Sunteți pe pagina 1din 47

Test nr.

1
1. Istoricul construciei comunitare europene:
1.1.
-T CECO: 18 aprilie 1951 semnat, 25 iulie 1952 vigoare
-T CEE T CEEA: 25 martie 1957 semnat, Vigoare 1 ianuarie 1958
-Tratatul de la ru!elles din aprilie 19"5, #n vigoare de la 1 iulie 19"7, prin $are se de$ide %u&iunea
institu'iilor $omunitare(
-Consiliul European de la )ilano din iunie 1985 apro*+ Cartea al*+
-A$tul ,ni$ European: este semnat #n %e*ruarie 198" -i intr+ #n vigoare la 1 iulie 1987
-Tratatul privind ,niunea European+ .numit -i Tratatul de la )aastri$/t0 #n 7 %e*ruarie 1992 -i intr+
#n vigoare la 1 noiem*rie 1991
-Tratatul de la Amsterdam e semnat la 2 o$tom*rie 1997 -i intr+ #n vigoare la 1 mai 1999
-Tratatul de la 2isa este semnat la 2" %e*ruarie 2331 -i intr+ #n vigoare la 1 %e*ruarie 2331
-Tratatul de la 4isa*ona, semnat la 4isa*ona, 11 de$em*rie 2337, vigoare 1 de$em*rie 2339
1.2.
5lanul lui )onnet
6deea lui 7ean )onnet este a$$eptat+ %+r+ re&erve de 8o*ert 9$/uman -i, #n timp $e a$esta din urm+
pre&enta planul #n diminea'a &ilei de 9 mai $olegilor s+i de guvern( 5roie$tul este %+$ut pu*li$ su*
numele de :e$lara'ia sau 5lanul 9$/uman(
5ropunerea $on$ret+ vi&a plasarea produ$'iei %ran$o-germane de $+r*une si o'el su*
responsa*ilitatea unei autorit+'i supreme $omune, independente, #n $adrul unei organi&a'ii des$/ise
parti$ip+rii si altor state europene(
Anali&;nd 5lanul, o*serv+m $+ el a a*ordat #ntr-o manier+ nou+, de un pragmatism prudent,
pro*lema $onstru$'iei europene -i
a impus prin$ipiul suprana'ionalismului(
)etoda propus+, -i anume $alea $omunitar+ de integrare, a$orda prioritate integr+rii se$toriale -i
$elei e$onomi$e, #n detrimentul $elei glo*ale -i, respe$tiv, politi$e(
A %ost, de$i, a*andonat+ s$/ema tradi'ional+ a $ooper+rii e$onomi$e #ntre state, propun;ndu-se o
%ormul+ nou+, numit+ <integrare=, #n $are statele trans%er+ unele $ompeten'e proprii #n domenii *ine
delimitate $+tre o noua entitate suprana'ional+, $reat+ prin voin'a lor suveran+(
Totodat+, a$est moment istori$ al pre&ent+rii ideii unei $omunit+'i de interese pa-ni$e o%er+
premisele unei $ooper+ri #ntre ve$/i inami$i, tre$;nd peste resentimentele r+&*oiului -i poverile
tre$utului(
Originalitatea ideii lui )onnet $onst+ #n unirea oamenilor si a na'iunilor prin propunerea unui
o*ie$tiv $omun #n $are s+ #si .re0g+seas$a -i s+ vada interesele -i s+ uite di%eren'ele sau
divergen'ele( 9e de$lan-ea&+, ast%el, un pro$es $u totul nou #n rela'iile interna'ionale > de e!er$itare
#n $omun a suveranit+'ii, #n anumite domenii( Europa devine ast%el $ontinentul $are a $onstruit
prima regiune e$onomi$+ a lumii > un edi%i$iu ridi$at treptat, a $+rui a$tivitate a evoluat #n timp(
?n 9 mai 1953, ministrul %ran$e& al a%a$erilor e!terne, 8o*ert 9$/uman, a dat o de$lara'ie #n numele
@uvernului %ran$e&( A$east+ de$lara'ie, preparat+ de )onnet pentru 9$/uman, propunea unirea
industriilor %ran$e&e -i germane de $+r*une -i o'el( 9$/uman de$lara: <5rin $ontrolul produ$'iei de
*a&+ -i prin instituirea unei ?nalte Autorit+'i, ale $+rei de$i&ii vor uni Aran'a, @ermania -i alte state
mem*re, a$easta propunere va $ondu$e la $rearea unei prime *a&e $on$rete a %edera'iei europene,
indispensa*il+ pentru men'inerea p+$ii(=
1.3.
6n $adrul a$estui pun$t, a*ordam din perspe$tiva teoriei generale a O6 di%erite aspe$te $e ne permit
sa identi%i$am deose*irile dintre O6 de $ooperare si O6 de integrare: $omponenta organelor din
stru$tura institutionala a unor asemenea organi&atii, relatia organi&atiei $u statele mem*re
.in$er$and a raspunde $ontroversatei pro*leme a unui eventual trans%er de atri*utii suverane in
*ene%i$iul organelor respe$tivei organi&atii0B tipurile de a$te Curidi$e emise de ast%el de organi&atii(
Ast%el, in $eea $e priveste distin$tia Curidi$a dintre O6 de $ooperare si O6 de integrare su* aspe$tul
a$telor Curidi$e adoptate, $on%orm do$trinei , O6 de integrare adopta de$i&ii $u valoare o*ligatorie
pentru guvernele statelor mem*re dar si pentru lo$uitorii a$estora, $a un e%e$t al unui trans%er de
drepturi suverane de la state $atre organi&atie ( 6n s$/im*, O6 de $ooperare emit de regula, a$te
Curidi$e $are, in marea lor maCoritate, au un $ara$ter de re$omandare pentru mem*rii lor( 9tru$tura
institutionala a unei O6 de $ooperare presupune un organ plenar si suprem in $are toate statele sa %ie
repre&entate pe pi$ior de egalitate Curidi$a ( Organi&atia de $ooperare are si un organ e!e$utiv
restrans, in $are statele mem*re sunt repre&entate adesea pe *a&a prin$ipiului rotatiei( Opiniile
do$trinare varia&a, intr-o opinie $onsiderandu-se $a nu e!ista stru$turi institutionale apli$a*ile
ori$arei O6, a$easta %iind o $reatie a statelor si avand o*ie$tive pre$is sta*ilite( :a$a, in a$easta
opinie, stru$turile institutionale ale O6 de $ooperare si ale O6 de integrare nu ar %i di%erite .in am*ele
$a&uri putandu-se intalni o stru$tura tripartita de organe0, in alta opinie O6 de integrare ar avea o
stru$tura institutionala $omple!a in raport $u O6 de $ooperare, $orespun&and atri*utiilor spe$iale
in$redintate de statele mem*re( :at %iind numarul redus al O6 de integrare, s-ar re$omanda o
anumita prudenta in in$er$area de a sta*ili o stru$tura institutionala standard pentru O6 de
integrare( :in perspe$tiva $omponentei organelor, O6 de $ooperare se disting de O6 de integrare su*
variate aspe$te tratate pe larg in se$tiunea 1( :atorita insa tipului di%erit de model de la $are plea$a
.modelul de $ooperare interstatala, in $a&ul O6 de $ooperare si modelul integrarii supranationale, in
$a&ul unor O6 de integrare0 , datorita gradului de $omple!itate al stru$turii lor institutionale,
varietatii si numarului mare de O6 .%ie$are avand spe$i%i$itatea sa0, $ele doua $ategorii de O6 luate
in dis$utie nu se aseamana in privinta $ompunerii organelor lor( 6n $eea $e priveste distin$tia
Curidi$a dintre O6 de $ooperare si O6 de integrare su* aspe$tul atri*utiilor organelor si al modului de
luare al de$i&iilor, e!ista unele deose*iri aratate in se$tiunea D: de e!emplu, O6 de integrare pot
primi $ompetente de$i&ionale $u un $ara$ter suprastatal .deoare$e se impun statelor mem*re0 si $u
un $ara$ter supranational .deoare$e a$tele Curidi$e emise in e!er$itarea unor ast%el de $ompetente
au $a destinatari dire$ti parti$ularii, persoane %i&i$e si Curidi$e a%late pe teritoriul statelor mem*re0(
O6 de $ooperare di%era de O6 de integrare si su* aspe$tul atri*utiilor $u $are sunt in&estrate organele
a$estora in temeiul a$telor $onstitutive, si in $a&ul organelor e!e$utive, dar si al $elor $u un
$ara$ter Cudi$iar( Ast%el, in $a&ul organului Cudi$iar al unei O6 de integrare, tre*uie sa %ie remar$at
$ara$terul o*ligatoriu al Curisdi$tiei a$estui organ pentru statele mem*re, instanta putand %i sesi&ata
$/iar si unilateral, in unele $a&uri, impotriva statului mem*ru, spre deose*ire de organul Cudi$iar al
unei O6 de $ooperare, $are are o $ompetenta %a$ultativa(
6n ansam*lu, O6 de $ooperare se disting %ata de O6 de integrare su* aspe$tul $ompetentelor $u $are
sunt in&estrate organele a$estora, prin %aptul $a, in $a&ul ultimelor, le sunt $on%erite prin a$tul
$onstitutiv organelor $e repre&inta interesul organi&atiei $a atare, o serie de $ompetente $e tin de
domenii traditional statale .domeniul monetar, spatiul e$onomi$ uni$, introdu$erea unei $etatenii
supranationale0, in vreme $e organele unei O6 de $ooperare nu dispun de atri*utii tinand de
domeniile traditional statale, nu au autonomie in raport $u statele mem*re si ni$i putere de$i&ionala
proprie, $are sa li se impuna statelor(
9u* aspe$tul relatiei lor $u statele mem*re, O6 de $ooperare se disting %ata de $ele de integrare prin
%aptul $a primele sunt $reatii ale statelor $are respe$ta pe tot par$ursul a$tivitatii lor, prin$ipiul
suveranitatii de stat si al egalitatii suverane a statelor ( :impotriva, din a$easta perspe$tiva, O6 de
integrare ar %i un tip distin$t de O6, $are ar pune in $au&a $ara$terul suveran al statelor mem*re(
Consideram insa $a si in $a&ul O6 de integrare avem de-a %a$e $u $reatii ale statelor, $a
su*ie$te derivate de drept international .in timp $e statele mem*re ale unor ast%el de O6 raman
su*ie$te prin$ipale, orginare, suverane de drept international, ele nedisparand Curidi$ odata $e au
intrat in a$este O60( C/iar in $a&ul unor O6 de integrare s-ar parea $a nu este indi$at sa vor*im
despre e!istenta unui trans%er de suveranitate sau de atri*ute suverane, deoare$e ast%el e!istenta
insasi a statului si $alitatea sa Curidi$a de su*ie$t suveran, originar, de drept international ar %i pusa
in peri$ol( Este de dis$utat da$a prin a$tul $onstitutiv, in temeiul vointei lor suverane, statele
mem*re ar putea $eda <drepturi suverane= O6 $a atare, in mod progresiv si nelimitat( 2umarul
redus al O6 de integrare, natura spe$i%i$a a o*ie$tivelor si a miCloa$elor de $are dispun a$estea in
temeiul a$tului lor $onstitutiv, $/iar si e!istenta trans%erului de $ompetente de la statele mem*re la
nivelul organi&atiei $a atare, pot %i $onsiderate aspe$te $e su*linia&a pro%ilul Curidi$ parti$ular,
spe$i%i$itatea a$estor organi&atii $u $are a %ost ,E uneori asimilata( 6n $on$lu&ie, putem spune $a
organi&atiile internationale %ormea&a in dreptul international o $ategorie Curidi$a distin$ta, %iind
su*ie$te derivate de drept international, in raport $u statele( Clasi%i$area organi&atiilor
internationale in O6 de $ooperare si in O6 de integrare repre&inta o se$tiune ne$esara to$mai pentru
a arata in partea a doua a lu$rarii, $are sunt elementele de originalitate ale $adrului institutional al
,E in $omparatie $u O6(
2. Comitetul Economic i Social European organ consultativ al UE:
2.1.
CE9 este plat%orma institutionala si $onsulativa in $adrul $areia repre&entantii $er$urilor so$-e$on
europene esi e!prima o%i$ial pun$tele de vedere in privinta politi$ilor ,E, $onsultind ast%el marile
institutii ale ,E - Consil, Comisia si parlam si parti$ipind a$tiv si pe deplin in pro$esul de$i&ional
al ,E(
2.2.
Este $onstituit din 1DD mem*ri , denumiti $onsilieri, repre&entanti ai di%eritor $er$uri so$-e$on ale
,E, propusi de $atre @uvern st mem*re si numiti de $atre Consiliu pe o per de D ani $e poate %i
reinoita( Consilierii sunt organi&ati in 1 grupuri mari: angaCati, salariati si a$tiviati diverse(
)isiunea mem*r CE9 este de a adresa $elor 1 instit avi&e pe $/estiuni de interes european ( 6n
dependenta $onsult CE9 este o*lig sau %a$ulativa , totusi Comit poate emite avi&e si din propria
initiativa(Organi&area interna- CE9 alege din rindurile sale un irou, $ompus din 17 mem*ri
$ondusi de un presed si 2 vi$e-presed( 5resed, asista in e!er$itarea atri* sale de $atre vi$e-presed,
este responsa*il de %-tionarea $urenta normala a $omitetului(( Comitetul este $ompus din " se$tii:
agri$ultura, de&v rurala, mediu.2AT0, ,E), $oe&iune e$on si so$ , o$uparea %ortei de mun$a ,
$/estiuni so$iale,$etatenie, relatii e!terne, piata uni$a , produ$tie si $onsum, transporturi, energie s(a
5t anumite $/estiuni CE9 poate %orma si su*$omitete, stru$turi temporare, $e %un$t asemeni
se$tiilor, insa pina la solut $/estiunilor pt $are au %ost $reate( rapoartele anuale privind a$tiv CE9
sunt into$mite $on% regulament %inan$iar al a$estuia(
9tru$tura ComitetuluiE5resed si *iroul( Comit isi alege din mem*rii sai timp de 2 ani Cum un *irou
$ompus din 17 mem*r dintre $are un pres, 2 vi$e-pres si a$esti 1 su*ie$ti repre& $ele 1 grupe $are
stau la *a&a $omit(5res este responsa*il de *una des%asurare a a$tivit $omit si are $alitatea de repre&
$omit in relat e!terne(iroul are prin$ip %-tie de a asig %un$t si $oordonarea a$tiv di%eritor argane,
su*ordon $omit si de a le %i!a orientari politi$e(4a %el in $adrul *iroului sunt in%iintate misiuni
$ole$tive avind drept %-tie sta*ilirea legaturilor $u organi& 6, st terte, $andidate s(a
Egrup de studiu( 5regatirea avi& $onsulative este in$redintata unui grup de e!perti de regula D si
unui nr de $onsilieri ai Comit .apro!im 12 pers0
EAdunarea plenara( 6n timpul unui an $omit $are des%asoara a$tiv a $ir$a 9 sedinte a Adunarii
5lenate
E9e$retariatul general( Este diriCat de se$ret general $are-si e!er$ita %-tiile su* autorit presed si *irou
$omit(Are atri* adm-te/ni$e si un e%e$tiv $e $ir$a 833 pers( CE9E este %ormat din 1DD de mem*ri,
repre&entan'i ai grupurilor de interese e$onomi$e -i so$iale din toat+ Europa( A$e-tia sunt propu-i
de guvernele na'ionale -i numi'i de Consiliul ,niunii Europene pentru un mandat de 5 ani, $are
poate %i re#nnoit( )em*rii CE9E nu sunt remunera'i, dar primes$ alo$a'ii pentru a--i a$operi
$/eltuielile de transport -i $a&are o$a&ionate de parti$iparea la reuniuni(
?n $adrul CE9E e!ist+ trei grupuri:
AngaCatori
AngaCa'i
6nterese diverse .e!( %ermieri, grupuri ale $onsumatorilor0
2um+rul mem*rilor din %ie$are 'ar+ depinde de popula'ia a$esteia:
Aran'a, @ermania, 6talia, 8egatul ,nit - 2D de mem*ri
8om;nia - 15 mem*ri
)alta - 5 mem*ri
2.3.
8epre&entan'ii angaCatorilor, ai salaria'ilor sau ai altor grupuri de interese #-i pot e!prima pun$tul de
vedere $u privire la a$'iunile ,E prin intermediul Comitetului E$onomi$ -i 9o$ial European
.CE9E0( A$esta este o adunare $onsultativ+ $are emite avi&e $+tre institu'ii mai mari - #n spe$ial
Consiliul, Comisia -i 5arlamentul European( Comitetul E$onomi$ -i 9o$ial European a %ost #n%iin'at
#n 1957, $a %or de dis$u'ie pe marginea aspe$telor legate de pia'a uni$+( CE9E le o%er+ grupurilor de
interese din Europa - sindi$ate, angaCatori, %ermieri - posi*ilitatea de a se e!prima o%i$ial #n leg+tur+
$u propunerile legislative ale ,E( ?n medie, CE9E ela*orea&+ anual 173 de avi&e -i do$umente
$onsultative( Toate avi&ele sunt transmise $+tre organismele de$i&ionale ale ,niunii -i apoi
pu*li$ate #n 7urnalul O%i$ial( Comitetul E$onomi$ si 9o$ial European a %ost in%iintat in 1957, $a %or
de dis$utie pe marginea aspe$telor legate de piata uni$a( CE9E le o%era grupurilor de interese din
Europa - sindi$ate, angaCatori, %ermieri - posi*ilitatea de a se e!prima o%i$ial in legatura $u
propunerile legislative ale ,E( 6n medie, CE9E ela*orea&a anual 173 de avi&e si do$umente
$onsultative( Toate avi&ele sunt transmise $atre organismele de$i&ionale ale ,niunii si apoi
pu*li$ate in 7urnalul O%i$ial(6n vderea reali&arii %-tiilor sale $omitetul dispune de o serie de
instrumente, $are-i asigura $oopperarea atit $u instit ,E, agentiile ,E dar si alte organisme internat
pre$um si stru$turile so$-e$on din st mem*re ale ,E, din st terte sau din statele $andidate la aderare
la ,E(
Test nr.2
1. Aritectura instituional! a Uniunii Europene:
1.1
5rin$ipalele entiati $are %ormea&a $adrul ,E:
5arlamentul European, Consiliul ,E, Consiliul European, Comisia Europeana, Curtea de 7ustitie a
,niunii Europene, an$a Centrala Europeana, Curtea de Conturi, Om*udsman European,
Comitetul E$onomi$ si 9o$ial, Comitetul 8egiunilor, an$a Europeana de 6nvestitii, an$a
Centrala Europeana(
1.2.
5arlamentul European- a-a-numita $amer+ a repre&entan'ilor $et+'enilor din ,E( 5arlamentul
European este organul repre&entativ al $elor D53 de milioane de $et+'eni ai ,niunii Europene(
Consiliul ,E- repre&inta interesele 9tatelor )em*re, av;nd at;t putere legislativa $;t si e!e$utiva(
Comisia Europeana- interesele ,niunii Europene, si este organul e!e$utiv al ,E( 5rin$ipalele
$ompetente ale Comisiei sunt:
F de $ontrol: supraveg/ea&a respe$tarea Tratatului ,E si implementarea legislatiei $omunitareB
F de initiativG : are monopolul initiativei #n $/estiuni de $ompetenta $omunitara .politi$i
$omunitare0B
F de e!e$utie: Coa$a rolul unui guvern la nivel $omunitar, av;nd responsa*ilitatea implementarii si
$oordonarii politi$ilor, pre$um si a gestionarii Aondurilor 9tru$turale si a *ugetului anual al
,niuniiB
F de repre&entare: primeste s$risorile de a$reditare ale am*asadorilor tarilor din a%ara spatiului
$omunitar #n ,E si are :elegatii > $u rang de am*asade - #n statele $andidate sau #n alte state din
a%ara ,niunii, pre$um si *irouri de repre&entare #n 9)(.state mem*re(0(
Curtea Europeana de Custitie- are rolul de a asigura uni%ormitatea interpretarii si apli$arii dreptului
$omunitar si are $ompetenta de a solutiona litigii $are impli$a 9), institutii $omunitare, $ompanii
sau persoane %i&i$e din spatiul ,E(
Curtea europeana de $onturi- 8olul sau este de a $ontrola aspe$tele %inan$iare ale ,E, mai e!a$t
legalitatea operatiunilor *ugetului $omunitar si $orespondenta a$estuia $u programul anual de
gestionare a sa( Curtea de Conturi este independenta #n raport $u $elelalte institutii $omunitare si
are deplina li*ertate #n privinta organi&arii si plani%i$arii a$tivitatii sale de audit si de raportare(
Consiliul European- Consiliul European este $onstituit din se%ii de stat sau de guvern ai 9), iar
lu$rarile sale sunt ga&duite de 9) $are detin 5resedintia Consiliului ,niunii Europene(
Om*udsman European- .sau )ediatorul European0 este e$/ivalentul unui Avo$at al 5oporului la
nivel $omunitar, si este numit de 5arlament pe o durata de $in$i ani( 6nstitutia Om*udsmanului
e!ista din 1992 iar rolul sau este de a primi re$lamatii re%eritoare la a$te de administrare de%i$ienta
#n a$tivitatea institutiilor sau organismelor $omunitare, din partea $etatenilor europeni sau a ori$arei
persoane %i&i$e sau Curidi$e $u sediul #n unul din 9)(
Comitetul E$onomi$ si 9o$ial- Comitetul E$onomi$ si 9o$ial .CE90 este un organ $onsultativ,
#n%iintat prin Tratatul de la 8oma .19570, $are re%le$ta impli$area so$ietatii $ivile #n viata politi$a si
$are repre&inta $ele mai importante grupuri de interese din domeniile e$onomi$ si so$ial( CE9 este
$onstituit din 222 de mem*ri - de la repre&entanti ai sindi$atelor, la $onsumatori si e$ologisti(
Comitetul 8egiunilor - Comitetul 8egiunilor .C80 este $ea mai noua institutie $omunitara si a %ost
#n%iintat prin Tratatul de la )aastri$/t .19920, $a raspuns la $ererea organi&atiilor lo$ale si regionale
de a %i repre&entate #n $adrul ,E( C8 este $onstituit din 222 de repre&entanti ai autoritatilor lo$ale si
regionale, numiti de $atre Consiliul ,niunii Europene .la re$omandarea 9)0 pentru o perioada de
patru ani si $are #si des%asoara a$tivitatea #n e!$lusivitate pe *a&a propunerilor venite din partea
9)(
an$a Europeana de 6nvestitii- 6nstitutie %inan$iara a ,E, #n%iintata #n *a&a Tratatului de la 8oma,
an$a Europeana de 6nvestitii .E60 %inantea&a proie$te $e du$ la reali&area o*ie$tivelor ,niunii #n
Europa si #n toata lumea(
E6 este un organism $u personalitate Curidi$a si independenta %inan$iara si are sediul la
4u!em*urg(
an$a Centrala Europeana- a %ost #n%iintata #n 1998 si este responsa*ila pentru politi$a monetara a
,E( 5rin$ipalul o*ie$tiv al CE este asigurarea sta*ilitatii preturilor, ast%el #n$#t sa se pastre&e
valoarea monedei uni$e .Euro0 si e$onomia europeana sa nu %ie a%e$tata de pro$esele in%lationiste(
?n plus, politi$a monetara are si rolul de a spriCini alte o*ie$tive politi$e sta*ilite la nivel $omunitar(
1.3.
Comisia Europeana - este motorul sistemului institutional $omunitarCa e!e$utiv al ,niunii
Europene, Comisia Europeana este institutia independenta $are repre&inta si apara interesele
,niunii in ansam*lul sau ( 5ra$ti$, ea este inima me$anismului institutional al ,niunii, deoare$e
propune legislatia, politi$ile si programele de a$tiune si pune in apli$are de$i&iile 5arlamentului
European si Consiliului ,niunii Europene( )em*rii Comisiei Europene, denumiti intr-o maniera
in%ormala, $omisari, sunt personalitati ale vietii politi$e a statelor mem*re $are a$tionea&a numai in
interesul ,niunii, neputand primi instru$tiuni de la guvernele lor nationaleComisia este motorul
sistemului institutional al Comunitatii: avand dreptul de initiativa into$meste proie$tele de legi, pe
$are le supune pentru adoptare 5arlamentului si Consiliului( 6n $omparatie $u organele de tip
Hagenda setter= intalnite in alte sistem politi$e, $um ar %i in $a&ul guvernului %ederal german,
$omisia poate ori$and sa retraga ori$e initiativa legislativa $are in$a nu a %ost adoptata de%initiv de
Consiliu( in $alitate de organ e!e$utiv Comisia asigura apli$area legislatiei europene .dire$tive,
regulamente, de$i&ii0, e!e$utia *ugetara si reali&area programelor adoptate de Consiliu si
5arlament( impreuna $u Curtea Europeana de 7ustitie veri%i$a respe$tarea legislatiei $omunitare( in
$alitate de repre&entant legal al Comunitatii la nivel glo*al are dreptul de a nego$ia mai ales
tratatele din domeniul $omertului si $ola*orarii internationale(
6ndis$uta*il a$est rol ii revine Comisiei ,E
?n total 23 de mem*ri, dup+ Tratatul de la ru!elles, ale-i din statele mem*re, #n urma unei
reparti'ii na'ionale, printre personalit+'ile $are o%er+ toate garan'iile de independen'+(
Comisarii sunt desemna'i de $omun a$ord #ntre statele mem*re, pentru un mandat de $in$i ani $are
poate %i re#nnoit
8olul de 5re-edinte al Comisiei, ini'ial de ordin esen'ialmente administrativ .$onvo$are -i pre&idare
a reuniunilor0 -i proto$oloar .repre&entare a Comisiei #n e!terior0, a do*;ndit progresiv o
dimensiune politi$+ puterni$+(
Tratatul de la Amsterdam $onsa$r+ I pre&iden'iali&area J Comisiei : nu numai $+ 5re-edintele
intervine #n alegerea $omisarilor, dar se *u$ur+ -i de o larg+ putere dis$re'ionar+ #n atri*uirea
sar$inilor #n s;nul $olegiului( Totu-i, nu are vot preponderent iar vi$epre-edin'ii #l pot #nlo$ui(
9e$retariatul general al Comisiei tre*uie s+-l asiste pe 5re-edinte #n a$tivit+'ile de $oordonare -i s+
asigure rela'iile $urente $u alte institu'ii(
?n $iuda $ara$terului $olegial, Comisia pro$edea&+ #ntre mem*rii s+i la o reparti&are relativ pre$is+
a sar$inilor #n $eea $e prive-te preg+tirea -i e!e$utarea de$i&iilor(
5re-edintele seam+n+ $u un -e% de guvern(
Aun$'ionarea Comisie este $olegial+( 2u este posi*il s+ i se dea unuia dintre mem*rii s+i, #n
domeniul responsa*ilit+'ii sale parti$ulare, o delegare a puterii $are i-ar $on%eri o independen'+
$ompara*il+ $u $ea a unui ministru #n departamentul s+u(Kedin'ele au lo$ s+pt+m;nal( :e$i&iile se
iau #n maCoritate(Comisia veg/ea&+ la respe$tarea Tratatelor, %apt pentru $are posed+ puteri e%i$a$e
de in%orma'ie -i de prevenire( 4a nevoie, Comisia dispune -i de puterea de a urm+ri in%ra$'iunile( ?n
$ele din urm+, Comisia asigur+ gestiunea I $lau&elor de salvgardare J, adi$+ autori&ea&+, #n anumite
$a&uri, m+suri derogatorii de la tratate(
@arant a interesului general $omunitar, Comisia este $on$eput+ $a institu'ia I motri$e J a integr+rii
europene, a $+rei de&voltare o $ondu$e( E!er$i'iul puterii normative atri*uite Consiliului se %a$e #n
urma ini'iativelor Comisiei(Comisia este #ns+r$inat+ s+ adopte m+surile de e!e$u'ie $u titlu general,
pre$um -i $u $ara$ter parti$ular .a$estea din urm+ at;t #n privin'a guvernelor $;t -i a
#ntreprinderilor0( ?n materie e!tern+, Comisia este #ns+r$inat+ $u derularea nego$ierilor de a$orduri
$u '+rile ter'e, #n e!e$u'ia mandatelor Consiliului, repre&ent;nd Comunit+'ile(
2. Comitetul "egiunilor organ consultativ al UE:
2.1.
Comitetul 8egiunilor .C80 este un organism al ,niunii Europene .#n%iin'at #n 199D0 de repre&entare
a intereselor lo$ale -i regionale $are $ontri*uie la #nt+rirea leg+turilor dintre $et+'enii a$eleia-i
regiuni, la apropierea -i impli$area a$estora #n de$i&iile ,niunii Europene( ,n organ $onsultativ
al$atuit din repre&entanti ai autoritatilor regionale si lo$ale europene( 6n pre&ent, Comitetul
8egiunilor este un organism $omplementar $elor trei institutii $omunitare .Consiliul de ministri,
Comisia Europeana, 5arlamentul European0(
2.2.
)em*rii CE9 sunt numiti de $etre $onsiliul de minis/tri , $u maCoritate $ali%i$ata $L% propunerilor
statelor mem*er $are le inaintea&a o lista $u numarul de $andidatsi du*lu deMit $el ne$essar ,
mem*rii CE9 sunt numiti pe un mandate de D ani $e poate %i reinoit, Comitetul NNi desemnea&N,
dintre mem*rii sNi, preNedintele Ni *iroul pentru un mandat de doi ani( $u maCoritate a*soluta
$onsiliul %i!ea&a indemni&atiile mem*rilor $omitetului(, $alitatea de mem*ru este in$ompati*ila $u
$ea de mem*ru al unui parlament national , govern sau institutii $omunitare et$ sau %un$tionar ,
agent al uniunii(
Organi&are: mem*rii CE9 sunt stru$turati in 1 grupe : AngaCatori, salariati si repre&entantsii altor
segmenteso$ial-e$onomi$e(@rupul angaCatorilor reunes/te repre&entantii din mediul pu*li$ si privat
din ramuri diverse(8epre&entantii 9alariatilor din mediile sindi$ale nationale la %el din diverse
ramuri ( Al treilea grup sunt repre&entantii pro%esiunilor li*ere , $onsumatorilor org( de prot a
mediului, ai $omunitatilor s/tiintsi%i$e, aso$iatiie %emeilor, /andi$apatilor et$, a$est grup Coa$a un
rol essential in aso$ierea so$ietatilor $ivile la ela*orarea politi$ilor ,E N(6n $adrul pierderii $alitatii
de *a&a din organi&atia nationala , persoana demisionea&as/i din $ea de mem*ru al CE9(
Aun$tionare: CE9 is/i allege un pres/edinte 2 vi$epresedintisi un *irou pLu un mandat de 2 ani (, O
un 9e$retariat general( 6n $adrul sau CE9 poate $rea se$tiuni spe$iali&ate s/i grupuri de studiu(
CE9: $uprinde " se$tiuni: agri$utlura, de&voltare rurala si mediu, uniune e$onomi$asi monetara
$oe&iunea e$onomi$a si so$ialalo$uri de mun$a, a%a$eri so$iale, $etatsenie, relatii e!terioare, piata
uni$a, produ$tie si $onsum, transporturi, energie, in%rastru$tura, so$ietatea in%ormationala( 9u*-
$omitetle ela*orea&a proie$te proie$te de avi&easupra unor $/estiuni, domenii determinate pe $are
le repre&inta deli*erarii CE9(@rupurile de studiu au 12 $onsilieri din $are un raportor( CEs se
reunes/te lunar , la demersul pres/edintelui sau, %ie la soli$itarea Consiliului saua $omisiei ori a
5arlamentului(
2.3.
8olul Comitetului 8egiunilor este de a %a$e $unos$ute pun$tele de vedere lo$ale -i regionale $u
privire la legisla'ia ,E( ?n a$est sens, Comitetul emite rapoarte sau <avi&e= pe marginea
propunerilor Comisiei( Comisia, Consiliul -i 5arlamentul tre*uie s+ $onsulte Comitetul 8egiunilor
#nainte de luarea unor de$i&ii #n domenii $are prives$ administra'ia lo$al+ -i regional+ .de e!(
o$uparea %or'ei de mun$+, mediul, edu$a'ia, s+n+tatea pu*li$+0( El are rolul de a repre&enta
interesele $ole$tivitatilor lo$ale si regionale si de a asigura parti$iparea a$estora la pro$esul de
integrare( Aiind $onstituit $a un organ $onsultativ al Consiliului si al Comisiei, Comitetul
8egiunilor tre*uie $onsultat o*ligatoriu in anumite domenii ale politi$ii regionale - $oe&iune
e$onomi$a si so$iala, $ultura, energie, transporturi, edu$atie si %ormare, politi$a regionala, sanatate(
Comitetul are rolul de a repre&enta interesele $ole$tivit+'ilor lo$ale -i regionale -i de a asigura
parti$iparea a$estora la pro$esul legislativ al Comunit+'ii( 4a *a&a a$tivit+'ii Comitetului st+
evaluarea propunerilor Comisiei Europene din perspe$tiva intereselor regiunilor ,E(
Comitetul 8egiunilor de asemenea, veg/ea&+ asupra <prin$ipiului su*sidiarit+'ii=, $on%orm $+ruia
,E nu tre*uie s+ #-i asume sar$ini $e se potrives$ mai *ine administra'iilor na'ionale, lo$ale sau
regionale( Ast%el, Co8 proteCea&+ interesele regiunilor #n $/estiunile de interes maCor -i permite
Comunit+'ii s+ a$tive&e $u un randament #nalt(
Comitetul 8egiunilor este organ $onsultativ al Consiliului -i Comisiei -i tre*uie $onsultat
o*ligatoriu #n anumite domenii ale politi$ii regionale:
$oe&iune e$onomi$+ -i so$ial+ .politi$a regional+ -i Aondurile 9tru$turale0B
promovarea preg+tirii generale -i pro%esionaleB
edu$a'ie, tineret, $ultur+B
politi$a so$ial+B
s+n+tateB
re'ele transeuropene de transport -i tele$omuni$a'ii, energie,mediul(
Test nr. 3
1. #roce$ura legislativ! %n ca$rul Uniunii Europene:
1.1.
a0 Comisia Europeana-este organul e!e$utiv al ,niunii Europene, avand rolul de a into$mi proie$te
de legi si de a monitori&a apli$area a$estora( Comisia este un organ al Comunitatilor Europene,
independent de statele mem*re, avand de$i un $ara$ter $u adevarat supranational
*05arlamentul European- indeplineste trei %un$tii prin$ipale : de&*ate si adopta a$tele legislative,
alaturi de ConsiliuB monitori&ea&a alte institutii europene, in spe$ial Comisia, pentru a se asigura $a
a$estea %un$tionea&a in mod demo$rati$ B de&*ate si adopta *ugetul ,E, alaturi de Consiliu(
$0Consiliul ,E - indeplineste urmatoarele %un$tii:
- impreuna $u 5arlamentul European apro*a legile propuse de Comisia Europeana
- impreuna $u 5arlamentul European sta*ileste *ugetul ,E
- reali&ea&a politi$a e!terna si de se$uritate $omuna a statelor mem*re ale ,E
- $oordonea&a politi$a e$onomi$a $omuna a statelor mem*re ale ,E
- $oordonare&a sistemului Custitiar in statele mem*re .in spe$ial in domenii $a terorismul0(
1.2.
5ro$edura 4egislativa Ordinara
Comisia pre&int+ o propunere 5arlamentului European -i Consiliului(
5rima le$tur+
.10 5arlamentul European adopt+ po&i'ia sa #n prim+ le$tur+ -i o transmite Consiliului(
.D0 ?n $a&ul #n $are po&i'ia 5arlamentului European este apro*at+ de Consiliu, a$tul respe$tiv se
adopt+ $u %ormularea $are $orespunde po&i'iei 5arlamentului European(
.50 ?n $a&ul #n $are po&i'ia 5arlamentului European nu este apro*at+ de Consiliu, a$esta adopt+
po&i'ia sa #n prim+ le$tur+ -i o transmite 5arlamentului European(
."0 Consiliul in%ormea&+ pe deplin 5arlamentul asupra motivelor $are l-au $ondus la adoptarea
po&i'iei sale #n prim+ le$tur+( Comisia in%ormea&+ pe deplin 5arlamentul European $u privire la
po&i'ia sa(
A doua le$tur+
.70 ?n $a&ul #n $are, #n termen de trei luni de la data transmiterii, 5arlamentul European:
.a0 apro*+ po&i'ia Consiliului din prima le$tur+ sau nu s-a pronun'at, a$tul respe$tiv se $onsider+
adoptat $u %ormularea $are $orespunde po&i'iei ConsiliuluiB
.*0 respinge, $u maCoritatea mem*rilor $are #l $ompun, po&i'ia Consiliului din prima le$tur+, a$tul
propus este $onsiderat $a ne%iind adoptatB
.$0 propune, $u maCoritatea mem*rilor $are #l $ompun, modi%i$+ri la po&i'ia Consiliului din prima
le$tur+, te!tul ast%el modi%i$at se transmite Consiliului -i Comisiei, $are emite un avi& $u privire la
a$este modi%i$+ri(
.80 ?n $a&ul #n $are, #n termen de trei luni de la primirea modi%i$+rilor 5arlamentului European,
Consiliul, /ot+r;nd $u maCoritate $ali%i$at+:
.a0 apro*+ toate a$este modi%i$+ri, a$tul respe$tiv este $onsiderat apro*atB
.*0 nu apro*+ toate modi%i$+rile, pre-edintele Consiliului, #n $onsens $u pre-edintele 5arlamentului
European, $onvoa$+ $omitetul de $on$iliere, #ntr-un termen de -ase s+pt+m;ni(
.90 Consiliul /ot+r+-te #n unanimitate $u privire la modi%i$+rile $are au %+$ut o*ie$tul unui avi&
negativ din partea Comisiei(
Con$ilierea
.130 Comitetul de $on$iliere, $are reune-te mem*rii Consiliului sau repre&entan'ii lor -i tot at;'ia
mem*ri $are repre&int+ 5arlamentul European, are misiunea de a aCunge la un a$ord asupra unui
proie$t $omun, $u maCoritatea $ali%i$at+ a mem*rilor Consiliului sau a repre&entan'ilor a$estora -i
$u maCoritatea mem*rilor $are repre&int+ 5arlamentul European, #n termen de -ase s+pt+m;ni de la
data $onvo$+rii, pe *a&a po&i'iilor 5arlamentului -i ale Consiliului din a doua le$tur+(
.110 Comisia parti$ip+ la lu$r+rile $omitetului de $on$iliere -i ia toate ini'iativele ne$esare pentru
promovarea unei apropieri #ntre po&i'iile 5arlamentului European -i ale Consiliului(
.120 ?n $a&ul #n $are, #n termen de -ase s+pt+m;ni de la $onvo$are, $omitetul de $on$iliere nu
apro*+ ni$iun proie$t $omun, a$tul propus este $onsiderat neadoptat(
A treia le$tur+
.110 ?n $a&ul #n $are, #n a$est termen, $omitetul de $on$iliere apro*+ un proie$t $omun, 5arlamentul
European -i Consiliul dispun %ie$are de un termen de -ase s+pt+m;ni de la a$east+ apro*are, pentru
a adopta a$tul respe$tiv #n $on%ormitate $u a$est proie$t, 5arlamentul European /ot+r;nd $u
maCoritatea voturilor e!primate iar Consiliul $u maCoritate $ali%i$at+( ?n $a& $ontrar, a$tul propus
este $onsiderat neadoptat(
.1D0 Termenele de trei luni -i -ase s+pt+m;ni prev+&ute la pre&entul arti$ol sunt prelungite $u $el
mult o lun+ -i, respe$tiv, dou+ s+pt+m;ni, la ini'iativa 5arlamentului European sau a Consiliului(
:ispo&i'ii spe$iale
.150 ?n $a&ul #n $are, #n situa'iile prev+&ute #n tratate, un a$t legislativ %a$e o*ie$tul pro$edurii
legislative ordinare la ini'iativa unui grup de state mem*re sau la re$omandarea +n$ii Centrale
Europene ori la soli$itarea Cur'ii de 7usti'ie, alineatul .20, alineatul ."0 a doua te&+ -i alineatul .90
nu se apli$+(
?n a$este $a&uri, 5arlamentul European -i Consiliul transmit Comisiei proie$tul de a$t, pre$um -i
po&i'iile lor din prima -i din a doua le$tur+( 5arlamentul European sau Consiliul poate soli$ita
avi&ul Comisiei #n ori$e %a&+ a pro$edurii, avi& pe $are Comisia #l poate emite -i din proprie
ini'iativ+( Comisia poate, de asemenea, #n $a&ul #n $are $onsider+ ne$esar, s+ parti$ipe la $omitetul
de $on$iliere #n $ondi'iile prev+&ute la alineatul .110(
1.3.
5ro$edura spe$iala > 5E poate sa initie&e, sa adopte sis a e!e$ute un a$t normativ( :upa $ontinutul
T 4isa*ona re&ulta doar 1 arti$ole $are prevad asemenea atri*utii .$u re%erire la Consiliu >
pro$edura spe$iala este pre&entata in arti$olul 530( 5E adopta regulamente interne( 6n pro$edura
spe$iala, 5E detine doar dreptul de vot $onsultative, $u e!$eptiile preva&ute de a$tele $onstitutive(
:e %a$to, dr de Veto poate sa apartina 5E doar in $adrul pro$edurii ordinare( :a$a in urma
dis$utiilor in $adrul Consiliului si 5E, 5E respinge proie$tul, se $onsidera neadoptat .veto0, insa
da$a Consiliul respinge, va %i $reat un Comitet de Con$iliere, in $omponenta $aruia vor %i
repre&entantii am*elor institutii, $are vor in$er$a sa adu$a partile la $onsens( :e$i&ia $omitetului de
$on$iliere nu sunt o*ligatorii pentru Consiliu si 5E( :esi T 4isa*ona prevede e!pres $are sunt a$tele
$are urmea&a a %i adoptate, in pro$edura ordinara, pre$um si $ele prin pr( spe$iala, e!ista o e!$eptie,
numita Hpasonella=.pod0, $are presupune su*stituirea pro$edurii spe$iale de pro$edura ordinara
doar da$a Consiliul E adopta in a$est sens de$i&ia $u unanimitate de voturi(
2. &anca Central! European! instituie 'inanciar! a UE:
2.1.
:e la 1 ian 9D si pina la 1 iunie 98 a e!istat 6nstit monetar European $are avea $a misiune spe$iala
$oordonarea polit monetrae, valutare ale st mem*re pre$um si supraveg/ %un$tionarii sistem
monetar european si pregatirea teren pt in%iintarea CE( 6n$epin $u 98 CE $u sediul la AranM%urt
)ain si-a in$eput a$tivitatea $a *an$a de emisie pt moneda uni$a euro( 5unerea in $ir$ulatie a
*an$ii a in$eput la 1ian 2332 in 12 state europene, euro devenind uni$a moneda a%lata in $ir$ulatie
si la %el e!ista posi*iliatea , pres$/im*arii *an$notei ve$/i pina in 2313A$easta a avut la dispo&itie
sapte luni de pregatire in vederea reali&arii unor misiuni %ara pre$edent, si anume: inlo$uirea
monedelor unui grup de state suverane $u o moneda uni$a si ela*orarea politi$ii monetare pentru
&ona euro in %ormare(:in a$el moment, CE, in $alitate de <$apitan= al e$/ipei Eurosistemului >
sistemul *an$ar $entral din &ona euro, apli$a politi$a monetara in tarile $are %a$ parte din uniunea
monetara( O*ie$tivul sau prin$ipal este sta*ilitatea preturilor pe termen mediu, deoare$e preturile
sta*ile repre&inta *a&a ne$esara pentru o $restere e$onomi$a dura*ila si pentru prosperitate in
Europa(4a data de 1 iunie 1998 a %ost, de asemenea, in%iintat <9istemul European al an$ilor
Centrale=, $adrul institutional $are $uprinde CE si *an$ile $entrale din $ele 27 de state mem*re ale
,E(
5rima- a de*utat #n 1993 prin $oordonarea politi$ilor e$onomi$e ale statelor mem*re -i asigurarea
li*erei $ir$ula'ii a $apitalurilorB
- A doua etap+- a #n$eput la 1 ianuarie 199D, #n $are statele tre*uiau s+ %a$+ e%orturi pentru a
#ndeplini $riteriile de $onvergen'+ -i s+ ia m+suri pentru asigurarea independen'ei *+n$ilor $entrale
na'ionale( A %ost $reat 6nstitutul )onetar European .6)E0 $u misiunea de a preg+ti tre$erea la $ea
de a treia etap+ a $onstituirii ,E), de a asigura suprareglarea 9istemului )onetar European -i
$oordonarea politi$ilor monetare ale statelor(B
- Cea de a treia etap+ a %ost de$lan-at+ la 1 ianuarie 1999( Tratatul de la )aastri$/t sta*ilise
data de 1 ianuarie 1997 pentru tre$erea la moneda uni$+, da$+ maCoritatea statelor #ndeplines$
$riteriile de $onvergen'+( ?n $a& $ontrar a$easta urma s+ se petrea$+, #n mod automat, la 1 ianuarie
1999 doar pentru a$ele state $are #ndeplineau respe$tivele $riterii( Consiliul European e!traordinar
din 1 mai 1998 a sta*ilit lista '+rilor admisi*ile #n %a&a a 666-a a ,E)( 9itua'ia statelor mem*re era
urm+toarea:
11 state #ndeplineau $riteriileB
@re$ia, $are, #n 1998, nu #ndeplinea $ondi'iile, a re$uperat #nt;r&ierea -i a prins din urm+
grupul <$elor 11= #n 2331B
:anemar$a, )area ritanie -i 9uedia au re%u&at s+ parti$ipe la moneda uni$+(
Cea de a treia %a&+ a ,E)- se de%ine-te prin dou+ elemente:
A instaurat o moned+ uni$+: E,8O( A$easta devine moneda statelor parti$ipante -i
#nlo$uie-te EC, #n $adrul $omunitar( ,n E,8O a devenit e$/ivalentul a ",55957 Aran$i %ran$e&i(
an$notele -i monedele, #n E,8O -i Cen'i au %ost puse #n $ir$ula'ie la 1 ianuarie 2332 -i au
#nlo$uit monedele na'ionale ale '+rilor respe$tive(
A $reat un 9istem European al +n$ilor Centrale .9EC0 %ormat din an$a Central+
European+, $are #nlo$uie-te 6nstitutul )onetar European, -i *+n$ile $entrale na'ionale(
2.2.
an$a Central+ European+ .CE0 este una dintre institu'iile ,E( 9$opul s+u este:
s+ men'in+ sta*ilitatea pre'urilor .adi$+ s+ 'in+ in%la'ia su* $ontrol0, mai ales #n '+rile $are utili&ea&+
euro
s+ men'in+ sta*ilitatea sistemului %inan$iar, asigur;ndu-se $+ pie'ele -i institu'iile sunt
supraveg/eate $orespun&+tor(
CE $ola*orea&+ $u *+n$ile $entrale din toate $ele 27 de state mem*re( ?mpreun+, %ormea&+
9istemul European al +n$ilor Centrale(
:e asemenea, CE sta*ile-te $adrul $ooper+rii dintre *+n$ile $entrale ale $elor 1" state mem*re
$are au adoptat moneda uni$+ -i al$+tuies$ #mpreun+ &ona euro( Cooperarea e!istent+ la nivelul
a$estui grup restr;ns poart+ numele de <eurosistem=(
Atri*u'ii de *a&+
5otrivit Tratatului de instituire a Comunit+'ii Europene .arti$olul 135, alineatul .200, atri*u'iile de
*a&+ sunt
de%inirea -i apli$area politi$ii monetare pentru &ona euroB
des%+-urarea opera'iunilor valutareB
de'inerea -i administrarea re&ervelor valutare o%i$iale ale statelor din &ona euro .administrarea
porto%oliilor0(
promovarea *unei %un$'ion+ri a sistemelor de pl+'i(
Alte atri*u'ii
an$note: CE are dreptul e!$lusiv de a autori&a emiterea de *an$note #n &ona euro(
9tatisti$+: #n $ola*orare $u C2, CE $ole$tea&+ in%orma'ii statisti$e, %ie de la autorit+'ile
na'ionale, %ie dire$t de la agen'ii e$onomi$i, ne$esare #n vederea #ndeplinirii atri*u'iilor(
9upraveg/erea -i sta*ilitatea sistemului %inan$iar: Eurosistemul $ontri*uie la *una des%+-urare a
politi$ilor promovate de autorit+'ile responsa*ile $u $ontrolul pruden'ial al institu'iilor de $redit -i
$u sta*ilitatea sistemului %inan$iar(
Cooperare la nivel interna'ional -i european: CE men'ine rela'ii de $ooperare $u institu'iile,
organele -i %orurile $ompetente #n $adrul ,E -i pe plan interna'ional $u privire la misiunile
#n$redin'ate Eurosistemului(
9tru$tur+
CE dispune de urm+toarele organisme de$i&ionale:
Comitetul e!e$utiv gestionea&+ a$tivitatea $otidian+( Este %ormat din " mem*ri .pre-edintele,
vi$epre-edintele -i al'i D mem*ri0 desemna'i de liderii &onei euro pentru un mandat de 8 ani(
Consiliul guvernatorilor de%ine-te politi$a monetar+ a &onei euro -i %i!ea&+ ratele do*;n&ilor la $are
*+n$ile $omer$iale pot o*'ine *ani de la an$a Central+( Este al$+tuit din $ei " mem*ri ai
Comitetului e!e$utiv -i din guvernatorii $elor 1" *+n$i $entrale din &ona euro(
Consiliul general $ontri*uie la a$'iunile de $onsultare -i $oordonare ale CE -i o%er+ spriCin '+rilor
$are se preg+tes$ s+ adere la &ona euro( Este %ormat din pre-edintele -i vi$epre-edintele CE -i
guvernatorii *+n$ilor $entrale din toate $ele 27 de state mem*re(
CE este institu'ie independent+( 2i$i CE, ni$i *+n$ile $entrale na'ionale din Eurosistem -i ni$iun
mem*ru al instan'elor #ns+r$inate $u luarea de$i&iilor nu pot $ere sau a$$epta instru$'iuni de la un
alt organism( Toate institu'iile ,E -i toate guvernele na'ionale tre*uie s+ respe$te a$est prin$ipiu(
2.3.
Temeiul Curidi$ pentru politi$a monetara uni$a il repre&inta Tratatul de instituire a Comunitatii
Europene si 9tatutul 9istemului European al an$ilor Centrale si al an$ii Centrale Europene(
9tatutul sta*ileste atat in%iintarea CE, $at si a 9istemului European al an$ilor Centrale .9EC0 la
data de 1 iunie 1998( CE a %ost $on$eputa $a nu$leu al Eurosistemului si al 9EC( CE si *an$ile
$entrale nationale indeplines$ impreuna atri*utiile $are le-au %ost in$redintate( CE dispune de
personalitate Curidi$a in $on%ormitate $u dreptul pu*li$ international(9istemul European al an$ilor
Centrale 9EC in$lude CE si *an$ile $entrale nationale .C20 ale tuturor statelor mem*re ale ,E
Parti$olul 137 alineatul .10 din tratatQ, indi%erent da$a a$estea au adoptat sau nu moneda
euro(Eurosistemul este al$atuit din CE si C2 ale statelor $are au adoptat moneda euro(
Eurosistemul si 9EC vor $oe!ista atat timp $at vor e!ista state mem*re ale ,E in a%ara &onei euro(
Test nr. (
1. Aciunile e)ercitate %n 'aa C*UE:
1.1.
Tipurile de a$'iuni #n %a'a Cur'ii de 7usti'ie a Comunit+'ilor sunt urm+toarele:
- $erere av;nd $a o*ie$t pronun'area unei /ot+r;ri preliminare- a$'iune #n $onstatarea ne;ndeplinirii
o*liga'iilor de $+tre un stat mem*ru B
- a$'iune #n ne#ndeplinirea o*liga'iilor de $+tre statele mem*re ,E- a$'iune #n $onstatarea
ne;ndeplinirii o*liga'iilor de $+tre un 9tat )em*ru, $on%orm legisla'iei ,EB
- a$'iune #n anulare- a$'iune $are vi&ea&+ anularea unui a$t al unei institu'ii a ,niunii Europene,
$onsiderat legalB re$laman'ii pot %i 9tatele )em*re, Consiliul ,niunii Europene, Comisia
European+ sau, #n anumite $ondi'ii , 5aralmentul European, pre$um -i persoane %i&i$e -i Curidi$eB
-re$urs preCudi$iar - a$'iune pentru pronun'area unei /ot+r;ri preliminare asupra validit+'ii sau
interpret+rii unui a$t $omunitar, $are poate %i introdus+ de $+tre tri*unalele na'ionaleB
-re$urs #n ne#ndeplinirea o*liga'iilor de $+tre statele mem*re ,E - a$'iune #n $onstatarea
ne#ndeplinirii o*liga'iilor de $+tre un 9tat )em*ru, $on%orm legisla'iei ,E( 5oate %i intentat+ de
$+tre Comisia European+ sau de $+tre un 9tat )em*ru(
-re$urs #n anulare - a$'iune destinat+ anul+rii unui a$t al unei institu'ii a ,niunii Europene,
$onsiderat ilegalB re$laman'i pot %i 9tatele )em*re, Consiliul ,niunii Europene, Comisia
European+ sau, #n anumite $ondi'ii, 5arlamentul European, pre$um -i persoane %i&i$e sau Curidi$e
.numai #n $a&ul #n $are a$tul are e%e$t dire$t -i individual asupra re$lamantului0( ?n $a&ul #n $are
Curtea /ot+r+-te $+ a$tul respe$tiv nu este $on%orm $u Tratatele, #l poate de$lara nul -i neavenit(
-re$urs #n $aren'+ - a$'iune re%eritoare la a*'inerea institu'iilor $omunitare de a a$'iona .pentru $a&ul
#n $are 5arlamentul European, Consiliul sau Comisia nu a$'ionea&+ $on%orm Tratatului0B re$laman'i
pot %i 9tatele )em*re, institu'iile ,niunii EuropeneP15Q sau persoane %i&i$e sau Curidi$e .?n $a&ul #n
$are a$tul $are nu a %ost adoptat ar %i avut e%e$t dire$t -i individual asupra re$lamantului0(
1.2.
1.3.
5rin tradu$ere dire$ta, Hin%ringement= inseamna Hin$al$are=, mai e!a$t Hin$al$are de Curamant=,
adi$a o $/estiune importanta doar pentru oamenii de onoare( 5ro$edura de in%ringement se re%era la
o su$$esiune de pasi $e tre*uie par$ursi de $atre autoritatea unionala > Comisia Europeana > in
$a&ul in $are un stat ,E in$ala$a legea:
a0 - atentionarea statului in $au&a( :a$a statul in$riminat reintra in legalitate, pro$edura se in$/ide(
:a$a se persista in greseala, po$edura $ontinuaB
*0 - Curistii Comisiei Europene dau statul in Cude$ata, la Curtea Europeana de 7ustitie .CE70(
Atentie, Custitia europeana este $omplet di%erita de H$aterin$a romanes$a= din Custitie, pro$esul
neputand dura mai mult de 2 luni de &ile( CE7 se pronunta( :a$a statul in$riminat este gasit
nevinovat, pro$edura se in$/ide( :a$a statul este gasit vinovat, pro$edura isi urmea&a $aleaB
$0 - statul vinovat este penali&at $u o amenda %oarte mare( 5ro$edura se in$/ide(
2. &anca European! $e Investiii +&EI,:
2.1.
an$a European+ de 6nvesti'ii apar'ine $elor 27 de state mem*re( 9ar$ina sa este de a lua *ani $u
#mprumut de pe pie'ele de $apital -i de a a$orda $redite $u do*;nd+ s$+&ut+ pentru proie$te privind
#m*un+t+'irea in%rastru$turii, %urni&area de ele$tri$itate sau ameliorarea normelor de mediu at;t #n
'+ri din ,E $;t -i #n '+ri ve$ine sau #n '+ri $urs de de&voltare(
2.2.
an$a este administrat+ -i $ondus+ de un Consiliu al guvernatorilor, un Consiliu de administra'ie -i
un Comitet de dire$'ie(
Consiliul guvernatorilor este %ormat din mini-trii desemna'i de statele mem*re(
Consiliul guvernatorilor sta*ile-te dire$tivele generale re%eritoare la politi$a de $reditare a +n$ii #n
$on%ormitate $u o*ie$tivele ,niunii(
Consiliul guvernatorilor veg/ea&+ la e!e$utarea a$estor dire$tive(
?n plus, Consiliul guvernatorilor:
.a0 de$ide $u privire la maCorarea $apitalului su*s$risB
.*0 sta*ile-te prin$ipiile apli$a*ile opera'iunilor de %inan'are #n $adrul misiunii +n$iiB
.$0 e!er$it+ puterile pentru numirea -i demiterea din o%i$iu a mem*rilor Consiliului de administra'ie
-i ai Comitetului de dire$'ieB
.d0 de$ide $u privire la a$ordarea %inan'+rii pentru investi'iile $are urmea&+ s+ %ie reali&ate total sau
par'ial #n a%ara teritoriilor statelor mem*reB
.e0 apro*+ raportul anual #nto$mit de Consiliul de administra'ieB
.%0 apro*+ *ilan'ul anual, pre$um -i $ontul de pro%it -i pierderiB
.g0 e!er$it+ puterile -i atri*u'iile $elelalte $on%erite prin pre&entul statutB
./0 apro*+ regulamentul intern al +n$ii(
Consiliul de administra'ie de$ide $u privire la a$ordarea de %inan'+ri, #n spe$ial su* %orm+ de $redite
-i de garan'ii, pre$um -i $u privire la $ontra$tarea de #mprumuturi, sta*ile-te ratele do*;n&ilor
pentru #mprumuturi, pre$um -i $omisioanele -i $elelalte spe&e( ?n temeiul unei de$i&ii adoptate $u
maCoritate $ali%i$at+, Consiliul de administra'ie poate delega anumite atri*u'ii Comitetului de
dire$'ie( Consiliul de administra'ie sta*ile-te $ondi'iile -i modul #n $are se reali&ea&+ a$east+
delegare -i supraveg/ea&+ punerea sa #n apli$are(
)em*rii Consiliul de administra'ie sunt sele$ta'i dintre personalit+'ile $are pre&int+ toate garan'iile
de independen'+ -i $ompeten'+B a$e-tia nu sunt r+spun&+tori de$;t %a'+ de an$+(
Comitetul de dire$'ie asigur+ gestionarea a%a$erilor $urente ale +n$ii, su* autoritatea pre-edintelui
-i su* $ontrolul Consiliului de administra'ie(
Comitetul de dire$'ie preg+te-te de$i&iile Consiliului de administra'ie, mai ales #n $eea $e prive-te
#n$/eierea de #mprumuturi -i a$ordarea %inan'+rilor, #n spe$ial su* %orm+ de $redite -i garan'iiB
asigur+ e!e$utarea a$estor de$i&ii(
Comitetul de dire$'ie #-i %ormulea&+, $u maCoritate, avi&ele privind proie$tele de $ontra$tare de
#mprumuturi -i de a$ordare de %inan'+ri, #n spe$ial su* %orm+ de $redite -i de garan'ii(
2.3.
an$a Europeana de investitii are misiunea sa $ontri*uie la de&voltarea e$/ili*rata si neintrerupta a
pietei $omune in interesul Comunitatii, apeland la pietele de $apital si la resursele sale proprii(
5entru a$easta, an$a %a$ilitea&a, prin a$ordarea de imprumuturi si garantii si %ara a urmarii un s$op
lu$rativ, %inantarea proie$telor de mai Cos in toate se$toarele e$onomiei:
- proie$te $are vi&ea&a de&voltarea regiunilor mai putin de&voltateB
- proie$te $are vi&ea&a moderni&area sau $onversia intreprinderilor sau $rearea de noi a$tivitati $a
urmare a instituirii progresive a pietei $omune, $are, prin natura sau amploarea lor, nu pot %i
%inantate in intregime prin di%eritele miCloa$e e!istente in %ie$are din statele mem*reB
- proie$te de interes $omun pentru mai multe state mem*re $are, prin amploarea sau natura lor, nu
pot %i %inantate in intregime prin di%eritele miCloa$e e!istente in %ie$are din statele mem*re(6n
indeplinirea misiunii sale, an$a %a$ilitea&a %inantarea programelor de investitii, $onCugat $u
asistenta a$ordata de %ondurile stru$turale si de alte instrumente %ina$iare ale Comunitatii(
an$a European+ de 6nvesti'ii spriCin+ proie$te #n '+rile ,E -i investe-te #n viitoarele state mem*re
-i #n '+rile partenere(
?n general, ia *ani $u #mprumut de pe pie'ele de $apital pentru a nu apela la *ugetul ,E( A$e-ti *ani
sunt a$orda'i #n $ondi'ii %avora*ile proie$telor $are se #ns$riu #n linia o*ie$tivelor politi$e ale ,E(
?n anul 2338, E6 a str;ns suma de apro!imativ "3 de miliarde de euro( an$a nu a$tivea&+ #n
s$opul o*'inerii de pro%it, $i a$ord+ $redite la o rat+ a do*;n&ii apropiat+ de $ostul la $are au %ost
#mprumuta'i *anii(
an$a EuropeanG de investitii are misiunea sG $ontri*uie la de&voltarea e$/ili*ratG si ne#ntreruptG a
pietei $omune #n interesul ComunitGtii, apel;nd la pietele de $apital si la resursele sale proprii(
5entru a$easta, an$a %a$ilitea&G, prin a$ordarea de #mprumuturi si garantii si %GrG a urmGrii un s$op
lu$rativ, %inantarea proie$telor de mai Cos #n toate se$toarele e$onomiei:
- proie$te $are vi&ea&G de&voltarea regiunilor mai putin de&voltateB
- proie$te $are vi&ea&G moderni&area sau $onversia #ntreprinderilor sau $rearea de noi a$tivitGti $a
urmare a instituirii progresive a pietei $omune, $are, prin natura sau amploarea lor, nu pot %i
%inantate #n #ntregime prin di%eritele miCloa$e e!istente #n %ie$are din statele mem*reB
- proie$te de interes $omun pentru mai multe state mem*re $are, prin amploarea sau natura lor, nu
pot %i %inantate #n #ntregime prin di%eritele miCloa$e e!istente #n %ie$are din statele mem*re(
?n #ndeplinirea misiunii sale, an$a %a$ilitea&G %inantarea programelor de investitii, $onCugat $u
asistenta a$ordatG de %ondurile stru$turale si de alte instrumente %ina$iare ale ComunitGtii(
Test nr. -
1. #arlamentul European:
1.1.
4a 23 septem*rie 197", pe *a&a propunerilor %a$ute de 5arlamentul in ianuarie 1975, Consiliul
adopta RRA$tul privind alegerea repre&entantilor in 5arlamentul European prin su%ragiu universal
dire$tRR(A$easta a %ost rati%i$ata de statele mem*re si a intrat in vigoare la 1 iulie 1978( )asurile de
apli$are au %ost adoptate $u unanimitate de Consiliu, la propunerea 5arlamentului European si dupa
$onsultarea Comisiei(
Anterior, parlamentarii europeni au %ost desemnati de $atre 5arlamentele nationale din rindul
parlamentarilor nationali $on%orm pro$edurilor alese de %ie$are stat, e!er$itind ast%el un du*lu
mandat( :in pa$ate, de&*aterile din $ampaniile ele$torale a%erente alegerilor europene s-au
$on$entrat si se $on$entrea&a prea putin pe teme verita*il europene(
A$tul din 197" a sta*ilit regulile generale in %un$tie de $are %ie$are stat mem*ru urma sa
organi&e&e alegerile europene pe teritoriul sau( Alegerile urmau sa se des%asoare in a$eeasi perioada
in statele mem*re, in$epind de Coi dimineata si in$/eindu-se dumini$a urmatoare $elei din
saptamina in $are au in$eput, pentru a se respe$ta ast%el traditiile nationale legate de &iua votului(
Votul este uni$, %ie$are persoana avind dreptul sa vote&e o singura data( :es$/iderea si numararea
voturilor nu poate avea lo$ de$it dupa %inali&area ultimului s$rutinS national( :urata mandatului
parlamentarului European a %ost sta*ilita la 5 ani, mandatul putind %i reinnoit( :reptul de vot este
do*indit in$epind $u virsta de 18 ani, iar dreptul de a %i ales varia&a intre 18 si 25 ani( 6n situatia in
$are un parlamentar nu este eligi*il $on%orm dreptului intern, a$esta nu este eligi*il ni$i pentru
alegerile europene( 5arlamentul european $onstata automat a$easta de$adere din dreptul de a %i ales(
A$tul a instituit votul individua si personal si a inter&is mandatul imperativ, $on%erind ast%el
mandatului un $ara$ter repre&entativ( 2i$i un me$anism de dispo&itie sau de demisie $ole$tiva nu
este preva&ut( AngaCamentul anterior asumat de parlamentarii europeni de a demisiona in $ursul
mandatului nu ii leaga, a$estia %iind independenti de asemenea in raport $u partidele si grupurile
politi$e( 6n$etarea mandatului are lo$ prin epui&area mandatului,demisie,de$es sau de$adere din
mandat(
Cu respe$tarea a$estor reguli, statele mem*re puteau sta*ili toate aspe$tele legate de modul de
s$rutin, ele$toral et$( RR A$easta diversitate a regulilor nationale a %ost relevanta pentru starea de
spirit despre $are putem spune, $el putin, $a , spontan, nu a %ost ni$i europeana, ni$i $omunitara( Ea
a su*liniat in %ie$are tara importanta $osideratiilor pur nationale, la $ristali&area mani%estarilor
$arora a $ontri*uit, in detrimentul unei repre&entari verita*il $omuneRR(
6n$epind $u Tratatul de la Amsterdam, statele mem*re au $onvenit asupra introdu$erii unui pla%on
ma!im in privinta numarului total al mem*rilor 5arlamentului European( TA sta*ileste a$est pla%on
la 733 de mem*ri( Tnisa a introdus o noua reparti&are a lo$urior si a ridi$at pla%onul in $au&a la 712
mem*ri( Tlisa*ona introdu$e insa o noua limita ma!ima, 753 de parlamentari europeni, plus
presedintele institutiei( :istri*utia lo$urilor se %a$e $on%orm prin$ipiului RRproportinalitatii
degresiveRR, sta*ilindu-se un prag minim de " repre&entanti si unul ma!im de 9" repre&entantiLstat
mem*ru( Consiliul European va avea $ompetenta de a de$ide asupra modi%i$arii $omponentei
numarului 5E prin vot unanim si dupa $onsultarea a$estuia( 5rin derogarea, 5E, in perioada 2339-
231D, are 75D de europarlamentari(
1.2.
:in pun$t de vedere al %un$tionarii sale, 5E reprodu$e, in interiorul prin$ipiilor sta*ilite de tratate,
modelul unui parlament national( 6n detaliu, organi&area si %un$tionarea sa sunt pre$i&ate de
8egulamentul interior , adoptat de %orul parlamentar European $u maCoritatea mem*rilor $are-l
$ompun( 8egulamentul interior a %ost %olosit totodata ,,pentru a optimi&a $onditiile de e!er$itiu ale
puterilor sale si relatiile sale $u $elelalte institutiiRR , ,,pentru a umple ta$erea tratatelor si I a-si
atri*ui toate %a$ultatile > $ompati*ile $u regulile tratatelor > pe $are le poseda in general
5arlamentele tarilor mem*re JRR(
6n $ursul unei legislaturi, perioada $are $oin$ide $u durata mandatului parlamentarilor alesi,
5arlamentul se reunes/te in sesiuni ordinare si e!traordinare(
9esiunile ordinare se pre&inta su* %orma unor sesiuni ordinare anuale, $are de*utea&a in a doua
marti din luna martie( 9e$iunile ordinare sunt %ormate la rindul lor dintr-o suita de 12 reuniuni
lunare plenare . sau perioade de sesiune0 $u durata de o saptamina . in $on$ret 1-D &ile0, mai putin
in luna august( A$estea sunt perioade de sedint&e in plen, $u o$a&ia $arora se adopta re&olutii. a$tele
spe$i%i$e 5arlamentului0, rapoarte et$( 6n restul lunii, a$tivitatea parlamentarilor se des%asoara in
$omisii(
9esiunile e!traordinare sunt $onvo$ate la $ererea maCoritatii parlamentarilor, a Consiliuliu sau a
Comisiei( Totusi, ,, este evident $a ritmul adoptat pentru sesiunea ordinara %a$e aproape inutila
tinerea unei sesiuni e!traordinareRR( 9edintele plenare sunt pu*li$e, mai putin in $a&urile in $are
5arlamentul de$ide des%asurarea lro $u usile in$/ise( Transparenta lu$rarilor este asigurata si prin
pu*li$area de&*aterilor si a a$telor adoptate in 7urnalul O%i$ial al ,niunii Europene(
iroul( Este %ormat din presedinte,vi$epresedinti si $/estori, alesi pentru o Cumatate de legislatura(
A$esta este insar$inat $u $/estiunile %inan$iare, organi&atori$e si administrative legate de
%un$tionarea 5arlamentului si a organelor sale(iroul e!tins $uprinde in plus presedintii grupurilor
politi$e(
5resedintele( 5arlamentului European este ales de $atre mem*rii a$estui %or( 6nainte de primele
alegeri dire$te, presedintele era ales la in$eputul %ie$arei sesiuni ordinare, dar in pra$ti$a %iind de
regula reales, mandatul sau se prelungea la doi ani . a$easta prelingire a mandatului a %ost impusa
de ratiuni tinind de $onsolidarea autoritatii presedintelui indeose*i in raporturile interinstitutionale
si e!terioare ale 5arlamentului0( :upa aegerile din 1979, 5( 6si desemnea&a 5resedintele pentru un
mandat de 2 ani si Cumatate, prin vot se$ret si $u maCoritatea a*soluta a su%ragiilor e!primate(
:urata mandatului presedintelui permite e!er$itarea alternativa a a$estei %un$tii de pri$ipalele %orte
politi$e, so$ialistii si $rstin-demo$ratii( :in a$est $onsiderent, desi teoreti$ presedintele poate %i
reales, a$esta nu a %ost reales ni$iodata in pra$ti$a( Atri*utiile 5resedintelui vi&ea&a indeose*i
$ondu$erea si $oordonarea lu$rarilor Adunarii si a %ormatiunilor din stru$tura sa, relatiile e!terne
ale 5arlamentului si pre&idarea sedintelor plenare( 8olul sau este net superior $elui avut de
presedintii 5arlamenteor nationale( 5resedintele nu poate parti$ipa la de&*aterile pe $are le $ondu$e,
de$it da$a desenea&a un vi$epresedinte pentru a e!er$ita a$easta %un$ite( A$tele adoptate $on%orm
pro$edurii $ode$i&ionale poarta semnatura 5resedintilor Consiuliului si 5arlamentului(
5arlamentul isi alege de asemenea vi$epresednitii, $are tind sa e!prime grupurile politi$e( 6n numar
de 1D in pre&ent, vi$epresedintii sunt alesi dupa desemnarea presedintelui, prin s$rutin uninominal
si $u maCoritatea a*soluta a su%ragiilor e!primate in primele doua tururi de s$rutin( :a$a este
ne$esar un al treilea tur de s$rutin, vi$epresedintii sunt desemnati $u maCoritatea relativa(
C/estorii, in numar de 5, sunt alesi dupa a$eeasi pro$edura $a si vi$epresedintii si au vot
$onsultativ( :urata mandatului vi$epresedintilor si $/estorilor este identi$a $elei a mandatului
5resedintelui . 2 ani si Cumatate0( C/estorii indeplines$ un rol administrativ, %inan$iar si au un vot
$onsultativ(
Con%erinta 5resedintilor este %ormata din 5resedintele 5arlamentului, presedintintii grupurilor
politi$e si repre&entantii parlamentarilor neins$risi in ni$i un grup politi$( A$estia din urma nu au
drept de vot( 5rin$ipalul rol al Con%erintei vi&ea&a relatiile $u $elelalte organisme $omunitare, $u
parlamentele nationale, statele terte si alt stru$turi e!tra-$omunitare( Totodata, a$easta sta*ileste
ordinea de &i a perioadelor de sesiune si asigura organi&area sedintelor, $onstituind un organ
deose*it de important(Con%erinta 5resedintilor $omisiilor $uprinde presedintii $omisiilor
permanente si temporare( Con%erinta poate re$omanda temele de lu$ru pentru perioadele de sesiune
si pentru a$tivitatea $omisiilor( Con%erinta 5resedintilor delegatiilor este al$atuita din 5resedintii
delegatiilor interparlamentare permanente, putind %a$e re$omandari pentru sta*ilirea temelor de
lu$ru in $adrul delegatiilor(
Alaturi de sedintele plenare, a$tivitatea parlamentarilor europeni presupune lu$rul in $omisii
permanente sau temporare, generale sau spe$iale( Comisiile pregates$ in prin$ipiu lu$rarile din
sedintele plenare( )em*rii $omisiilor sunt alesi la propunerea grupurilor politi$e, urmarindu-se o
repre&entare e$/ili*rata a tuturor %ortelor politi$e, pentru o durata de 2 ani si Cumatate( Aie$are
parlamentar are $alitate de mem*ru plin al unei $omisii si de supleant al altei $omisii( )em*rii
supleanti nu sunt alesi, $i sunt desemnati de $atre grupurile politi$e( Comisiile isi aleg presedintii si
vi$epresedintii, pe *a&a a$ordului dintre grupurile politi$e( Crearea $omisiilor repre&inta o
$omponenta e!$lusiva a institutiei,$are tine de organi&area a$tivitatii sale interne( 2umarul
$omisiilor, natura si domeniile in $are au a$tionat au varuat in timp( Comisiile sunt dotate $u un
*irou, %ormat dintr-un resedinte si un numar varia*il de vi$epresedinti, iar mem*rii lor sunt alesi la
in$eput si la Cumatatea legislaturii( 6n privinta $omisiilor temporare, de$i&ia pe *a&a $arora se
$onstituie, le %i!ea&a al$atuirea, mandatul . $are nu poate depasi 12 luni0 si atri*utiile( A$est tip de
$omisii poate %i $reat ori$ind( T) a $onsa$rat si $omisiile de an$/eta, %ormatiuni deCa e!istente in
8egulamentul interior al 5arlamentului( 9$opul lor $onsta de regula in e!aminarea a$u&atiilor de
in%ra$tiune sau de proasta administrare in apliarea dreptului $omunitar, su* re&erva atri*utiilor altor
institutii si organe $omunitare, mai putin in $a&urile in $are %aptele in$riminate sunt $er$etate de o
Curisdi$tie(
Alte %ormatiuni din stru$tura parlamentului sunt delegatiile interparlamentare permanente si
$omisiile parlamentare mi!te, %ormate din parlamentari ai statelor aso$iate sau in $urs de aderare la
Comunitati(
6n %un$tie de a%initatea lor politi$a, parlamentaii europeni au %ormat grupuri politi$e( @ruparile
politi$e repre&inta in a$elasi timp un important %a$tor de integrare si $ontri*uie la %ormarea unei
$onstiinte europene si la e!primarea vointei politi$e a $etatenilor europeni(A$este %ormatinui se
$onstituie pe *a&a unei de$laratii adresate 5resedintelui 5arlamentului si pu*li$a ulterior in 7O,E,
de$laratia $are $uprinde denumirea grupului, al$atuirea *irioului sau si semnaturile mem*rilor, in
numarul sta*ilit de 8egulamentul interior( A%initatea politi$a a mem*rilor viitorului grup este
esentiala( 5arlamentarii au li*ertatea si nu o*ligatia de a adera la un grup politi$(Cei $are au ales sa
nu adere sunt denumiti ,,neins$risiRR( 6n pra$ti$a ni$i un a$t nu este adoptat da 5arlament, %ara o
luare de po&itie a grupurilo(
Ordinea de &i( Este sta*ilita de $atre $on%erinta presedintilor anterior sesiunii, pe *a&a
re$omandarilor Con%erintei presedintilor $omisiilor si tinind $ont de o*ie$tivele legislaturii(
Comisiile, grupurile politi$e sau parlamentarii pot %a$e propuneri de modi%i$are a ordinii de &i( 4a
invitatia presedintelui, Consiliului si Comisia pot %i invitate sa asiste la deli*erarile Con%erintei
5resedintilor privind sta*ilirea ordinii de &i( Votul, personal si individual, este pre$edat de
e!aminari si de&*ateri si $omesiile de spe$ialitate( Votul este nominal pentru apro*area Comisiei,
pentru adopatarea unei motiuni de $en&ura sau la $ererea grupurilo politi$e(
1.3.
5arlamentul European e!er$itT, #n mod traditional, un rol $onsultativ #n ela*orarea a$telor
$omunitare si nu are, de$i, puterea legislativT #n sistemul $omunitar(
:e-a lungul timpului, 5arlamentul European primeste puterea *ugetara, el primind putere de
$ode$i&ie( 8olul politi$ al 5E tre*uie legat si de greutatea politi$a pe $are o au de$i&iile sale si
po&itiile $are im*ra$a %orma unor re&olutii(
9aptamana tre$uta, pe %ondul situatiei din 6talia si de$retului $are a permis e!plu&area $etatenilor
romani din 6talia, 5E a adoptat o re&olutie privitoare la apli$area :ire$tivei 18, re%eritoare la dreptul
la li*era $ir$ulatie si sedere pe teritoriul statelor mem*re pentru $etatenii ,niunii( Aaptul $a 5E
intervine pe asemenea su*ie$te arata $are este rolul sau politi$( 5arlamentul European a$tionea&a in
ast%el de $a&uri $a mediator, $a instanta politi$a $u autoritate ma!ima atun$i $and este vor*a de
apararea drepturilor si li*eratilor individuale( 6n asemenea momente se vede $el mai *ine $are este
marele $astig demo$rati$ adus de $rearea ,niunii Europene(
2. .anagmentul Consiliului UE: #ree$enia/ Secretariatul/ C0"E#E"
2.1
Test nr. 1
1. Comisia European!:
1.1.
5arlamentul va avea o in%luent&a sporita in desemnarea Comisiei EuropeneB a$esta va alege
presedintele Comisiei, pe *a&a propunerilor %ormulate de Consiliul EuropeanB 5arlamentul
pastrea&a deasemenea dreptul de a apro*a stru$tura Comisiei Europene in ansam*lul sau si ,
eventual, de a o demite printr-un vot de $en&ura(
Odata $u implementarea T4, 5resedintele Comisiei este ales de 5ralamentul E, $u maCoritatea de
voturi, pe *a&a propunerii Consiliului European( 6n $a&ul respingerii a$estei propuneri, pro$edura
tre*uie reluata prin pre&entarea unui nou $andidat( Consiliuli European va tre*ui sa ia in
$onsiderare re&ultatele alegerilor pentru 5E atun$i $ind va propune un nou $andidat la %un$tia de
presedinte al Comisiei( Colegiul de $omisari este supus apro*arii 5arlamentului European, adi$a
apro*a stru$tura $omisiei(
6n $a&ul votului de $en&ura,5resedintele Comisiei este as$ultat de 5arlament , iar votul este pu*li$(
5entru adoptarea unei motiuni de $en&ura, este ne$esara pre&enta maCoritatii parlamentarilor
europeni si maCoritate de doua treimi din voturile e!primate( Votarea unei motiuni de $en&ura are $a
e%e$t prin$ipal si imediat, in$etarea manatului Comisiei in mod $olie$tiv( Colegiul $omisarilor
tre*uie sa-si dea demisia, iar noii $omisari numiti vor termina mandatul de $in$i ani al $omisiei
$en&urate( Tratatele insa nu sta*iles$ vreo interdi$tie de renumire a $elor revo$ati(
4ista $omisarilor este sta*ilita de Consiliu, $u maCoritatea $ali%i$ata spe$ialaa, de $omun a$ord $u
5resedintele si este supusa apro*arii 5arlamentului( Consiliul European, statuind $u unanimitate,
de$ide sa modi%i$e a$est numar( 8edu$erea numarului $omisarilor ne$esita implementarea unui
sistem de rotatie egalitara( T4 deasemenea in$redintea&a sar$ina Consiliului European, $are de$ide
de asemenea $u unanimintate(
9tatutul $omisarilor : sunt resortisanti ai statelor mem*re, desemnati datorita $omponentelor lor
generale si garantiei de independenta pe $are tre*uie sa o asigure si de $are sunt, in a$elasi timp,
proteCati(Tre*uie sa $unoas$a apro%undat domeniul in $are vor %i numiti, $a$i vor %i audiati minutios
prin $omisiile de spe$ialitate ale 5arlamentului( Comisarii isi e!er$ita %un$tiile in interesul general
al ,niunii( Ei nu soli$ita si nu a$$epta instru$tiuni de la ni$i un guvern sau alt organism si se a*tin
de la ori$e a$t in$ompati*il $u $ara$terul %un$tiei lor(Comisarii se *u$ura de privilegii si imunitatile
$are se apli$a agentilor si %un$tionarilor ,niunii, $on%orm 5roto$olului asupra privilegiilor si
imunitatilor Comunitatii Europene(6nainte de a-si in$epe mandatul, $omisarii depun un Curamint
solemn in %ata Curtii de 7ustitie privind respe$tarea statutului lor de independenta( Comisia
european+ este organul e!e$utiv al ,niunii Europene, av;nd rolul de a #nto$mi proie$te de legi -i de
a monitori&a apli$area a$estora( Comisia este un organ al Comunit+'ilor Europene, independent de
statele mem*re, av;nd de$i un $ara$ter $u adev+rat suprana'ional( :eo$amdat+ .noiem*rie 23350,
Comisia este al$+tuit+ din 25 de mem*ri, propu-i de guvernele statelor mem*re -i numi'i pe o
perioad+ de $in$i ani( 5arlamentul European tre*uie -i el s+ #-i dea a$ordul pentru alegerea lor(
Comisarii nu #-i des%+-oar+ a$tivitatea #n numele '+rii lor de origine, tre*uind s+ se impli$e, %+r+
p+rtinire, #n vederea #ndeplinirii o*ie$tivelor $omunitare( Comisarii sunt mem*ri $u drepturi egale
ai $omisiei, repre&ent;nd de$i&iile luate pe prin$ipiul $olegial( :urata unui mandat este de 5 ani,
#n$eputul -i s%;r-itul a$estuia %iind $orelate $u perioada legislativ+ a 5arlamentului European(
4im*ile de lu$ru ale Comisiei s#nt - engle&a,%ran$e&a -i germana( 8egulamentul de %un$'ionare
al Comisiei Europene este $ompus+ la ora a$tual+ din 27 de $omisari, din $are unul are %un$'ia de
pre-edinte al Comisiei Europene( Consiliul European #l nominali&ea&+ pentru %ie$are nou+ $omisie
pe pre-edintele a$esteia, dup+ $are se soli$it+ a$ordul 5arlamentului European( :up+ intrarea #n
vigoare a Tratatului de la 2isa din 1 %e*ruarie 2331 %ie$are stat mem*ru al ,niunii Europene #-i
deleag+ $;te un $omisar, $+ruia i se alo$+ o anumit+ s%er+ de $ompeten'+ politi$+, $are dup+
posi*ilit+'i tre*uie s+ $orespund+ $u autoritatea de'inut+ de statul mem*ru #n a$el domeniu politi$(
Consiliul European nume-te $omisarii, dup+ $e %ie$are guvern na'ional a propus pentru $omisariat
$;te trei $andida'i( :up+ numirea a$estora se soli$it+ apoi a$ordul 5arlamentului ,niunii Europene
$on'ine -i alte reglement+ri organi&a'ionale(
5ro$edura pentru numirea Comisiei este destul de $omple!a( @uvernele 9tatelor )em*re in$ep prin
a $adea de a$ord asupra numirii 5resedintelui Comisiei( Apoi, viitorul presedinte alege $eilalti
mem*rii ai Comisiei, in intelegere $u guvernele 9tatelor )em*re( 2ou alesul 5arlament European
organi&ea&a apoi audieri ale tuturor mem*rilor nominali&ati si ia o de$i&ie asupa $olegiului, in
ansam*lul lui( da$a 5arlamentul isi e!prima in$rederea in noua Comisie, ea poate in$epe sa lu$re&e
o%i$ial de la in$eputul lunii urmatoare( 5resedintele de$ide asupra distri*utiei porto%oliilor in $adrul
Comisiei: de-a lungul mandatului, presedintele poate redistri*ui porto%oliile( 5resedintele are de
asemenea dreptul, $u a$ordul Comisiei, sa $eara unui $omisar sa demisione&e( Consiliul, /ot+r;nd
$u maCoritate $ali%i$at+, de $omun a$ord $u pre-edintele ales, adopt+ lista $elorlalte personalit+'i pe
$are le propune pentru a %i numite mem*ri ai Comisiei .in$lusiv ?naltul 8epre&entant al ,niunii
pentru a%a$eri e!terne -i politi$a de se$uritate0( Aie$are $omisar desemnat este apoi audiat de
$omisia $ompetent+, #nainte $a to'i $omisarii s+ %ie supu-i, #n $alitate de organ $olegial, unui vot de
apro*are al 5arlamentului European( 4a s%;r-itul a$estui pro$es, Comisia, #n ansam*lul ei, este
numit+ de Consiliul European, /ot+r;nd $u maCoritate $ali%i$at+(
1.2.
1.3.
Este prin$ipala institu'ie a ,niunii Europene( Al+turi de Consiliul ,niunii -i de 5arlamentul
European al$+tuie-te triung/iul institu'ional de de$i&ie la nivel $omunitar( 6ni'ial, $ele trei
Comunit+'i Europene C(E(C(O, C(E(E( -i C(E(E(A( aveau $omisii separate, dar #n urma Tratatului
de %u&iune din 19"5, rati%i$at la 1 iunie 19"7, $ele trei s-au uni%i$at #n una singur+, numit+ Comisia
Comunit+'ii Europene(
?n urma Tratatului de la )aastrri$/t, denumirea %re$vent+ a devenit Comisia European+(
Competen'ele $omisiei Europene sunt, #n prin$ipal, urm+toarele:
U :e $ontrol, supraveg/ind respe$tarea TratatelorB
U :e ini'iativ+, av;nd dreptul ini'iativei #n pro*leme de $ompeten'+ $omunitar+
U :e e!e$u'ie, $u rol de guvern la nivel $omunitar B
U :e repre&entare intern+, #ntru$;t am*asadorii pe l;ng+ ,(E( ai di%eritelor state #-i pre&int+
s$risorile de a$reditare pre-edintelui Comisiei(
U :e repre&entare e!tern+, #ntru$;t Comisia are delega'ii $u rang de Am*asad+ #n state ter'e,
pre$um -i irouri #n statele mem*re ale ,(E(
Comisia de'ine un rol important #n adoptarea /ot+r;rilor Consiliului( Ea are drept de ini'iativ+ #n
$vasi-unanimitatea $a&urilor #n $are Consiliul urmea&+ s+ de$id+, indi%erent da$+ se $ere $ondi'ia
maCorit+'ii $ali%i$ate sau $ea a unanimit+'ii( A$est drept poate %i e!er$itat ori$;nd $onsider+ ea
ne$esar, a%ar+ de dispo&i'ii legale $are prev+d alt%el(
Comisia European+ are rolul de <gardian al tratatelor=(
5rin urmare, are autoritatea de a asigura apli$area $ore$t+ a dreptului ,E de $+tre persoanele %i&i$e,
statele mem*re -i $elelalte institu'ii europene(
?n e!er$itarea atri*u'iilor sale, Comisia European+ poate impune san$'iuni persoanelor %i&i$e -i
#ntreprinderilor, #n $a&ul #n $are a$estea #n$al$+ dreptul ,niunii(
:e asemenea, poate ini'ia #mpotriva statelor mem*re pro$eduri privind #n$+l$area dreptului ,E,
invit;ndu-le s+ remedie&e situa'ia #ntr-un termen *ine sta*ilit(
Comisia European+ poate sesi&a Curtea de 7usti'ie #n leg+tur+ $u a$'iunile %ormulate pentru
#n$+l$area dreptului ,niunii de $+tre statele mem*re sau de $+tre alte institu'ii europene(
2. #roce$ura non2legislativ!
2.1.
Test nr. 3
1. #rocesul $e a$erare la UE4
1.1
Criteriile de aderare la ,E prin prisma T,E -i a $riteriilor sta*ilite la Copen/aga -i )adridB
TA,E:
Ori$e stat european $are respe$t+ valorile prev+&ute la arti$olul 2 i $are se angaCea&+ s+ le
promove&e poate soli$ita s+ devin+ mem*ru al ,niunii( 5arlamentul European i parlamentele
naionale sunt in%ormate $u privire la a$east+ $erere( 9tatul soli$itant adresea&+ $ererea sa
Consiliului, $are se pronun+ #n unanimitate dup+ $onsultarea Comisiei i dup+ apro*area
5arlamentului European, $are se pronun+ $u maCoritatea mem*rilor din $are este $onstituit(
Criteriile de eligi*ilitate apro*ate de Consiliul European se iau #n $onsiderare(
Condiiile admiterii i adapt+rile impuse de a$easta tratatelor pe $are se #ntemeia&+ ,niunea %a$
o*ie$tul unui a$ord #ntre statele mem*re i statul soli$itant( A$est a$ord se supune rati%i$+rii de
$+tre toate statele $ontra$tante, #n $on%ormitate $u normele lor $onstituionale(
Copen/aga:
Criteriul politic: e!isten'a unor institu'ii sta*ile, $are ar %i garante ale demo$ra'iei, suprema'ia
legii, drepturile omului -i prote$'ia minorit+'ilor( A$est $riteriu a %ost des%+-urat mai t;r&iu #n
Tratatul de la Amsterdam, de$lar;ndu-se $+ <,niunea este %ondat+ #n *a&a $ondi'iilor de li*ertate,
demo$ra'ie, respe$tarea drepturile omului -i a li*ert+'ilor %undamentale, suprema'iei legii, prin$ipii
$are sunt $omune pentru toate statele mem*re= .art("0( Ori$e stat european $are respe$t+ a$este
prin$ipii poate deveni mem*ru al ,niunii(
Criteriul economic: e!isten'a unei e$onomii de pia'+ %un$'ionale, $apa*ile s+ %a$+ %a'+ presiunilor
$ompetitive -i %or'elor de pia'+ din $adrul ,E(
Capacitatea $e a$optare integral! a ac5uis2ului comunitarB aderarea la o*ie$tivele politi$e,
e$onomi$e -i monetare ale ,E(
,lterior la Consiliile Europene, $are au urmat $elui de la Copen/aga, $riteriile de mai sus au %ost
$ompletate $u #n$+ unul:
E)istena unor structuri a$ministrative i 6u$iciare car vor permite a$optarea i aplicarea
ac5uis2ului comunitar.
1.2.
9tatul respe$tiv tre*uie s+ depun+ o $erere de aderare, la Consiliul ,E( Comisia European+ pu*li$+
apoi o opinie re%eritor la a$easta, iar 5arlamentul European tre*uie, $on%orm pro$edurilor, s+ dea
avi&ul $on%orm(
:a$+ opinia Comisiei este po&itiv+, Consiliul de$ide, prin vot #n unanimitate, da$+ i se
a$ord+ '+rii respe$tive statutul de 'ar+ $andidat+ -i, nu neap+rat la a$eea-i dat+, des$/iderea
nego$ierilor de aderare(
?ntr-o prim+ etap+ a nego$ierilor, se %a$e o anali&+ detaliat+ a $ompati*ilit+'ii legisla'iei
respe$tivului stat $andidat $u a$Vuis-ul $omunitar, denumit+ <s$reening=, pro$esul de nego$iere
%iind pra$ti$ #n$eput prin pu*li$area raportului de s$reening(
9e derulea&+ apoi nego$ierile de aderare, pe $apitole, %ie$are $apitol %iind des$/is spre nego$iere #n
momentul #n $are ,niunea European+ $onsider+ $+ 'ara $andidat+ respe$tiv+ a aCuns la un nivel
minim de adoptare a legisla'iei europene din domeniu( 5ro$esul de nego$iere se re%er+ la adoptarea
de $+tre statul $andidat a unor reglement+ri similare $elor europene -i pre&entarea unui program
detaliat al adopt+rii #ntregului a$Vuis din domeniu(
5entru %ie$are $apitol, statul $andidat depune un do$ument de po&i'ie( Consiliul adopt+ apoi,
#n *a&a propunerii Comisiei, o po&i'ie $omun+ $are permite des$/iderea $apitolului respe$tiv(
:up+ $e se aCunge la o po&i'ie $omun+, a ,niunii Europene -i a statului $andidat, $apitolul
este $onsiderat a %i #n$/is provi&oriu( 5entru ori$are dintre $apitole se pot sta*ili, de $omun a$ord, o
serie de aranCamente de tran&i'ie, prin $are se a$ord+ statului respe$tiv o anume perioad+ de gra'ie
re%eritoare la apli$area unor reguli $omune( 2i$i un $apitol de nego$iere nu este $onsiderat a %i
de%initiv #n$/is p;n+ #n momentul #n $are toate $apitolele sunt %inali&ate(
8e&ultatele nego$ierilor pentru toate $apitolele sunt in$luse, dup+ #n$/eierea a$estora, #ntr-
un proie$t de Tratat de Aderare, $onvenit #ntre Consiliu -i statul #n $urs de aderare(
:up+ $onsultarea Comisiei -i dup+ primirea avi&ului $on%orm al 5arlamentului European,
Tratatul este semnat de $+tre 9tatele )em*re -i statul #n $urs de aderare( 5entru $a aderarea s+ ai*+
lo$ la data men'ionat+ #n tratat .data la $are a$esta intr+ #n vigoare0, tratatul tre*uie rati%i$at de $+tre
toate statele semnatare( ?n unele state rati%i$area se %a$e prin vot #n parlamentul na'ional, pe $;nd #n
altele se organi&ea&+ re%erendum(
Test nr. 7
1. Consiliul Uniunii Europene:
1.1.
Consiliul de )inistri este %ormat din ministri delegati de $atre guvernele statelor mem*re( :esi
terminologia o%i$iala nu prevede limite stri$te, s-a $onvenit sa se %a$a o di%erentiere intre denumirile
di%eritelor reuniuni ale Consiliului, in %un$tie de domeniile spe$i%i$e a*ordate(
Consiliul este $ompus din $ate un repre&entant pentru %ie$are stat mem*ru(
Tratatul de la )aastri$/t pre$i&ea&a $a repre&entantii statelor sunt la nivel ministerial si tre*uie sa
%ie a*ilitati sa angaCe&e guvernul tarii pe $are o repre&inta(
4ista $on%iguratiilor Consiliului este urmatoarea:
1( A%a$eri generale si relatii e!terne
2( A%a$eri e$onomi$e -i %inan$iare
1( 7ustitie si a%a$eri interne
D( O$uparea %ortei de mun$a, politi$a so$iala, sanatate si $onsumatori
5( Competitivitate .piata interna, industrie si $er$etare0
"( Transport, tele$omuni$atii si energie
7( Agri$ultura si pes$uit
8( )ediu
9( Edu$atie, tineret si $ultura
1.2.
Consiliul ,niunii Europene repre&int+ interesele statelor mem*re -i este $ompus din repre&entan'i
ai guvernelor statelor mem*re av;nd at;t putere legislativ+ $;t -i e!e$utiv+(
Competentele originale ale Consiliului sunt :
- impulsionarea si relansarea politi$ilor $omunitare generaleB
- orientarea $onstru$tiei europene prin sta*ilirea liniilor dire$toare de ordin politi$ generalB
- $oordonarea politi$ilor $omunitareB
- de%inirea noilor se$toare de a$tivitate(
Consiliul ,E indeplineste urmatoarele %un$tii:
- impreuna $u 5arlamentul European apro*a legile propuse de Comisia Europeana
- impreuna $u 5arlamentul European sta*ileste *ugetul ,E
- reali&ea&a politi$a e!terna si de se$uritate $omuna a statelor mem*re ale ,E
- $oordonea&a politi$a e$onomi$a $omuna a statelor mem*re ale ,E
- $oordonare&a sistemului Custitiar in statele mem*re .in spe$ial in domenii $a terorismul0
6n maCoritatea $a&urilor, Consiliul de$ide asupra unei propuneri a Comisiei Europene, impreuna $u
5arlamentul European prin pro$edura de $ode$i&ie( 6n %un$tie de tema de&*atuta, Consiliul de$ide
$u maCoritate simpla, $ali%i$ata sau vot unanim( 9e de$ide prin maCoritate $ali%i$ata in domenii $a
agri$ultura, piata uni$a, mediu, transport, o$uparea %ortei de mun$a, sanatate, et$(
Consiliul ,niunii Europene adopta legi, legi%er;nd, #n mod normal, #mpreuna $u 5arlamentul
European(
Consiliul $oordonea&a politi$ile e$onomi$e generale ale statelor mem*re(
Consiliul de%ineste si pune #n apli$are politi$a e!terna si de se$uritate $omuna a ,E, pe *a&a liniilor
dire$toare sta*ilite de Consiliul European(
Consiliul #n$/eie, #n numele Comunitatii si al ,niunii, a$orduri internationale #ntre ,E si unul sau
mai multe state sau organi&atii internationale(
Consiliul $oordonea&a a$tiunile statelor mem*re si adopta masuri #n domeniul $ooperarii
politienesti si Cudi$iare #n materie penala(
Consiliul si 5arlamentul European $onstituie autoritatea *ugetara $are adopta *ugetul Comunitatii(
1.3.
2. Evoluia Comunit!ilor Europene p%n! la crearea Uniunii Europene:
2.1.
5entru $+ e!isten'a unor institu'ii paralele nu este e%i$ient+, statele %ondatoare ale Comunit+'ii iau
m+suri pentru uni%i$area institu'ional+( Cum am $onstatat deCa, primul pas a %ost %+$ut prin
Conven'ia de la 8oma, #n$/eiat+ la 25 martie 1957, odat+ $u tratatele $onstitutive(
,rmea&+ Tratatul de la ru!elles din aprilie 19"5, #n vigoare de la 1 iulie 19"7, prin $are se de$ide
%u&iunea institu'iilor $omunitare( Cele trei Consilii de )ini-tri sunt #nlo$uite $u un Consiliu uni$,
iar $ele dou+ Comisii -i ?nalta Autoritate, $u o Comisie uni$+( ?n$epe s+ %un$'ione&e o singur+
administra'ie, iar
*ugetul de %un$'ionare al Comunit+'ilor e uni$(
:e re'inut: tratatele r+m;n separate din pun$t de vedere Curidi$, la %el -i Comunit+'ile( 5rin urmare,
atri*u'iile institu'iilor $omunitare di%er+ #n %un$'ie de domeniul #n $are ele a$'ionea&+( :e e!emplu,
p;n+ la ie-irea din vigoare a TCECO, la solu'ionarea unei $/estiuni de industrie siderurgi$+,
Comisia dispunea de $ompeten'ele e!tinse ale %ostei ?naltei Autorit+'i( Analog, #ntr-o pro*lem+ de
energie atomi$+ .lu$ru vala*il -i #n pre&ent0, Comisia apli$+ totdeauna TEuratom(
2.2.
Comunitatea o*'ine mari su$$ese e$onomi$e( ?n plus, uniunea vamal+ se reali&ea&+ #n 19"8, $u un
an -i Cum+tate mai devreme de$;t s-a sta*ilit prin TCEE( 5e de alt+ parte, pre&en'a generalului de
@aulle #n %runtea Aran'ei *lo$/ea&+ ori$e evolu'ie spre o integrare politi$+( :e a$east+ personalitate
se leag+ primele dou+ mari $ri&e din via'a Comunit+'ii: a0 respingerea $andidaturii *ritani$e -i *0
$ri&a s$aunului gol(
?n 19"1, Aran'a respinge $andidatura la Comunit+'ile Europene a )arii ritanii, %+r+ a se $onsulta
#n preala*il $u $elelalte state mem*re(
,rm+rind, pe de o parte, s+ #mpiedi$e generali&area votului $u maCoritate $ali%i$at+, prev+&ut+ de
TCEE #n$ep;nd $u 1 ianuarie 19"" -i, pe de alt+ parte, s+ limite&e puterile Comisiei, Aran'a de$ide
la 13 iunie 19"5 s+--i retrag+ repre&entan'ii din institu'iile $omunitare de tip interguvernamental, de
unde -i numele su* $are a r+mas $unos$ut+ a$east+ situa'ie .$ri&a s$aunului gol0(
Cri&a ia s%;r-it prin Compromisul de la 4u!em*urg din 29 ianuarie 19""( 5rin a$est a$t, se a$$ept+
$a, atun$i $;nd un stat invo$+ interesele sale vitale #ntr-o $/estiune supus+ votului maCoritar, statele
s+ se angaCe&e s+ #ntreprind+ toate e%orturile pentru aCungerea la un a$ord unanim( 5ersist+ #ns+
de&a$ordul #n $e prive-te $onse$in'ele neatingerii a$ordului(
5artenerii Aran'ei sus'in $+ se va tre$e la votul maCoritar, dar Aran'a $onsider+ $+ de$i&ia nu mai
poate %i luat+( Cu alte $uvinte, statul %ran$e& sus'ine $rearea unui drept de veto #mpotriva literei -i
spiritului tratatelor $onstitutive( Conse$in'a este $+, $el pu'in p;n+ la revi&uirea tratatelor prin A$tul
,ni$ European, intrat #n vigoare la 1 iulie 1987, se impune de %a$to votul #n unanimitate, #n dauna
votului $u maCoritate $ali%i$at+( 5ra$ti$, AranCamentul de la 4u!em*urg a $ontri*uit la #ngreunarea
pro$esului de de$i&ie #n $adrul Comunit+'ii Europene, prin $rearea unei <$utume= de a $+uta #n
toate $a&urile $onsensul, $/iar -i atun$i $;nd tratatele dispun $+ de$i&iile se iau $u maCoritate
$ali%i$at+(
2.3.
> 6n iunie 1985, Comisia d+ pu*li$it+'ii Cartea al*+, $e $uprinde un program legislativ pentru
suprimarea o*sta$olelor din $alea li*erei $ir$ula'ii, #n vederea reali&+rii pie'ei interioare, un spa'iu
%+r+ %rontiere .a$tul prevede $ir$a 133 de m+suri, $u termenul de adoptare la 11 de$em*rie 19920(
Consiliul European de la )ilano din iunie 1985 apro*+ Cartea al*+ -i m+surile de re%orm+ a
tratatelor, ne$esare pentru %un$'ionarea Comunit+'ii(
A,E re%ormea&+ simultan $ele trei tratate $onstitutive, $re;nd $adrul pentru reali&area pie'ei
interioare .pie'ei uni$e0( Ast%el, #n domeniile $e 'in de pia'a interioar+, Consiliul va de$ide $u
maCoritate $ali%i$at+(
- O*ie$tivul Tratatului de la 8oma era integrarea e$onomiei $omune, $rearea unei pie'e $omune,
instituirea $elor WD li*ert+'iW, e!$luderea ori$+rei dis$rimin+ri na'ionale( 5entru a %un$'iona #ns+,
avea nevoie de un %undament Curidi$, erau ne$esare armoni&+ri legislative, ast%el, rolul Cur'ii
Europene de 7usti'ie se ar+ta e!trem de important(
6mpli$a'ii teoreti$e ale a$estui tratat: odat+ $u pia'a $omun+ se na-te so$ietatea $ivil+ european+(
9tatul nu mai este su*ie$tul suveran pe propriul teritoriu #ntru$;t pia'a $omun+ tre*uie s+
%un$'ione&e pe dimensiunea suprana'ional+, doar a-a poate %i e%i$ient+( Ast%el iese #n eviden'+
primatul dreptului $omunitar asupra dreptului na'ional(
Test nr. 8
1. #rincipiile generale ale $reptului UE:
1.1.
5rin$ipiile dreptului ,E sunt norme Curidi$e a%late la *a&a intregului sSstem de drept $are re%le$ta
$ele mai importante valori a%erente pro$esului European de integrare si se $lasi%i$a in 2 grupe:
-prin$ipii $omune :se re%era la garantia unui stat de drept adi$a respe$tarea drepturilor
omului,legalitatea,prin$ipii pro$esuale et$(
-prin$ipii %un$tionale :prin$ipiul e%e$tului dire$t a normelor de drept a ,E in ordinea Curidi$a a
statelor mem*re ,prin$ipiul suprematiei dreptului ,E(6n intraga materie a dreptului ,E pot %i
distinse si prin$ipiul institutiilor $are re%la$ta modul de $ola*orare a institutiilor ,E pre$um si
$ooperare a institutiilor $u statele mem*re si statele mem*re ale ,E(
1.2(
?n temeiul prin$ipiului su*sidiarit+'ii, #n domeniile $are nu sunt de $ompeten'a sa e!$lusiv+,
,niunea intervine numai da$+ -i #n m+sura #n $are o*ie$tivele a$'iunii pre$oni&ate nu pot %i reali&ate
#n mod satis%+$+tor de statele mem*re ni$i la nivel $entral, ni$i la nivel regional -i lo$al, dar datorit+
dimensiunilor -i e%e$telor a$'iunii pre$oni&ate pot %i reali&ate mai *ine la nivelul ,niunii( 6nstitu'iile
,niunii apli$+ prin$ipiul su*sidiarit+'ii #n $on%ormitate $u 5roto$olul privind apli$area prin$ipiilor
su*sidiarit+'ii -i propor'ionalit+'ii( 5arlamentele na'ionale asigur+ respe$tarea prin$ipiului
su*sidiarit+'ii, #n $on%ormitate $u pro$edura prev+&ut+ #n respe$tivul proto$ol( ?n temeiul
prin$ipiului propor'ionalit+'ii, a$'iunea ,niunii, #n $on'inut -i %orm+, nu dep+-e-te $eea $e este
ne$esar pentru reali&area o*ie$tivelor tratatelor(6nstitu'iile ,niunii apli$+ prin$ipiul
propor'ionalit+'ii #n $on%ormitate $u 5roto$olul privind apli$area prin$ipiilor su*sidiarit+'ii -i
propor'ionalit+'ii(W 5otrivit prin$ipiului su*sidiarit+'ii, ,niunea European+ nu #ntreprinde a$'iuni
.$u e!$ep'ia domeniilor $are 'in e!$lusiv de $ompeten'a sa0 da$+ a$estea nu sunt mai e%i$iente de$;t
a$'iunile #ntreprinse la nivel na'ional, regional sau lo$al( A$est prin$ipiu este str;ns legat de
prin$ipiile propor'ionalit+'ii -i ne$esit+'ii, $on%orm $+rora ni$i una dintre a$'iunile #ntreprinse de
,niune nu tre*uie s+ dep+-eas$+ nivelul $are este ne$esar pentru reali&area o*ie$tivelor Tratatului(
Consiliul European de la Edin*urg/ din de$em*rie 1992 a de%init prin$ipiile de *a&+ ale
$on$eptului de su*sidiaritate -i a sta*ilit liniile orientative pentru interpretarea Arti$olului 5 din
Tratatul instituind Comunitatea European+, prin $are prin$ipiul su*sidiarit+tii a %ost in$lus #n
Tratatul asupra ,niunii Europene( Con$lu&iile sale au %ost pre&entate intr-o de$lara'ie preluat+ #ntr-
un 5roto$ol privind apli$area prin$ipiilor su*sidiarit+'ii -i propor'ionalit+'ii $are a %ost ane!at la
Tratatul de $onstituire a Comunit+tii Europene prin Tratatul de la Amsterdam( :ou+ dintre nout+tile
introduse de a$est 5roto$ol sunt anali&a sistemati$+ a impa$tului propunerilor legislative privind
prin$ipiul su*sidiarit+tii, -i utili&area unor m+suri $omunitare $u $ara$ter mai permisiv, atun$i $;nd
este posi*il( Tratatul semnat la 4isa*ona la 11 de$em*rie 2337, apli$+ prin$ipiului su*sidiarit+'ii nu
doar #n de%inirea raporturilor dintre institu'iile europene -i statele mem*re, dar -i #ntre autorit+'ile
lo$ale -i regionale(
1.3.
Anali&and dreptul $omunitar, o*servam $a suntem in pre&enta unui tip de drept deose*it, $are nu se
$on%unda $u dreptul intern al statelor mem*re sau $u sistemul Curidi$ international, a$easta deoare$e
dreptul $omunitar da e!presie unitatii si diversitatii reglementarilor e!istente, atat in planul
relatiilor so$ial-e$onomi$e, $at si in $el al relatiilor politi$o-Curidi$e la nivel national si
$ontinentalP1Q(Avand $a pun$t de ple$are valori ale dreptului national, dreptul $omunitar se
$onstituie $a un sistem inedit de drept, $reat pe *a&a sta*ilirii la nivelul $omunitatii a unei noi ordini
Curidi$e(,neori, dreptul national poate %i i&vor de drept pentru dreptul $omunitar, %ie prin re%eriri
e!prese > preva&ute $/iar in a$tele $omunitare, %ie prin re%eriri impli$ite, %a$ute in spe$ial de $urtile
$omunitare de Custitie in $a&urile in $are sunt deduseP2Q( 9urprin&ator > relatia dintre dreptul
$omunitar si $el national nu este stipulata prin Tratatul de la 8oma, insa, $u toate a$estea,
suprematia dreptului $omunitar in raport $u dreptul national al statelor mem*re s-a a%irmat in$a de
la in$eputurile Comunitati(Cat priveste raportul dintre dreptul $omunitar si dreptul intern, Tratatele
$onstitutive $onsa$ra monismul, %iind impusa respe$tarea normelor dreptului $omunitar de $atre
statele mem*re, monismul %iind singurul prin$ipiu $ompati*il $u sistemul de integrare( 6ntre ordinea
Curidi$a $omunitara si $ea a statelor mem*re e!ista raporturi *a&ate pe: - prin$ipiul integrarii
dreptului $omunitar in dreptul intern al statelor mem*re si- pe primordialitatea dreptului $omunitar
asupra dreptului intern,$/iar da$a a$este prin$ipii nu au %ost statuate in mod e!pres in tratatele
$onstitutive > ele au %ost re$unos$ute de Curisprudenta Curtii de 7ustitie(
2. Ageniile UE i organismele interistituionale:
2.1.
Au %ost in%iintate o serie de agentii ale ,E spe$iali&ate si des$entrali&ate $u s$opul de a spriCini
statele mem*re ale ,E si pe $etatenii a$estora( A$este agentii repre&inta un raspuns la dorinta de
de$on$entrare geogra%i$a si la nevoia de a %a$e %ata unor noi sar$ini de natura Curidi$a, te/ni$a
siLsau stiinti%i$a( Agentiile ,E sunt grupate in 5 $ategorii di%erite:
1(Agentii $omunitare
2(Agentii pentru politi$a de se$uritate si de aparare $omuna
1(Agentii de $ooperare politieneas$a si Cudi$iara in materie penala
D( Agentii e!e$utive
5( Agentii si organisme E,8ATO)
2.2.
Test nr. 19
1. I:voarele $reptului UE:
1.1.
9unt de%inite $a a$ele modalitati spe$i%i$e prin $are regulile de $onduita $onsiderate ne$esare in
stru$turile europene devin norme de drept prin a$ordul de vointa al statelor mem*re(
Ca regula, se disting doua $ategorii esentiale de i&voare ale dreptului $omunitar: i&voare primare si
i&voare se$undare( ?n prima $ategorie sunt in$luse a$tele Curidi$e %undamentale ale dreptului
$omunitar $onstituite de:
Tratatele de instituire a $elor trei Comunitati europeneB
Cele doua tratate *ugetareB
:e$i&iile privind resursele proprii ale ComunitatilorB
A$tul ,ni$ EuropeanB
:e$i&ia si A$tul privind alegerile dire$te #n 5arlamentul european .197"0B
:e$i&iile si tratatele de aderareB
Tratatul de )aastri$/tB
Tratatul de la AmsterdamB
Tratatul de la 2isa(
Toate a$este a$tele $omunitare pot %i so$otite $a un adevarat <$orpus= $onstitutional, ele av;nd
prioritate asupra altor a$te $omunitare de nivel in%erior si *ene%i$iind de o pre&umtie a*soluta de
legalitate(
Cea de-a doua $ategorie > i&voarele se$undare > $uprinde, #n mod o*isnuit, a$tele adoptate de
institutiile $omunitare #n s$opul apli$arii prevederilor tratatelor: regulamente, dire$tive, de$i&ii( Ele
au un $ara$ter Curidi$ o*ligatoriu, nu sunt simple re&olutii sau re$omandari $are sunt %olosite de
regula #n dreptul international( Av;nd $ara$ter derivat, dreptul se$undar nu poate $ontraveni
dreptului primar, ale $arui i&voare le-am mentionat( ?n $a& $ontrar, el va %i lipsit de e%e$te Curidi$e(

E!ist+ mai multe i&voare de drept #n ,niunea European+, $are $ontri*uie la $rearea unei ordini
Curidi$e $omunitare( 6&voarele %iind de naturi di%erite, a %ost ne$esar+ sta*ilirea unei ierar/ii a
a$estora( ?n v;r%ul ierar/iei se a%l+ dreptul $omunitar primar -i dreptul $omunitar nes$ris, urmate de
tratatele interna'ionale #n$/eiate de Comunitate -i de dreptul $omunitar se$undar(
1.2.
5entru e!er$itarea $ompeten'elor ,niunii, institu'iile adopt+ regulamente, dire$tive,
de$i&ii,re$omand+ri -i avi&e(
8egulamentul are apli$a*ilitate general+( A$esta este o*ligatoriu in toate elementele sale -i se apli$+
dire$t in %ie$are stat mem*ru(
:ire$tiva este o*ligatorie pentru %ie$are stat mem*ru destinatar $u privire la re&ultatul $are tre*uie
atins, l+sind autorit+'ilor na'ionale $ompeten'a in $eea $e prive-te %orma -i miCloa$ele(
:e$i&ia este o*ligatorie in toate elementele sale( in $a&ul Xn $are se indi$+ destinatarii, de$i&ia este
o*ligatorie numai pentru a$e-tia(
8e$omand+rile -i avi&ele nu sunt o*ligatorii(

-8egulamentul U este similar legii din dreptul intern( Operea&a prin generali&are si
a*stra$ti&are(Este o*ligatoriu in toate elementele sale( Ori$e apli$are in$ompleta este inter&isa(
8egulementulnu este sus$epti*il de transpunere, adi$a regulamentul este dire$t apli$a*il in ordinea
Curidi$a astatelor mem*re(E!ista norme $are prin natura lor se adresea&a su*ie$telor de drept intern
din toate statelemem*re( E!ista si i&voare $are se adresea&a doar anumitor state .e!em( doar statelor
nouaderate in ,E0(:e asemenea ele pot %i norme $are pot %i de re&ultat sau de miCloa$e(
8egulamentele sunt deprin$ipiu norme de re&ultat, dar pot %i si de miCloa$e( ,n regulament
sta*ileste mai $lar$onditiile( :ire$tive sunt mai %le!i*ile si sunt o*ligatorii dar in $eea $e priveste
re&ultatul nu simodul prin $are se aCunge la a$el re&ultat(
8egulamentul este o*ligatoriu pentru toate statele europene( :in al doilea pun$t de vedere
,regulamentul %iind o norma in%le!i*ila, este o*ligatoriu atat $u privire la re&ultatul %inal $at si
in$eea $e priveste miCloa$ele prin $are poate %i atins un ast%el de re&ultat(-

:ire$tiva Y este mai %le!i*ila de$at regulamentul (

9pre deosi*ire de regulament dire$tiva nu este dire$t apli$a*ila( Este ne$esar sa %ie transpusa in
legislatia interna, $are transpunere se noti%i$a( :ire$tiva nu se apli$a dire$t dar poate produ$e e%e$te
dire$te atun$i $and .e!em( 233DL180: 1( 9a %i e!pirat perioda de transpunereB 2(O anumita prevedere
adire$tivei sa nu se %ii transpuns( A$ea prevedere se apli$a dire$t( :in primul pun$t de
vederedire$tiva spre deose*ire de regulament $a regula generala este o*ligatorie pentru su*ie$tele
dedrept intern din anumite state mem*re numai( 5e $ale de e!$eptie .dar e!$eptia tinde sa
devinaregula0 dire$tiva se poate adresa si su*ie$telor de drept intern din toate statele mem*re,
dar$and se intampla a$est lu$ru se spe$i%i$a in $ontinutul ei(:in $el de al doilea pun$t de vedere,
dire$tiva spre deose*ire de regulament este o*ligatorienumai $u privire la re&ultatul %inal de atins
. este o norma de re&ultat0 , lasand la dispo&itiastatelor mem*re a$ele %orme pe $are le $onsidere
pentru atingerea, o*tinerea re&ultatului %inal (
:ire$tiva are $a s$op armoni&area legislatiilor statelor mem*re( Ea mai intai tre*uie transpusaprin
ori$e a$t dar tre*uie sa se respe$te prin$ipiul
e$/ivalentul %ormelor sau paralelism, adi$a da$a la nivel intern a$el domeniu era reglementat prin
lege, vom avea $a instrument detranspunere legea , da$a avem ordin, atun$i intrument va %i tot un
ordin , et$( Tre*uie $atranspunerea sa %ie pu*li$a, sa %ie nee$/ivo$e, tre*uie respe$tat termenul de
transpunere .termen de de$adere imperativ0 , masurile nationale de transpunere tre*uie noti%i$ate
Comisiei.a*ia atun$i vor produ$e e%e$t U iar da$a nu sunt noti%i$ate atun$i Comisia nu va putea
sa$onsidere o*ligatiile statului 8oman $a %iind indeplinite U si poate a$tiona la Curte (
6n termenul de transpunere statele tre*uie sa se a*tina de a lua masuri $are sunt$ontrare dire$tivei
.Curisprudenta Curtii0(-

:e$i&ia U 5ot( Art( 2D9 din Tratatul instituind CE este o*ligatorie numai pentru
destinatariidesemnati( 2u se apli$a in oridinea Curidi$a interna , ea %a$e o*ie$tul transpunerii .atun$i
$andnu are destinatari desemnati0 si nu se transpune atun$i $and sunt destinatari desemnati si se
vanoti%i$a, deose*indu-se de regulament si asemanandu-se $u dire$tiva( :in primul pun$t devedere,
de$i&ia, spre deose*ire de regulament , dar asemanator dire$tivei $a regula generala,este o*ligatorie
numai pentru su*ie$tele de drept intern pre$is determinate din anumite statemem*re( :in $el de al
doilea pun$t de vedere, asemanator regulamentului, dar spre deose*irede dire$tiva este o*ligatorie
atat $u privire la re&ultatul de atins $at si in $e priveste miCloa$eleprin intermediul $arora se poate
aCunge la indeplinirea s$opului %inal(
5otrivit a$tualei prevederi de$i&ia se adresea&a tuturor
doar e!$eptional anumitor su*ie$ti de drept determinati(8egulament Y A O C:ire$tiva Y
O::e$i&iaY O C-

8e$omandarea si avi&ul - nu sunt i&voare derivate in sensul de mai sus( 2u produ$ e%e$te Curidi$e $i
aunumai rolul de a orienta $onduita su*ie$telor de drept $arora li se adresea&a( ,neori au
$ara$terpremergator adoptarii normelor $u %orta Curidi$a o*ligatorie, e!em( s$riem avi&ul $on%orm
dat de5arlamentul European, tratatului de aderare a 8omaniei si ulgarie la Comunitatile Europene
in data de11 aprilie 2335 , premergator semnarii tratatului de aderare din data 25 aprilie 2335(
1.3.
7urisprudenta o$upa un lo$ important #ntre i&voarele dreptului $omunitar( E!er$itarea de $atre
Curtea de Custitie a unei a$tivitati normative se $ara$teri&ea&a, #n spe$ial, prin utili&area metodelor
de interpretare dinami$a, $a si printr-o larga re$urgere la prin$ipiile generale de drept(
:( :reptul $omunitar Curisprudential
7urisprudenta Curtii de 7ustitie este in sistemul de drept $omunitar un i&vor de drept( 6n general,
Curisprudenta nu este $onsiderata $a o verita*ila sursa de drept, solutiile %iind date in apli$area
normelor de drept $omunitar s$ris, $ontinute in tratate si $elelalte a$te anterior pre&entate( Cu
privire insa la pre$i&area prin$ipiilor generale si a drepturilor %undamentale, statuarile Curtii de
7ustitie sunt i&voare de drept nemiClo$it(
Toate /otararile Curtii de 7ustitie, $u e!$eptia $elei date in solutionarea re$ursului in anulare sunt
o*ligatorii si au autoritate de lu$ru Cude$at(
6n mod parti$ular Curtea de 7ustitie are importanta misiune de a interpreta dispo&itiile tratatelor si
de a pre$i&a, in raport de ansam*lul normelor $omunitare prin$ipiile generale si drepturile
%undamentale $e guvernea&a a$est sistem de drept(
A$easta situatie parti$ulara se datorea&a impreCurarii $a tratatele au %ost preo$upate indeose*i de
ela*orarea unor reglementari e$onomi$e, a$ordand mai putina atentie prin$ipiilor si regulilor de
drept( ,neori a$este prin$ipii sunt doar pre&umate( 6n toate situatiile, tinand $ont de ansam*lul
normelor $omunitare, de %inalitatea $onstru$tiei europene si de parti$ularitatile sistemului
institutional, Curtea de 7ustitie are misiunea de a ela*ora prin$ipiile generale de drept si de a pre$i&a
$are sunt drepturile %undamentale re$unos$ute de a$est sistem(
5rin$ipiile generale tre*uie sa $orespunda naturii Comunitatilor, dar sa %ie si in $on$ordanta $u
prin$ipiile re$unos$ute de sistemele nationale de drept ale statelor mem*re( A$eleasi $ara$teristi$i
au si drepturile %undamentale $omunitare( 5entru toate a$este situatii, solutiile Curtii de 7ustitie sunt
i&voare dire$te de drept(
2. ;uarea $eci:iilor %n ca$rul Consiliului UE:
2.1.
a0 )aCoritatea simpla(
Votul maCoritatii simple este pre&entat $a modalitatea de drept $omun in Tratatul CE( A$est tip de
vot nu este soli$itat de$at in $a&urile limita .art( 237, Z1, CE, adoptarea regulamentului interiorB
art(238, CE, soli$itarea de studii si propuneri ComisieiB art(239, CE, %i!area statutului $omitetelorB
art( 28D, CE, %i!area $onditiilor si limitelor $ererii de in%ormatii de la ComisieB art(D8, alin(2, T,E,
avi& %avora*il la reuniunea unei $on%erinte a repre&entantilor guvernelor statelor
mem*re0(,nanimitate-de$i&ia este adoptata da$a ni$i un stat nu se opune(A*tinerea statelor nu
impiedi$a adoptarea de$i&iilor(
*0 )aCoritatea $ali%i$ata(
)aCoritatea $ali%i$ata este modalitatea $ea mai %re$vent preva&uta( Cal$ulul maCoritatii $ali%i$ate se
%a$e in %un$tie de ponderea sta*ilita de paragra%ul 2, din arti$olul 235 CE .%ostul art( 1D8, art( 118,
Z2, E,8ATO)0, modi%i$at ultima data de arti$olul 1D din A$tul de aderare din 199D(
V)C-vot $u maCoritatea $ali%i$ata(V)C-modalitatea de vot $ea mai %re$vent utili&ata(%ie$are stat
dispune de un nr( de voturi $are e!prima insemnatatea statelor din pun$t de vedere demograp/i$(
2.2.
Votul $u unanimitate are in pre&ent un $amp mai restrans de apli$are, date %iind modi%i$arile aduse
prin A$tul ,ni$ European( A$est tratat a mentionat votul $u unanimitate in domenii $onstitutionale
sau Vuasi$onstitutionale .de e!( modi%i$area Tratatelor, primirea de noi mem*ri0, uneori in
domeniul armoni&arii legislatiilor nationale si in privinta respingerii unei propuneri a Comisiei(
,nanimitatea se impune in situatii a*solut
delimitate, privind mai ales /otarari $apitale pe pro*leme de uniune
e$onomi$a si monetara, industrie si $ultura .$on%orm TCE0, d e %is$alitate,
li*era $ir$ulatie a persoanelor, drepturile angaCatilor resortisanti .A$tul
uni$ european0, de $onstatare a in$al$arii de $atre un stat mem*ru a
prin$ipiilor T,E si suspendarea dreptului de vot, de politi$a e!terna si de
se$uritate $omuna(
2.3.
Test nr. 11
1. Curtea $e *ustiie:
1.1.
2e$esitatea unei institutii $u $ara$ter Curisdi$tional s-a simtit in$a de la in$eputul $onstru$tiei
europene, in perioada nego$ierii Tratatului de la 5aris( 5ropunerile de a se $onstitui o $omisie de
ar*itraC sau de a se apela la un organ Curisdi$tional deCa e!istent .de e!emplu Curtea 6nternationala
de la [aga0 au %ost $onsiderate nesatis%a$atoare( Ast%el, s-a de$is %ormarea unei Curti de 7ustitie
proprii in $adrul CECO, $are avea atri*utii importante privind $ontrolul legalitatii a$telor emise de
$elelalte institutii si e$/ili*rul dintre institutiile europene si dintre a$estea si statele mem*re(
,lterior, prin tratatele de la 8oma .19570 si prin $ele doua proto$oale $are le $ompletea&a se
prevede $rearea Curtii de 7ustitie, av;nd a$eleasi atri*utii $a si Curtea de 7ustitie in%iintata prin
Tratatul de la 5aris( 5rin Conventia relativa la unele institutii $omune Comunitatilor Europene din
25 martie 1957 se prevede $a atri*utiile $on%erite prin $ele trei tratate vor %i e!er$itate de o Curte de
7ustitie uni$a(
1.2.
Curtea de 7ustitie este $ompusa din Cude$atori si avo$ati generali, $arora li se adauga un gre%ier
asistat de adCun$ti(
6nitial Curtea a %ost $ompusa din 7 Cude$atori si 2 avo$ati generali, numarul lor modi%i$andu-se $u
prileCul aderarii unor noi state( 6n timp s-a $onturat regula $a %ie$are stat sa %ie repre&entat $el putin
de un Cude$ator, iar $ei H5 mari= sa %ie repre&entati de un Cude$ator si un avo$at general( A$est
prin$ipiu este mentinut si prin Tratatul de la 2isa(
2umarul Cude$atorilor si avo$atilor generali din $ompunerea Curtii de 7ustitie se sta*ileste printr-un
a$t al Consiliului dat $u unanimitate de voturi, pe *a&a $ererii %ormulate de Curte(
5rin re%ormele intrate in vigoare dupa 233D, %ie$are stat are dreptul la un Cude$ator, $eea $e %a$e $a
a&i C7CE sa numere 27 de Cude$atori(Aun$tia de Cude$ator este a$eeasi $a si in toate legislatiile
nationale si Curisdi$tiile internationale, nee!istand pro*leme in $ali%i$area rolului sau(
(6n $eea $e priveste statutul Cude$atorilor si avo$atilor generali, prin$ipial el are rolul de a asigura
deplina independenta si $ontinuitatea in a$tivitate(
)em*rii Curtii sunt alesi dintre personalitati $e pre&inta toate garantiile de independenta, iar su*
aspe$t pro%esional raspund $erintelor pentru e!er$itarea $elor mai inalte %un$tii in magistratura, in
raport de dispo&itiile legislatiilor nationale ale statelor $are i-au propus( Ei sunt Curisti de
$ompetenta notorie( 9u* aspe$t moral si pro%esional statutul este a$elasi $a si al Cude$atorilor Curtii
6nternationale de 7ustitie de la [aga(
)andatul Cude$atorilor si avo$atilor generali este de " ani, o reinnoire partiala intervenind la %ie$are
1 ani(A$easta dispo&itie %a$e $a numirea mem*rilor Curtii sa %ie un a$t de o deose*ita importanta,
personalitatea a$estora in%luentand pentru %oarte multa vreme evolutia Curisprudentei $omunitare si
in ultima instanta interpretarea, reali&area si apli$area dreptului, de $are depinde insusi reali&area
s$opului $onstru$tiei $omunitare(
Aun$tiile de Cude$ator si avo$at general sunt in$ompati*ile $u e!er$itiul ori$arei %un$tii politi$e sau
administrative, pre$um si ori$e a$tivitate $u titlu pro%esional, remunerata sau nu, $are ar a%e$ta
independenta, $u e!$eptia $elei de $adru universitar(
4a in$eputul mandatului Cude$atorii si avo$atii generali depun un Curamant in $adrul unei sedinte
solemne(Ei *ene%i$ia&a de imunitate de Curisdi$tie pe toata durata mandatului, imunitate $e nu poate
%i ridi$ata de$at de Curte in urma unei /otarari data $u unanimitate, in a*senta persoanei in $au&a(
5entru usurarea misiunii sale si a$$elerarea Cude$arii $au&elor, tratatele au preva&ut posi*ilitatea
$onstituirii de $amere $ompuse din 1 sau 5 mem*ri( 6n pre&ent %un$tionea&a sase $amere: doua
$ompuse din 5 Cude$atori si patru din 1 Cude$atori(
1.3.
Avo$atii generali ai Curtii Europene de 7ustitie Coa$a un rol %oarte important in stru$tura si
a$tivitatile Curtii in po%ida %aptului $a ei nu parti$ipa la deli*erari si ni$i la luarea de$i&iilor
privitoooare la $a&uri( 9tatele mari ale Comunitatii au permanent $ate un avo$at general, in timp $e
statele mi$i au $ate un avo$at general prin rotatie(
Tratatul de la 8oma $u modi%i$arile ulterioare, de%ineste rolul avo$atuluui general $a %iind unul
impartial si independent, %iind o*ie$tivat in pre&entarea unor opinii Curidi$e argumentate re%eritoare
la $a&urile inaintate spre Cude$ata Curtii .Art( 1"" al Tratatului e la 8oma $u modi%i$arile ulterioare
in Hasi$ CommunitS 4a\s=, pag( 1270( :ispo&itiile Tratetului CE re%eritoare la numirea, durata
mandatuluii, in$etaareea %un$tiei se apli$a mutatis mutandis si in $a&ul avo$atilor geenerali(
A$tivitatea avo$atilor generali este $ondusa de un prim avo$at general $are este desemnat prin
rotatie din randul avo$atilor generali pentru o perioada de un an( 5rimul avo$at general este $el $are
desemneaa&a $are avo$at general vaa %i $el $are isi va e!prima opinia in %ie$are $a&(
Avo$atii generali vor putea e!prima opinii in $au&e in $aree partile impli$aate sunt $onationalii lor,
dar nu-si vor putea e!prima parerea in a$tiuni Cude$atoresti intentate de $atrre sau impotriva statului
al $arui nationali sunt(
Opinia avo$atului general va $uprinde de regula o anali&a $ompre/ensiva a dispo&itiilor de drept
$omunitar relevante in $a&ul respe$tiv, pre$um si e!primarea optiunii sale $u privire la solutia la
$are tre*uie sa aCunga Curtea(
:upa e!primarea opiniei sale avo$atul general se retrage, neparti$ipand la deli*erari, asa $um s-a
pre$i&at mai sus(
Opinia e!pprimata de avo$atul general are doar un $ara$ter $onsultativ si niside$um un $ara$ter
o*ligatoriu pentru Curtea Europeana de 7ustitie( ,tilitatea a$estei opinii $onsta in %aptul $a asigura
pre&entarea si anali&a dispo&itiilor de drept $omunitarr apli$a*ile in $au&a(
2. Statutul "epu<licii .ol$ova 'a! $e Uniunea European!
2.1.
A$ordul de 5arteneriat -i Cooperare .A5C0 repre&int+ *a&a Curidi$+ a rela'iilor dintre 8epu*li$a
)oldova -i ,niunea European+( A$ordul a %ost semnat la 28 noiem*rie 199D -i a intrat #n vigoare la
1 iulie 1998 pentru o durat+ ini'ial+ de 13 ani( ?n aprilie 233D la ru!elles a %ost semnat 5roto$olul
adi'ional la A$ordul de 5arteneriat -i Cooperare dintre Comunit+'ile Europene $u statele lor
mem*re -i 8epu*li$a )oldova( 5rin semnarea a$estui 5roto$ol, A5C a %ost e!tins asupra statelor
$are au devenit mem*re ale ,E la 1 mai 233D: Ce/ia, Cipru, Estonia, 4etonia, 4ituania, )alta,
5olonia, 9lova$ia, 9lovenia -i ,ngaria( ?n 2337 a %ost semnat un alt 5roto$ol adi'ional la a$est
do$ument, dup+ aderarea, la 1 ianuarie a a$elui an, a 8om;niei -i ulgariei la ,E( :e remar$at
$+ ,A5C are un $adru sta*ilit de Comunitatea European+ #n$+ #n nego$ierile $u ,899, ulterior ,E a
dus tratative -i a semnat ast%el de do$umente $u statele e!sovieti$e( A5C asigur+ *a&a $ola*or+rii $u
,E #n domeniul politi$, $omer$ial, e$onomi$, Curidi$, $ultural--tiin'i%i$( 5e l;ng+ $ele dou+
do$umente-$adru, 8epu*li$a )oldova -i ,E mai au un -ir de a$te normative $e reglementea&+
rela'iile *ilaterale, $are reies din A5C -i 5lanul de A$'iuni( 5rintre a$estea poate %i men'ionat
sistemul de 5re%erin'e Comer$iale Autonome .AT50PDQ, a$ordat unilateral '+rii noastre de $+tre
Comisia European+( ?n $on%ormitate $u AT5, intrat #n vigoare la #n$eputul anului 2338, 8epu*li$a
)oldova poate e!porta pe pia'a european+ aproape 12 mii de $ategorii de m+r%uri %+r+ ta!e vamale(
Asimetria a$estuia $onst+ #n %aptul $+ produsele din statele-mem*re ale ,E importante #n 'ara
noastr+ sunt impo&itate, pe $;nd m+r%urile moldovene-ti e!portate #n spa'iul $omunitar nu sunt
supuse ta!elor vamale( 8epu*li$a )oldova #n %elul a$esta a devenit prima 'ar+ din C96 $are dispune
de ast%el de *ene%i$ii #n raport $u ,E(
2.2.
:e&voltarea regional+ este o prioritate strategi$+ a 8), $are du$e la impulsionarea -i diversi%i$area
a$tivit+'ilor e$onomi$e, pre$um -i la stimularea investi'iilor #n se$torul privat( Or, a$est domeniu,
odat+ $e *ene%i$ia&+ de aten'ia -i resursele %inan$iare $uvenite, $ontri*uie la progrese se$toriale,
$um ar %i: politi$a agri$ol+, politi$a so$ial+, politi$a de prote$'ie a mediului, politi$a de de&voltare a
#ntreprinderilor mi$i -i miClo$ii(
5entru a *ene%i$ia de %ondurile europene alo$ate pe dimensiunea de&volt+rii regionale, 8epu*li$a
)oldova tre*uie s+--i %orti%i$e $apa$it+'ile institu'ionale -i umane, o%erind garan'ii $+ respe$tivele
resurse vor %i utili&ate stri$t $on%orm destina'iei prev+&ute #n 5rogramele de %inan'are( ?n nego$ierile
$u Comisia European+, autorit+'ile tre*uie s+ insiste pentru a o*'ine $re-terea %ondurilor pentru
programe de $ooperare trans%rontalier+, dar -i a $elor disponi*ile prin intermediul 5oliti$ii
Europene de Ve$in+tate -i 5arteneriatului Esti$( Ast%el, apro!imativ 7 milioane de euro vor %i
disponi*ile pentru 8) #n perioada 2312-2311, #n $adrul 5arteneriatului Esti$, prin proie$tele-pilot
de de&voltare regional+(
4a r;ndul lor, autorit+'ile na'ionale tre*uie s+ asigure $re-terea alo$+rilor prin intermediul Aondului
2a'ional pentru :e&voltare 8egional+( :e asemenea, e nevoie de a implementa re%orme, $are s+
du$+ la $rearea unui $limat %avora*il pentru $re-terea investi'iilor #n e$onomia na'ional+( ?ns+,
de&voltarea -i implementarea politi$ilor regionale 'ine nu doar de institu'iile statului, $i -i de
se$torul privat -i non-guvernamental( 6mpli$area a$estora din urm+ #n pro$esul de de&voltare
regional+, prin parteneriate, ar repre&enta o valoare ad+ugat+ #n atingerea s$opurilor $omune(
2.3.
5entru lo$uitorii 8epu*li$ii )oldova, integrarea europeanG repre&intG o speran]G de mai *ine(
6ntrarea #n ,niunea EuropeanG #nseamnG progres e$onomi$, nivel de trai de$ent,oportunitG]i de
de&voltare ^i moderni&are, se$uritate ^i prote$]ie( Evenimentele din primavera lui 2339 au arGtat $G
doar aderarea la ,niune poate $onstitui o garan]ie a respe$tGrii drepturilor
omului ^i a valorilor demo$rati$e(
,ltimele alegeri parlamentare au $onstatat $G integrarea europeanG $onstituie unul dintre pilonii
dis$ursului tuturor %orma]iunilor politi$e, indi%erent de orientarea ideologi$G( )esaCul respe$tiv nu
este neapGrat un $re& politi$, $i o oportunitate de o*]inere a voturilor alegGtorilor(
:e&voltarea de mai departe a 8epu*li$ii )oldova nu poate %i asigurat+ de$it prin
promovarea $onse$vent+ -i ireversi*il+ a $ursului strategi$ spre
integrarea european+, spre solu'ionarea pa-ni$+ -i demo$rati$+ a
pro*lemei transnistrene, spre %un$'ionarea e%i$ient+ a institu'iilor
demo$rati$e -i garantarea drepturilor minorit+'ilor na'ionale( 8eali&area
a$estor sar$ini este posi*il+ in $ondi'iile unei $ooper+ri
responsa*ile a puterii -i opo&i'iei, ale sta*ilit+'ii vie'ii politi$e
interne, ale unor garan'ii demo$rati$e pentru de&voltarea li*er+
a miCloa$elor de in%ormare in mas+ -i ale unei asigur+ri riguroase
a independen'ei 8epu*li$ii )oldova in rela'iile ei re$ipro$e $ustatele ve$ine, Totu-i, )oldova nu
este ast+&i ni$i m+$ar <$andidat poten'ial= pentru $+ se $on%runt+ $u numeroase sl+*i$iuni
stru$turale( 5ro*lema $/eie 'ine de $alitatea re%ormelor interne pentru $+, $/iar da$+ s-ar g+si o
solu'ie %e&a*il+ #n 233" pentru reglementarea $on%li$tului transnistrean, 8) tot nu ar %i $apa*il+ s+
se aso$ie&e ,niunii Europene: institu'iile sale s#nt prea sla*e, autorit+'ile pu*li$e prea dominate de
<verti$ala puterii=, #n timp $e e$onomia su*teran+ -i $on%li$tul nereglementat din Transnistria s#nt
piedi$i mult prea serioase pentru a speria $/iar -i pe $ei mai #n%o$a'i <avo$a'i= ai 8) #n ,E( :rept
o grav+ $aren'+ a 8) este -i <$onservarea= unei a*ord+ri asisten'ialiste %a'+ de ,E, odat+ $u
evitarea responsa*ilit+'ii individuale -i mimarea unui pro$es de re%orme interne, mult prea
dependent de %inan'tarea e!terne+( 4ipsa de g#ndire strategi$+ #n gestionarea pro$esului intern de
<europeni&are= prin <$ontaminare institu'ional+= poate %i ast+&i $el mai mare o*sta$ol pe $alea
integr+rii europene a 8)( 5ro$esul este di%i$il -i nimeni nu tre*uie s+ se a-tepte la $on$esii #n
apli$area regulilor de $ali%i$are ale ,E(
Test nr. 12
1. Curtea $e Conturi4
1.1.
Curtea European+ de Conturi veri%i$+ modul #n $are sunt administrate %ondurile europene( 8olul s+u
este a$ela de a #m*un+t+'i gestiunea %inan$iar+ a ,E -i de a pre&enta rapoarte $u privire la %olosirea
*anilor pu*li$i( A %ost #n%iin'at+ #n 1975 -i are sediul la 4u!em*urg(5entru a le garanta
$ontri*ua*ililor europeni %aptul $+ *anii pu*li$i sunt $/eltui'i #n mod e%i$ient, Curtea de Conturi
este a*ilitat+ s+ veri%i$e .s+ audite&e0 ori$e persoan+ sau organi&a'ie $are gestionea&+ %onduri
europene( ?n a$est s$op, e%e$tuea&+ %re$vent $ontroale pe teren( Con$lu&iile sale s$rise sunt in$luse
#n rapoarte adresate Comisiei Europene -i guvernelor statelor mem*re(Curtea de Conturi nu are
putere Curidi$+( ?n $a&ul #n $are des$oper+ %raude sau nereguli, auditorii s+i in%ormea&+ O%i$iul
european de lupt+ anti%raud+ .O4AA0(
1.2.
)em*rii Curtii de Conturi YCurtea de Conturi se $ompune din 27 mem*rii $are potrivit art( 188 ,
sunt alesi dintre personalitatile $are %a$ sau nu %a$ parte din tarile lor respe$tive din institutiile de
$ontrol e!tern sau poseda o $ali%i$are spe$iala pentru a$easta %un$tie( :e-i a$easta $onditie este
e!primata optional, in primul $a& $ali%i$area persoanelor in $au&a tre*uie sa %ie remar$a*ila, avand
in vedere $a este %olosit termenul personalitati pentru am*ele situatii, dupa $um in al doilea $a& este
pro%ita*il $a a$ela $are poseda o $ali%i$are spe$iala sa %a$a ori sa %i %a$ut parte din institutiile de
$ontrol e!tern( 6n plus, ei tre*uie sa o%ere garantiile de independenta( )em*rii Curtii de Conturi
aleg din randul lor presedintele Curtii de Conturi, pentru o perioada de 1 ani, mandatul sau putand
%i reinnoit( Alegerea presedintelui se %a$e $u putin timp inainte de s%arsitul mandatului presedintelui
in %un$tie la a$el moment( :a$a insa alegerea presedintelui $oin$ide $u in$eperea unor noi mandate
de Cude$atori atun$i alegerea va tre*ui sa ai*a lo$ imediat sau $el mai tar&iu 15 &ile dupa $e noua
Curte si-a in$eput mandatul(
1.3.
)isiunea Curtii de Conturi Europene este de a asigura auditul independent asupra modului de
%ormare si de utili&are a %ondurilor ,niunii Europene si de a evalua, ast%el, modul in $are institutiile
europene isi indeplines$ a$este atri*utii( Curtea anali&ea&a da$a operatiunile %inan$iare au %ost
$ore$t inregistrate, da$a au %ost e!e$utate in $on%ormitate $u legile si reglementarile in vigoare si
da$a au %ost gestionate ast%el in$at sa asigure e$onomi$itate, e%i$ienta si e%i$a$itate(
Curtea %a$e $unos$ute re&ultatele a$tivitatilor sale prin pu*li$area unor rapoarte relevante, o*ie$tive
si oportune(5rin a$tivitatea sa, Curtea doreste sa $ontri*uie la im*unatatirea gestiunii %inan$iare a
%ondurilor ,niunii Europene la toate nivelurile, ast%el in$at sa poata asigura $etatenii ,niunii
Europene de utili&area optima a resurselor %inan$iare(
2. "aportul $intre =reptul UE i =reptul naional: principiul supremaiei
2.1.
:reptul ,E repre& totalitatea normelor Curidi$e adi$a norme primare ,derivte $are %ormea&aa o
ramura de drept autonomasi in mare masura supranationala,$uprinde norme $are au o vala*ilitate
intre toate statele ale ,E $are se disting de normele dr national %ata de $are au o prioritate si $are in
marea lor maCoritate au o apli$a*ilitate dire$ta adi$a se apli$a dire$t pe teritoriu odata $e au %ost
adoptate(este o ramura sui generis adi$a de sine statatoare( :reptul $omunitar reglementea&a
raporturile Curidi$e din $adrul Comunitatilor Europene, pre$um si dintre a$este $omunitati si statele
mem*reB el pre$i&ea&a statutul institutiilor europene, de%inind atri*utiunile $e le revinB de asemenea
statuea&a $ompetentele ,niunii si ale me$anismelor sale $omponente( O*ie$tul :reptului $omunitar
re&ulta si din di%erite /otar;ri ale Curtii de 7ustitie, prin $are se surprind trasaturi spe$i%i$e de natura
a-i su*linia $ara$terul distin$t #n sistemele Curidi$e( Curtea de 7ustitie pre$i&ea&a $a prin
reglementarile adoptate s-a instituit o $omunitate de durata nedeterminata, dotata $u institutii
proprii, $u personalitate Curidi$a proprie, $u $apa$itate Curidi$a, $u $apa$itatate de repre&entare
internationala si $u puteri reale, i&vor;te dintr-o limitare de $ompetente sau dintr-un trans%er de
atri*utii ale statelor mem*re $atre Comunitate( 9e apre$ia&a $a s-a $reat ast%el un drept apli$a*il
resortisantilor si statelor europene(
2.2
2.3.
6ntegrarea arat+ momentul #n $are statele se de$id s+ pun+ #n $omun o parte din $ompeten'ele lor -i
s+ $ede&e unor institu'ii independente sar$ina de a administra interesele reunite( ,n alt s$op urm+rit
prin integrare este a$ele de a $re-te la ma!im puterea -i interesele $ole$tive( A$est pro$es presupune
un trans%er de puteri de la state la Comunitate, o re$unoa-tere a unui interes general
$omunitar(:reptul $omunitar $onstituie o ordine Curidi$+, deoare$e este un ansam*lu de norme
Curidi$e #n&estrat $u propriile i&voare, $u organe ne$esare pentru adoptarea -i apli$area normelor, iar
respe$tarea sa este asigurat+ printr-un aparat Curisdi$'ional autonom( :reptul $omunitar sta*ile-te
raporturile dintre Comunitate -i statele mem*re( E!ist+ dou+ teorii $u privire la integrarea dreptului
interna'ional #n ordinea Curidi$+ na'ional+ : monismul -i dualismul( Teoria monist+ sus'ine e!isten'a
unei ordini Curidi$e uni$e, al$+tuite din dreptul interna'ional -i dreptul na'ional( :reptul
interna'ional se integrea&+ #n dreptul intern, *ene%i$iind de suprema'ie vis-a-vis de normele
na'ionale( ?n $eea $e prive-te teoria dualist+, $ele dou+ ordini Curidi$e sunt distin$te( 6nstan'ele de
Cude$at+ nu apli$+ de$;t dreptul na'ional( )area ritanie este un stat dualist B a adoptat o lege
spe$ial+ pentru a asigura apli$a*ilitatea dreptului $omunitar pe teritoriul s+u(?n tratate nu se
spe$i%i$+ nimi$ despre $onse$in'ele unui $on%li$t #ntre o norm+ $omunitar+ -i una na'ional+( Curtea
de 7usti'ie a dat $;-tig de $au&+ #n numeroase $a&uri legii $omunitare, su*liniind prioritatea
dreptului $omunitar asupra normelor interne $ontrare( A$est %apt s-a *a&at pe urm+toarele
ra'ionamente :
Autonomia dreptului $omunitar: av;nd un i&vor autonom, o $onse$in'+ a Tratatului, dreptului nu i
se poate opune o norm+ intern+B
Trans%erul de atri*u'ii de la state la Comunitate: no'iunea de $omunitate nu poate %i ata$at+ de un
a$t internB
2e$esitatea unei apli$+ri uni%orme a dreptului $omunitar: normele $omunitare tre*uie s+ ai*+ a$e-
ea-i semni%i$a'ie, %or'+ -i $on'inut pretutindeni(
?n $adrul Cur'ii Europene de 7usti'ie, suprema'ia dreptului $omunitar tre*uie s+ %ie general+ -i
a*solut+, reg+sindu-se asupra ansam*lului dreptului na'ional, in$lusiv -i asupra regulilor
$onstitu'ionale( Curtea a ar+tat $+ normele interne ale unui stat, $/iar -i $ele de ordin $onstitu'ional,
nu pot Custi%i$a ne#ndeplinirea de $+tre state a o*liga'iilor $omunitare( A$easta a sus'inut $+ prin
$ontrast $u tratatele interna'ionale o*i-nuite, Tratatul CE a $reat propriul s+u sistem Curidi$, $are a
devenit parte integrant+ a sistemelor Curidi$e ale statelor mem*re -i pe $are tri*unalele lor sunt
o*ligate s+-l apli$e( Curtea a de$is: H5rin $rearea unei Comunit+'i de durat+ nelimitat+, av;nd
propriile sale institu'ii, propria sa personalitate, propria sa $apa$itate Curidi$+ -i propria sa
$apa$itate de repre&entare pe plan interna'ional -i, $u deose*ire, puteri reale provenind dintr-o
limitare de suveranitate ori dintr-un trans%er de puteri de la state la Comunitate, statele mem*re -i-
au limitat drepturile lor suverane, de-i #n domenii limitate, -i ast%el au $reat un sistem de legi $are
o*lig+ at;t pe na'ionalii lor, $;t -i pe ele #nsele_5rioritatea dreptului $omunitar este $on%irmat+
prin art( 189 P2D9Q, $are pre$i&ea&+ $+ un regulament va %i o*ligatoriu -i dire$t apli$a*il #n toate
statele mem*re(= 2i$i o regul+ intern+ nu poate %i invo$at+ #n %a'a tri*unalelor na'ionale #mpotriva
dreptului $reat prin tratate $a o surs+ autonom+ -i original+, %+r+ s+ nu se piard+ $ara$terul
$omunitar al a$estuia, $eea $e #nseamn+ $+ #n *inomul drept $omunitar-drept na'ional primul
termen este esen'ial, un eventual $on%li$t #ntre regulile $omunitare -i regulile na'ionale urm;nd s+
%ie re&olvat prin apli$area prin$ipiului suprema'iei dreptului $omunitar( Tratatul CE are o prioritate
superioar+ $elei $are apar'ine legilor $/iar ulterioare intr+rii sale #n vigoare, el instituie o ordine
Curidi$+ proprie, integrat+ $elei apar'in;nd statelor mem*re, %iind dire$t apli$a*il+ resortisan'ilor
a$estor state -i impun;ndu-se organelor na'ionale de Curisdi$'ie( At;t prin$ipiul priorit+'ii, $;t -i $el
al e%e$tului dire$t au devenit parte a dreptului $omunitar prin Curispruden'a Cur'ii de 7usti'ie(
5rin$ipiul suprema'iei dreptului $omunitar a %ost apli$at #n $a&uri mult dis$utate #n literatura de spe-
$ialitateB #ntre a$estea se enumer+ -i $a&ul Costa $( E2E4( A$esta a in$lus un $on%li$t pretins dintre
un -ir de prevederi ale Tratatului -i un statut italian $e a na'ionali&at o $ompanie ele$tri$+,
re$lamantul $+reia, signor Costa era un a$'ionar al s+u( ?n a$est $a& legisla'ia italian+ nu a respe$tat
termenii de implementare a prevederilor $omunitare( Aiind a$'ionat #n %a'a Tri*unalului din )ilano
pentru re%u&ul de a a$/ita nota de plata, signor Costa a argumentat #n *a&a le! posteriori $+
$ompania a a$'ionat #n $ontradi$'ie $u dreptul $omunitar, motiv;nd prin %aptul $+ A$tul italian $e a
na'ionali&at $ompania de ele$tri$itate a %ost adoptat mai t;r&iu de$;t A$tul italian de rati%i$are prin
$are s-a #n$orporat norma $omunitar+( 8espe$tiv, A$tul de rati%i$are avea prioritate( Curtea italian+
a adresat a$este #ntre*+ri $u re%erin'+ la priorit+'i at;t Cur'ii, $;t -i Cur'ii sale $onstitu'ionale( :e
a$east+ dat+ prin$ipiul suprema'iei a %ost a%irmat $lar de $+tre Curte( ?n $eea $e prive-te rea$'ia
statelor mem*re ale ,niunii Europene vis-a-vis de pro*lema suprema'iei dreptului $omunitar,
tre*uie su*liniat %aptul $+ a$easta nu a %ost $omplet po&itiv+( ?n unele state instan'ele Cude$+tore-ti
au tins la #ntreprinderea tuturor m+surilor ne$esare pentru $on%ormare $u Curispruden'a $omunitar+(
6nstan'ele Cudi$iare ale altor state mem*re, unele dintre ele Cu$;nd roluri de lideri #n de&voltarea
Comunit+'ii -i ,niunii Europene, au avut o atitudine negativ+( ,n ast%el de e!emplu este Aran'a,
unde pentru o perioad+ de de$enii instan'ele administrative au re%u&at s+ a$$epte primatul dreptului
$omunitar( :up+ $um se -tie, $unos$ut sistemul Cudi$iar %ran$e& este divi&at #n instan'e
administrative -i instan'e ordinare( 5e de o parte suprema'ia dreptului $omunitar a %ost a$$eptat #n
anul 1975 de $+tre instan'a superioar+ ordinar+( 5e de alt+ parte primatul dreptului $omunitar a %ost
respins de $+tre Consiliul de 9tat- instan'a suprem+ administrativ+- p;n+ #n anul 1989( Ca&ul
@ermaniei era identi$ e!emplului Aran'eiB $on%orm art( 2D al Constitu'iei @ermaniei, se permite
trans%erul autorit+'ilor legislative organi&a'iilor interna'ionale, dar nu erau $lare situa'iile de litigiu
$are apar din $on%li$te ale legisla'iei $omunitare -i prevederi ale 4egii Aundamentale germane(
5ro*lema $are urma s+ %ie solu'ionat+ era da$+ art( 2D al Constitu'iei @ermaniei permite trans%erul
unei #mputerni$iri $are $ontravine anumitor prin$ipii de *a&+ proteCate de Constitu'ie spre o
organi&a'ie #n a%ara stru$turii $onstitu'ionale( 6deea primatului dreptului $omunitar asupra
dispo&i'iilor $onstitu'ionale interne a ridi$at $ontroverse #n Curispruden'a -i do$trina unor '+ri
mem*re, #ns+ prevederile Tratatului CE are prioritate %a'+ de normele interne(
Test nr. 13
1. E)tin$erea Uniunii Europene4
1.1.
5ro$esul de e!tindere a ,E a pornit din dorin'a $lar+ de a $rea premisele ne$esare unei uniuni $;t
mai str;nse a popoarelor europene( Condi'iile de *a&+ pentru e!tinderea ,niunii Europene au %ost
stipulate prin Tratatul privind ,niunea European+ $are prevede $+: Wori$e stat european poate $ere
s+ devin+ mem*ru al ,niuniiW( ?n a$est sens, statul interesat #-i adresea&+ $ererea de aderare
Consiliului ,E, $are se pronun'+ #n unanimitate, dup+ $onsultarea Comisiei Europene -i o*'inerea
avi&ului $on%orm din partea 5arlamentului European( :e$i&ia 4egislativului european se adopt+ #n
$ondi'iile #ntrunirii maCorit+'ii a*solute a mem*rilor s+i( ,niunea European+ de ast+&i, are 27 de
state mem*re -i o popula'ie de apro!imativ 533 de milioane de lo$uitori, este mai sigur+, mai
prosper+, mai puterni$+ -i e!er$it+ o mai mare in%luen'+ de$;t Comunitatea E$onomi$+ European+
de a$um 53 de ani, $u " state mem*re -i o popula'ie de mai pu'in de 233 de milioane de lo$uitori(
,niunea European+ este des$/is+ ori$+rui stat european $are #ndepline-te $riteriile demo$rati$e,
politi$e -i e$onomi$e pentru do*;ndirea $alit+'ii de mem*ru( :e asemenea, #naintea %ie$+rei
e!tinderi, ,E ela*orea&a $apa$itatea de a*sor*'ie a noilor mem*ri, pre$um -i a*ilitatea propriilor
institu'ii de a %un$'iona $orespun&+tor #n $ontinuare( E!tinderile su$$esive au #nt+rit demo$ra'ia, au
$on%erit se$uritate Europei -i au sporit poten'ialul s+u $omer$ial -i de $re-tere e$onomi$+(
E!tinderea integr+rii europene #nseamn+ e!tinderea geogra%i$+ .sau integrarea pe ori&ontal+0
-i $onst+ #n aderarea de noi mem*ri la CEE( 9u* a$est aspe$t, pro$esul de integrare s-a
des%+-urat #n $in$i valuri su$$esive de aderare, etapele intregr+rii geogra%i$e %iind indi$ate
mai Cos:
``)em*ri %ondatori: 1957 > elgia, Aran'a, @ermania, 6talia, 4u!em*urg -i OlandaB
``5rima e!tindere: 1971 - :anemar$a, 6rlanda, )area ritanieB
``A doua e!tindere: 1981 > @re$iaB
``A treia e!tindere: 198" > 5ortugalia, 9paniaB
``A patra e!tindere: 199" > Austria, Ainlanda, 9uediaB
``A $in$ea e!tindere: 233D > Cipru, Ce/ia, Estonia, 4etonia, 4ituania, )alta, 5olonia,
9lova$ia, 9lovenia, ,ngaria(
1.2.
Anii 233D-2337 sunt /ot+r;tori pentru reali&area pro$esului de integrare #n ,niunea European+ a
'+rilor aso$iate( @re$ia - $are a de'inut #n ianuarie-iunie 2331 5re-edin'ia ,niunii Europene > a
su*liniat $+ este ne$esar+ #ndeplinirea e!igen'elor integr+rii de $+tre toate '+rile aso$iate, a-a #n$;t
<prin$ipiile -i normele ,niunii Europene s+ devin+ $oordonatele %ire-ti a tuturor '+rilor aso$iate=(
:a$+ toate a$este prin$ipii -i norme erau avute #n vedere > #n pro$esul nego$ierilor din perioada
anterioar+ > #n anii 233D-2337, <a$este prin$ipii -i norme tre*uie s+ intre #n sistemele %un$'ionale
$otidiene ale '+rilor aso$iate=, deoare$e ele #-i s$/im*+ statutul #n a$e-ti ani, devenind <mem*re ale
,niunii=(Anii 233D-2337 #n pro$esul integr+rii '+rilor aso$iate #n ,niunea European+ mar$/ea&+
tre$erea de la %a&a de&ideratelor la %a&a apli$+rii e%e$tive a prin$ipiilor -i normelor, $onvenite -i
a$$eptate de $+tre '+rile mem*re, #n stru$turile '+rilor aso$iate( 5erioada 233D-2337 se
$ara$teri&ea&+ printr-o a$$entuare a pro$eselor de integrare #n privin'a:
4i*erei $ir$ula'ii a m+r%urilorB
Cir$ula'iei lu$r+torilorB reali&+rii dreptului de sta*ilire a a$estoraB %urni&+rii de servi$iiB
5l+'ilor, $apitalului, $on$uren'eiB armoni&+rii legisla'ieiB
Cooper+rii %inan$iare(?n *a&a a$ordurilor de aso$iere, a$este pro$ese se des%+-oar+
potrivit prin$ipiilor demo$rati$e sta*ilite <#n A$tul %inal de la [elsinMi -i Carta de la 5aris pentru o
2ou+ Europ+= pre$um -i a <prin$ipiilor e$onomiei de pia'+=( 9e apre$ia&+ $+ respe$tarea a$estor
prin$ipii <inspir+ politi$ile interne -i e!terne ale p+r'ilor= -i $onstituie elem ?ns+ ,E din anul 2331
este deCa di%erit+ de ,E din anii 93:suveranitatea na'ional+ se su*s$rie o*ie$tivelor $omune din
domenii $um ar %i Custi'ia -i a%a$erile interne, -i a #n$eput $ooperarea #n domeniile se$urit+'ii -i
ap+r+rii( ,niunea European+ este pe $ale s+ devin+ o uniune politi$+( A$est lu$ru este demonstrat de
%aptul $+ legitimitatea sa demo$rati$+ este, la ora a$tual+, pus+ su* semnul #ntre*+rii(?n $on$lu&ie,
at;ta timp $;t pro$esul de rati%i$are al Tratatului va avea un %inal po&itiv, ,niunea poate spera #ntr-o
re%orm+ intern+ institu'ional+ viitoare, $are s+-i asigure *una %un$'ionare #n anii $are vor veni(
1.3.
,E s-a e!tins permanent #n$ep;nd $u 1951, anul #n $are s-au %+$ut primii pa-i $+tre integrarea
european+( A$east+ pagin+ %urni&ea&+ in%orma'ii despre statele mem*re -i momentul ader+rii lor,
pre$um -i despre '+rile $andidate(,E nu a avut #ntotdeauna dimensiunile pe $are le are ast+&i( C;nd
s-au pus *a&ele $ooper+rii e$onomi$e la nivel european, #n anul 1951, '+rile parti$ipante au %ost
elgia, @ermania, Aran'a, 6talia, 4u!em*urg -i a+rile de 7os(?n timp, tot mai multe '+ri au /ot+r;t s+
adere( ?n pre&ent, ,niunea European+ num+r+ 27 de mem*ri, dup+ aderarea, la 1 ianuarie 2337, a
8om;niei -i ulgariei(,E va $ontinua s+ se e!tind+, #ntru$;t num+rul '+rilor $are mani%est+ interes
%a'+ de aderare este #n $re-tere( A$este '+ri pot %i grupate #n dou+ $ategorii : '+ri $andidate Y
Croa'ia ,6slanda ,Aosta 8epu*li$+ 6ugoslav+ a )a$edoniei ,)untenegru ,Tur$ia -i '+ri poten'ial
$andidate(Y Al*ania ,osnia -i [er'egovina bosovo .#n virtutea re&olu'iei 12DD a Consiliului de
9e$uritate al Organi&a'iei 2a'iunilor ,nite0 ,9er*ia ?n timp $e primele se a%l+ #n plin pro$es de
transpunere .sau integrare0 a legisla'iei ,E #n legisla'ia na'ional+, '+rile poten'ial $andidate #n$+ nu
#ndeplines$ $riteriile de aderare(
2. Tratatul $e amen$are a Tratatului privin$ Uniunea European! i a Tratatului $e la "oma
instituin$ Comunit!ile Europene/ 13 $ecem<rie 2993/ %n vigoare 1 $ecem<rie 2998 +Tratatul
$e la ;isa<ona, i cele mai importante mo$i'ic!ri intro$use
2.1.
Test nr. 1(
1. Consiliul European:
1.1.
Consiliul European reuneste se%ii de stat sau de guvern ai statelor mem*re, pre$um si presedintele
Comisiei( A$estia sunt asistati de mini-trii a%a$erilor e!terne ai statelor mem*re -i de un mem*ru al
Comisiei( Consiliul European este %orul politi$ suprem al ,niunii Europene( Consiliul European
este o institu'ie interguvernamental+, #n timp $e Consiliul ,niunii Europene, Curtea de 7usti'ie a
Comunit+'ilor Europene, 5arlamentul European -i Curtea European+ de Conturi sunt organe
.%u&ionate0ale Comunit+'ilor Europene(Consiliul European se #ntruneste $el pu'in de douG ori pe an,
su* pre-edin'ia -e%ului de stat sau de guvern al statului mem*ru $are de'ine #n momentul respe$tiv
pre-edintia Consiliului( Consiliul European sta*ile-te liniile -i o*ie$tivele politi$e %undamentale,
av;nd de$i $ompeten'e dire$toare( ?n $a&uri e!$ep'ionale solu'ionea&+ pro*lemele $are nu au putut
%i $lari%i$ate la nivel ministerial( ?n $ea mai mare parte, #ns+, Consiliul se o$up+ $u pro*leme
privitoare la $adrul -i perspe$tivele generale de evolu'ie ale ,niunii Europene(
O alt+ important+ s%er+ de a$tivitate o $onstituie politi$a e!tern+ -i de se$uritate $omun+,
$oordonat+ de -e%ii de stat -i de guvern la #nt;lnirile la nivel #nalt( 8e&ultatele $onsult+rilor sunt
$onsemnate #n HCon$lu&iile pre-edin'iei=, $are apoi sunt puse #n pra$ti$+ de $elelalte institu'ii
europene( ?n tre$ut -e%ii de stat -i de guvern se #nt;lneau la intervale neregulate( 6ni'ial a$este
#nt;lniri erau $onsiderate doar dis$u'ii $u $ara$ter in%ormativ, %+r+ pre&en'a mini-trilor de e!terne,
%+r+ %un$'ionari pu*li$i -i %+r+ a %i do$umentate( :e-a*ia #n anul 197D s-a sta*ilit la 5aris $a
#ntrunirile a$estora s+ ai*+ lo$ #n mod regulat( Consiliul European a %ost $onsa$rat in $adrul ,E de-
a*ia #n anul 1987, odat+ $u intrarea #n vigoare a A$tului ,ni$ European(
1.2.
5resedintele $onsiliului european este numit $u V)C de $atre se%ii de stat si de guvern pe o durat
de 2 ani si Cumatate $u posi*ilitatea reinnoirii mandatutlui o singura data(Competentele $onsiliuluic
a($ompetente $onstitutionale Yse mani%esta prin %aptul $a $onsiliul ia de$i&ii in privinta viitoarei
%orme la aderarea la ,E(Cea mai importanta $ompetenta este de a initia pro$edura de re%ormare a
tratatului(
*($omp organi&ationaleY$onsiliul este $el $are poate determina $ompo&itia 5arlam E si nr
Comisiei(El numeste 5resed $osiliului si pe presed Comisiei totodata si pe 6naltul repre&entant si pe
presd an$ii Centrale si Cude$atorii C7(
$($omp de sta*ilire in%ormala a agendeiYdesi nu este preva& in tratate $onsiliul la toate domeniile
este $el $are va apro*a programele legislative in toate domeniile de politi$i(
d($omp de solutionare a pro*lemeiYse%ii de st vor solutiona a$ele aspe$te $are au aCuns la un impas
in $adrul $onsiliului(
1.3.
Atri*utiile presed Consil E(Y(pre&idea&a si impulsionea&a lu$rarile $onsil(,asigura pregatirea si
$ontinuitatea lu$rarilor $onsl,pre&inta un raport parlamentului E dupa %ie$are reuniune a
$onsiliului($onsiliul are un rol proeminent in domeniul 5E9C $are d% si identi%i$a o*ie$tivele
strategi$e ale ,E in domeniul 5E9C dar si in $elelalte domenii de a$tiuni e!terne el va de$ide in
unanimitate( - asigurG $oordonarea politi$ilor e$onomi$e generale ale statelor mem*reB - dispune de
puterea de de$i&ie, - prin a$tele pe $are le adoptG, $on%erG Comisiei atri*utiile de e!e$utare a
normelor sta*ilite de Consiliu( - de asemenea, #n anumite $a&uri spe$i%i$e, el #si poate re&erva
dreptul de a e!er$ita dire$t atri*utii de e!e$utare(
?naltul 8epre&entant are o du*l+ misiune: pe de o parte, este #mputerni$itul Consiliului pe pro*leme
de politi$+ e!tern+ -i de se$uritate $omun+, iar pe de alt+ parte, este $omisar european pentru rela'ii
e!terne( 8esponsa*il pentru ela*orarea politi$ii e!terne -i a politi$ii de ap+rare $omun+, ?naltul
8epre&entant pre&idea&+ reuniunile periodi$e ale mini-trilor de e!terne ai statelor mem*re
.<Consiliul A%a$erilor E!terne=0( ?n plus, repre&int+ politi$a e!tern+ -i de se$uritate $omun+ a
,niunii pe s$ena interna'ional+, %iind asistat de un servi$iu european pentru a$'iune e!tern+, %ormat
din %un$'ionari ai Consiliului, Comisiei -i servi$iilor diplomati$e na'ionale(
5resedintele $omisiei este propus de $atre Consil E ales de $atre 5arlam E,el este singurul $omisar
%ara un anumit porto%oliu si are 5 roluri( Este impli$at in numirea $elorlalti $omisari,de$ide in
privinta organi& interne a $omisiei a$easta impli$a anume nu doar lo$area porto%oliilor inainte de
termen $i poate modi%i$a a$este porto%olii in $urs perioadei e!er$itarii %un$t din o%i$iu,totodata
presed asigura g/idare politi$a a $omisiei si anume pre&idea&a sedintele,el poate s$/im*a $urs
politi$ii $omisiei(
2. >atura/ E'ectul i Aplicarea =reptului UE
2.1.
,na din $ele mai importante noutati pe $are le adu$e Tratatul de la 4isa*ona este %aptul $a ,niunea
Europeana are personalitate Curidi$a( s$opul #n%iin'+rii ,niunii Europene si rolul a$tual al a$esteia
repre&int+ esen'a $are da %orma $apa$ita'i sale Curidi$e, a$'iunile ,niunii tre*uie sa se #ns$rie in
limitele s$opurilor si ale nevoilor ei de %un$'ionare $are au $a %inalitate reali&area o*ie$tivelor(
,niunea Europeana poate %i anali&ate in mod $ert $a su*ie$t de drept( 5ersonalitatea Curidi$a pe $are
a$est tratat i-o $on%er+ nu aCuta insa la #n$adrarea ,niunii intr-o anumita $ategorie a su*ie$telor
dreptului interna'ional pu*li$ ( 5ersonalitatea Curidi$a interna'ionala a ,niunii demonstrea&+ natura
sa spe$i%i$a( Competentele de $are a$easta *ene%i$ia&+ dep+-es$ prerogativele spe$i%i$e
organi&a'iilor interna'ionale , dar raman in%erioare $elor statale( Con$lu&ion;nd, putem spune $a
,niunea Europeana nu se #n$adrea&+ e!$lusiv in una din a$estea, %iind mai degra*+ ,,un sistem
$onstitu'ional $ompus dintr-un nivel na'ional si dintr-un nivel suprana'ional de putere pu*li$a
legitima, $are se in%luen'ea&+ re$ipro$ si $are $uprind a$eia-i $et+'eni $a su*ie$tele de drept =(
2.2.
Apli$a*ilitatea dire$t+ este un prin$ipiu %ormulat de C7CE, prin$ipiu $on%orm $+ruia dispo&i'iile
tratatelor sau ale a$telor institu'iilor $omunitare $are #ndeplines$ anumite $riterii pot %i invo$ate de
Custi'ia*ili #n %a'a propriilor Curisdi$'ii na'ionale -i sunt sus$epti*ile de a $rea drepturi -i o*liga'ii #n
%avoarea, respe$tiv #n sar$ina parti$ularilor(?n mod $on$ret,e%e$tul dire$t des$rie:a0aptitudinea
dreptului $omunitar de a $rea drepturi sau o*liga'ii #n mod dire$t #n patrimoniul persoanelor %i&i$e
-i Curidi$e -i *0posi*ilitatea pe $are o au $ei interesa'i de a invo$a normele
$omunitaredotate$ua$este%e$t#n%a'aCurisdi$'iilorna'ionale(
Tr+s+turi( 5rin$ipiul e%e$tului dire$t al dreptului $omunitar pre&int+ o serie de tr+s+turi $ara$teristi$e
:
- E%e$tul dire$t este o $reatie Curispruden'ial+, nu este %ondat pe dispo&i'ii ale tratatelor $onstitutive,
$el pu'in #n %orma lor ini'ial+( Tre*uie pre$i&at $+ a$est e%e$t, este validat de tratate, #ns+ #ntr-o
maniera indire$t+ . art 1D T,E stipulea&+ $+ de$i&iile-$adru -i de$i&iile adoptate #n pilonul 1 nu
produ$ e%e$te dire$te0(
- E%e$tul dire$t material se produ$e $u parti$ularit+'i pentru diversele a$te Curidi$e $omunitare(
A$este parti$ularit+'i depind de $on'inutul a$tului - $riteriul %olosit de Curte pentru a sta*ili da$+ o
anume dispo&i'ie are sau nu e%e$t dire$t( )ai $on$ret, $on'inutul tre*uie s+ :
a0 s+ %ie su%i$ient de $lar -i pre$is(7ude$+torul nu tre*uie s+ ai*+ du*ii asupra $on'inutului
normelor,Curtea a atenuat severitatea $ondi'iei , statu;nd $+ insu%i$ien'a $larit+'ii sau a pre$i&iei nu
$onstituie un o*sta$ol #n $alea e%e$tului dire$t, da$+ norma poate %i pre$i&at+ pe $ale interpret+rii
e%e$tuate de Cude$+torul na'ional sau $omunitar(
*0 9+ ai*+ un $ara$ter ne$ondi'ionat ( E!isten'a unui termen sau a unei $ondi'ii nu a%e$tea&+ e%e$tul
dire$t, $i doar am;n+ produ$erea lui p;n+ la e!pirarea termenului sau la reali&area $ondi'iei(
$09+--i poat+ produ$e e%e$tele #n a*sen'a ori$+rei m+suri na'ionale sau $omunitare( 2i$i a$east+
$ondi'ie nu este interpretat+ stri$t de Curtea European+ de 7usti'ie: pot %i adoptate a$te de apli$are
ulterioare, $u $ondi'ia $a statele sau institu'iile $omunitare emitente ale a$telor de apli$are s+ nu
dispun+ de o putere dis$re'ionar+ de interven'ie asupra $on'inutului normativ al regulilor
$omunitare puse #n apli$are(
2.3.
A$tele Curidi$e adoptate de institu'iile $omunitare au un $ara$ter Curidi$ o*ligatoriu, nu sunt simple
re&olu'ii sau re$omand+ri $are sunt %olosite de regul+ #n dreptul interna'ional( A$este a$te pot %i:a0
regulamentele - $are se apli$+ dire$t %+r+ a %i nevoie de m+suri na'ionale pentru a le implementaB
repre&int+ e$/ivalentul legii na'ionale -i au %or'+ Curidi$+ o*ligatorie #n toate statele mem*reB*0
dire$tivele > o*lig+ statele mem*re #n $eea $e prive-te atingerea o*ie$tivelor, l+s;nd autorit+'ilor
na'ionale puterea de a alege %orma -i m+surile de luat #n atingerea o*ie$tivului, de$i ele sunt
o*ligatorii numai pentru statele $+rora li se adresea&+B$0 de$i&iile- sunt o*ligatorii #n toate aspe$tele
lor pentru $ei $+rora li se adresea&+( O de$i&ie se poate adresa ori$+rui stat mem*ru, sau tuturor
statelor mem*re, persoanelor Curidi$e sau persoanelor %i&i$e din ,niune(
Test nr. 1-
1. Crearea Comunit!ii Europene pentru C!r<une i 0el +CEC0,:
1.1.
5rima Comunitate $reata a %ost Comunitatea E$onomi$a a Car*unelui si OteluluiB iata $are a %ost
$onte!tul #n $are a aparut ideea #n%iintarii unei asemenea organi&atii( Tratatul instituind
Comunitatea E$onomi$a a Car*unelui si Otelului, semnat la 5aris , a avut la *a&a 5lanul 9$/uman ,
ela*orat de 7ean )onnet, $omisar al 5lanului %ran$e& de moderni&are( 9$opul prin$ipal al 5lanului
si mai t;r&iu si al CECO este a$ela al plasarii produ$tiei %ran$o-germane de $ar*une si otel su* o
institutie suprema $omuna, ?nalta Autoritate, #n $adrul unei organi&atii des$/ise parti$iparii si altor
state europene $are #mpartaseau a$eleasi prin$ipii de de&voltare pasni$a( Ast%el, datorita geniului
inventiv al unui om remar$a*il al vremii, 7ean )onnet, este $reat un nou sistem de $ola*orare #ntre
state: integrarea, spre deose*ire de $ooperarea traditionala e!istenta p;na atun$i #ntre statele
mem*re ale unei organi&atii( Ceea $e $ara$teri&ea&a, #n esenta, o organi&atie de integrare este %aptul
$a statele mem*re $onvin de $omun a$ord sa trans%ere, #n anumite domenii, $ompetenta luarii
de$i&iei de la nivel national la nivel supranational(
Ast%el, C(E(C(O( este prima organi&atie europeana $e dispune de puteri supranationale, a$estea
re&ult;nd din delegarea suveranitatii $onsimtita de state, $ontri*uind la re$on$ilierea si $ooperarea
%ran$o-germana si li*erali&;nd produ$tia si s$/im*urile de materii prime .$ar*une, otel0,
%undamentale #n industrie( Celelalte doua Comunitati .Comunitatea E$onomi$a a Energiei Atomi$e
si Comunitatea E$onomi$a Europeana0, $are i-au urmat CECO, se #ns$riu pe a$eeasi linie de
integrare e$onomi$a(
1.2.
4a 9 mai 19532, ministrul de e!terne 8o*ert 9$/uman a pre&entat de$lara'ia preg+tit+ de 7ean
)onnet -i e$/ipa sa, $are $on'inea propunerea $a Aran'a, @ermania, pre$um -i ori$e stat european
interesat s+--i pun+ #n $omun #ntreaga produ$'ie de $+r*une -i o'el, plas;nd-o su* o autoritate
$omun+, puterni$+ -i
independent+, ale $+rei de$i&ii s+ lege statele mem*re( 9e urm+rea $rearea unor solidarit+'i de %apt,
$are s+ des$/id+ $alea unor noi $ola*or+ri, $u s$opul mai
#ndep+rtat $a re'eaua de leg+turi $reate s+ du$+ la uniunea politi$+( A$east+ idee re%le$t+ $on$ep'ia
%un$'ionalist+ a lui 7ean )onnet, pe $are o vom e!pli$a mai Cos(
Tratatul de instituire a CECO este semnat la 5aris de elgia, Aran'a, @ermania, 6talia, 4u!em*urg -i
Olanda la 18 aprilie 1951 -i intr+ #n vigoare la 25 iulie 1952( Tratatul este temporar, %iind #n$/eiat
pe 53 de ani, din $au&a $ara$terului s+u e!perimental( 4a 21 iulie 2332, Tratatul de la 5aris a ie-it
din vigoare, iar se$torul $+r*unelui -i o'elului a intrat su* regimul Tratatului CE(
O*ie$tivul TCECO:
Tratatul #-i propune s+ $ree&e o pia'+ $omun+ pentru produsele din industria $+r*unelui -i o'elului(
5otrivit art( D TCECO, sunt in$ompati*ile $u pia'a $omun+ -i, #n $onse$in'+, a*olite -i inter&ise:
a0 ta!ele vamale -i ta!ele $u e%e$t e$/ivalent la import -i e!port, pre$um -i restri$'iile $antitative #n
$ir$ula'ia produselorB
*0 m+surile -i pra$ti$ile dis$riminatorii #ntre produ$+tori, #ntre $ump+r+tori -i #ntre $onsumatori,
mai ales #n privin'a pre'urilor -i a $ondi'iilor de livrare sau a tari%elor -i a $ondi'iilor de transport,
pre$um -i m+surile $are intervin #n li*era alegere de $+tre $ump+r+tor a %urni&oruluiB
$0 su*sidiile -i aCutoarele a$ordate de stat ori ta!ele spe$iale impuse de state, su* ori$e %orm+B
d0 pra$ti$ile restri$tive $are tind spre #mp+r'irea -i e!ploatarea pie'ei( 9-a sta*ilit $a reali&area pie'ei
$omune s+ %ie progresiv+, pentru a permite
adaptarea e$onomiilor na'ionale la noua %orm+ de organi&are(
9tru$tura institu'ional+ a CECO:
6nstitu'iile noii organi&a'ii sunt: ?nalta Autoritate, Consiliul 9pe$ial de )ini-tri, Adunarea Comun+
-i Curtea de 7usti'ie(
?nalta Autoritate este %ormat+ din 9 persoane, numite de $omun a$ord de statele mem*re, pe *a&a
$ompeten'ei lor .mai e!a$t, 8 persoane numite de state,
iar a noua, $ooptat+ de primii mem*ri, pentru #nt+rirea $ara$terului suprana'ional0( Are $ompeten'e
largi, iar de$i&iile sale sunt o*ligatorii -i au apli$a*ilitate dire$t+ pe teritoriul statelor .se apli$+ nu
doar statelor, $i -i agen'ilor e$onomi$i0( 5rimul pre-edinte este 7ean )onnet(
Consiliul 9pe$ial de )ini-tri este o institu'ie interguvernamental+ $e repre&int+ statele mem*re, $u
misiunea de a $oordona a$'iunea statelor $u $ea a
Comunit+'ii( ?n anumite $a&uri, /ot+r;nd $u maCoritate $ali%i$at+, Consiliul de )ini-tri apro*+,
printr-un avi& $on%orm, m+surile luate de ?nalta Autoritate(
Adunarea Comun+ este ini'ial $ompus+ din parlamentari propu-i de legislativele statelor mem*re -i
e!er$it+ $ontrolul demo$rati$ asupra ?naltei
Autorit+'i( ?n a$est sens, are puterea de a demite ?nalta Autoritate, printr-o mo'iune de $en&ur+(
Curtea de Custi'ie veg/ea&+ la respe$tarea prevederilor TCECO, solu'ion;nd litigiile prileCuite de
apli$area sa dintre ?nalta Autoritate, state, #ntreprinderi(
Al+turi de institu'ii, a mai %ost $reat -i Comitetul Consultativ de pe l;ng+ ?nalta Autoritate( )em*rii
a$estui organ .$omer$ian'i, industria-i, $onsumatori, sindi$ali-ti0 sunt desemna'i de Consiliul
9pe$ial de )ini-tri(
1.3.
2. Tri<unalul ?unciei #u<lice:
2.1.
5u*li$eTri*unalul a %ost #n%iin'at #n anul 233D #n urma adopt+rii :e$i&iei Consiliului nr(
233DL752LCELEuratom de la 2 noiem*rie 233D pentru #n%iin'area Tri*unalului %un$'iei pu*li$e al
,niunii Europene(A$est $onten$ios al servi$iului pu*li$ european %un$'ionea&+ pe l;ng+ Tri*unalul
5rimei 6nstan'e -i are sediul #n Tri*unalul 5rimei 6nstan'e(:e$i&ia de $onstituire repre&int+ un pas
important #n implementarea Tratatului de la 2isa, deoare$e de$i&ia de #n%iin'are apar'in;nd
Consiliul ,niunii Europene a %ost adoptat+ #n *a&a a$estui Tratat(2oua instan'+ spe$iali&at+,
$ompus+ din 7 Cude$+tori, este $/emat+ s+ solu'ione&e disputele dintre ,niune -i servi$iile sale
$ivile, o Curisdi$'ie e!er$itat+ p;n+ la $rearea sa de Tri*unalul de 5rim+ 6nstan'+( A$este de$i&ii vor
putea %i ata$ate $u apel pe motiv de ilegalitate, doar #n %a'a Tri*unalului de 5rim+ 6nstan'+ -i #n
$a&uri e!$ep'ionale vor putea %i revi&uite de $+tre Curtea de 7usti'ie(Crearea Tri*unalului Aun$'iei
5u*li$e, $are -i-a #n$eput a$tivitatea #n anul 2335, a %ost un pas important #n implementarea
re%ormelor sistemului Curidi$ %urni&ate prin Tratatul de la 2isa(
2.2.
Tri*unalul Aun$'iei 5u*li$e a ,niunii Europene este $ompus din -apte Cude$+tori numi'i de Consiliu
pentru o perioad+ de -ase ani $are poate %i re#nnoit+, dup+ $e se %a$e apel la $andidaturi -i dup+
o*'inerea avi&ului unui $omitet %ormat din -apte personalit+'i alese dintre %o-ti mem*ri ai Cur'ii de
7usti'ie -i ai Tri*unalului -i dintre Curi-ti a $+ror $ompeten'+ este notorie(
4a $ererea Cur'ii de 7usti'ie, Consiliul, /ot+r;nd $u maCoritate $ali%i$at+, poate s+ m+reas$+ num+rul
de Cude$+tori(
5rin numirea Cude$+torilor, Consiliul urm+re-te asigurarea unei $ompuneri e$/ili*rate a
Tri*unalului Aun$'iei 5u*li$e, pentru a dispune de o repre&entare geogra%i$+ $;t mai larg+ #n
privin'a resortisan'ilor statelor mem*re -i a sistemelor Curidi$e na'ionale(
Tri*unalul Aun$'iei 5u*li$e Cude$+ #n $amere %ormate din trei Cude$+tori( Cu toate a$estea, atun$i
$;nd di%i$ultatea sau importan'a pro*lemelor de drept Custi%i$+ a$est lu$ru, o $au&+ poate %i trimis+
#n %a'a plenului( ?n plus, #n situa'iile determinate prin 8egulamentul s+u de pro$edur+, Tri*unalul
Aun$'iei 5u*li$e poate solu'iona $au&a #n $amer+ $ompus+ din $in$i Cude$+tori sau #n $omplet
%ormat dintr-un Cude$+tor uni$(
7ude$+torii Tri*unalului Aun$'iei 5u*li$e desemnea&+ din r;ndul lor pre-edintele, pentru o perioad+
de trei ani $e poate %i re#nnoit+(
5re-edintele Tri*unalului Aun$'iei 5u*li$e pre&idea&+ plenul -i $amera %ormat+ din $in$i Cude$+tori(
5re-edin'ii $amerelor %ormate din trei Cude$+tori sunt desemna'i pe o perioad+ de trei ani( ?n $a&ul
#n $are pre-edintele Tri*unalului Aun$'iei 5u*li$e %a$e parte dintr-o $amer+ %ormat+ din trei
Cude$+tori, a$esta pre&idea&+ a$east+ $amer+(
Competen'ele plenului -i $vorumul ne$esar, pre$um -i $ompunerea $amerelor -i reparti&area
$au&elor sunt reglementate prin regulamentul de pro$edur+(
Tri*unalul Aun$'iei 5u*li$e este spriCinit de servi$iile din $adrul Cur'ii de 7usti'ie -i Tri*unalului(
5re-edintele Cur'ii de 7usti'ie sau, dup+ $a&, pre-edintele Tri*unalului sta*ile-te, de $omun a$ord $u
pre-edintele Tri*unalului Aun$'iei 5u*li$e, $ondi'iile #n $are %un$'ionarii -i $eilal'i agen'i de pe
l;ng+ Curtea de 7usti'ie sau Tri*unal #-i adu$ $ontri*u'ia la %un$'ionarea Tri*unalului Aun$'iei
5u*li$e( Anumi'i %un$'ionari sau al'i agen'i sunt su*ordona'i gre%ierul Tri*unalului Aun$'iei 5u*li$e,
su* autoritatea pre-edintelui Tri*unalului men'ionat(
2.3.
6n $adrul institutiei Curisdi$tionale $omunitare, Tri*unalul este instanta spe$iali&ata in materia
$onten$iosului %un$tiei pu*li$e al ,niunii Europene(Termen %olosit pentru a desemna a$tivitatea
instantelor Cude$atoresti( Este instanta Cude$atoreas$a $e Cude$a in prima instanta pro$esele si
$ererile date prin lege in $ompetenta sa( Organ de stat insar$inat $u solutionarea litigiilor dintre
persoane %i&i$e sau dintre a$estea si persoanele Curi$ide(Organ de stat insar$inat $u solutionarea
litigiilor dintre persoane %i&i$e sau dintre a$estea si persoanele Curi$ide(Este un a$ord in$/eiat in
s$ris intre su*ie$tele de drept international si guvernat de dreptul international, in$/eiat in s$opul de
a produ$e e%e$te Curidi$e si $onsemnat intr-un instrument uni$ sau, in doua sau mai multe
instrumente $one!e, ori$are ar %i denumirea sa( Alaturi de persoanele %i&i$e, persoanele Curidi$e apar
in $ir$uitul $ivil $a su*ie$te de drepturi si o*ligatii( 6n a$easta $alitate, ele au aptitudinea generala si
a*stra$ta de a do*andi drepturi si de a-si asuma o*ligatii si, in virtutea a$esteia, pot do*andi
drepturi si isi pot asuma o*ligatii( Ansam*lu unitar al regulilor de $onduita o*ligatorii, sus$epti*ile
de a %i aduse la indeplinire prin puterea de stat(:esemnea&a ansam*lul de masuri, prestatii in *ani si
in natura, a$ordate in vederea proteCarii veniturilor in $a&ul aparitiei ris$urilor so$iale( 6n sensul
restrans al termenului, dreptul $omunitar este %ormat din Tratatele %ondatoare .dreptul primar0 si din
prevederile instrumentelor adoptate de institutiile $omunitare in apli$area a$estora .legislatia
se$undara: regulamente, dire$tive, et$0( Odata adoptata Constituia Europeana, a$easta va inlo$ui
tratatele %ondatoare( )odalitate a a$tului Curidi$, o*ligatie, $are $onsta intr-un eveniment viitor si
sigur, $are suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in e!e$utare a a$tului sau e!igi*ilitatea
o*ligatiei, termen suspensiv,Organ de stat insar$inat $u solutionarea litigiilor dintre persoane %i&i$e
sau dintre a$estea si persoanele Curi$ide(A$easta $ompetenta a %ost e!er$itata initial de Curtea de
7ustitie si, in$epand $u $rearea sa, in 1989, de Tri*unalul de 5rima 6nstanta(Tri*unalul solutionea&a
in prima instanta litigiile dintre Comunitati si agentii lor, $on%orm arti$olului 21" din Tratatul CE,
$eea $e repre&inta apro!imativ 153 de $au&e pe an, in $onditiile in $are personalul institutiilor
$omunitare numara in Cur de 15 333 de persoane ( A$este litigii au drept o*ie$t nu numai pro*leme
re%eritoare la relatiile de mun$a propriu-&ise .remuneratie, des%asurarea $arierei, re$rutare, masuri
dis$iplinare et$(0, $i si regimul de se$uritate so$iala .*oala, varsta, invaliditate, a$$idente de mun$a,
alo$atii %amiliale et$(0(Tri*unalul solutionea&a de asemenea litigiile privind anumite $ategorii de
personal, indeose*i personalul din $adrul EuroCust, Europol, al an$ii Centrale Europene si al
O%i$iului pentru Armoni&are in $adrul 5ietei 6nterne .OA560(Tri*unalul nu poate, in s$/im*,
solutiona litigiile dintre administratiile nationale si agentii lor([otararile adoptate de Tri*unal pot
%a$e o*ie$tul unui re$urs limitat la pro*leme de drept ( A$est re$urs poate %i introdus in termen de
doua luni in %ata Tri*unalului de 5rima 6nstanta(
Test nr. 11
1. Crearea Comunit!ii Economice Europene +CEE,i Comunit!ii Europene pentru Energie
Atomic! +CEEA,
1.1.
Comunitatea European+ a C+r*unelui -i O'elului .CECO0B Comunitatea European+ a Energiei
Atomi$e .CEEA sau E,8ATO)0, au avut $a s$op reali&area unei $ooper+ri mai puterni$e de$;t $ea
reali&at+ #n $adrul organi&a'iilor de $ooperare #n%iin'ate anterior(o*ie$tivul priin$ipal al TCECO este
anume de a $rea o piata $omuna pentru produsele din industria $ar*unelui si otelului(a$easta piata
$omuna prevedea li*era $ir$ulatie,eliminarea tari%elor,*arierelor vamale,se inter&i$ aCutoarele de stat
pentru $rearea anumitor intrprinderi,restri$tii $antitative in $ir$ulatia produselor(o*ie$tiv general al
TCEEA este de a $ontri*ui la %ormarea si de&voltarea rapida a industriilor nu$leare ,$resterea
nivelului de trai in st mem*re,de&volt s$/im*urilor $u alte tarid(in a$est s$op $omunitatea se
angaCea&a sa de&v $er$etarea stiinti%i$a,sa adopte norme $omune de se$uritate pentru prote$tia
populatiei si a lu$ratorilor,sa stimule&e investitiile et$(
1.2.
9istemul institu'ional $reat de Tratatele CEE -i Euroatom
Comunit+'ile dispun de o stru$tur+ institu'ional+ #n prin$ipiu independent+(
Totu-i, din ra'iuni pra$ti$e, Conven'ia de la 8oma, semnat+ $on$omitent $u tratatele, uni%i$+ unele
institu'ii aleComunit+'ilor:
a0 Adunarea Comun+ CECO este l+rgit+ -i trans%ormat+ #n Adunare, $u rolul de a %un$'iona pentru
toate $ele trei $omunit+'i( Adunarea se va autointitula
Adunarea 5arlamentar+ European+, iar #n 19"2 5arlament European( Are atri*u'ii de deli*erare, dar
puterile sale legislative sunt limitate( )ai importante sunt atri*u'iile de $ontrol( 5oate ast%el s+
demit+ Comisiile, prin adoptarea unei mo'iuni de $en&ur+(
*0 Curtea de 7usti'ie a CECO devine $ompetent+ -i pentru noile Comunit+'i( Ca -i anterior, are rolul
de a asigurarespe$tareatratatelor(
9e #n%iin'ea&+ Comitetul E$onomi$ -i 9o$ial, organ $omun pentru CEE -i Euratom( 2oile institu'ii,
$are r+m;n deo$amdat+ distin$te, sunt:
a0 Comisia CEE -i Comisia Euratom( A$este institu'ii $orespund ?naltei Autorit+'i CECO( Ele sunt
%ormate din personalit+'i independente, numite
de state( Comisia CEE num+r+ nou+ mem*ri, $ele trei state mari desemn;nd $;te doi $omisari0, iar
Comisia Euratom are $in$i mem*ri, #ntru$;t 4u!em*urg nu are ni$iun $omisar( A-a $um vom vedea
mai Cos, #n $ompara'ie $u ?nalta Autoritate CECO, ele -i-au pierdut nu doar din titulatur+, $i -i din
$ompeten'e(
*0 Consiliile de )ini-tri repre&int+ interesele statelor -i do*;ndes$ rolul prin$ipal #n noile
$omunit+'i( )e$anismul de$i&ional #n CEE -i Euratom arat+ ast%el: de$i&iile sunt luate de Consiliul
de )ini-tri, dar la propunerea Comisiilor( A-adar, de-i Comisiile nu mai p+strea&+ puterile de
de$i&ie ale ?naltei Autorit+'i, ele primes$ un rol $are nu poate %i negliCat: au puterea de ini'iativ+(
1.3.
:iversele proie$te europene s-au #ntemeiat pe mai multe $on$ep'ii((A()etoda interguvernamental+
:enumit+ -i diplomati$+, ea $onst+ #n $ola*orarea interna'ional+ tradi'ional+ dintre state( ?n
organi&a'iile interna'ionale $lasi$e, organul de $ondu$ere reune-te repre&entan'ii statelor
parti$ipante -i, de regul+, /ot+r+-te #n unanimitate( 9tatele #-i p+strea&+ #ntreaga suveranitate( 2u se
aCunge la integrare(
E!emple: Consiliul Europei, 2ATO, O9CE et$( )etoda este ast+&i %olosit+ #n pilonii 2 .5E9C0 -i 1
.$ooperarea poli'ieneas$+ -i Cudi$iar+ #n materie penal+0 ai ,niunii Europene, #n $are rolul prin$ipal
apar'ine statelor mem*re, -i nu institu'iilor $omunitare(
( )etoda %ederalist+
9istemul %ederal este suprana'ional( :e$i&iile se iau $u maCoritate de voturi, $eea $e impli$+ o
limitare esen'ial+ a suveranit+'ii na'ionale, deoare$e un stat
mem*ru al %edera'iei nu mai poate *lo$a de$i&ia prin veto(
Aederali-tii europeni doreau #n tre$ut adoptarea unei $onstitu'ii %ederale, dup+ modelul 9,A(
Ast+&i, o*ie$tivele lor sunt mai pu'in am*i'ioase(
Cu toat+ diluarea #n timp a $on'inutului s+u, no'iunea de <%ederal= a $onstituit o nes%;r-it+ surs+ de
dispute #ntre oamenii de stat europeni( ,nii $ontinu+ s+ o $onsidere o amenin'are la adresa
suveranit+'ii na'ionale( Ast%el, s-a #n$er$at inserarea termenului de <%ederal= at;t #n Tratatul ,E, $;t
-i #n proie$tul de Constitu'ie, dar %ormularea nu a mai %ost re'inut+ #n versiunile %inale, din $au&a
#mpotrivirii *ritani$e(
C( )etoda %un$'ionalist+ a lui 7ean )onnet
8eali&area dintr-o dat+ a unei %edera'ii europene nu era posi*il+ #n $limatul post*eli$( Au dovedit-o
disputele de la Congresul de la [aga, pre$um -i nego$ierile di%i$ile de la #n%iin'area primelor
organi&a'ii europene de $ooperare(
C+ut;nd o solu'ie de durat+ pentru gravele pro*leme ale Europei, )onnet a evaluat situa'ia $u o$/ii
pra$ti$ianului( Ast%el, $ondi'ia pentru asigurarea p+$ii era in$luderea @ermaniei #n a$ordurile
europene, $u un statut egal $u al $elorlal'i parti$ipan'i( 5e de alt+ parte, el vedea #n *a&inul
$ar*oni%er din Europa de Vest un #ntreg pe $are na'iunile l-au divi&at arti%i$ial, prin numeroase
%rontiere(
?n spiritul $on$ep'iei %un$'ionaliste1, 7ean )onnet a pornit de la nevoile $omune ale statelor( 6deea
lui era $+, da$+ Europa unit+ nu se poate reali&a dintr-o dat+, ea se poate $l+di pas $u pas, integr;nd
statele mai #nt;i pe un se$tor de a$tivitate #ngust, dar vital( 4eg+turile e$onomi$e vor $rea
solidarit+'i de %apt, $on$rete, de$lan-;ndu-se un pro$es $e va $uprinde, prin angren+ri su$$esive, -i
alte domenii( 9e va aCunge la o uniune e$onomi$+ mai larg+ -i #n %inal la
integrarea politi$+(
6ntegrarea #nlo$uie-te ve$/ea %orm+ de $ooperare dintre state( Organi&a'ia e$onomi$+ proie$tat+ de
)onnet are un $ara$ter puterni$ suprana'ional( 9tatele trans%er+ esen'ialul $apa$it+'ii de de$i&ie unei
?nalte Autorit+'i independente, ale $+rei a$te sunt o*ligatorii pentru state -i pentru #ntreprinderi(
5entru re&olvarea ori$+ror litigii i&vor;te din a$tivitatea $omun+, se instituie o Curte de 7usti'ie ale
$+rei de$i&ii au putere de lu$ru Cude$at(
2ota *ene: pentru 7ean )onnet, $rearea unei $omunit+'i $u pro%il e$onomi$, a-adar integrarea
e$onomi$+, repre&int+ numai un miClo$ de a *irui iner'ia statelor, o $ale spre reali&area s$opului
prin$ipal, $are este uniunea politi$+ .%edera'ia european+0(
:( )etoda $omunitar+
:up+ e-e$ul Comunit+'ii Europene de Ap+rare, ideea unei stru$turi $u un pronun'at $ara$ter
suprana'ional nu mai era de a$tualitate( 5e de alt+ parte,
relansarea proie$tului european prin TCEE s-a %+$ut pe o s$ar+ mult mai e!tins+ de$;t se$torul
#ngust #n $are s-a e!perimentat CECO, iar statele nu puteau
$on$epe renun'area la atri*utele suveranit+'ii pe o arie at;t de larg+(
9olu'ia pra$ti$+ pentru CEE a $onstat #n $ompromisul dintre elementul suprana'ional, #ntr-o %orm+
atenuat+ %a'+ de sistemul CECO -i elementul interguvernamental, redes$operit( 9-a diminuat rolul
Comisiei, $are a primit #n spe$ial monopolul puterii de propunere, #n timp $e esen'ialul puterii de
de$i&ie a %ost trans%erat Consiliului de )ini-tri, institu'ie $u $ara$ter interguvernamental(
Ast%el, #n prima %a&+ de e!isten'+ a CEE, me$anismul de de$i&ie era urm+torul: Consiliul de$idea la
propunerea Comisiei, dup+ $onsultarea 5arlamentului(
6nteresele statelor sunt ap+rate de Consiliul de )ini-tri, $ompus din repre&entan'ii statelor mem*re,
$are /ot+r+-te #n unanimitate sau $u maCoritate $ali%i$at+( 6nteresele generale ale Comunit+'ii sunt
ap+rate #n primul r;nd de Comisie( Adunarea .viitorul 5arlament European0 este e!presia
legitimit+'ii demo$rati$e, #n timp $e Curtea de 7usti'ie a Comunit+'ilor Europene reali&ea&+ %un$'ia
de $ontrol Curisdi$'ional(
2. Tri<unalul
2.1.
?n$ep;nd $u 1989, Curtea de 7usti'ie este asistat+ #n a$tivitatea sa de $+tre Tri*unalul 5rimei
6nstan'e, la r;ndul s+u $ompus din 15 Cude$+tori -i av;nd rolul de a solu'iona disputele dintre
Comisia European+ -i persoanele %i&i$e sau Curidi$e, pre$um -i pe $ele dintre institu'iile $omunitare
sau dintre a$estea -i %un$'ionarii lor( Crearea Tri*unalului de 5rim+ 6nstan'+ a %ost posi*il+ $a
urmare a semn+rii A$tului ,ni$ din 198" $are a modi%i$at Tratatul de la 8oma( ?n temeiul
dispo&i'iilor asupra $+rora statele au %ost de a$ord, Consiliul a emis /ot+r;rea din 2D o$tom*rie
1988 pentru #n%iin'area Tri*unalului(P1Q Tri*unalul a #n$eput s+ %un$'ione&e la 11 o$tom*rie 1989,
dat+ la $are :e$i&ia 5re-edintelui Cur'ii re%eritoare la $onstatarea legalit+'ii $onstituirii a %ost
pu*li$at+ #n 7urnalul O%i$ial al ,niunii Europene P2QTri*unalul a %ost $reat pentru a $onsolida
garan'iile Cudi$iare a$ordate persoanelor %i&i$e prin instaurarea unui al doilea nivel al autorit+'ii
Cudi$iare -i pentru a permite Curtii de 7ustitie s+ se $on$entre&e asupra atri*u'iei sale de *a&+,
interpretarea uni%orm+ a legisla'iei $omunitare(:up+ intrarea #n vigoare a Tratatului de la 4isa*ona
.1 de$em*rie 23390, <Tri*unalul de prim+ instan'+= se nume-te <Tri*unalul=(
2.2.
Tri*unalul de 5rima 6nstanta este $ompus din 25 Cude$atori, numiti prin $omun a$ord de $atre
guvernele statelor mem*re, pentru un mandat de sase ani, $u posi*ilitatea de reinnoire( 5resedintele
este ales din randul Cude$atorilor( Tratatul de la 2isa a introdus mai multa %le!i*ilitate pentru
adaptarea statutului Tri*unalului de 5rima 6nstanta $are poate %i amendat de $atre Consiliu prin vot
unanim la $ererea Curtii sau a Comisiei(5entru a usura volumul de mun$a al Curtii de 7ustitie,
Tratatul de la 2isa a reali&at o mai *una distri*utie a sar$inilor intre Curte si Tri*unalul de 5rima
6nstanta( Tri*unalul de 5rima 6nstanta primeste toate a$tiunile dire$te .re$ursuri, $onstatarea
a*tinerii de a a$tiona, daune, et$0 $u e!$eptia $elor atri*uite unui $omplet de Cude$ata si a $elor $are
$ad e!$lusiv in atri*utia Curtii de 7ustitie( Tratatul $ontine prevederi privind $rearea, pe *a&a
dreptului de initiativa partaCat intre Curtea de 7ustitie si Comisie, de $omplete de Cude$ata pentru
e!aminarea in prima instanta a anumitor a$tiuni pe domenii spe$i%i$e $are sa preia din dosarele in
sar$ina Tri*unalului de 5rima 6nstanta( 6n plus, Tratatul de la 2isa prevede $a, pentru domenii
spe$i%i$e, Tri*unalul de 5rima 6nstanta sa raspunda a$tiunilor pentru pronuntarea unei /otarari
preliminare(
2.3.
6n $adrul atri*utiilor Curisdi$tionale ale Curtii de 7ustitie, pot %i e!er$itate in %ata a$estuia
urmatoarele tipuri de a$tiuni: a0 A$tiunea .re$ursul0 in anulare - prin $are re$lamantul $ontesta
legalitatea unui a$t $omunitar $are provine de la o institutie $omunitara(5ot %i ata$ate $u re$urs in
anulare a$tele adoptate de 5arlamentul European si de Consiliul ,E, in $omun, a$tele Consiliului,
Comisiei, ale an$ii Central Europene .altele de$at avi&ele si re$omandarile0, pre$um si a$tele
adoptate de 5arlamentul European menite sa produ$a e%e$te %ata de terti( *0 8e$ursul in $arenta -
este a$tiunea a%lata la dispo&itia institutiilor $omunitare .$u e!$eptia CE70, a statelor mem*re si a
persoanelor %i&i$e si Curidi$e prin $are a$estea soli$ita Curtii sa $onstate a*tinerea institutiilor
$omunitare( .5arlament, Consiliul ,(E( si Comisia Europeana0 intr-o pro*lema in $are a$estea
aveau o*ligatia sa a$tione&e( $0 E!$eptia de ilegalitate - este pro$edura prin $are se poate o*tine
anularea unui a$t normativ ilegal in momentul in $are a$esta este e!e$utat printr-un a$t individualB
anulare $are nu s-a putut o*tine pe $alea unui re$urs in anulare %ie datorita termenului s$urt in $are
poate %i introdus a$esta, %ie din pri$ina lipsei $alitatii pro$esuale a$tive, a$tele normative putand %i
$ontestate doar de $atre statele mem*re sau institutiile $omunitare( d0 A$tiune in $onstatarea
neindeplinirii de $atre un stat mem*ru a o*ligatiilor $e-i revin - este a$tiunea intentata de $atre
Comisia Europeana sau de $atre un stat mem*ru prin $are i se $ere Curtii Europene de 7ustitie sa se
pronunte $u privire la $on%ormitatea $u dreptul $omunitar a a$tiunilor statului mem*ru(e0 8e$ursul
in interpretare - este a$tiunea prin $are, la $ererea organelor de Curisdi$tie nationale, Curtea
intervine pentru interpretarea regulilor $omunitare sau pentru a apre$ia validitatea a$telor adoptate
de $atre institutiile $omunitare( %0 A$tiunea in daune $ontra institutiilor $omunitare - este o a$tiune
in raspundere ne$ontra$tuala $are prevede $a in materie de raspundere e!tra$ontra$tuala,
$omunitatea tre*uie sa repare daunele $au&ate de institutiile si de agentii sai in e!er$itarea %un$tiilor
lor(Ca raspuns la a$ea propunere, Consiliul %ormeea&a Tri*unalul de prima instanta(9$opul %ormarii
Tri*unalului de prima instanta in anul 1989 $onsta in %aptul $a sa maCore&e garantiile Cudi$iare,
a$$esi*ile persoanelor %i&i$e, %iind a doua treapta a puterii Cudi$iare si permitand C7 sa se
$on$entre&e asupra pro*lemei o*ligatorie a sa > interpretarea uni$a a legislatiei
Comunitatii(Tri*unalul este $ompus, in pre&ent, dintr-un numar de 25 Cude$atori, desemnati in
$onditii identi$e $elor de la Curtea de 7ustitie, insa, in $onditiile e!tinderii ,niunii, prin Tratatul de
la 2isa preva&andu-se $a a$esta va %i %ormat din $ate un Cude$ator din %ie$are stat mem*ru(
Competentele Tri*unalului $onstau in Cude$area in prima instanta a urmatoarelor $ategorii de
a$tiuni:- re$ursul in anulare impotriva a$telor adoptate de institutiile $omunitareB - re$ursul in
$arenta $ontra institutiilor $omunitareB- a$tiunea in daune $ontra institutiilor $omunitareB- a$tiuni
i&vorand din raporturile dintre ,niune si %un$tionarii sai(- re$ursurile preCudi$iale de interpretare si
de apre$iere a validitatii avand un $ara$ter te/ni$(Alaturi de Curtea Europeana de 7ustitie si
Tri*unalul de 5rima 6nstanta $arora le partaCea&a $ompetentele, Tratatul de la 2isa a preva&ut si
posi*ilitatea in%iintarii unor Camere 7urisdi$tionale spe$iali&ate pe anumite domenii( 6n%iintarea
a$estora se /otaraste de $atre Consiliul ,( E( $u unanimitate de voturi, la propunerea Comisiei sau a
Curtii de 7ustitie, $u avi&ul 5arlamentuluiL
Test nr. 13
1. Crearea Uniunii Europene
1.1.
Tratatul de la maastri$/t $reea&a ,E o stru$tura eterogena,$onstruita pe trei piloni(5rimul pilon
$uprinde $ele trei $omunitati adi$a CECO,CE,si E,8ATO) (9$/im*area denumirii CEE in CE
arata $a sa depasit stadiul de europa a negustorilor,prin e!tinderea in alte s%ere pre$um
edu$atie,$ultura,sanatate,mediu et$(5e linga pilonul $omunitar sYau introdus doi piloni
interguvernamentali 5E9CYpilon 2 si $ooperare in Custitie si a%a$eri interne Ypilon1(E!pli$atia
a$estei stru$turi $omple!e este anume %aptul $a sau $on%runtat doua interese $ontradi$torii (pe de o
parte in %ata evenimentelor din viata internationala statele au dorit sa initie&e o politi$a e!terna
$omuna si sa $ree&e premisele pentru a permite,intrun viitor mai indepartat de%inirea unei aparari
$omune(Alte presiuni erau determ( :e peri$olul raspindirii in%ra$tionalitatii si a imigratiei ilegale(6n
de %ata a$estor soli$itari era nevoie de un rasp $oerent din partea ,E(5e de alta parte statele nu erau
pregatite sa a$$epte in a$este domenii renuntarile la suveranitate pe $are le impli$a metoda
$omunitara(Atun$i au $reat $ola*orari de tipul $elor internationle $lasi$e %ara $ara$ter supranational
$e sau alaturat %undamentului $omunitar e!istent(2oii piloni *ene%i$ia&a de un $adru institutional
uni$Yinstitutiile $omunitare pre$um $omisia,$onsiliul,parlamentul et$(
1.2.
1.3.
2. .e$iatorul European:
2.1.
Om*udsmanul European .sau )ediatorul European0 este e$/ivalentul unui Avo$at al 5oporului
la nivel $omunitar, -i este numit de 5arlament pe o durat+ de $in$i ani( 6nstitu'ia Om*udsmanului
e!ist+ din 1992 iar rolul s+u este de a primi re$lama'ii re%eritoare la a$te de administrare
de%i$ient+27 #n a$tivitatea institu'iilor sau organismelor $omunitare, din partea $et+'enilor
europeni sau a ori$+rei persoane %i&i$e sau Curidi$e $u sediul #n unul din 9)(
2.2.
Om*udsmanul European investig/ea&+ pl;ngerile %ormulate #mpotriva institu'iilor, organismelor,
*irourilor -i agen'iilor ,E(Om*udsmanul European prelu$rea&+ pl;ngerile primite de la $et+'eni,
#ntreprinderi -i organi&a'ii din ,E $are semnalea&+ $a&uri de administrare de%e$tuoas+ din partea
institu'iilor, organismelor, *irourilor sau agen'iilor ,E - #n$+l$area legisla'iei, nerespe$tarea
prin$ipiilor *unei administr+ri, #n$+l$area drepturilor omului( E!emplele in$lud:pra$ti$i
ine$/ita*ile,dis$riminare,a*u& de putere,lipsa in%orma'iilor sau re%u&ul de a %urni&a
in%orma'ii,#nt;r&ieri neCusti%i$ate,pro$eduri in$ore$te(
Om*udsmanul #n$epe investiga'iile dup+ primirea unei pl;ngeri sau din proprie ini'iativ+( Este un
organism independent -i, prin urmare, nu a$$ept+ sugestii din partea guvernelor sau a altor entit+'i(
O dat+ pe an, #i pre&int+ 5arlamentului European un raport de a$tivitate(Om*udsmanul este ales de
5arlament pentru un mandat de 5 ani $are poate %i re#nnoit( 2iMi%oros :iamandouros, %ost avo$at al
poporului #n @re$ia, a %ost reales #n %un$'ia de Om*udsman, #n ianuarie 2313, pentru o perioad+ de
#n$+ 5 ani( Om*udsmanul solu'ionea&+ o ast%el de re$lama'ie prin e%e$tuarea de investiga'ii,
in%ormarea
institu'iei #n $au&+, $+utarea unei solu'ii amia*ile -i emiterea de re$omand+ri $+tre institu'ia
respe$tiv+ > la $are a$easta tre*uie s+ r+spund+ printr-un raport detaliat, #n termen de trei
luni(Om*udsmanul European trimite un raport de a$tivitate 5arlamentului, la s%;r-itul %ie$+rui an(
Om*udsmanul nu poate investiga:pl;ngeri %ormulate #mpotriva autorit+'ilor na'ionale, regionale sau
lo$ale din statele mem*re .departamente guvernamentale, agen'ii de stat, $onsilii lo$ale0, $/iar da$+
pl;ngerile vi&ea&+ aspe$te europene(,a$tivit+'ile tri*unalelor sau ale organismelor de tip
om*udsman e!istente la nivel na'ional( Om*udsmanul European nu prime-te $ereri de apel la
de$i&iile luate de a$este entit+'i(,pl;ngeri %ormulate #mpotriva #ntreprinderilor sau persoanelor
%i&i$e(
2.3.
6n $a&ul in $are Om*udsmanul $onstata $a asistenta soli$itata nu este o%erita $u soli$itudine, a$esta
in%ormea&a 5arlamentul European,$are adopta masurile $orespun&atoareB Om*udsmanul European
si personalul a$estuia sunt o*ligati sa trate&e in $onditii de $on%identialitate ori$e in%ormatie pe $are
o do*andes$ in indeplinirea indatoririlor lor( Cu toate a$estea, Om*udsmanul European are
o*ligatia sa in%orme&e autoritatile $ompetente $u privire la %aptele pe $are le $onsidera $a ar putea
intra su* in$identa dreptului penal si $are i-au parvenit pe par$ursul an$/etelor saleB5arlamentul
European tre*uie sa numeas$a Om*udsmanul European la in$eputul mandatului sau si pe durata
a$estuia, alegandu-l dintre persoane $are sunt $etateni ai ,niunii si $are pre&inta toate garantiile
ne$esare privind independenta si $ompetenta(