa
loviasca eu putere $i sa te doboare. Sa nu ti fie inima
impietrita, $i intunerec in ea, ca nu cumva sa izbe9ti
acolo corabia. Sa nu fi e nici-o cursa, c..iei stancile dih
apa prieinuesc naufragiilp- cele mai grozave. Nu hranl
fiare, patimile zic, cadsunt mai primejdioase de cat
fiarele. Nu te incuraja in lucruri vremelnice, ca ast-
feliu sa poti sta cu tarie. Nimeni nu sta pe apa, pe cand
pe piatra toti stau cu sigmanta. Apa este toate cele
266 OMlUA IX
"lntrat-au ape, zice, p!t'la la sufletul
meu)afundatu-m';;tm in noroiul nll
este stiWe" CPs. :6.8, 2), pe. c&nd peatra este toate cele
duhovniee;;ti, dupre cum "Si a pus pe piatra
picioarele Inele" (Ps. 39, 3), Noroiu;;i mocirla sunt
cele pamante;;ti. Sa ne zmuncim deci pe noi in;;i-ne din
acestea, ...caci numai a;;a vom putea sa ne invrednicim
de aratarea lui Christos. Tot ce ar veni asupra noastra
sa suferim, caci este deajuns in toate mangaerea ca noi
patirnim pentru Christos. Aceasta sfanta vorba sa 0
.. totdeauna, ;;i de'ndata va inceta durerea ranei.
. .. . , Dara, zici tu, cum patimim .pentru Christos)) Te-a
c;leyetitpoate cineva fara cuvant, .nu .pentru Christos
Apoidaca vei rabda cu curaj, dacavei multa,mi"MEiaca
te,Neiruga pentru acela, toate . ac'estea Ie faci pentru
Ch,rh:ltos. De'l vei bUistama, sM de te vei desnadajdui
de l1acaz,de te vei incerca sa te aperi, fie ca chiar n-ai
putea;.nu sunt pentru Christos,ciinca ai suferit paguba'
;;i te-ai lipsit de roacta, prin vointata. In noi se gaSe$te
r
$iacfu;itiga ceva oln cele rale,' ;;i a ne vatama, ca '
nuprin 1h'ea lucrurilor se j'ntamr)la aceasta, ci prin
vointanbastra. De pilda iatace Spqn: a patimit atatea
'rale ' Iob,a suferit cu multa,mire, s'a indreptlltit, nu
. pentruca a piitimit, ci . pentrn capatim)nd cu . )]1Ulta-
rabdat: ,Un altul, insa,pMimind acelea'$i
maibine zis, nu acelea'$i, caci 'njmeni n-a mai patimit la
fe1iu, ci mult mai mici, - a grait de-p.au, s'a plans, a
blastamat pe intreaga:'lume, s'a, nemultamit contra lui
DumJ;lezeu. Ei bine, acesta s'a judecat $i condamnat singur,
nufiindca a patimit, ci fiindca a adlls bIasfemij; ;;ia,u.adus
blasfel)1iinu prin forta lmprejurarilor, fiindea daca
nev.Oea ' I-ar fi silit a face aceasta, trebuia ca ;;i lob sa
blasteme; ;;i dac.a el a patimit eu mult mai mari rale
de lob, dupre cum poate i$i j'nchipuie, aceasta de
sigU:r ca vine din slabiciunea vointei.
' ........ Deci, suftetul nostru trebuie a fi putemic, ;;i atunci
nirnic nu ni 5e va parea greu, qupre cum, ;;i cand el
este slab, nimic nu este care ,sa nu 5e para greu. In
puterea noastra, deci, sta de a fi toate de suferit sau
de nestiferit. Pe aceasta putere, sau mai bine zis pe
aceasta dispozitie sl 0 intarim, ;;i atunci totul vom su-
ferl. cu u;;urinta. Caci;;i copacul cand l;;i infige mai
adanc riidacina ih pamant, nu-l va putea mi;;ca din loc
OMILIA X 267
nici furtuna cea mai puternica, iara dadi radacina Ii
este in fata, de s'8:1' abate asupra lui chiaF cea mai mica
sufiare., de vint, ameninta a-I scoate din radacina. Tot
a;;a $i cu noi, daca vom iml'>uternici trupul nostru eu
frica de Dumnezeu, nimic nu-l va putea urnl din loe, -
iara daca vom avea-o de mantueala, atunci cea mai
mica mi;;care H va nimicL ,
De aceia va rog de a sufed toate cu cea mai mare
buna vointa, $i a imita pe Prorocul care zice: llLipitu-
s-a sufletul meu dupa tine" (Ps. 62i 8. 2). Nu zice
simpIu apropieatu-s-a)) ci $i "lnsatat-a
sufletul meu", iara nu simpluOOrit
7
a :suftetul mew)
$i "Patrunde cu frica ta trupul.rneu'!JPs. 11d, 120).
..Daca ne gasim fata eu daca ne lipim
de el cugetul nostru, daca insatamde . dorul lui, totuI
ni va fi dupre vointa, $i ne vom Illvrednid de bunurile
. viitoare,prin Christos Iisus Domnulnostru, caruia im-
preuna cu Tatal $i cu Sf. Duh secadeslaya, stapanirea
$i cinsteii" acum $i pur urea $ifnvecii vecilor. Amin.
OMILIA X
a veni la mine ..Ga Damas
tn-a iasat, iubind veacul s'a dus in
ThesalOlllC, Crisc in Galatit:l;t;Tit ji1 Dalmatia.
Lucasingur este cu mine. PreMarcu luandu-l
sa-l aduci cu tine, ca lmieste mie de buna
'treaba in slujba. lara pre TlhiG trimis in
Efes. Felonul, care I-am lasaUhTroada la Carp)
viind sa-l aduci, ciir\ile, " mat virtos cele de
piele" (Oap. 4, V-13).
Este demn de acerceta, cum de chiama pre Ti-
motheiu Ja sine, daca i se incredintease 0 biserica un
neam fntrg spre pastorire. Faptul nu era din u$urinta,
caci chiar el era gata a se duce la Timotheiu, dupre
cum zicea : }}lara de vain intarziea, ca sa
cum in casa lui Dumnezeu a petrece"
(I. Timoth. 3, 15). Deci, de ce oare I-a chemat la sine
268 OMILIA X
A yea 0 ma.re nevoie, :;;i eI, nu era at unci stapan pe sine,
spre a se putea duee, caei loeuia in inehisoare, unde
era bagat din poronea lui De aceia 1 a ehemat
pe Timotheiu, voind :;;i dori!ld a-I vedea ru.ai 'nainte ,de
moarte, :;;i poate ea avand muIte a-i ineredinta. Pentru
care zice: a--;veni la mine curand. Ca
Damas m-a Uisat, iubind veacul de acum". $i
n-a zis: ca vadmai 'nainte de a pleea din aeeasta
'vieata - eeia ce mai mult ar fi intristat pe ueenie, ei
fiindea sunt singur, ziee, :;;i n-am pe nimeni care sa'mi
ajute in propoveduirea evangheliei.
"Damas m-a lasat, zice. iubind veacul de
acum, si s'a dus in Thesalonic"J adeea iubind mai
multlini:;;tea, nepri,mejdiea :;;i siguranta, a ales a se de-
sfata mai mult in casa, de cat sa sufere ticalo:;;iile eu
mine, :;;i sa sufere eu mine.. prirnejdiilede fata. Numai
pe acesta ' l-adefaimat a::;;a zieand, nu doara ca a voit
a-I ane apara pre noi, ea sa nu ne
imputinarn lnprimejdii, $i niei in ostenele, eactaeeasta
irisamna expresiunea "iubind veacul de acum",-
in aeela:;;i timp voiJ1d ea :;;i ueeni,eul sa ' se fereasea de
a nu eactea iIiasemenea, pacat. , ' ... '
"CriscinGalatiea.", Tit in Dalmatiea ". Pe
defaimade loe, caei mai eu sarna Tit a fost unul
dintre ucenidi eei mai admirati, ineat ca i-a :;;i incre-
dint.at lui celedin, aeea insula, nu mica dealtfeliu, ba
foarte, mare, insula Creta, zie. "Luca este sfn.'gur
cu mine". Acesta ne'ntrerupt se gasa pe langa dansul,
aeesta este care a scris evangheliea, care a seris :;;i
" ,' Faptele Apostolilor, fiind iubitoriu de munca, iubitoriu
de :;;i staruitoriu. Despre aeesta ' el scrie zicand:
"a caruia lauda intru evanghelie este prin to ate
bisericele" (II. Corinth, 8, 18), "Pre Marcu luandu-l
sa-l aduci cu tine". De "Ca imi este mie, ziee,
de bun a treaba in slujba". Nu zice ca-i este de buna
,treaba in lini:;;tea sau in-repausul sau, ci in slujba evan-
gheliei, ' fiindca el flind chiar in legaturi, nu inceta a
propoveduL Prin urmare:;;i pe acest Timotheiu de aceia
II ehema, nu pentru dansul, ei pentru evanghelie,ea
astfeliu sa nu se petreaea niei 0 tulburare intre ere-
dincio$i la moartea sa, fiind poate multi uc,eniei de fata,
OMILIA X 269
impiedeeand tulburarile, iara pre eei ee cr:edeau de
nesuferita moartea lui mangaindu-L Caci era natural ca
eei din Roma ce crezuse in evanghelie, sa fi.@ barbati
vrednici de lauda.
"Felonul care I-am lasat in Troada la Carp,
viind aduci, mai ales cele de piele".
EI spune aiei de haina, iara uniia zic 'eilar fi yorba de
ladita in care erau cart1le. Dara, de ce a yea nevoie de
earti, daea urma a caiatorl ciitra Dumnezeu? Maj eu
sama avea nevoie, ca sa Ie incredinteze credincio$ilor,
:;;i sa Ie aiba in loeul In vataturei sale. Era natural ' ca
toti credineio:;;ii sa simt3. atunci mate durere, dararnai
ales eei de fata la moartea sa, $i care se >de
dansul pana atunei. Felonul n eere insa, ca sa .11tlfie
luat de altii. 11 vezi pe dansul cat de multa vorba.; face
dp, aeeasta, spunand in ' alta parte, pe cand graiacatra
cei din Efes: Singurivoi :;;titi ca trebilor mele 9i.celora
ee sunt cu mine, manele acestem) $i
"mai fericit este ada, de cat a Iua" (Fapt.2Q;ai.3b).
"AIexandru faurariul (lucratoriul)
multe rale mi-a facutmie, plateasca-i Domnul
dupre faptele lui" (Yers. 14). Aiei iara$i
de ispite, nu doaraea $ieum ar vol a defaimapeacela
la intamplare, $i nici a.-I acuza, ci numai spre. a .1nUt-
rita pe ucenic la lupte ca sa Ie sufere cuMrbfi,tie,ciici
chiarde ar fi oameni 'de nimic eei ce ispite;;;c,$i de
rand sau necinstiti, toate trebuie a Ie sufed . ell bar-
batie "Multe ra1e, ziee, mi-a facut mle", adeQa Trl-a.
necajit, m-a scarbit inmulte ehipuri. Ca cel ce patirne:;;te
rEUe de la unul maisuperior lui, are eel putin oarecare
ambitiune, nu mica,aceea ea du:;;manul sau Ii ,este ,su-
perior, - pe cand eel ee sufere de la unul maiinferior
lui, are 0 mai mare mahnire. Dara, zice, nuvarnai
merge mult nep8depsit pe aceasta ,cale), Preclitn 'zicea
$i mai sus, scPiind: "Cate prigoniri am patimit,
din toate m-a izba vit Domnul" , $i aiciincloit
a mDugaiat pe ueenic: :;;1 a patimi raul, in aceJa:;;i timp
:;;i a se bucura pentru aeeasta, nu doara ca $i' cum
sfintii ar trebui sa alerge fara seop 1a pedepse, ci ca
fiinu nevoe de propoveduirea evangheliei, prin aceasta.
de maogaerea celor slabi.
270
OMILIA X
"De care ::;;i tu te paze::;;te, zice, ea foar
te
a
statut ItTIpotriva euvintelor .noastre" . (Vel's. 15),
adeca ne razboie9te 9i se impotrive9te. $Ln'a Pe-
depse9
te
-l, cearta-l, vtrebuia 'ca'pr!n
catra aposto} A faca C1 mm1C
din acestea nici nu-l mtanta contra 1m, C1-l poronce:;;te
a se departa de el, las2tllct lui grija pedepsei:
A spus aceste3;,JnCa pentr]l.
slabi iara blestamul sau este 0 proroc1e, ca-1 va plat! .
Dum'nezeu dupre faptele s.ale. ca
Pre mangaC1:l'la uceniculUl.' se 9
1
dm
ce urmeaza. Prive9te ap01 cum mra91 poveste;;te 1m
Timotheiu 9i despre alte ispite."lntru
meu eel dintai, zice, nimeni n'a mel'S eu mIne,
ci toU m-au parasit; sa nu It se soeoteasca
lor". ('leI's: 16). Ai vazut cum Ii cruta pe aceia, de.
si au facut 0 fapta rea? - caci nu este tot d.e
a fi dispreruit de cei. deafara, 9i de va fi d1spret
mt
de ai tai. Ai vazut mahnirc mare.? Ca nu potspune,
zice ca daca am fost rezboit de cei deafara, arn
avut poate mangaerea 9i ingrijirea de
mine, caci 9i ace9tiia m-au tradab). m-au .para:
sit" zice. Asa'tlara nu mic este pacatul acesta. Ca
daca iwtimp de razboiu cel ce pal'aSe9te pe
mejduit 9i-l l:;;sa in este. ponegrlt
.cu drept euvant de aI . sal, ca unul ce a t?Wl
9
i
a tradat, - apoi eu atat mai mult in propovaduJrea
evangheliei. .
Dara care este dspunsul cel dintai, de caFe VO[J
beste el aiei? A stat deja inaintea lui Neron, 9
1
a
pat; dara dupa ce i-a catihiz.at pe I-a.
lata acum 9i 0 alta. indemnare facuta ueemculm
cele ee urmeaza: "lara Domnul a statut langa
mine ::;;i m-a intarit". (Vel's. 17.), 0ici
parase9te cel las.at .voea .Qamemlo!, spre a
ceva raU, );>1 m'a mtarlt" !1deca m1-a
nu m-a Hisat sa cad. "ea prm mme propovedmrea
sa se impliniasea", zice. marea umi-
linta caci (<IlU m'am invredmc1t de acest dar, zlce, ca
'ili a9i fi fost vrednic, ci "ea prin ' mine pro-
OMILIA IX 271
poveduirea sa se implineasea", care mi s'a fost
incredintat)), ca 9i cum ar purta cine va hlamida 9i dia-
dema, 9i pentru dansele ar fi salvato
sa 0 auza toate neamurHe'c, ca tuturor
sa se faca cunoS0uta insemnatatea propoveduirei, cum
;;i marea Ingrijire ce a avut Dumnezeu de mine. "Si
m-a izbavit pre mine din gura leului, si ma v'a
izbavl Domnul de tot luerul rau". (Vel's. 18).
Prive9te cum putin a fost ea sa moara, :;;i cum cazuse
chiar in gum leului. Sub nUl)1ele de leu el intelege aid
pe Neron, pentru salbataciea:;;i grozaveniea l'mparatiei
lui. m'a izbavit pren1ine .. ::;;i rna va izbavl
Domnul". Dara daca il vaizbavi, cum de zice iara:;;i
ca "iata rna jartfese"? 1n83:)1.i cu bagare de sama
lacelece spune. "M-a izbavit, zice, din gura leului;
::;;i iura::;;i ma va izbavi"-.nu .din gura leului, ci
"de tot luerul rau" .. Atunci m'a scapat din pri-
mejdii, dara acum cand ,.evangheliea s'a propoveduit
Indeajuns, rna va izbaviiara$i de orice pacat, adeca
nu ma va lasa ca sa plecde aiGi .osandit de paCabl,
Caci faptul de a te impotrivi' pacatului, 9i a nu te
pleca, fie chiar pana la s;),nge"este a te izha vi de un
alt leu, de diavol. A9aca maimare este mantuirea
aceasta de cat cea dintai,. cand se pare ca a fost cazut
in tiranului. va mantui la impara-
tiea sa eea cereasea,carl.lia,slava in veeii ve:...
eilor. Amin". A9a daraaceasta este mantuirea, cand
vom straluciacolo. Ma. varapi, zice, de moti v
de pacat, 9i ma va pastra' acolm). Aceasta deci este a
fi mantuit in imparatiea sa, de a mud adeca pentru
dansa. "ea eel ee '::;;i ura::;;t,e sufletul sau in lu-
mea aceasta, in vieata eea ve::;;niea il va pazl
pre el". (loan 12, 25). lata slava Fiului, despre care
vorbe9te Mantuitoriurin aeest capitol.
"Spune inehinaeiune Prischilei ::;;i lui Aehila,
::;;i easei lui Onisifor". (Vel's. 19). Acesta era atunei
in Roma, precum zice: "Dea lui Domnul sa afle
mila de la Domnul in ziua aeeea". (Cap. 1, 18),
prin care salutare face mai cu buna voint3, pe eei din
272
OMILIA X
casa lui, spre. cele bune. sa
"Spune AchllA, :
sunt carl, necontemt 11 , ,$1
de eari a fost ga:z:dUlt, luase eli pe . .t:\pC?,llO.
Pune pe in?-i:1te, ml mal
mal vredmea de credmta, J?fu
mse
pe A polloJd8, P' faeut ,.ace.asta. fara _ mCl v
Nu putina mapgaere era adresat-a lor'v
U

ave
,;"
in sine dovada de aragoste 91 de mult, char?
deajuns numal"o simpla salutare a sfantulm :;>1
tului aeeluia, ca sa umple de: char pe eeLee prIffila
' acea salutare. " ,', ,
Erast a ramastnCOrinth, iata pe Trofim
I-am" lasat'ih Milet fiin<i'bolhav" . (Vers. AJ?
vazut in Faptele Apostolilor 1) ,cine il dm
Iudeia avand poate vr-oind,eletnicire ?arecare. "Pe
I-am lasat in Milet,ziee, filI1:
d
bolnav".
Dara de ee nti l-ai vindecat,eiHiiparaslt Nu
toate Ie puteau face ApO,stglii: sc:
u
?u J1;- se
misa prin 'char, ea,..nucuInva sa h atnbme c}neva
multde cat vedea. Aeea:;;ta b ,vedem: ' petrecandu-se
eu ferieiti
i
.dr epti de aee.stora, preeum
\Wisi depilda, care era;,;'gangav, De ceo oare nu
transformat l'J,il 1:)e
de suparare C3;. 11ll. ayea sa wtre paman
tul fagaduint
e1
. Multe DUI?n?zeu'v
ca
sa se
slabi'ciunea naturei omene.;;tl i Dac,a :;>1 dupa mca
Jude
ii
cei nesirriJitori:"Unde este
ne-a scos pre I)9idln" ,,'
(Exod: 32, i)? - dara daca mea.l-ar v
fi
,dUS:-$1 m
tul fagactuintei ce n'ar fi. Daca no l-ar fi
duit ca el sa-i'stapaniasca eu frica eea
Faraon oare nu I-ar fi crezut de. Dumnezeu?" Tot
.yedem 'ea se petreee cu Pavel :;>l Varna va, eand loem
torii din Listra ii <:'credeau capd: "Ru:
pandu-$i hainele sale, zice? noros
strigand zicand: barbatl! caCl ;
si noi oameni suntem asemenea Cc
voi". (Fapt. 14, 14) Inca Petru iarat')i, eand a yin
1) Nota, A se vedea Fapt. Apost. 20, 4. 21, 29,
OMILIA X 273
de cat pre ologul din naf?te:r:e, din care cauza; toti rama-
sese uimiti, a raiSpuns zicand: " Barb'ati Israiliti ce
va minunatide aceasta? sau ce cautati Ia 'noi
ca cum cu a noastra putere sau cucernicie
fi facut pre acesta sa umble". (Ibid. 3, 12)
. f?i pre fericitul Pavel zicand:" Datu-mi-s'a mie
imboiditoriu ingernl satanei ca sa nn rna inalt".
(II. Cpr. 12, 7). Nu pentru aceasta i s'a dat imbolditor'iu
- ceIa el a spuvs umilindu-se - ci pentru
cauze. tu, ca Dumnezeu nu i-a spus ca sa nu
teina:lti, dara ce anume "Puterea mea zice intru
sa (Ibid. 9). Prin dou-a
!ucrunse myedvereaza: ca cele petreeute s'au aratat
m:vederate, ca totul se atribuie lui Dumnezeu. De
zicea : "Avem comoara aceasta in
vase: de, lut". 4, 7), adeca in trupuri
pentru ee aeeasta , . Ca multi mea
puterei$a fie a lui Dumnezeu . iar& nu din noi"
---a n'ar ? f?st trupurBe lor, toate
s ar , f1 atnbmt lor. alUrea 11 vedem pre dansul in-
" tristat' boala, cand zieea de Epafrodit, ca a
fost v aproape de moarte, ci Dumnezeu
; I-a ,rmlUlt pre el". (Filipp. 2, 27), f?i in fine multe
altele neeun?scute nici lui f?i nici ueenicilor lui in inte-
resul lor chIaro '
. Trofim I-am lasat in Milet fiind boInav",
MlietuI, este Efes .. dara I-a lasat
eand a .m, IudeIa Sau ea dupa ee
sa 9us la Roma Ca IarW;ll sa dus in Ispaniea' iara
daca de acolo a venit in par tile aeestea, nu Pri-
veuEU era parasit. "Damas, ziee,
m a parasIt, "Crlsc. este in , Galatiea" Tit in
D I t
" ' "
a ma,lea, " Erast a remas in Corinth". Pe
Trofim.l-am lasat in Milet fiind bolnav". "
. a veni mai 'nainte de iarna. In-
chma-se tie Ev bul, PUQ, Lin, si Claudiea"
(Vers. 21): aeest !--in istorisese uniia ca ar fi
fos! al. dOllea EPISCOP dupa Petru al Biserieei Romanilor.
,,$1 Lm, zice, Claudiea". Ai vazut cum pe atunci
42330
274 OMILIA X
erau femei infocate aprinse m credinta '? . Precum
de pilda: Prischila, sau precutn aceasta Claudie, deji>
restignite, deja aranjate In or dine de batae Dara de
ce oare pe cand erau. abltia credindQSi. de
acestea Sau ca este mvederat ca aceste femei ineetase
deja eu vointa lor de la ocupatiile sau ca stra-
luceau mai mult deeataltele,-eacinu .. se.putea impie-
deea fiind femeie. Dealtmintrelea si aeeasta este a cha-
rulni lui Dumnezeu, de a impiedeca' natura aceasta feme-
iascanumai in sau mai drept vorbind
niei .In . caci nu.p;utin lucru este de a lua parte
femeia la.toata gospodariea casei, fara de dansa nid
chiarcelepolitiee nu ar putea a se intocmi precum
trebuie.> Daca ca cele deacasa sa tie pline de
negre$it ca fie-care dintre barbatii
politici a1' fi. siliti sa stea acasa, iara cele ale cetatei
s'ar. administra rau. '
. A$EtCa riici in ace lea ea nu esteinfeI'ioara, $i mel,
incele . duhovnice$ti. Ea poate a mud de mii de ori
daca ill' voL .Multe s'al.l:;;i martirizat.Femeia poate a
fi a se infrana chiar mai mult deeat bar-
batii,caceea ce nu este atat de suparata .de fiaeara
patimilor. Eapoate 3;.,arata cumpatare $i seriozitate,
$i "fara de care nimeni nu va vedea pre
Doinnul" (Ebr. 12, 14), poate a dispretul. $i a verile,
daeii ar<voi;$i cu un cuvant toate celelalte.
de a veni mai 'nainte de iarna".
oare pe dEtilSul caci nicairi nu spune de
faptlll trist$i nu zice: mai 'nainte de sfar$itul meu)), ci
"mai'llainte de iarna") sa nu fii impiedecat. ,,Inchi-
na-se tie,zice, Evbul, $i Pud, Lin, $i Claudiea,
$i toti fratii". Nu-i pomene$te pe nume pe toti. Ai
vazut: ca acei11 .. erau cei mai infierbaptati
Christos cu duhul tau",
(Vel's. 22). Nimic nu poate fi mai bun ea aceasta ru-
gaciune. (Nu fii trist, zice, ca sunt departe. de tine.
Damnul estecu tine. $i n'a zis cu tine)} ci, "cu duhul
teu". Indoita este ajutorinta: a charului duhului, a lui
Dumnezeu ajutand. De altmintrelea Dumnezeu nu este
eu noi, daca charul duhovnicesc, caci daca am
fi parasiti de acel char, cum ar putea fi eu noi
OMILIA X 2.75
"Charul cu voi. Amin". La urma in fiue se
roaga ea charul lui Durnnezeu sa fie eu dansii adeca
sa fiebine placuti lui. $i impreuna cu darul s<i' aiba si
umbrirea Sf. :puh, caci eand este aceasta, nimic tri8t
nu p09'te fi. Cll cel vede pe imparatul sa
bucura de char dm partea lUI, nu va simti nlmic su-
par.atoriu,v tot $i, n,?i, ca disp;irtl. de prie-
tem, fie ca am cadea m mscareva rele, nimic yom
simt!, cand. este acel char ca:c,!1e ingrade$te pre noi.
1) Decl, cum este cu putmta de a atrage spre noi
eharu!? Facand cele placute lui Dumnezeu, in toful
supunandu-ne lui. Oare nu pana in casele cele mari
noi considedim nu pe acele slugi ca avand char care
nu se ingrijasc de ale lor, ci de cele ale stapanilbr cu
tot sufietlll buna vointa, nu numai pentru asprir'nea
>;taDanului, ci pentru buna vointa, $i pentru dragostea
toate in regula Candii alearga pururea
1J? toate 12artIle, cando sunt in ochE $i sub privi-
cand ny f?-e de. a;.le 1.01' moprii, $i eand nu se
mgrlJasc de nU111C. stram, Cl mamtea tuturor au in ve-
dere mai mult interesele stapanului.Cel ee face lucru-
st:ipanului n'a !aeut pe aJe fnsu9Lstapanului
pe. al.e Ii la
fehu. lUI $1 la fehu tl Multidintre slugile
easel se tem mai mult de dansl.ll, $i ori-ce ar ziee el
aceia a zis . acesta, la urma toti dusmanii sunt
frica. Dara daca in cele pamante$ti cel ce dispretu-
le$te pe ale sale face cele ale stapanului, nu a d'is-
pretUlt pe ale sale, ('.i inca mai mult a nimerit apoi eu
atat mai mult in cele duhovnice:;;ti. .'
I?ispretuie9te deci pc ale tale, $i vei lua pe cele
lUI C? e1. pa-
n:antul,. vel rap11mparatlea cerurilor. Acolo petrece-ti
ladi vnu a,ic}; acolo tii iara nu de
aICl. Ca daea e$tJ de acolo, nu numai oame-
nilor, ci $i demonilor, ba chiar diavolului vei fi infri-
') moralei. ce dispretuie;;;te cele ale sale pentru
Ja cele ale 1m Dumnezeu, caci este nevoie de silnicie
s'!-Il: de fiindca multe sunt pie-
ca feme la, C?PIll, grlJ1!e pe care tre-
bme ale, dl.spretm .P:e t?ate, fit a prefera .pe Durnnezeu, de voim a
ne foloSI 91 pre nOl lll!,/l-ne, cum fll pre Cel de pre langa noi. (Veron).
2'76
OMlLiK X
daca vei \'?i a fi av.erile eeSte
de aici vei' fi bun de dlspretUlt $1 de acma, $1 de-multe
de oameni. Ori-cat te-ai imbogati, in cele ale .ro-
bilor iara daca Ie dispretufe$ti, vel
stralucit in casa imparateasca. au ap<?stQ)Il,
dici dispretuind casa aceasta a robllor! $1 averl1e
v
<!e
aici, prive$te cum in ,cele. dm casa
teasca, in cele dincerufl. Cutare, zlce, fie de
rboala; ' ce13Jalt de demon, acela .fi.e lara,
legat)). Acestea se alcl se
executau in cer.urL;,qacl cate. pe pamant,
zice, vor fi in cerm. (Mat.h. 18, Ba
inca $i mai mare 'putere le'0 dat lor. cum ca n-a;n
gre$it; asculta-l predansul zicand:. "eel re crede lI!-
mine, eu. acela va face,
mai mari decat acesteava . .Ja<;,e" (loan 14,12).;oe
ce . oare? . frece la .... Dara
chiar $i Iu:
cruri marl atunc} mal mult stapanul este laudat, ca
daca sluga' de _ m?-ri, ap?i ; .eu
atat mai mult stapanulsau. Dar::i,.. ?aca. cmeval<;tsand
slujba stapanului, vaingriji de de copl1,sau
de sluga sa, $i fie.
vatamand cele ale se va plerde $1 el,
impreuna .. acele .a;veri . .. ' v v "
De aceia a "' and exemple, va rog, sa nu ne, mgp-
jim de cele ale noasti'e,ci sa ne de ' ale:1uj
Dumnezeu' sa i:lisp.retuim pe cele ale nbastre,.ca sa
pe vtm,]- pe
el se va ingrIJl de 1101, . Jara d!,,-ca nO,1 ne 'yom.
de acestea f)umneteu ne va dlspretUl.Daca ne oboslm
in cele lui nu ne 'Obosim in cele
noastre, mai - de vreme ce 1m
Dumnezeu sunt $ia1e hoastre. Nu .vorbesc nu
vorbesc de pamant,sau de cele dm lume,. cacl aces
tea
sunt nedemne de dftnsul, $i sunt nu numal ale noastre,
ci si ale ' necredineio$ilor, -tnsa des pre ce spun eu
Despre slav a, 9i cerur:ilor i aeestea synt 9
1
ale sale, dara $i ale noastre prmtransul.
aceasta rnurim impreuna cu el, zice, vlem
impreuni cu el, de rabdarn,
una cu el". Ne-am facut impreuna '<;>1 fit
277
numim frati. De cedara'-cautam jos spre pamant, In
timp ce el ne trage in sus; spre dansul
. Pana cand dara ne yom arata saracaci0
9
i Este
yorba de ceriu, iara noi ne invartim pe pamant. Este
yorba de imparatiea ceriuJui, iara Doi preferam sa'li'tciea
de aiei. E vorba de"'Vieata nemuritoare, iara noi ne
trecem timpul cu lemnele, cu tarinile, 9i cu pietrile.
Fa-te bogat in cele duhovnice$ti, aceasta 0 voiesc si eu,
Rape$te aceste bogatii, $i tii sgarciL cu ele; aiei nu
poate fi nici 0 must rare. Aici tocmai, in a nu fi lacor'n
este pacat, in a nu rapi este invinovatirea. deee
a$a? ceriurilor, ziee, se silueste si si.,..
luitorii 0 rapesc pe ea" (:\1ath. 11, 12).
fii rape$ti nu se mic$Oreaza,
cad nici virtutea nu se. imparte, nici evseviea ' oti 'se
mic$ureaza, $i nici imparatiea ceriurilor. Atunei tocmai
spore$te virtutea, cand tu rape$ti. Atunei S8 mi6-
$Ureaza cele trupe$ti, canci tu rape$ti cele duhovniee9ti,
iara aceasta se invedereaza de acolo. Fie de pildif mil
de barbati in cetate. Ace$tii;:t; daca cu totii rapeSc <,;ir-
tutea $! drept.atea, aumai Q1ulta decat trebuie; ca0i
devin drepti intre eei multi,iara daca nu rapesc vir:'
tutea 9i dreptatca, au Imputinat-o, 9i de lue nu semai
arata. Ai viizut, ca celebune sporesc mai mult,chia:r
.cand sunt furate, eand s'unt rapite, pe cand cele pam an-
te$ti se imputineaza fnc&n:iai mult?
'. ' Deci, iubitilor, santi umblam ca de pandapdm-
prejurul saraciei, ci sa bogatiea; $i bogatiea lui .
Dumnezeu este, de a. fi multi cari sa se bucure deirri-
parutiea ceriurilor. "Celce ziee,pre
.toti. cei ce-l . chiama pre el" (Rom. 10, 12). Spof89te .
9i ? spo.d,. daca vei riip), .
daca te vel lacoml, . dal:a 0 vel lua eu slla. In adevar
ca este nevoie de siluire; $i de ce oare? Ca mu!tisunt
cari impiedica: femei, copii, griji, luerurile lume$ti,pe
langa, aceste apoi demoni, ba chiar insu$i povatuitoriul
demonilor,diavolul. Este nevoie deci, de siluire, este.
nevGie de staruiiitii. Cel ce este intr'o munca
mare, cad catc nu sufere? Ui' cate nu se
$i cate nu incearca el, chiar $i peste putipta
daca cei ce siluiesc, eei ce rapesc eeste de aici, sunt
feliu, apoi noi cari nu incercam nici pe cele putin-
27'13 OMtLlAX
cioas8, cum yom putea Cum ne YOm bucura de.
cele dorlte'? "Siluitorii., zice, 0 rapescpre:--ea".
Este nevoie deci, de siluire de rapire-; -caci nu ni
sta de fata cum s'ar brodi, nicin'o'avem deagata.
Cel ce fntr'una este treaz, fntr'una privighiazEC
se este cu mintea atihtita; ca la timpul po-
tri vit sarapiasca. Nu vedeti in razboiu, ca cel ce vo-
a rapi, privighiaza toata noaptea, toata noaptea
stli innarmat'? Deci, daca; rapind pe cele
chiar noaptea privighiaza $i sta dneva fnarmat, apoi
cum yom putp.a rap\. cele duhovnice$ti;" "ca:i'e-a:U nevoie
inca de 0 mai mare ra vna, _. cand noi chiar $i ziua dor-:-
'mim $i sforaim, $i pururea ne gasim desbracati fara,
arma,'? Caci cel ee se este fara
arme $i gol, dupre cum $i eel ee se in dreptate
este pur urea inarmat. Noi nu ne fngractim cu milosteniea,
nune fmpodobim pre noicu,eandeleleaprinse, nu ne
strangern impreuna nu caut:'im a afia ealea'
ce, (luee ,acoIo, nu pri vighiem,nu sunte)ll treji, $i deaceia
nu. putem rapi nimic. Daca 'cineva ar VOl a se arunca
asupra unei imparatii, pune singur inaintea'
saII1ai intaiu mii de primej(lii'? Oare nu se ingrade7te
maUnt<liu cu tome masurile, oare nu invata me$te$ugul
razb6iului,? Oare nu face totulpentru aceasta $i numai
a,$ase asvarle in lupta '?Nu tot a$a insa facem $i noi,
civoim sa rapim in timp dormim. $i deaceia plecam
cu mainile goale. ,
, , Nu vezi pre cei Ge rapesc, cum fug, cum alearga
$1 ,cum sar peste toate'? ,Este trebuinta de fuga, cad
imedieat te ajunge diavoIul,$i a-ti Iua cele de
dinaintca ta. Dara daca voinic, daca e$ti treaz,pe
unul I-ai trantit jos, pe altull-ai impins Ia oparte, $i de
toti ai seapat ca 0 pasare sburatoare. Ai scapat de
aici, ai treeut pe deasupra cetatei, ai Iasat vuietul eel
mare de aid - care este vieata noastra - $i ai ajuns
la cele mai presus de acestea --'- care com pun vieata
vitoare - $i ca intr'o pustietate, nimeni nu este care
sa te supere, nimeni care sate stapaniasca, nici-un vuiet
de nicairi, te repauzezi. Nici-un sgomot nu trebuic a face
dupa rapire, ca nu cumva sa ti se fure cele rapite.
Daca fugim, daca nu vedem nimic din cele cl8 dinaintea
ochilor, daea de nimic alta nu ne fngrijim, decat numai
sa alungam pre cei ce ne fmpiedeca, yom putea sa sta-
OMILIA X 279
in Ai rapit poate prudenta '?
Nvu s.ta .pe loc, Cl fugl, fil departede diavol;-ca sa vada
mm!c nu poate face, ca nu poate a te aveain stapa-
mre, ca nu poate a te alunga. facem si noi' cand
nu vedem deloc pre cei cPo au rapit din ale' noastre ca
.fmpiedecam, niei noi nu-i alungam, $i niei altora
nu II spunem de a-I alunga, ei Ii lasam sa se duea. Tot
$i tu fugi iute ehiar dela ineeput. Cand vei fi cle-
parte de diavoI, nici nu va mai incerca la urma sa te
alunge, ci veifi in siguranta, bucurandu-te de bunurile
eeIe nepovestite. Carora fie .ca. .Cli totii sa ne invred-
niejm prin Iisus Dommil nostr'u, caruia impre-
u?a eu TataI eu Sf. Duh se cade sIava, stapanirea
emstea, aeum $i pururea $iin vecii veeilor. Amin.
COM E NT AR I I 1 E
SAU
EXPLICAREA EPISTOLEI CATRA TIT,
a celui intru sfinti Parintelui nostril
IOAN CHRISOSTOM
Arhiepiscopul ConstantinopOlei
OMILIA I
"Pavel sluga lui Dumnezeu, 3.1
lui Iisus Chrtstqs, dupre
Dumnezeu, dupre adevi),ruluieea
dupre buna credinta, ' intru .
care-a fagaduit-o nemincinoS1:ilI?um-
nezeu mai 'nainte de anii vecilor, si aaratat in
timpii sai cuvantul sau prin propove<:1l1ire<iCE
mi s'a incredintat mie, dupre poroncaM;antui-
torului nostru Dumnezeu, lui Tit prea iubitulu'
fiu, dupre credinta cea char, mila
dela Dumnezeu Tatal, de la Domnul !ism
Christos Ma,ntuitoriul nostru", (Cap. 1, 1-.4),
Acesta a fost unul din tovarru;;ii cei lncercati a:
lui Pavel, dici nici nu 'i-ar fi incredintat 0 insula in
treaga, ;;i niei nui-ar fi poroncit ca sa Impliniasca pE
cele de lips a, dupre cum ;;i zice mai departe :"ca CelE
ce lipscsc sa Ie indreptezi" (vers. 5), cum ;;i jude
282 OMILIA I
cata atator episcopi nu i-ar fi inc'r'edintaJ-o daca. nu
ar fi a vut 0 mare incredere intpanSli 1. Zic ucnia ca
tanar era, de oare ce i j scria "prea iubitlliui fiu", de
pana acum inca nu e::;te atat de in vederat., Mi se pare
ca $i in Fapt. Apost. se tace pomenirea de dansul
1
).
Poate ca era Corintean, de nucumva era. vr'un
altul cu acest nume. $i .pre Zina H cheama 1a: dansul,
ba a i se trimite Apollo, pe cand pe acela
nu se vede ca.-I Ghiama, daca cu adevarat ca ar fi fost
din Corinth. caci $i inaigtea imparatului 0 mai mare-
barbatie virtute a marturisit, cat Mi- se
pare ca oare-care- timp a fost la mijloc, $i ca Pavel
gasindu-se in a scris aceasta epistola, fiindca. nu.
spune_. nirnic despre ispite, ca intr'una intoarce yorba
de charul lui Dumnezeu, ca fiind 0 mangaere suficiellta
spre virtute pentru cei ce cred. Caci pentru a a,fla
bunuri .erau vrednici, pentru ce dB' cine s'au
a propiecH, :de ce bun uri se vop in vrednicl..,c- $i aces tea
toate prin char - de sigur ca. n u era 0 mica .ll'lcurajare.
Seadresaza apoi catta Iudei prin acea;:;ta epi-
stoIa. Jara. daca batjocore$te neamul intreg, tu 'sa nu te
minunezi, . dici cu GalatElhii {ace aceasta,zicand: ,,0
farademinte Galateni") cBia ce nu purcede din-
tr'Url simt;1mant batjocoritoriu, ci dintr'un '::jimt;1ma,nt
pe dragoste parinteasca. Daca apostolul ar fifacut ace-
pentr'lipersoana sa, eu cuvant I-ar fiputut
cine va 'iineade rau"dar a cand el era aprins
banlatpentru propoveduirea evangheliei, apoi aceasta nu
.0 facea in mod-batjocoritoriu,$i Christos inca de mii de
ori era batjocorit de carturari $i Farisei, lnsa nu doar<'t
din cauza sa personala; ci pentru ca pierdealJ pe fie-care
zi din supu$ii lor. Epistola defat;1 este scurta,' $i GU drept
cuvant, caci fapt este 0 dovada de . virtutea lui
Tit, adeca ca n'a avut nevoie de vorbe multe, ci numai
de 0 amintire a acelor invatate de dansul. Mi se pare
ca epistola aceasta este scrisa mai 'nainte de epistola a
I) Notii, Nicairi nu se face pomenire de. Tit In Fapt. Apost.
afara numai daca acel Just de care se in Cap, 18 vers,
7 nu era, Tit, avand po ate doua nume, dupre cum se
pare a se lnteJege din codicul sirian, unde se vede cate-odata trecut
cu numele Tit-Just, alta data Just-Tit. Codicul sirjan lnsa nu
poat.e face proba necontrazisa,
OMIUA I 283
doua ca.tra Timotheiu, fiind ca pe aceea a scris-o pc
cAml se gasa Ia sfar$itul vietei, iara pe cea de fata a
seris-o mnd ne'npiedecat de nimeni,caci ex-
presiunea: "pentru ca in Nicopoli am socotit sa
iernez" (Cap; 3, 12) este 0 dovada ca atunei nu era
in legaturi, in timp ce cand era in legaturi, el intr'una.
se pre sine legatul intru Christos.
Deci, ce spune el'? "Pavel sluga lui Dumnezeu,
apQstol al lui Iisus Christos, dupre credinta
alesilor lui Dumnezeu". Ai vazut cat de indeferent
pune aceste denumiri, cate-odata numindu-se sluga sau
robullui Dumnezeu, jara altactata sluga lui Iisus Christos,
ca de pilda aici '? - a.c;;a ca. prin aceasta el nu face nici-o
deosebireintre Tata. "Dupre credinta
lui Dumnezeu) dupre adevarului,
cea dupre buna credinta" zice: "Dupre credinta
alesilor lui Dumnezeu". Ca ai crezut sau ai .fost
crezut'? Eu ered ca. , spurie aid, ca. el a fost crezut de
lui Dumnezeu; .adecaim din faptele sale, nid dih
ostenelile sau din sudorile sale au Iuat
demnitate, ci totul s'apetrecut prin gratia celui cea
crezut. Dupa aceia apoi,ca11u cumvacharul, se fie fara
vr-o cauza nici nu atarna totu} de
el, fiindc,a atunci de 'ce rfa fost dat altora '? - a adaos
imedieat: "dupre adevaiului cea dupre
buna credinta". "Din ace<;\s ta cuno:;;tinta a adevarului
eu rn-am incredintat,' zice; sau mai bine zis chiar $i
aceasta am aflat-o dincharul slu, fiindca tot el 'este
cauza :;;i a acestuifapt". Pentru aceia Christos
zice: "Nu voi m'ati ales pre mine, ci eu v'am
ales pre voi" (loan 15; 16), chiar fericitu1 Pavel
scriind in alta parte, zice: "atunci voiu cunoaste,
pre cum cunoscut sunt" (1. Cor. 13, 12)
"intru care voiu-.lua (voiu cuced), ' intru care
sunt prins (sunt cucerit) de Christos Iisus"
(Filipp 12). Mai Intai am fost conoscuti, dupa aeeia
ani cunoscut. Mai intai am priw;;i sau cuceriti,
dupa aceia am prins sau am cucerit. Mai intai am fost
chemali, dup:\ aceia ' am ascultat, sau ne-am supus.
Prin expresiunea "dupre credinta" e1 totu) atri-
OMILIA I
buie lor, ca pentru dam;;ii, ziee, sup.t,.apostol, nu doara
ca asi fi vrednic, ci pentru eei ale:;;i, dupre cum zice
aiorea: "Toate ale voastre sunt; ori Pavel,ori
ori Chifa" (I Cor. 3, 21. 22). "Dupre
.tinta adevarului -cra dupre buna crediI11ia
este si adevarul lucrurilor insa nu dupre buna credinta,
precum de exemplu:11 :;;ti, sau a cunoa:;;te .cele ale agri-. .
culturei, a :;;ti celeale .meseriilor, este a cunoa;;te cu
adevarat, - insa adevarul in cazul ce ne preocupa, este
dupre evsevie, sauqupre bu.na c[edinta. ex pre-
siunea aceasta credmta insamna, ca au crezut
ca si ceilalti ale:;;i,ca,riia'u :;;i cunoscut adevarul. Prin
urmare cuno:;;tintaestedin credinta;-iara IlU din ratio."
namente omene:;;ti. -
Intru nadejdeavietii cei A spus
de de acum, .de ceaprin charullui Dumnezeu, iara
aici spune de cea .viitQare, :;;i :;;i premiul
care luptandu-ne,ne va acorda. Fllndca am crezllt, :;;1
ne-am iztavitdein:;;elachme, apoi el voie:;;te a no. 10-
cununa. Ai vazut cum ex:,ordul aco.stei epistolo. esteplin
si InCl'trcatde bioefacerjle lui Dumnezeu lntreaga
.s'{tf' I?ai ales .pe acest
adevar, atIlll1datat pe 1)t,cat :;;1 pre ucemCll lUl la lupte
si ostenele fiindcanimic nu ne poate folosl atat de molt,
ca a ne aduce amintE) irttl'?una de binefacerile lui Dum-
nezeu atat obstestil.cat.:;;i In parte. Ca daca noi i8tO-:
risind' binefacerile 'unui prieten, sau cu-
vant intelept, sal) .,azMdu-i ",1"0 fapta insernnata
aprindem a:;;a zicand, apoi?u atat mai ,mu!t Yom. fi
cu buna vointaa asculta, cand vedem III cate prrmeJdll
am fost cazut, :;;idin to:;a,te ne-a izbavit Dumnezeil:
,,$i dupl'e" zice.
aici adevaI', spr.e tJp sau umbra a
adevarului, caci de .:;;i chiar aceea era cuno:;;tinta, :;;i
bunacredinta, tOtU:;;1 nu a adevarului,-de sigur ca nici
a minciunei-'-ci era numai 0 preinchipuire, 0 icoana
zicand a adevarului. ))ntru nadejdea vietei
nice" .. Acea cuno:;;tinta :;;i buna credinta erau Intru
nadejdea vieW prezente, dupre cum zice: "Ca cel ce
va face acelea, viu va fi intransele" (Ro:n. 10, 5).
Ai vazut cum de la inceput arata importanta charului
OMILIA I 285
Aceia n'au fost ale:;;i, ci nOi, caci der;;i se ziceau ale<;;i,
totu:;;i n'au fost.
"Care 21: fagaduit-o nemincinosul Dumnezeu
mai 'nainte de anii vecilor") adedi nu acum din
pocainta, ci de la Inceput Ie-a hotarit a fi. In multe locuri
pune el_aceasta idee, ca de pilda acolo unde spune:
"ales spre lui Dumhezeu", iara:;;i:
"ca pre carij mai 'nainte i-a cunoscut, mai
'nainte i-a hotarit" (Rom. 1, 1. 8,29), aratand prln
aceasta nobleta noastre, caci nu acum numai, ci chiar
dE;lla ineeput ne-a iubit pre noi. "Care a fagacluit-o
nemincinosul Dumnezeu" zice. Deci, daca e neminci-
nos, nu mai Incape Indoeala ca VOl' fi cele ce-au fagaduit;
daca este fi"emincinos, nu trebuiea ne indol, cavor tichia.r
;;idupa moa1'te. "Care a fagaduit-o nemincinosul
Dumnezeu, zice, mai )nainte de anii
Chiar :;;i prin expresiunea"mai .'nainte de anii ve-
cHor" el arata ca Japtul esti'!' de credinta.
(Nu pentruea Iudeii n'au venit Ja" credinta, zice, s'a.
fac;ut a:;;a, ci pentru ca de la ineeput a fost hotarit. Caei
asculta: "$i a aratat intimpii sai", zice.Deci de
ce atunci atiHa intarzaere Din cauzaingrijirei lui pa-
:;;i spre a la timpul potrivit. "Vreme
este a face Domnului") zice Prorocul(Ps. 118, 126),
caci expresiunea "in timpii saj" insamna in timpiieei
potriviti, in timpii cei folositori, eei
,;A aratat, zice, in timpii sai cuvantul sall
prin propoveduirea, care mi s'a incredintat mie",
adeca propoveduirca evangheliei,caci ea (evanghelia), are
in sine totul, :;;i cele prezente, cele viitoare, vieata, ev-
seviea, credinia, :;;i toate la un loco "Prin propove-
duirea ", adeca pe fata, cu tot curajul, nu pES ascuns.
"Ca dupre cum vestitorul unei pOI'onci a carmuiroi
propovedue:;;te in adunare, fiind toti de fata, tot a:;;a,
zice, propoveduim :;;i noi, nimie adaogand de la noi, ci
spunand numai cele ce am auzit". Me1'itul vestito1'ului
este de a spune in totul f'aptul a:;;a precum este, iara
nu de a adaoga sau de a ciunn ceva. Deci,daca tre-
buie a propovedui, apoi trebuie a 0 face aceasta eu curaj.
286 OMILIA 1
dici dealtmintrelea nu Insamna apropovedul. De aceia
Christos n'a spus spuneti deasul'ra.caselor ci "sa
propovedui1i ' deasupra-caselor", prezentand astfeli,u
faptul de la locu], la mody.l cum se peireee.
. . "Care incredintat. .mie,-dupre poronca
Mal},tuitorului nostru Unmnezeu", zice. Dara atat
Bxpresiunea "l11i s'a incredintat" cat .. po-
. nOllca" arata ca faptul este demn de erezQ't;" deci
. nimeni sa nu se necajeasca, nimeni sa nu stea pe gan-
duri,nimeni sa nu se Ca daca este poronca,
;ipoLnu sunt eu. stapan, ci indeplinesc poronca, fiindea
. dill celc,: ce trebtIie a" face, unele atarna de noi, iara
riu; pe unele Ie spimeporoneind - care nici nu
' . . de noi -, iadi pe altele Ie spune indemnandu-ne
' .$ipovatuindu-ne, care depind de noi. De pilda eand el
sI)Uue: ' ,,-cine va zice fratelllisau raca (nebunule),
' vinovat va fi gheeneifocului", (Math. 5, 22');'
.. ol1Ceasta este poronea; vei aduce
daj'ul tau la altar, !?i ac()lo Hi vei aduce aminte
' ca, fi'atele tau are ceva asupra ta, 'lasa a,colo
,darul tau, !?i mergi mai , intai de te 'mpaca cu
",fratele tau, :;;-i: atunci viind, ada darul tau" (Ibid.
poronca, .deei eel ce nu 0 impli-
ne$te' vinovat estede pedeapsa. Dara cand el ziee:
: ;.Devoie$ti sa fii deSaV8X$it, mergi; vinde-ti
.' averile, $i -le 'da saracilor", sau "cela ce poate
,cuprjnde, cuprinda" (Ibid. 19, 21. 12), nueste po:-
ronca, diei lasa pe 'auditoriu de a fi stapan eelor spuse,
. E;Hi da dreptul de a alege singur ee trebuie sa faea. .
" Acestea, zic, atarrfa de noi, de ale face, sau a nu
1e face, in timp ce poroncile nu sLlnt la buna voea
noastra, ci sau ca trebuie ale implini numai decat, sau
ci cel ce nu Ie face trebuie a fi pedepsit. Aceasta 0
spune Pavel cand zice: "ca nevoie 1mi zace asupra,
iara amar mie 1mi este, de nu voiu bine-vesti"
(I. Cor. 9, 16). Dara voiu spune aceasta mai lamurit,
ca astfeliu sa fie tuturor invederat. De pilcla eel ce are
incredintata in sarcina sa stapanirea bisericei, este
cinstit eu demnitatea episcopala, daca nu va propovedu\
poporului cele ce trebuic a faee, nu va fi fara raspun-
OMILIA I
287
dere, in timp ce omul din lUllle n ''' ._
pentru aceasta Deci u are mCl 0 respundere
poronca
tu cum cele mal' dI'na' t eu fa.c aceasta. Dara
c In e se potrlves , .
am spus. Mai sus de pilda a z. n . . c eu cem ce
nezeu" . lS. " emmcmosul Dun1-
, lara aCl spune' Du
toriului Dumnezeu" . D . pre yoronca Mantui-
apoi de sigur ca a e?te
.a, ne mantul. dara fa aces d!n . vomta lui de
p::nic, ci la mijJol;este Vllf de sta-
Mantuitoriu!ui nostru D mta, "'i inca a
. umnezeu. ,., ..,.
,:Lm Tit prea iubitului '(adeva t .'
=P1jO(tu -.;iXYttl) fiu'" " , .,' . ra ulm fiu
. ' ". " , Zlce. Asa -d'lra t v
ratl, ca de piIda acela de'" , c , neadeva-
frate va lipre care!;lce:;,Daca vr'unul
Sau san laco:n, sau
rapltorju,cu unul ca 11 sau
0,; 11). lata dara fiJcesta DJeL .sa
ca de "'i este fiu d .' caTe nu este adevarat fiu'
, ""v' ,e oare-ce aprit d v ,
sa renas.cut prin botez t t . 1)110, ata charul,
vreme ce s'a aratat d o. n.Ll de
laun aJttil. tiran. Cand ee de . a. fugit
neadevaratl ai oamenilor din pa de adevaratl sau
de mama care a nascut in d
in cazu] de fata nu este .' de taW., pe cand
v?inta buna intentiune 9
1
, faptuI se hotara$te"de
!:;Infiu adevarat de 1?iIda ca
!,amana in tot-deauna ,,1I?P, apOJ sa nu
nu fie adevarat v \ ';;1 5e poate. ca la
S<;L devma ad<:lvarat, fiind c v' lara Ill trecerea tJmpului
sltate dela natura ci s sunt din neee-
pentru care puterea ar-
un fiu adevarat nead !: necontemte. Onisim
mse netrebuitoriu _' dara i de vreme ce deve-
in cat Pavelll .. a devenit fiu adevarat
'. ..,. e lmma sa. . '
. "Lm TIt prea adevar t 1 . fi
-cea deoh;;te". Dar V a u U1 , u,
credmta cea deobste"? a msamna "dupre
.a luat rolul tataJui, apoi a fiu, jara eJ
cum 0 modereaza $i 0 impu;' $1 prive.;;te
caCl Zlce lmedieat:
288 , OMlLIA I
. . d bste" adeca; ca
dupre- eredmta eea eo,. de cat tine'; caCl
" 'ti} nimic nu am mal v cut
credm\"-,,, eu . v . 'ntrinsa eu te-am,,, nas
este pre el fiu!
pre tme. lui cea pariilteasca,
adeca de a arat.<:t 1 'al sau in propovedmrea
aC8sf Tii.:..er
a
cel !nt?-lU a fost luminat de apC?,st?l.
ca dm C:
U
. fii f;>i frati; ca I-a
' De 11 nymef;>.e, J\i n'ume te frati, iara
riascut prm sale ii numef;>te fil. Decl
ca i-a e eea
prin expreslUnea ." f tatea' "
el lasa a se TataJ,
"qlar, Y
1
r
a
. . 6hristos mantmtorml nostru .
D?mnU .ls,usfiti'" a oi a adao:5
Fimd ca a . sa rid ice f;>1
Dumnezeu . a , . cat '': I c.:i ca nu nummeand Zlce
V ca al cUlfiu, BS e e , y 'I" ,
sa cun.oas . ' ." '. obste(( a aratat til It;
eredmta cea , . . . expresiunea ce"uf.meaza
". . t tceilaltlclslprm . ' :. :.. .
cmste cu 0,1 . '. ', ' . " ,. " .
Dumnezeu tatal nostr u. e a dorit
.. " I). Cd! are
eelor multI, ac. elea ... Je-.a ; tr e'de -"'us ba inca .. rnalmult
. t'4-' r de a
1
u oar >0, , . . d
neVOIe de as 1e)U , ,. ' lJ 1n contra-i 0 multlme e,.
de ce re' urari ce '1 pot face 8:
dw;;mar;Jl,. f;>l 0 Cu .. este mal
se departa g
e
sunt mai man eel
inal ta, atavta f;>1, iea .. Este deaj u!ls smgur
ee este ,eu P, Ja de.la episcop1e 130 cenu,
succes :oa' pe rabuf;>asca in gheena; Dara la-
f;>i un smgur pacat p ot petrece
saneUa 0 sau pentru
zi de s-ar lOk"1mpla::,reo a ca sa se arate nevredmc
pentrl! vr-q alta v unei mari cetati,
de episcopIe, avand stapan. t Caci daca el de p11da
de cata se faee sufletele cele pievdute,
ar fi necucermc, nuv numal 1a va da sarna. Celce
ci de toate de atat mai mult va fi
este necucerme ca mlrean,
-----c-, -- , dascali cum trebuie a ft, i;\i.
1) Partea mOl'alti. "j a nu-i osandl, de cumva 1
. I' pune ucemcll or, y " (Y' 'on)
trehuie a 1 se su " It linistea trupeasca. el .
ar vedea ca cauta mal mu ,
OMILIA I
289
necucernic cand Va avea stapanir-e bisericeasca ; f;>i dara
ede dorit ca eel cucernic sa ramana astfeliu, f;>i caoo are
vr-o demnitate In cler. CacL atunci slava def;>a,rta "H
ispitef;>te mai mult, dragostea de bani, f;>i obrazJ)iciea,
f;>i dispretul, batjOcurile, bcttfelele, cum multe
pe care i