Drept an IV / 2011 - 2012

Criminologie
MULTIPLE CHOICE
1. Din ce surse s-a inspirat criminologia ?
a. operele filosofice si literare ale antichitatii inspirate din tema crimei si a
criminalului
b. programele unor organizatii neguvernamentale ce au ca obiect crima si criminalul
c. cercetarile sociologice ce s-au facut in penitenciare
ANS: A
2. ui i se atribuie termenul !criminologie! ?
a. . "ombroso
b. #. $erri
c. %. &opinard
ANS:
'. e momente marcheaza sau influenteaza aparitia criminologiei ca stiinta ?
a. opera lui esare (eccaria )1*+,- si a lui esare "ombroso ) 1.*+-
b. opera lui /erem0 (entham ) 1*.*- si a lui #d1in Sutherland
c. opera lui 2uetelet si a lui "acasagnne
ANS: A
,. e studii si publicatii de specialitate influenteaza evolutia criminologiei ca stiinta ?
a. studii statistice publicate de A.3.4uerr0 in 1.', in $ranta
b. studii de psihologie 5udiciara publicate de &. (ogdan in 6omania
c. 6evista de drept penal si riminologie ) 178*- (elgia-
ANS: A
9. e reprezinta criminologiile specializate ?
a. proces de specializare pe plan profesional in domeniul criminalitatii
b. combinare a intereselor unor discipline din cadrul stiintelor sociale
c.criminologia clasica din perspectiva altor discipline ) biologice: psihologice: etc.-
ANS: A
+. are este trasatura esentiala a criminologiei biologice ?
a. e;tinde aria de investigatie privind infractorul si criminalitatea
b. studiaza trasaturilor biologice ale minorilor delincventi
c. urmareste cunoasterea criminalitatii aparente
ANS: A
*. %rin ce se caracterizeaza criminologia sociologica ?
a. o e;tindere a interesului stiintific si asupra fenomenului criminalitatii
b. studiaza infractorul sub raportul personalitatii sale
c. studiaza crima si criminalul ca entitate 5uridica
ANS: A
.. e vizeaza criminologia generala ?
a. suma criminologiilor specializate
b. o noua perspectiva de abordare a problematicii criminalitatii
c. o abordare a criminalitatii din perspectiva bio- psihologica
ANS: (
7. are sunt criteriile de delimitare a criminologiei de alte stiinte ?
a. scopul: obiectul: metoda
b. criminalitatea aparenta si criminalitatea legala
c. criminalitatea reala si cifra neagra a criminalitatii
ANS: A
18. e studiaza conceptiile sectoriale ?
a. dreptul penal si sistemul sanctionator
b. fapta si delincventul
c. victima si pedepsele privative d elibertate
ANS: (
11. e presupun conceptiile eclectice de unificare ?
a. nu depasesc puncte de vedere unilaterale
b. incearca o reunire in planul obiectului de studiu
c. realizeaza un obiect comple; de cercetare cu perspectiva unei analize
diferentiate
ANS: (
12. e include riminologia traditionala ?
a. criminologia clasica si criminologia pozitivista
b. criminologia reactiei sociale
c.. criminologia preventiva
ANS: A
1'. are sunt limitele conceptiilor sectoriale cu privire la obiectul de studiu ?
a. ignora personalitatea individului in geneza crimei
b. pune prea mare accent pe delincventa 5uvenila
c. se definesc in mod confuz conceptele
ANS: A
1,. %rin ce se delimiteaza criminologia reactiei sociale ) noua criminologie- fata de criminologia
traditionala ?
a. prin obiect: respectiv studierea proceselor ce duc la etichetare si reactiile sociale
fata de aceasta
b. prin modelele utilizate
c. prin finalitatea urmarita
ANS: A
19. are este obiectul generic al criminologiei ?
a. crima: criminalul: criminalitatea: victima si reactia sociala
b. criminalitatea aparenta si reactia legitima
c. criminalitate legala si delincventa
ANS: A
1+. <n ce const= scopul general al criminologiei ?
a. asigurarea unei politici penale corespunzatoare
b. asigurarea unor institutii speciale
c. asigurarea separarii delincventilor minori de cei ma5ori
ANS: A
1*. are este scopul particular si imediat al criminologiei ?
a. cunoasterea fenomenului deviant in societate
b. vizeaza paradigma etiologica
c. numai prevenirea tertiara
ANS: (
1.. e loc ocupa functia descriptiva in criminologie ?
a. vizeaz= fenomenologia criminalitatii- etapa obligatorie in cunoasterea acestuia
b.descrie caracterul autonom al criminologiei
c. priveste latura calitativa a fenomenului
ANS: A
17. are este locul functiei e;plicative in cercetarea criminologica ?
a. este in stransa legatura cu scopul imediat
b. e;plica tipurile de infractori si victime
c. priveste latura cantitativa a fenomenului
ANS: A
28. are este rolul functiei predictive in criminologie ?
a. construieste modele prospective
b. nu apeleaza la informatii din alte domenii
c. utilizeaza concepte specifice prevenirii
ANS: A
21. are este esenta functiei profilactice ?
a. e;cede ariei de preocupari a criminologiei
b. evidentiaza relatia dintre mi5loacele de tratament si prevenire
c. aduce in atentie curentul radical
ANS: (
22. are sunt particularitatile metodologia cercetarii criminologice ?
a. abordarea interdisciplinara a criminalitatii reflecta si particularitatile utilizarii
diferitelor metode
b. criminologia nu are o metodologie proprie
c. criminologia foloseste numai metode de imprumut
ANS: A
2'. are dintre urmatoarele metode particulare este valorificata in domeniul criminologiei ?
a. metoda logica
b. metoda clinica
c. metoda cartografica
ANS: (
2,. "a ce se refera conceptul de riminalitate ?
a. fi;eaza dimensiunile spatio > temporale ale fenomenului
b. evidentiaza categoriile speciale de infractori
c. evidentiaza latura calitativa a analizei criminologice
ANS: A
29. are este obiectul de studiu al criminologiei ?
a.orice fapta devianta dezaprobata de societate
a. criminalitatea ca fenomen social
b. apararea valorilor sociale fundamentale: implicit criminalitatea
ANS: A
2+. e vizeaza criminalitatea reala ?
a. nu se poate vorbi de o criminalitate reala
b. totalitatea infractiunilor savarsite pe un anumit teritoriu: intr-o anumita perioada
c. criminologia este preocupata doar de criminalitatea aparenta
ANS: (
2*. um se defineste criminalitatea aparenta ?
a. criminalitatea mediatizata de mi5loacele mass- media
b. criminalitatea ce poate fi descoperita stiintific: prin metode de cercetare
c. totalitatea infractiunilor pentru care au fost sesizate organele din sistemul 5ustitiei
penale
ANS:
2.. e este criminalitatea legala ?
a. totalitatea infractorilor trimisi in 5udecata
b. totalitatea infractorilor cercetati de organele de urmarire penala
c. totalitatea infractiunilor finalizate cu hotarari definitive
ANS:
27. e este ifra neagra a criminalitatii ?
a. diferenta intre infractorii condamnati la pedeapsa inchisorii si cei ce-si e;ecuta
pedeapsa in libertate
b. nucleul dur al criminalitatii format din criminali in serie
c. diferenta dintre criminalitatea reala si cea aparenta
ANS:
'8. e caracteristici prezinta observatia empirica ?
a. ia nastere doar in aglomeratie sau situatii criminogene
b. ofera o larga imagine asupra fenomenelor obsevate
c. este subiectiva : fragmentara si primara
ANS:
'1. %rin ce se caracterizeaza observatia stiintifica ?
a. o percepere intentionata si atenta a realitatii in domeniul studiat
b. intervine caracterul subiectiv al informatiilor culese
c. observatorul va fi influentat de conceptiile sale politice
ANS: A
'2. are este esenta #;perimentului ?
a. grad redus de generalitate
b. aplicat mai mult in medicina
c. vizeaza legaturile de interconditionare intre fenomene
ANS:
''. e tipuri de e;periment recunoasteti ?
a. e;periment particular si colectiv
b. e;periment de laborator si de teren
c. e;periment urbane si rurale
ANS: (
',. e are in vedere 3etoda clinica?
a. e;plorarea multidisciplinara a unui infractor determinat
b. opereaza cu variabile independente si depandente
c. este suportul criminologiei reactiei sociale
ANS: A
'9. are sunt conceptele operationale de ordin e;plicativ ale criminologiei ?
a. prezent: hazard: probabilitate
b. cauza: conditie : factor
c. mi5loacelor de supraveghere: asistenta sociala: liberarea conditionata
ANS: (
'+. e criminologi au realizat tipologii ale infractorilor ?
a. tipologia lui 6. 4aroffalo
b. tipologia lui #. $erri
c. tipologia lui /.%inatel
ANS: (
'*. %rin ce se caracterizeaza 3etoda comparativa ?
a. poate fi intalnita doar in faza de inceput a unei cercetari criminologice
b. are un camp de aplicare limitat la fenomenele ce pot fi comparate
c. orice comparatie presupune cel putin doua elemente: fapte ori procese ce pot fi
comparate
ANS:
'.. e presupun 3etodele de predictie ?
a. se asociaza cu alte metode de investigatie a infractorului ) studii de caz: follo1-up-
b. privesc si evolutia sistemului sanctionator dupa incheierea tranzitiei in tara noastra
c. vizeaza numai bandele de delincventi minori si tineri
ANS: A
'7. e tehnici principale sunt utilizate in criminologie ?
a. chestionarul si interviul
b. observatia colectiva in cercetari interdisciplinare
c. logica si comparatia
ANS: A
,8. e tip de observatie se diferentiaza in functie de etapa cercetarii ?
a. partiala ) a;ata pe o anumita tema-
b. observatia prudenta
c. observatia definitiva
ANS: A
,1. are sunt conceptele operationale de ordin predictiv ale criminologiei ?
a. prezent: hazard: probabilitate in cazul cercetarilor de diagnostic
b. observatia sistematizata si observatia nesistematizata
c. cauza : conditie: efect
ANS: A
,2. e tipuri de observatie se pot delimita in raport cu pozitia observatorului fata de sistemul
observat ?
a. e;terna: cu observatorul in afara sistemului studiat: si interna: cu participare pasiva
a. in parteneriat: cu observatori din domenii diferite
b. par?ial=: stabilind relatii prin corespondenta cand observatorul nu este admis in
grup sau total=
ANS: A
,'. um se clasifica chestionarele dupa natura si intinderea informatiei cerute ?
a. chestionar privind motivatia si privind datele de identificare: stare civila: ocupatie
b. chestionar privind interesele subiectilor si omnibus
c. chestionare cu o singura tema insotita de observatie
ANS: A
,,. e tipuri de chestionar recunoasteti in raport cu momentul codificarii informatiei ?
a. chestionare intrebari inchise: deschise si mi;te
b. chestionare intrebari inchise: deschise
c. chestinare cu raspunsuri dihotomice si trihotomice
ANS: A
,9. e tipuri de chestionare in raport cu modul de recoltare a informatiei cunoasteti ?
a. chestionare administrate prin e;temporal
b. chestionare administrate prin profesori si studenti
c. chestionare autoadministrate colectiv sau prin operatori de ancheta
ANS:
,+. um se pot clasifica interviurile ?
a. interviu structurat si nestructurat
b. interviu desensibilizat si clinic
c. interviu standardizat si informal
ANS: A
,*. arei metode i se subsumeaza interviul ?
a. metoda e;perimentului
b. metoda anchetei
c. metoda clinica
ANS: (
,.. e este tehnica documentara ?
a. o observatie directa ) nemi5locita -
b. o tehnica de cercetare a continutului manifest unui @nscris
c. un tip aparte de documentare
ANS: (
,7. e vizeaza metoda clinica utilizata in criminologie ?
a. e;ploreaza simultan doar ' trasaturi de personalitate
b. vizeaza depistarea tulburarilor de personalitate
c. cerceteaza un caz individual pentru formularea unui diagnostic si prescrierea unei
terapeutici
ANS:
98. "a ce se refera &estul de personalitate 6orschach ) !testul petelor de cerneala! - ?
a. se urmaresc reactiile subiectului la anumite imagini simetrice : stimuli neclari
b. rezultatele confirma e;istenta unui tip de personalitate specific infractorilor
c. depisteaza diferente intre infractor si noninfractor sub aspectul intensitatii
anumitor trasaturi
ANS: A
91. um poate fi e;perimentul in functie de natura variabilei independente ?
a. de laborator sau de teren
b. invocat si provocat
c. e;periment de tipul AinainteB: respectiv AdupaB
ANS: (
92. %e baza carui test So?ii 4luecC au selec?ionat factorii psihologici ?
a. "uscher
b. 6orschach
c. Szondi
ANS: (
9'. e cuprinde Dnucleul personalit=?iiB @n teoria lui /. %inatel ?
a. inteligen?a si creativitate
b. labilitatea si indiferen?a afectiv=
c. agresivitate si stare periculoasa
ANS: (
9,. En ce consta diferen?a dintre infractor Fi noninfractor @n teoria personalit=?ii criminale ?
a. diferenta de natura
b. de preg=tire Fcolar=
c. de grad
ANS:
99. are sunt reprosurile ce se aduc statisticii 5udiciare ?
a. criminalitatea este doar par?ial reflectat=
b. criminalitatea legal= nu este separat @nregistrat=
c. nu arata diferentele intre criminalitatea legala si aparenta
ANS: A
9+. are sunt procedeele utilizate @n metoda comparativ= ?
a. grafologic
b. etiologic
c. concordan?ei
ANS:
9*. e scop au metodele de predic?ie ?
a. influentarea asistentei postpenale
b. finalizeaz= procesul de cunoastere a personalitatii criminale
c. formularea unei previziuni asupra fenomenului criminalitatii
ANS:
9.. ine este autorul &eoriei personalit=?ii criminale ?
a. #nrico $erri
b. /. %inatel
c. #. DurCheim
ANS: (
97. are sunt trasaturile criminologiei pozitiviste ?
a. fapta > ca obiect de studiu
b. f=ptuitorul > ca obiect de studiu
c. victima si criminalitatea
ANS: (
+8. are este obiectul de studiu al criminologiei tradi?ionale ?
a. crima: criminalul: criminalitatea
b. crima Fi reac?ia social= fa?= de aceasta
c. victima Fi delincventul minor
ANS: A
+1. ine sunt reprezentan?ii criminologiei clasice ?
a. /ean %inatel si #tienne De 4reeff
b. Denis Szabo si Sigmund $reud
c. /erem0 (entham si esare (eccaria
ANS:
+2. are sunt tr=s=turi riminologiei clasice ?
a. a;area studiului criminologic asupra infractorului
b. fapta > obiect de studiu
c. pedeapsa > fundament al ac?iunii umane
ANS: (
+'. ine sunt reprezentan?ii riminologiei pozitiviste ?
a. #. Sutherland: S. $reud
b. esare "ombroso: #nrico $erri
c. #tienne de 4reeff si /ean %inatel
ANS: (
+,. are este obiectul criminologiei clinice ?
a. personalitatea infractorilor anormali
b. factorii individuali ai crimei
c. trecerea la act: personalitatea criminal= Fi reac?ia social=
ANS: (
+9. e semnifica reac?ia social= @n criminologie ?
a. reac?ia violent= a unui grup de persoane
b. totalitatea mi5loacelor de pedepsire a infractorilor
c. totalitatea reac?iilor Fi ac?iunilor societ=?ii fa?= de criminalitate
ANS:
++. and a aparut curentul interac?ionist ?
a. secolul al GEG-lea
b. a doua 5um=tate a secolului GG
c. la @nceputul secolului nostru
ANS: (
+*. are este obiectul de studiu al Dcriminologiei reac?iei socialeB ?
a. faptele antisociale s=vHrFite @n mediul urban
b. infrac?iunile care prezint= un pericol grav pentru societate
c. structurile sociale care impun un anumit sistem de valori Fi norme Fi mecanismele
prin care un comportament este etichetat delincvent
ANS:
+.. are este meritul criminologiei reac?iei sociale ?
a. l=rgirea orizontului de studiu al criminologiei
b. abordarea sistemic= a personlit=?ii infractorului
c. evidentiaza rolul personalitatii infractorului
ANS: A
+7. um se e;plica diversitatea defini?iilor @n criminologie ?
a. ne@n?elegeri @ntre autorii unor teorii
b. comple;itatea obiectului de studiu
c. diversitatea conceptelor opera?ionale
ANS: (
*8. e trasaturi prezenta criminologia clasica ?
a. propor?ionalizarea pedepsei @n raport cu periculozitatea f=ptuitorului
b. propor?ionalizarea pedepsei @n raport cu gravitatea faptei
c. aprecierea infractorului @n func?ie de reac?ia social=
ANS: (
*1. ine este autorul lucrarii Despre infractiuni si pedepse ?
a. %aul &opinard
b. 6afaelle 4arofallo
c. esare (eccaria
ANS:
*2. ine este considerat initiatorul criminologiei antropologice ?
a. esare "ombroso
b. esare (eccaria
c. /ean %inatel
ANS: A
*'. are sunt reprezentantii criminologiei pozitiviste ?
a. 6afaelle 4arofallo si #nrico $erri
b. esare (eccaria si /erem0 (entham
c. 3. 4uerr0 si ". 2uetelet
ANS: A
*,. are este premisa antropologiei criminale ?
a. criminalitatea este un fenomen de natura sociala
b. criminalitatea este un fenomen de natura economica
c. criminalitatea este un fenomen de natura biologica
ANS:
*9. ine este autorul teoriei psihomorale ?
a. /ean %inatel
b. Ilof Jinberg
c. #tienne de 4reeff
ANS:
*+. are sunt fazele procesului de degradare moral= a individului @n teoria psihomoral= ?
a. starea de confuzie
b. asentimentul formulat
c. asentimentul ob?inut
ANS: (
**. ine a introdus @n criminologie conceptul de Dstare periculoas=B ?
a. #. de 4reeff
b. #. DurCheim
c. 6. 4arofalo
ANS: A
*.. De unde rezult= diferen?a dintre infractor Fi noninfractor @n &eoria lui #tienne de 4reeff ?
a. tr=s=turile de caracter ale infractorului
b. inteligen?=
c. uFurin?a de a s=vHrFi infrac?iuni
ANS:
*7. are sunt instan?ele personalit=?ii @n teoria lui S. $reud ?
a. preconstientul
b. conFtiin?a de sine
c. conFtiin?a moral=
ANS: (
.8. e e;plic= $reud prin comple;ul oedipian ?
a. paricidul si incestul
b. narcisismul si .homose;ualitatea
c. agresivitatea si omorurile
ANS: A
.1. e favorizeaz= comple;ul de vinov=?ie in conceptia lui S. $reud ?
a. tenta?ia permanent= de a @nc=lca norme morale
b. s=vHrFirea de fapte penale
c. trecerea la act
ANS: (
.2. Knde situeaza S. $reud diferen?a dintre infractori Fi noninfractori ?
a. la nivelul conFtiin?ei de sine
b. la nivelul conFtiin?ei morale
c. la nivelul inconstientului
ANS: (
.'. are au fost discipolii lui . "ombroso ?
a. A. "acasagnne si "eonce 3anouvrier
b. #nrico $erri si 6afaelle 4arofallo
c. Adolphe 2uetelet si Andre 4uerr0
ANS: (
.,. ine a efectuat masuratori antropometrice pe baza carora a fundamentat teoria atavismului
evolutionist ?
a. . "ombroso
b. . (eccaria
c. #. $erri
ANS: A
.9. e ipoteza formuleaza . "ombroso ?
a. gemenii pot deveni infractori
b. e;istenta unor stigmate anatomice
c. antura5ul individului induce comportamentul infractional
ANS: (
.+. um poate fi recunoscut infractorul in conceptia lui . "ombroso ?
a. dupa comple;ele de inferioritate
b. dupa antecedentele penale
c. dupa anomaliile de ordin fizic
ANS:
.*. um se numeste lucrarea fundamentala a lui . "ombroso ?
a. Imul delincvent
b. Despre infractiuni si pedepse
c. riminalitatea gulerelor albe
ANS: A
... En ce sens isi revizuieste . "ombroso teoria ?
a. e;tinde tipologia infractorilor
b. include si ipoteza reac?iilor la sindromul de violen?=
c. restrange procesul de dezvoltare a individului la biologic
ANS: A
.7. are sunt meritele orient=rii biologice @n criminologie ?
a. introduce metoda Dpozitiv=B
b. introduce metoda tipologic=
c. valorifica un bogat material factual
ANS:
78. are sunt limitele orient=rii biologice ?
a. nu ?ine seama de preg=tirea individului
b. tendin?a de biologizare a omului
c. nu se bazeaza pe aplicarea unor metode coroborate
ANS: (
71. are sunt principalele caracteristici ale teoriilor din orientarea psihiatric=-psihanalitic= ?
a. acord= aten?ie procesului de socializare a individului
b. studiaz= caracterul delincven?ilor priva?i de libertate
c. e;plic= comportamentl delincvent pe baza unor componente psihice
ANS:
72. and este mai ridicat riscul de delincven?= la copiii adopta?i ?
a. atunci cand p=rin?ii biologici au antecedente penale
b. atunci cand p=rin?ii adoptivi sunt infractori
c. atunci cand p=rin?ii biologici Fi p=rin?ii adoptivi au antecedente penale
ANS:
7'. e rol are tipologia @n criminologie ?
a. descoperirea anumitor infractori dup= comportamentul lor
b. descrierea Fi e;plicarea fiec=rui infractor
c. descrierea unor tipuri particulare de infractori
ANS:
7,. are e diferen?a dintre infractor Fi noninfractor @n teoria lui "ombroso ?
a. o diferen?= de percep?ie
b. o diferen?= de cultur=
c. o diferen?= de natur=
ANS:
79. are sunt principalele critici care se aduc operei lui "ombroso ?
a. lipsa unor studii predictive
b. lipsa grupurilor de control
c. lipsa echipelor de specialiFti @n cercetare
d. num=r prea mic de subiec?i studia?i
ANS: (
7+. are este diferen?a @ntre infractor Fi noninfractor @n concep?ia lui . 4oring ?
a. de natur= moral=
b. de natur= psihosocial=
c. de natur= biologic=
ANS:
7*. %rin ce se caracterizeaza criminalul @nn=scut ?
a. un tip scund Fi cu ma;ilar proeminent
b. un nebun din punct de vedere moral
c. un individ fara constiinta morala
ANS: (
7.. %rin ce se caracterizeaza Scoala cartografica ?
a. s-a ocupat de infractor
b. a surprins anumite regularitati in savarsirea unor infractiuni
c. a pus accent pe analiza factorilor criminogeni individuali
ANS: (
77. are este locul Scolii cartografice in evolutia criminologiei ?
a. aduce in planul preocuparilor cauzele individuale ale criminalitatii
b. sesizeaza o anumita constanta in savarsirea infractiunilor
c. delimiteaza zona ecologica de zona interstitiala
ANS: (
188. are este esenta "egii termice a criminalitatii ?
a. diferenta dintre delincventa 5uvenila si cea adulta
b. diferenta dintre mediul urban si mediul rural
c. diferentierea criminalitatii in functie de anotimpuri
ANS:
181. are sunt autorii "egii termice a criminalitatii ?
a. 6. 4aroffalo si I. Jinberg
b. #.$erri si #. Sutherland
c. A.$.2uetelet si 3. 4uerr0
ANS:
182. En ce constau erorile Scolii cartografice ?
a. negli5area factorilor morali
b. negli5area factorilor individiuali
c. numarul limitat de situa?ii studiate
ANS:
18'. are sunt principalele idei ale Scolii mediului social ?
a. criminalitatea trebuie e;plicata prin ea insasi
b. crima e necesara: e legata de cultura: timp: si spatiu
c. criminalitatea este un fenomen trecator
ANS: (
18,. are este conceptia lui 4.&arde in cadrul Scolii mediului social ?
a. nu se opune conceptiei celorlalti reprezentanti
b. crima e necesara
c. criminalul e o persoana de prisos
ANS:
189. are sunt reprezentantii Scolii mediului social ?
a. 6. 3erton
b. A. "acasagnne
c. D. Szabo
ANS: (
18+. are este conceptia lui #.DurCheim privind crima ?
a. crima e inutila
b. criminalul e un intrus
c. crima e utila si necesara
ANS:
18*. are este semnificatia anomiei @n conceptia lui #. DurCheim ?
a. un fenomen specific oricarei comunitati
b. o stare de confort
c. o atitudine ambivalenta
ANS: A
18.. um concepe anomia 6.3erton ?
a. este sinonim cu cel al lui #.DurCheim
b. @i confera acestuia sensuri noi fata de cele cunoscute
c. leaga aparitia criminalitatii numai de crizele economice
ANS: (
187. are este tipologia infractorilor in opinia lui #.$erri ?
a. infractorul dependent de droguri si cel corupt
b. delincventul 5uvenil si femeia criminal
c. !criminalul innascut! si cel de ocazie
ANS:
118. e datoreaza . "ombroso lui #.$erri ?
a. denumirea teoriei al carei autor este ) atavismul evolutionist-
b. denumirea de !criminalul innascut!
c. legea saturatiei si suprasaturatiei
ANS: (
111. "a ce se refera conceptia multifactorila a lui #.$erri ?
a. are in vedere legea saturatiei si suprasaturatiei
b. descopera unele legitati ale fenomenului infractional
c. infractiunea are o determinare multipla
ANS:
112. are sunt principalele critici care i se aduc lui #.$erri ?
a. nu a gasit cauzele care determina criminalitatea ca fenomen de masa
b. nu a continuat traditia lui "ombroso
c. a negli5at factorii sociali
ANS: A
11'. "a ce se refera precursorii orientarii sociologice ?
a. Scoala cartografica
b. Scoala antropologica
c. Scoala psihiatrica -psihologica
ANS: A
11,. are dintre urmatoarele teorii sunt inspirate de modelul consensual ?
a. teoriile integrative
b. teoriile culturaliste
c. teoria controlului social
ANS: (
119. e include modelul conflictual ?
a. criminologia critica
b. teoria psihomorala
c. teoria asociatiilor diferentiale
ANS: A
11+. %rin ce se caracterizeaza modelul consensual ?
a. realizeaza o analogie cu stiintele naturii
b. e;plica criminologia radicala
c. are in vedere interactionismul
ANS: A
11*. are este modelul de analiza care accepta ideea de adaptare ?
a. modelul sistemic
b. modelul conflictual
c. modelul consensual
ANS:
11.. %rin ce se caracterizeaza Scoala de la hicago ?
a. se ocupa de criminalii innascuti
b. e;plica teoriile ereditatii
c. delimiteaza zone criminogene specifice
ANS:
117. are sunt principalele concepte pe care le formuleaza Scoala de la hicago ?
a. anomie si imitatie
b. spatiu ecologic si zona de deteriorare morala
c. asociatii diferentiate si stare periculoasa
ANS: (
128. "a ce se refera zona de deteriorare morala propusa de Scoala de la hicago ?
a. familii dezorganizate si conditii de munca improprii
b. clima si anotimpurile
c. conflictul intre generatii si imitatia
ANS: A
121. e include conceptul de zona criminogena specifica: propus de Scoala de la hicago ?
a. delincventa este specifica unor cartiere
b. zona interzisa organelor de politie
c. zona accesibila doar infractorilor straini
ANS: A
122. e ipoteza de cercetare propune #.Sutherland in teoria asociatiilor diferentiate ?
a. comportamentul delincvent este innascut
b. comportamentul delincvent este ereditar
c. comportamentul delincvent este invatat
ANS:
12'. um difera asociatiile diferentiate ?
a. in functie de profesie si educatie
b. in functie de frecventa: intensitate: prioritate
c. in functie de domiciliu si mediul de provenienta
ANS: (
12,. are sunt caile de invatare a comportamentului criminal in teoria lui #.Sutherland ?
a. se transmit ereditar
b. prin izolarea fata de familie
c. prin asocierea cu modele criminale
ANS:
129. e manifestari ale criminalitatii scapa de sub incidenta legii penale: in opinia lui #.Sutherland
?
a. criminalitatea informatica
b. criminalitatea feminina
c. criminalitatea in mediile sociale instarite
ANS:
12+. are sunt meritele teoriei lui #.Sutherland ?
a. surprinde efectele mediului fizic asupra comportamentului delincvent
b. e;plica mecanismele psihosociale ce modeleaza conduita delincventa
c. are o viziune mai larga asupra criminalitatii organizate
ANS: (
12*. e critici se aduc teoriei asociatiilor diferentiate ?
a. lipsa grupurilor de control
b. nu clarifica originea criminalitatii
c. nu a pus in prim plan prevenirea
ANS: (
12.. are este tema centrala a orientarii culturaliste ?
a. raportul dintre cultura si criminalitateL
b. descrierea personalitatii delincventului minorL
c. raportul dintre cultura si infractiunile contra proprietatii
ANS: A
127. arui model criminologic apartin teoriile din orientarea culturalista ?
a. modelul preventiv
b. modelul deontologic
c. modelul consensual
ANS:
1'8. e autori au tratat conflictele de cultura ?
a. #. Sutherland
b. A. ohen
c. &. Sellin
ANS:
1'1. En ce constau conflictele de cultura ?
a. au in vedere in special fenomenul migratiei
b. nu sunt conflicte de sensuri
c. reflecta contrastul dintre sat si oras
ANS: A
1'2. aror teorii le este specifica tema conflictelor de coduri culturale ?
a. teoriile controlului socialL
b. teoriile culturaliste
c. teoriile frenologice
ANS: (
1''. are este autorul teoriei ASubculturile delincventeB?
a. 6.3erton
b. #.DurCheim
c. A.ohen
ANS:
1',. are sunt variantele criminologice ale culturalismului ?
a. conflictele de cultura
b. conflictele intre factorii de control social
c. conflictele dintre imigranti din tari diferite
ANS: A
1'9. e solutii propune ohen pentru adaptarea grupurilor defavorizate ?
a. imigrarea pentru rezolvarea problemelor de e;istenta
b.ruptura definitiva cu valorile traditionale si alegerea caii delincvente
c. implicarea in diferite afaceri
ANS: (
1'+. e caracteristici prezinta subcultura delincventa in opinia lui ohen ?
a. utilitara
b. malitioasa
c. avanta5oasa
ANS: (
1'*. En ce constau erorile in teoria lui A.ohen ?
a. negli5eaza factorii mediului implicati in geneza crimei
b. negli5eaza unele aspecte legate de procesul de socializare a femeilor
c. restrange sfera infractiunilor comise de bandele de adolescenti la infractiunile
nonutilitare
ANS:
1'.. are sunt principalele concepte utilizate in teoriile functionaliste ?
a. prevenire primara si secundara
b. statusuri si roluri sociale : sistem social
c. sistem individual si colectivitati urbane
ANS: (
1'7. e e;amineaza teoriile de esenta functionalista ?
a. fenomenul delincventei 5uvenile
b. fenomenul migratiei
c. procesul de devenire a delincventei
ANS:
1,8. are este continutul conceptului de anomie in opinia lui 6.3erton ?
a. un efect al ineficientei activitatii de prevenire
b. un efect al unei rupturi in structura culturala in conte;tul unei discrepante intre
normele sociale si capacitatea membrilor de a le respecta
c. un efect al confuziei in sistemul de drept
ANS: (
1,1. e tipurile de adaptare propune 6.3erton ?
a. inovatie: evadare: rebeliune
b. imitatia si acomodarea
c. relatii cu un model pozitiv
ANS: A
1,2. ui i se tribuie paternitatea conceptului de control social ?
a. 6./effer0
b. 4.&arde
c. #.DurCheim
ANS: (
1,'. are sunt motivele care 5ustifica controlul social in opinia lui 6./effer0 ?
a. oamenii sunt prin natura lor antisociali si trebuie controlati
b. strategiile de prevenire nu sunt eficiente
c. societatea trebuie sa reactioneze pentru ca legea trebuie aparata
ANS: A
1,,. um e construita teoria infranarii ?
a. constructie ierarhica: presupunand doua categorii de frane comple;e
b. se bazeaza doar pe individ sub raportul trasaturilor sale psihologice
c. se bazeaza doar pe factori sociali priviti ca un sistem
ANS: A
1,9. are sunt barierele e;terioare in teoria infranarii a lui M. 6ecCless ?
a. mediul geografic din zona de domiciliu
b. antura5ul apropiat
c. strategiile de prevenire
ANS: (
1,+. %rin ce se caracterizeaza modelul conflictual ?
a. nu are nimic comun cu adaptarea si readaptarea sociala
b. vizeaza resocializarea si readaptarea infractorului la viata sociala
c. contesta rolul statutului ca !arbitru neutru!
ANS:
1,*. are sunt aspectele principale ale urentului interactionist ?
a. isi are originea in teoria infranarii si modelele de control social
b. isi are originea in teoria etichetarii: grupul social aflat la putere creeeaza
delincventa
c. se centreaza pe structurile sociale nocive si indivizi periculosi
ANS: (
1,.. e aspecte esentiale caracterizeaza criminologia reactiei sociale ?
a. marcheaza ruptura epistemologica cu criminologia radicala
b. cercetarea criminologica nu mai priveste personalitatea infractorului
c. cercetarea criminologica e;plica procesele de aplicare a legii penale
ANS:
1,7. are sunt aspectele principale ale &eoriile criminologice integrative ?
a. implica o combinare a diferitelor teorii intr-o posibila si unica e;plicatie
b. vizeaza o integrare corespunzatoare a individului in societate
c. reflecta o cone;are a opiniilor referitoare la criminalitate
ANS: A
198. Din ce perspectiva studiaza D.Szabo problematica criminalitatii ?
a. biosocioantropologica
b. reuneste personalitatea si comunitatea intr-o conceptie cu valente integrative
c. perspectiva comparatista
ANS:
191. e tipuri de observatie delimitam in functie de fenomenul observat ?
a. observa?ie e;tern= Fi intern=L
b. observatie directa si indirectaL
c. observatie partiala si totala.
ANS: (
192. =rei func?ii @i este specific= cercetarea remediilor criminalitatii ?
a. func?iei descriptive
b. func?iei e;plicative
c. func?iei proficatice
ANS:
19'. arei criminologii @i apar?ine postulatul urm=tor N determinismul ca fundament al ac?iunii
umane O ?
a. criminologia clasic=
b. criminologia pozitivist=
c. criminologia reac?iei sociale
ANS: (
19,. =rei criminologii @i apar?ine urm=toarea afirma?ie N liberul arbitru ca fundament al ac?iunii
umane O ?
a. criminologia clasic=
b. criminologia pozitivist=
c. criminologia reac?iei sociale
ANS: A
199. =rui autor @i apar?ine afirma?ia: N riminologia este o regina f=r= regat N ?
a. . (eccaria
b. &. Sellin
c. S. $reud
ANS: (
19+. e presupun concep?iile eclectice ?
a. o sintez= a concep?iilor sectoriale
b. o fragmentare a obiectului de studiu
c. o ampl= baz= de date
ANS: A
19*. <n ce perioad= se propune e;aminarea formelor de reac?ie social= ?
a. primul deceniu al sec. GGE
b. deceniile +-* ale sec. GG
c. ultima decad= a sec. GG
ANS: (
19.. e-Fi propun s= studieze reprezentan?ii criminologiei reac?iei sociale ?
a. descifrarea mecanismelor sociale prin care anumite comportamente erau etichetate
drept N criminale O
b. identificrea tipologiei infractorilor
c. stabilirea motivatiei infractionale
ANS: A
197. um se defineFte metoda ?
a. procedeu de aplicare
b. sistem de reguli necesare @n cercetarea realit=?ii
c. stiinta studiului metodelor
ANS: (
1+8. e fel de metode sunt observatia si e;perimentul ?
a. metode cu grad ridicat de generalitate
b. metode cazuistice
c.metode de interpretare a datelor
ANS: A
1+1. %rin ce metode se pot culege date criminologice pentru esantioane mari ?
a. studiul de caz si anamneza
b. e;perimente si anchete de teren
c. observatia si metoda clinica
ANS: (
1+2. are este principala caracteristic= a e;perimentului ?
a. metoda cu grad redus de generalitate
b. un construct teoretic abstract
c. o observa?ie provocat=
ANS:
1+'. e probleme ridica aplicarea e;perimentului ?
a. problema spatiului si timpului
b. probleme strategice si de limba5
c. probleme metodologice si deontologice
ANS:
1+,. are sunt criterile in functie de care se pot grupa e;perimentele ?
a. natura variabilei independente
b. autorii cu studii interdisciplinare
c. avanta5ele pe care le confera
ANS: A
1+9. are dintre urm=toarele criterii permit delimitarea e;perimentelor ?
a. locul de desfasurare
b. prezenta unor anchetatori selectati
c. finalitatea acestora
ANS: A
1++. e avanta5 prezint= e;perimentul de teren ?
a. studiaza fenomenul in conditii naturale
b. permite izolarea variabilelor dependente
c. se finalizeaza mai rapid
ANS: A
1+*. e dezavanta5 prezint= e;perimentul de laborator ?
a. subiectii sunt amagiti
b. creeaza un mediu artificial
c. variabilele nu pot fi controlate usor
ANS: (
1+.. e dificult=?i prezint= e;perimentul de teren ?
a. controlul variabilelor
b. atitudinea reticenta a subiectilor
c. masurarea facila rezultatelor
ANS: A
1+7. e avanta5 prezint= e;perimentul de laborator ?
a. masurarea rezultatelor automat
b. ac?ionarea variabilelor independente repetat
c. consecintele unui mediu creat
ANS: (
1*8. e premise se asigura pentru buna desfasurare a e;perimentului ?
a. cHt mai multi anchetatori @n locul desfasurarii
b. alcatuirea unor grupuri cat mai asemantoare
c. corelarea variabilelor independente
ANS: (
1*1. e procedee utilizeaza metoda comparativa ?
a. procedee de deductie
b. procedeul concordantei
c. procedeul rationamentului logic
ANS: (
1*2. e procedee utilizeaza metoda comparativa ?
a. procedee de diferentiere
b. procedeul diferentei
c. procedeul per a contrario
ANS: (
1*'. e procedee utilizeaza metoda comparativa ?
a. procedee directe
b. procedeul variatiilor concomitente
c. procedeul de precizie
ANS: (
1*,. %rin ce procedee se alcatuiesc grupurile e;perimentale ?
a. procedee de diferentiere
b. controlul de precizie
c. procedeul per a contrario
ANS: (
1*9. %rin ce procedee se alcatuiesc grupurile e;perimentale ?
a. controlul statistic
b. procedeul diferentei
c. procedeul per a contrario
ANS: A
1*+. %rin ce procedee se alcatuiesc grupurile e;perimentale ?
a. procedeul deosebirilor
b. rationamentul reductio ad absurdum
c. controlul aleatoriu
ANS:
1**. e ofera metoda e;perimentala cu precadere ?
a. studiul infractorului in general
b. studiul infractorului determinat
c. atat studiul infractorului in general: cat si studiul infractorului determinat
ANS: A
1*.. e ofera metoda clinica cu precadere ?
a. studiul infractorului in general
b. studiul infractorului determinat
c. atat studiul infractorului in general: cat si studiul infractorului determinat
ANS: (
1*7. e metoda are ca finalitate formularea unui diagnostic ?
a. metoda observatiei
b. metoda e;perimentului
c. metoda clinica
ANS:
1.8. e isi propune criminologia clinica ?
a. sa ofere studiul infractorului in general
b. sa orienteze regimul de e;ecutarea sanctiunilor penale
c. sa atraga atentia asupra erorilor metodologice
ANS: (
1.1. e finalitate are criminologia clinica ?
a. sa ofere studiul infractorului in general
b. sa redirectioneze programul de resocializare al infractorului
c. sa atraga atentia asupra erorilor metodologice
ANS: (
1.2. e obiectiv isi propune metoda clinica ?
a. sa releve trasaturile personalitatii infractorului
b. sa dobandeasca mai mute valente practice
c. sa atraga atentia asupra erorilor metodologice
ANS: A
1.'. e isi propune metoda clinica ?
a. sa compare un infractor cu un noninfractor
b. sa evalueze conduita viitoare a infractorului
c. sa atraga atentia asupra erorilor politicii penale
ANS: (
1.,. e premise ofera metoda clinica ?
a. sa ofere studiul infractorului in general
b. sa orienteze regimul de e;ecutarea sanctiunilor penale
c. sa elaboreze un program de tratament adecvat
ANS: (
1.9. um opereaza metoda clinica ?
a. prin intermediul variabilelor
b. prin intermediul anamnezei
c. prin intermediul comparatiilor
ANS: (
1.+. e presupune metoda clinica ?
a. un e;amen multidisciplinar al infractorului
b. o comparatie ampla intre infractorPnoninfractor
c. introducerea unor variabile dependente
ANS: A
1.*. e presupune aplicarea metodei clinice ?
a. o comparatie ampla intre infractorPnoninfractor
b. o incursiune in viata individului antisocial
c. introducerea unor variabile dependente
ANS: (
1... e tehnici presupune aplicarea metodei clinice ?
a. interviu clinic aprofundat
b. o comparatie ampla intre infractorPnoninfractor
c. noi variabile dependente
ANS: A
1.7. e tehnici presupune aplicarea metodei clinice ?
a. teste psihologice
b. o comparatie ampla intre infractorPnoninfractor
c. analize statistice
ANS: A
178. e tehnici presupune aplicarea metodei clinice ?
a. e;perimente de teren
b. o comparatie ampla intre infractorPnoninfractor
c. tehnica documentara
ANS:
171. e documente presupune aplicarea metodei clinice ?
a. dosare
b. statistici
c. mi5loace mass-media
ANS: A
172. e isi propune metoda clinica ?
a. sa compare un infractor cu un noninfractor
b. sa reconstituie biografia infractorului
c. sa atraga atentia asupra erorilor politicii penale
ANS: (
171. e documente presupune aplicarea metodei clinice ?
a. statistici
b. biografii
c. mi5loace mass-media
ANS: (
172. e documente presupune aplicarea metodei clinice ?
a. mi5loace mass-media
b. statistici
c. 5urnale
ANS:
17'. e documente presupune aplicarea metodei clinice ?
a. fise medicale si scolare
b. statistici
c. mi5loace mass-media
ANS: A
17,. e persoane pot fi intervievate prin aplicarea metodei clinice ?
a. familia
b. comunitatea
c. magistratii
ANS: A
179. e persoane pot fi intervievate prin aplicarea metodei clinice ?
a. comunitatea
b. prietenii
c. alti infractori
ANS: (
17+. e urmareste metoda tipologica ?
a. descrierea tipului criminal fata de cel noncriminal
b. delimitarea unor variabile
c. construirea unor clasificari comple;e
ANS: A
17*. um e valorificata metoda tipologica in criminologie ?
a. in teoriile de orientare bioantropologica
b. in statistici comple;e
c. in rapoartele de cercetare
ANS: A
17.. um e valorificata metoda tipologica in criminologie ?
a. in statistici comple;e
b. in teoriile de orientare psihologica-psihiatrica
c. in rapoartele de cercetare
ANS: (
177. um e valorificata metoda tipologica in criminologie ?
a. in articolele masss-media
b. in statistici comple;e
c. in teoriile de orientare sociologica
ANS:
288. um e valorificata metoda tipologica in criminologie ?
a. in articolele masss-media
b. in statistici comple;e
c. in teoriile integrative
ANS:
281. um se pot clasifica tipologiile in criminologie ?
a. tipologii specifice si de imprumut
b. tipologii clasice si moderne
c. tipologii concrete si abstracte
ANS: A
282. e notiune trebuie diferentiata de conceptul de tip ?
a. ipoteza
b. tipologie
c. anamneza
ANS: A
28'. e notiune trebuie diferentiata de conceptul de tip ?
a. follo1-up
b. descriere concreta
c. anamneza
ANS: (
28,. %rin ce se caracaterizeaza tipul criminalului innascut ?
a. dispune de un nucleu dur al personalitatii
b. e agresiv doar cand e provocat
c. trasaturi considerate stigmate ale crimei
ANS:
289. are sunt autorii care au realizat tipologii ale criminalilor ?
a. /. %inatel
b. S. 3ill
c. #. $erri
ANS:
28+. En ce faza a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?
a. faza cercetarii e;ploratorii
b. faza diseminarii concluziilor
c. toate fazele cercetarii criminologice
ANS:
28*. En ce faza a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?
a. descrierea fenomenului criminal
b. observarea empirica
c. anamneza
ANS: A
28.. En ce faza a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?
a. e;plicarea fenomenului criminal
b. observarea empirica
c. anamneza
ANS: A
287. En ce faza a a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?
a. prognoza fenomenului criminal
b. observarea empirica
c. anamneza
ANS: A
218. "a ce nivel de interpretare a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?
a. studierea faptei si a faptuitorului
b. studierea procedeelor de inductie
c. anamneza
ANS: A
211. "a ce nivel de interpretare a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?
a. studierea tipologiei faptei si a faptuitorului
b. studiul victimei si a reactiei sociale
c. studiul teoriilor psihanalitice
ANS: (
212. arui tip de cercetare criminologica ii aplicam metoda comparativa ?
a. studierea tehnicilor
b. studiul victimei si a reactiei sociale
c. cercetarea cantitativa
ANS:
21'. arui tip de cercetare criminologica aplicam metoda comparativa ?
a. studierea tipologiei faptei si a faptuitorului
b. cercetarea calitativa
c. studiul teoriilor sociologice
ANS: (
21,. arui tip de cercetare criminologica aplicam metoda comparativa ?
a. studierea tipologiei faptei si a faptuitorului
b. cercetarea calitativa
c. studiul teoriilor sociologice
ANS: (
219 En ce domenii se aplica mai frecvent metoda comparativa ?
a. stiinte e;acte
b. stiinte sociale
c. stiinte realiste
ANS: (
21+. e etape obligatorii presupune metoda comparativa ?
a. stabilirea asemanarilor si deosebirilor
b. cercetarea calitativa
c. studiul teoriilor antropologice
ANS: A
21*. e etape obligatorii presupune metoda comparativa ?
a. stabilirea variabilelor independente
b. e;plicarea deosebirilor
c. studiul teoriilor antropologice
ANS: (
21.. e probleme ridica aplicarea metodei comparative in criminologie ?
a. obiectul comparatiei
b. cercetarea calitativa
c. studiul teoriilor antropologice
ANS: A
217. e probleme ridica aplicarea metodei comparative in criminologie ?
a. numarul asemanarilor si deosebirilor
b. criteriile de comparatie
c. cauzele deosebirilor
ANS: (
228. e probleme ridica aplicarea metodei comparative in criminologie ?
a. numarul subiectilor comparati
b. criteriile de clasificarea a esantioanelor studiate
c. determinarea unei dimensiuni comune
ANS:
221. e valoarea metodologica are comparatia in criminologie ?
a. reprezinta suportul metodologic al conceptiilor privind caracterul ereditar al
criminalitatii
b. criteriile de intocmire a statisticilor demografice
c. delimiteaza variabilele independente de cele dependente
ANS: A
222. aror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?
a. studii privind arborele genealogic
b. studii asupra criteriilor de comparatie
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act
ANS: A
22'. aror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?
a. studii privind conceptiile utilitariste
b. studii asupra gemenilor
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act
ANS: (
22,. aror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?
a. studii privind comportamente deviante
b. studii asupra criteriilor de comparatie
c. studii vizand anomaliile genetice
ANS:
229. aror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?
a. studii privind tipuri de reactie sociala
b. studii asupra criteriilor de comparatie
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act
ANS: A
22+. aror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?
a. studii privind controlul social
b. studii asupra criteriilor de clasificare
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act
ANS: A
22*. aror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?
a. studii privind tendintele criminalitatii
b. elaborarea unor programe de tratament si prevenire a delincventei
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act
ANS: (
22.. aror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?
a. studii privind rata criminalitatii
b. studii asupra probabilitatii de delincventa
c. studii vizand atitudinea opiniei publice fata de 5ustitia penala
ANS:
227. aror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?
a. studii privind criminalitatea nedescoperita
b. elaborarea unor programe de terapie integrativa
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act
ANS: A
2'8. aror tipuri de studii li se pot aplica metodele de predictie in criminologie ?
a. studii privind tendintele criminalitatii
b. studii asupra tipurilor de penitenciare
c. studii vizand motivatia infractionala
ANS: A
2'1. aror tipuri de studii li se pot aplica metodele de predictie in criminologie ?
a. studii privind evaluarea probabilitatii de delincventa
b. elaborarea unor programe de tratament si prevenire a delincventei
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act
ANS: A
2'2. aror tipuri de studii li se pot aplica metodele de predictie in criminologie ?
a. studii privind evaluarea probabilitatii de recidiva
b. elaborarea unor programe de tratament si prevenire a delincventei
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act
ANS: A
2''. "a ce se refera probabilitatea de delincventa ?
a. evaluarea semnelor unei posibile delincvente la o varsta frageda
b. elaborarea unor programe de tratament si prevenire a delincventei
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act
ANS: A
2',. "a ce se refera probabilitatea de recidiva ?
a. evaluarea semnelor unei posibile delincvente la o varsta frageda
b. evaluarea semnelor unei posibile delincvente a persoanelor care au de5a o conduita
delincventa
c. studii vizand profilele unor criminali in serie
ANS: (
2'9. "a ce segmenete ale criminalitatii se raporteaza metodele de predictie ?
a. evaluarea semnelor unei posibile delincvente la o varsta frageda
b. estimarea criminalitatii legale
c. studii vizand profilele unor criminali in serie
ANS: (
2'+. ui se datoreaza elaborarea metodelor de predictie pe continentul european ?
a. Scolii cartografice
b. Scolii germane de criminologie
c. Scolii mediului social
ANS: (
2'*. ui se datoreaza elaborarea metodelor de predictie pe continentul american ?
a. Scolii de la hicago
b. sotilor 4luecC
c. Scolii de la (erCele0
ANS: (
2'.. um se numeau metodele de predictie elaborate de Scoala germana ?
a. Scheme de prognostic
b. &abele de predictie
c. legitati ale mediului
ANS: A
2'7. um se numeau metodele de predictie elaborate de Sotii 4luecC ?
a. Scheme de prognostic
b. &abele de predictie
c. legile termice ale criminalitatii
ANS: (
2,8. um se numeau reprezentantii Scolii germane de prognostic ?
a. . "omboso si 6. 4aroffalo
b. 3. 4uerr0 si A. 2uetelet
c. Sch1aab si Schiedt
ANS:
2,1. e pot evalua metodele de predictie elaborate de criminologi ?
a. probabilitatea de delincventa a unui grup
b. tipologii ale infractorilor
c. reactii sociale si profile ale victimelor
ANS: A
2,2. e pot evalua metodele de predictie elaborate de criminologi ?
a. probabilitatea de delincventa a unui individ
b. tipologii ale infractorilor
c. reactii sociale si profile ale victimelor
ANS: A
2,'. e pot evalua metodele de predictie elaborate de criminologi ?
a. probabilitatea de delincventa a unui grup
b. tipologii ale infractorilor
c. reactii sociale si profile ale victimelor
ANS: A
2,,. ati factori predictivi au selectionat sotii 4luecC ?
a.
9 factori predictivi
b.
98 factori predictivi
c.
19 factori predictivi
ANS:
2,9. "a ce se refereau factorii selectionati de sotii 4luecC ?
a.
5 factori de natura sociala
b.
15 factori motivationali
c.
10 factori medicali
ANS: A
2,+. "a ce se refereau factorii selectionati de sotii 4luecC ?
a.
5 factori privind caracterul
b.
15 factori motivationali
c.
10 factori medicali
ANS: A
2,*. "a ce se refereau factorii selectionati de sotii 4luecC ?
a.
5 factori vizand trasaturile de caracter
b.
15 factori motivationali
c.
10 factori medicali
ANS: A
2,.. e reguli deontologice se respecta in cazul observatiei ?
a.
stabilirea tipului de observatie
b.
stabilirea unei delimitari intre observator-observati
c.
intocmirea unei liste cu comportamentele observabile
ANS: (
2,7. %rin ce se e;plica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?
a.
posibilitatea aplicarii pe esantioane largi
b.
succesiunea intrebarilor
c.
accesibilitatea limba5ului
ANS: A
298. %rin ce se e;plica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?
a.
succesiunea intrebarilor
b.
posibilitatea aplicarii pe esantioane eterogene
c.
accesibilitatea limba5ului
ANS: (
291. %rin ce se e;plica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?
a.
posibilitatea aplicarii pentru diverse scopuri
b.
succesiunea intrebarilor
c.
accesibilitatea limba5ului
ANS: A
292. %rin ce se e;plica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?
a.
posibilitatea aplicarii pentru aflarea cifrei negre a criminalitatii
b.
posibilitatea aplicarii pentru identificarea problemelor mentale
c.
posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen
ANS: A
29'. %rin ce se e;plica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?
a.
posibilitatea aplicarii diferitelor metode
b.
posibilitatea evaluarii de ansamblu a fenomenului criminalitatii
c.
posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen
ANS: (
29,. %rin ce se e;plica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?
a.
posibilitatea corelarii cu alte metode
b.
posibilitatea completarii statisticilor
c.
posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen
ANS: (
299. %rin ce se e;plica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?
a.
posibilitatea aplicarii diferitelor metode
b.
posibilitatea evaluarii evolutiei cazului individual
c.
permite costuri financiare reduse prin autoadministrare
ANS:
29+. %rin ce se e;plica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?
a.
posibilitatea aplicarii diferitelor metode
b.
posibilitatea aplicarii in studiile privind reintegrarea postpenala
c.
posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen
ANS: (
29*. %rin ce se e;plica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?
a.
posibilitatea aplicarii diferitelor metode
b.
posibilitatea evaluarii de ansamblu a fenomenului criminalitatii
c.
posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen
ANS: (
29.. e elemente presupune elaborarea unui chestionar ?
a.
intocmirea unei liste de intrebari
b.
realizarea unei succesiuni logice si psihologice de intrebari
c.
posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen
ANS: (
297. e elemente presupune elaborarea unui chestionar ?
a.
inregistrarea comportamentului subiectului
b.
realizarea unei succesiuni logice si psihologice de intrebari
c.
posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen
ANS: A
2+8. e elemente presupune elaborarea unui chestionar ?
a.
intocmirea unui set de raspunsuri
b.
realizarea unei succesiuni logice si psihologice de intrebari
c.
prezenta unui operator de ancheta si a subiectilor
ANS:
2+1. e elemente pot modifica raspunsurile subiectilor in cazul aplicarii unui chestionar ?
a.
succesiunea intrebarilor
b.
locul in care se aplica chestionarul
c.
varsta operatorului de ancheta
ANS: A
2+2. e elemente pot modifica raspunsurile subiectilor in cazul aplicarii unui chestionar ?
a.
limba5ul utilizat - formularea intrebarilor
b.
locul in care se aplica chestionarul
c.
varsta operatorului de ancheta
ANS: A
2+'. e elemente pot modifica raspunsurile subiectilor in cazul aplicarii unui chestionar ?
a.
ora la care se aplica chestionarul
b.
locul in care se aplica chestionarul
c.
dimensiunile chestionarului
ANS:
2+,. e elemente pot modifica raspunsurile subiectilor in cazul aplicarii unui chestionar ?
a.
ora la care se aplica chestionarul
b.
locul in care se aplica chestionarul
c.
tipul intrebarilor
ANS:
2+9. e avanta5 prezinta chestionarul omnibus ?
a.
indica tendinta agresiva a subiectilor
b.
surprinde modul in care subiectii relationeaza faptele sociale
c.
arata nivelul inteligentei
ANS: (
2++. e avanta5 prezinta chestionarul omnibus ?
a.
indica nivelul de receptivitate a subiectilor
b.
arata nivelul inteligentei emotionale
c.
ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul cu o singura tema
ANS: (
2+*. e avanta5 prezinta chestionarul precodificat ?
a.
intrebarile sunt inchise si raspunsurile au coduri
b.
arata nivelul inteligentei emotionale
c.
ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul cu o singura tema
ANS: A
2+.. e dezavanta5 prezinta chestionarul precodificat ?
a.
nu pot fi anticipate toate tipurile de raspunsuri
b.
arata nivelul inteligentei emotionale
c.
ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul cu o singura tema
ANS: A
2+7. e avanta5 prezinta chestionarul postcodificat ?
a.
intrebarile sunt deschise si raspunsurile primesc coduri dupa administrare
b.
arata perceptia despre sine
c.
ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul cu o singura tema
ANS: A
2*8. e avanta5 prezinta chestionarul precodificat ?
a.
arata tipul de temperament
b.
se adreseaza si subiectilor cu o pregatire scolara redusa
c.
ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul autoadministrat
ANS: (
2*1. e avanta5 prezinta chestionarul precodificat ?
a.
releva tipul de temperament
b.
evidentiaza structura chestionarului
c.
asigura mai bine anonimatul subiectilor investigati
ANS:
2*2. e avanta5 prezinta chestionarul precodificat ?
a.
arata tipul de temperament
b.
se adreseaza numai subiectilor cu studii superioare
c.
faciliteaza analiza statistica a raspunsurilor
ANS:
2*'. e avanta5 prezinta chestionarul precodificat ?
a.
evidentiaza tipul de infractor
b.
vizeaza mai mult intrebarile factuale
c.
a5uta la construirea chestionarului postcodificat
ANS: (
2*,. e dezavanta5 prezinta chestionarul precodificat ?
a.
sugestibilitatea variantelor de raspuns
b.
se adreseaza si subiectilor cu o pregatire scolara redusa
c.
ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul autoadministrat
ANS: A
2*9. e dezavanta5 prezinta chestionarul precodificat ?
a.
se adreseaza si subiectilor cu o pregatire scolara redusa
b.
atractia catre raspunsuri moderate si pozitiv
c.
ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul autoadministrat
ANS: (
2*+. e dezavanta5 prezinta chestionarul precodificat ?
a.
se intocmeste mai greu
b.
se adreseaza si subiectilor cu o pregatire scolara redusa
c.
includerea fortata a unor raspunsuri in categoriile fi;ate
ANS:
2**. e criterii determina tipul de chestionar selectat ?
a. domiciliul subiectilor
b. varsta si se;ul celor chestionati
c. natura problemei investigate
ANS:
2*.. e criterii determina tipul de chestionar selectat ?
a. domiciliul si studiile subiectilor
b. caracteristicile esantionului investigat
c. varsta si se;ul celor chestionati
ANS: (
2*7. um poate fi aplicat chestionarul autoadministrat ?
a. prin posta
b. prin organizarea unui e;periment
c. prin ampla instruire prealabila a subiectilor asupra problemei investigate
ANS: A
2.8. um poate fi aplicat chestionarul autoadministrat ?
a.
prin publicare
b.
prin organizarea unui e;periment
c.
prin ampla instruire prealabila a subiectilor asupra problemei investigate
ANS: A
2.1. um poate fi aplicat chestionarul autoadministrat ?
a.
prin intrevievarea fiecarui subiect
b.
prin e;temporale colective
c.
prin ampla instruire prealabila a subiectilor asupra problemei investigate
ANS: (
2.2. e avanta5e prezinta chestionarul autoadministrat ?
a.
nu implica personal specializat
b.
creste increderea subiectilor
c.
genereaza o reactie pozitiva fata de noi chestionari
ANS: A
2.'. e avanta5e prezinta chestionarul autoadministrat ?
a.
creste stima de sine a subiectilor
b.
obtinerea datelor direct de la sursa
c.
genereaza o reactie pozitiva fata de noi chestionari
ANS: (
2.,. e probleme ridica alcatuirea oricarui chestionar ?
a.
marimea literelor si instructa5ul
b.
pregatirea operatorilor de ancheta
c.
forma de prezentare
ANS:
2.9. e probleme ridica alcatuirea oricarui chestionar ?
a.
marimea literelor si instructa5ul
b.
pregatirea operatorilor de ancheta
c.
dimensiunea chestionarului
ANS:
2.+. e probleme ridica alcatuirea oricarui chestionar ?
a.
marimea literelor si instructa5ul
b.
formularea intrebarilor
c.
pregatirea operatorilor de ancheta
ANS: (
2.*. e probleme ridica alcatuirea oricarui chestionar ?
a.
structura chestionarului
b.
pregatirea operatorilor de ancheta
c.
marimea literelor si instructa5ul
ANS: A
2... e tehnici se folosesc in construirea unui chestionar ?
a.
tehnica documentara
b.
tehnica palniei )de la intrebari generale la intrebari particulare-
c.
tehnici de persuasiune
ANS: (
2.7. e tehnici se folosesc in construirea unui chestionar ?
a.
tehnica documentara
b.
tehnica palniei rasturnate )de la intrebari particulare la intrebari generale-
c.
tehnici de persuasiune
ANS: (
278. e rol au intrebarile filtru in construirea unui chestionar ?
a.
cresc autostima
b.
motiveaza continuarea raspunderii la intrebari
c.
opereaza o selectie a subiectilor
ANS:
271. e rol au intrebarile introductive in construirea unui chestionar ?
a.
pun in contact subiectul cu tema investigata
b.
motiveaza continuarea raspunderii la intrebari
c.
opereaza o selectie a subiectilor
ANS: A
272. e rol au intrebarile de identificare in construirea unui chestionar ?
a.
cresc autostima
b.
evidentiaza datele personale ale subiectilor
c.
opereaza o selectie a subiectilor
ANS: (
27'. are este cel mai vechi test de inteligenta ?
a.
testul (inet-Simon
b.
testul 6aven
c.
testul de inteligenta emotionala
ANS: A
27,. e masoara testul (inet-Simon ?
a.
autostima
b.
motivatia invatarii
c.
coeficientul de inteligenta
ANS:
279. ine este creatorul primei scoli de criminologie din 2uebec: anada ?
a.
parintele Noel 3aillou;
b.
5udecatorul #zat $attah
c.
prof. Denis Szabo
ANS:
27+. De ce modelul 2uebec e considerat o sinteza originala ?
a.
combina elemente din psihologie: sociologie: drept Fi psihiatrie
b.
predau profesori din toata lumea
c.
elibereaza diplome de criminologi
ANS: A
27*. e propune harles 4oring ca remediu @mpotriva crimei ?
a.
izolarea in anumite locuri a infractorilor
b.
eugenia
c.
masuri umanizate si personalizate
ANS: (
27.. e teorie propune criminologul suedez Ilof Jinberg ?
a.
teoria inadaptarii biologice
b.
teoria atavismului evolutionist
c.
teoria infranarii
ANS: A
277. e teorie propune criminologul italian (enigno di &ullio ?
a.
teoria inadaptarii biologice
b.
teoria constitutiei delincvente
c.
teoria infranarii
ANS: (
'88. e teorii pot e;plica fenomenul traficului de persoane ?
a.
teoria inadaptarii biologice
b.
teoria constitutiei delincvente
c.
teoria anomiei
ANS:
'81. e teorii pot e;plica fenomenul traficului de persoane ?
a.
teoria asociatiilor diferentiate
b.
teoria constitutiei delincvente
c.
teoria anomiei
ANS: A
'82. e teorii pot e;plica fenomenul traficului de persoane ?
a.
teoria inadaptarii biologice
b.
teoria subculturilor delincvente
c.
teoria anomiei
ANS: (
'8'. ine este autorul teoriei imita?iei ?
a.
4abriel &arde
b.
/ean %inatel
c.
3aurice usson
ANS: A
'8,. ine este autorul teoriei conflictelor de cultur= ?
a.
4abriel &arde
b.
/ean %inatel
c.
&horsten Sellin
ANS:
'89. ine este autorul teoriei subculturilor delincvente ?
a.
4abriel &arde
b.
Albert ohen
c.
3aurice usson
ANS: (
'8+. ine este autorul teoriei alegerii economice ra?ionale ?
a.
4ar0 S. (ecCer
b.
Albert ohen
c.
3aurice usson
ANS: A