Sunteți pe pagina 1din 20

Facultatea:Inginerie Electrica

Moasa David-Dumitru
Grupa 114B
Anul I
Mecatronica in Tehnologia Auto


Cuprins
1Introducere!
!"olul sen#orilor in tehnologia auto!
!1$rincipii %undamentale!
!!&ontrolul puterii motorului4
!'&ontrolul aprinderii(
!4&ontrolul de)itului de aer(
!(Accelerometre*
!*+en#ori de po#itie %ara contact*
!,+en#ori pentru deplasari unghiulare,
'Managementul motorului-
'1$ro)leme de )a#a privind managementul motorului-
'!+olutii constructive speci%ice.
4Transmisia automo)ilului mecatronic11
41+isteme de comanda a transmisiilor1!
4!+uspensia automo)ilului mecatronic1'
4'+istemul de %ranare al automo)ilului mecatronic14
("eglarea adaptiva a %arurilor1,
*&onclu#ii1-
Bi)liogra%ie1.
!
1.Introducere
Automo)ilul modern este unul dintre produsele mecatronice repre#entative si un e/emplu de
integrare so%t0are a componentelor mecanica1 electronica1 in%ormatica Importanta acestui produs in
viata economica si sociala1 ca si aportul la poluarea mediului1 au stimulat cercetarile in domeniu pentru
im)unatatirea per%ormantelor %unctionale si a conditiilor de tra%ic $e aceasta linie se inscrie si initiativa
producatorilor de automo)ile din Europa1 care din 1.-21 au lansat un program de cercetare comun numit
$rometeu
$rogramul cuprinde o)iective cu )ataie lunga si urmareste sa creasca siguranta in e/ploatare a
automo)ilelor cu '23 si e%icienti#area tra%icului cu !23 A)ordarea mecatronica s-a dovedit a %i solutia
salvatoare &ateva solutii )a#ate pe tehnologia mecatronica sunt demne de mentionat Ast%el1
im)unatatirea vi#i)ilitatii pe timp de noapte sau pe timp de ceata1 solutie )a#ata pe ultraviolete1
controlul navigatiei1 capa)il sa mentina o distanta sigura intre masini1 in situatii de urgenta1 a%isarea
indicatiilor instrumentelor de )ord pe par)ri#1 sistemul automat de parcare etc
Tendinta actuala este de a construi sisteme in%ormationale distri)uite in produse Folosind retele de
transmitere a datelor1 toate activitatile inteligente pot %i integrate in produse De e/emplu1 sistemul de
management al automo)ilului integrea#a in pre#ent toate %unctiile de monitori#are si control altadata
independente: controlul in4ectiei com)usti)ilului1servodirectia1 controlul temperaturii motorului1
detectarea o)stacolelor1 controlul transmisiei etc
5nii producatori de automo)ile au inceput sa cola)ore#e cu producatorii de echipament electronic
In urma acestei cola)orari a aparut sistemul "A&+ "oad-Automo)ile &omunication +6stems7 capa)il sa
o%ere conducatorilor auto in%ormatii cu privire la tra%ic1 starea vremii1 a%isarea traseului dorit1 ghidarea
spre o anumita destinatie 1 re#ervarea si plata locului de parcare si a ta/elor de drum etc
Este important de amintit %aptul ca strategia de trecere de la van#area produselor 8echipamente
pentru automo)ile sau comunicatie7 la instalarea de sisteme 8de e/emplu "A&+7 si %urni#area de noi
servicii clientilor este posi)ila numai daca in produse este implementata1 la un inalt nivel1 tehnologia
in%ormatiei +en#orii sunt elementele de )a#a pentru accesarea in%ormatiei din produse
2.Rolul senzorilor in tehnologia auto
2.1.Principii fundamentale
In automo)ilul clasic este %olosit1 in general1 un numar limitat de sen#ori1 in special pentru
controlul vite#ei1 indicatori de nivel pentru com)usti)il1 indicatori pentru presiunea uleiului1 sen#ori de
temperatura Datele %urni#ate de acesti sen#ori sunt a%isate pe indicatoarele de )ord1 ast%el incat so%erul
sa poata monitori#a situatiasi1 daca este necesar1 sa poata interveni pentru a %ace corecturi le necesare
Tendinta1 actuala este ca automo)ilul sa includa cat mai multi 1 sen#ori conectati la un sistem
controlat de un microprocesor1 inlocuind controlul uman Ast%el1 sistemul de control al automo)ilului
poate sa monitori#e#e un numar mare de parametri si sa e%ectue#e corecturile necesare pentru o
%unctionare optima In linii mari1 parametrii monitori#ati sunt: consumul de com)usti)il si emisia de
ga#e1 sistemul de directie1 %ranele1 con%ortul1 respectiv culegerea de in%ormatii necesare pentru
corectarea erorilor si conducerea in siguranta a vehiculului
'
&ercetarea si de#voltarea sen#orilor utili#ati pentru aceste scopuri este %ocali#ata pe crearea de
sen#ori mici ca dimensiuni1 siguri si ie%tini1 util#area microprocesoarelor pentru prelucrarea datelor1
crearea de sen#ori inteligenti1 etc
De asemenea1 se evita monitori#area inutila a mai multor parametri recurgandu-se la metode
alternative De e/emplu1 controlul %unctionarii cutiei de vite#e reali#at cu sen#ori de vi)ratii a %ost
inlocuit de un sen#or acustic cu a4utorul caruia se monitori#ea#a #gomotele caracteristice schim)arilor
)ruste de vite#a
Automo)ilul modern1 ca produs mecatronic include in structura sa mai multe module cu relativa
autonomie %unctionala1 cum ar %i: managementul motorului1 managementul transmisiei1 sistemul de
%ranare1 managementul sasiului 8suspensia activa71 sistemul de climati#are1 sistemul de reglare adaptiva
a %arurilor1 sistemul de siguranta In ta)elul !1 se pre#inta o sistemati#are a principalelor tipuri de
sen#ori incorporati in structura unui automo)il modern
Ta)elul !1 9 $rincipalele tipuri de sen#ori incorporati instructura unui automo)il modern
$arametru %i#ic Aplicatie Tipul sen#orului
$o#itie $o#itia pedalei de acceleratie
$o#itia clapei de inchidere
$o#itia schim)atorului de vite#e
$o#itia valvei
+upapa hidraulica a
schim)atorului de vite#e
$otentiometru
$otentiometru
Intrerupator cu came
$otentiometru
:ptic incremental
Ga# de esapament :/igen evacuat 8ardere
incompleta7
+en#ori cu dio/id de #irconiu
Temperatura Temperatura mediului
Temperatura lichidului de racire
Temperatura motorinei
Temperatura aerului in conducta
de aspiratie
Temperatura aerului evacuat
Termistor
Termistor
Termistor
Film metalic sau
semiconductor
Termocuplu &rAl
$resiunea a7$resiunea aerului in conducta
de aspiratie
)7$resiunea aerului evacuat
$resiunea )arometrica a)soluta
$resiunea uleiului
&apacitiv sau mem)rana de
silicon 8pentru a si )7
Mem)rana de silicon
Trans%ormator di%erential cu
mem)rana
De)it de aer De)itul aerului in conducta de
aspiratie
&ontor cu paleta au
anemometru cu %ir cald
4
Acceleratia Accelerare sau %ranare Accelerometru pie#oelectric
sau servo
;ite#a unghiulara ;ite#a in vira4e Giroscop cu laser1 e%ect
&oriolis
Turatia Turatia ar)orelui cotit
Turatia rotilor
"adar cu ultrasunete1 sen#ori
cu reluctanta varia)ila
E%ect <all1 tahogenerator
2.2.Controlul puterii motorului
E%ectul apasarii sau eli)erarii pedalei de acceleratie poate %i simtit %ie prin variatia momentului
la a/ul motorului %ie prin variatia presiunii ga#elor In ca#ul autovehiculelor1 deplasarile unghiulare ale
ar)orilor1 re#ultate in urma modi%icarii momentului sunt di%icil de masurat de aceea1 in multe ca#uri se
pre%era masurarea variatiilor de presiune $resiunea ga#ului este masurata cu a4utorul unui traductor cu
mem)rana din silicon si elemente pie#ore#istive 8%igura !!17
Acestea din urma raspund la variatiile de presiune prin producerea unui potential electric1 %iind de
asemenea sensi)ile la modul de aliniere In ca#ul in care sunt utili#ate patru ast%el de elemente intr-un
singur traductor1 ele sunt aran4ate ast%el incat sa %orme#e o punte =heatstone1 tensiunea de iesire %iind
direct proportionala cu variatia presiunii
Figura !!1 9 Traductor pentru
masurarea variatiilor de
presiune
(
2.3.Controlul aprinderii
&ontrolul in )ucla inchisa al aprinderii com)usti)ilului are ca scop reglarea momentului
aprinderii atunci cand s-a o)tinut amestecul corect de o/igen si vapori de com)usti)il +e reali#ea#a
ast%el o economie de com)usti)il1 arderea completa a acestuia si1 de asemenea1 reducerea emisiilor de
ga#e nocive +incroni#area este deci importanta pentru aceasta operatie 1 re#ultatele cele mai )une %iind
o)tinute prin considerarea po#itiei ar)orelui cotit ca element de re%erinta In acest scop sunt deseori
%olositi sen#orii pe )a#a de e%ect <all si cei cu reluctanta varia)ila
>u toti producatorii de autovehicule utili#ea#a acest sistem pentru control arderii complete a
com)usti)ilului si reducerea emisiilor de ga#e ?egislatia europeana incura4ea#a in pre#ent %olosirea
convertoarelor catalitice1 ca o solutie mai e%icace1 dar mai scumpa1 pentru reducerea poluarii
+en#orii cu reluctanta varia)ila sunt amplasati deasupra rotilor dintate la o distanta de 21* mm
8%igura !'17
Trecerea dintilor prin dreptul sen#orului are ca e%ect modi%icarea %lu/ului magnetic si deci aparitia
unui semnal de iesire 8tensiune electromotoare7 care permite apoi calcularea vite#ei rotii $e o scara mai
larga sunt %olositi sen#orii pe )a#a de e%ect <all datorita avanta4elor pe care le pre#inta: acuratete mai
mare1 distanta dintre roata si sen#or poate avea valori mai mari si posi)ilitatea de a detecta vite#e e/trem
de mici
Fig !'1 9 +en#or cu reluctanta varia)ila
2.4.Controlul debitului de aer
Masurarea de)itului de aer prin galeria de aspiratie este importanta pentru controlul arderii
com)usti)ilului Aceasta operatie este reali#ata cu a4utorul unui contor cu paleta 8%igura !417
Deplasarea masei de aer prin conducte are ca e%ect oscilatia unei palete legata de cursorul unui
potentiometru Tensiunea o)tinuta la )ornele potentiometrului este proportionala cu deplasarea paletei
In acelasi scop1 se mai utili#ea#a anemometre cu %ir cald1 la care un %ir de platina este incal#it si e/pus
curentului de aer din conducte
*
Figura !41 9 Masurarea de)itului de aer
2.5.Accelerometre
Accelerometrele care masoara %ortele verticale si ori#ontale re#ultate in urma acceleratiei au o
larga aplicatie in controlul suspensiilor1 %ranelor1 sistemului de directie si air)ag
In acest scop sunt utili#ati sen#ori pe )a#a de cristale pie#oelectrice si@sau accelerometre servo
8%igura !(17 Deplasarea unei mase m, datorita acceleratiei1 este sesi#ata de un sistem optic1 %iind
aplicata o %orta de reactiune pentru a anula aceasta deplasare &urentul electric necesar pentru
producerea acestei %orte este proportional cu acceleratia

Figura !(1 Accelerometru servo
2..!enzori de pozitie fara contact
>evoia de a evita %recarile si u#ura a condus la de#voltarea sen#orilor %ara contact1 conceputi ast%el
incat sa %unctione#e per%ect pe toata durata utili#arii automo)ilului
Trans%ormatorul liniar di%erential este un dispo#itiv des %olosit in acest scop 8%igura !*17 In
principal este compus dintr-o in%asurare primara si doua in%asurari secundare1 separate si in opo#itie de
%a#a 5n mie# din material %eromagnetic se poate deplasa in interiorul acestor )o)ine Daca mie#ul
%eromagnetic este %i/1 tensiunile din cele doua in%asurari secundare sunt nule In %unctie de directia de
,
deplasare a mie#ului1 in cele doua in%asurari secundare iau nastere tensiuni a caror valoare este
proportionala cu marimea deplasarii +e pot masura ast%el deplasari liniare mici1 pentru valori mai mari1
dependenta dintre tensiune si deplasare nemai%iind liniara

Figura !*1 Trans%ormator di%erential liniar
2.".!enzori pentru deplasari unghiulare
In a%ara de deplasarea in %ata sau in spate1 cur)e1 urcarea sau co)orarea pantelor1 automo)ilele
pot avea si deplasari unghiulare 8%igura -4-7 Giroscoapele clasice1 utili#ate in industria aerospatiala1
pentru masurarea acestor deplasari1 sunt mult prea scumpe si greu de implementat la automo)ile De
aceea1 ca metode alternative1 se utili#ea#a1 sisteme de detectie cu laser1 dispo#itive pie#oelectrice1
sau sen#ori )a#ati pe e%ectul &oriolis Toti acesti sen#ori1 desi provin tot din industria aerospatiala1 sunt
mai usor de integrat in structura automo)ilelor1 pentru ca necesita o preci#ie de po#itionare mai redusa si
accesorii mai ie%tine
Figura1*1 Miscarea
automo)ilului dupa cele ' a/e:/161#
-
3.#anagementul motorului
Acest modul asigura controlul tuturor parametrilor care in%luentea#a per%ormantele %unctionale
ale motorului
Este important de su)liniat ca1 din punct de vedere constructiv1 motorul automo)ilului mecatronic are o
structura modulara Modulele componente sistemul de alimentare1 sistemul de aprindere1 sistemul de
racire1 sistemul de ungere1 etc 1 au o relativa autonomie %unctionala In motorul automo)ilului
traditional aceste module sunt componente ale unui lant cinematic antrenat de la ar)orele motor asa cum
se arata in %igura '1

Figura '1 9 +tructura motorului automo)ilului traditional
Este usor de inteles ca in acest ca# nu se poate interveni asupra unei componente din lantul cinematic
pentru a-i modi%ica parametrii %unctionali
: alta particularitate constructiva1 vi#ea#a motoarele pe )en#ina Tot mai %recvent1 sistemele de
alimentare cu car)urator sunt inlocuite cu sisteme pe )a#a de in4ectie Aprinderea electronica este o
componenta comuna in am)ele situatii
3.1.Probleme de baza pri$ind managementul motorului
Functionarea sistemului se )a#ea#a pe culegerea si prelucrarea in%ormatiilor de la sen#ori
incorporati in motor1 prelucrarea acestor in%ormatii si transmiterea comen#ilor catre actuatori1 pentru a
reali#a corecturile care se impun Acest proces este sugestiv evidentiat in %igura '11
.
Figura'11 9 +chema principiala a sistemului de management al motorului
3.2.!olutii constructi$e specifice
+en#orii incorporati in motor1 permit masurarea temperaturii1 momentului de torsiune la ar)orele
motor1 turatiei1 presiunii din cilindrii etc +emnalele de la acesti sen#ori sunt prelucrate de unitatea
electronica de comanda1 apoi comparate cu datele inscrise in memorie1 re#ultand ast%el comen#ile pentru
regla4ul corect al aprinderii 5nitatea electronica de comanda 8E&57 contine unul sau mai multe
microprocesoare1 memorii1 circuitele de conditionare a semnalelor1 %iltre1 ampli%icatoare de putere etc
5nul dintre avanta4ele acestor sisteme este repre#entat de %aptul ca %unctionare a aprinderii nu este
in%luentata de u#ura altor componente1 ca la sistemele e/clusiv mecanice
Figura'!1-+istem de reglare electronica a aprinderii

12
E/ista ast%el de sisteme de control si pentru motoarele cu in4ectie directa de com)usti)il Di%erenta intre
variantele e/istente in pre#ent este determinata de modul in care este masurat de)itul de aer din galeria
de aspiratie In continuare este pre#entata varianta constructiva care utili#ea#a masurarea indirecta1 cu
sen#ori de presiune
In acest ca#1 cantitatea de aer introdusa in motor1 pentru o anumita po#itie a clapetei de aceleratie1
depinde de presiunea din galeria de aspiratie Aceasta este masurata de un sen#or care trimite semnale
unitatii electronice de control 8E&57 indicand cantitatea de aer care intra in motor Acest semnal este
prelucrat de E&5 pentru a determina cat timp tre)uie sa ramana deschis in4ectorul
Momentul in4ectiei de com)usti)il este determinat de contactele distri)uitorului sau de semnalul
unui sen#or amplasat in apropierea ar)orelui cotit $entru motoarele cu sase cilindri1 in4ectoarele
operea#a cate trei odata
Elementul cel mai important al acestor sisteme este unitatea electronica de control Aceasta primeste
semnalele de la diversi sen#ori1 si dupa ce le compara cu instructiunile stocate in memorie1 este capa)ila
sa asigure o )una %unctionare a intregului sistem de in4ectie
Figura'!!-+istem electronic de in4ectie al com)usti)ilului
11
4.%ransmisia automobilului mecatronic
In structura unui automo)il1 transmisia include un ansam)lu de mecanisme care asigura
transmiterea controlata a %lu/ului energetic de la motor la sistemul de rulare al automo)ilului $rincipial1
modulele de )a#a care includ aceste mecanisme sunt: am)reia4ul1 cutia de vite#e1 transmisia cardanica si
puntea motrica In %unctie de tipul automo)ilului1 transmisia poate include una sau mai multe punti
motrice
&utia de vite#e este o componenta a transmisiei care asigura adaptarea vite#ei de deplasare a
automo)ilului la conditiile de tra%ic
+chema de principiu a unei cutii de vite#e clasice este pre#entata in %igura 41
Figura 41 9 +chema de principiu a unei transmisii clasice
In componenta acesteia se disting: ar)orele primar1 ar)orele secundar1 ar)orele intermediar si cupla4 ele
"otile dintate de pe ar)orele secundar sunt li)ere Fi/area lor se reali#ea#a prin deplasarea cupla4elor1 ca
urmare a comen#ilor transmise prin maneta de schim)are a vite#elor
In e/emplul pre#entat1 prin %i/area rotii G se o)tine raportul de transmitere:
i =(Z
F
/Z
E
)(Z
G
/Z
H
) = (40/20)(30/25) = 2,4 corespun#ator treptei a III-a de vite#a
&utia de vite#a pre#entata permite o)tinerea a patru vite#e pentru mersul inainte si a unei vite#e pentru
mersul inapoi
4.1.!isteme de comanda a transmisiilor
Transmisiile automo)ilelor moderne sunt1 in general1 transmisii hi)ride1 cel mai adesea
hidromecanice +chema cinematica principiala a unei ast%el de transmisii este pre#entata in %igura 411
1!

Figura411 9 +chema de principiu a unei transmisii hi)ride
In componenta acesteia se disting: am)reia4ul si ampli%icatorul de cuplu hidraulic1 cupla4ele &I1 &!1
%ranele FI1 F! si cutia de vite#e cu angrena4e planetare
Am)reia4ul hidraulic decuplea#a automat cutia de vite#e in ca#ul in care turatia motorului scade su)
limita admisa1 respectiv o cuplea#a treptat in ca#ul in care turatia motorului creste
+electarea treptei de vite#a dorite se reali#ea#a prin )locarea sau de)locarea uneia sau a mai multor roti
din angrena4ul planetar1 cu a4utorul %ranelor si@sau cupla4elor actionate hidraulic
Transmisiile hidromecanice pot %i comandate direct1 prin intermediul manetei schim)atorului de
vite#e si a unui circuit hidraulic de comanda sau automat Indi%erent de gradul de automati#are1 aceste
sisteme de comanda tre)uie sa poata reali#a tot ceea ce poate asigura un sistem de transmisie clasic1
comandat de un conducator auto e/perimentat Adica tre)uie sa se poata adapta la di%eritele conditii de
drum1 sa permita demara4ul cu acceleratie mare sau mica1 precum si schim)area treptelor de vite#e in
%unctie de conditiile de tra%ic
+chim)area treptelor de vite#e1 la sistemele automate1 are loc la momente )ine sta)ilite si se poate
reali#a in %unctie de vite#a automo)ilului sau in %unctie de vite#a automo)ilului si de sarcina motorului
Ast%el1 un sen#or cu reluctanta varia)ila care monitori#ea#a turatia ar)orelui secundar al cutiei de
vite#e si un sen#or atasat clapetei de acceleratie transmit semnale re%eritoare la vite#a si la sarcina
motorului unitatii de comanda si control1 care comanda cupla4 ele si @sau %ranele1 in vederea selectarii
treptei de vite#a optime 8%igura 41!7
1'


Fig41!-+chema de principiu a sistemului automat de schim)are a vite#elor
4.2.!uspensia automobilului mecatronic
+uspensia este o componenta importanta1 de a carei %unctionare depind in )una masura con%ortul in
deplasarea cu automo)ilul si sta)ilitatea acestuia
+uspensia clasica 8pasiva7 din structura automo)ilului traditional este alcatuita1 in principal1 din
arcuri si amorti#oare 8%igura 4!17
Fig 4!1 9 +uspensia
automo)ilului clasic
+istemele de suspensie activa se deose)esc de cele clasice prin %aptul ca rolul arcurilor si
amorti#oarelor este preluat de actuatori hidraulici1 pneumatici sau com)inatii ale acestora1 comandati de
microprocesoare1 pe )a#a semnalelor primite de la diversi sen#ori 5n ast%el de sistem este pre#entat in
%igura 4!!
14
Figura 4!! +chema de principiu a sistemului de suspensie activa
+emnalele provenite de la sen#orii care masoara deplasarea relativa a rotii %ata de sasiu1 vite#a si
acceleratia acesteia1 precum si incarcarea si unghiul de inclinare al automo)ilului sunt trimise unitatii de
comanda Aceasta prelucrea#a semnalele1 pe )a#a unui algoritm prede%init1 re#ultatul %iind controlul
presiunii in %iecare actuator in vederea o)tinerii unei sta)ilitati optime a automo)ilului1 indi%erent de
conditiile de drum
4.3.!istemul de franare al automobilului mecatronic
+istemele AB+ 8anti-IocA )raAe s6stem7 din componenta automo)ilului modern permit
o)tinerea unei distante minime de %ranare si asigurarea unei sta)ilitati optime a autovehicolului pe orice
tip de drum Aceasta se reali#ea#a prin controlul %ortei de %ranare1 pentru a evita )locarea rotilor in
timpul %ranarii
+ta)ilitatea in timpul %ranarii este o conditie esentiala pentru evitarea derapa4elor ?a sistemele de
%ranare clasice1 %ara AB+1 8%igura 4'17 aceasta se reali#ea#a prin mi4loace e/culsiv mecanice 8reglarea
%ranelor1 sisteme de compensare1 etc7 De asemenea1 pentru o %ranare e%icienta1 a/a din %ata a
autovehiculului tre)uie %ranata inaintea celei din spate &a re#ultat1 chiar daca %ranarea are loc su) limita
de )locare1 distanta de oprire este mare deoarece a/a din spate este su) limita de %ranare
Figura 4'1 +istemul clasic
1(
In timp ce primele variante de AB+ erau construite ca module separate ultimele generatii de AB+
sunt incorporate in sistemul hidraulic de %ranare al automo)ilului Ast%el1 sunt posi)ile atat %ranarea
normala1 cat si cea in sistem AB+
In %igura 4'! se pre#inta principalele elemente componente ale sistemului AB+ Acesta cuprinde
doua su)sisteme: hidraulic si electronic

Figura
4'! 9 $rincipalele parti componente ale sistemului AB+
&omponentele hidraulice pentru sistemele AB+ sunt construite su) %orma modulara %iind atasate
cilindrului principal actionat de pedala de %rana ?a capatul acestui cilindru este montat un servo cilindru
hidraulic alimentat cu lichid de %rana de o pompa electrica1 la o presiune cuprinsa intre 142 si 1-2 )ari
5n re#ervor-tampon acumulea#a lichidul si elimina variatiile de presiune de la iesirea din pompa
$artea electronica este alcatuita din sen#ori si unitatea electronica de control 8E&57 $e %iecare
roata este montat un sen#or cu reluctanta varia)ila1 care detectea#a vite#a de rotatie +emnalele de la
sen#ori sunt prelucrate de cele doua microprocesoare ale unitatii electronice Acestea compara
permanent semnalele primite la un moment dat cu cele primite anterior Daca se detectea#a %aptul ca una
dintre roti tinde sa se )loche#e 8in urma %ranarii71 atunci este actionata o supapa de evacuare din circuitul
de %ranare1 ast%el incat presiunea sa scada pana la valoare admisa $rin monitori#area a -222 de semnale
pe secunda si avand
capacitatea de a lua deci#ii in cateva milisecunde1 unitatile de comanda sunt capa)ile sa asigure
anti)locarea %ranelor si de asemenea sta)ilitatea vehicolului indi%erent de conditiile de drum
In %unctie de numarul sen#orilor1 e/ista doua tipuri de AB+: cu trei1 respectiv cu patru canale ?a
prima varianta1 rotile din %ata au sen#ori si circuite de %ranare separate1 putand %i controlate individual
?a rotile din spate e/ista un singur circuit de %ranare si doi sen#ori1 reglarea %iind %acuta in %unctie de
roata care se 1 )lochea#a mai usor ?a varianta cu patru canale1 %iecare roata poate %i %ranata separat de
celelalte1 avanta4ul %iind sta)ilitatea mai )una in timpul %ranarii

In %unctionarea sistemului AB+1 pe un circuit cu trei canale se inregistrea#a urmatoarele %a#e:
1*
A - reducerea presiuniiB
B - mentinerea presiuniiB
& - cresterea presiunii
In %igura 4'' este pre#entata schema de principiu a unui ast%el se sistem?ichidul de %rana este
pompat continuu in circuitul hidraulic De la pompa1 el trece prin servomotorul hidraulic si cilindrul
principal1 %iind apoi recirculat
Figura
4'' 9 +istem
AB+ pe trei canale
Fa#a A - cand un sen#or indica ca una dintre roti tinde sa se )loche#e1 E&5 inchide supapa de intrare si
o deschide pe cea de evacuare re#ultamd scaderea presiunii din circuitul respectiv si reducerea riscului
)locarii rotii B surplusul de lichid re#ultat este pompat in re#ervorul tampon1iar la intrarea in %unctiune a
AB+1 E&5 deschide distri)uitorul principal1 lichidul su) presiune din servocilindru putand intra in
camera de presiune1 pe langa inelul de etansare al cilindrului principalB in acest mod se echili)rea#a
presiunea lichidului recirculat prin intermediul supapei de evacuare si totodata se asigura presiunea
necesara in circuitele de %ranare din %ata1 presiune proportionala cu %orta de apasare a pedalei de %rana
Fa#a B - cand E&5 detectea#a scaderea presiunii la un nivel su%icient pt evitarea )locarii rotilor1 se
inchide supapa de evacuare1 presiunea mentinandu-se const in circuit
Fa#a & 9 cand sen#orul indica o rotire li)era a rotii1 supapa de intrare din circuitul respectiv este
deschisa re#ultand o crestere a presiunii
:B+: acest ciclu de reglare a presiunii se repeta de 1! ori pe secunda pentru evitarea vi)ratiilor rotilor si
suspensiei
1,
5.Reglarea adapti$a a farurilor
+istemele de reglare a %arurilor au aparut ca o necesitate1 tinand cont de %aptul ca orice vehicul cu
suspensie1 la o incarcare asimetrica isi modi%ica po#itia %ata de planul ori#ontal Aceasta modi%icare se
regaseste tocmai in unghiul pe care lumina %arurilor il %ace cu supra%ata drumului
$entru ca acest %enomen sa poata %i evitat1 este necesara o reglare adecvata a po#itiei %arurilor
$rimele sisteme de reglare erau e/clusiv mecanice1 cu parghii sau cremaliera si presupuneau ca reglarea
sa se %aca din e/teriorul automo)ilului Au urmat variantele hidraulice si pneumatice unde reglarea se C
acea din interior1 prin intermediul unei pompe si a unor pistonase cu care erau preva#ute %arurile
5rmatorul pas in domeniu l-a constituit introducerea sistemului electric1 cu motoare pas cu pas
Aceasta ultima varianta s-a dovedit a %i cea mai %ia)ila1 %iind intens utili#ata in pre#ent de
producatorii de autovehicule &u timpul1 aceste regla4e au %ost complet automati#ate1 regla4ele %iind
reali#ate de microprocesoare pe )a#a semnalelor primite de la sen#ori
5n e/emplu de sistem electronic de reglare a po#itiei %arurilor este pre#entat in %igura (1
Actionand reostatul1 so%erul poate reali#a o reglare adecvata a %arurilor1 prin intermediul motoarelor
pas cu pas si a sen#orilor potentiometrici $entru a im)unatati regla4ul si a-l %ace independent de
pre%erintele so%erului1 s-a de#voltat varianta de regla4 cu sen#ori care determina incarcarea masinii si
pendule gravitationale

Figura (1 9 "eglarea automata a po#itiei %arurilor
Ast%el1 un pendul gravitational %urni#ea#a in%onnatii privind inclinarea masinii unui
microprocesor Aceste date sunt corelate cu cele primite de la sen#orii de incarcare1 a%lati pe a/a din
spate a autovehicolului1 sta)ilindu-se ast%el o po#itie optima a %arurilor Aceste operatii sunt e%ectuate la
%iecare pornire a masinii si periodic pe parcursul drumului
5n sistem mai per%onnant utili#ea#a patru sen#ori care detennina incarcarea pe %iecare roata in parte
Acest sistem poate %i implementat numai pe autovehicule dotate cu suspensii active Are insa avanta4ul
ca pennite reglarea individual a %arurilor tinand cont de incarcarea de pe toate cele patru roti Dupa
1-
pornire1 se reali#ea#a o reglare preliminara a po#itiei %arurilor1 %unctie de incarcare si po#itia masinii1 se
%ace o evaluare a conditiilor meteo si a vi#i)ilitatii Daca este ca#ul1 %arurile sunt automat aprinse1 iar pe
parcursul drumului se evaluea#a perioadic inclinarea masinii1 reglandu-se corespun#ator %arurile
In paralel cu regla4ul pe verticala a aparut preocuparea pentru o mai )una vi#i)ilitate in cur)e1 deci
necesitatea reglarii po#itiei %arurilor si pe ori#ontala +olutia gasita consta in atasarea unui sen#or de
rotatie pe a/ul volanului1 si a doi sen#ori pe maneta de semnali#are De aici se culeg in%ormatii despre
eventua-dorinta a so%erului de a schim)a directia de mers si orientarea acesteia Anali#and aceste
in%ormatii1 un microprocesor comanda aprinderea unor %aruri multi%unctionale1 cu mai multe )ecuri1
reali#andu-se ast%el o iluminare asimetrica1 dar optima in cur)e
E/ista si varianta de %ar la care in 4urul )ecului se a%la un sistem de oglin#i $rin rotirea
corespun#atoare a acestora se poate o)tine1 de asemenea1 iluminare asimetrica
.Concluzii
$ana in 4urul anilor 1.,2-1.-2 componentele mecanice1 multe dintre ele adevarate D)i4uteriiE
tehnice1 repre#entau o pondere covarsitoare1iar partea electrica si electronica re#umandu-se la un numar
restrans de motoare 8demaror1 alternator1 stergatoare de par)ri#71 sen#ori 8pentru temperatura uleiului si
antigelului1 presiunea uleiului1 nivelul car)urantului71 relee 8pentru semnali#are1 aprindere7 si )ecuri
De#voltarea microelectronicii1 materiali#ata in circuite integrate logice si analogice1 circuite
integrate de putere1 procesoare numerice 8microprocesoare1 microcontrollere1 D+$-uri71 reali#area unor
sisteme de actionare1 conventionale si neconventionale1 per%ormante1 a unor tipuri noi de sen#ori au
deschis perspective largi pentru re#olvarea unor cerinte care se impuneau tot mai acut1 legate de:
+iguranta in tra%ic
Economicitate
Fia)ilitate
&on%ort
$rotectia mediului
In constructia automo)ilelor moderne si-au castigat locul tot mai multe sisteme mecatronice 1 aceste
reusind sa sporeasca atat controlul asupara automo)ilului si placerea de a conduce
1.
&ibliografie
1 &iocirlea-;asilescu1 A1 &onstantin Mariana1 Asam)larea1 intretinerea si repararea masinilor si
instalatiilor Editura A5 Educational1 Bucuresti1 !22'
' &iocirlea-;asilescu1 A1 &onstantin1 Mariana1 Asam)lari si transmisii mecanice1 Editura &vasi-
documentalia $":+E" F $riniech Bucuresti1 !22,
4 Draghici1 I si cola) &alculul si constructia cupla4elor1 Editura Tehnica1 Bucuresti1 1.,-
( Enciclopedia tehnica ilustrata1 traducere din lim)a germana Bucuresti1 Editura Teora1 1...
. Marginean1 ;1 Teodorescu1 D1 5tila4ul si tehnologia constructiilor mecanice Editura Didactica si
$edagogica1 Bucuresti1 1.-1
12 Micu1 & Dodoc1 $1 Diaconcscu1 Gh1 Manolcscu AM1 Aparate si sisteme de masurare in
constructii de masini Editura Tehnica1 Bucuresti1 1.-2
11 $opovici1 & +i cola) Tehnologia constructiilor de masini Editura Didactica si $edagogica1
Bucuresti 1.*,
1! "a)inovioi1 I si cola)1 "ulmenti1 Editura Tehnica1 Bucuresti1 1.,,
14 +andulescu I Bucur +1 "epararea si intretinerea masinitor-unelte Editura Tehnica1 Bucuresti1
1.**
1( Tcodorescu1 D1 5tila4ul si tehnologia constructiilor metalice Editura Didactica si $edagogica1
Bucuresti1 1.,-
1* Ggura1 Gh si cola) 5tila4ul si tehnologia lucrarilor mecanice Editura Didactica si $edagogica1
Bucuresti1 1.-2
1, Ggura1 Gh-1 si cola) 5tila4ul si tehnologia lucrarilor mecanice1 Editura Didactica si $edagogica1
Bucuresti1 1.-.
!2