Sunteți pe pagina 1din 26

ULTRASUNETELE

I UTILIZARILE
LOR
Generalitati Aplicatii
Proprietati
Efectele
produse
CONCENTRATRI SI
AMPLIFICATORI
DE ENERGIE
ACUSTICA
Realizatori
Bibliografie
Glosar
ULTRASUNETE
GENERALITATI
Dintre vibraiile sonore care ies din limitele de audibilitate ale urechii
omeneti, de un mare interes, din punct de vedere practic, sunt ultrasunetele,
adic sunetele a cror frecven este mai mare de 20 000 Hz.Ultrasunetele sunt
vibratii elastice care au frecventa mai mare decat frecventa maxima a oscilatiilor
care produc senzatia auditiva.
Orientarea liliecilor, spre exemplu, se bazeaz pe faptul c acetia emit
semnale ultrasonore scurte de frecvene ntre 30 60 kHz. Liliacul n zbor emite n
medie cca. 30 semnale pe secund. O parte din acestea sunt recepionate de
urechile mari ale liliacului sub form de semnale ecou, dup un timp cu att mai
scurt cu ct obstacolul este mai aproape. Pe msura apropierii de obstacol liliacul
emite din ce n ce mai multe semnale ntr-o secund ajungnd ca de exemplu la un
metru de obstacol s emit pn la 60 semnale pe secund. Aceasta permite
liliacului s simt precis poziia sa fa de obstacole.
Importana practic a ultrasunetelor este legat de
lungimea de und mic a acestora. Din aceast cauz,
de exemplu, ultrasunetele pot fi emise i se propag ca
i razele de lumin sub form de fascicule, spre
deosebire de sunetele obinuite care se mprtie n
toate direciile. Astfel se constat experimental c dac
lungimea undei emise este mai mic dect
dimensiunile liniare ale sursei unda se va propaga n
linie dreapt sub form de fascicul. n afar de aceasta,
datorit lungimii de und mici, fenomenul de difracie
(ocolirea obstacolelor) nu apare dect pentru
obstacolele de dimensiuni foarte mici n timp ce
sunetele obinuite ocolesc practic aproape orice
obstacol ntlnit n cale.
Ultrasunetele sufer reflexia i refracia la
suprafaa de separare a dou medii diferite la fel ca
undele luminoase. Folosind acest fenomen au fost
construite oglinzi concave sau lentile speciale care s
concentreze ntr-un punct fascicule de ultrasunete.
Deoarece intensitatea undelor sonore este
proporional cu ptratul frecvenei, energia
transportat de ultrasunete este mult mai mare dect
energia sunetelor de aceeai amplitudine. Pe de alt
parte n cazul ultrasunetelor fenomenul de absorbie
care apare la propagarea tuturor oscilaiilor elastice
devine foarte important. Intensitatea undei elastice
scade cu distana de la surs dup o lege exponenial
I = I0 e-kr. Se poate arta att teoretic ct i
experimental c k depinde att de caracteristicile
mediului (densitate, vscozitate, cldur specific
etc.) ct i de frecvena undei care se propag
crescnd cu ptratul frecvenei. Din aceast cauz
practic nu putem obine propagarea ultrasunetelor, de
exemplu n aer, la o distan mai mare de un
kilometru. Mai mult, un ultrasunet de o frecven de
cca. 3000 kHz este practic absorbit complet, la o
distan de cca. 0,6 cm. n lichide coeficientul de
absorbie este de 2-3 ordine de mrime mai mic dect
n aer, iar n solide i mai mic, intensitatea
ultrasunetelor fiind mult mai puin atenuat.
Un fenomen interesant care apare la
propagarea ultrasunetelor n lichide este
fenomenul de cavitaie care const n
apariia unor bule care se ridic la
suprafa i se sparg. Aceasta se explic
prin faptul c dilatrile i comprimrile
extrem de rapide care se succed n lichid
duc la apariia unor mari tensiuni n
anumite zone care fac s se rup
moleculele de lichid. Astfel iau natere
bulele care conin vaporii i gazele
dizolvate n lichid. Bulele mici se
contopesc n bule mai mari care ncep s
vibreze i apoi se sparg dnd natere unor
presiuni locale foarte mari care se
manifest sub form de ocuri hidraulice
n volume foarte mici. Deteriorarea
paletelor turbinelor i a elicelor vapoarelor
se explic prin fenomenul de cavitaie
produs de ultrasunetele generate de
vibraiilor mainilor.
Laborator de cavitatie
Efectul piezoelectric const n faptul c supunnd un cristal la
deformri de traciune sau comprimare dup anumite direcii,
pe feele sale apar sarcini electrice egale de semne contrare
care i schimb rolul dac nlocuim traciunea prin comprimare
i invers. Exist i efectul piezoelectric invers sau
electrostriciunea, pe care se bazeaz producerea
ultrasunetelor, care const n dilatri i comprimri succesive
ale cristalului sub aciunea unui cmp electric alternativ.
Partea esenial a generatorului const dintr-o lam
piezoelectric de obicei de cuar pe feele creia sunt aplicai
doi electrozi, sub forma unor straturi subiri metalice, legai la
o surs de tensiune alternativ. Sub aciunea cmpului electric
alternativ lama ncepe s vibreze cu o frecven egal cu cea a
tensiunii aplicate. Vibraiile lamei sunt transmise n mediul
nconjurtor sub form de ultrasunete. Cu astfel de generatori
se poate ajunge pn la frecvene de cca. 150 000 kHz i la
intensiti ale radiaiei ultrasonore de la cteva zeci de wai pe
cm2 pn la cteva sute de wai pe cm2.
GENERATORUL PIEZOELECTRIC
GENERATORUL
MAGNETOSTRICTIV
Se pot produce ultrasunete i cu ajutorul efectului
magnetostrictiv care const n deformarea corpurilor
feromagnetice (fier, nichel, cobalt) sub aciunea unui cmp
magnetic. Introducnd o bar dintr-un astfel de material (Ni)
ntr-un cmp magnetic, paralel cu lungimea ei (produs de
exemplu de o bobin n care e introdus bara), aceasta se
scurteaz. Cnd cmpul magnetic variaz periodic (curentul
care strbate bobina este periodic) bara se va scurta periodic.
n cazul unor frecvene mari ale cmpului alternativ vibraiile
capetelor barei dau natere la unde ultrasonore. Pentru a
obine amplitudini mari se aleg dimensiunile barei astfel ca s
avem rezonant ntre vibraiile elastice proprii i frecvena
curentului alternativ excitator. Generatorul magnetostrictiv
este avantajos pentru producerea ultrasunetelor de frecven
joas (de la 20 60 kHz) i energii considerabile.
Proprietati
nu sunt percepute de organul auditiv al omului;
se pot obtine si sub forma unor fascicule inguste;
transporta o cantitate insemnata de energie;
ele sunt puternic absorbite de substante in stare
gazoasa.

Proprietile ultrasunetelor permit folosirea lor
ntr-o mare varietate de aplicaii practice.
EFECTE
pot provoca incalziri locale
duc la omogenizarea unor sisteme dispersate
cum ar fi: solutii coloidale, emulsii etc.;
pot distruge starea de omogenitate a unor astfel
de sisteme;
pot accelera si chiar provoca unele reactii
chimice;
pot favoriza procesele de polimerizare si invers
produc fenomenul de cavitatie, care consta in
aparitia unor goluri in fluide in miscare;
provoaca perturbatii mecanice in interiorul
celulelor vii, care pot duce pana la distrugerea
microorganismelor.
Aplicatii
Ultrasunetele produc nclzirea i redistribuirea
substanei din celulele vii ceea ce duce la
folosirea lor n terapeutic (nclzirea anumitor
esuturi i masaje adnci) precum i la
conservarea alimentelor (prin folosirea unor
ultrasunete de frecven i intensitate potrivit
care distrug microorganismele).
O alt aplicaie a ultrasunetelor este legat
de msurarea adncimii mrilor. n esen
procedeul este acelai ca i n cazul folosirii
sunetelor obinuite, prezentnd ns avantajul
fasciculelor dirijate. De asemenea se pot
produce semnale foarte scurte ceea ce mrete
precizia msurrii intervalului de timp dintre
producerea semnalului direct i nregistrarea
celui reflectat.
Ultrasunetele se folosesc n diferite procese
tehnologice cum ar fi : splarea, curarea,
uscarea sau sudarea unor corpuri i de
asemenea pentru prelucrarea piese. n
principiu, prelucrarea cu ajutorul
ultrasunetelor const n urmtoarele : se
introduce piesa (sau poriunea de pies) care
trebuie prelucrat ntr-un lichid n care se
gsesc n suspensie particule de praf abraziv
dur. Sub aciunea unei surse de ultrasunete
n lichid apare fenomenul de cavitaie.
Datorit ocurilor hidraulice particulele de
abraziv sunt lovite cu putere de suprafaa
piesei smulgnd achii din aceasta. Pe acest
principiu se bazeaz construirea unor maini
unelte care s taie filetele i dinii
pinioanelor fine, care rectific piese
complicate, taie i guresc plci etc.

1)TERAPIA CU ULTRASUNETE
Utilizarea ultrasunetelor in terapie se bazeaza pe
efectele benefice pe care acestea le au asupra
organismului uman si animal. Experientele efectuate pe
animale au aratat ca, in urma expunerii la ultrasunete,
se produce cresterea temperaturii materialului biologic
tratat, prices dependent de coeficientul de absorbtie: in
oase si in tesutul nervos, cresterea de temperatura este
mai pronuntata decat in tesutul adipos si cel muscular.

Incalzirea selectiva a zonelor expuse la ultrasunete
determina urmatoarele efecte: cresterea capacitatii de
dilatare a tesutului colaginos, scaderea rigiditatii
articulatiilor, cresterea pragului de durere a nervilor
periferici si a terminatiilor nervoase, stimularea
mecanismului de aparare a corpului prin cresterea
moderata a fluxului sangvin..

In urma terapiei cu ultrasuneteextensibilitatea
tendoanelor creste de 5-6 ori. Daca dupa
aplicarea ultrasunetelor se fac exercitii fizice,
potrivit alese, creste mobilitatea articulatiilor.

Folosire ultrasunetelor in scopuri terapeutice
vizeaza mai ales afectiunile inflamatorii si
degenerative ale articulatiilor, ale coloanei
vertebrale si ale musculaturii, afecctiunile
neurologice, traumatice si ale organelor interne.

2)ULTRASUNETELE IN MEDICINA
Diagnosticul cu ultrasunete
Tesuturile pe care le traverseaza fasciculul
ultrasonic au proprietati acustice
deosebite,producand absorbtii si reflexii diferite ale
ultrasunetului.Astfel , ultrasunetele devin utile in
detectarea unor corpuri straine in organism sau in
determinarea dimensiunilor unor organe.
Ultrasonografia in oftalmologie
Nici un alt organ nu este asa de usor accesibil
examinarii cu ajutorul fascicului ultrasonic ca
ochiul,pentru ca investigatia nu este deranjata de
tesuturi vecine,care ar da ecouri improprii globului
ocular.In scop diagnostic,ultrasunetele se utilizeaza
curent la determinarea distantelor in globul ocular,
la diagnosticarea tumorilor,dezlipirilor de retina,la
stabilirea hemoragiilor,la localizarea corpurilor
straine.

Ultrasunete in neurologie
Un alt domeniu in care ultrasonografia a devenit o
metoda foarte utila este explorarea sistemului nervos
central.Investigatia ecoencefalografica se bazeaza pe
proprietatea fasciculului ultrasonor de a traversa masa
cranio-encefalica si de a fi reflectata .Medicul specialist
in timpul diagnosticarii bolii cerceteaza pozitia ecourilor
normale si existenta ecourilor suplimentare.
Ultrasunete in cardiologie
Anatomia si particularitatile fiziologice ale inimii
determina o succesiune a fenomenelor mecanice care se
repeta cu fiecare contractie si relaxare.Examinarea
miscarilor inimii sae realizeaza prin impulsuri scurte de
ultrasunete care se reflecta pe peretele inimii.Semnalele
receptionate sunt amplificate si vizualizate pe ecranul
unui tub catodic.

Ultrasunete in medicina interna
Prin dezvoltarea ecografiei ,a devenit
posibil ca pe ecranul osciloscopului sa
apara o imagine a sectiunii
transversale a tesutului de studiat
(ficat,vezica biliara,glanda
tiroida,etc.)Un alt rol important al
ecotomografiei consta in ajutorul adus
medicului care dirijeza iradierea
tumorilor cu radiatii gamma,pentru
stabilirea exacta a formei si marimii
tumorii in vederea iradierii ei.Astfel se
pot feri de iradiere inutila alte organe
vitale din jurul tumorii.

3) TRATAMENT CU ULTRASUNETE
PENTRU FRUMUSETE
Aparatul de ultrasunete este un aparat complex care
poate fi folosit atat in domeniul cosmeticii, cat si in cel
medical. Este un aparat de ultima generatie care are
proprietati miraculoase ajutand astfel in rezolvarea
mai multor afectiuni.
Folosit in centrele de remodelare corporala, aparatul
poate practic dispersa celulele adipoase, care dau
aspectul inestetic de coaja de portocala. Cu ajutorul
ultrasunetelor si al cremelor profesionale, intr-un timp
foarte scurt orice persoana poate deveni invingatoare
in lupta impotriva celulitei. La nivel intradermic
ultrasunetele actioneaza prin topirea conglomeratelor
de celule adipoase, dizolvandu-le, putand astfel cu
ajutorul altor tehnici (masaj, vacuum) sa se produca o
remodelare corporala totala fara niciun disconfort din
partea pacientului. Ca senzatie, la nivel tegumentar se
simte o incalzire usoara a locului pe care se lucreaza.
Pentru distrugerea celulitei aparatul se
foloseste cu creme speciale cu cafeina,
struguri, sau creme de termosudatie.
Rezultate se obtin dupa minim 12 sedinte
fiind indicat chiar si dupa aceasta sesiune sa
se continue cu minim o sedinta pe
saptamana, pentru intretinere.
Acest aparat se foloseste si in domeniul
medical, in mai multe domenii: dermatologic,
vascular, ortopedic si chiar ginecologic. Se
pot trata mici afectiuni ale pielii, luxatii,
entorse, intindere de ligamente, vase sparte,
etc. Pentru diferite afectiuni se vor folosi
solutii medicale adecvate. Sedintele sunt
personalizate in functie de afectiune,
lucrandu-se la intensitati diferite.
Toti pacientii care au folosit acest aparat au
fost multumiti de rezultatele obtinute.

MEDIO SONO este un
aparat folosit n domeniul
medical i cosmetic;
sondele pentru
ultrasunete cu frecven
de 1 MHz i 3 MHz au
dou mrimi diferite (1
cm2 i 5 cm2). Durata
terapiei i intensitatea
sunt ajustabile.
CONCENTRATORI SI
AMPLIFICATORI DE ENERGIE
ACUSTCA
REFLECTORI ACUSTICI
Un reflector acustic este analog uneioglinzi optice
concentratoare de raze luminoase. In practica se
folosesc reflectori sferici, daca unghiul de deschidere
este mic, sau reflectatori parabolici.
Reflectorul parabolic consta dintr-o suprafata perfect
lucioasa, de deschidere a, facand parte dintr-un
parabolid de rotatie. Un traductor T. avand suprafata
de radiatie mare in comparatie cu lungimea de unda
produce un fascicul de unde plane.
LENTILE ACUSTICE
Ca forma aceste lentile seamana cu cele optice. Cele mai
uzuale in practica sunt cele plan convexe si plan concave.
Distanta focala a lentilelor plan convexe sau plan concave
a caror fata plana este oroentata spre sursa se determina
folosind relatia.
Pentru realizarea lentilelor acustice, alegerea unui material
la care viteza de propagare a ultrasunetelor sa fie cat mai
mare fata de viteza de propagare a ultrasunetelor in
mediul inconjurator. Totaodata , pentru reducerea la minim
a pierderilor de energie acustica ce apara la transversarea
lentilei de catre unde este necesar ca impedantele acustice
specifice ale celor doua medii sa fie cat mai apropiate.
Pentru raelizarea ambelor cerinte este necesar raportul
densitatilor celor doua medii sa fie cat mai aproape de
valoare inversului rapoartelor vitezelor ultrasunetelor din
mediile respective.
GLOSAR
Amplitudinea A este diferenta dintre poziia medie a unei
particule din mediu si pozitia ei la un moment dat din timpul t.
Pentru vibratii libere amplitudinea variaza sinusoidal cu
timpul: A = A0 cosw t
Atenuarea reprezinta pierderea treptata a energiei acustice la
trecerea unei unde acustice printr-un mediu.
Camp ultrasonor este regiunea mediului elastic care se
gaseste in stare de vibratie, fiind sediul unor unde
ultrasonore.
Energia totala a vibratiilor uneu unitati de volum, a unui
sistem E, este proportionala cu densitatea, cu frecventa
unghiulara w sicu amplitudinea vibratiilor A:
E = 1/2rw A = 2prfA


Factorul de transmisie acustica este raportul dintre
presiunea acustica a undei transmise si presiunea acustica a
undei transmise si presiunea acustica a undei incidente.
Frecventa f este numarul de oscilatii complete efectuate intr-o
secunda. Unitatea de masura este Hertz ( Hz ).
Independenta acustica caracteristica a unui mediu este
produsul dintre densitatea lui si viteza sunetului in acel
mediu.
Lungimea de unda l este distanta dintre puncte consecutive
de maxim de compresiune sau de rarefiere.
Perioada T reprezinta timpul, in secunde, necesar pentru
efectuarea unei oscilatii ( vibratii ) complete: T = 1/f . P
Puterea acustica P este energia acustica totala radiata in
unitatea de timp si se masoara in wati ( W ).
Rezonanta este fenomenul care apare atunci cand frecventa
ultrasunetelor coincide cu frecventa proprie a vibratiilor
moleculei, amplitudinea vibratiilor marindu-se.

BIBLIOGRAFIE
G. CRISTEA ELEMENTE FUNDAMENTALE DE FIZICA
EDITURA DACIA - 1980
ELENA DIMITRIU, POMPILIU NICOLAU, VITALIETEODOR
ULTRASUNETELE- POSIBILITATI DE UTILIZARE IN
INDUSTRIA ALIMENTARA SI BIOLOGIE EDITURA TEHNICA
1989
M. SCHEFFEL, P. STIUCA - DISPOZITIVE CU ULTRASUNETE
EDITURA CERES 1990
IOAN P. , PLONSKI I. APLICATIUNI PRACTICE ALE
ULTRASUETELOR - EDITURA BUCURRESTI - 1944
www.cscience.3x.ro

Realizatori

Ioana Vioric cl. a XI-aC

Alexandra Lazr cl. a XI-aC

Profesor coordonator:

Maria Ciuchin

Colegiul National Vasile Alecsandri Galai