MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII - UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

Facultatea de Teologie Ortodox Patriarhul Justinian

-----------------------------------
Teologie PASTORALA, Anul al III-lea, sem.1
SOCIOLOGIE GENERALA
- suport de curs -
Atenie:
suport de curs, orientativ, pentru uzul studenilor;
a nu se difuza pulic!
Lect! univ! dr! Lauren"iu #! $%NASE
OBIECTIVUL CURSULUI:
Formarea capacitilor de analiz critica si obiectiv a fenomenelor religioase, de
identifcare corect a cauzelor care determin aceste fenomene precum si formarea
abilitilor de nelegere a evoluiei probabile a vieii religioase.
Cunoaterea specifcului religios al societii romneti contemporane i a mutaiilor
privind religiozitatea pe plan local i internaional n contextul transformrilor socio
politice si economice din ara noastr i a fenomenului de globalizare ! secularizare pe
plan mondial.
Familiarizarea studentului teolog cu cercetarea tiinifc n domeniu sociologiei religiei
i implicaiile ei n pastoratia "isericii si in educaia religioas.
#nelegerea fenomenelor religioase i sociale n context interdisciplinar n domeniul
studiilor socioumane.
Anul universitar &'()-&'(*
- semestrul I
- Bucureti -
TEMATIA !E "#$% - $e&estrul I%
A! Ele+ente de istorie si teorie a Sociolo,iei Generale
$. %oiuni introductive
&biectul cercetrilor sociologice' religia, ca aspiraie umana'
%ecesitatea cunoaterii tiinifce a fenomenelor si proceselor sociale.
(. )ociologia *eligiei, ca specializare de cercetare a fenomenului religios
Fondatorii sociologiei+ ,ugust Comte' -erbert )pencer'
3. .mile /0*1-.23, Formele elementare ale vie4ii religioase 5$6$(7;
3ax 8.".* 9ipologie' )ecta si "iserica in tipologia :eberian ; .tica protestanta si spiritul
capitalismului 5$6<=$6<>7
4. .voluia preocuprilor de sociologie si sociologia religiei din perioada interbelica si pana in prezent' )tudii de
sociologie si sociologia religiei in *omnia' /imitre /*?@-2C.)C0 si /. @0)92, monografe si studii romaneti
de sociologie.
". Religia ca fenomen social
5. *eligia in perioada comunista pre4ul supravie4uirii' colaboratori si opozanti ai regimului totalitar
6. .voluia societii contemporane din perspectiva vieii religioase'
religie i modernitate, sectele si noile micri religioase'
. Aluralitate si pluralism religios
3arBeting religios si logica concurenial de piaa libera
!. )ecularizare ; @lobalizare' concepte i dezbateri tiinifce
.fectele secularizrii asupra fenomenului religios contemporan
". )pecifcul vieii religioase n *omnia contemporan si tendinele sale conCictuale'
Comunitatea Musulman din Romnia # cercetare aplicata de teren si studiu pe
documente sociologice
$%. .fectele concurentei religioase msurate in funcie de *ecensmntul naional al populaiei din $66( ; (<<('
studiu pe documentele statistice ale *ecensmintelor naionale si alte statistici in
domeniu'
$$. ,specte Duridice privind libertatea religioasa in legislaia din *omnia 5Eegea privind libertatea religioasa
nr.=F6!(<<G si alte legi si norme europene privind via4a si libertatea religioasa7.
$&. /ocumentele statistice
analiza practica pe documente statistice ofciale ; *ecensminte na4ionale 5$6H<, $66(,
(<<(7
BIBLIOGRAFIE
1. AGABRIAN, Mircea, )ociologie @enerala, Institutul european, Bucureti, 200.
2. B!"#!N, Ra$mond %coord.&, 9ratat de sociologie, Bucure'ti, (umanitas, 1))*.
. #"R+(,IM, ,mile, )ociologia, regulile metodei sociologice, Bucureti, Antet,
200-.
.. #"R+(,IM, ,mile, Formele elementare ale vieii religioase, Ia'i, /olirom, 1))-.
-. GR!0", #r. Nicolae, .senele sociologiei, Bucure'ti, Militar, 1))*.
1. GI##,N0, Ant2on$, )ociologie, Bucureti, ed. Bic All, 2001.
*. G"03I, #.4 03A(5, (., )ociologie romneasca ; monografa, teorie si metoda, /aideia,
Bucureti, 1))).
6. MI(AI5,0C", Ioan, )ociologie generala, /olirom, Iai, 200
). 0C(I7IRN,3, Constantin, Formele fr fond, un brand romanesc, Comunicare.ro,
Bucureti, 200*.
10. 38NA0,, 5auren9iu #., .voluia societii contemporane din perspectiva
vieii religioase+ globalizare, secularizare, pluralizare, %3*, in ,nuarul F9& ;
0niversitatea "ucureti, ed. "ni:. Bucure'ti, Bucure'ti, 2001, pp.-2-;-..
11. <5A0C,AN", 5a=r, )ociologie si modernitate, /olirom, Iai, 200*
12. >,B,R, Ma?, )ociologia religiei, ed. 3eora, "ni:ersitas ; colectia 5o@os,
Bucuresti, 1)))
1. >,B,R , Ma?, .tica protestanta si spiritul capitalismului, ed Incitatus,
Bucuresti, 200.
--------
SU'ORT (E CURS
Sociologie Generala
) no*i+ni in,-o.+c,i/e #
0n,-e12-ile Sociologiei
Cum deAnim structura societ9ii in care trimB Cum e:oluea= societatea
noastr si prin ce este ea diCerita de alte societ9i deAnite istoricB Care sunt cau=ele
care determina un anumit tip de comportament socialB Care este oDiectul cercetrilor
sociolo@ice B
#ac prima EntreDare se reCera la structura social, a doua EntreDare are En
:edere scIimbarea social, iar cea dea treia se concentrea= asupra studiului
personalit9ii 'i a raporturilor indi:id F societate.
GntreDrile pe care 'i le;au pus 'i continu s 'i le pun anali'tii sociali Ei
Crmnt 'i pe oamenii oDi'nui9i, Cr a a:ea o ima@ina9ie sociolo@ic educat,
sistematic. Cine s;a EntreDat En decembrie $6F6 ce societate :om ediAcaB 0au mai
precis cine a Encercat sa;si dea un rspuns reCeritor la e:oluHia societ9ii romaneti
post;comunisteB
Cine poate s rspund a=i la EntreDareaI /rin ce se diCeren9ia= noua societate
de cea care ne;am despr9itB Cum inJuen9ea= economia de pia9 asi@urarea
drepturilor omului 'i un trai decent pentru AecareB !amenii se EntreaDI de ce a
crescut e?plo=i: inCrac9ionalitateaB #e ce au sc=ut produc9ia 'i ni:elul de traiB Care
sunt cau=ele e?tinderii corup9iei att in mediul politic cat si;n cel economic de 0tatB
Ce Cel de oameni sunt cei care 'i;au sc2imDat instantaneu con:in@erile politice
comuniste, iar dup 1)6) sunt traseiti politiciB /rin ce se caracteri=ea=
Entreprin=torul ca tip uman impus de societatea En tran=ac9ia de la totalitarism la
democra9ieB Cum se e?ercit Kusti9ia social En perioada de tran=i9ie post;comunistB
Cum deAnim si cum EnHele@em cri=a economica romanesca si mondialaB
C+m se -a3o-,ea42 Bise-ica O-,o.o52 la ,oa,e sc6im12-ile si m+,a*iile
3e ca-e le ,-2ie7,e socie,a,ea con,em3o-an2 a,8, cea -om8neasca .a- 7i cea
e+-o3ean29
%ecesitatea cunoaterii tiinifce a fenomenelor i proceselor sociale.
/etru a putea da rspuns la toate aceste EntreDri Cacem apel la studiile si
anali=ele sociolo@ice. Intr;o scurta deAni9ie putem aArma c sociolo@ia -e3-e4in,2
s,+.i+l s,-+c,+-ilo- 7i com3o-,amen,elo- sociale. Gn cercetarea sociolo@ic
adesea sunt aDordate teme cum ar A structurarea pe clase a societ9ilor moderne,
Camilia, inCrac9ionalitatea, reli@ia, etc.
Cnd :orDim despre sociologie En9ele@em Captul ca ea este o 'tiin9 care are
me,o.e 7i mi:loace s3eci;ce .e in/es,iga-e a fenomenelo- sociale< mi:loace
/e-i;ca1ile em3i-ic.
/e Da=a oDser:a9iei oDiecti:e, utili=ndu;se metode adec:ate, pot A oD9inute
enun9uri empirice cu :aloare de ade:r. Nu Entotdeauna ceea ce :edem Ensa e?prima
in totalitate realitatea.
Gntlnim in Alo=oAa en@le=a a sec. al L<I;lea urmtorul e?empluI )cIilodul care
cIiopt pe un drum bun poate ntrece trpaul care alearg pe un drum greit. 3ai mult, cu ct
trpaul care a greit drumul alearg mai repede, cu att scIilodul l las mai n urm.
/efnirea etimologica a termenului de sociologie
3ermenul creat prin Ku?tapunerea conceptelor de societate 'i Mlo@osN a dat
na'tere unei noi discipline de studiu numit Msociolo@ieN. ,timolo@ic, denumirea
domeniului de studiu al sociolo@iei pro:ine de la cu:ntul latinesc socius, ;ia, ;ium O
tovar, aliat 'i de la cel @recesc Jo logos, ou O raiune, tiina, desemnnd En sens
lar@ 7,iin*a social+l+i. A'adar Entr;o deAni9ie scurt putem aArma cI sociologia
es,e s,+.i+l 7,iin*i;c al s,-+c,+-ilo- =ins,i,+*iilo-> sociale< al
com3o-,amen,+l+i 7i -ela*iilo- sociale.
,a nu este un simplu discurs, mai mult sau mai pu9in proCetic despre societate
sau despre tendin9ele 'i :iitorul ei ci este o disciplin 'tiin9iAc modern care studia=
Captele 'i maniCestrile sociale, adic tot ceea ce prime'te :ia9a 'i comportamentul
omului En societateI rela9iile Camiliale. practicile culturale 'i reli@ioase, :ia9a politic,
economia, munca, etc. 0ociolo@ia este o disciplina academica importanta care oCer o
interpretare si o EnHele@ere tiinHiAca a societHii. #espre studierea sociolo@iei, /eter
Ber@er, sociolo@ en@le=, aArma ca este un Munivers intelectual pe care l consider in
mod special pasionant si important' 5...7. )ociologia face parte dintre distraciile
academice la moda' ea este nsa asemntoare unui :oc -egal la care nu participa
dect cei ce au un bun entuziasm si o pregtire adecvata' altfel spus, nu invitam la
turneul de aI pe cei care nu sunt capabili sa Doace nici mcar dominoK. 5Aeter "erger,
2nvitation a la sociologie, Aaris, (<<G7.
)copul studierii sociologiei generale
0copul studierii sociolo@iei este :ariat, de la comportamentul indi:idului 'i pn
la in:esti@area proceselor sociale @loDale. 0ociolo@ia este a'adar tiina despre
societateP ,a ne aKut in acela'i timp s En9ele@em mai Dine care sunt cau=ele care
@enerea= un anumit comportament al omului in societate, comportament care daca
este cunoscut poate contriDui la crearea unei societ9i mai umane 'i mai staDile.
#e cele mai multe ori percepem lumea En Cunc9ie de trsturile propriei noastre
personalit9i 'i a :ie9ii pe care o trim Aecare dar constatm deseori c realitatea
este mult mai comple?. 0tudierea sociolo@iei ne permite s En9ele@em c
MelementeleN caracteristice ale :ie9ii noastre sunt puternic inJuen9ate de Cor9e istorice
'i sociale. #e multe ori pro:enien9a noastr social este determinant pentru deci=iile
pe care le lum, iar deci=iile noastre sunt adesea inJuen9ate de conte?tul social En
care trim. /entru a putea EnHele@e care este oDiectul sociolo@iei, cercettorul sau cel
interesat, treDuie sa Ae in msura sa se distan9e=e mental de sine si sa Ae ca un om
printre al9ii eliminnd pe cat posiDil do=a de suDiecti:ism din orice anali=a. 0ocietatea
poate A repre=entata intr;o maniera e@ocentrica structurata pe di:erse trepte de
interes personal.
NorDert ,lias I LuMestce Nue la sociologie O, ed /ocQet, /aris, 200.,p.6
3oate repre=entrile;componente ale societ9ii sunt in Cunc9ie de interesul si de
percep9ia personala, si sunt EnHelese adesea ca oDiecte aJate in e?teriorul Aecruia. In
consecin9a indi:idul se simte i=olat de societate si c2iar amenin9at de ea ceea ce ii
En@reunea= capacitatea de a o EnHele@e. #e aceea treDuie sa treac dincolo de sine,
printr;un e?erci9iu c2enotic, pentru a putea EnHele@e oDiecti: comportamentul celorlal9i
STAT
profesie
coala familie
EGO-Eu
societate
indi:i=i, Cora a deCorma interpretarea lui printr;o permanenta raportare la temerile si
repre=entrile personale.
0ociolo@ia anali=ea= cone?iunile dintre ceea ce Cace societatea din noi 'i ceea
ce Cacem noi En'ine din noi. Acti:itatea noastr structurea=, modelea=, lumea
social 'i este totodat structurat de ea.
0ociolo@ia lr@e'te ori=ontul cunoa'terii creea= 'i Entre'te con'tiin9a de sine 'i
spore'te posiDilit9ile liDert9ii umane. Ant2on$ Giddens aArma+K )tudierea sociologiei
ar trebui s fe o experien eliberatoare, deoarece sociologia ne lrgete orizontul
simpatiilor i imaginaia si descIide noi perspective asupra izvoarelor propriului
nostru comportament. .a creeaz o contientizare si cunoaPtere a unor cadre
culturale diferite de cele pe care le avem la un moment dat. #n vreme ce ideile
sociologice constituie o provocare la adresa dogmei in general si ne nva s
apreciem varietatea cultural i s discernem modul de funcionare al instituiilor
sociale, practica sociologic sporete in egala msura posibilitile libertii umaneK.
$
0ociolo@ia, ca disciplina tiinHiAca de studiu, Cace parte dintre 'tiin9ele socio;
umane. ,a anali=ea= cel mai atent sc2imDarea 'i conJictul la ni:elul societ9ii,
maniCestnd o permanent preocupare pentru En9ele@erea Cunc9ionrii societ9ii. #.
Gusti ddea o deAni9ie scurt a sociolo@iei spunnd c Qsociologia este tiina
realitii socialeK. %#. GUSTI, 3onografateorie i metod, /aideia, Bucure'ti, 1))),
p.*&.
#intre diAcultHile studierii sociolo@iei amintim conCu=ia @enerala pe care o Cac
in special cei mai pu9in a:i=a9i in domeniul cercetrii sociolo@ice intre o 3-o1lema
sociala si o ,ema .e ce-ce,a-e sociologica. Nu Entotdeauna realitHile ne@ati:e ale
e?istentei sociale %alcoolism, :iolenta conKu@ala, consum de dro@uri, etc.& sunt si
suDiecte de cercetare sociolo@ica. 3reDuie Ccuta diCeren9a intre a e53lica %demers
tiinHiAc speciAc sociolo@iei& si a face ce/a sa+ a ?n.-e3,a ce:a %atitudine de tip
Kurnalistic&. 5)teve "ruce, )oc. ,lfa, (<<H7.
Sociologia @ene-ala si s,+.iile sociologice .e -am+-a ) Sociologia
Religiei
!dat cu EmDo@9irea contriDu9iilor academice in de=:oltarea cercetrii
sociolo@ice s;au di:ersiAcat si ramurile de aDordare 'tiin9iAca. AstCel apare sociolo@ia
industriala, sociolo@ia politica, sociolo@ia economica, sociolo@ia muncii, sociolo@ia
rurala, etc.
1
Anthony Giddens, Soio!o"ie, ed# Bi A!ii, B$$%e&ti, '((1, )#*
#intre aceste ramuri se desprinde Enc din perioada Enceputurilor sociolo@iei un
interes aparte pentru studierea fenomenului religios in societate ceea ce a contriDuit
la apari9ia unei sociologii a -eligiei. )ociologia *eligiei analizeaz si explica
fenomenologia religioasa cu aDutorul instrumentelor teoretice si empirice specifce
sociologiei, de aceea putem afrma ca exista o strnsa legtura intre sociologie si
sociologia religiei nc de la nceputurile preocuprilor sociologice.
Intr;o scurta deAni9ie de lucru putem spune ca I sociologia -eligiei studiaz
modul in care sacrul 5divinul7 se manifesta ca fenomen in via4a social. .a i propune
sa studieze relaiile care exista intre -eligie si socie,a,e si formele de aciune
reciproca ce pe care le genereaz aceste raporturi.
Teologia si Sociologia Religiei
3reDuie clariAcate de la Enceput raporturile e?istente intre diCeritele ramuri ale
'tiin9elor -eligiei mai precis intre teologie si sociologia religiei.
Teologia, fin o !"iin#a no-ma,i/a< si are re$" sco$ anali%a,
in"er$re"area si e&$unerea unei crein#e a"e. Sociologia, in sc'im(, nu se
ocu$a cu e&$licarea A esen*ei -eligiei B ci s"uia%) coni#iile si e*ec"ele
com$or"amen"ului uman in comuni"a"e, com$or"amen" mo"i+a" e $erce$#ia
su(iec"i+a a no#iunilor religioase.
Sociologia religiei, es"e in mo esen#ial .esc-i3,i/#anali,ica si are ca
sco$ $rinci$al anali4a-ea fenomenelo- -eligioase c+ in,en*ia .e a facili,a
?n*elege-ea o-ic2-ei -eligii.
A!aar e&is"a o i*eren#a can"i"a"i+a si cali"a"i+a in"re "i$urile e
a(orare, me"oele si sco$urile celor oua genuri e isci$line, a"-"
"eologia ca" si sociologia au re$" o(iec"i+ al cerce")rii o religie sau un gru$
e religii i*eri"e, .nsa me"oele lor i*er), ,eologia es,e no-ma,i/a ia-
sociologia -eligiei es,e .esc-i3,i/a.
Se cu+ine men#iona" *a$"ul ca sociologia -eligiei +a a(ora si +a
clarifca mul"e in"re as$ec"ele re*eri"oare la *enomenul religios
con"em$oran, ar nu se +a $u"ea su(s"i"ui nicioa") *enomenologiei,
$si'ologiei si is"oriei sau cu a"-" mai $u#in "eologiei. Teologia are marea
res$onsa(ili"a"e e a *ormula normele religioase si +alorile morale a"-" e
necesare ec'ili(rului social.
0nii cercettori in sociologia religiei promoveaz o sociologie militanta, care
urmrePte o perspectiva confesionala sau anticonfesional, in timp ce alii prefera o
neutralitate prin care evita implicaiile directe 5participante7 si aplicaiile imediate.
Autem identifca doua orientri structurale ale defnirii -eligiei ca domeniu de studiu
al sociologiei religiei+
defniiile s+1s,an,i/e, care conin elemente substantive referitoare la
comportamentul religios+ cultul, ritualurile si riturile, supranaturalul, etc.
defniiile f+nc*ionale, care insista asupra rolului religiei in societate, in
special privind fenomenul secularizrii religioase. 5*Cmanual$$7
2n general defniiile date religiei pot f inCuenate de apartenena religioasa a
cercettorului sociolog, nsa remarcabil ar f ca neutralitatea academica sa elimine
orice forma de subiectivism interpretativ.
O1iec, .e s,+.i+ al Sociologiei Religiei
&biectul de studiu al sociologiei este via4a religioasa a societii. 0ociolo@ia
reli@iei cercetea= comunit9ile de credincio'i I statusul acestora, rela9iile din cadrul
lor, Cormele de or@ani=are a Bisericilor si cultelor, riturile si ritualurile, etc. 0ociolo@ia
reli@iei nu;i :a studia numai pe credincio'i unei Diserici sau ai unei denominaHiuni
reli@ioase ci si Entrea@a societate, raportndu;se permanent la Entre@, anali=nd
distriDuirea sociala a acesteia, EmpreKurrile in care se maniCesta Cenomenul reli@ios,
etc.
/rimul cercettor care a pus Da=ele unei metode de cercetare in 0ociolo@ie este
,mile /ur0'eim, autorul lucrriiI Ees *egles de la metIode sociologiNue *egulile
metodei sociologice 5$F6>7. Ma? 1e(er, un alt Condator al @ndirii sociolo@iei reli@iei,
a Cost si el, primul cercettor care s;a preocupat de anali=a rela9iilor e?istente intre
reli@ie si societate precum si despre modul cum morala reli@ioasa a inJuen9at
comportamentul economic capitalist.
Iat ce aArma #urQ2eimI pentru a respecta canoanele 'tiin9ei, treDuie in primul
rnd ca faptele sociale sa fe considerate lucruri 5... la premiRre rRgle et la plus
fondamentale est de considSrer les faits sociaux comme des cIoses7. 0ociolo@ul
treDuie sa ia distanta Cata de Captele sociale pe care le oDser:a. /otri:it concep9iei lui
#urQ2eim, sociolo@ul treDuie sa reCu=e sa considere socialul ca pe ce:a imediat si
transparent pentru oc2iul lui. ,l treDuie sa se comporte asemeni A=icianului care
Enlocuie'te sen=a9ia de cldura cu o msura e?acta, oCerita de
termometru. 3ermometru sociolo@ului sunt tocmai metodele e?perimentale,
pra@matice, oDiecti:e, pe care le aplica in studiile sale.
/entru a;si construi oDiectul de studiu, sociolo@ul treDuie sa i=ole=e si sa
deAneasc acea cate@orie de Capte pe care E'i propune sa o studie=e.
Rela*ia sociologiei c+ al,e 7,iin*e socio ) +mane
Gn9ele@erea speciAcului sociolo@iei, ca 'tiin9, re=ult 'i din studiul rela9iilor acestei
discipline cu alte 'tiin9e, @rupate En cate@oria 'tiin9elor socio;umaniste %antropolo@ia,
teolo@ia, economia, dreptul, @eo@raAa, psi2olo@ia, literatura, istoria, 'tiin9ele politice&.
Sociologia comunic, practic, cu toate 'tiin9ele, deoarece socialul F adic
obiectul ei de cunoatere cuprinde elemente care sunt studiate din toate
perspecti:ele 'tiin9ei. Cum Aecare 'tiin9 E'i delimitea= oDiectul la se@mente ale
realului este e:ident c :i=iunea sociolo@iei treDuie Entre@it cu ar@umente 'i din
'tiin9e cone?e. #e aceea, @rani9ele dintre 'tiin9ele socio;umane sunt Juide.
Circumscrierea sociolo@iei de alte 'tiin9e socio;umane se reJect En oDiectul de
studiu 'i En proDlematica speciAc celorlalte 'tiin9e. Cu ce se Endeletnice'te sociolo@iaB
,a studia= realitatea social dincolo de aspectele ei particulare. Finalitatea
sociologiei st n cunoaterea, explicarea i nelegerea tiinifc a structurii i
funcionrii societii globale. Gn acela'i timp, sociolo@ia caut rspuns la o EntreDare
esen9ial, 'i anume rela9ia dintre indi:id 'i societate suD toate aspectele.
Re=umnd rela9ia sociolo@iei cu alte 'tiin9e socio;umane, re9inem En principal
patru aspecte rela9ionale.
'si6ologia este 'tiin9a care studia= comportamentul indi:idual 'i
personalitatea prin propriet9i cum suntI atitudini, ne:oi, sentimente, precum 'i prin
proceseI En:9are, percep9ie, etc. Gn acest domeniu se distin@e o 'tiin9 particular,
psi2olo@ia social. 0trns asociat cu sociolo@ia, psiIologia social este cunoa'terea
'tiin9iAc a interac9iunii comportamentelor 'i proceselor psi2ice umane. ,a studia=
modul cum are loc interac9iunea comportamentelor indi:iduale 'i de @rup, ca 'i strile
'i procesele psi2ice colecti:e, personalitatea suD raportul condi9ionrii socio;culturale
% 0. C2elceaI M/si2olo@ia socialN, En #ic9ionar, 1)), p. .*1&. 0ociolo@ia, spre
deoseDire de psi2olo@ie, se ocup de cunoa'terea rela9iilor sociale, a structurilor,
interac9iunilor 'i or@ani=rii din societate. /si2olo@ia studia= psi2icul indi:idului, iar
sociolo@ia aDordea= colecti:it9ile sociale.
Cn,-o3ologia este 'tiin9a despre om ca indi:id, @rup 'i specie %G. Gean,
MAntropolo@ieN, En #ic9ionar, 1)), p..0&, :=ut din perspecti: Diolo@ic 'i social.
Antropolo@ia A=ic anali=ea= teme reCeritoare la ori@inea omului. Apropiat de
sociolo@ie este antropolo@ia cultural, aceasta Aind preocupat de studiul
comportamentul uman En conte?tul normelor 'i :alorilor dintr;o societate concret.
0ociolo@ia se centrea= pe cunoa'terea societ9ilor contemporane, pe cnd
antropolo@ia cultural are ca oDiect culturile ar2aice. Antropolo@ia social studia=
structurile sociale ale unei societ9i tradi9ionale, iar sociolo@ia aDordea= aceea'i
proDlematic En societ9ile actuale. Antropolo@ia are ca oDiect societatea, la Cel ca 'i
sociolo@ia. #e aceea, ea a Cost considerat ca Aind sora sociolo@iei. #in aceast cau=
e?ist mici diCeren9e Entre antropolo@ie 'i sociolo@ie.
D,iin*ele economice studia= producerea, distriDuirea 'i consumul Dunurilor 'i
ser:iciilor. 3emele predilecte suntI munca, Danii, Anan9ele, aCacerile, rela9iile
economice interna9ionale. 0pre deoseDire de sociolo@ie, aceste 'tiin9e acord mic
aten9ie interac9iunii dintre oameni En acti:itatea economic, sau structurile sociale din
sCera economic. /entru sociolo@ie, economia este mediul de producere unor rela9ii
sociale. #e aArmare a omului ca Cor9 de munc En anumite conte?te sociale. ,:olu9ia
@ndirii sociolo@ice a condus la constituirea unei sociolo@ii de ramur, sociolo@ia
economic, orientat ctre anali=a sociolo@ic a :ie9ii economice.
D,iin*ele 3oli,ice studia= ideile despre or@ani=area politic a societ9ii,
modurile de @u:ernare, comportamentul politic, structurile de putere, mi'crile
politice, comportamentul electoral, participarea politic. 0ociolo@ia include multe
dintre suDiecte, anali=ate Ens ca realit9i sociale. 3reDuie spus c Entre sociolo@ie 'i
'tiin9ele politice deoseDirile sunt mici. Ba=a 'tiin9elor politice este dat, indiscutaDil,
de sociolo@ie.
'-imele 3-eoc+32-i 3en,-+ ?nelege-ea si e53lica-ea ,-ansfo-m2-ilo-
sociale
/rimele discursuri asupra societ9ii se coa@ulea= En secolul L<II;L<III cnd
societatea Encepe s se constituie ca oDiect de studiu, reJectnd in primul rnd
preocuparea pentru nelegerea funcionrii societii. Gn mod concret Ens, aDia la
sCr'itul secolului al L<III;lea 'i Enceputul celui de al LIL;lea se poate :orDi despre o
structurare real a discursului sociologic.
#intre cei care au Cost interesaHi sa e?plice cau=ele e:oluHiei sociale El putem
menHiona pe unul dintre cei mai cunoscuHi repre=entanHi ai Iluminismului Crance=,
MontesRuieu %$GF6$T>>' Eon,esF+ie+, sa nscut n castelul din la "rRde lng
"ordeaux ntro familie de magistrai aparinnd micii nobilimi' fost una din cele mai
complexe fguri ale iluminismului francez.7. .l este, de astCel considerat 'i unul dintre
Condatorii @ndirii sociolo@ice care propunea, En mod e?plicit Mcunoa'terea 'tiin9iAc a
socialului ca atareN.
#e asemenea, si Isacc GeH,on, renumit om de tiinHa en@le=, %11.2;1*2*&,
promotorul teoriei mecaniciste era interesat de studierea 'i En9ele@erea societ9ii.
7iecare poate s descopere 'i s En9elea@ le@ile naturale. /e cale de consecin9,
de=:oltarea te2nicii 'i a ma'inilor de orice tip ne conduce la ideea c natura, si deci si
societatea, Cunc9ionea= mecanic.
Concret Ensa, anali'tii consider c primele impulsuri sociologice se re@sesc En
eCectele re:olu9iei industriale 'i politice a !ccidentului european desC'urate Entre
1*60;1610 care a produs prin Qindustrializare, urbanizare, profesionalizare i
raionalitate tiinifc i economic scIimbri sociale fr precedent concretizate att
n apariia unor fenomene sociale total necunoscute precum migraia, aglomerarea
urban, nstrinarea i depersonalizarea, ct i n intensifcarea i extinderea la nivel
de societate a unor fenomene izolate precum+ prostituia, celibatul, divorul, naterile
ilegitime, criminalitatea, exploatarea, srcia, sinucidereaK. Mai e?act transCormrile
proCunde Enre@istrate En ,uropa, 0.".A. 'i apoi Saponia la Enceputul secolului LIL;lea se
desC'oar En prelun@irea principiilor Re:olu9iei 7rance=e din 1*6).
! Entrea@ ordine social se rstoarn. 3radi9ional ea era Condat pe monar2ia
aDsolut, di:i=iunea societ9ii En ordine proCesionale, 'i rolul central pe care El ocupa
reli@ia En societate. Re:olu9ia Crance= 'i ideile care au urmat nu se mai conduc dup
principiul aDsolutismului ci dup alte principii precum cel de liDertate, pro@res,
dreptate, etc. 0e petrec importante transCormri sociale 'i economice pro:ocate de
*evoluia industrial la sCr'itul secolului al L<III;lea 'i Enceputul secolului al LIL;lea,
ori@inar En An@lia. 0ocietatea se caracteri=ea= prin trecerea de la o societate rural
la una urDan cu proCunde consecin9e4 dispare solidaritatea speciAca satelor Da=at
pe rituri, srDtori si apare indi:idualismul. 0e na'te o nou clas muncitoare F
burgIezia, En detrimentul noDilimii. 3oate aceste con:ulsii ale societ9ii industriale au
creat o serie de reac9ii nea'teptate din partea @rupurilor, ceea ce a EncuraKat 'i impus
necesitatea cunoa'terii 'tiin9iAce a Cenomenelor respecti:e, ca oDser:a9ie, descriere,
e?plica9ie 'i predic9ie, a mecanismelor care le genereaz, astfel spus necesitatea
cunoaterii tiinifce a societii ca ntreg.

'-imele 3-eoc+32-i conc-e,e 3en,-+ s,+.i+l 7i ?n*elege-ea
socie,2*ii;
fon.a,o-ii sociologiei ca I,iina:
Au@uste 2O3TE %1*)6;16-* &.
3ermenul de sociologie a Cost creat 'i pentru prima
dat de AlosoCul Crance= Au@uste 2om"e.
Au@ust Comte este cunoscut En istoria Alo=oAei ca Aind
repre=entat al pozitivismului, curent AlosoAc conCorm
cruia orice cunoatere se bazeaz pe observaie i
experiena, i deci trebuie s aib un caracter empiric.
A'adar Comte consider c societatea poate A cunoscut
Da=ndu;se pe e:iden9a 'tiin9iAc.
Cu toate c pentru preocuprile lui 'tiin9iAce ar A preCerat termenul de Mfzic
socialN %atriDut lui Adolp2e Tuetelet&, totu'i, pentru a marca e?clusi: domeniul de
studiu, dar 'i pentru a se deoseDi de ri:alii si intelectuali din epoc in:entea=
termenul de Msociolo@ieN cu sensul de Mcunoa'tere 'tiin9iAc a societ9ii N.
Noua disciplin se deAne'te ca AindI Mla vraie science de la nature IumaineK
5adevrat tiin a naturii umane7, caracteri=ndu;se prin MlURtude positive de
lJensemble des lois fondamentales propres aux pISnomRnes sociauxK 5studiul pozitiv
al ansamblului legilor fundamentale specifce fenomenelor sociale7.Comte a'ea=
sociolo@ia pe treapta cea mai Enalt ce deri: din A=ic, Diolo@ie, c2imie, Aind cea mai
comple? 'i mai important dintre toate apreciindu;o drept. *egina tiinelorV.Ideile
sale despre cunoa'terea 'tiin9iAc a societ9ii au Cost e?puse, Entr;un cerc restrns de
prieteni suD Corma unui curs.
Arimele trei edine ale cursului au fost organizate de Comte n apartamentul su, n faa
ctorva auditori, ncepnd cu aprilie $F(G, printre care fzicianul Carnot, lingvistul -umoldt i
viitorul bancIer de .icItIal, matematicianul Aoinsot. /up trei edine, din cauza surmenaDului
ntrerupe cursul, rmnnd internat ntro cas de sntate cteva luni. #n ianuarie $F(6 reia
Conferinele ; n total T(.
"ltimele M10N dedicate anali=elor de Qfzic socialK. ,le au Cost structurate Entre
160;16.2 En Curs de Alo=oAe po=iti:. C+ aceas,2 oca4ie< ?n $!3!< folose7,e
3en,-+ 3-ima .a,2 ,e-men+l .e sociologie. ,l consider c En9ele@erea
transCormrilor societ9ii din :remea sa se poate Cace cu aKutorul studiilor de
sociolo@ie. Anali=ele despre societate ale lui Au@uste Comte au a:ut, ulterior, o
puternic inJuen9 asupra concep9iilor lui (erDert 0pencer 'i ,mile #urQ2eim.
(erDert SPE42ER % 1620;1)0&
(erDert 0pencer Condator al sociolo@iei prin
ar@umentarea teoriei pri:ind Mor@anicitatea societ9iiN.
0pencer, de=:olt ideile lui Au@uste Comte 'i pri:e'te
societatea ca pe un or@anism :iu, aJat En cre'tere
care, pe msur ce de:ine mai comple?, treDuie s
En9elea@ 'i s controle=e, Entr;un mod con'tient de
sine, mecanismele propriului su succes. Gn
:i=iunea lui, societatea este asemntoare
or@anismului Diolo@ic. A'a cum este alctuit corpul
uman din or@ane, %rinic2i, plmni 'i inim&, tot a'a 'i
societatea este alctuit din institu9ii %Camilia, reli@ia,
educa9ia, statul 'i economia&. #in aceast interpretare deri: a'adar teoria
or@anicit9ii societ9ii.
A'adar o societate cunoa'te toate etapele de=:oltrii 'i e:olu9ia asemenea unui
or@anism Diolo@ic e:olu9ie care poate A numit prin analo@ie, progres social.
7inalitatea oricrei de=:oltri o repre=int crearea unei situa9ii de ec2iliDru iar 0pencer
concepe de=:oltarea istoric ca pe o lupt. Ideile sale :or A reluate de al9i sociolo@i,
mai ales pe linia e:olu9ionismului. Concep9ia sa a a:ut o oarecare inJuen9 asupra
unor @nditori romni, cu deoseDire la Kunimi'ti.
+arl 3AR5 61717-17789
+arl 3AR5 AlosoC, economist 'i teoretician al
socialismului @erman Aul unui a:ocat israelian, de'i el Ensu'i
nu s;a considerat un sociolo@, a inJuen9at puternic @ndirea
sociolo@ic. 7a9 de 0pencer, Mar? a sus9inut c, periodic,
orice societate cunoa'te, ine:itaDil, transCormri radicale,
ceea ce determin maniCestarea ac9iunilor re:olu9ionare.
0ocietatea e:oluea= nu numai spontan, ci 'i prin inter:en9ia
direct a omului. 0ocietatea este anali=at de Mar? ca un
sistem alctuit din Cor9e de produc9ie 'i rela9ii de produc9ie,
rolul determinat a:ndu;l, En acest raport, cei ce produc
Dunuri, oamenii muncii. 0istemul social este structurat En Da=a economic 'i
suprastructura Kuridic, politic, reli@ioas, artistic.
/intre elementele biografce care l privesc pe 1arl 3arx am reinut cteva care ni sau prut importante
pentru activitatea lui de mai trziu. 1arl 3arx devine n $F=$ Durnalist i apoi editor la un ziar burgIez radical n
Arusia. #ntmpltor arul %icolae 2 al Arusiei a citit un atac la adresa lui scris de 3arx i a convins guvernul Arusiei
s suprime ziarul. 3arx devine omer si poate c nu va uita uor incidentul petrecut prin intervenia arului %icolae
2.
#n $F=H se cstorete cu WennX van 8estpIalen i pleac la Aaris unde l ntlnete pe FriedricI .ngels,
ful unui industria german care conducea deDa fabrica tatlui su n ,nglia, la 3ancIester. #n $F=F scrie 3anifestul
Aartidului Comunist.
#n $F>T l ntlnim la Eondra unde i aprofundeaz studiile teoretice i analiza problemei forelor de
producie a diviziunii muncii i ideologiilor proprietilor care mpreau oamenii n clase sociale.
#n urma studiilor i analizelor sociale fcute scrie Capitalul $FGT, o carte voluminoas de peste F<< de
pagini.
Cu toate c suD aspect ideolo@ico;AlosoAc multe dintre ideile sale s;au do:edit
ine?acte totu'i ele au inJuen9at maKor mi'carea socialist 'i comunist a secolului LIL;
LL lea.
0n .omeni+l sociologiei< Ea-5 es,e
consi.e-a, +n+l .in,-e 3-omo,o-ii
ce-ce,2-ilo- sociale< ;in. 3-eoc+3a, .e
na,+-a -ela*iilo- sociale ?n socie,2*ile
con,em3o-ane l+i< 3-ec+m 7i .e -ela*iile
.in,-e in.i/i4i 7i -a3o-,+-ile lo- sociale.
,mile /ur0'eim %16-6;1)1*&
,mile #urQ2eim es,e cel mai -en+mi,
sociolog f-ance4< consi.e-a, 32-in,ele
sociologiei f-ance4e 7i +n+l .in,-e cei
mai im3o-,an*i fon.a,o-i ai sociologiei
7,iin*i;ce mo.e-ne.
0;a nscut En data de 1- aprilie 16-6 En
localitatea ,pinal %En =ona mun9ilor <os@es, re@iunea 5orena& din prin9i e:rei, tatl
Aind raDin. /rimete o educa9ie speciAc, En:a9 limDa eDraic, mer@e la 'coal
raDinic dar preCer cariera didactic. 0tudia= AlosoAa la Ucole Normale 0upVrieure
dup care Entr En En:9mntul prednd AlosoAa En diCerite licee de pro:incie.
7iind inJuen9at En lecturile sale de ideile lui A@. Comte 'i 0pencer, MontesRuieu
sau Rousseau, pune Da=ele unei reJec9ii sociolo@ice, deAnind societatea dup modelul
unui or@anism En=estrat cu con'tiin9a colecti:.
9ot n $FFT se cstorete cu Eouise Wulie /reXfus, fica unui bogat industria parizian . #n $F6= public o
serie de articole n *evista flosofc n care trateaz Q*egulile metodei sociologice, una dintre cele mai
apreciate lucrri de metodologie a sociologiei, articole grupate i publicate ntro carte n $F6>K.
"n aspect important al acti:it9ii sale El constituie Captul c En 16)1 EnAin9ea=
re:ista lWCnnJe SociologiF+e, re:ist ce reunea tineri colaDoratori care, suD
conducerea sa, a:eau s constituie 'coala Crance= de sociolo@ie.
Gn 1)02 este numit proCesor la 0orDona ocupnd un post En domeniul 'tiin9ei
educa9iei. Catedra pe care o ocup se :a transCorma En 1)1 En MCatedra de 'tiin9a
educa9iei 'i sociolo@ieiN.
#n aceast perioad /urBIeim este cunoscut i recunoscut drept cel mai atent i mai valoros cercettor
al fenomenelor societii. Arimete n $6<T distincia naional QEegiunea de &noareK i susine numeroase
conferine publice dintre care, amintim n $6<G Q/eterminarea faptului moralK prezentat n faa )ocietii
franceze de flozofe, i n $6$$ QWougements de valeurs et Dugements de rRalitRK prezentat n faa QCongresului
internaional de flozofe din "olognaK.
Anul 1)12 un an de reCerin9 pentru sociolo@ia reli@iei deoarece este anul En
care #urQ2eim puDlic, la /aris, o lucrare de reCerin9 numitI 5es Cormes
XlXmentaieres de la :ie reli@ieuseN, 7ormele elementare ale :ie9ii reli@ioase.
Ko-mele elemen,a-e ale /ie*ii -eligioase
=$"$&>
.ste ultima lucrare important de cercetare pe care o scrie
.mil /urBIeim, n $6$(. /up aceast dat, evenimentele
istorice i persoanele i vor remarca defnitiv existena 5criza
social de dinaintea Arimului *zboi 3ondial i uciderea fului su
,ndrR pe frontul de la )alonic, n $6$>7.
#n studiul su, .. /. #i propune s identifce, s analizeze i
s neleag cauzele care genereaz comportamentul religios n
societate.
Aentru acest demers, n vederea elaborrii unei teorii generale a religiei, i propune s
studieze instituiile religioase cele mai simple i mai primitive, find convins c este legitim i
posibil a frauda o teorie a religiilor superioare pe studiul formelor primitive ale religiei.
$. Eucrarea este structurat pe trei direcii de abordare+
(. cuprinde o descriere i o analiz detaliat a sistemului clanurilor i a totemismului n
anumite triburi primitiveaborigene, australiene, cu aluzii i la triburile din ,merica
H. conine o teorie a esenei religiei, desprins din studiul totemismului australian
=. scIieaz o interpretare sociologic a formelor gndirii umane, adic o introducere n
sociologia cunoaterii.
#n opinia lui /urBIeim, un sistem religios poate f considerat cel mai simplu dintre cele
observate atunci cnd+
$. Qse ntlnete n acele societi a cror organizare nu este ntrecut n simplitate de o
alt
(. poate f explicat fr a se recurge la elemente mprumutate de la o religie anterioarK.
/urBIeim i propune s
urmreasc modul cum
religia sa Qalctuit
progresiv n istorieK,
descompunnd religia n
elementele constitutive,
pentru a aCa cauze care au
generat comportamentul
religios.
(ans .e iniie-e 3en,-+
co3ii< in,-#+n ,-i1 a+s,-alian
=&%%!>
,uropa anilor 1)1.;1)11 cunoa'te o serie de con:ulsii socio;economice 'i
militare care :or aCecta staDilitatea continentului 'i :or declan'a /rimul R=Doi
mondial. Gn 1)1- #urQ2eim E'i pierde unicul Au, pe AndrX, un strlucit lin@:ist, ucis pe
Crontul din 0alonic, tra@edie care :a =@udui proCund :ia9a cercettorului. /uHin dup
aceea, pe 1- noiemDrie 1)1*, moare En urma unui atac de inim la :rsta de -) de
ani.
#up moartea sa, En 1)2*, sociolo@ia de:ine oDiect de studiu En pro@rama de
pre@tire a Ycolii normale, iar la 0trasDour@, En 1)2*, 'i la 0orDona, En 1)2, se
EnAin9ea= catedre de sociolo@ie.
MAL 1EBER 617:; < 1=>?9
Ma? >eDer se na'te la 21 aprilie 161., la
,rCurt %Germania& intr;o Camilie de industriai
protestanHi prosperi, memDri ai Dur@2e=iei
@ermane4 tatl ma@istrat, mama de ori@ine
2u@2enota;deoseDit de culti:ata. Ma? >eDer
este considerat de unii e?e@e9i ca Aind cel mai
mare sociolo@ al tuturor timpurilor. 5a 16 ani se
Enscrie la Cacultatea de drept din (eidelDer@,
unde urmea= de asemenea , cursuri de
economie politic, Alo=oAe, istorie 'i teolo@ie, iar
in 166., E'i continu studiile la Berlin.
Noua ani mai tr=iu, in 16), pred
istoria dreptului roman 'i dreptul comercial la
Cacultatea din Berlin, in 16)., este numit la catedra de economie politic la 7riDour@,
iar in 16)1, El Entlnim la catedra de economie na9ional la Cacultatea din (eidelDer@.
Ma? >eDer cltore'te 'i E'i lr@e'te ori=ontul intelectual, EndeoseDi spre
sociolo@ie. ,ste memDru Condator al re:isteiI ,rIivele tiinelor i politicii sociale,
re:ista in care puDlica in 1)0. F1)0- cele dou articole care :or alctui .tica
protestant i spiritul capitalismului.
$
In 1)0), EnAin9ea= Empreun cu alHi cole@i ai timpului sau, )ocietatea german de
sociologie 'i :a de:eni tre=orierul acesteia. In 1)16, pred economia la <iena, iar in
1)1), este in:itat sa predea sociolo@ia la "ni:ersitatea din Munic2, la o catedra pe
care uni:ersitatea din Munic2 a creat;o special pentru el. Moare in 1. iunie 1)20, in
urma unei pneumonii netratate corespun=tor.
TI'OLO@IE
,conomia 'i reli@ia sunt temele care l;au preocupat cel mai mult pe Ma? >eDer.
/reocuparea lui >eDer in lucrrile sale de sociolo@ie reli@ioas nu este att
cunoa'terea reli@iilor En sine ct raportul lor cu restul lumii 'i inJuen9a lor asupra
practicilor economice.
/entru el, reli@ia esteNun mod deoseDit al manierei de a se comporta in
comunitateN
1
iar condi9iile 'i eCectele acestuia treDuie studiate. #omeniul speciAc al
acti:it9ii reli@ioase const En a re@la raportul Entre puterea ZsupranaturalaN cu
oamenii suDlinia= >eDer, care rmne Coarte prudent En deAni9ia sa pri:ind
Cenomenul reli@ios ,l reCu= in mod deoseDit s se pronun9e asupra esen9ei reli@iosului
. ReCeritor la religie, 8eber Cace o interpretare care sc2imDa radical maniera de
interpretare do@matica promo:ata de Biserica pana atunciI
1
+%o,# D% Io-n MI.AILESCU, Protestantism i capitalism, /n M-0 1EBER, Etica i spiritul capitalismului, ed Init-t$s,
B$$%e&ti, '((2
1
3e-n +-$! 1ILLAIME, Soio!o"ie des %e!i"ions, o!e4i- Que sais-je?, ed +%esses Uni5e%sit-i%es de 6%-ne, +-%is, 1778#
Cele mai simple Corme ale comportamentului moti:at de Cactori reli@ios i sau ma@ici sunt orientate
ctre lumea pmnteasca. Actele prescrise de reli@ie sau de ma@ie treDuie Endeplinite Ypentru a
avea 5Z7 fericire si via4a lunga pe pmntK 5/euteronom 2[,=&7
(
. Acest lucru repre=int o rsturnare
consideraDil in raport cu toate celelalte perspecti:e teoretice care, neAind suAcient de distan9ate
de discursurile reli@ioase, identiAc interesele reli@ioase 'i interesele materiale pentru lumea
cealalt.
>eDer acord de la Enceput o deoseDit importan9 celor dou caracteristic
principale ale reli@iei ca Cenomen socialI le@tura social creia Ei d na'tere 'i tipul de
putere pe care El prileKuie'te. 0ociolo@ia reli@iei a lui >eDer :rea s deAneasc En
special tipurile de Z comunali=are reli@ioasaN %religi\se [ergemeinscIaftung & 'i
tipurile de autoritate reli@ioas.
Cele dou tipuri de comunali%are religioas), pe care le deAne'te ca Aind
Biserica 'i 0ecta, sunt :=ute precum dou moduri ale e?isten9ei sociale ale reli@iei.
Bise-ica< -e3-e4in,2 o ins,i,+*ie 1i-oc-a,i4a,2 a m8n,+i-ii< .esc6is2
3en,-+ ,o*i 7i +n.e a+,o-i,a,ea se e5e-ci,2 ?n f+nc*ie .e 3-eo,: ea es,e
s,-8ns2 sim1io42 c+ socie,a,ea.
Sec,a< cons,i,+ie o asocia*ie /ol+n,a-2 .e c-e.incio7i< -eligios .e;ni,2
es,e mai m+l, sa+ mai 3+*in .es3-ins2 .e me.i+l social< in,-#o as,fel .e
asocia*ie ?n ca-e 3-e.omin2 o a+,o-i,a,e -eligioas2 .e ,i3 ca-isma,ic.
A apar9ine unei secte era, pentru indi:id ec2i:alentul unui certiAcat de caliAcare
etic ,En special pentru @arantarea moralit9ii En aCaceri , spre deoseDire de a apar9ine
unei ZBisericiN in care suntem MnscuHiN si care Cace mreHia sa strluceasc asupra a
ceea ce este drept si nedrept. Gntr;ade:r, o ZBisericaN, corp social constituit En
:ederea mntuirii, administrea= Dunurile reli@ioase necesare mntuirii. A apar9ine
unei Biserici este ,En principiu pe o asocia9ie :oluntar, e?clusi:, a celor care au din
punct de :edere reli@ios 'i moral calit9ii comune pentru aderare.
Biserica 'i 0ecta sunt, En aDordarea lui Ma? >eDer, ,i3+-i i.eale, adic modele
elaDorate pentru cercetare 'i care nu e?ist En stare pur En realitate dar care sunt
elemente utile de reCerin9 pentru studiul realit9ii empirice.
Gn ceea ce pri:e'te tipurile de autoritate reli@ioas ,>eDer le Cormulea= En urma
identiAcrii diCeritelor Corme de putere adoptate En :ia9a social.
/uterea repre=int oricare Zansa de triumCare a propriei :oin9e En cadrul unei
rela9ii sociale, c2iar 'i Empotri:a Cactorilor de opo=i9ieN
.
. Gn domeniul reli@ios puterea
se e?prima intro maniera ideal tip prin trei concepteI Preo"ul ,@r)Ai"orul !i Pro*e"ul.
'
M-0 1EBER, Economie et socit, -) V 9Les types de communalisation religieuse9, t# I, 17'1, +-%is, +!on, ) :'7, 17*1#
:
.en%i MENDRAS, 3e-n Etienne, Les grands auteurs de la sociologie, .-tie%, +-%is 177;
Preo"ul, repre=int autoritatea reli@ioas care se e?ercit En cadrul unei
Entreprinderi Dirocrati=ate de mntuire.
@r)Ai"orul, autoritatea reli@ioas practicat pe ln@ o clientel care
recunoa'te Endemnarea purttorului autentic al unei tradi9ii.
Pro*e"ul, autoritatea reli@ioas personal a celui care este recunoscut pe Da=a
unei rele:a9ii pe care se Di=uie %Z dar eu, eu : spun c[. \ & .0itua9iile de cri= ale
societ9ii sau a unor clase sociale Ca:ori=ea= astCel de ac9iuni. 5e@itimitatea acestui
tip de autoritate se Da=ea= pe carism.
Autoritatea institu9ional de tip /reot este, prin deAni9ie, cea care administrea=
reli@ia =ilnic 'i ii asi@ur continuitatea En timp ce autoritatea carismatic de tip /roCet
introduce o ruptur En aceast @estiune =ilnic producnd stri conJictuale cu preotul.
Aceast tipolo@ie a Cormelor de autoritate reli@ioas treDuie Colosit cu precau9ie
dar puterea sa euristic este mai mare 'i mul9i sociolo@i ai reli@iilor Cac reCerire la ea.
E,ica 3-o,es,an,a 7i
s3i-i,+l ca3i,alism+l+i
Gn 1)0.;1)0-, Ma? >,B,R puDlic En prima :ersiune a te=ei Z
,tica protestant 'i spiritul capitalismuluiN, un studiu care
anali=ea= dou cate@orii aparent contradictorii Religia 7i
.e4/ol,a-ea economic2. Acest studiu rmne Enc 'i ast=i o
reCerin9 pentru cei ce :or s En9elea@ apari9ia 'i de=:oltarea
capitalismului in !ccident. >,B,R pre=int 'i e?plic rolul 2otrtor al eticii
protestante En Cormarea capitalismului modern.
>,B,R remarc apari9ia capitalismului modern 'i mediile de conCesiune
protestant .5a sCr'itul secolului LIL , >,B,R :eriAc Captul c En re@iunile @ermane
En care coe?ist catolici 'i protestan9i, ace'tia din urm de9in En maKoritate pr@2iile
puterii industriale 'i comerciale.
/otri:it doctrinei catolice, mntuirea, depinde numai de Adelitatea Ca9 de Biseric
'i nu de o acti:itate intens pe pmnt. Gn sc2imD, dup cum remarc >,B,R, e?ist
o strns le@tur Entre protestantism % En cadrul cruia treDuie s includem, En aCar
de cal:inism, pietismul, metodismul 'i alte curente reli@ioase @enerate de mi'carea
Daptist& 'i pro@resul capitalismului.
Ceea ce ne trimite spre o EntreDare central I care sunt trsturile particulare
ale religiei protestante care au putut inCuena un comportament de via caracteristic
capitalismului modernO
Ma? >eDer compune astCel un portret i.eal#,i3ic al ca3i,alis,+l+i mo.e-n
caracteri=at prin trsturile urmtoareI cutarea sistematica a proAlului in cadrul unei
proCesii4 atitudine soDra Cata de plcerile :ie9ii4 de=:oltarea economiilor in :ederea
acumulrii de capital .
0piritul capitalismului modern este deAnit astCel in
contrast cu alte doua tipuri de mentalitate ,cea a
antreprenorului tradi9ional si ce a omului de aCaceri
,a:enturier si Cora scrupule. /roAtul si Dunstarea nu sunt
condamnaDile dect daca sunt Colosite pentru plceri
trectoare. 0ensul acumulrii de capital presupune
rein:estirea acestuia deoarece el este considerat ca dar si
semn al lui #umne=eu ca te aJi printre cei ale'i pentru
mntuire. 5enea si utili=area Danilor cti@aHi pentru
plceri trectoare sunt condamnaDile deoarece omul nu
treDuie sa uite ca el este numai un ser:itor al lui #umne=eu si :a da socoteala de
toate darurile primite de la Creator.
AstCel, concomitent cu ideile reli@ioase ale ReCormei se conturea= si o Mmorala
puritanaN care se caracteri=ea= prinI m+nca 3e-manen,a< 3ie,a,e< sim3li,a,e si
s3i-i, asce,ic a+,ocon,-ol si s3i-i, c-i,ic. /entru a :eriAca teoriile lui economice
Da=ate pe interpretarea comportamentului reli@ios protestant ,>eDer Cace anali=a
speciala a Msectelor protestante si puritane din 0"A, Encercnd sa e?plice Celul cum
mecanismele economice ale capitalismului au Cost introduse intr;o societate in
Cormare cum era cea americana la sCritul secolului LIL Flea si Enceputul secolului LL.
ConCorm oDser:a9iilor lui >eDer, memDrii sectelor, care se considera ale'i isi de=:olta
un puternic sentiment d solidaritate, do:edind in permanenta ca merita darul de a A
ale'i de #umne=eu %comentariu pri:ind succesul sectelor a=i ; in conte?t concurenHial
se considera Coarte Duni si ale'i si re=ulta implicare in acti:itatea misionara F =eciuiala
prin con:in@ere nu constrn@ere &.
C!NC5"]I,I Anali=a lui >eDer pri:ind e?plicarea apariHiei maniCestrilor capitaliste
ca urmare a unei morale puritane Ca:oraDile nu poate constitui un comentariu
e?2austi: al cau=elor sistemului capitalist. Mai mult c2iar, >eDer Ensui aArma ca intre
protestantism si capitalism este o le@tura incidentala %care inter:ine Entmpltor&, si
nu o dependenta cau=ala aDsoluta . A'adar teoria lui >eDer este o teorie de e?plicaHie
re@ionala.
,l e:idenHia= un concept c2eie introdus de 5ut2er, no9iunea @ermana "eruf
5datorie, voca4ie7, prin care deAnete Captul ca proCesiunea de:ine o datorie, o
vocaie, o mrturie a credin9ei. Noile comportamente se caracteri=ea= printr;un
ansamDlu de :alori precum inclinaHia ctre economisire, aDstinenta, reCu=ul lu?ului,
disciplina muncii si contiinHa proCesionala . Acest mod de a trai si a @ndi, impune
credinciosului sa duca o :iaHa de clu@r ascet. 0piritul capitalismului pe care El
remarca >eDer contrastea= cu un comportament tradi9ional, conCorm cruia
muncitorul preCera mai mul9i Dani pentru munca mai putina, in timpul pro@ramului
este preCeraDil minimum de eCort si sa Ae supus la cat mai pu9ine moderni=ri cu
putin9a in procesul de producHie ca sc2imDare a metodei de lucru.
7undamentele acestei noi etici de lucru treDuie cutate in doctrina sectelor
protestante ascetice si in mod special in cal:inism. Gn:Htura ortodo?a si cea catolica
El pre=int pe #umne=eu ca Aind Dun si ierttor. In Apus c2iar, s;a mers pana la
e?trema cu o astCel de percep9ie aKun@ndu;se la Apocalipsa lui !ri@en. Niciodat nu
este prea tr=iu sa Ai mntuit si sa ti se ierte pcatele .Acest Capt poate @enera uneori
un comportament la? si Coarte permisi:. In protestantism, in sc2imD, a:em doctrina
predestina9iei conCorm creia din :e'nicie Aecare om are 2otrta starea de @ratie sau
de pedeapsa :e'nica. !mul sin@ur nu mai poate Cace nimic Entruct omul nu poate
coopera cu #umne=eu si nici nu;i poate ptrunde tainele.
/e >eDer nu;l interesea= capitalismul in sine, ci o anumita Corma a spiritului
capitalist modern aa cum apare el numai in !ccident in secolul L<II. #up aceea,
pentru ca >eDer nu ia drept oDiect de studiu doctrina lui Cal:in ci consecinHele morale
practice reHinute doua secole mai tr=iu de ctre pastorii protestanHi si de ctre Adeli.
In mod concret, ceea ce;l interesea= pe >eDer , este na'terea unei noi Corme de
comportament in :iaHa economica.
>eDer considera ca sistemul capitalist CuncHionea= acum intr;un mod mecanicI
daca Mpuritanul :roia sa Ae om contiincios, noi suntem ne:oiHi sa AmN.
Cartea lui Ma? >,B,R are si anumite amDi@uit9i. Ce treDuie sa EnHele@em , de
e?emplu, prin spiritul capitalismuluiB ,ste un anumit tip de mentalitate sau un anumit
tip de comportament ,de stil de :iaHaB NeCcnd clar diCeren9a intre acestea doua,
>,B,R se e?pune riscului unui raHionament circular I a e?plica sc2imDrile de
comportamente oDser:ate prin prisma noilor moti:a9ii suscitate de e:olu9ia
mentalitHilor, si, prin Captul de a considera aceeai sc2imDare a mentalitHilor drept
:eriAcata prin comportamentele nou oDser:ate.
Ma? >,B,R nu a susHinut niciodat Captul ca , e?clusi:ist, constituHia etica
puritana ar A putut A una din cau=ele care au dat natere capitalismului ca sistem
economic, c2iar daca, in anumite pasaKe din ,tica putem remarca un raHionament
implicit care mer@e in acest sens si pe care El putem sc2emati=a astCelI
1. 1.etica protestanta a inJuenHat spiritul capitalismului modern
2. 2.spiritul capitalismului modern a Ca:ori=at naterea sistemului economic
capitalistI M proDlema maKora a e?pansiunii capitalismului modern nu este ce a
ori@inii capitalului ci cea a de=:oltrii spiritului capitalist. /este tot pe unde se
desCoar, peste tot pe unde este capaDil sa acHione=e, creea= propriul sau
capital si re=er:ele sale monetare ; modurile de acHiune F dar in:ers nu este
ade:ratN.
BIBLIOGRAFIE
5A55,M,N3 , Mic2el, 2storia ideilor sociologice, traducere din limDa Crance=a de Marius C!NC,A3", ed. Antet LL /ress,
/ra2o:a
M,N#RA0, (enri4 ,3I,NN, Sean , Ees grands auteurs de la sociologie, ed. (atier, /aris , 1))1
>,B,R, Ma? , EJ]tIiNue protestante et lJesprit du capitalisme, ed. /lon, 1)1.
>,B,R, Ma? , EJStIiNue protestante et lJesprit du capitalisme, ed. 7lammarion, Maanc2ecourt, 2001
>I55AIM,, Sean F/aul, )ociologie des religios, /resses "ni:ersitaires de 7rance, /aris, 1))-
>,B,R, Ma?, )ociologia religiei,ed. 3eora, "ni:ersitas; colecHia 5o@os, Bucureti, 1)))
>,B,R , Ma?, .tica protestanta si spiritul capitalismului, ed Incitatus, Bucureti, 200
Sc+-,2 3-e4en,a-e is,o-ic2 a e/ol+*iei 3-eoc+32-ilo- .e
sociologie ?n Rom8nia
/reocupri atente despre compo=i9ia 'i e:olu9ia societ9ii au e?istat 'i En Romnia,
primele Encercri reu'ite, identiAcndu;le En scrierile cronicarilor. ,:ident nu putea
conCunda cronicile, cu scrieri dominate de sociolo@ie, dar, c2iar 'i a'a, ele ne oCer o
serie de aspecte structurale interesante ale societ9ilor respecti:e, aspecte utile En
munca de cercetare sociolo@ic.
4icolae 3ilescu 61:8:-1B?79 a Cost un ade:rat Muomo uni:ersaleN , iar prin
acti:itatea sa a contriDuit la cunoa'terea romnilor En lume 'i la cunoa'terea lumii de
ctre romni. A cltorit En ,uropa, En Imperiul !toman, En Rusia 'i C2ina, a
MCoto@raAatN realit9ile sociale 'i le;a interpretat %a'a cum au procedat 'i Ion Codru
#r@u'anu, #imitrie Bolintineanu, Ioan /opper, Nicolae Comne'ti, etc.&.
/imi"rie 2an"emir 61:B8-1B>89, Au de domnitor moldo:ean, a studiat tradi9iile
Di=antine 'i turce'ti, autori clasici 'i contemporani, a En:9at limDi clasice 'i moderne
%orientale 'i occidentale&. 5ucrarea sa 2storia creterii i descreterii 2mperiului
&toman a aDordat aceea'i tematic pre=ent la G.B. <ico sau la MontesRuieu.
/rDu'irea imperiului turcesc se corela cu ascensiunea ,uropei moderne, En care se
Enscria 'i Moldo:a :remii sale. 5a cererea Academiei din Berlin a scris /escriptio
3oldoviae En care arta c Mromno;moldo;:la2iiN pot de:eni un Cactor de ec2iliDrare
Entre ,st 'i <est.
Boierul /inicu Golescu 61BBB-178?9 considera MreCorma socialN necesar, dar
ea treDuia Cundamentat pe cunoa'terea temeinic a realit9ii omene'ti. Gn &
nsemnare a cltoriei mele %162.&, pe Da=a oDser:a9iilor 'i a e?perien9ei sale, el
Cormula solu9ii practiceI ameliorarea situa9iei 9ranilor, austeritatea Doierilor %care
triau En lu?, lcomie, lene& concomitent cu occidentali=area lor, Enlturarea
specula9iilor, a par:eni9ilor %care au :enit descul9i 'i au acaparat En scurt timp palate 'i
domenii&, munc mai eAcient, etc.
Ion G'ica, 4icolae B)lcescu, 3i'ail Cog)lniceanu, Bogan Pe"riceicu Da!eu,
etc. au suDliniat necesitatea diagnosticrii societii romne'ti 'i au cutat soluii
reale la probleme reale.
4icolae B)lcescu 6171=-17E>9, un ade:rat :i=ionar european, a scris opere
cu un :i=iDil caracter analitic descripti: de tip sociolo@ic. *omnii sub 3iIai [oievod
[iteazul i CIestiunea economic n Arincipatele /unrene. 3icarea progresiv a
societ9ii romne'ti Enseamn emancipare naional 'i re=ol:area Mc2estiunii a@rareN.
!rdinea social a romnilor a Cost aristocratic %Doiereasc&, or'eneasc %Canariot&,
Dirocratic 'i ea treDuia s de:in democratic. 7iecare na9iune are o misie de
Emplinit. %aiunile fac istoria. Gn interiorul lor treDuie s consolidm liantul social, adic
s Cacem s triumCe e@alitatea, liDertatea, Craternitatea.
0ocietatea romneasc a primei Kumt9i a secolului al LIL;lea nu s;a cunoscut practic
prin sociolo@ie, #ocumentele rele: un amestec ori@inal de romantism, iluminism,
liberalism, ntro societate predominant rural, cu moravuri balcanice, spiritualitate
bizantin i credin ortodox.
Boierul 3i'ail Cog)lniceanu 6171B-17=19 a de:enit liberal cu o concep9ie
democratic, o personalitate care a participat la toate momentele importante pentru
societatea romneasc a secolului al LIL;lea. MRomnii treDuie s se maturi=e=e, dar
s;'i pstre=e particularit9ile psi2ice, culturaleN, spunea el. 2mitarea fr
discernmnt risc ruperea de trecut Cr a Entemeia un pre=ent. Arogresul este le@ea
umanit9ii. MNiciodat n;am Cost contra ideilor 'i ci:ili=a9iei strine. #impotri:, mi;am
petrecut tinere9ile En aceste 9ri ce se aJ En Cruntea ,uropei ^[_. Nici o na9iune nu
treDuie s se Enc2id Ca9 de inJuen9ele timpuluiN, numai c treDuie s distin@em Entre
civilizaia sntoas i civilizaia fals, superAcial 'i s o respin@em pe aceasta din
urm.
Ion G'ica 617B1-17=B9 a Ccut studiile la 0orDona. Arogresul i civilizaia, nu
Entoarcerea la o presupus M:rst de aurN este solu9ia pentru societatea romneasc,
spunea el din Cruntea na9iei. 3reDuie EncuraKate libera iniiativ 'i mai ales munca.
M0tarea de ci:ili=a9ieiN Enseamn munc i supremaia legii, egalitatea tuturor n faa
legilor. Nici marele poet 'i puDlicist, Mi2ai ,minescu nu a Cost indiCerent Ca9 de
utilitatea aDordrilor sociolo@ice considernd cI sociolo@ia, care studia=
e:enimentele concrete din :ia9a unui popor pentru a descoperi le@i A?e, poate
participa la re=ol:area marilor proDleme ale societ9ii romne'ti. Gn mod concret
@sim elemente de sociolo@ie %rural& En scrierile lui Ioan Ionescu de la Brad %1616;
16)1& unul dintre Entemeietorii ediAciului sociolo@iei romne'ti. #up studii la /aris 'i
cltorii prin 9rile ,uropei, Ion Ionescu s;a Entors la Ia'i, unde a predat la "ni:ersitate,
a participat la re:olu9ie, a Cost e?pul=at din 9ar F timp En care a Ccut propa@and En
Ca:oarea unirii F iar dup "nirea /rincipatelor a contriDuit la reforma agrar %scop En
care a reali=at numeroase ancIete de teren, monografi zonale, iar parlamentul 9rii a
militat pentru moderni=area societ9ii romne'ti&. Sules Mic2elet l;a considerat
MsuJetul na9iunii romneN.
Gn acela'i timp s;au cristali=at preocupri de sociologie moral, de sociologia culturii,
sociologia cunoaterii, sociologia educaiei, etc. /entru romni idealul social era
progresul n civilizaie, considera 2ons"an"in /imi"rescu < Ia!i 616.);1)2&.
Ale&anru 2lauian %1)-6;1)12& En )ociologia literaturii rele:a c produc9iile
culturale, artistice nu sunt complet autonome, c au Mre=onan9 socialN 'i Endeplinesc
MCunc9ii socialeN. @irgil B)r(a" %16*);1)1& 'i G.E. 3arica %1)0.;1)-2& s;au
preocupat de cunoa'tere, reCormarea culturii 'i a 'colii Enscrieri de sociolo@ia culturii 'i
sociolo@ia educa9iei. Gnainte de 16-) era rspndit EntreDareaI Q)untem milioane de
romni....Ce ne lipsete ca s aDungem un neam tareOK i rspunsul+ K0nirea, numai
0nireaVK. #e ce nu am de:enit Mun neam tareN dup "nirea /rincipatelorB "n rspuns
aJm de la @asile Alecsanri, ministru de e?terneI MEn :rCul scrii sociale st un
domn cu topu=ul En mn 'i cu le@ea suD picioare4 pe treptele scrii, o Doierime
@2iCtuit de pri:ile@iuri, Ducurndu;se de toate drepturile, pn 'i de ile@alit9i, Aind
scutit de orice 'eA, :eni9i de la 7anar 'i din :i=uinile muntelui At2os, se desCa9 Entr;o
:ia9 de lu?, trnda: 'i scandaloas, iar Kos, En pulDere, o @loat cu cerDicea plecat
suD toate sarcinile. 0us puterea e@oist, Kos 'erDirea 'i mi=eria Cr protec9ie, totul
mi'cndu;se Entr;o atmosCer ne@uroas de i@noran9 'i de supersti9ii, de preten9ii,
lcomie 'i CricN. %citat En Al. ]uD, op. Cit,. /. 2&4 iar alt rspuns aJm de la
Ion Ionescu e la Bra 61717-17=19 este 3-im+l ce-ce,2,o- al sa,+l+i
-om8nesc. Realit9ile sociale au fos, in/es,iga,e c+ me,o.e ale ce-ce,2-ii
em3i-ice. Gn acest sens, el a Entreprins cercetri de teren< +,ili48n. me,o.a
monog-a;ilo-. (in aces, 3+nc, .e /e.e-e< el es,e consi.e-a, ?n,emeie,o-+l
me,o.ei monog-a;ce .in Rom8nia< ce /a ; .e4/ol,a,2 a3oi .e (. @+s,i. Ion
Ionescu de la Brad a reali=at mono@raAile Kude9elor Me2edin9i, /utna 'i #oro2oi 'i ale
re@iunilor doDro@ene. Aceste mono@raAi au aDordat aspecte climatice, statistice,
economice, demo@raAce 'i sociale din re@iunile cercetare. #in datele sinteti=ate En
lucrrile sale re=ult un proAl al romnului, a'a cum e?ista el En mediul 9rnesc, 'i al
unei ci:ili=a9ii adec:ate acti:it9ii a@ricole. #e aceea, el ar@umenta necesitatea
cercetrii a@riculturii din toate =onele locuite de romni, o cercetare direct 'i
amnun9it a tuturor satelor.
S$iru Dare" 617E1-1=1>9 a ediAcat o concep9ie sociolo@ic Da=at pe principii
matematice de cercetare a Cenomenelor sociale, En lucrarea sa 3ecanica social
%1)10&. (aret remarc lipsa unei le@i sociolo@ice, a'a cum En mecanica ra9ional este
le@ea ne`tonian. #e aceea, consider c 'tiin9a sociolo@ic nu dispune de o teorie
de acela'i ni:el ca mecanica ra9ional. ,l aprecia= c sociolo@iei Me?perimentul Ei
este inter=is 'i oDser:area se reduce pentru ea la En:9mintele istoriei, care sunt
departe de a A suAcienteN %0piru (aret, 2001, p )0&. #in aceste ra9iuni, sociolo@ia
treDuie s parcur@ toate etapele prin care a trecut 'tiin9a mi'crii A=ice, iar pentru
moment nu;i rmne dect s studie=e realitatea social cu apro?ima9ii succesi:e.
0ociolo@ia :a de:eni 'tiin9 :eritaDil cnd M:a A capaDil s Coloseasc calcululN.
/n atunci ea este o disciplin 'tiin9iAc imatur. Ast=i, studii despre @radul de
e:olu9ie a 'tiin9elor plasea= sociolo@ia apro?imati: En aceea'i =on de de=:oltare ca
'i sa:antul romn, cu toate ac2i=i9iile importante En anali=a cantitati: a socialului.
,?plica9ia acestei situa9ii a sociolo@iei este pro@resul nesatisCctor En descoperirea
le@ilor sociale, care, a'a cum aArm (aret, treDuie s Ae analoa@e cu cele dup care
diriKea= ec2iliDrul 'i mi'carea material. %0c2iArne9, 2001&. 7r s identiAce
sistemele mecanice cu cele sociale, (aret a su@erat o analo@ie Entre cele dou tipuri
de sisteme. Modelul dup care operea= (aret este cel al spa9iului social cu trei
coordonateI Economica; mo-al2; in,elec,+al2.
Gns pro@resul este produs de ceea ce el nume'te Cor9e socialeI MconCorma9ia
minii 'i limDaKulN, cau=e sociale de prim ordin care au determinat mi'carea social.
%0. (aret, 2001, p. 1&. #eterminismul social este conceput de (aret ca un comple?
de rela9ii cau=ale En societate, iar En e?plica9ia :ie9ii sociale ia En seam to9i Cactorii, de
la mediul @eo@raAc pn la indi:id cu toate actele ale.
/imi"rie /r)g'icescu 617BE-1=;E9 a Cost studentul lui ,. #urQ2eim. Gn
principalele sale scrieri de sociolo@ieI *olul individului n determinismul social %1)0.&,
2dealul creator, .seu psiIosociologic asupra evoluiei %1)1.& etc. F apreciate ulterior
de ctre G. Bout2oul, /. 0oroQin, etc. F el a de=:oltat o concep9ie sociolo@ic En ton cu
sociolo@iile :remii. M)ociologia este tiina unei societi concrete, a unei naiuni.
Faptul social nu este universalK.
Traian Br)ileanu 6177>-1=;B9 druie'te patrimoniului sociolo@ic modalitatea
proprie de anali= pri:ind e?isten9a unei 'tiin9e autonome despre societate. Gn
concep9ia sa, e?primat En lucrrile 2ntroducere n sociologie %1)2&, )ociologia
general %1)21&, sociolo@ia este o teorie a principiilor @enerale despre societate,
deri:ate din in:esti@a9ia diCeritelor tipuri de e?isten9 social, 'i nicidecum o colec9ie
de date empirice sau o metaA=ic despre social. /rin corelarea sociolo@iei cu etica 'i
politica, el conCer un mod ori@inal de @ndire sociolo@ic. 0ociolo@ia ocup un loc
central En sistemul 'tiin9iAc sociale Aindc oCer Cundamentul teoretic pentru
cunoa'terea oricrei componente a societ9ii. 0ocietatea capt o e?presie concret,
cea a comunit9ii, iar sociolo@ia studia= comunitateaI MoDiectul sociolo@iei este
sistemul social, adic societatea ca Corm e:oluti:, sau, cum am putea;o numi cu un
cu:nt, comunitateaN.
#nvmntul sociologic a Cost introdus la Ia'i la doi ani dup introducerea lui la
Eondon )cIool of .conomics. /rimul proCesor de sociolo@ie la Ia'i %16)*& a Cost
Constantin 5eonardescu, licen9iat En drept la /aris, doctor En AlosoAe 'i litere la
Bru?elles, cu inJuen9 sociolo@ic po=iti:ist.
/imi"rie Gus"i 6177?-1=EE9 se .nscrie $rin"re .n"emeie"orii sociologiei
in Rom-nia. Gn concep9ia sa, sociolo@ia este un sistem de cunoa'tere a realit9ii
sociale pre=ente %#. Gusti, I, 1)16, p. 2*&. 0ociolo@ia, spre deoseDire de istorie, care
caut s reCac traseul e:olu9iei societ9ilor En trecutul lor, e?plic Cenomenele a'a
cum apar ele En realitatea socialI Msocialul este Enainte de toate re=ultatul unui
concurs de EmpreKurriI spa9iale, temporale, :itale 'i spirituale, care Cormea= cadrele
cosmolo@ice, istoric, Diolo@ic 'i psi2olo@ic, cu alte cu:inte ceea ce numim mediu ^[._.
Aceasta este @ene=a realit9ii sociale, acestea sunt condi9iile care ac9ionea=
permanent asupra ei, realitatea social reac9ionnd 'i actuali=ndu;se En acti:itatea
social, care poate A redus la patru cate@oriiI economic, spiritual, politic 'i
Kuridic. <alorile economice 'i spirituale constituie Ensu'i con9inutul :ie9ii sociale,
cate@oriile ei constituti:e. Cu alte cu:inte, ele Cac ca societatea s e?iste, ele sunt
societateaN. #. Gusti cuprinde En social tot ceea ce 9ine de acti:itatea uman
desC'urat Entr;un conte?t sau mediu, dar preci=ea= c e?ist o anumit ierar2ie En
ce pri:e'te tipurile de acti:itate social. Acti:itatea economic 'i cea spiritual,
concreti=at En :alori economice 'i spirituale, sunt determinate societ9ii Ens acestea
e?ist numai dac Ain9ea= politicul 'i Kuridicul cu Cunc9ii de or@ani=are 'i
re@lementare.
Una .in cele mai 3-o.+c,i/e con,-i1+*ii ale l+i (. @+s,i 7i ale 7colii sale o
cons,i,+ie ela1o-a-ea me,o.ei monog-a;ce 7i a3lica-ea ei la s,+.i+l
-eali,2*ilo- sociale -om8ne7,i< a7a c+m ;in*a+ ele ?n com+ni,2*i s2,e7,i. Gn
:i=iunea lui Gusti, sociolo@ia E'i clde'te e'aCodaKul teoretic numai En temeiul
cunoa'terii Captelor sociale prin metode autonom 'i acestea este metoda
mono@raAc. Mai mult, el c-e.e ?n necesi,a,ea f+4i+nii sociologiei c+ me,o.a
monog-a;c2 as,fel ?nc8, se 3oa,e .isc+,a .es3-e Lsociologia monog-a;c2M.
0e urmrea astCel dep'irea limitelor mono@raAilor sociale ca simple cule@eri de
documente. /rin metoda mono@raAc propus #. Gusti se Entreprinde descrierea 'i
cercetarea sistematic 'i inte@ral a unit9ii sociale studiate. #e aceeaI M0ociolo@ia nu
se poate mr@ini la studiul rela9iilor sociale sau la cel al maniCestrilor de :ia9,
e?presie a tuturor circumstan9elor localeN. #up e?perien9a de opt ani de acti:itate de
cercetare mono@raAc, #. Gusti a recomandat re@uli ce treDuie respectate En aplicarea
oDser:a9iei sociolo@ice.
Cces,ea s+n,:
$. o1se-/a*ia ,-e1+ie s2 ;e since-2 7i o1iec,i/2;
&. ,-e1+ie s2 ;e e5ac,2< a.ic2 32,-+n42,oa-e 7i com3le,2< s2 c+3-in.2 ,oa,e .e,aliile ?n
/a-ie,a,ea 7i +ni,a,ea lo-;
3. ,-e1+ie /e-i;ca,2 7i con,-ola,2< o1*in8n.+#se as,fel o o1se-/a*ie Le53e-imen,al2M;
4. o1se-/a*ia monog-a;c2 ,-e1+ie s2 ;e colec,i/2< -o.+l cola1o-2-ii s3eciali7,ilo-;
5. o1se-/a*ia ,-e1+ie info-ma,2 7i 3-eg2,i,2< s,+.ie-ea ,eo-e,ic2 ;in. 3-ima con.i*ie
3en,-+ -e+7i,a 7,iin*i;c2;
6. o1se-/a*ia sociologic2 se ce-e s2 ;e in,+i,i/2< ;in. +n ac, .e 32,-+n.e-e a o1iec,+l+i
ce-ce,a,< ea es,e ,o,o.a,2 7i +n ac, .e c-ea*ie;
. al2,+-i .e o1se-/a*ie se c+/ine s2 ;e folosi,2 7i me,o.a com3a-a*iei c+ a:+,o-+l
c2-eia se elimin2 3-og-esi/ ,o, ceea ce es,e 3a-,ic+la- 7i acci.en,al.
Re@ulile Cormulate de #. Gusti En anii a0 sunt, En esen9a lor, :alaDile 'i ast=i, cu
tot ceea ce 9ine de demersul empiric din sociolo@ie. Cele 'apte norme decur@ dintr;o
lo@ic a cercetrii mono@raAce a unit9ilor sociale 'i do:edesc caracterul 'tiin9iAc al
sociolo@iei mono@raAce, prin urmrirea En9ele@erii 'i e?plicrii realit9ilor sociale
studiate, semniAcati:e pentru modul de a @ndi metoda mono@raAc. !Dser:a9ii
critice Ca9 de metoda mono@raAc s;au Cormulat cu pri:ire mai ales la caracterul ei
empirist.
Metoda mono@raAc E'i aduce astCel contriDu9ia decisi: la constituirea 'tiin9ei
na9iunii. "nitatea social repre=entati: En aArmarea 'tiin9ei na9iunii este satul
deoarece el pstrea= nealterate trsturile :ie9ii na9ionale. #e aceea, acti:itatea
mono@raA'tilor s;a orientat e?clusi: spre sate. !pera lui Gusti se constituie Entr;o
demonstra9ie a necesit9ii unei 'tiin9e a na9iunii, Entr;un conte?t na9ional romnesc
deoseDit de Ca:oraDil, cum a Cost perioada de dup EnCptuirea Marii "niri de la 1)16.
Na9iunea romn impunea, En noul cadru statal cuprins En @rani9ele sale etnice,
decelarea acelor cadre 'i maniCestri constituti:e caracteristice pentru :ia9a na9ional
romneasc. #. Gusti 'i 'coala sa au oCerit un model, cel al sociolo@iei mono@raAce,
de cunoa'tere 'i e?plicare a realit9ilor sociale romne'ti En inte@ritatea lor.
Pe"re Anrei 617=1-1=;?9 a elaDorat un sistem sociolo@ic Entemeiat pe o
concep9ie inte@ralist determinist. 7ormat suD inJuen9a ideilor lui Gusti, dar
deta'ndu;se de acesta, /etre Andrei a cercetat socialul En rela9ie cu naturalul.
0ocietatea are un Cundament material, dar ea Me produsul spiritului, e o parte din
spiritN %/etre Andrei, 1)*0&. #ac ar A s cutm 'i la noi Mo :rst de aurN, am aJa;o
En perioada interDelic. Ar A de aKuns s semnalm recunoa'terea ei interna9ional,
amintind c En 1)) ar A treDuit s aiD loc la Bucure'ti al LI<;lea Con@res Mondial de
0ociolo@ie %E'i anun9aser deKa participarea circa 200 de sociolo@i din 21 de 9ri, Entre
care M. (alD`acQ, (. 0toltenDer@, M. Bloc2, G. Ric2ard, R. Bastide, 7. ]naecQi, etc.&.
In:adarea /oloniei 'i i=Ducnirea celui de;al doilea r=Doi au Ccut ca aceast
maniCestare 'tiin9iAc s nu mai aiD loc.
'a-c+-s+l is,o-ic al sociologiei la ?nce3+,+l secol+l+i al NNI#
lea
Gn primii ani ai secolului al LLI;lea sociolo@ia repre=enta un proiect intelectual de
presti@iu, cu contriDu9ii deoseDit de importante la cu contriDu9ii deoseDit de
importante la cunoa'terea po=iti: a realit9ii sociale. %Au@uste Comte F po=iti:ism F
cunoa'terea sociolo@iei prin cercetare F anali= empiric, 'tiin9iAc&. Marile
personalit9ii academice ale :remii ca ,mile #urQ2eim sau Ma? >eDer, au contriDuit
suDstan9ial la deAnirea unei personalit9i 'tiin9iAce distincte a sociolo@iei En cadrul
'tiin9elor socio;umane. Gn perioada Ens, care a urmat /rimului R=Doi Mondial,
diAcult9ile socio;economice 'i politice al 9rile europene, En special ale 7ran9ei 'i
Germaniei, au aCectat 'i e:olu9ia 'i de=:oltarea studiilor de sociolo@ie. Instalarea
comunismului so:ietic, i=Ducnirea cri=ei economice mondiale, ascensiunea mi'crilor
Casciste europene, iat unele dintre marile diAcult9i socio;politice prin care a trecut
sociolo@ia european interDelic.
Gn 7ran9a, dup #urQ2eim preocuprile de sociolo@ie sunt continuate de memDrii
'colii durQ2eimiene de la /aris, dar e:olu9ia politic 'i climatul social al 7ran9ei :or
cau=a declinul preocuprilor de sociolo@ie.
Germania perioadei interDelice este dominat de mi'crile politice pro;na=iste,
e:ident cu importante consecin9e ne@ati:e si asupra mediului uni:ersitar 'tiin9iAc. Nici
sociolo@ia nu este ocolit de aceste consecin9e care Empin@eau preocuprile
sociolo@ice spre conAscarea ei de ctre ideolo@ia propa@andei na9ionalist F na=iste. !
serie de sociolo@i se arat Ca:oraDili acestui curent na9ionalist @erman, al9ii Ens
preCer, En mod e?plicit, s rmn la distan9 de na=ism.
Instaurarea celui de;al treilea Reic2 pune capt cu Drutalitate elanului
sociolo@iei @ermane, maKoritatea re:istelor de sociolo@ie dispar, sociolo@ii de ori@ine
e:reiasc emi@rea= din Germania 'i se e?ilea= cu precdere En 0"A.
/incolo de ,tlantic, 0tatele "nite cunosc o er industrial EnJoritoare, modul de
:ia9 urDan de:ine dominant, prosperitatea e @eneral dar nu dispar Cenomenele de
mar@inalitate, de:iant 'i de delic:en9. Aragmatismul american presea= sociolo@ii
s lase la o parte tradi9ia speculati: a Curitorilor de sisteme teoretice 'i s elaDore=e
cuno'tin9e Mpo=iti:eN, Condate pe cercetarea empiric inductiv cu aplicaii sociale
imediate. Credina n progres rmne Cundamental En sociolo@ia american. 0priKinul
Ananciar dat de Camilia RocQeCeller sociolo@ilor este suDstan9ial. 0ociolo@ia american
Entr En era metodolo@iei statistice din ce En ce mai soAsticate, elaDorarea
Mte2nolo@iilor socialeN a:nd rostul de a re=ol:a Cenomenele de mar@inalitate,
criminalitate 'i se@re@are social sau de a pune la punct teInologia sondaDelor
preelectorale 'i anc2etele de marBeting. !ra'ul este un ade:rat laDorator pentru
"ni:ersitatea din C2ica@o Aind locul En care institu9iile se de=:olt rapid, unde Aecare
caracteristic a naturii umane este :i=iDil, unde Aecare tip de indi:id F criminalul,
cer'etorul ca 'i omul de @eniu F capt dimensiune 'tiin9iAc e:ident 'i impune
respectul cu:enit unei cercetri aproCundateP
Metodele de cercetare sociolo@ic pri:ile@iate de 'coala american suntI studiul
mediului, mono@raAile cartierelor %mono@raAe F monos O oDiect unic4 @raCeim %@rec.&,
a descrie&, oDser:a9ia participant, anali=a istoriilor sociale locale sau studiul
comunit9ilor.
Anii 1).- F 1)16 sunt anii ambiiilor pentru sociolo@ia european F ie'it
anemic din r=Doi En Germania, prDu'it En 7ran9a, dispre9uit En An@lia, i@norat En
Italia F 'i ai M:rstei de aurN pentru sociolo@ia american cu tendin9e spre
universalism 'i acIievement. 7unda9ia RocQeCeller, noii mecena pri:a9i %Carne@ie,
7ord, Rnd, etc.&, comen=ile puDlice %din partea Ministerului armatei, al A@riculturii, al
0nt9ii& procur sociolo@iei resurse imense, ceea ce permite Enmul9irea centrelor de
cercetare, a societ9ilor sa:ante 'i a re:istelor.
Yi En 7ran9a sociolo@ia recapt dinamismul Enceputului de secol aArmndu;se o
pasionat amDi9ie a cunoa'terii sociale. Institu9iile interna9ionale %C, 'i "N,0C!& dau
sociolo@iei noi comen=i de cercetare, Anan9rile americane :enite de la 7ord,
RocQeCeller sau +odaQ o Entresc. Aceast reconstruc9ie a sociolo@iei nu se Cace Entr;un
mediu cu totul Ca:oraDil Ens.
A A sociolo@ En 1)-0 nu era de in:idiat, E'i aminte'te A. 3ouraine. #in punct de
:edere material :ia9a tinerilor cercettori nu era u'oar, cariera era lent, salariile
mici, Mica lume a sociolo@ilor era la mar@inea uni:ersit9ii. A A sociolo@ era mai pu9in
onorat dect a A istoric, AlosoC sau latinist. Cu timpul Ens s;au creat numeroase
ec2ipe de cercetare En cadrul CNR0 %Centre National de la Rec2erc2e 0cientip2iRue&
sau En cadrul ,/(, %,cole /ratiRue de (autes ,tudes&, care au trecut la in:esti@area
lumii reale, a educa9iei 'i En:9mntului, loisir F ului, or@ani=a9iilor, miKloacelor de
comunicare En mas, snt9ii popula9iei, condi9iei Cemeii.
Gn Kurul anului 1)*0, succesul interna9ional al sociolo@iei este de net@duit, cu
toate diCeren9ele 'i ine@alit9ile dintre sociolo@iile Ccute En diCerite 9ri care traduc
eCectele conte?telor socio;istorice. Cre'te rolul "N,0C! 'i al 0tatelor "nite En
de=:oltarea sociolo@iei. brile occidentale au DeneAciat de un aKutor Ananciar
consideraDil din partea marilor Cunda9ii americane pentru de=:oltarea cercetrii
empirice, Aind 'i astCel complete Analit9ile planului Mars2all. Gn lumea non;
european sociolo@ia a cunoscut o de=:oltare En Australia, Saponia, Canada, America
5atin sau India. Gn 9rile comuniste sociolo@ia a Cost conAscat de aparatul de
propa@and ideolo@ic a re@imului comunist.
Gntre 1)16 F 1))0 sociolo@ia cunoa'te o explozie a paradigmelor. /aradi@ma
este un concept sociolo@ic utili=at te2nic pentru prima dat de 32omas +u2n F
sociolo@ 'i AlosoC F 1)12 F 'i se reCer la con:in@erile 'tiin9iAce ale comunit9ii de
speciali'ti pe Da=a crora se elaDorea= teoriile, ipote=ele 'i En @eneral, E'i deAnesc
oDiecti:ele 'i metodele.
0pre deoseDire de teoria 'tiin9iAc, pe care o poate emite orice analist solitar, o
paradi@m, nu poate e?ista dac nu e recunoscut 'i utili=at ca instrument de
structurare analitic, de ctre Entrea@a comunitate 'tiin9iAc e?istent.
0ociolo@ia E'i e?tinde treptat En pre=ent cmpul de studiu la noile Corme de
consum, de cultur, de mar@inalitate, de protestare, la politicile sociale 'i culturale, la
:ia9a local, Dtrne9e, imi@ra9ie, de:ianHa Ku:enil, srcie, e?cludere, @loDali=are,
seculari=are, :ia9a reli@ioas, etc.
0ociolo@ia este un instrument de proDlemati=are a socialului 'i suscit EntreDri
pe care societatea 'i le adresea= sie'i, Aind un indicator eloc:ent al proCun=imilor
societ9ii contemporane. 0ociolo@ia este necesar 'i apreciat doar En societatea care
dore'te cu ade:rat s se cunoasc pe sine En proCun=ime, En societatea En care
Cunc9ionea= liDertatea indi:idual pluralismul 'i democra9ia politic.
Sociologia ca3,i/2 .in 3e-ioa.a com+nis,2
0ociolo@ia capti: din perioada comunist dup cel de;al doilea r=Doi mondial,
instalarea
comunismului la noi a Ensemnat oDli@a9ia de a aplica politica economic, social 'i
cultural a ".R.0.0. %/. Cal:acoressi, Aolitica mondial dup $6=>, ed. All, Bucureti,
2000&. Mai e?actI colecti:i=area, industriali=area %aDerant&, urDani=area %construc9ia
de Dloc;uri&, ultracentrali=area tuturor acti:it9ilor colecti:e, aser:irea mass;mediei.
Cei care apreciau !ccidentul sau a:eau prieteni acolo de:eneau susceptiDili de ZEnalta
trdareN. ,conomia %planiAcat& a Cost condus dup criterii ideolo@ice %conductorii
de partid a:eau toat puterea Cr a putea A tra'i de cine:a la rspundere, speciali'tii
a:eau toat responsaDilitatea Cr nici o putere&. ZComunismulN s;a :rut o societate a
oamenilor e@ali. Gn Capt a Cost o societate uniCormi=at, ni:elat F Zpoporul unic
muncitorN ; o ZmasN tcut, asculttoare a Zcu:ntrilor ma@istraleN rostite En
ZlimDa de lemnN.
3oate aceste Capte 'i Cenomene au marcat sociolo@ia romneasc. #up instalarea
comunismului, sociolo@ii care s;au aArmat Entre cele dou r=Doaie mondiale au Cost
oDli@a9i s;'i preci=e=e op9iunile ideolo@ice. ! parte a acceptat aproprierea de
Zmar?ism;leninismN, nutrind speran9a c astCel :or putea s continue s Cac
sociolo@ie. 0peran9a lor a Cost serios =druncinat En 1).6 cnd sociolo@ia, etic2etat
ca Z'tiin9a Dur@2e=N, a Cost scoas din En:9mnt %prin Eegea nvmntului din
1).6&. 3reptat sociolo@ii au Cost Ze?comunica9iiN din :ia9a sociocultural a 9rii,
sociolo@ia de:enind capti: ideolo@iei totalitate, Aind oDli@at s accepte
compromisul suDordonrii %totale& Ca9 de re@imul comunist.
Gncepnd cu 1)** sociolo@ia a Cost suprimat pn En decemDrie 1)6). A supra:ie9uit
o Z'tiin9 socialN asimilat adesea cu Zmaterialismul istoricN ori cu Zsocialismul
'tiin9iAcN, sociolo@ii a:nd de urmrit impactul industriali=rii, al mi@rrii de la sat la
ora', Zna:etismulN, Zsistemati=areaN etc., ZEn spiritul materialismului dialectic 'i
istoricN %cu att mai mult treDuia s respecte acest ZspiritN atunci cnd li se comand
s anali=e=e rolul partidului, rolul statului, propa@anda, Znoile realit9i socialisteN,
ZCormarea omului nouN.
Sc+-,a -eca3i,+la-e ) ai.e mJmoi-e< Sociologia @ene-ala
)ociologia @enerala si )ociologia *eligiei4 obiectul de studiu, metoda
durBIeiminian de cercetare, primii analiPti ai fenomenului religios in societate.
!dat cu EmDo@9irea contriDu9iilor academice in de=:oltarea cercetrii
sociolo@ice s;au di:ersiAcat si ramurile de aDordare 'tiin9iAca. AstCel apare sociolo@ia
industriala, sociolo@ia politica, sociolo@ia economica, sociolo@ia muncii, sociolo@ia
rurala, etc.
#intre aceste ramuri se desprinde Enc din perioada Enceputurilor sociolo@iei un
interes aparte pentru studierea fenomenului religios in societate ceea ce a contriDuit
la apari9ia unei sociologii a -eligiei. )ociologia *eligiei analizeaz si explica
fenomenologia religioasa cu aDutorul instrumentelor teoretice si empirice specifce
sociologiei, de aceea putem afrma ca exista o strnsa legtura intre sociologie si
sociologia religiei inca de la nceputurile preocuprilor sociologice.
Intr;o scurta deAni9ie de lucru putem spune ca I sociologia -eligiei studiaz
modul in care sacrul 5divinul7 se manifesta ca fenomen in via4a social. .a i propune
sa studieze relaiile care exista intre -eligie si socie,a,e si formele de aciune
reciproca ce pe care le genereaz aceste raporturi.
3reDuie clariAcate de la Enceput raporturile e?istente intre diCeritele ramuri ale
'tiin9elor -eligiei mai precis intre teologie si sociologia religiei. 3eolo@ia, Aind o 'tiin9a
normativa, si are drept scop anali=a, interpretarea si e?punerea unei credin9e date.
0ociolo@ia, in sc2imD, nu se ocupa cu e?plicarea ^ esenei religiei _ ci studia=
condi9iile si eCectele comportamentului uman in comunitate, comportament moti:at
de percep9ia suDiecti:a a no9iunilor reli@ioase.
0ociolo@ia reli@iei, este in mod esen9ial descriptivanalitica si are ca scop
principal analizarea fenomenelor religioase cu intenia de a facilita nelegerea
oricrei religii.
A'adar e?ista o diCeren9a cantitati:a si calitati:a intre tipurile de aDordare,
metodele si scopurile celor doua @enuri de discipline4 att teolo@ia cat si sociolo@ia au
drept oDiecti: al cercetrii o reli@ie sau un @rup de reli@ii diCerite, Ensa metodele lor
diCer4 teologia este normativa iar sociologia religiei este descriptiva.
0e cu:ine men9ionat Captul ca sociologia religiei :a aDorda si :a clariAca multe
dintre aspectele reCeritoare la Cenomenul reli@ios contemporan, dar nu se :a putea
suDstitui niciodat Cenomenolo@iei, psi2olo@iei si istoriei sau cu att mai pu9in
teolo@iei. 3eolo@ia are marea responsaDilitate de a Cormula normele reli@ioase si
:alorile morale att de necesare ec2iliDrului social.
0nii cercettori in sociologia religiei promoveaz o sociologie militanta, care
urmrePte o perspectiva confesionala sau anticonfesionala, in timp ce alii prefera o
neutralitate prin care evita implicaiile directe 5participante7 si aplicaiile imediate.
Autem identifca doua orientri structurale ale defnirii -eligiei ca domeniu de studiu
al sociologiei religiei+
defniiile s+1s,an,i/e, care conin elemente substantive referitoare la
comportamentul religios+ cultul, ritualurile si riturile, supranaturalul, etc.
defniiile f+nc*ionale, care insista asupra rolului religiei in societate, in
special privind fenomenul secularizrii religioase. 5*Cmanual$$7
2n general defniiile date religiei pot f inCuenate de apartenena religioasa a
cercettorului sociolog, nsa remarcabil ar f ca neutralitatea academica sa elimine
orice forma de subiectivism interpretativ.
&biectul de studiu al sociologiei este via4a religioasa a societatii. 0ociolo@ia
reli@iei cercetea= comunit9ile de credincio'i I statusul acestora, rela9iile din cadrul
lor, Cormele de or@ani=are a Bisericilor si cultelor, riturile si ritualurile, etc. 0ociolo@ia
reli@iei nu;i :a studia numai pe credincio'i unei Diserici sau ai unei denominaHiuni
reli@ioase ci si Entrea@a societate, raportndu;se permanent la Entre@, anali=nd
distriDuirea sociala a acesteia, EmpreKurrile in care se maniCesta Cenomenul reli@ios,
etc.
/rimul cercettor care a pus Da=ele unei metode de cercetare in 0ociolo@ie este
,mile /ur0'eim, autorul lucrriiI Ees *egles de la metIode sociologiNue *egulile
metodei sociologice 5$F6>7. Iat ce aArma #urQ2eimI pentru a respecta canoanele
tiinei, trebuie in primul rnd ca faptele sociale sa fe considerate lucruri 5... la
premiRre rRgle et la plus fondamentale est de considSrer les faits sociaux comme des
cIoses7. Aceasta repre=int o aDordare complet diCerita Cata de aDordrile AlosoAce
anterioare studiilor lui ,. #urQ2eim 4 Enseamn trecerea de la suDiecti:ismul AlosoAc la
oDiecti:itatea tiinHiAca. #urQ2eim era dominat de importanta metodei de cercetare,
esenHiala in de=:oltarea oricrei tiinHe, inJuenHat e:ident de studiile lui din ccoala
Normala dar mai ales de concepHia po=iti:ista a lui Au@uste Comte. /otri:it concep9iei
lui #urQ2eim, sociolo@ul treDuie sa ia distanta Cata de Captele sociale pe care le
oDser:a.4 el treDuie sa reCu=e sa considere socialul ca pe ce:a imediat si transparent
pentru oc2iul lui. Comportamentul lui treDuie sa Ae ca al A=icianului care Enlocuie'te
sen=a9ia de cldura cu o msura e?acta, oCerita de termometru. 3ermometru
sociolo@ului sunt tocmai metodele e?perimentale, pra@matice, oDiecti:e, pe care le
aplica in studiile sale. /entru a;si construi oDiectul de studiu, sociolo@ul treDuie sa
i=ole=e si sa deAneasc acea cate@orie de Capte pe care E'i propune sa o studie=e.
Ma? 1e(er, un alt Condator al @ndirii sociolo@iei reli@iei, a Cost si el preocupat
de anali=a rela9iilor e?istente intre reli@ie si societate precum si despre modul cum
morala reli@ioasa a inJuen9at comportamentul economic capitalist.
TEOLOGIE PASTORALA
Sociologia Religiei < anali4a a3lica,a;
Notiuni aplicate de 0ociolo@ia Reli@iei
M,3!#, #, C,RC,3AR, 0/,CI7IC, 0!CI!5!GI,I
5prezentare teoretica si aplicatii in sociologia religiei7
/reocupat de metodele de cercetare a Cenomenelor sociale, ,mile #urQ2eim
aArma in 16)- in lucrarea sa dRe@ulile metodei sociolo@iceN, ca \Captele sociale se
e?prima prin repre=entari %maniCestari& e dar treDuie tratate precum oDiectele,
lucrurile concrete.
- #urQ2eim indica Captul ca sociolo@ul treDuie sa;si elaDore=e metodele de
cercetare ale Cenomenelor sociale ca si cum ar studia stiintele e?acte, astCel
spus treDuie Cacut catre sociolo@ie un transCer al procedurilor de cercetare de tip
e?perimental.
#e aceea, primele interpretari sociolo@ice purtau denumirea de A=ica sociala.
,lementele concrete insa de te2nica de cerceatre sociolo@ica le @asim la Ma? >eDer,
si;n mod special la ,. #urQ2eim.
0tiintele sociale sunt discipline de oDser:are a :ietii sociale si in consecinta,
sociolo@ia cercetea=a practicile sociale si le anali=ea=a cu aKutorul unor metode
stiintiAce.
\ Acti:itatea sociolo@ului nu se limitea=a doar la a reJecta asupra e?istentei
Cenomenelor sociale ci el se intreaDa si despre modul cum pot A cunoscute cau=ele
care @enerea=a Cenomenele sociale. 0ociolo@ul e c2emat, in primul rand sa incerce
@asirea unor raspunsuri pentru intele@erea Cenomenelor sociale.
/roDlemele sociolo@ice nu treDuie conCundate, ca interpretare cu ceea ce presa
pre=inta ca Aind proDlemele sociale. ,?ista o mare diCerenta de aDordare intre aceste
doua notiuni, proDleme socilae fproDleme sociolo@ice.
/entru a intele@e proDlemele sociolo@ice treDuie sa intele@em ce se intampla ca
urmare a interactiunii sociale. AstCel, cercetarea proDlemelor %aspectelor& sociolo@ice,
nu;si propune sa e?plice de ce lucrurile nu Cunctionea=a corect, conCorm opiniei
autoritatilor sociale ci, in primul rand cum Cunctionea=a intre@ul sistem social, care
sunt principalele elemente constituti:e si cum sunt mentinute impreuna si in ec2iliDru.
Anali=a sociolo@ica nu;si propune sa studie=e crima ci sa intelea@a sistmul
Kuridic 4 nu sa studie=e di:ortul si rolul casatoriei in societete, nu discriminarea sociala
ci comportamentul si stratiAcarea sociala deAnita in termenii raselor sociale, nu
re:olutia ci e?ercitiul puterii in societate %Ber@er&.
In planul sociolo@iei reli@iei, anali=a isi propune asadar sa studie=e conCesiunea
\ ? e sau \ $ e,sau secta \ = e, ci raporturile @enerate de lo@ica relatiilor dintre reli@ie
si modernitate si modul de maniCestare a reli@iosului in societate. Anali=a sociolo@ului
este Da=ata pe utili=area celor mai eAciente metode de cercetare care sunt aplicate cu
aKutorul unei te2nici speciale de cercetare.
0e cu:in clariAcate aspectele etimolo@ice ale termenilor care :i=ea=a cercetarea
sociolo@ica I
; metodamodul de analiza sociologica
; teInicaaplicarea concreta a metodei de cercetare
; metodologieconstruirea teoretica a etapelor de cercetare in vederea formularii
concluziilor stiintifce.
0c2ema @enerala de cercetare sociolo@ica presupune o etapa initiala;
e?ploratorie si o etapa Anala de :eriAcare. Anumite cercetari sunt m.m e?ploatarii
altele m.m de control, insa treDuie sa e?iste permanent o stransa le@atura intre etapa
e?ploratorie si cea de :eriAcare.
7iecare metoda de colectare si de tratament de inCormatie treDuie, pentru a A
completa sa e:alue=e de la un pol de e?plorare catre un oDiecti: Anal de :eriAcare
prin interpretarea iposta=elor de lucru si raportarea lor la un sistem mai lar@ de
cercerare Fteoretica si comparativa.
(EKIGIREC EETO(ELOR (E CERCETCRE
In sociolo@ie pot A identiAcate patru metode repre=entati:e de cercetare I
$. &bservatia
(. ,ncIeta
H. .xperimentul
=. )tudiul indiciilor 5urmelor, amprentelor7
OBSER@ATIAI poate A deAnite ca o pri:ire atenta asupra unei
situatii%e:eniment& Cara ca aceasta sa Ae modiAcata. Metoda este de natura @enerala
si permite adunarea de inCormatii necesare care aKuta la intele@erea e:enimentului.
A42DETA I a reali=a o anc2eta inseamna a intero@a realitatea sociala cu scopul
e?primarii unei conclu=ii %@enerali=arii&.
/entru a desCasura o anc2eta cercetatorul inter:ine adresand intreDari dar Cara a
urmari sa modiAce conA@uratia sociala de cercetat. 3reDuie spus totusi ca simpla
inter:ie:are modiAca totusi, in parametrii acceptaDili situatia de cercetat.
Anc2eta se deoseDeste de oDser:atie %unde inter:entia cercetatorului este minima& si
de e?periment unde, in mod contrar cercetatorul creea=a si controlea=a situatia de
care are ne:oie % de e? se creea=a o situatie de cri=a pentru a urmari reactia unui @rup
social cu scopul pre:enirii unor eCecte impre:i=iDile;atac terorist, incendiu c2imic,
e?plo=ie&.
In conclu=ie, anc2eta este o metoda sociolo@ica de cercetare care presupune o
pre=enta neutra a cercetatorului dat totusi :i=iDila. Re=ultatele anc2etei sunt
aplicaDile in special pentru conclu=ii repre=entati:e unor studii mai :aste de anali=a.
E5PERI3E4TUL I poate A deAnit ca o Corma particular de intero@are asupra
unei situatii create si controlate de cercetator. Aceasta intero@are are ca scop
:eriAcarea unei ipote=e sau a unui corp a?iomatic al carui produs este ipote=a.
STU/IUL I4/I2IILORI poate A considerate ca o Corma speciala de oDser:atie
care dintr;un scop Dine deAnit, isi propune sa anali=e=e numai anumite aspecte;
speciale ale unui Capt social sau Cenomen. Aceasta metoda poate A Colosita pentru
anali=a anumitor documente,a statisticilor oAciale,precum si a unor indicii materiale
concrete. ,ste tipul de metoda considerate non;reacti:a %nu declansea=a reactii din
partea suDiectului de cercetat& deoarece cercetatorul nu inter:ine decat dupa ce s;a
produs Cenomenul si in consecinta, nu mai poate A inJuentat.
3reDuie totusi a:ut in :edere ca procesul de productie si de conser:are a
\ indiciilor e poate A Coarte comple? ceea ce ar putea cau=a conclu=ii eronate.
#e asemenea anumite indicii,ca de e?emplu statisticile oAciale, pot a:ea un
termen de :alaDilitate Coarte scurt, deci pot A Coarte repede depasite ca utilitate in
cercetare.
OBSER@ATIA F no,i+ni gene-ale
!Dser:atia este o metoda de cercetare care iti permite sa descoperi ce:a nou.
/oate A asemanator cu relatarile Cacute cu oca=ia unei calatorii, sau cu reportaKele
reali=ate de trimisii speciali, sau cel mai simplu cu descrierea unui e:eniment pe care
o Cace un martor ocular care a au=it si a participat la e:eniment.
In orice ca=, oDser:atia necesita o pre=enta speciala pe termen. Aceasta
pre=enta poate A de cate:a ore % a oDser:a o sarDatoare sau un curs, sau o mica
maniCestare& sau pe parcursul mai multor ani %pre=enta continua,uneori re:enire
repetata pe teren pentru a studia comparati: e:olutia diCeritelor elemente de
cercetat&.
A oDser:a inseamna a trai printre, sau a A Coarte apropiat de =ona de interes si
intensitate a unui e:eniment.
#eontolo@ia cercetarii sociolo@ice necesita ca sociolo@ul sa nu se ascunda
atunci cand oDser:a un e:eniment Da c2iar sa se pre=inte daca pre=enta lui poate
crea anumite suspiciuni. Cand insa anonimatul lui nu ridica semne de intreDare, atunci
e Dine sa Ae pastrat cercetatorul oDser:ator treDuie sa aiDa o atentie duDla I
atentie la noutate, la ceea ce poate f nou si surprinzator
atentie la sine, sa nu atraga asupra sa prea multe priviri
O1se-/a,ia presupune I
plan general de observare
grila specifca de observare
,a necesita inre@istrarea cat mai precisa si imediata %posiDil& a ceea ce se
oDser:a si anali=a Crec:enta si re@ulata a ceea ce a Cost inre@istrat.
Cercetatorul deDutant are adesea teama sa inre@istre=e ceea ce :ede si aude cu
microCon, carnet de note, aparat :ideo, altCel spus, nu;si asuma po=itia de cercetator.
,l considera ca un astCel de comportament ar putea aduce preKudicii epistemolo@ice
%sa nu deranKe=e& si morale.
3otusi, odata depasita aceasta etapa, prima re@ula e sa te pre=inti, sa e?plici
moti:ul pre=entei si oDiecti:ele cercetarii si sa soliciti acordul de a putea participa la
e:eniment. "neori e Dine :enita disimularea identitatii si oDiecti:elor cercetarii, sau,
cel putin se :or Cace pre=entarile numai catre un @rup restrans %seC, sau superiori
ierar2ici&. "nii cercetatori preCera, pentru corectitudinea inCormatiilor sa intre, ca
adepti militanti, in or@ani=atii %secte sau partide& cu care imparte o perioada de timp
acti:itatea Cara insa a A moti:at de idolo@ia @rupului respecti:. #in punct de :edere
etic treDuie :a=ut daca :aloarea cunostintelor doDandite KustiAca moral, disimularea
cercetatorului.
"n rol important pentru cercetare il au asa numitele persoanele de contact si
intermediere a inCormatiei din @rupul de cercetat. #e oDicei acestia sunt purtatori de
cu:ant sau repre=entanti de presa, dele@ati,presedinti de asociatii, etc. Catre
acestia sociolo@ul treDuie sa se pre=inte si sa solicite acordul pentru adunarea de
inCormatii. Cu cat inCormatorii sunt mai di:ersiAcati cu atat oDser:atorul are
posiDilitatea de a aduna si lamuri inCormatii cat mai e?acte si mai di:erse.
A inre@istra si a anali=a imediat comportamentul social al unui e:eniment este o
conditie esentiala pentru reusita cercetarii. #urata in timp, preci=ia si multiplicitatea
inre@istrarilor sunt primele conditii pentru calitatea anali=ei. Cel mai util este sa Ae
intocmit un Durnal de teren, in care se trec toate detaliile oDser:ate. Surnalul de teren
poate A completat cu dictaCon, aparat Coto sau :ideo.
Cercetatorul treDuie sa staDileasca un plan de oDser:are cu care sa @2ide=e
cercetarea. Aceasta poate A suD Corma unui c2estionar detaliat.
re@iunea, locul, e:enimentul de cercetat
etapele de cercetare
di:i=iunea muncii in ec2ipa %unul atent la imDracaminte, altul la @esturi, altul la
continut, sau cate doi pe o cate@orie astCel incat sa se :eriAce si detaliile
oDser:atiei&.
Complementara planului de observare este g-ila .e o1se-/a-e.
/lanul urmareste in mod special a Ca:ori=a si a or@ani=a descoperirea suDiectului
de oDser:at iar @rila asi@ura conditiile sistematice ale oDser:arii. #e e?emplu,
pre=entam mai Kos, o @rila de oDser:are a unei situatii peda@o@ice. Cu oca=ia acestei
crecetari treDuie notate %uneori cu aKutorul codului de notarea& urmatoareleI
starea generala psiIica a salii
locul ocupat de fecare elev
relatia dintre ordinea intrarii in sala si locul ocupat
prezenta sau absenta conversatiei
natura preocuparilor fecaruia inainte de inceperea cursurilor
comportamentul fecaruia imediat dupa inceperea cursului
continutul intrebarilor adresate profesorului
A aplica aceeasi @rila pentru mai multe situatii peda@o@ice, intr;o anumita unitatea de
timp permite o comparatie sistematica a re=ultatelor si intareste :aliditatea cercetarii.
Mai mult c2iar, o astCel de cerectare in domeniul peda@o@ic este indicat sa se
eCectue=e c2iar in mai multe scoli, cu scopul diminuarii conclu=iilor suDiecti:e care ar
putea A le@ate strict doar de speciAcul unei anumite scoli.

STU/IUL /O2U3E4TELOR SO2IALE
5documente statice, cifre publice ofciale7'
/ate statistice recensmintele,
,nuarul statistic,
/ocumente statistice 5cifrice7 publice ofciale si neofciale,
[aloarea i limitele utilizrii documentelor statistice n cercetarea sociouman
I.en,i;ca-ea +n+i .oc+men,
Metodolo@ia cercetrilor de sociolo@ia reli@iei prersupune, concomitent cu
lr@irea surselor inCormati:e, si consultarea .oc+men,elo- sociale, in special a
s,a,is,icilo- o;ciale.
Gn limDaKul comun, termenul MdocumentN are, En principal, En9elesul de act oAcial
cu aKutorul cruia poate A proDat un Capt, poate A recunoscut un drept sau staDilit
o oDli@a9ie. Gn cercetrile socio;umane, termenul de document este utili=at, cu
precdere, En accep9ia lui ori@inarI
5at. documentum %de la docereO a indica& 'i semniAc un oDiect sau un te?t
care oCer o inCorma9ie.
2lasifcarea ocumen"elor sociale
#in multitudinea criteriilor de clasiAcare a documentelelor %natura lor,
con9inutul, @radul de Encredere En ele, autencitatea, destina9ia lor, :ec2imea,
accesiDilitatea,.... &, :om re9ine doar pe acelea care au un @rad mare de
@eneralitate, putnd A aplicate, cel pu9in unor cate@orii mai lar@i de documente.
3erminolo@ia Entlnit En descrierea diCeritelor tipuri de documente sociale suCer
de o oarecare neclaritateI uneori se :orDe'te de documente personale, alteori de
documente pri:ate4 se utili=ea= @re'it termenii de MciCratN En loc de MciCricN, iar
termenul de MoAcialN nu este Coarte clar preci=at.
C8,e/a in,e-3-e,2-i ,e-minologiceO

0unt ofciale %lat. o`cialis7 documentele emise de @u:ern 'i de autorit9ile de
stat;cele emise de o Enalt autoritate, En timp ce ofcioase %lat. oaciosus& sunt cele
care e?prim po=i9ia oAcial, Cr a A recunoscute e?pres ca atare %spre e?emplu,
=iarele diCeritelor partide politice&.
#ocumentele private sunt indi:iduale %lat. privatus& 'i cele personale %lat.
personalis&, ele apar9in cui:a %Aind proprietatea lui&. #istinc9ia Entre privat i
personal este neclar, de multe ori, termenii Aind utili=a9i cu acela'i En9eles. ,?ist
nuan9e care ne Endrept9esc s re9inem pentru clasiAcarea documentelor termenul
de MpersonalN, care are nu numai En9elesul de indi:idual, ele apar9innd cui:a, dar
'i En9elesul de specifc, caracteristic pentru o anumit persoan. /utem spune
proprietate pri:at sau proprietate personal, dar nu putem aArma ca cine:a are
Carmec pri:at %En timp ce este Coarte m@ulitor s constatm c are un Carmec
personal&. ReCeritor la documente, putem apreciat c buletinul de identitate ca
document oAcial; este personal< dar nu :om spune niciodat ca el este Mpri:atN.
#ocumentele publice, spre deoseDire de cele personale, interesea= Entrea@a
colecti:itate uman, pri:esc :ia9a politico;administrati: a statului. ,le pot A
oAciale sau neoAciale %En nici un ca= pri:ate&. "neori, En lic de documnete cifrice
%e?primate En ciCre& se utili=ea=; @re'it; termenul de Mdocumnete cifrateN %scrise En
ciCru&.
(oc+men,ele cif-ice 3+1lice o;ciale
Colecti:it9ile 'i acti:it9ile umane, societatea En ansamDlul ei, pot A
caracteri=ate suD raport cantitati: prin e?presii numerice, ciCrice. Q/ac cifrele nu
guverneaz lumea, cel puin ele ne arat cum e guvernatK spunea 3iIai
.minescu.
*ecensmintele populaiei, ale locuin9elor 'i animalelor, statistica strii ci:ile,
:ec2ile cara@raAi 'i urDarii %re@istru oAcial de proprietate Cunciar&, actele
administrati:e, drile de seam statistice, DalaDn9a c2eltuielilor 'i Encasrilor etc.,
sunt attea documente ciCrice oAciale, cu caracter puDlic. ,le sunt, pentru unele
teme, indispensaDile En cercetarea :ie9ii sociale.
%ici o cercetare sociologic nu poate f ct de ct relevant dac nu porneste de
la cunoaterea numrului, structurii pe vrste i socioeconomice, de la
cunoaterea repartizrii pe localiti a populaiei.
Recens2min,ele 3o3+la*iei
Acesat Corm de oDser:are static urmre'te Qnregistrarea populaiei la un
moment dat mpreun cu o serie de caracteristici demografce i socioeconomice+
domiciliul, vrsta, sexul, starea civil, cetenia, nivelul de instruire, locul de
munc, categoria sociaB, ocupaia, etc, organizat n vederea determinrii
numrului, structurii i repartizrii teritoriale a populaiei Q %<ladimir 3reDici, 1)*-&.
0pre deoseDire de alte modalit9i de determinare a popula9iei %anc2ete, re@istre
permanente alr popula9iei&, recensmintele moderne ale popula9iei au o serie de
caracteristici distincte, din care decur@ att :aloarea, c 'i limitele lorI
sunt iniiale de autoritatea administrativ suprem n stat,
se refer la ntreg teritoriul asupra creia se exercit suveranitatea statului
respectiv 5n cazul recensmntului general 7 sau la anumite zone bine
delimitate 5recensmnt parial7'
se nregistreaz situaia la un moment determinat, acelai pentru toat
populaia cuprins n recensmnt %momet critic al recensmntului F =iua
decretat, ora =ero&.
C2iar dac Enre@istrarea durea= mai multe =ile, totdeauna se are En :edere
situa9ia din momentul critic al recensmntului, asi@urndu;se astCel condi9ia de
simultaneitate a Enre@istrrii4Enre@istrarea popula9iei se Cace En Da=a unei
metodolo@ii unice pentru Entre@ teritoriul cuprins En recensmnt. 7iind reali=ate En
Da=a unui act normati: de stat, Enre@istrarea popula9iei de:ine oDli@atorie.
!Dli@ati:itatea Enre@istrrii se e?tinde asupra Entre@ii popula9ii. 7ormularele de
recensmnt, Duletinul indi:idual ce se completea= separat pentru Aecare
persoan, lista memDrilor @ospodriei %cnd unitatea de oDser:are este
@ospodria& pot cuprinde date mai Do@ate sau mai limitate despre popula9ie.
Recensmntul din 1- martie 1)11 marc2ea= introducerea En 9ara noastr a
prelucrrii electronice a datelor, :rsta, locul nal'terii, anul staDiirii En localitatea de
domiciliu, starea ci:il, anul Enc2eierii cstoriei, numrul copiilor nscu9i :ii,
cet9enia, na9ionalitatea, limDa matern, ni:elul de instruire, 'coala aDsol:it,
sursa de e?isten9, locul de munc, ocupa9ia, sectorul social;economic de Encadrare
'i cate@oria social %oD'inut prin corelarea caracteristicilor economice
Enre@istrate&.
<olumul inCorma9iilor cerute Entr;un recensmnt depinde de necesit9ile de
or@ani=are 'i conducere ale societ9ii En Aecare etap a e:olu9iei ei de
disponiDilit9ile materiale 'i umane.
(in is,o-ic+l -ecens2min,elo-
#in cele mai :ec2i timpuri, En scopuri administrati:e s;au militare, s;a urmrit
Enre@istrarea popula9iei. Gn C2ina 'i ,@ipt s;au Ccut astCel de Enre@istrri mai mult
sau mai pu9in complete cu mii de ani Enainte. AstCel, este atestat recensmntul
eCectuat En ,@iptul antic, En 1.00.......En pre=ent, aceast Corm de Enre@istrare s;a
e?tins, astCel c Qnumrul i caracteristicile populaiei globului se determin n cea
mai mare parte prin recensminte i numai n foarte mic msur prin estimaiiK.
Recens2min,ele se efec,+ea42 ?n 3-e4en, 3e 1a4a me,o.ologiei OGU<
3en,-+ com3a-a1ili,a,e< a3-efe-in*2 .in $% ?n $% ani =?n anii ,e-mina*i c+ %
sa+ 5>.
Recens2min,ele ?n Rom8nia
Recens2min,ele se efec,+ea42 ?n 3-e4en, 3e 1a4a me,o.ologiei OGU<
3en,-+ com3a-a1ili,a,e< a3-efe-in*2 .in $% ?n $% ani =?n anii ,e-mina*i c+ %
sa+ 5>.
Istoricul Enre@istrrii popula9iei pe teritoriul 9rii noastre Encepe imediat dup
cucerirea #aciei, prin McensN Ful dispus de Gmpratul 3raian %)6;11* e.n. &. #in
pcate re=ultatele acestei Enre@istrri, ca 'i ale celor eCectuate En timpul ocupa9iei
romane, nu s;au pstrat. Gn perioada 0tatelor 7eudale, e:iden9a popula9iei se Ccea
pe Da=a listelor de dri Ca9 de Diseric, prin catastifele :istieriei. CatastiCul din
1-)1 a #omnitorului /etru Yc2iopul este cunoscut ca prima Enre@istrare En limDa
romn a popula9iei. #in timpul domniei lui Mi2ai <itea=ul %1-))& se pstrea= un
al doilea catastiC. Gn 1*1, suD domnia lui Constantin Brnco:eanu, se eCectuea= o
cuprin=toare Enre@istrare a popula9iei pentru staDilirea triDutului datorat turcilor.
#in secolul L<III;lea se pstrea= catafrafi ale localit9ilor %Ascale& sau
reli@ioase 'i conscripii %Ascale, militare&, ca 'i urbarii, registre de diDme,
aezminte omeneti, etc.
#in aceea'i perioad datea= 'i primul recensmnt modern din 9ara noastr
%166&. /n En pre=ent s;au eCectuat 12 recensminte Entr;un inter:al de peste
1-0de ani. 7rec:en9a lor s;a duDlat En ultimile deceniiI En prima sut de ani s;au
eCectuat cinci recensminte, mai pu9ine dect sau Ccut En ultima Kumtate de
:eac.
Recensmntul din 166 a cuprins Entre@ teritoriul Moldo:ei, popula9ia
Enre@istrndu;se nominal.
Recens2m8n,+l .in ian+a-ie $""& s;a desC9urat En climatul Enc tensionat
al sc2imDrilor radicale produse En Romnia dup e:enimentele din decemDrie
1)6). 5a acest recensmnt, pe ln@ aJarea numrului %22 610 0-& 'i distriDu9ia
teritorial a popula9iei, s;a putut Enre@istra 'i structura pe na9ionalit9i.
La -ecens2m8n,+l 3o3+la*iei .in $! ma-,ie &%%& s;au ur,rit aJarea
numrului, structurii demo@raAce 'i socioeconomice ale popula9iei, precum 'i
staDilirea numrului'i structurii cldirilor, locuin9elor 'i @ospodriilor. Re=ultatele
deAniti:e ale acestui recensmnt arat c, En perioada intercen=itar, :olumul
total al popula9iei a sc=ut cu 1 12) 011, Aind de 21 160 )*. de persoana %DrDa9i;
10 -16 *.1, Cemei F 11 112 2&.
Ul,im+l Recensaman, Ga,ional al 3o3+la,iei in Romania s#a -eali4a, in
oc,om1-ie a an+l+i &%$$< ine-can.+#s+ as,fel ,-e3,a, ca Romania sa
a:+nga la -ecen4a-ea 3o3+laiei in anii c+ % sa+ c+ 5< confo-m
me,o.ologiei OGU< 3+,an. as,fel com3a,i1ili4a mai +Io- .a,ele in,e-ne c+
cele in,e-na,ionale.
Cl,e .oc+men,e cif-ice 3+1lice 7i o;ciale
Am struit mai mult asupra recensmintelor pentru c ele constituie Corma principal a
oDser:rii En statistica social, dar 'i pentru c En cadrul acestor Corme de Enre@istrare au Cost
elaDorate te2nicile @enerale de oDser:are statistic. Alturi de recensminte, statisticile economice,
culturale, Kuridice, etc sunt indispensaDile cercetrii socioumane. 3reDuie s suDliniem Captul c
,nuarul static al *omniei con9ine o mare Do@9ie de inCorma9ii utile cercettorului.
,nuarul static al *omniei, aprut prima dat En 1)02, Aind puDlicat de #irec9iunea statistic din
Ministerul 7ina9elor. "rmtoarele apari9ii ale ,nuarului %din 1)0) 'i 1)12& au Cost asi@urate de
Ministerul Industriei 'i Comer9ului. ,nuarul din 1)22 e editat de Institutul de 0tatistic General a
0tatului 'i pre=int date cu pri:ire la Romnia Entre@it . #in 1)22 ,nuarul apare cu re@ularitate,
pre=entnd un :olum mai mare sau mai redus de date.
Gn perioada de dup cel de;al doilea r=Doi mondial s;a continuat puDlicarea ,nuarului statistic,
:olumul de inCorma9ii :ariind de la o etap la alta. Cen=ura aDsurd practicant anterioar prDu'irii
comunismului En Romnia a Ccut ca datele statistice din ,nuar s Ae din ce En ce mai srace. /entru
compara9ie, a se :edea, de e?emplu, structura Anuarului statistic al R.0 Romnia %1)6& 'i a
Anuarului statistic al Romniei %1)))&.
Gn pre=ent, Anuarul statistic al Romniei, En cele apro?imati: o mie de pa@ini ale
sale, cuprinde 16 capitoleI
Cap.$ geografa i mediul nconDurtor
Cap. ( populaia
Cap. H fora de munc
Cap. = ; veniturile, cIeltuielile i consumul populaiei
Cap. > ; protecia social
Cap. G ; sntate
Cap.T nvmnt, industrie, cercetare
Cap.F ; cultur, sport
Cap. 6 indicatori sintetici
Cap. $< preuri
Cap. $$ agricultur, silvicultur
Cap. $( industrie, construcii
Cap. $H transporturi, telecomunicaii
Cap. $= comer, turism, servicii
Cap. $> Dustiie
Cap. $G fnane
Cap. $T teritorii
Cap. $F statistica internaional.
Alte i=:oare de inCorma9ie statistic suntI 2ndicatorul statistic al statelor i
unitilor administrative din *omnia %aprut En 1)22&, care oCer date despre
structura popula9iei, numrul cldirilor, al @ospodriilor, al locurilor de munc 'i al
Entreprinderilor comerciale 'i industriale din Aecare stat, ora', pals 'i Kude9,
"uletinul demografc al *omniei %aprut En 1)2&, "uletinul statistic al .foriei
)pitalelor Civile %aprut En 1)6&, )tatistica nvmntului din *omnia %aprut En
1)22&, buletinul muncii %aprut En 1)20&. Gn aCara acestor surse de inCorma9ii
statistice, se poate Cace apel la puDlica9iile Institutului Na9ional de 0tatistic %de
e?emplu, "reviarul statistic al *omniei, 1)6&.
(oc+men,e cif-ice 3+1lice neo;ciale
Gn diCerite cr9i, =iare sau re:iste sunt puDlicate date statistice de interes
sociolo@ic. ,le pot A reinterpretate, adncindu;se sau Cormulndu;se noi conclu=ii.
5ipsa unor documente puDlice oAciale adec:ate El oDli@ pe sociolo@ la eCectuarea
unor micro recensminte. /uDlicarea micro recensmitelor reali=ate En cercetrile
sociolo@ice de teren d na'tere unor documente ciCrice puDlice neoAciale, ce pot A
utili=ate pentru compara9ii sau ca Da= pentru noi cercetri.
(oc+men,e cif-ice 3e-sonale o;ciale 7i neo;ciale
AstCel de documente sunt mai rar utili=ate En cercetrile sociolo@ice, de'i, atunci cnd pot A
colec9ionate En numr suAcient, ele constituie o surs de inCorma9ii e?trem de :aloroas. #eci=iile de
Encadrare, deci=iile de trecere Entr;o alt cate@orie de salari=are;ca documente ciCrice personale
oAciale, pot reconstitui e:olu9ia real En cariera proCesional a unei persoane sau a unei cate@orii
socio proCesionale. #e asemenea, listele de :enituri 'i c2eltuieli ale Camiliei;ca documente ciCrice
neoAciale, pot Curni=a inCorma9ii dintre cele mai semniAcati:e reCeritoare la calitatea :ie9ii 'i e:olu9ia
ei. ,ste de la sine En9eles c documentele ciCrice personale oAciale 'i neoAciale treDuie corelate cu
celelalte tipuri de documente 'i cu inCorma9ii oD9inute prin intermediul altor metode 'i te2nici.
Valoa-ea 7i limi,ele +,ili42-ii .oc+men,elo- cif-ice ?n ce-ce,a-ea
sociologic2
#ocumentele ciCrice asi@ur o determinare cantitati: a Captelor, Cenomenelor 'i
proceselor sociale. ,le se cer a A Entodeauna :eriAcate pentru a se staDili
autencitatea inCorma9iilor statistice En e?presia lor numeric. 0e e?clud de la
Enceput statisticile trucate, cele cu erori de Enre@istrare sau incompetente. <aloarea
inCormati: a datelor statistice sociale depinde, En principal, de doi Cactori, 'i
anume I de sistemul de recoltare 'i prelucrare a datelor statistice 'i de
M:i=iDilitateaN Captelor, documentelor ciCrice con9in inCorma9ii En ansamDlu :alide.
<eriAcarea lor se impune totu'i, Entruct sistemele de recoltare a inCorma9iilor pot
introduce distorsiuni. <i=nd scopuri diCerite. ,ste @re'it, En aceste condi9ii, s se
acorde Encredere deplin doar uneia dintre statistici. /entru a le staDili :aloarea,
statisticile treDuie raportate la sistemul de e:iden9 @eneral, coroDorndu;le, Cr
a e?clude de la Enceput :reuna din ele.
<i=iDilitatea Captelor, Cenomenelor 'i proceselor ce urmea= a A Enre@istrate
condi9ionea= :alaDilitatea statisticilor sociale. Cu ct :i=iDilitatea Cenomenelor
este mai accentuat, cu att :aloarea de reJectare a documentelor ciCrice este mai
mare. Gn Da=a acestui ra9ionament, ne a'teptm En mod le@itim ca recensmntul
locuin9elor s Ae mai e?act dect recensmntul popula9iei 'i acesta mai e?act
dect recensmntul animalelor.
C2iar recensmintele popula9iei, att de perCec9ionare suD raport metodolo@ic, nu
sunt Cerite de distorsiuni. ,?ist o atrac9ie ctre rotunKirea numerelor, ca s nu mai
:orDim de erorile de Enre@istrare nesistematice. /ersoanele care au .) de ani, ca 'i
cele de -1 de ani; de e?emplu Fau tendin9a de rotunKire a :rstei, declarnd pur 'i
simplu c au :rsta de -0 de ani. Alctuind piramida :rstelor, se oDser: o
supradimensionare a claselor de :rst terminate cu =ero %0, .0, -0, '.a.m.d&.
"neori, re=ultatele recensmintelor sunt En mod :oluntar trucate. Gn urma
recensmntului din 1)60 din 0"A, municipalitatea din Ne` gorQ a intentat o
ac9iune En Kusti9ie Empotri:a Diroului de recensmnt, apreciind c popula9ia
ne`$orQe= a Cost suDestimat. 0e pare c eroarea nu a Cost deloc EntmpltoareI
En 0"A, En Cunc9ie de re=ultatele recensmintelor se staDileste numrul locuitorilor
pentru ale@erea memDrilor din Camera repre=entan9ilor, precum 'i aKutorul Cederal
pentru Aecare stat En parte.
Gn conclu=ie, inCorma9iile statistice cuprinse En documentele ciCrice se impun
dintru inceput aten9iei sociolo@ului, care treDuie s le :eriAce autenticitatea 'i s le
inte@re=e cu alte inCorma9ii, astCel Enct s oD9in o descriere cantitati:;calitati: a
:ie9ii sociale En dinamica ei. #ar s nu uitm ceea ce a spus Constantin Noica
%1)6-& reCeritor la statistici I Ms fm prudeni n faa exactitii goaleK.
hhhhhhhhhhhhhhhhhh
Sociologia Religiei ) anali4a a3lica,a
B. Religia ca *enomen social, i+ersifcare, $lurali%are si $luralism religios in
Rom-nia
SC.R$A /RE0EN$ARE A #I1ERSI2IC%RII 1IEPII RELIGIOASE IN RO3ANIA
LA 4NCE/.$.L SEC! AL 55-LEA
/entru a En9ele@e speciAcul reli@ios al societ9ii romne'ti in @eneral, este
necesar s adoptm o perspecti: socio;istoric si s amintim c En Romnia
cre'tinismul ortodo? a fost un factor central de constituire a statului romn. 7ormarea
statului romn modern la Enceputul secolului al LL;lea, a repre=entant un moment
istoric de o importan9 deoseDit. 0nirea pro:inciilor romneti la 1 #ecemDrie 1)16,
bara Romneasc, Moldo:a, 3ransil:ania, Buco:ina si BasaraDia, a Cost posiDila ca
urmare a :ictoriei Romniei in /rimul r=Doi mondial si s;a putut reali=a si datorita
spriKinului susHinut pe care l;a primit din partea celorlalte tari europene En:in@toare,
in special din partea 7ranHei.
/ro:inciile romaneti, care au constituit Romania, ca stat european in 1)16, se
caracteri=au printr;o cultura si o spiritualitate comuna, romneasc. In aCara limDii
romne :orDita maKoritar in toate pro:inciile religia crePtina ortodox a constituit
matricea cultural;spirituala a noului stat, Romnia. Cu att mai mult cu ct En
tradi9ia cre'tinismului oriental, politica a Cost mereu strns le@at de elementul
reli@ios. #e aceea, elementul reli@ios a Kucat En mod deoseDit un rol important En
procesul de le@itimare al puterii politice pentru tnrul stat european. Crearea na9iunii
romne moderne, s;a Ccut dnd politicului, Da=ele unor le@itimit9i teolo@ice.
Aceast le@tur strns Entre 0tat 'i Biserica !rtodo? a condus di:er'i anali'ti s
:orDeasc despre suCetul romnesc, En9eles ca o Corm cultural 'i spiritual speciAca
poporului roman, sau s utili=e=e termenul de simfonie, pentru a deAni un raport
strns intre aceste aspecte deAnitorii ale istorio@raAei moderne.
#in perspecti:a sociolo@iei reli@iei perioada de la sCr'itul secolului al LIL;lea si
Enceputul secolului LL este En mod deoseDit interesant 'i important aKutndu;ne s
En9ele@em procesul de di:ersiAcare al societHii romneti, si mai apoi pe cel de
pluralism reli@ios modern. /utem aArma c la Enceputul secolului LL, pot A
identiAcate primele semne concrete de di:ersiAcare real a cmpului reli@ios
romnesc, dominat pn atunci de elementul maKoritar ortodo?. /opula9ia noilor
teritorii care intrau in componenta Romniei era etero@ena att pe plan conCesional
reli@ios cat mai ales etnic. Credincio'ii de conCesiune ortodo?a erau maKoritari dar
Entlnim si catolici, @reco;catolici, protestan9i, e:rei si musulmani. In plus, in
3ransil:ania, pro:incie care a Cost o lun@a perioada de timp suD ocupa9ia austr;un@ara,
coe?ista deKa un numr mare de secte si culte protestanteI Daptiste, ad:entiste,
penticostale si e:an@2elice. 0e poate oDser:a a'adar ca Romnia trece, dup primul
r=Doi mondial, de la o structura sociala nono;conCesionala si nono;etnica, la una
pluri;conCesional si pluri;etnic.
In acela'i timp treDuie remarcat si Captul ca s#a .+1la, s+3-afa*a ,a-ii prin
unirea cu noi pro:incii romane'tiI 3ransil:ania, Buco:ina si BasaraDia. Cat2erine
/uranin
1
un istoric Crance= contemporan aArma ca micul re@at moldo:la2 s;a mrit
astCel Enct a de:enit o mare putere re@ional, o nou Romnie, care ocup o
supraCa9 de 2)-.0.) Qm ptra9i, En timp ce Enainte de r=Doi a:ea numai 1*.)0 Qm
1
Catherine DURANDIN, Histoire des Roumains, Paris, Fayard, 1995, p. 240-241.
ptra9i. In consecin9a, si 3o3+la*ia si#a .+1la, n+m2-+l trecnd de la *.2-.)1) la
1-.-.1..2. de locuitori in numai 6 ani, intre 1)12 pana in 1)20
2
.
ConCorm inCorma9iilor statistice oAciale ale recensmintelor na9ionale din 16)) si
din 1)0, se poate oDser:a o e:olu9ie Coarte interesanta a structurii etnice a
Romniei. Gnaintea primului r=Doi mondial popula9ia de etnie romneasc Enre@istra
)2i de locuitori, Cormnd un stat etnic aproape omo@en.
@$. S,-+c,+-a e,nic2 a Rom8niei confo-m -ecens2m8n,+l+i na*ional .in $!""
@$. Info-maii s,a,is,ice : E. @&E.)C0, ,naliza rezultatelor
*ecensmntului general al popula4iei *omniei din $F66, cu o prefa de
)abin 3,%02E,, "ucurePti, 2nstitutul Central de )tatistic, $6==, p.6H.
Gsim acela'i re=ultat %@raAcul G2& daca pri:im distriDu9ia conCesionala. In
16)), la o popula9ie de -.)-1.1)0 de locuitori a:em )1,-i cre'tini ortodoc'i, .,-i
e:rei, 2,-i catolici, 0,*i musulmani, 0,.i protestan9i si 0,.i aparHinnd altor reli@ii.
A'adar putem identiAca o particularitate istorica a Romniei care era structurata pe
Da=a identit9ii etnico;reli@ioase Aind o tara maKoritar ortodo?a si de etnie
romneasca.
@&. Rom8nia : s,-+c,+-a confesionala .+32 -ecens2m8n,+l .in $!""
la o 3o3+la*ie .e 5."56.6"% loc+i,o-i.
@&. Info-maii s,a,is,ice : E. @&E.)C0, ,naliza rezultatelor,Z, op. cit., $6==, p.
F=.
'
Cf. Brviaire statistique de la Roumanie, Bucarest, LInstitut central de statistique, 1940, p. 9.
Gn sc2imD, *ecensmntul din $6H< pre=int o alta conA@uraHie etnica si
conCesionala %@raAcul G&, pstrnd o maKoritate ortodo?a asemntoare structurii
etnice a romanilor. 3otui ortodo?ia diminuase la *2.-)i din totalul locuitorilor in timp
ce @reco;catolicii Enre@istrau %uniaHii& %*.)i&, catolicii %1.6i&, e:reii %..1)i&,
reCormaHii %.)i&, luteranii %2.2i&, musulmanii %1.02i& si alte reli@ii %1..i&. In ca=ul
conA@uraHiei etnice a:em *1.)i romani si 26.1i minorit9i di:erse, altCel spus,
minoritHile repre=int aproape o treime din populaHie, adic -.01).000 locuitori ciCra
ec2i:alenta cu populaHia @enerala a Romniei dup recensmntul din 16)) P
@3.Romania: s,-+c,+-a confesionala confo-m -ecens2m8n,+l+i .in $"3%
la o 3o3+la*ie .e $!.%5.%&! .e loc+i,o-i
G8. Info-maii s,a,is,ice :F 0amuil MAN"I5A, #. C. G,!RG,0C", Aopula4ia
*omniei, Bucarest, Imprimerie Nationale, 1)* 4 Al. ]"B, 2dentitate!alteritate
in spa4iul cultural romanesc, Vd. "ni:. Al. I. C"]A, Iasi, 1))1, pp. .- F .1.
@4.Romania: s,-+c,+-a e,nica a ,a-ii confo-m Recens2m8n,+l+i .in $"3%
la o 3o3+la*ie .e $!.%5.%&! .e loc+i,o-i
G;. Info-maii s,a,is,ice :F #umitru SA4/RU, Aopula4ia rurala a *omniei intre
cele doua rzboaie mondiale, Iasi, 1)60, p.-0.
Mai precis, la o popula9ie de 16.0-*.026 de locuitori, in aCara celor 1 milioane
de Romani, restul locuitorilor erauI 1..2-.000 "n@uri, *.-.000 Germani, *26.000
,:rei, -62.11- "Qrainieni, .0).1-0 Rui, 11.6. Bul@ari, 212.-11 9i@ani si 1-..**2
3urci, Cara Ensa a cita si alte minoritati mai pu9in numeroase.
9ransilvania si pluralismul religios
3ransil:ania repre=enta o pro:incie desc2isa la pluralismul reli@ios ca urmare a
e:olu9iei ei istorice si a apartenen9ei la spa9iul ,uropei Centrale. #aca pri:im datele
recensmntului din 1)0 si ecua9ia etniefconCesiune :edem ca dintre cei .216.000
de locuitori, -*,1i sunt romani, 2),1 un@uri, *,)i @ermani, 2,.i e:rei si 2,.i 9i@ani,
amintind astCel doar minoritHile care treceau de pra@ul de 0,-i.
@5.T-ansil/ania: s,-+c,+-a e,nica confo-m -ecens2m8n,+l+i .in $"3%
la o 3o3+la*ie .e 3.&$!.%%% .e loc+i,o-i
GE. Info-maii s,a,is,ice :F #umitru SA4/RU, Aopula4ia rurala a *omniei
intre cele doua rzboaie mondiale 5Ea population rurale de *oumanie entre les
deux @uerres 3ondiales7, Iasi, 1)60, p.-0.
/e plan conCesional a:em o mare di:ersiAcare cre'tina astCelI 1.1i unia9i,
2*.*i ortodoc'i, 2-.2i protestan9i, 12.6 de catolici si 2.-i e:rei. !Dser:am ca
procentaKul ortodoc'ilor este inCerior celui al etniei romane %-*,1i&, dar Hinnd cont ca
@reco;catolicii %uni9ii& se considera tot cetHeni ai etniei romane'ti, prin comasarea
celor doua conCesiuni cre'tine %ortodoc'i si uni9i&, aKun@em la un procentaK sensiDil
e@al cu cel al etnicilor romani.
@6.T-ansil/ania : s,-+c,+-a confesionala confo-m -ecens2m8n,+l+i .in $"3%
G:. Info-maii s,a,is,ice : E. @&E.)C0, ,naliza rezultatelor,Z, op. cit., $6==, p.
F=.
Conclu=ii
/utem aArma asadar c la sCr'itul secolului al LIL;lea, putem identiAca primele
semne concrete de .i/e-si;ca-e -eal2 a c8m3+l+i -eligios -om8nesc, dominat
pn atunci de elementul ortodo?, En maKoritate.
Compo=i9ia etnic a teritoriilor recuperate %3ransil:ania, BasaraDia si Buco:ina&
era Coarte :ariat En a'a msur Enct Romnia Enre@istra dup 1)16 o di:ersiAcare
etnic Cr precedent si, En consecin9 o im3o-,an,a .i/e-si;ca-e -eligioas2.
Romania cunoate primii @ermeni ai unei plurali=ri reli@ioase Entr;un conte?t
dominat de pre=enta maKoritara a Bisericii !rtodo?e Romne, Diseric ridicata, in
1)2., la ran@ de /atriar2at, ceea ce a a contriDuit la intarirea rela9iei acesteia cu
0tatul romn, Aind declarat prin le@e, Bise-ic2 .e S,a, =$"&5>.
S,a,+,+l :+-i.ic al Bise-icilo- si C+l,elo- .in Rom8nia<
in 3e-ioa.a in,e-1elica
3reDuie suDliniat Captul ca :iata reli@ioasa in perioadele trecute Cusese
re@lementata doar de maniera oca=ionala. #iCeritele @rupuri reli@ioase triau in Dune
rela9ii cu !rtodoc'ii, Ae ca erau ,:rei, Armeni, Musulmani sau cu adep9ii Miscarii
RasQolnice. ,i erau accepta9i Cara sa e?iste discriminri reli@ioase reale, putndu;si,
maniCesta liDer identitatea reli@ioasa c2iar diCerita de a maKoritatii ortodo?e. "neori, si
doar sporadic, domnitorii decideau Ae unele Cacilita9i Ae unele restric9ii reCeritoare, in
special la :iata comunitatilor reli@ioase minoritare.
In @eneral nu e?istau restric9ii pentru maKoritatea reli@ioasa, Biserica !rtodo?a si
ortodoxia Aind o componenta esen9iala a structurii politice.
Gnainte de perioada interDelica, in aCara Bisericii !rtodo?e, toate celelalte
credin9e reli@ioase erau considerate culte strine. Acest statut insa nu a:ea nici
pre:ederi discriminatorii si nici nu oCerea un statut pri:ile@iat. ,ra doar o terminolo@ie
deAnitorie a credin9elor care erau diCerite de cea a maKoritatii ortodo?e. Romanii nu
erau interesa9i de alte credin9e si identitati reli@ioase.
/ercep9ia popula9iei Cata de un e:entual pericol sectar era adesea opus
discursului promo:at de Biserica !rtodo?a. !dat cu di:ersiAcarea reli@ioasa de la
Enceputul secolului al LIL;lea, in realitate, cu cat atitudinea si predicile Bisericii !?e.
incriminau pericolul sectar cu att, practic, declan'au curio=itatea popula9iei sa se
interese=e de doctrina NMR. Mai mult c2iar, credincio'ii ortodoc'i participau adesea
mcar o data, din curio=itate, la o adunare a acestora. #e e?emplu, intr;o scrisoare
pastorala in 1)10, episcopul ortodo? NiCon suDlinia caI Mpersecuia sectelor a avut un
efect contrar fata de cel care era ateptat. Credincioii notri, preocupai de
problemele religioase, au nceput sa se intereseze despre invataturile credinei
adventiste, iar unii cIiar dintre cei care criticau invataturile adventiste despre
.vangIelie, au aDuns in cele din urma credincioi adventiti misionariK.
H
#up primul r=Doi mondial, statutul or@ani=a9iilor reli@ioase in Romnia a:ea
re@lementari diCerite in Cunc9ie de speciAcul istoric al diCeritelor pro:incii de
pro:enien9a. Aceste deoseDiri au Cost e:iden9iate in e?punerea de moti:e, care
preceda Legea C+l,elo- .in $"&!, si au constituit una dintre moti:a9iile care au
condus la @ndirea si le@iCerarea unui sistem unitar le@islati: speciAc noului stat,
Romnia. Ale?andru 5epadatu, ministrul cultelor si artelor din perioada respecti:a
preci=a urmtoareleI Mvenind din state diferite, regimul acestor culte este si el diferit,
astfelK
a. Min Buco:ina, situa9ia de drept a cultelor a Cost A?ata, in principiile ei
Cundamentale, prin art. 1.;11 ale Constitu9iei austriece %)taatsgrundgesetz&,
din 21decemDrie 161* si preci=ata mai amanuntit prin le@ea
interconCesionala din 2- martie 1616, iar condi9iile pentru recunoa'terea
c+l,elo- noi au Cost staDilite prin 5e@ea din 26 mai 16*..
D. In 3ransil:ania, in aCara de unele dispo=itiuni de pe timpul cnd aceasta
pro:incie era principat autonom, re@imul cultelor este A?at prin le@ile
ma@2iare 16.6, 1616, 16). si 16)-.
c. In BasaraDia, re@imul diCeritelor culte este staDilit si el prin o mul9ime de
decrete si ordonan9e speciale.
d. In <ec2iul Re@at, numrul credincio'ilor ne;ortodoc'i Aind Coarte mic si mare
parte din ei neAind cetateni romani, nu a Cost necesara alctuirea unei le@i
speciale care sa determine mai de aproape un re@im al cultelor e?istente aici
pe ln@ cel ortodo?. AstCel, le@iuitorul s;a mul9umit cu A?area in art. 21 al
:ec2ii Constitu9ii %1611&, a principiului liDertatii cultelor intre mar@inile ordinii
2
Evque NIFON, Pastorala misionara 1910, La bibliotheque du Saint Synod de l`Eglise Orthodoxe-
Monastere Antim, Bucarest, 1910.
puDlice si Dunele mora:uri, si sa decrete=e in art. * ca diCeren9a de credin9e
reli@ioase si conCesiuni nu constituie in Romnia o piedica spre a doDndi
drepturi politice si ci:ile, si a le e?ercita e.
.
.
Gnainte insa de 5e@ea Cultelor din 1)26, au Cost identiAcate diAcultati in
uniCormi=area statutului Bisericii ortodo?e din pro:inciile Romane'ti. ,ra necesar sa se
tina cont, in special de conte?tul pluralist de ordin cultural si spiritual care deAnea
situa9ia din 3ransil:ania. A:em in :edere pre=enta in 3ransil:ania a Bise-icii Uni,e c+
Roma, Greco;catolica, a:nd un ritual reli@ios si do@me Coarte apropiate cu cele ale
Bisericii ortodo?e. In acela'i timp, dorind sa EncuraKe=e apropierea Crateasca intre
credincio'ii ortodoc'i din <ec2iul Re@at %Moldo:a si 3ara Romaneasca& si cei din
3ransil:ania, au Cost adoptate, in cea mai mare parte pre:ederile 0tatutului lui Andrei
0a@una, episcop ortodo? din 3ransil:ania %1606;16*&, c2iar daca acestea inte@rau
dese inJuente cal:iniste.
In BasaraDia, ortodo?ia era etero@ena, att din punct de :edere lin@:istic dar si
etnic si reli@ios. 0e constituise o sas numita biserica vie, care nu respecta in ierar2ia
Disericii ci a:ea o lar@a autonomie de or@ani=are si de conducere. Adep9ii acestei
Diserici erau ortodoc'i romani, ru'i, si ucraineni. In @eneral etnicii ortodoc'ii minoritari
preCerau sa Crec:ente=e Disericile comunitatilor maKoritare in Cunc9ie de conA@ura9ia
reli@ioasa a satelor.
! alta proDlema pe care treDuia s;o aiD in :edere Biserica !rtodo?a era cea
reCeritoare la 3-os3e-i,a,ea economica a 3a-o6iilo-. In 3ransil:ania paro2iile erau
mult mai prospere din punct de :edere economic in timp ce paro2iile din sud, unde
Entlnim si numero'i reCu@ia9i din =onele lo:ite de:astator de r=Doi, erau
de=or@ani=ate si cu :enituri Coarte reduse. Acelea'i diCeren9e le oDser:am intre
3ransil:ania si celelalte pro:incii romane'ti si in ceea ce pri:e'te pre@tirea preo9ilor,
cei din 3ransil:ania Aind scoliti, deseori la uni:ersitati teolo@ice de presti@iu din Apus.
#e aceea adesea ortodoc'ii din 3ransil:ania si;au manifestat rezerva si dezacordul cu
deci=ia 0inodului de a centrali=a a:erile Bisericii pentru a le redistriDui la ni:elul
Entre@ului teritoriu al Romniei Mari. Acela'i decalaK economic era oDser:at si intre
Biserica !rtodo?a si celelalte Biserici, cea Catolica, cea 5uterana sau cea Cal:ina,
acestea din urma Aind multa :reme pri:ile@iate de politica oAciala din 3ransil:ania.
Mai mult, 'tim ca in <ec2iul Re@at, Dunurile Bisericii !rtodo?e au Cost seculari=ate si
luate de ctre 0tat in timp ce in 3ransil:ania, Biserica Romano;catolica, de e?emplu,
au Cost c2iar sus9inuta politic si economic de 0tat in special in timpul domina9iei de
(aDsDour@.
#in aceste moti:e, Biserica !rtodo?a considera ca a Cost tratata inKust si n;a
a:ut parte de acelea'i posiDilitati materiale ca celelalte Biserici. In scopul eliminrii
acestor decalaKe Mconstituirea unui fond religionar al "isericii ortodoxe romane nu ar f
doar un acte ne o urgenta necesitate actuala dar si un act de nalta Dustiie morala si
politica fata de "iserica neamului, care a suferit cel mai mult pentru asteptarile sale
de nfptuire a idealului politic romanesc, 0nirea cea 3areK
-
.
Bise-ica .ominan,a si Bise-ica 3-io-i,a-a
In Constitu9ia Romniei din 1)2 se preci=a ca ^ *omanii, fr deosebire de
origine etnica, de limba sau de religie, se bucura de libertatea conPtiin4ei, de
libertatea nv4mntului, de libertatea presei, de libertatea ntrunirilor, de libertatea
de asociaie si de toate libert4ile si drepturile stabilite prin legi_ 5art. >&. Credin9a
:
M. Alexandru LEPADATU, Ministre des Cultes et des Arts, Expunere de motive (LExposition des raison),
dans : Notre glise et les cultes minoritaires. La grande discussion parlementaire autour de la Loi des
Cultes , imprimerie du journal Universul , Bucarest, 1998, pp. 3-4.
8
Archiprtre Dr. Gh. CIUHANDRU CIUHANDRU, Patronatul eclesiastic maghiar fata de drepturile Statului
roman. Studii istorico-statistice si politico-eclesiastice, lImprimerie de la Tipographie Diocsaine, Arad,
1928, p.202.
reli@ioasa nu mai constituia a'adar un oDstacol pentru e?ercitarea drepturilor politice
si ci:ile, %art.*&, cum era situa9ia in trecut in 3ransil:ania pentru romanii ortodoc'i. Mai
mult c2iar, Biserica ortodo?a capt treptat un statut pri:ile@iat. Caracterul maKoritar
al B.!.R. era recunoscut in Constitu9ie prin sinta@ma de "iserica .ominan,a, in timp
ce Biserica romano;catolica era deAnita ca 3-io-i,a-a I ^ Eibertatea conPtiin4ei este
absoluta. )tatul garanteaz tuturor cultelor o deopotriv libertate si protec4iune
ntruct exerciiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri si legilor de
organizare ale )tatului. "iserica cretina ortodoxa si cea grecocatolica sunt biserici
romaneti. "iserica ortodoxa find religia marei maDorit4i a *omanilor este biserica
.ominan,a in )tatul roman ' iar cea grecocatolica are ?n,8ie,a,ea fata de celelalte
culte. _ 5art.((7.
Constitu9ia Ensa nu mul9umea, prin preci=rile reCeritoare la liDertatea reli@ioasa,
si cultele minoritare. Acestea erau, daca nu considerate nesemniAcati:e, cel pu9in
trecute cu :ederea de ctre le@iuitorul Constitu9iei. /entru a diminua Ensa din
nemul9umirile celorlalte Culte, Constitu9ia instituia demnitatea de sena,o- .e .-e3,
pentru I \ mitropoliii tarii ' episcopii eparIioti ai "isericilor ortodoxe romne si greco
catolice 5Z7, capii confesiunilor recunoscute de )tat, cate unul de fecare confesiune,
ntruct sunt alei sau numii conform legilor tarii si reprezint un numr de peste
(<<.<<< de credincioi ' precum si reprezentantul superior religios al musulmanilor
din *egat. _ 5art. T(, be7. 0i starea ci:ila cu componenta ei reli@ioasa era
re@lementata. 5a na'tere, casatorie sau la deces, erau cerute actele laice dar ele
treDuia ^ precedate mereu de binecuvntarea religioasa _ 5art(H7. Re@ele Romniei
treDuia sa Ae de reli@ie ortodo?a la Cel ca si urma'ii Camiliei re@ale la tron %art. **&.
A'adar Biserica ortodo?a dominanta ocup o importanta dimensiune politica.
Aceasta po=i9ie a Cost Entrita prin le@e in 1)2- cnd scaunul ar2iepiscopal din
Bucureti a Cost ridicat la ran@ul de 'a,-ia-6a,. /ana atunci le@turile canonice se
derulau in principal cu Biserica ,cumenica a Rsritului cu sediul la Constantinopol.
Cu noul statut de /atriar2at, Biserica ortodo?a a Cost recunoscuta prin le@e ca "iserica
de )tat.
Celelalte Culte recunoscute de 0tatul roman prin 5e@ea Cutelor din 1)26 sunt I
$. Cultul roman grecocatolic 5unit7,
(. cultul catolic bde rit grecrutean 5ucrainean7 si armeanc,
H. cultul reformat 5calvin7,
=. cultul evangIelicluteran '
>. cultul unitarian '
G. cultul armeanogregorian '
T. cultul mozaic,
F. cultul maIomedan.5art. ($! Eegea Cultelor $6(F7.
In aceste condi9ii, Biserica maKoritara, preocupata mai mult de proDlemele ei
interne in special de cele reCeritoare la asi@urare unitatii administrati:e si cultice in
toate pro:inciile romane'ti, nu :a acorda dect o aten9ie nesemniAcati:a e?pansiunii
Cenomenului sectar.
Rec+noaI,e-ea legala a noilo- misca-i -eligioase; .imensi+nea
naionalis,a a .isc+-s+l+i an,i#sec,a
#up anul 1)20, cu:ntul secta re=er:at pana atunci doar limDaKului comun teolo@ic, :a intra in
:ocaDularul oAcial al 0tatului si :a A in mod sistematic Colosit in le@islaHie si in sistemul politic. Gnaintea
utili=rii cu:ntului latin secta era preCerate cu:intele @receti de erezie 5Iaeresis& si scIisma %sQisma&.
#aca adepHii miscarii RasQol, cunoscuHi suD numele de lipoveni, puteau A consideraHi ca o
micare sectara %secareOa rupe& pentru Biserica !rtodo?a din Rusia, in sc2imD Ad:entitii, Baptitii,
/enticostalii sau Martorii lui Ie2o:a nu a:eau dect puHine elemente considerate ca sc2ismatice.
Acestea repre=entau miscari reli@ioase ori@inale, cu propriul lor proCet Entemeietor. ,le au aprut in
spatii @eo@raAce mult Endeprtate de @raniHele speciAce !rtodo?iei. /uteau A consideraHi ca religii
strine Cata de spaHiul ortodo? romanesc sau mai precis ca noi misca-i -eligioase.
Cu:ntul sec,a era Colosit mai mult pentru deAnirea miscarilor reli@ioase auto2tone, sosite in
Romania in momente istorice si circumstanHe di:erse, miscari dispersate iniHial printre etniile
considerate ne;romaneti, si care :orDeau o alta limDa dect cea romneasca. Nu e?ista nicio @rupare
reli@ioasa pe care s;o identiAcam ca Aind desprinsa din ortodo?ia romneasca. "n atent oDser:ator al
societatii romaneti, #imitrie #r@2icescu, ele:ul lui ,. #urQ2eim, e?plica intr;o lucrare tiprita in 1)0*
ca lipsa sectelor in societatea romanesca se e?plica prin de=interesul pe are l;a a:ut poporul roman
pentru aspectele metaA=ice ale reli@iei I \ daca religiozitatea romanilor este lipsita de un temei mistic
si metafzic ' daca ea se reduce la un ritual si la un cult cu desavarsire superfcial, la un formalism orb,
nu este mai pu4in adevrat ca acest ru are partea sa netgduita de bine + lipsa acelui fanatism si a
certurilor si persecu4iilor religioase, care cltinar si dusera la marginile pieirii societatile din .uropa
&ccidentala _.
G
/lecand de la aceste considerente, cecetatorii Cenomenului reli@ios au remarcat Captul
ca maKoritatea miscarior reli@ioase erau de ori@ina strina culturii si spiritualitHii romaneti. In acest
sens G. Ispir nota urmtoarele I \ in ceea ce ne privePte pe noi romanii, putem sa afrmam cu mare
satisfac4ie ca originea etnica a sectarilor este in cele mai multe situa4ii, strina de neamul nostru _.
T

7iind recepHionate ca strine de interesele tarii si ale culturii si spiritualitHii romaneti, sectele si noile
miscari reli@ioase au Enceput sa Ae considerate adevrate pericole la adresa reli@iei si politicii statului.
3reptat, treptat, Biserica ortodo?a a de=:oltat o Entrea@a literatura deCensi:a dar Coarte a@resi:a,
Empotri:a noHiunii de secta. 0tatul n;a Cost preocupat sa re@lemente=e in nici un Cel situaHia, preCernd
mai ales sa nu decid masuri speciale tocmai pentru a nu atra@e atenHia asupra Cenomenului.
3otui, ine?istenta unor re@lementari concrete reCeritoare la :iaHa reli@ioasa, un ade:rat :id
le@islati: in domeniu, a Ca:ori=at implantarea a numeroase secte pe teritoriul tanarului stat, Romania.
In e@ala masura, @rupurile reli@ioase care in anumite pro:incii se Ducurau de anumite pri:ile@ii au
reuit sa;si e?tind statutul asupra Entre@ului teritoriu al Romniei. Acesta este ca=ul comunitatii
Baptiste din BasaraDia si 3ransil:ania care a:ea o e?istenta Endelun@ata in aceste pro:incii, reuind pe
Da=a acestui ar@ument sa oDtina recunoaterea sociala in toata Romania.
Cu toate acestea, prin 5e@ea Cultelor din 1)26 nu li s;a acordat statutul de cult reli@ios, asa cum a:eau
Disericile protestante istorice, cal:ina sau luterana. #in acest moti:, puDlicaHiile Daptiste din tara, au
acu=at aceasta deci=ie restricti:a a autoritatilor romane si au protestat pe lan@a Gu:ernul american ca
in Romania nu e?ista liDertate reli@ioasa.
6
0tatutul de cult reli@ios era acordat reli@iilor care a:eau o Endelun@ata e?istenta istorica pe
teritoriul Romaniei. ,le se caracteri=au printr;o or@ani=are unitara, un mare numr de credincioi,
numeroase lacasuri de cult si dispuneau de miKloacele economice pentru EntreHinerea si de=:oltarea
comunitatii. Mai mult c2iar, erau deKa inte@rate societatii romaneti si contriDuiau la prosperitatea
materiala si spirituala a acesteia, a:nd o serie de personalitati ale comunitatii printre cei care au
susHinut idealurile "nirii din decemDrie 1)16.
Contrar acestora, miscarile reli@ioase de data recenta, promo:au o atitudine isolationista si de
opo=iHie ctre Biserica maKoritara. /rin dimensiunea lor internationala, ele nu contriDuiau la inte@rarea
sociala de care tara a:ea att de mare ne:oie. MulHi analiti le considerau mai de@raD de=inte@ratoare
ale societatii dect @rupri coa@ulante social.
)
Eisca-i Geo # '-o,es,an,e in 3e-ioa.a in,e-1elica< 3e ,e-i,o-i+l Rom8niei
A#<,N3IY3II
BA/3IY3I
MI5,NARIY3II 0A" 03"#,N3II IN BIB5I,
NA]ARIN,NII 0A" /!CAI3II
,<ANG(,5I03II
/,N3IC!03A5II
0,C,RA3!RII
"C,NICII 5"I 3"#!R 0A" 3"#!RIY3II
0/IRI3I0M"5
3,!]!7IA
Eisca-i o-,o.o5e sec,a-e .es3-inse .in RasQol 6sec al 5@II < lea9
/!/!<bII
B,]/!/!<bII
N,M!5,CII
#"(!B!R3II
;
D$<it%$ DRAG.ICESCU, Din psihologia poporului roman, ed# .isto%i-, B$$%esti, '((*, )# '=(#
*
Ibidem, p. 9.
=
C. CUCIUC, Religii interzise in Romania, Bucarest, Gnosis, 2001, p. 14-17.
7
Idem, )# 18#
M!5!CANII
03"N#I03II
(5jY3II
0CA/,bII
IN!C(,N3IY3II
hhhhhhhhhhhhhhhhhhh
@". Ra-,a Romaniei con,em3o-ane< c+ o 3-e4en,a-e< 3-in sage,i< a im3lan,a-ii noilo- g-+3+-i -eligioase 3e
,e-i,o-i+l -omanesc< la ince3+,+l sec. al NN#lea.
$%
1(
La carte a t dessine par nous mme sur la base des donnes procures chez : P. DEHELEANU, Manual de sectologie, Arad, 1948, p. 25-70 ; N.
CONSTANTINESCU, Sectologia, istoricul si combaterea sectelor din Romania, III
me
dition, Bucarest, 1943. p. 12-71 ; P. I. DAVID, Calauza crestina, Arad,
1987, p. 3-92.
VICTC RELI@IOCSS (IG ROETGIC 0G 'ERIOC(C COEUGISTS;
LIEITELE LIBERTSUII RELI@IOCSE;
)curte repere istorice
/erioada care a urmat celui de;al doilea r=Doi mondial a Cost marcat prin
instaurarea 'i Entrirea re@imului comunist totalitar, timp En care aproape .- de ani
:ia9a reli@ioas a sta@nat, Encercnd s @seasc diCerite Corme de comunicare cu
re@imul politic, pentru a;'i asi@ura supra:ie9uirea. Gn timpul acestei perioade, nu se
poate :orDi despre pluralism reli@ios, ci despre o 3l+-ali,a,e limi,a,2
.e3en.en,2 .e s,a,.
<ictoria politic a partidului comunist 'i :enirea sa la putere En Romnia a
rsturnat un Entre@ sistem de :alori sociale 'i economice, ceea ce a @enerat o
de:iere nedorit En e:olu9ia moderni=rii 9rii. Introducnd alte principii sociale 'i
politice dect cele practicate de societatea romneasca in perioada interDelic,
comunismul a Dlocat 'i a de:iat de=:oltarea normal a societ9ii romne de pe
drumul moderni=rii. <ec2iul re@im din perioada interDelic a Cost aDandonat cu
spriKinul armatei so:ietice care ocupa 9ara. #omeniile En care se aArmau rela9iile
sociale moderne %industria, suprastructura, comer9ul& au Cost na9ionali=ate 'i
sociali=ate, iar a@ricultura, a Cost cooperati:i=at En mod Drutal, Aind impus un
e@alitarism utopic. 0;a introdus sistemul economic 'i social;politic so:ietic, Cormat
En perioada cnd Rusia era mai pu9in de=:oltat dect Romnia %de e?emplu aDia
En cea de;a doua Kumtate a secolului LIL au aDro@at ioD@ia Ceudal&, sistem care
En trei decenii %dup 1)1*& a Cost transCormat Entr;un re@im ri@id 'i totalitar. Modelul
impus de ctre "niunea 0o:ietic a repre=entat Dlocarea de=:oltrii normale a
Romniei, tara Aind CorHata sa mear@ pe un drum ilu=oriu timp de o Kumtate de
secol, pn En 1)6).
Comunismul a repre=entat o Entrerupere a continuit9ii istorice romneti
Are'ti, Cor9nd, 3-in,-#o s,-a,egie mime,is,2, inte@rarea Entr;un sistem politic
strin %EnAinHarea 0o:Rom;urilor si a economiei naHionale planiAcate, dup modelul
so:ietic&, care e:oluase Entr;un ritm 'i spa9iu @eo@raAc diCerit. <alorile poporului
romn au Cost Enlocuite cu cele ale comunismului, practicate En "niunea so:ietic
crendu;se o ruptur dramatic Entre :ia9a real a Romniei 'i modelul comunist
strin, impus En toate domeniileI En industrie, En a@ricultur, En 'tiin9, En cultur, En
En:9mnt, etc. Na9ionali=area, colecti:i=area, elo@iul culturii 'i al 'tiin9ei
;'
so:ietice, introducerea En En:9mnt a altor pro@rame 'colare, studiul limDii ruse,
al istoriei 'i literaturii "niunii so:ietice, sistemul notelor En 'coli cu caliAcati:e
%dup modelul so:ietic&, arestarea celor care nu Cceau elo@iul re@imului comunist,
erau Corme concrete prin care se Encerca Enlturarea speciAcului 'i tradi9iilor
na9ionale romne. /artidul Comunist, se Da=a, pentru c'ti@area 'i men9inerea
puterii, pe popula9ia cea mai srac 'i neinstruit pe care o manipula Entr;un
sistem dictatorial. Gntreruperea continuit9ii istorice din drumul moderni=rii
Romniei a repre=entat o Entr=iere de o Kumtate de secol 'i crearea unei situa9ii
care nu a putut A Endreptat nici En anii de tran=i9ie dup 1)6), pentru a se putea
recupera decalaKul socio;economic dintre Romania si celelalte tari europene
occidentale.
Cu toat aparen9a de constan9 politic, perioada comunist a Cost una dintre
cele mai instaDile din istoria 9rii. #up populismul anilor 1)..;1).6, a urmat
teroarea impus de partea MmoscovitN a partidului 'i a puriAcrii :ie9ii politice prin
Enlturarea partidelor istorice sau a liderilor politici incomo=i pentru puterea
comunist.
/ictatura comunist intre $6=> ; $6F6
/erioad comunist cunoa'te En Romnia doi lideri care au impre@nat istoria
poporului, Aecare prin personalitatea sa dictatorialI G2eor@2e G(,!RG(I";#,S
%m.16 martie 1)1-&, orientat mai mult ctre Mosco:a %comunismul de orientare
stalinist&, 'i Nicolae C,A"Y,0C" %1)1-;1)6)&, cu o puternic orientare
na9ionalist. Gn poAda acestor :i=iuni aparent diCerite, cei doi conductori ai
partidului comunist au a:ut totdeauna drept model pe Mmarele prietenN al ,stului
,uropei, poporul so:ietic 'i au urmrit crearea omului nou
$$
.
3reDuie de asemenea amintit Captul c Romnia, dup al #oilea R=Doi
Mondial, a pierdut mari teritorii
12
%BasaraDia si Buco:ina&, En Ca:oarea "niunii
11
>mul nou, chiar i eroul po!iti", #n!estrat cu toate "irtu$ile i lipsit de de%ecte, nu era pre!ent dec&t pentru a da replica
c&tor"a nai"i, dac' totui e(istau, suscepti)ili de a se l'sa prini* Pentru c' omul nou, comunismul l-a reali!at cu ade"'rat,
i acest lucru s-a #nt&mplat #n a)solut toate $'rile, %'r' e(cep$ie, unde i-a putut instala regatul* Dar cu acest om nou ne
con%runt'm la %iecare pas din p'cate+ ,ceast' #nmul$ire rapid', este contrariul acestui model ideal pe care %iecare
conduc'tor #l sus$ine #n mod contient #n %a$a maselor, %'r' s' cread' cu ade"'rat- omul nou este de asemenea, re!ultatul
ro)oti!at al ac$iunii sistematice teroarea ajut&nd - de atomi!are, de ni"elare, de omogenei!are i #n %inal de masi%icarea pe
care au tre)uit s' o suporte, !i dup' !i i pic'tur' cu pic'tur', comunit'$i de toate %elurile care hr'neau #n trecut cu se"a lor
$esutul corpului social.# Mih-i S?RA, Co<<ent s@en so%ti% A, /n A!e0-nd%$ DUTU et No%Be%t D?DILLE ed# , L@Ct-t des
!ie$0 en sienes soi-!es, !@.-%<-tt-n, +-%is, 1772, )# ='#
1'
/Pe 01 iunie 2345, 6o"ieticii pre!int' un ultimatum 7#n urma pactului 8oloto" 9i))entrop:, i pe 0; iunie ocup' <asara)ia
i <uco"ina din =ord, >?@, #n august 9om&nia cedea!' Aransil"ania din =ord Bngariei 7#n urma unui diCtal !is Ddin Eiena.
impus de Fitler:, i #n septem)rie aceasta cedea!' de asemenea o parte din Do)rogea <ulgariei, ceea ce duce umilin$a pe
culmile ei cele mai #nalte* Gara este #n stare de oc* D8area 9om&nie.>?@ nu mai e(ist'* Hn patru luni, din iunie p&n' #n
septem)rie 2345, $ara a pierdut I1,555 Cilometri p'tra$i din teritoriul s'u i ase milioane de cet'$eni* >?@ Araumatismul era
;2
0o:ietice iar la sud o parte din #oDro@ea, En Ca:oarea Bul@ariei.. 0punem MpierdutN,
pentru c acest lucru s;a Entmplat En urma unui dictat, consecin9a acordului secret
Entre Germania 'i RusiaI Caimosul pact 3olotov*ibbentrop, semnat En 1)).
Bul:ersat de r=Doi, slDit de datoriile e?terne, amenin9at de ocupantul so:ietic
%pre=ent pn En 1)-1&, Romnia a cunoscut o perioad dominat de ur 'i de
crime aDominaDile Empotri:a oricrei ordini staDilite Enainte de r=Doi.
/u'criile erau pline de oponen9i ai comunismului, mai ales intelectuali, En
mare parte memDrii ai Costelor partide politice istorice. /ersonalul de cult asimilat
uneori cu cei Do@a9i %cIiaburii& din sate, era arestat 'i urmrit En mod permanent
pentru c exploata credincio'ii sraci ai comunit9ii. Ateu prin deAni9ie, 5Qreligia
este un opiu pentru poporK 1arl 3,*d7, noul re@im a Encercat s distru@ credin9a
romnilor practicnd cele mai oriDile metode, precum splarea creierului
% Mexperimentul AitetiN
1
&, pentru a impune sistemul mar?ist. Gn pu'crii, insultele
cele mai oriDile erau adresate studen9ilor En teolo@ie 'i clerului. #enis #,5,3AN3,
cercettor asupra perioadei comuniste En Romnia, scrie En cartea sa, C.,0e.)C0
i )ecuritateaI
QZ #n pucrie, 9urcanu rdea mai ales de studenii n teologie. 0nora el le
oferea QbotezulK n fecare sptmn,bgndui cu capul ntro putin plin cu
urin i materii fecale. ,poi, i obliga pe fecare s urmeze noul ritual cretin. /up
zeci de astfel de repetiii, deinuii, veneau din proprie iniiativ si ia QbotezulK
n fecare diminea. #n noapte de Aati din $6><, un deinut a fost obligat s Doace
rolul preotului. ,cesta a fost mbrcat cu un cearaf i mnDit cu excremente. ,vea
un baston din Irtie 5i acesta mnDit7, pe care ceilali deinui erau obligai sl
srute. Cretinul, n pucrie, era constrns si abandoneze credina,
blasfemind eucaristia i cntnd parodii obscene n locul cntecelor liturgice i
rugciunilorK
$=
.
9otalitarismul comunist+ teroare, obedien i fric
deci pro%und.* Vito% L?U+AN, La r"olution nJa pas eu lieu?9oumanie KlJhistoire dJun coup dJEtat, Cd# RoBe%t L-,,ont,
+-%is, 177(, ))# 117 D 1'(#

12
E(perien$a Piteti, n$<itE &i d$)E n$<e!e o%-&$!$i +ite&ti F!- 1'( G< 5est de B$$%e&tiH, $nde e%- $n- din )$&E%ii!e
o<$niste de /n-!tE se$%it-te# In -e-stE )$&E%ie o<$ni&tii -$ ,o!osit sp'larea de creier /<)ot%i5- o)onen4i!o% %e"i<$!$i
)ent%$ --i %eed$- #n spiritul noii ideologii# +$&E%i- din +ite&ti ,-e )-%te, /<)%e$nE $ )$&E%ii!e Ghe%!-, Ai$d &i B$$%e&ti,
din <-%i!e ent%e de e0te%<in-%e din ti<)$! )e%io-dei o<$niste#
1:
Denis DELETANT, Leauescu i 6ecuritatea, .$<-nit-s, B$$%e&ti, 177=, )#88#
;:
<ia9a romnilor En timpul perioadei comuniste nu a cunoscut numai
persecu9iile politice ale re@imului dictatorial care :roia s impun prin orice miKloc
ideolo@ia sa ci 'i supunerea la unele umilin9e 'i pri:ri de orice Cel, impuse de o
e?isten9 trit la limita srciei
1-
. Iat o descriere a :ie9ii romnilor suD re@imul lui
C,A"Y,0C" Ccut de Kurnalistul de la Figaro 3agazineI
Q9eroarea lui C.,0e.)C0 a fost impregnat de un cinism i de o imoralitate incredibil.
Aersoanele n vrst, nu mai erau ngriDite n spitale. ei atunci cnd nu murau din lipsa ngriDirilor i
din absena medicamentelor, acestea ngIeau de frig pn la moarte n apartamentele lor lipsite
de nclzire i lumin. 3ii de persoane inutile, pentru c erau n vrst, au fost astfel exterminate.
Aentru a preveni avorturile clandestine, controalele ginecologice erau practicate cIiar la
locul de munc 5ne putem imagina n ce condiiiV7+ )tatul era informat naintea mamei. ,ceast
oroare, n afar de faptul c crea familii 5prea7 numeroase care triau ntro mizerie neagr, nu
mpiedica un numr mare de avorturi clandestine, care deseori erau urmate de consecine
dramatice. ei totui, vznd c vine o pacient aproape moart la serviciul de urgene, ginecologul
nu avea dreptul s o ngriDeasc pentru c ar f fost condamnat pentru participare la avort. 9rebuia
mai nti s anune poliia, aceasta trebuia s se deplaseze, s stabileasc procesul verbal i,
numai dup aceea, doctorul era autorizat s o ngriDeasc. .ste inutil s specifcm c, foarte des,
victimele Iemoragiilor, sracele femei nu supravieuiau acestei proceduri penale. bZc
#n afar de acest lucru, C.,0e.)C0 era un negustor de sclavi, pentru c a vndut zeci de
mii de ceteni care vroiau s prseasc ara. Areul se nvrtea n Dur de $<.<<< dolari. Aentru a
obine aceti bani, copii i soiile erau reinute ostatece n ar pn cnd cel care era n afar
strngea suma necesar. ei, n plus, candidaii nu puteau lua la plecare dect cte o valiz n
fecare mn.
.ste foarte difcil s enumerm toate faetele acestei terori cotidiene. bZc Aoporul romn
avea incontestabil impresia c o fatalitate se abtuse asupra lui, iar aceasta trebuia suportat.
)untem nconDurai. )unt peste tot. Aopulaia se predase dumanului fr s opun rezisteneK
$G
.
Aceast stare de psi2o= era pro:ocat 'i Entre9inut En Entrea@a 9ar,
consider istoricii contemporani, de un or@anism de opresiune al 0tatuluiI
)ecuritatea.
Q,ceasta fcea ca pe societatea romn s cad o ameninare constant i multiform.
)ecuritatea era simbolul )tatului. *euise s invadeze totul. /e la miliia de baz, trupele de
frontier, seciile de asalt i pn la informatori trecnd prin agenii care se ocupau cu ascultarea,
un ntreg popor tria din informaii i represiune. bZc AsiIoza era att de rspndit nct
maDoritatea oamenilor fceau exces de zel. C.,0e.)C0 i dispreuia colaboratorii, era mai ales un
dispre moral.bZc ,ici intervenea fenomenul )ecuritii. ,meninrile pe care le fcea i conducea
pe maDoritatea oamenilor s practice autocenzura i autolimitareaK.
$T

18
>Int%--de5E%, e,o%t$! )o)$!-4iei e%- /nd%e)t-t Et%e s$)%-5ie4$i%eJ t%eB$ie <-i /ntKi sE -$te sE se h%Ene-sE, sE se /nE!Le-sE,
sE se /<B%-e, -%e )$4in ti<) )ent%$ - o<)!ot-M# 3e-n-M-%ie LE BRET?N, La %in de LE,BME6LB?, )# 17#
1;
Vito% L?U+AN, La r"olution nJa pas eu lieu?, ))# 1;* D 1;7#
1*
3e-n D M-%ie LE BRET?N, La %in de LE,B6E6LB?, ))# ': D '8#
;8
/entru a plti datoria e?tern a 9rii, C,A"Y,0C" a introdus msuri de
austeritate Cr precedent. A ra9ionat totul4 produsele alimentare
16
'i produsele
ener@etice, %Den=ina, la 20 litri pe lun pentru Aecare ma'in, 'i ener@ia electric&.
7rec:entele opriri ale curentului, En perioada 1)6.;1)6-, au cau=at moartea a
peste 0 de copii din incuDatoare
1)
. ,ra o :ia9 de mi=erie. 7r lumin, Cr 2ran,
Cr liDertate, Cr :iitor, Romnii triau En disperare
(<
.
*eligia n perioada comunist ; elemente Duridice constituionale
Contestarea tradi9iei istorice 'i spirituale de ctre comunism, si inte@rarea
Entr;o spiritualitate atee a ?n,-e-+3, .e asemenea si e/ol+*ia no-mal2 a
3l+-alism+l+i -eligios.
ReCeritor la reli@ie En perioada comunist, putem distin@e trei etape de
anali=.
/rima, etapa -e4is,en*ei a:nd drept e?presie protestele directe sau
indirecte Empotri:a re@imului, etap marcat de arestrile masi:e
% apro?. 1).6;1)1-&4
A doua etap, cea a acce3,2-ii re@imului %apro?. 1)1-;1)*0&.
A treia etap, cea a cola1o-2-ii cu puterea comunist % apro?. 1)*0;
1)6)&.
Noua Constitu9ie adoptat En aprilie 1).6 men9ionaI QEibertatea de contiin
i libertatea religioas sunt garantate de )tat. Cultele religioase sunt libere s se
organizeze i pot funciona n mod liber dac ritualul i practica lor nu sunt
contrare Constituiei, securitii publice i bunelor moravuriK %art. 2*&. 3o9i cet9enii
1=
In 17=7, )%od$se!e -!i<ent-%e %-4ion-te $)%inde-$J 1 G" de L-hE%, 1 G" de ,EinE, '8( "%# De <-%"-%inE, ini o$E )e !$nE &i
2(( "%# De )Kine )e Li &i de )e%so-nE# I)idem, )# '2;#
17
I)idem*
'(
3e-n D M-%ie LE BRET?N, 6%&ritul lui LE,B6E6LB?, ))# 1; D 1=# DHn 23;N, oraul <ucureti nu cunotea %oametea,
dar #n mod sigur cunotea s'r'cia* 6t&nd la coad', puteam g'si p&ine, pu$in ulei i !ah'r, lapte reconstituit, conser"e de
pete* Pentru restul, #nt&mplarea permitea uneori s' g'sim legume, c&rna$i, m'runtaie i ou'* >?@ ,m "'!ut de e(emplu,
camioane li"r&nd la m'cel'rie oase de "it' pro"enind de la atelierele de ecarisare* Larnea era ea e(portat', dup' cum
pretindea !"onul pu)lic i popula$ia nu a"ea dreptul dec&t la oase? =u a ti s' spun* Dar oric&t am c'utat #n memoria meaK
nici #n Oran$a ocupat', nici #n B966 sau #n alte democra$ii populare pe care le-am "i!itat, nu am #nt&lnit o asemenea
penurie* 9om&nii erau in"ita$i, dac' nu s' moar' practic de %oame, cel pu$in s' suporte cele mai gra"e lipsuri* >?@ Pe #ntreg
parcursul ederii mele, m' duceam s' "'d aceste co!i intermina)ile, dintre care cele mai pu$in impresionante nu erau acelea
ale automo)ilelor la pompele de )en!in'* Patru sute, cinci sute de maini ateptau, uneori de pe o !i pe alta, pentru a putea
%ace plinul* ,utomo)ilitii a"ansau #mping&nd mainile cu m&inile pentru a economisi )en!ina* ,ceasta nu era scump' dar
era ra$ionali!at' 705 de litri de )en!in' pe lun', n* n*:* >?@ Parcursul pietonului c'ut&ndu-i ra$ia, odat' cu "enirea serii,
era i mai greu datorit' #ntunericuluiK un lampadar din !ece sau aproape, ara aprins* Hn )uticuri un singur )ec, cu putere
sc'!ut', %unc$iona ca un %el de "eio!'*
L'ldura, controlat' #n mod centrali!at i nu pe )locuri, datorit' regul'rii ga!ului, era redus' la minimul strict*
Lalori%erele erau pu$in mai calde dec&t temperatura camerei* Hmi aduc aminte de reuniunile din 8inister de unde ieeam
#nghe$a$i i am "'!ut, la <i)lioteca =a$ional', #n martie 23;N, studen$i cu pardesiurile pe ei i cu %ulare, scriind cu m'nui
de l&n' #n m&iniK erau mai pu$in de ; grade #n sal'* ,partamentele nu erau mai )ine dotate* >?@ Hntr-o ast%el de situa$ie,
toat' energia, toat' inteligen$a se concentra asupra su)!isten$ei.*
;;
Qfr distincie sexual, de naionalitate, ras, religie sau grad de cultur, sunt
egali n faa legiiK %art. 11&. Constitu9ia pre:edea 'i Captul cI Cetenii au dreptul
s se asocieze i s se organizeze dac scopul urmrit nu este direcionat
mpotriva ordinii democratice stabilite de ConstituieK %art. 2&
21
. Gn domeniul
reli@ios, acest drept nu a putut A e?ercitat pentru c, pentru recunoa'terea le@al a
unei asocia9ii, era necesar aproDarea ministerului de competen9, aproDare ce nu
a Cost dat niciodat asocia9iilor reli@ioase En cei aproape .- de ani. In mod
concret, in Entrea@a perioada comunista :om constata o di:er@en9 Cundamental
Entre aArma9iile do@matice e?primate de sistemul le@islati: reCeritoare la
respectarea liDert9ii reli@ioase si realitHile din teren.
0n moment dramatic al interven4iei brutale, nedemocratice, a regimului
totalitar in via4a religioasa din *omania a fost la sfritul anului $6=F cnd,
"iserica 0nit cu *oma, @recocatolic, a fost desfinat, bunurile i bisericile sale
find luate de )tat i date n folosin "isericii &rtodoxe, iar Concordatul care
specifca relaiile ntre )tatul *omn i [atican find anulat. & mare parte din clerul
si ierarIia superioar a "isericii @recocatolice a fost trimis in ncIisoare sau sili4i
sa locuiasc in exil in diferite mnstiri sub stricta observa4ie din partea )ecurit4ii,
iar credincioPii fdeli ai "isericii au fost atent supravegIea4i de regim pentru a
elimina orice forma de rezistenta sau inten4ie de revenire la organizarea
administrativa a "isericii 0nite de dinainte de $6=F.
Gn acest conte?t tensionat a Cost adoptat Eegea 5/ecretul7 $TT din . au@ust
1).6 pri:ind regimul general al cultelor din *omnia. 5e@ea cuprindea principiile
@enerale reCeritoare la or@ani=area si desCurarea :ieHii reli@ioase. Au Cost
aproDate statutele a 1. culte recunoscute le@al de 0tatul romn prin #ecretul 1**f
1).6I
$. "iserica &rtodoxa *omana
&. "iserica *omanocatolica
3. "iserica reformat 5calvina7,
4. "iserica evangIelica C.,. 5de Confesiune ,ugustan, saii luterani7,
5. "iserica 0nitariana
6. "iserica evangIelica ).A. 5)inodoprezbiteriana, secuii7,
. "iserica cretin de rit vecIi,
!. "iserica armeanogregorian
". "iserica Aenticostala,
'1
Io-n M?RARU, Gheo%"he IANCU, Lonstitu$iile rom&ne, ed# - t%ei- , N Monito%$! o,ii-!@, B$$%e&ti, 1778, ))# 11; D 11*#
;*
$%."iserica "aptista,
$$."iserica ,dventista de ziua a Ta
$&."iserica CrePtin dup .vangIelie
$3.Cultul 3usulman 5islamic7,
$4.Cultul 3ozaic 5iudaic7,
5iDertatea reli@ioas acordat constitu9ional En 1).6 a Cost recunoscut En
mod permanent En toate Constitu9iile perioadei comuniste
22
, dar a Cost in
permanenta aspru controlata si cen=urata. Cu toate c posiDilitate constituirii altor
culte sau asocia9ii reli@ioase era pre:=ut, o astCel de aproDare nu a Cost niciodat
acordat Entre 1).6 si 1)6).
0ectele sau noile mi'cri reli@ioase nerecunoscute de 0tatul comunist s;au
auto;di=ol:at En mare parte sau au Cost desAin9ate. "nele au supra:ie9uit totui
desC'urndu;'i acti:itatea En mod clandestin 'i Colosind cele mai :ariate Corme
pentru a ocoli supra:e@2erea politic %Martorii lui Ie2o:a, credincioii ortodoci de
stil :ec2i&.
"iserica &rtodox *omn n perioada comunist ; preul supravieuirii
Anali=a Bisericii !rtodo?e Romne nu se deoseDe'te cu mult Ca9 de
ansamDlul reli@ios al 9rii pre=entat pn acum. Compromisurile, uneori aparente,
Ccute de Biserica !rtodo? En perioada comunist, au permis sal:area Bisericii 'i
c2iar e?isten9a sa. Q"iserica &rtodox a pactizat cu regimul comunist, sacrifcnd
propria sa autoritate moral, pentru supravieuirea sa fzicK.
(H
QEoialitatea "isericii vizavi de )tat era condiia sine Nua non a libertii sale.
#nelegem ntreaga ambiguitate a noiunii de libertate de contiin neleas n aceti
termeni i n acest context. "iserica nu avea dect dou posibiliti n aceast situaie+ a
accepta sau a f n ilegalitate. )oluia intermediar aleas implica supunerea.
(=
Numai cei care nu au cunoscut pri:a9iunile 'i Crica 0ecurit9ii din interiorul
9rii 'i care au Cost numai spectatorii e:enimentelor %de e?emplu anumi9i
cercettori occidentali care acu=au, En ultimii ani, Biserica !rtodo? de colaDorare
''
In )e%io-d- 17:8-17=7, -$ ,ost -do)t-te t%ei Constit$4iiO 17:=O 178'O 17;8, )$B!i-tE din no$ /n 17=;O ,# Io-n M?RARU O
Ch# IANCU, Lonstitu$iile 9om&ne, op* cit* N Monito%$! o,ii-!M, B$$%e&ti, 1778#
'2
Denis DELETANT, LE,B6E6LB i 6ecuritatea ***, )# 28#
':
?!i5ie% GILLET, 9eligie i na$ionalism - ideologia <isericii rtodo(e 9om&ne su) regimul comunist, , ed# Uni5e%sitE4ii din
B%$0e!!es, B%$0e!!es, 177*, )#'7#

;=
'i de ce=aro;papism& E'i pot permite s discredite=e memoria suCerin9elor clerului
sau credincio'ilor, Ae ei ortodoc'i, catolici, uni9i, Dapti'ti, musulmani sau al9ii.
/entru a En9ele@e mai Dine aceast aArma9ie, este de aKuns s pri:im 9rile :ecine
ale Romniei, dar de tradi9ie catolic sau protestant, precum /olonia, "n@aria,
Ce2oslo:acia, etc., unde lucrurile s;au petrecut En aceea'i direc9ie colaDora9ionist.
Biserica !rtodo? treDuia s supra:ie9uiasc persecu9iilor atee ale re@imului
pentru c repre=enta cultura 'i istoria poporului romn. ,ra sin@ura institu9ie care
asi@ura le@tura Entre trecut 'i :iitor, En timp ce toate celelalte institu9ii ale 9rii
%monar2ia, partidele politice&, 'i c2iar istoria Romniei, Cuseser Enlocuite de noul
re@im 'i de Captele istorice interpretate Entr;o perspecti: mar?ist. Gn ciuda
a:ersiunii re@imului Ca9 de credin9, Quile bisericilor au rmas descIise i
bisericile existau n calitate de sanctuar, de refugiu pentru cei care sufereau fr
speran din cauza regimului ateuK
(>
, in timp ce in Rusia =eci de mii de credincioi
'i memDrii ai clerului rus au Cost deportaHi in 0iDeria, Cr s mai :orDim de
transCormarea Disericilor 'i mnstirilor En depo=ite de cereale sau 2an@are pentru
ma'inile a@ricole. 3otu'i, nici Biserica !rtodo? din Romnia nu a rmas la adpost
de toate persecu9iile re@imului Empotri:a reli@iei.
AstCel, pentru perioada 1)-6 F 1)1, Q(><< de preoi, clugri, religioase i
laici au fost arestai. 3ai mult de Dumtate din mnstiri au fost ncIise i (<<< de
credincioi au fost obligai s prseasc viaa monastic i trei seminarii teologice
au primit interdicia de a funciona 5n $6>67. /up statistici, din peste (<< de
mnstiri cu T<<< de credincioi n $6>G, nu mai exista, n $6T( 5$G ani mai trziu
deci7, dect Dumtate din mnstiri 5$$=7, cu >T> clugri i $=6H credincioiK
(G
.
Mona2ismul romn a Cost 9inta preCerat de distru@ere a re@imului comunist
instalat En Romnia dup al #oilea R=Doi Mondial. Iat cte:a e?emple despre
ceea ce a putut Ensemna persecutarea mnstirilor ortodo?e En perioada re@imului
comunist.
5a Bucure'ti, patru mari mnstiri, clasate monumente istorice, au Cost
distruse, [creti, Cotroceni, Aantelimon i )cIitul 3aicilor. Gn <rancea, cele dou
Diserici ale mnstirii [rzneti au Cost transCormate En @raKduri pentru :aci. Ironia
sor9ii Cace ca mnstirea [ladimireti, din sud;estul Romniei de ln@ GalaHi, s
de:in o ca=arm a trupelor )ecuritii En urma i=@onirii celor 00 de maici.
Mnstirea /ervent din #oDro@ea precum 'i mnstirea Aiteteanu, la sud de
'8
Denis DELETANT, LE,B6E6LB i 6ecuritatea***,)#'(=#
';
Idem, )# '(7#
;7
Bucure'ti, au Cost Enc2ise En 1)-) 'i transCormate En cooperati:e a@ricole de
produc9ie. "n martor al Enc2iderii mnstirii descrie modul DarDar 'i sacrile@iul pe
care l;au EnCptuit memDrii 0ecurit9ii, trimi'i acoloI
Q.ra ntro zi de [ineri )fnt de Aate din anul $6>6. )ecuritii 5membrii
)ecuritii7, fcnd zel i furie, au tiat barba clugrilor i iau ras dup care iau
gonit. Celulele au fost transformate n ferme agricole. Ea plecare, membrii
)ecuritii au furat tot ceea ce se putea lua' vemintele sacerdotale, obiectele
preioase de cult i sfntele icoaneK
(T
.
Gn 1)11, si2stria @rotei din 2alomia, a de:enit o colonie pentru muncitorii
Corestieri. #in cau=a ne@liKen9ei lor, un incendiu distru@e cldirile iar pe ruinele
:ec2ii si2strii se construie'te un restaurant. Nu treDuie s uitm masacrul
patrimoniului cultural prin demolarea unei mari pr9i din casele 'i Disericile istorice
din Bucure'ti, pentru a Cace loc proiectelor ar2itecturale ale lui C,A"Y,0C". Gntre
1).6;1)6*, 16 Diserici 'i o sina@o@ au Cost demolate.
26
Istoricul R=:an
3(,!#!R,0C" 'i preotul ortodo? G2eor@2e Calciu #"MI3R,A0A au Cost aresta9i En
martie 1)*) pentru c au militat Empotri:a demolrii Bisericii .nei situat En centrul
ora'ului Bucure'ti.
3o9i clu@rii ortodoc'i care au Ccut parte din mi'carea spiritual Mrugul
aprinsN, de la mnstirea ,ntim din Bucure'ti, au Cost du'i la pu'crie 'i oDli@a9i s
Cac ani @rei de deportare En cmpurile de concentrare comuniste. Considerm o
datorie de onoare s amintim aici numele lorI )ofan "&@-20, ,rsenie "&C,, [asile
[,)2E,C-2, "artolomeu ,%,%2,, ,ntonie AE?3?/.,E?, Wustin Af*[0, Felix
/0A%.,C, "artolomeu /&E-,%, *oman "*,@,, ,rsenie A,A,C2&C, "enedict
@-20e, ,drian F?@.g.,%0, )andu 90/&*.
(6
/uminica, a fost transformat din ziua consacrat /omnului ntro zi pentru
Aartid
Ateismul, adoptat 'i propa@at En mod oAcial, Entrit de msuri administrati:e,
restrn@ea En mod se:er posiDilit9ile indi:i=ilor de a participa la acti:it9ile
reli@ioase or@ani=ate. /entru a Empiedica, En mod indirect credincio'ii s mear@
'*
DURA, +%# D%# Io-n, 8onahismul rom&n #n anii 2;4;-23;3- m'rturii ale rom&nilor i considera$ii, ed# .-%is<-, B$$%e&ti,
177:, )# *'#
'=
Denis DELETANT, LE,B6E6LB i 6ecuritatea***, )#'==#
'7
DURA, +%# D%# Io-n, Mon-his<$! %o<Kn /n -nii 17:= D 17=7, ))# *7 D =*#
*(
duminica la Diseric, /artidul comunist @sise cele mai in@enioase Msolu9iiN, 'i
anumeI
Arezena obligatorie, duminica dimineaa, la faimoasele zile de Qmunc patrioticK, ,
pentru QnfrumuseareaK satului sau oraului. ,ceste activiti erau totdeauna gratuite.
,cest lucru se ntmpla numai dimineaa, pentru c regulile "isericii &rtodoxe nu
permiteau celebrarea liturgIiei dup amiaza. )luDba este mereu celebrat dimineaa,
numai cu excepia zilei de Aate cnd este celebrat la miezul nopii'
9oate emisiunile de televiziune din timpul sptmnii erau Qemisiuni cu caracter
informativ i patrioticK 5( ore de televiziune pe zi7' singurul moment de divertisment se
situa duminica dimineaa+ emisiuni speciale pentru femei, pentru agricultori, desene
animate, flme artistice sau de aventur pentru copii i tineri, etc.
Aentru colari, instituiile de nvmnt erau obligate s organizeze activiti
suplimentare cu coninut politic, patriotic, Duridic i sportiv la care elevii i profesorii
erau obligai s participe' totdeauna duminica' iar meciurile de fotbal sau Iandbal,
care rmneau singurul divertisment pentru tineret, erau organizate duminica
diminea'
3agazinele alimentare erau descIise i aprovizionate n general duminica dimineaa.
,ceast aprovizionare, mereu n cantiti insufciente, nu se fcea dect spre orele de
ncIidere, pentru a mri ateptarea, nervozitatea oamenilor i pentru a umple astfel
timpul liber care le rmnea 5n deosebi femeilor i pensionarilor7'
Aentru repararea mainilor, garaDele erau descIise duminica dimineaa 5calitatea
mainilor de fabricaie autoIton, precum /acia, &ltcit i ,ro, era att de slaba nct
repararea frecvent era o necesitate imperativ7.
Aentru rani, pieele de duminica rmneau cele mai atrgtoare pentru c oamenii,
proftnd de timpul lor liber, i fceau proviziile pentru sptmn. #n timpul
sptmnii, ranii erau obligai s munceasc pe terenurile C. ,. A. ; ului 5cooperativa
agricol de producie7, o munc aproape gratuit' nu le rmnea deci dect duminica
dimineaa pentru ai cultiva propriile pmnturi'
#ntlnirile Aartidului i )indicatului aveau loc mai ales duminica dimineaa, Qpentru a
nu perturba procedeul de producieK din restul sptmnii'
/rin toate aceste acti:it9i de Mduminic dimineaaN, 0tatul F /artidul Encerca
s distru@ spiritualitatea oamenilor, respectul pentru Mziua lui /umnezeuN F a
timpului liDer deci, 'i de a crea un Cel de apartenen9 total la ne:oile MsuperioareN
ale societ9ii comuniste.
)rbtorile laice nlocuiesc treptat srbtorile religioase
*1
! alt metod de desacrali=are a societ9ii romne En perioada comunist a
Cost 'i cea a transCerului comunitar al srDtorilor reli@ioase spre cele laice, sau
crearea unor srDtori laice care sa preia Encrctura reli@ioasa a diCeritelor
perioade ale anului. Importan9a acordat celeDrrii srDtorilor laice oAciale
contriDuia En mod in:oluntar la accelerarea procedeului de seculari=are F En9eles ca
o mar@inali=are a inJuen9ei institu9iilor reli@ioase En societate.
"radul de Crciun a fost nlocuit cu Aomul de iarna. /in cauza penuriei produselor
tradiionale i a cadourilor de Crciun 5banane, portocale, ciocolat, prDituri, etc.7,
Aartidul oferea gratuit 5dar n urma unor impozite anuale7 QcadouriK pentru Qbradul de
iarnK, prinilor care aveau copii sub $F ani'
Q3o CrciunK, devine 3oP @eril, Q3oul Frigului, 3oul @Iearilor, 3oul zpezii,
3oul 2ernii, etc.K
Aerioada ntre (F decembrie i ( ianuarie, 5Crciunul, %aterea lui 2sus -ristos7, devine
srbtoarea iernii i a zpezii.
$ ianuarie 5)fntul [asile7, este nlocuita cu srbtoarea %oului ,n' *evelionul
Euna martie, aprilie i mai 5luni ale postului Aatelui7, cu srbtori precum+ $ martie ;
ziua cadourilor' F6 martie ; ziua femeilor, $ mai ; ziua muncitorilor, F6 mai ; ziua
tinerilor'
(H(= august ca srbtoare naional de lupt mpotriva fascismului i imperialismului
5n tradiia oriental, cretin ortodox, luna august este luna postului ,dormirii 3aicii
/omnului7'
#eseori, En timpul posturilor reli@ioase, ma@a=inele alimentare erau
apro:i=ionate cu cantit9i suplimentare de produse de me=elrie 'i mcelrie dar,
pentru a Empiedica popula9ia s Cac re=er:e de alimente prin conser:are la
con@elator sau Cri@ider, 'i;n consecin9 pentru a determina un comportament
permanent de Mstat la coadK, curentul electric era Entrerupt sistematic.
MArogramul zilnicN de ener@ie electric, de ap cald 'i ap curent eraI Entre 1 'i
6.0 diminea9a 'i 1);20 seara, cu nesemniAcati:e sc2imDri de orar pentru
Entrea@a 9ar.
0itua9ia economic de=astruoas En care politica centrali=at a re@imului
dictatorial al lui Ceau'escu a adus 9ara, a determinat ca maKoritatea popula9iei s
@seasc En ins,i,+*iile ecle4iale +nic+l -ef+gi+ .e li1e-,a,e 7i s3e-an*2. #in
acest moti: En timpul re:oltei populare din 1)6), Empotri:a re@imului comunist,
Biserica !rtodo?a si En @eneral cultele recunoscute s;au Ducurat de o Coarte mare
Encredere din partea popula9iei, situa9ie care a rmas nesc2imDat c2iar dup
*'
aceea 'i En cei 1- F 16 ani care au urmat, Biserica si Armata Aind instituHiile puDlice
in care romanii au cea mai mare Encredere.
*2
a. Concluzii
Gn timpul perioadei comuniste, Biserica !rtodo? a Cost oDli@at s de:in un
simplu Qpracticant de servicii religioaseK, ceea ce a cau=at atroAerea dimensiunii
sale peda@o@ice, misionare 'i c2iar sociale, pro:ocnd Cormarea unui
comportament de timiditate pastoral misionar care nu a Cost dep'it En totalitate
nici pn En pre=ent.
Men9innd o industriali=are 'i o urDani=are la ni:el Enalt, cu ine:itaDilul procedeu
de seculari=are care Ei Enso9ea, re@imul comunist men9inea societatea Entr;o situa9ie
institu9ional 'i cultural, pre ; modern. Acesta men9inea clientela politic 'i nu
Ccea nimic pentru a transCorma indi:i=ii En ceteni responsabili, capabili de a lua
singuri o decizie. Gn consecin9, modelul moderni=rii comuniste estFeuropene s;a
caracteri=at printr;o modernizare fr atingerea modernitii, ceea ce este En mod
clar un parado?.
Re:olu9ia din #ecemDrie 1)6) :ine s restaDileasc respectul :alorilor
umane 'i liDertatea indi:idului. Gn poAda tuturor DeneAciilor aduse, sc2imDarea
re@imului comunist cu un re@im democratic s;a Ccut cu mari sacriAcii, mai ales
economice. Au Cost necesari mai Dine de 11 ani de tranziie difcila si dureroas
pentru a Endeprta eCectele neCaste ale re@imului comunist, pentru ca la 1 ianuarie
200* Romania sa de:ina memDru al ".,. "n al moment deoseDit de important al
istoriei post;decemDriste l;a repre=entat asi@urarea securit9ii militare a 9rii prin
inte@rarea En structurile militare NA3! in anul 200.
0untem Enc departe de a :edea Enc2eiat procesul de redresare economico;
social a 9rii, cu toate c in perioada anilor 2000;200) Encepuser a A sim9ite
unele semnale EncuraKatoare pentru cre'terea economica si Dunstarea sociala.
Cri=a economica mondiala, care a aCectat @ra: si Romania Encepnd cu anul 2010,
e departe de a;si A artat ade:ratele consecinHe. #eKa diAcultHile tarii noastre
sunt Coarte mari. "n spriKin real in aceasta perioada l;a constituit Captul ca Romania
este memDra a "niunii ,uropene si am putut DeneAcia de spriKin economic si de
Emprumuturi a:antaKoase.
/entru :iaHa reli@ioasa in @eneral si pentru Biserica !rtodo?a Romana in special,
perioada de dup anul 1)6) a Cost deoseDit de importanta. /ro:ocrile social;
economice si misionare, En:Harea democraHiei si mai ales a pluralismului, au
constituit pentru Cultele si Bisericile din Romania principalele diAcult9i ale
*:
perioadei de tran=iHie. ! anali=a atenta a acestora, din perspecti:a sociolo@iei
reli@iei, :a constitui partea principala a cursului nostru in semestrul urmtor.
*8
/artea a II;aI
RE/I4A3IGAREA @IETII RELIGIOASE /UPA 2A/EREA 2O3U4IS3ULUI,
PREGE4TA 3ISIO4ARILOR STRAI4I
S3i-i,+l an,-e3-eno-ial al 3-imelo- cam3anii .e e/ang6eli4a-e -eligioasa .+3a
$"!"
Gn timpul perioadei comuniste s;a urmrit dac nu eliminarea reli@iei din sCera
puDlic cel pu9in diminuarea pre=en9ei 'i importan9ei ei En societate. /entru a;'i
atin@e acest scop, re@imul politic totalitar a Colosit o strate@ie permanent de
intimidare, control 'i cen=ur a tuturor acti:it9ilor reli@ioase. Bisericile 'i cultele,
c2iar dac nu erau le@al oDtructionate, totu'i au Cost determinate s se retra@ din
sCera puDlic, En:9mntul reli@ios a Cost inter=is En 'colile puDlice, iar propa@anda
politic de partid Ccea elo@iul ateismului de mase.
0ocietatea romneasc a Cost conCruntat cu acest tip de politic 'i de atitudine
timp de .- de ani, Entre 1).- 'i 1))0.
Gnainte de perioada comunist, cmpul reli@ios romnesc s;a coa@ulat En Kurul
Bisericii !rtodo?e, element c2eie al identit9ii 0tatului F Na9iune, acceptndu;se o
diCeren9iere F di:ersitate etnic a e?presiilor reli@ioase Aind tolerate primele
maniCestri puDlice ala N.M.R. cu toate c erau En mod strict supra:e@2eate 'i
controlate, dar nu inter=ise, de ctre 0tatul romn.
Aceast di:ersitate reli@ioas, speciAc Enceputului de secol LL a cptat
timide accente pluraliste En perioada interDelic dar rapid descuraKate En timpul
perioadei comuniste cnd reli@ia a Cost inclus Entr;un sistem planiAcat 'i controlat
de puterea politic Aind eliminat orice Corm de concuren9 sau pluralism.
/erioada comunist se caracteri=ea= F a'adar printr;o pluralitate reli@ioas, atent
controlat 'i cen=urat de 0tatul comunistP
#up cderea comunismului, societatea romneasc cunoa'te o important
etap de redinami=are reli@ioas Cenomenul reli@ios Aind inJuen9at de sc2imDrile
sociale maKore care caracteri=ea= Entrea@a societate romneasc.
Noile Corme de maniCestare ale Cenomenului reli@ios se inscriu En lo@ica
raporturilor dintre reli@ie 'i modernitate, Ccnd anali=ele En conte?tul apari9iei
pluralit9ii reli@ioase de=:oltate, caracteri=at prin pre=en9a numeroas a N.M.R.
Anul 1)6) repre=int un important moment de cotitur En istoria romneasc
contemporan, cnd Biserica !rtodo? 'i Cultele re:in cu entu=iasm En prim planul
:ie9ii puDlice, aspira9iile reli@ioase 'i actorii reli@io'i Kucnd un rol important En
e:enimentele care au marcat cderea comunismului.
0c2imDrile socio;istorice 'i economice maKore care au urmat cderii
comunismului au aCectat, 'i inJuen9at, En mod ine:itaDil, 'i cmpul reli@ios.
Gn anii de dup 1))0 se accentuea= un raport pri:ile@iat de rela9ionare Entre
0tat 'i B.!.R., Biserica Aind principala institu9ie crediDil pe plan social. Gn special
din acest moti: Biserica de:ine o institu9ie inconturnaDil pentru le@itimarea
puDlic a noii puteri politice.
Gn acela'i timp s;a putut oDser:a desc2iderea tot mai mare a societ9ii
romne'ti Ca9 de ideile noi de plurali=are reli@ioas real, En conte?tul eCorturilor
de moderni=are democratic 'i politic.
ReCeritor la interesul cet9enilor Romniei pentru institu9iile si practicile reli@ioase
statisticile arata ca popula9ia are un Coarte ridicat @rad de Encredere in Biserica,
Romania Aind, Empreuna cu /olonia doua tari cu cel mai Enalt ni:el de reli@io=itate
dintre toate Costele tari comuniste din centrul si sud;estul ,uropei
0
.
2(
L-$%en4i$ TANASE, Pluralisation religieuse et socit en 9oumanie, Cd# +ete% L-n", Be%n, '((=, ))# '8;-';;,
*;
In decursul istoriei Romnia n;a Enre@istrat conJicte maKore suD aspectul
disputelor reli@ioase, ci c2iar a constituit un loc de reCu@iu pentru minoritarii
reli@io'i persecuta9i in alte tari ele ,uropei ca de e?emplu pentru adep9ii lui San (us
%11);1.1-& care s;au reCu@iat in =ona de ,st a Romniei sau pentru adep9ii
mi'crii RasQol %11--& din Rusia, care au Cu@it de teama persecu9iilor si s;au a'e=at
un re@iunea #eltei #unrii unde triesc si ast=i.
In poAda unei atitudini istorice conciliante totu'i :iata reli@ioasa din Romnia
a a:ut multe de suCerit, in special dup al #oilea R=Doi Mondial, pentru aproape
-0 de ani, din cau=a instalrii la putere a re@imului totalitar comunist. A:nd o
ideolo@ie atee, comunismul a supra:e@2eat si cen=urat strict orice Corma de
maniCestare reli@ioasa liDera. Aceasta atitudine a En@rdit liDertatea de e?primare
si de maniCestare reli@ioasa, au Cost drmate Diserici, au Cost aresta9i preo9i sau
deser:enti de cult si trimi'i in Enc2isoare, au Cost inter=ise maniCestrile reli@ioase
puDlice si a Cost eliminat En:9mntul reli@ios din 'colile de 0tat.
#up Enlturarea re@imului comunist prin Re:olu9ia din #ecemDrie, 1)6),
reli@ia recapt un loc si un rol important in cadrul noii societ9i liDere si
democratice, comCorm presti@iului de care s;a Ducurat intotdeauna in traditia
culturala si spirituala a poporului romn in decursul istoriei sale.
7a:oraDila aderrii la spa9iul "niunii ,uropene si la NA3!, Romnia a adoptat
o serie de reCorme pentru re:itali=area economiei tarii si construirea unei
mentalit9i democratice de tip capitalist Da=ata pe principiile liDert9ii si ale
pluralismului. 3recerea de la o economie centrali=ata si Dirocrati=ata e?cesi: ctre
o economie capitalista a liDerului sc2imD, constituirea unor noi institu9ii
administrati:e care sa corespunda :ie9ii democratice, EncuraKarea de=Daterilor
parlamentare si a politicii de tip pluralist, armoni=area le@isla9iei interne in acord cu
le@isla9ia europeana comunitara, etc., a necesitat un eCort consideraDil din partea
societ9ii si clasei politice romane'ti. 3ransCormrile nu s;au Ccut insa Cr
con:ulsii sociale si Cr diAcult9ile @enerate de o inJa9ie care prea in ani W)-;W)6
scpata de suD control. /rimele semne economice EncuraKatoare au :enit Encepnd
cu anul 2000, apoi din 200. inJa9ia a Cost suD 10i si a putut A controlata prin
masurile economice speciAce. Romnia de:ine memDru cu drepturi depline al
NA3! in 200 si al "niunii ,uropene in ianuarie 200*. In pre=ent Romnia este una
dintre tarile atracti:e suD aspect economic dintre Costele tari europene comuniste.
0uD aspectul vieii religioase, dup 1)6) Bisericile si Cultele reli@ioase din
Romnia au intrat intr;o serie de sc2imDri interne administrati:e in consonanta cu
sc2imDrile prin care trecea Entrea@a societate romaneasca. ,ste semniAcati:
Captul ca numrul total de Diserici nou construite in Romnia intre 1))0 si 200- a
Cost de apro?. 35%% .e l2ca7+-i .e c+l, ceea ce -e3-e4in,2 o c-e7,e-e c+
$".&V in $5 ani fa,a .e n+m2-+l ,o,al .e 1ise-ici cons,-+i,e in Rom8nia
3ana a,+nci in .ec+-s+l is,o-iei
3$
.
"n alt aspect important oDser:at a Cost si entuziasmul religios public, Biserica
!rtodo?a in special, data Aind ponderea ei maKoritara in societate, Aind unul dintre
actorii importan9i ai transCormrilor Enre@istrate, a Cost creditata cu Coarte mare
autoritate in cadrul institu9iilor nou create, att suD aspect administrati: cat si
politic. Gntlnim, de e?emplu, in primii ani dup 1))0 o serie de ierar2i ai Bisericii in
/arlamentul Romniei, parintele Ta,+ de la Manastirea /lumDuita sau ,piscopul
Calinic de Ar@e'.
Competi9ia reli@ioasa a Enre@istrat cote ridicate, prin sosirea a numeroase
or@ani=a9ii reli@ioase noi, in special de e?presie e:an@2elica si 2arismatic neo;
protestanta, :enite in cea mai mare parte din America din cadrul Disericilor
americane independente. Cu toate ca structura :ie9ii reli@ioase din Romnia n;a
Enre@istrat modiAcri semniAcati:e prin con:ersii reli@ioase importante, noile
21
I)idem, )# '2=#
**
mi7c2-i -eligioase -2m8n8n. ma-ginale ca n+m2- .e a.e3*i in 3o;.a
efo-,+-ilo- .e3+se .e aces,ea s+1 as3ec, misiona- si economic, totu'i,
pre=enta numeroasa a oCertelor reli@ioase noi a Cost perceputa de popula9ie ca o
ade:rata invazie a sectelor, crend o stare de iritare si de tensiune la ni:elul :ie9ii
reli@ioase
2
.
2'
I)idem, ))# 1(7-11(O 1'(-1':#
*=
3isionarii s"r)ini in Rom-nia u$) 1==?
Gn 3ransil:ania, unde se @sesc importante comunit9i neo;protestante s;a putut
oDser:a o intensa acti:itate misionara dupa 1))0. #e e?emplu, la 3imi'oara El Entlnim pe
celeDrul pastor e:an@2elist /at RoDertson, cunoscut pentru preocuprile sale teolo@ico F
politice conser:atoare le@ate de moralitatea maKorit9ii nord americane a anilor 1))0 'i
mai ales cunoscut prin aCacerile sale in sCera tele:i=iunilor cre'tine Aind Condator 'i
pre'edinte al CBN %CIristian "roadcasting %et:orB&, re9eaua de tele:i=iune cre'tin.
RoDertson a :enit in Romnia in 1))0 pentru a anun9a ,:an@2elia 'i a predica
despre liDertate. Impresionant de e:enimentele sn@eroase care marcaser istoria recent
a 9rii, a Romniei, el considera c cea mai mare :ictorie oDHinuta de poporul romn, e-a
li1e-,a,ea -eligioas2. In acest sens el aArma urmtoareleI Kdup persecuie, *evoluia a
adus cretinilor romni libertatea anunat n .vangIelie i pentru aceasta trebuie sl
ludm pe /umnezeu, poporul romn este nfometat de /umnezeu i 2isus -ristos este
singurul capabil s transforme omul i si aduc lui adevrata libertateK. <edem aici
e:ident trei teme sensiDile speciAce momentului de entu=iasm re:oluHionar precum si
perioadei imediat urmtoare lui #ecemDrie 1)6), 'i anume tema MEibertiiN dup mai
Dine de .- de ani de cen=ur 'i de supra:e@2ere atent din partea re@imului totalitar.
#e asemenea, dup o lun@a perioad de restricHii de orice Cel si de EnCometare a
populaHiei pentru pltirea datoriei e?terne, el :orDe'te despre poporul romn care este
nfometat de /umnezeu. 2n fne, En conte?tul En care re@imul comunist :orDea de
transCormarea omului nou 'i construirea unei societ9i liDere, misionarul RoDertson
:orDe'te despre Iisus (ristos ca Aind sin@urul care este capaDil s transforme omul i si
aduc adevrata libertate. AstCel spus are un discurs diametral opus Ca9 de discursul
ideolo@ic pe care El promo:ase pn atunci re@imul comunist, discurs care Cusese deKa
sanc9ionat prin e:enimentele sn@eroase ale Re:olu9iei din #ecemDrie 'i e:ident
RoDertson se a'tepta ca re=ultatele predicii sale inJacarate si moDili=atoare s Ae pe
msura a'teptrilor credincio'ilor si.
#incolo Ens de discursul teolo@ic e:an@2elic acest tip de ac9iune umanitar 'i
reli@ioas a Cost in mod Cundamental expresia strategiilor de dezvoltare transnaional de
tip reea a noilor organizaii religioase. Gn acest sens amintim ca ar@ument Captul c En anul
2000 re9eaua CBN :a Encepe s Ae recepHionata prin satelit la 3imi'oara, si En cea mai
mare parte a <estului Romniei, sus9innd astCel 'i mai puternic acti:itatea misionar
e:an@2elic in re@iune.
/astorul #an Matei, Condatorul 'i pre'edintele Centrului Cre'tin 3imi'oara, asociatie
reli@ioasa neo;carismatica, a constatat c2iar Captul c pu9in dup anul 2000 numrul de
credincio'i care :in la Diseric unde predic el, a crescut semniAcati:. ,l consider c
recentele con:ertiri sunt in mare parte si re=ultatul emisiunilor pre=entate prin tele:i=iunea
CBN. Gn opinia lui credincio'ii aprecia= Coarte mult emisiunile reli@ioase ale CBN, En mod
special tinerii care @sesc la tele:i=or un alt tip de mesaK reli@ios Ca9 de cel din trecut care
era conser:ator 'i deseori nu Endemna ener@ic la misiune cre'tin.
MesaKul reli@ios tele:i=at, este mult mai atr@tor dect cel cu care erau oDi'nui9i
pn mai ieri 'i care era centrat En special pe un trecut istoric 'i pe pre=entarea do@melor.
7oarte numero'i 'i cu acHiuni Coarte Dine or@ani=ate, misiunile e:an@2elice dup 1))0 erau
sus9inute 'i de o 3+1lici,a,e e5,-ao-.ina- .e im3o-,an,2< prin msuri 'i suport te2nic
Coarte perCormant, crend societatii romaneti si in special maKoritatii ortodo?e, impresia
unei veritabile invazii a sectelor.
3otu'i, atracti:itatea sau interesul popula9iei pentru acest tip de Entlniri se e?plic
mai mult prin curio=itatea acestora Ca9 de pro@ramele reli@ioase tele:i=ate de ori@ine
nord american, noi in peisaKul na9ional, si mai putin printr;o :oin9 puDlica deliDerat de
aderare la mi'cri noi de tip e5ogen.
Biserica !rtodo?, =@uduit de aceast manier ori@inal a NMR de a;si maniCesta
liDertatea de credin9, a reac9ionat din pcate deseori Coarte slaD, Coarte anemic, prin
acHiuni lipsite de ener@ie 'i Cr re=ultate. #e Capt ea se @sea an@aKat intr;o perioad de
importante transCormri interne de altCel ca Entrea@a societate romneasc post;comunist
din Entrea@a 9ar. Aceast an@aKare En transCormrile interne 'i la ni:elul societ9ii nu Ei
permitea s se risipeasc 'i En alte acti:it9i colaterale cum ar A diminuarea impactului
propa@andei misionare de tip prozelitist, totu'i se :or putea oDser:a c9i:a ani mai tr=iu o
*7
serie de reac9ii din partea Disericilor tradi9ionale, En special din partea Bisericii !rtodo?e
Ca9 de pre=en9a important a noilor mi'cri reli@ioase iin Romania dupa 1))0.
C.a3,8n.+#se logicii conc+-en*iale .e 3ia*2 Disericile tradi9ionale istorice au
Entrat En competi9ie cu reli@iile importate utili=nd in special En cea mai mare parte a
timpului metodele lor. AstCel ei si;au multiplicat puDlica9iile 'i Dro'urile pentru a putea
promo:a principalele En:9turi, au or@ani=at ac9iuni pentru tineri sau pentru Cemei, au
desCurat acti:it9i 'i pro@ramele cu caracter caritati: 'i au crescut interesul lor pentru
acti:it9ile deoseDite promo:ate de mass;media cu puDlicarea de Kurnale 'i de re:iste
lucrare, 'i prin produc9ia unor emisiunii radio diCu=ate 'i c2iar tele:i=ate.
/a"e s"a"is"ice $ri+in $re%en#a misionarilor .n Rom-nia u$) 1==?
/entru a desciCra mai Dine 'i mai clar Cenomenul misionar dup 1))0, precum 'i
lo@ica transna9ional a noilor or@ani=a9ii reli@ioase, am recurs la inCorma9iile pe care le
de9ine Ministerul Culturii 'i Cultelor Ccnd reCerin9 la sosirea misionarilor En Romnia
dup 1))0.
#in pcate pentru perioada 1))0 F 2000 nu e?ist dect inCorma9ii Cra@mentare
pri:ind numrul misionarilor pe care nu le;am luat En calcul cu Coarte mare aten9ie En
anali=a noastr pentru a nu induce o conclu=ie eronat din contr noi am putut DeneAcia
de datele complete pentru perioada 2001 F 200., adunarea unor astCel de date a Cost
posiDil ca urmare a le@ii pri:ind re@imul strinilor En Romnia, 5e@ea nr. 1).f2002 care
impunea e?isten9a unui prea:i= din partea Ministerului Culturii 'i Cultelor pentru a acorda
o :i= de 1 luni pn la - ani pentru cet9enii strini care doreau s rmn En Romnia.
Gntre 1 ianuarie 2001 'i 1 aprilie 200 prelun@irea :i=ei a Cost acordat numai
pentru 1 luni, pentru to9i cet9enii strini, dar En perioada 200 F 200. ea a Cost prelun@it
pn la 1 an pentru cet9enii strini care nu pro:eneau nici din 0tatele "nite, nici din
"niunea ,uropean 'i pentru 2 ani pentru cei acre pro:eneau din 0tatele "nite 'i din
"niunea ,uropean.
Misionarii au Cost adesea Enso9i9i de ctre Camilia lor, din acest moti: e?ist cte:a
diCeren9e En @raAcele pe care le :om pre=enta. GraAcele pri:ind 9ara de pro:enien9 a
staDilit c dintr;un total de -*) de a:i=e En perioada 2001 F 200., Empreun cu cele care
au Cost eliDerate att ca solicitare din partea cultului sau a or@ani=a9iei reli@ioase, a:em
numai ... de a:i=e pentru aceast perioad. /entru a oD9ine un a:i= oAcial, pentru :i=a
de seKur de 1 luni treDuia ca declara9ia s Ae declara9ia de luare En responsaDilitate, s Ae
Ccut de un cult sau o asocia9ie reli@ioas, diCeren9a Entre aceste dou ciCre e?istente En
@raAcul nostru, En taDelul nostru, adic Entre -*) de a:i=e pn la ... de a:i=e este
le@at de numrul memDrilor Camiliei care au Cost inclu=i En calculul pentru a:i=ele pe 9rile
corespun=toare misionarilor le@at de cultele sau or@ani=a9iile reli@ioase En situa9ia
respecti:.
Gn acest Cel nu a Cost re9inut dect o sin@ura solicitare pe Camilie din partea cultului
En timp ce numrul de a:i=e acordate putea s Ae de 2, sau mai multe :i=e.
T. 1. Tarile e $ro+enien"a a misionarilor s"raini, $re%en"i in Romania in"re
>??1->??;
4r.
2r".
PAHS 4O3BRE /IA@IS, SE2RETARIAT /IETAT 2DARGE /ES 2ULTES, POUR
OBTE4IR OU PROLO4GER LE @ISA /E SEJOUR POUR LES
3ISSIO44AIRES
>??1 >??> >??8 >??; TOTAL POUR2E4TAGE
K
1. E"a"s-Unis )1 )2 .1- 2)1 2-)* ;7.>7
>. I"alie .61 6 21 )0 11)0 >>.1>
8. REPUBLILUE
/E 2OREE
** 11 *6 *1 ) :.8
;. Allemagne 11- 1 . 2) 11 E.B7
E. GRA4/E
BRETAG4E
*1 1 2- 1* 1*1 8.>B
:. TURLUIE 2 .6 .0 -2 11) 8.1;
B. 2A4A/A -) -6 10 6 1- >.E
7. I4/E * 12 2) 6 61 1.:
=. France .0 0 21 11 112 >.?7
1?. AUSTRALIE 2. 0 21 6 6 1.E
=(
11. BRESIL 1- 16 6 ) -0 ?.=
1>. POLOG4E 11 1* 10 ) .* ?.7
18. PDILIPPI4ES 6 12 . ) ?.:
1;. ISRAEL * 12 2 ) 0 ?.E
1E. SLO@ALUIE . 1 1. 2* ?.E
TOTAL 1)0. 16-1 ).. 1*- -*) 1??
/!"RC,N3AG,f
AN
8E.8
=
8;.E 1B.E; 1>.E; 1??K
Sursa F \ /osar cu avizele consulare pentru misionarii straini din *omaniaintre (<<$
(<<= _. #irectia de *elatii Culte, Condul documentar al 0. 0. C, consilier, Radu Ciumara,
Bucarest, 200..
Gn acest sens noi putem oDser:a c 0tatele "nite repre=int principala 9ar
de ori@ine a misionarilor strini :eni9i En Romnia cu 2-)* de a:i=e dintr;un total de
-*) altCel spus aproape Kumtate din a:i=ele emise, En mod e?act .6i procent.
Au Cost urma9i misionarii americani de cei :eni9i din Italia, cu 11)0 de :i=e acordate
respecti: 22i din totalul :i=elor. Gn ca=ul Italiei maKoritatea :i=elor au Cost emise pentru
Diserica romano;catolic 'i pentru Diserica @reco;catolic, pentru ca=ul misionarilor din
0tatele "nite a:i=ele se adresau En cea mai mare parte suD numele unor [de Cactur neo;
protestant 'i anumitor noi mi'cri reli@ioase, astCel n conCormitate cu datele Curni=ate de
#irec9ia General de Rela9ii Culte din 0ecretariatul de 0tat pentru Culte, pentru anul 2001
Biserica !rtodo? a primit acordul de prelun@ire de :i= pentru seKurul En Romnia pentru
. misionari americani, Biserica Catolic;roman pentru 2, Biserica "niat pentru 1, Cultul
ritului :ec2i 2, cultul mo=aic 2, En re:an' neo;protestan9ii 'i noile mi'cri reli@ioase de
Cactur neo;protestant au solicitat cel mai mare numr de :i=e, ceea ce demonstrea=
astCel intensitatea ac9iunilor reli@ioase Entreprinse de ace'tia, 1) de :i=e erau acordate
pentru cultul cre'tin dup ,:an@2elie, 16- de :i=e erau acordate asocia9iei 5ia (ona,
reDote=a9 recent MBiserica lui Iisus (ristos, a 0An9ilor din =ile din urmN, respecti: Biserica
mormonilor, 10. :i=e erau acordate asocia9iei reli@ioase e:an@2elice liDere, *2 de :i=e
pentru asocia9ia Daptist independent, etc.
0trate@iile misionare care Cac apel la noile mi'cri reli@ioase demonstrea= En mod
clar tendin9a de trans;na9ionali=are, un ca= interesant este cel al Martorului lui Ie2o:a, ai
cror misionari pro:in En cea mai mare parte din 9rile ,uropei 'i En mod special din Italia.
Gn conCormitate cu inCorma9iile de la 0ecretariatul de 0tat pentru Culte, pentru anul
2001 pe un total de de :i=e care le;au Cost acordate, 2* a:i=e de prelun@ire de
'ederea En Romnia, a Cost pentru misionarii italieni 'i numai 1- pentru cei nord F
americani, ceilal9i misionari ai @rupurilor reli@ioase pro:enind din An@lia 22, Germania 16,
7ran9a 12, Canada 10, Austria 1, Bel@ia ., #anemarca , ACrica de 0ud , Australia 1,
,l:e9ia 1, !landa 1 'i Coreea de 0ud 14 sunt a'adar mai pu9ini numero'i. Gn perioada 2001
F 200. Biserica Romano F Catolic s;a situat pe primul ni:el Entre or@ani=a9iile reli@ioase cu
122) de a:i=e pentru oD9inerea :i=elor, mai precis 26i, aceasta a Cost urmat de martorii
lui Ie2o:a cu 12 de a:i=e, cultul Daptist cu 12) de a:i=e, Biserica Iisus (ristos a 0An9ilor
din =ile din urm cu -1) de a:i=e, cultul penticostal Biserica lui #umne=eu apostolic cu
226 de a:i=e.
T. >. 3aDloul de mai Kos demonstrea= toate aceste ciCre pre=entate mai sus.
Ta(el cu misionarii s"r)ini .n $erioaa >??1 < >??;
4r.
2r
".
/E4O3I4ATIO4S RELIGIEUSES PERIO/E ETU/IEE TOTAL
GE4ERAL
PAR
2ULTE
>??1->??;
POUR2E4TAG
E
K
>??1 >??> >??8 >??;
1. ,@lise cat2oliRue romaine 10 1) 2)1 20. 122) >7.>=
>. \ 5es 3Vmoins de SV2o:a2 e 201 ** 11 12 1;.E
8. ,@lise de SVsus;C2rist des 0aints
des derniers Kourss
1)1 2.2 *0 11 -1) 18
;. Culte c2rVtien Daptiste 2. 1)1 1.1 .2 122 1;.8
E. Culte pentecktiste F
,@lise de #ieu apostoliRue
61 10 2- 1) 226 E.>;
:. ,@lise V:an@VliRue lut2Vrienne C. -) 6- 6 16 200 ;.:
=1
A.
B. ,@lise roumaine unie l Rome . ** 26 2- 1* 8.=7
7. Culte c2rVtien selon lmV:an@ile * 11 .1 1 160 ;.1
=. Association c2rVtienne mVt2odiste
de Roumanie, Association
c2rVtienne des mVt2odistes,
Association c2rVtienne mVt2odiste
\ <ie nou:elle e
0 ) .. . 11* >.:
1?
.
Association \ Centre c2rVtien
3imisoara e
12 6 1* 1 -0 1.1E
11
.
Association \ Centre c2rVtien
Braso: e
2 11 1* )6 >.>E
1>
.
Culte mosanRue f 7VdVration des
communautVs Kui:es de Roumanie
) 11 ) 2 ?.B
18
.
Culte musulman de Roumanie 16 2 1 - 11 1.;
1;
.
7ondation des ser:ices islamiRues
de Roumanie
- 11 - .* )6 >.>E
1E
.
AssemDlVe spirituelle nationale
des Ba2ami de Roumanie
2 20 - * -- 1.>:
TOTAL GE4ERALMA4 /ES A@IS
LIBERES
1;E1 1;77 7E> EE8 ;8;; 1??
Sursa F \ /osar cu avizele consulare pentru misionarii straini din *omania intre (<<$
(<<= _. #irectia de *elatii Culte, Condul documentar al 0. 0. C, consilier, Radu Ciumara,
Bucarest, 200..
/e Da=a anali=ei e:olu9iei Ju?ului de misionari pentru perioada re9inut noi
putem de asemenea constata o scdere continua a numrului de misionari strini
Encepnd cu anii 2002 'i c2iar cu anii 200, tendin9a de scdere este :alaDil de
asemenea pentru Disericile istorice, tradi9ionale, precum Diserica romano F
catolic, a'a cum :edem din urmtorul @raAc, @raAc 1 cu e:olu9ia numrului de
misionari strini ai Disericii catolice romane En perioada 2001 F 200..
Grafc G. 1. ,:olutia numarului misionarilor straini ai Bisericii catolice din Romania
intre 2001;200.
Sursa F \ /osar cu avizele consulare pentru misionarii straini din *omania intre (<<$
(<<= _.
#irectia de *elatii Culte, Condul documentar al 0. 0. C, consilier, Radu Ciumara, Bucarest,
200..
7enomenul este identic de e?emplu cu un alt cult recunoscut de mai mult
:reme pe teritoriul na9ional Diserica e:an@2elic luteran de conCesiune de [,
='
Biserica 0a'ilor, a:em @raAcul 2 F e:olu9ia numrului de misionari strini ai Disericii
e:an@2elice luterane de conCesiune de AusDur@ pre=en9i En Romnia En perioada
2001 F 200..
Grafc G. >. ,:olutia numarului misionarilor straini ai Bisericii ,:an@@2elice
5uterane C.A.
din Romania intre 2001;200.
Sursa F \ /osar cu avizele consulare pentru misionarii straini din *omania intre (<<$
(<<= _.
#irectia de *elatii Culte, Condul documentar al 0. 0. C, consilier, Radu Ciumara, Bucarest,
200..
/re=en9a descresctoare a misionarilor strini Encepnd cu anul 2002 este
@eneral a'a cum El :edem 'i En taDloul urmtor. GraAcul numrul de a:i=e emise
de 0ecretariatul de 0tat pentru Culte pentru oD9inerea sau prelun@irea :i=ei
misionarilor strini En perioada 2001 F 200..
Grafcul G. 8. Numarul de a:i=e consulare emise de 00C din Romania pentru
misionarii straini in :ederea prelun@irii sau oDtinerii :i=ei, intre 2001;200.
Sursa F \ /osar cu avizele consulare pentru misionarii straini din *omania intre (<<$
(<<= _. #irectia de *elatii Culte, Condul documentar al 0. 0. C, consilier, Radu Ciumara,
Bucarest, 200..
Aceeasi scdere pro@resi: a numrului misionarilor pionieri :eni9i din
strintate pentru misiune En Romnia este oDser:aDila si in ca=ul Adunarilor
Nationale Ba2ai. a'a cum :edem En taDelul de mai Kos.
Grafc G. ;. Misionarii Ba2an in Romania intre 2001;200.
=2
Sursa F C.+na-ea Ga,ionala a Ba6aW#lo- .in Romania<
adresata 0ecretariatului de 0tat pentru Culte, No. ...f11.0.200.. in \ /osar cu avizele consulare
pentru misionarii straini din *omania intre (<<$(<<= _. #irectia de *elatii Culte, Condul documentar al 0. 0. C,
consilier, Radu Ciumara, Bucarest, 200..
NNNNNNNNNN
=:
S$iri"ul e an"re$ri%) misionar religioas) !i eclinul misionarilor
Caracterul din ce in ce mai @loDal al economiei mondiale 'i Ju?urile mi@ratoare care
s;au produs En ultimii 20 de ani, au desAin9at En mod concret Crontierele 'i au Ca:ori=at En
mod e@al o mi@ra9ie important trans;na9ional a or@ani=a9iilor reli@ioase. Noile mi'cri
reli@ioase, En strate@iile lor trans;na9ionale -2s3+n. ?n gene-al +n+i -egim .e
3e-fo-man*2 sa+ +no- c-i,e-ii ca-e +-m2-esc 3e-fo-man*e an,e3-eno-iale precum
'i unui s+cces ca-ac,e-is,ic .eme-s+-ilo- ?nsc-ise ?n logic2 .e 3ia*a li1e-2.
#iminuarea numrului de misionari strini din Romnia Encepnd cu anul 2000 se
poate e?plica prin re=ultatele descuraKante oDser:ate, Ca9 de a'teptrile pe care le a:eau
cultele reli@ioase 'i noile mi'cri reli@ioase. Acest aspect a antrenat En mod ine:itaDil 'i o
diminuare s in:esti9iilor trans;na9ionale En campanii sau strate@ii misionare En Romnia. Gn
mod cert, dupa 1)6) au Cost Colosite importante miKloace Ananciare pentru a sus9ine
strate@iile misionare ale diCeritelor or@ani=a9ii reli@ioase pentru a rspndi ideile 'i
doctrinele 'i pentru a sus9ine campaniile umanitare 'i alte acti:it9i socio;culturale.
Gn acest sens pastorul #an Matei pre'edintele al Centrului Cre'tin din 3imi'oara ne;a
declarat c En 1))0, de e?emplu au Cost Ccute importante in:esti9ii la 3imi'oara de ordinul
sutelor de mii de dolari americani pentru construirea de imoDile necesare desC'urrii
acti:it9ii reli@ioase 'i administrati:e. Gn acela'i timp este interesant de oDser:at Captul c
En cele mai multe ca=uri se oDser: un decalaK Entre a'teptrile misionarilor 'i re=ultatele
concrete de teren, mai ales la ni:elul con:ersiilor 'i la ni:elul inJuen9ei primite de ctre
noile mi'cri reli@ioase pentru a reconA@ura cmpul reli@ios, inJuen9e care au rmas
mar@inale conCorm datelor Curni=ate de Recensmntul na9ional din anul 2002.
Repre=entan9ii noilor or@ani=a9ii reli@ioase 'i;au dat seama c interesul popula9iei pentru
mesaKul lor este Coarte sc=ut, si En consecin9 au redus numrul de misionari strini
:oluntari.
! alt e?plica9ie reCeritoare la tendin9a constatat poate reie'i 'i din Captul c
apari9ia altor or@ani=a9ii reli@ioase a ampliAcat re@istrul op9iunilor En societatea
romneasc 'i concuren9a a de:enit mult mai strns pentru a c'ti@a acela'i puDlic care
diminua Encet ca numr la ni:elul societ9ii. Aceasta noua realitate implica En principiu
intensiAcarea strate@iilor misionare 'i sus9inerea lor prin noi produse Ananciare. !r,
aceasta masura in:estitionala Ens nu se mai KustiAc deoarece s;a oDser:at ca la toate
Noile Miscari reli@ioase dupa 1)6) din Romania con:ertirile au rmas Coarte reduse,
de:enind prioritar mai Enti men9inerea 'i intre9inerea structurilor administrati:e deKa
Cormate. ,:ident ca En aceste condi9ii numrul de misionari a sc=ut.
! alt cau= a acestui declin numeric En Romnia dup 2000 ar putea s se
@seasc un comportamentul particular impus de ctre anumite or@ani=a9ii reli@ioase
adep9ilor lor. A'a cum aJm 'i la clasicii sociolo@iei reli@iei la Ma? >eDer, En mod contrar
aAlierii la reli@iile tradi9ionale ade=iunea la o or@ani=a9ie reli@ioas de tip sec,2 este
:oluntar 'i impune neoAtului En aCara respectului anumitor norme 'i re@uli de conduit
strict precum 'i responsaDilitatea acestuia pentru do@mele reli@ioase speciAce. ,?act
aceast ri@oare normati: 'i comportamental, speciAc noilor mi'cri reli@ioase, marcat
de preten9ii impuse de e?i@en9e particulare 'i de pre=en9a oDli@atorie En Aecare samData
sau duminica cel puHin, la ritualul reli@ios saptamanal, precum si respectul modalit9ilor
diCerite de credin9 speciAc, repre=int un oDstacol real pentru a atra@e si c'ti@a noi
adep9i. !data dep'ita perioada dintre primul impact le@at de noutatea mesaKului 'i
curio=itatea receptorului de a re:eni, interesul scade sau cel mult rmne constant, ceea
ce determin Entr;o lo@ic de pia9a, diminuarea in:estitiilor din partea antreprenorului
reli@ios.
3otu'i, putem a:ansa si un alt tip de ipote=a si anume ca scderea numrului de
misionari strini poate in mod e@al s Ae atriDuit 'i succesului cunoscut de noile
=8
or@ani=atii reli@ioaset En cadrul societ9ii romne'ti. Mai precis Noile !r@ani=a9ii reli@ioase
au aKuns s;'i cree=e propriile lor structuri administrati:e 'i si;au Cormat En consecin9 'i
propriile cadre misionare printre romnii con:erti9i.
Mai mult c2iar, dupa o serie de in:estitii importante in opera misionara eCortul
misionar se declin acum mai mult pe responsaDilitatea auto2tonilor 'i mai pu9in pe
responsaDilitatea misionarilor strini care :or A trimi'i ctre alte re@iuni de misiune ale
planetei. C2iar dac noile mi'cri reli@ioase nu au Enre@istrat con:ertiri sau cre'teri
numerice spectaculoase 'i au rmas mar@inale au modiAcat dinamicii conA@ura9ie
cmpului reli@ios din Romania.
EVOLUTIC SOCIETCTII COGTEE'ORCGE
(IG 'ERS'ECTIVC VIETII RELI@IOCSE # RELI@IE SI EO(ERGITCTE
/entru a putea a:ea o atitudine corect Ca9 de unele aspecte care deAnesc
societatea contemporan, aspecte pri:ind Cenomenul de @loDali=are, inte@rare,
seculari=are, ateism ; indiCerentism, plurali=are, e necesar mai Enti ca aceste
aspecte s Ae atent studiate, cunoscute 'i En9elese En conte?tul societ9ii
contemporane.
0eculari=area, @loDali=area, indiCerentismul reli@ios, nu repre=int proDleme
sociale ci Cenomene sociale, moduri speciAce de e?primare ale societ9ii
contemporane.
Ceea ce ne propunem a'adar dup aceste lmuriri introducti:e este s dm
rspuns la EntreDareaI Cum trebuie neleasa evoluia societii contemporane din
perspectiva vieii religioaseO
/entru aceasta e necesar s En9ele@em care sunt Cormele moderne prin care
se e?prim reli@io=itatea En societatea contemporan. In acest sens treDuie s
9inem cont in mod special, de lo@ica raporturilor Entre reli@ie 'i modernitate.

*eligie i modernitate
Gntre reli@ie 'i modernitate e?ist, c2iar de la Enceputul coe?isten9ei lor socio;
istorice la Enceputul secolului LL, o antinomie care opunea modernitatea reli@iei.
Ideile mar?iste 'i apoi acelea ale comunismului au accentuat aceast manier de
Ma considera reli@ia ca un Cenomen social dep'it, incompatiDil cu societ9ile aJate
pe drumul pro@resului economic 'i socialN

. Gntr;o e:olu9ie pre:i=iDil a societ9ii

industriale, modernitatea ar A condus la o dispari9ie a reli@iosului sau la o
diminuare semniAcati: a inJuen9ei sale.
Aceste raporturi Entre modernitate 'i reli@ie, la care se adau@ paradi@ma
seculari=rii, pot A En9elese Mdup lo@ica unui Koc cu re=ultat nulI cu ct a:ansea=
modernitatea, cu att :a re@resa reli@iaN
.
.
Cu toate acestea insa, in poAda pre:i=iunilor pesimiste, S./. >illaime
-
contra=ice interpretarea lineara de mai sus considernd c scderea inJuen9ei
22
3e-nD+-$! 1ILLAIME, 6ociologie des religions, +-%is, +U6, o)# it#, 1778, )# ='#
2:
Idem, )# ==#
28
Idem, )# 7=
=;
sociale a reli@iei nu semniAc En mod oDli@atoriu si dispari9ia reli@iei, ci numai o
scdere relati: a autorit9ii acesteia in societate, inJuen9at Aind de Cactori
socio;istorici. In mod :i=iDil reli@ia nu :a dispare din societate si din preocuprile
omului modern indiCerent de inJuen9a sau e:olu9ia modernit9ii, ci se :a
recompune dup alte re@uli.
#e=:oltarea Ens a unor Corme noi si interesante de recompunere a
reli@iosului En modernitate se maniCest En paralel cu diminuarea puterii sociale a
reli@iei aJat En conCruntare cu elementele caracteristice ale modernit9ii 'i anumeI
diferenierea funcional, globalizarea, individualizarea, raionalizarea,
secularizarea i pluralismul.
Reli@iosul contemporan nu se mai e?prim doar En Corma sa pur tradi9ional, ci
apar, concuren9ial, di:erse tipuri de reli@io=itate care pot A numite Mreligioziti
laiceN. Reli@io=itatea laic este o Corm de tip MIibridN
1
Empr'tiat Entre credin9 'i
necredin9, deAnind astCel e?plicati: raporturile Entre modernitate 'i tradi9ia
reli@ioas. Aceast rspndire a reli@iosului En secular se oDser: mai ales En modul
En care maniCestarea credin9ei se e?prim En comportamentul omului modern, En
aDsen9a unei apartenen9e ecle=iastice. Grace #a:ie :orDe'te despre Mcredin9 Cr
apartenen9N, Mbelieving :itIout belongingK
HT
, Cenomen care conduce ine:itaDil la
slDirea institu9iilor reli@ioase tradi9ionale 'i implicit la o EnJorire a unor Corme noi
de reli@io=itate
6
.
Gncercnd s deAneasc reli@ia propa@at ast=i prin noile mi'cri reli@ioase,
mul9i anali'ti le interpretea= En raport cu reli@io=itatea tradi9ional
institu9ionali=at. AstCel, 3. 5ucQmann recur@e la conceptul de Mreli@ie in:i=iDilN
%Min:isiDle reli@ionN& pentru a deAni Cormele reli@ioase non;institu9ionali=ate care s;
au de=:oltat En societ9ile moderne En compara9ie cu Bisericile cre'tine, puternic
institu9ionali=ate
)
. ,l Mdeplasea= radical anali=a clasicN asupra pierderii de
plau=iDilitate a credin9elor reli@ioase conCruntate cu ra9ionalitatea, de:enit
2e@emonic %[& spre o identiAcare a Cormelor noi ale reli@io=it9iiN, care se
e?prim prin scurte e?puneri de credin9 din ce En ce mai Endeprtate de
Me?punerile ampleN Colosite de tradi9iile reli@ioase consacrate.
Aceast indi:iduali=are a credin9ei determin de asemenea o percep9ie
suDiecti: a reli@iosului, adeptul de:enind Coarte moDil la ni:elul apartenen9ei sale
'i a percep9iei reli@ioase. 0uDiecti:itatea reli@ioas se e?prim, dup cum aArm
>illaime, dup principiul Qdo it XourselfK
=<
, ceea ce determin un Cel de autonomie
a actorului reli@ios care i bricoleaz 5aranDeaz7 singur sistemul de credine, ntro
form, evident, utilitaristsincretist.
<arietatea Cormelor de e?presie a sentimentului reli@ios in societatea
moderna cunoa'te o e?primare impresionant. /lecnd de la cele clasice,
tradi9ionale, institu9ionali=ate, si mer@nd pn la cele sincretiste, cu aDordri de
credin9a, suple 'i pra@matice, numite Qreligie la propria alegereK
=$
, sau reli@ie h la
carte, a:em o real e?presie a raporturilor Entre reli@ie 'i modernitate, realitate
2;
A!Be%t +IETTE, NRe!i"ioLitE4i!e !-ieJ o hiB%idit-te e0e<)!-%E )ent%$ -nt%o)o!o"i- %e!i"ios$!$iM, 6ocial Lompass, 5o!# :1,
177:
2*
G%-e D-5ie, 9eligia #n 8area <ritanie din 234P*Lredin$' %'r' apartenen$', ?0,o%d, B!-GPe!!, 177:#
2=
3e-nD+-$! 1ILLAIME, 6ociologie des?, op* cit*, 1778, )# ='#
27
Tho<-s LUCQMANN, Ahe In"isi)le 9eligion, NeP Ro%G, M-Mi!!-n, 17;*#
:(
3e-nD+-$! 1ILLAIME, 6ociologie des?, op* cit*, 1778, )# ='#
:1
Idem, )# 8=#
=*
care ne determina s punem suD semnul EntreDrii Ens'i pertinen9a teoriilor despre
seculari=are.
7. C2ampion 'i (er:ieu;5e@er consider c En modernitate reli@iosul nu;'i
diminuea= importanta si rolul social ci cunoa'te o reEnnoire emo9ional 'i o
Entoarcere la e?ta=ul mistic. 0e poate oDser:a o de=:oltare puternic a unor
practici reli@ioase eCer:escente suD Corma comunitilor emoionale. /arado?ul
reli@ios al societ9ilor seculari=ate Cace posiDil coaDitarea Entre Mun proces istoric
de seculari=are a societ9ilor moderne 'i de=:oltarea unei reli@io=it9i indi:iduale
moDile 'i Je?iDile care las loc si Cacilitea= apari9ia unor Corme inedite de
sociaDilitate reli@ioasN
.2
.
%oile micri religioase
0ectele 'i noile mi'cri reli@ioase care se multiplic En lume cu o eCer:escen9
reli@ioas nea'teptat, rspund a'teptrilor colecti:e 'i indi:iduale Entr;o societate
destaDili=at En care :alorile, c2iar 'i cele precum modernitatea 'i pro@resul, sunt
repuse En discu9ie
.
.
#ac :rem s ne reCerim mai e?act la actualitatea sectelor 'i a altor noi mi'cri
reli@ioase, putem distin@e, En lumina elementelor care caracteri=ea= situa9ia
european, de e?emplu trsturi determinante, cum ar AI
ero=iunea reli@iei institu9ionali=ate,
diminuarea practicii reli@ioase,
cri=a recrutrii personalului clerical,
scderea inJuen9ei politice directe a Bisericilor,
scderea credin9ei Entr;un #umne=eu personal,
e?presia autonom a con'tiin9ei morale, personale, En raport cu dispo=i9iile
etice ale aparatelor reli@ioase.
Gn :arietatea Cormelor de e?presie a reli@iosului En modernitate, sectele 'i
noile mi'cri reli@ioase tind s ocupe o sCer din ce En ce mai lar@.
/reocupat de aceast reEnnoire reli@ioas, Sean /aul >illaime
..
identiAc o
serie de caracteristici ale noilor mi'cri reli@ioase contemporane pe care le :om
pre=enta En continuareI
Iipermodernitatea metodelor misionareI noile mi'cri reli@ioase Colosesc
e?perien9a 'i practica miKloacelor moderne de or@ani=are 'i diCu=are En mas,
puDlicitate, rela9ii cu media, te2nic modern, pentru mana@ementul
rela9iilor puDlice, etc.
pragmatismI adeptul noilor mi'cri reli@ioase nu se raportea= la un corpus
de do@me 'i tradi9ii sAnte, ci este in:itata s e?perimente=e o Corm de
En9elepciune care s Ei conCere o stare de Dine.
Eaicizarea autoritii religioaseI autoritatea institu9ional En cadrul noilor
mi'cri reli@ioase nu se mai e?ercit prin intermediul unui corpus de
persoane distincte, considerate ca purttoare a unei tradi9ii sacre, ci se
:'
D-nie!e .ERVIEU-LEGER, La religion en mou"ement K le pQlerin et le con"erti, +-%is, 6!-<<-%ion, 1777, )# 2;#
:2
3e-n +ie%%e BASTIAN, NLes %e!i"ions d-ns !@es)-e e$%o)CenM, d-ns LJEurope a la recherch de son &me - Les Eglises
entre lJEurope et la nation, 3# +# BASTIAN et 3#6# C?LLANGE Feds#H, GenS5e, L-Bo% et 6ides, )# '8#
::
3e-n- +-$! 1i!!-i<e, 6ociologie des?, op* cit*, 1778, )#;'-;2#
==
transCer En mod direct ctre adep9i, care E'i pot impune credin9a. M,ste mai
pu9in o reli@ie de clerici dect una de laiciN
.-
.
Finalitate intramundanI adesea, En discursul lor, noile mi'cri reli@ioase nu
mai aA'ea= o le@tur cu lumea ima@inar de dincolo, ci Analitatea
ac9iunilor reli@ioase este Endreptat En aceast lume, de Kos.
Comuniune emoionalI elementul central al acti:it9ii noilor mi'cri
reli@ioase se Da=ea= pe e?presia emo9iilor.
Fluiditatea mesaDului religiosI noile mi'cri reli@ioase au un caracter Juid En
ceea ce pri:e'te interna9ionali=area. S./. >illaime :orDe'te c2iar despre
Mveritabile multinaionale de salvareK
=G
.
Acest aspect @enerea= o anumit moDilitate 'i circula9ie a adep9ilor de la un
@rup la altul. ,ste e:ident c instaDilitatea mesaKului reli@ios cre'te En aceea'i
msur En care cre'te moDilitatea indi:idului, capt o dimensiune 2olistic, cu
posiDilitatea de a se re@si par9ial En discursul altor mi'cri reli@ioase dect cea
care l;a @enerat.
,?pansiunea noilor mi'cri reli@ioase En societ9ile contemporane este
Ca:ori=at att de elemente oDiecti:e, caracteristice maniCestrii reli@iosului En
modernitate, seculari=area, pluralismul 'i indi:iduali=area, ct 'i printr;o serie de
Cactori suDiecti:i cum ar A specifcitatea cultural moral a unui popor, similitudini
lingvistice, diCeri9i Cactori socio;economici de conKunctur, care sus9in o propa@are
rapid a noilor idei reli@ioase, etc.. ,ste e:ident c miDloacele contemporane de
informare n mas reprezint unul dintre ace'ti Cactori 'i e?ist anali'ti care sus9in
c acestea, 'i En special tele:i=iunea, de:in productori independen9i de idei
reli@ioase, ca urmare a Cormrii unei mentalit9i moderne Da=ate pe emo9ie 'i
sen=a9ie imediat
.*
.
"n alt Cactor suDiecti: care Ca:ori=ea= propa@area rapid a noilor Corme de
reli@io=itate este 'i literatura reli@ioas 5devotional literature7 care alimentea= din
aDunden9 pia9a literar cu :olume despre psi2olo@ia popular, practicile
medita9iei orientale, sCaturi astrolo@ice, Dioener@ie, etc
.6
.
Gn @eneral, noile tendin9e reli@ioase nu aspir la institu9ionali=are, ci unele
dintre ele aspir la a de:eni or@ani=a9ii ample, Ca:ori=nd astCel crearea unor re9ele
mistice 'i un spa9iu de cult e?ploataDil Entr;o manier comercial, antreprenorial
.)
.
#i:ersitatea Cenomenului reli@ios, re@resul Bisericilor istorice, apari9ia noilor
credin9e En aCara reli@iilor tradi9ionale or@ani=ate institu9ional, ca 'i de=:oltarea
unei pie9e reli@ioase concuren9iale, oCer o perspecti: din ce En ce mai comple?
asupra modernit9ii reli@ioase. 5und En considerare toate aceste aspecte ale
maniCestrii reli@iosului, >illaime consider c suntem Entr;o Ca= a modernit9ii, o
modernitate a de=am@irii, a lipsei utopiilor, de:enit auto;critic, pe care el o
nume'te ultra modernitate
><
.
:8
Idem, )# ;2#
:;
Idem#
:*
Tho<-s LUCQMANN, NT%-ns,o%<-tions o, Re!i"ion on Mo%-!ityM, in 6ocial Lompass, 5o!# 8( F2HT'((2, )# '=1#
:=
Idem, )# '='
:7
D8ulte dintre proiectele din )iserica =oii Ere nici m'car nu #ncearc' s' ajung' la institu$ionali!are %ormal'* 6e %ac pu$ine #ncerc'ri de a trans%orma
proiectele mici #n corpora$ii mari* 6e creea!' re$ele, sau, cel pu$in, se culti"' o mistic' de re$ea i ast%el se ajunge la naterea unui Dcentru de cult. care
poate %i e(ploatat comercial.# Tho<-s L$G<-nn, NArans%ormations o%?, op*cit# )# '='#
8(
3e-n +-$! 1ILLAIME, op* cit#, 1778, )# 1(8#
=7
Aceast atitudine auto;critic a modernit9ii nu este Cr precedentI am
:=ut Coarte Dine acest lucru En domeniul politicii cu oca=ia cri=ei mar?ismului 'i a
prDu'irii re@imurilor comuniste. #e=ilu=ia modernit9ii, En capacitatea sa AlosoAc
'i politic de a produce concep9ii alternati:e ale omului 'i ale lumii, a @enerat, En
mod parado?al, o anumit re:alori=are socio;cultural a reli@iosului. A:em deci, En
pre=ent, o alt etap a modernit9ii care se caracteri=ea= si printr;o importanta
re;desC'urare a reli@iosului ca rspuns Ca9 de procesul seculari=rii
-1
. /utem
spune En acest sens, lund En considerare multiplele opinii terminolo@ice, c e?ist,
En momentul de Ca9, din punct de :edere 'tiin9iAc, o diAcultate real de a deAni o
Cormul unic a modernit9ii din perspecti:a raporturilor sale cu Cenomenul reli@ios.
81
Idem, )# 1(:#
7(
SECULCRIXCRE DI @LOBCLIXCRE RELI@IOCSS
)ecularizarea, o paradigm
5&
incomplet
,:olu9ia rolului reli@iei En modernitate a Cost e?primat En manier clasic prin
conceptul de seculari=are, ridicat la ran@ul de paradi@m En anii 1)*0. A' :rea s
:eriAc, pe scurt, pertinen9a acestui model, pentru a interpreta realitatea reli@ioas
european actual.
/entru sociolo@i, seculari=area apare ca un proces ine:itaDil, reli@ia @sindu;
se En mod ine:itaDil descaliAcat En raporturile sale cu modernitatea 'i cu procesul
ra9ionali=rii. 7ie c :orDim despre Mar?, #urQ2eim sau >eDer, to9i au anun9at
pierderea inJuen9ei 'i importan9ei reli@iei En societ9ile moderne. /entru Mar?, care
considera reli@ia ca Aind Mopium pentru poporN, aceasta treDuia s dispar odat
cu :enirea societ9ilor Cr clas 'i a cu sCr'itul ine@alit9ilor sociale. /entru
#urQ2eim, reli@ia treDuia s Ae Enlocuit cu un Cel de religie civil, con9innd o
moral care s permit consolidarea coeziunii sociale. Gn sCr'it, pentru >eDer,
de=:rKirea pro@resi: a lumii nu conduce En mod si@ur la dispari9ia reli@iei, ci la
mar@inali=area acesteia
-
.
Mult timp, anali'tii au pri:ile@iat interpretrile care postulau pierderea,
privatizarea sau marginalizarea reli@iosului 'i, En consecin9, dispari9ia credin9ei
-.
,
dispari9ia locurilor de cult 'i aDandonul practicilor reli@ioase comunitare. /esimi'tii
anun9au c2iar moartea lui /umnezeu
>>
. Aceast desacralizare a lumii prin
transCormarea domeniului sacru Entr;un domeniu laic, ne trimite din nou la
conceptul lui #urQ2eim de diCeren9iere Cunc9ional care Mpresupune c societatea
E'i asum pro@resi: toate Cunc9iile laice care apar9ineau anterior reli@iei
-1
.#e astCel,
sensul cu:ntului a seculari=a Enseamn a trece En patrimoniul statului un Dun
apar9innd Bisericii.
Gn sens lar@ a'adar, secularizarea defnete un proces social de marginalizare
a religiei, proces rezultat n urma evoluiei societii moderne, Cr a presupune o
En9ele@ere sau Ae c2iar si numai o inten9ie direct a unor entit9i mai mult sau mai
pu9in ascunse, de a ataca reli@ia 'i implicit Biserica tradi9ionala institu9ionali=ata.
8'
Aermenul paradigma se Dre%era la con"ingerile implicite pe )a!a c'rora cercet'torii #i de%inesc o)iecti"ele si metodele* Aermenul a %ost introdus ca si
concept tiin$i%ic de c'tre Ahomas Ruhn72310:, istoric si sociolog al tiin$elor.* C,# L-%o$sse, Dic$ionar de sociologie, ed# Uni5e%s
eni!o)edi, B$$%e&ti, 177;#
82
3e-n +ie%%e B-sti-n, ,specte ale credin$ei- considera$ii sociologice asupra credin$elor i practicilor religioase
contemporane, /n Be%n-%d QAEM+6 Foo%d#H, Introducere #n teologia practic', St%-sBo$%", +%esse Uni5e%sit-i%e de
St%-sBo$%", 177*, )# ;:#
8:
DLumea a c&tigat independen$' #n domeniu g&ndirii* 7?: =u este "or)a numai despre o laici!are a institu$iilor ecle!iastice, nici de o simpl' eli)erare de
su) tutela clerical', ci de un %enomen mult mai pro%und #n planurile culturale i sociologice* 7?: Lumea o)$ine #n %inal autonomia #n raport cu un sacru care
%ace ca omul s' depind' de %or$e necunoscute, #n raport cu o religie care nu este altce"a dec&t cultura sentimentelor care moti"ea!' %rica i dorin$a* 7?:
Oacem parte dintr-o lume #n care #ntre)'rile nu se mai pun #n raport cu Dumne!eu, nici chiar pentru a-l nega.* Lo$is B?ISSET, 6ocietatea
modern', do"ada credin$ei, +-%is, Cent$%ion, 17*', )# =;-==* DDar dac' seculari!area constituie o micare de eli)erare, nu se #nt&mpl'
acelai lucru cu laicul, "'!ut ca un sistem ideologic #nchis #n el #nsui, ca o religie., .-%5eL C?CS, 6ocietatea laic', C-ste%<-n, 17;=, )#8(#
88
DPropunerea unei "ersiuni laice a cretinismului poate p'rea interesant', reduc&nd di"inul la o simpl' modalitate de a "or)i despre om* 6-ar predica, #n
consecin$', dup' cum %ac c&$i"a teologi americani, un ateism cretin, sentiment de!"oltat la cretini i la non-cretini, scrie F,8ILA=, care sus$ine c'
Dumne!eu s-a retras, este a)sent, s-ar putea spune c' este mort.* .AMILT?N,it-t de G# TAVARD, 9e!isten$a religiei la ideile moderne,
+-%is, ed# Cent$%ion, 17*(, )# 8=#
8;
3e-n +ie%%e BASTIAN Lredin$a?, o)# it# 177*, )#;:#
71
7enomenul de secularizare religioas nu poate f neles dect dac sunt cunoscute
i nelese En primul rnd mecanismele care deAnesc societatea modern
contemporan. #up cum sus9ine !. 3sc2annen
-*
%1))2& Cundamentul paradi@mei
seculari=rii se Da=ea= pe un pe un nucleu Cormat din trei elementeI diferenierea,
raionalizarea i mundanizare.
/rin difereniere, :ia9a social se separ En mai multe sCere distincteI
reli@ioas 'i non;reli@ioas. /rocesul de laicizare %care repre=int autonomia
diCeritelor cmpuri ale socialului En raport cu reli@ia&, a Cost adesea asociat cu cel
de seculari=are, pentru a suDlinia importana raionalizrii asupra fenomenului
religios n modernitate. Acest proces de laici=are presupune c, odat cu
de=:oltarea instan9elor ci:ile, reli@ia de:ine o institu9ie Entre alte institu9ii 'i E'i
pierde dimensiunea @loDali=ant 'i dominant care o caracteri=a pana atunci.
/rin raionalizare, sCera non;reli@ioas laic, nscut din procesul de
diCeren9iere, Encepe s Cunc9ione=e conCorm criteriilor ra9ionale 'i nu celor
reli@ioase, iar sCera reli@ioas Ens'i este supus criteriului ra9ionalit9ii.
/rin mundanizare, sCera reli@iosului care se na'te din propriul su proces de
diCeren9iere, se apropie din ce En ce mai mult de interesele caracteristice sCerei
non;reli@iosului.
ADandonarea teoriilor pri:ind e:olu9ia liniar a seculari=rii En sensul
dispari9iei reli@iosului En societatea modern, a Cost moti:at prin reEntoarcerea
:i=iDil a reli@iosului, care s;a remarcat Enc din anii 1))0. #iAcultatea de a e?plica
Entoarcerea reli@iosului En societ9ile moderne l;a Ccut pe /eter Ber@er, unul dintre
sus9intorii teoriei seculari=rii, s aArme c lumea En care trim nu este
seculari=at 'i, En consecin9, teoriile seculari=rii ; inclusi: cele care Ei apar9in ;
sunt false. ,l consider c lumea de ast=i, cu mici e?cep9ii, nu s;a sc2imDat 'i
rmne reli@ioas ca Entotdeauna, En unele aspecte mai reli@ioas c2iar dect
acum trei=eci de ani. Gn =ilele noastre, reli@iosul nu numai c a supra:ie9uit, dar
este pretutindeni EnJoritor. Ber@er 'i;a reiterat opiniile Entr;o lucrare cu un titlu
semniAcati:I M#e;seculari=area lumiiN %9Ie /esecularisation of tIe 8orld&
-6
.
Br$an >I50!N consider c e?ist dou tipuri de seculari=are. ,l :orDe'te
despre situa9ia din America 'i ,uropa, apreciind c Mdac En An@lia ca 'i En alte 9ri
ale ,uropei, seculari=area a Cost :=ut ca o prsire a Bisericilor, En America, ea a
Cost :=ut ca aDsorD9ie a Bisericilor de ctre societate 'i pierderea de con9inut
reli@ios distinct
-)
. #e aceea treDuie maniCestat prudent atunci cnd :orDim
despre e:olu9ia Cenomenului de seculari=are a reli@iosului En societ9ile
contemporane 'i aplicarea teoriilor speciAce ale seculari=rii la scar mondial.
/entru el, seculari=area ar putea s Ae o teorie re@ional care este Entr;o anumit
msur :alid En societ9ile lumii occidentale, dar total nepotri:it pentru
societ9ile asiatice, aCricane, latino;americane, etc. ,ste ade:rat c En
modernitatea Entr=iat, principiile @enerale precum ra9ionali=area, diCeren9ierea 'i
8*
?!i5ie% TSC.ANNEN, Les thories de la scularisation, GenS5e, Cd# D%oL, 177'#
8=
DLonsider c' presupunerea potri"it c'reia tr'im #ntr-o lume seculari!at' este %als'* Lumea de ast'!i, cu unele e(cep$ii, 7?: este la %el de atins' de religie
ca #ntotdeauna i, #n unele aspecte, chiar mai mult* ,ceasta semni%ic' %aptul c' o #ntreag' latur' a literaturii a %ost etichetat' %'r' e(actitate de c'tre
istorici i oameni de tiin$' - teoria seculari!'rii este %als'* 9eligia de ast'!i nu numai c' a supra"ie$uit, dar se a%l' #ntr-o #n%lorire continu'* Din Peru la
Suatemala, din Lhina #n 6udan, din Los ,ngeles la templele din =eT UorC, "edem do"e!ile acestei renateri*. +ete% BERGER, NThe
Dese$!-%is-tion o, the 1o%!dJ - "!oB-! o5e%5iePM, /n +ete% BERGER Fed#H Ahe Desecularisation o% the Vorld- 9esurgent
religion and Vorld Politics, 1-shin"ton D#G#, Ethis -nd +$B!i +o!iy Cente%, 1777, )#'#
87
B%y-n 1ILS?N, 9eligion in 6ecular 6ociety, Lond%es, 1-tts, 17;;, )# 11:#
7'
autonomia ; laici=area rmn :alaDile4 lor insa li se adau@ alte principii care En
urm cu trei=eci de ani erau necunoscute, de e?emplu cel al @loDali=rii, apari9ia
comunit9ilor emo9ionale. Caracteristicile procesului de seculari=are la ni:el @loDal
sunt numeroase 'i diCerite de la o re@iune la alta, dar e?plicaDile En lumina acestor
principii @enerale.
72
PLURALIGAREA OFERTEI RELIGIOASE
"n alt element caracteristic, le@at de no9iunea de seculari=are, este
pluralizarea ofertei n materie religioas i intrarea religiei n situaia de liber
concuren ntro pia fr reguli. ,ste o situa9ie En care uniCormitatea cultural
sau spiritual nu mai este impus de ctre o autoritate politic, MbaldacIinul
sacruK
G<
Cra@mentndu;se Entr;o multitudine de :i=iuni concurente ale lumii.
Aluralismul religios constituie o component important a societii contemporane.
,l contriDuie, Entr;un mod in:oluntar, la accelerarea procesului de indi:iduali=are al
reli@iei 'i pro:oac, En mod implicit, eCecte seculari=atoare. A En9ele@e si
con'tienti=a principiile speciAce pluralismului reli@ios si ale liDerei concuren9e in
domeniul produselor simDolice reli@ioase este o necesitate si o pro:ocare pentru
aDordarea unei strate@ii pastoral;misionare eAciente.
Aluralismul religios
'l+-alism+l -eligios deAne'te structura plurireligioas a societ9ilor
democratice moderne.
3ermenul de pluralism este speciAc 'tiin9elor politice mai ales anii Encepnd
cu 10, pentru a descrie Cunc9ionarea democra9iei americane. "tili=at En cercetrile
sociolo@ice ale Cenomenului reli@ios, termenul de pluralism religios exprim un
atribut esenial al funcionrii societilor democratice contemporane, find un
indicator important alturi de pluralismul politic, cultural sau economic.
ConCorm pluralismului reli@ios, puterea reli@ioas Entr;o societate mai precis
En cadrul rela9iei dintre 0tat 'i Biseric, nu este de9inut numai de o sin@ur
Biseric sau reli@ie. .xistena pluralismului religios presupune c puterea
religioas este distribuit dup anumite criterii de vecIime istoric, de vizibilitate
cultural spiritual sau de reprezentativitate numeric, ntre diferite grupuri
concurente. Nici unul dintre @rupurile reli@ioase nu de9in monopolul aDsolut al
rela9iei cu 0tatul, Ens Aecare de9ine suAcient inJuen9, deci putere reli@ioas,
pentru a;'i atin@e propriile interese le@itime.
A'adar pentru a putea :orDi despre e5is,en*a 3l+-alism+l+i -eligios
,-e1+ie s2 /o-1im im3lici, 7i .es3-e com3e,i*ie sa+ conc+-en*2 -eligioas.
Iar pentru ca o concuren9 reli@ioas s nu se transCorme En conJict desc2is, e
necesar s e?iste un cadru Kuridic adec:at care s permit o competi9ie
Cunc9ional. Gntr;un astCel de conte?t putem .e;ni 3l+-alism+l -eligios ca ;in.
o fo-m2 .e e53-ima-e a ci/ili4a*iei .ialog+l+i 7i a -es3ec,+l+i -eci3-oc
in,-e ac,o-ii -eligiosi.
Su?tapunerea di:erselor culturi reli@ioase in snul aceleia'i societ9i
contriDuie la relati:i=area Made:ruluiN Aecreia 'i, En consecin9, Qla birocratizarea
i standardizarea religiilor, care din acel moment, se :or @si e?puse preCerin9ei
consumatorilor 'i conCruntate cu o lo@ic de pia9 liDera, concuren9ialN
11
. Aceast
pierdere a monopolului in societate de ctre reli@ia tradi9ional institu9ionali=ata
este un proces socio;structural care modifc statutul social al religiei
G(
.
,?presia cea mai des Colosit En studiile de specialitate este acea de pia
liber a pluralismului religios ) f-ee ma-Qe, -eligio+s 3l+-alism. Alecnd de la
acest concept se poate construi o analiz pertinent si un ntreg discurs despre
;(
+ete% BERGER insistE -s$)%- -estei teo%iiJ +ete% BERGER, Ahe 6acred Lanopy- Elements o% a 6ociological Aheory o%
9eligion, NeP Ro%G, Do$B!ed-y, 17;7#
;1
+ete% BERGER, La religion dans la conscience moderne, +-%is, Le Cent$%ion, 17*1, )# '1:-'22#
;'
D caracteristic' esen$ial' a %ormei de religie Dmoderne. , pri"ati!at' este monopolul produc$iei i distri)u$iei concep$iilor asupra lumii* 9epre!ent'rile
religioase colecti"e sunt produse i distri)uite #ntr-o pia$' relati" li)er'.* Tho<-s LUCQMANN, NT%-ns,o%<-tions o, Re!i"ion on
Mo%-!ityM, in 6ocial Lompass, 5o!# 8( F2HT'((2, )# '=1#
7:
ma-Qe,ing+l -eligios con,em3o-an, neles ca form de exprimare
concureniala liber a pluralismului religios.
3ermenul de liDer concuren9 a ideilor reli@ioase, care deAne'te pluralismul
reli@ios, ca o component a societ9ii moderne democratice, este caracteristic
0.".A. 'i s;a conturat ca principiu la Enceputul secolului. Gn 0.".A. F nici o sect nu
poate de:eni :reodat maKoritate 'i s de9in monopolul En societate. 3eritoriile
Entinse au asi@urat, Enc de la Enceputul coloni=rilor din secolele trecute, o deplin
independen9 comunit9ilor reli@ioase. Ca urmare a ne:oii permanente de mana de
lucru ieCtina si caliAcata F %in acest sens este interesant istoria de=:oltrii
comunit9ilor mormone&, a Ccut neproAtaDil discriminarea din moti:e reli@ioase,
astCel c un Dun muncitor nu era reCu=at pe considerente de op9iuni reli@ioase iar
deseori era c2iar preCerat pentru c muncea con'tiincios.
0tatele "nite 'i Saponia, dou 9ri care repre=int modernitatea, oCer un
e?emplu de societ9i care comDin modernitatea 'i reli@ia. /rima deoarece aici se
men9ine un ni:el important de implicare reli@ioas %apro?imati: .0i de
practican9i& 'i pentru c aici se poate oDser:a un rol important al mi'crilor
Cundamentaliste 4 a doua pentru c este :orDa despre o societate unde
industriali=area s;a produs En cadrul unui sistem teocratic unde mi'crile politico;
reli@ioase ocup Entotdeauna scena politic.
1
<arietatea Cormelor de e?presie a sentimentului reli@ios de ast=i, plecnd de la
Cormele clasice, tradi9ionale, institu9ionali=ate, pn la cele sincretiste ; Cenomen
care adesea dep'e'te predic9iile cele mai re=er:ate ; poate A aDordat cel mai
adesea plecnd de la aceast serie de caracteristici esen9iale pre=entate mai sus.
hhhhhhhhhhhhhhhhhhh
;2
3e-n +-$! 1ILLAIME, op* cit#, 1778, )# 71
78
Efec,ele conc+-en,ei -eligioase m2s+-a,e in f+nc*ie .e
Recens2m8n,+l Ga*ional al 3o3+la*iei .in $""& ) &%%&;
s,+.i+ 3e .oc+men,ele s,a,is,ice ale -ecens2min,elo- na*ionale si al,e
s,a,is,ici in .omeni+;

#up 1)6), Bisericile si Cultele reli@ioase din Romnia au intrat intr;o serie
de sc2imDri interne in consonanta cu sc2imDrile prin care trecea Entrea@a
societate romaneasca. ,ste semniAcati:, in acest sens, Captul ca numrul total de
Diserici nou construite in Romnia intre 1))0 si 200- a Cost de apro?. 35%% .e
l2ca7+-i .e c+l, ceea ce -e3-e4in,2 o c-e7,e-e c+ $".&V in $5 ani fa,a .e
n+m2-+l ,o,al .e 1ise-ici cons,-+i,e in Rom8nia 3ana a,+nci< in .ec+-s+l
is,o-iei
64
.
"n alt aspect important oDser:at a Cost si entuziasmul religios public, Biserica
!rtodo?a in special, data Aind ponderea ei maKoritara in societate, Aind unul dintre
actorii importan9i ai transCormrilor Enre@istrate, a Cost creditata cu Coarte mare
autoritate in cadrul institu9iilor nou create, att suD aspect administrati: cat si
politic. Gntlnim, de e?emplu, in primii ani dup 1))0 o serie de ierar2i ai Bisericii in
/arlamentul Romniei, parintele Ta,+ de la Manastirea /lumDuita sau ,piscopul
Calinic de Ar@e'.
Competi9ia reli@ioasa a Enre@istrat cote ridicate, prin sosirea a numeroase
or@ani=a9ii reli@ioase noi, in special de e?presie e:an@2elica si 2arismatic neo;
protestanta, :enite in cea mai mare parte din America din cadrul Disericilor
americane independente. Cu toate ca structura :ie9ii reli@ioase din Romnia n;a
Enre@istrat modiAcri semniAcati:e prin con:ersii reli@ioase importante, noile
mi7c2-i -eligioase -2m8n8n. ma-ginale ca n+m2- .e a.e3*i in 3o;.a
efo-,+-ilo- .e3+se .e aces,ea s+1 as3ec, misiona- si economic, totu'i,
pre=enta numeroasa a oCertelor reli@ioase noi a Cost perceputa de popula9ie ca o
ade:rata invazie a sectelor, crend o stare de iritare si de tensiune la ni:elul :ie9ii
reli@ioase
1-
.
)tructura religioasa tripolara a societii romanesti
"tili=nd comparati: datele recensmintelor na9ionale desCasurate in 1))2 si
2002 putem oDser:a conA@ura9ia :ie9ii reli@ioase in pre=ent si dinamica ei, precum
si raportul procentual intre reli@ia maKoritara ortodo?a si celelalte minoritati
reli@ioase sau conCesional cre'tine.
/entru o mai clar intele@ere a dinamicii :ietii reli@ioase din Romania in
ultimii 16 ani am redactat un taDel comparati:e cu datele pri:ind structura
reli@ioas a popula9iei conCorm recensamintelor na9ionale din 1))2 'i 2002. /e o
prima coloana sunt introduse datele corespun=toare recensamantului din 1))2,
calculand apoi procentaKele pentru Aecare Biserica sau Cult recunoscut de 0tat iar
pe alta coloana am introdus aceleasi calcule dar pe Da=a datelor recensamantului
din 2002. In cea de;a cincea coloana am mentionat diCerentele numerice dintre
;:
I)idem, )# '2=#
;8
I)idem, ))# 1(7-11(O 1'(-1':#
7;
cele doua R,censaminte, diCerente pe care le;am e?primat si;n procentaKe pe
urmatoarea coloana pentru a putea interpreta daca s;au inre@istrat cresteri sau
diminuari ale numarului de credinciosi pentru Aecare Biserica sau Cult recunoscut.
<rem sa preci=am Captul ca Cormularul de recen=are atat la recensamantul din
1))2 cat si din 2002 a continut si o intreDare despre identitatea reli@ioasa a
persoanei inter:ie:ate ceea ce ne;a permis, ca pe Da=a declaratiilor indi:iduale,
centrali=ate statistic la ni:el national, sa Cacem o anali=a atenta si corecta a
dinamicii :ietii reli@ioase.
7*
T'( !ina&ica )ietii religioase din #o&ania intre '**+ , -+'-
Aa)el comparati" statistic #ntocmit pe )a!a 9ecens'mintelor =a4ionale din 2330, 0550 si 0522
#r! Laurentiu #! $ANASE
Reli,ie - Confesiune
(66&
/ercenta,e
7 (66&
&''&
/ercenta,e
7 &''&
#iferences:
&''& 8 (66&
9
/ercenta,e
7 increase
8decrease :
&''& 8 (66&
&'((
/ercenta,e
7 &'((
#iferences:
&'((8&''&
9
/ercenta,e
7 increase
8decrease :
&'(( 8 &''&
#iferences:
&'((8(66&
9
/ercenta,e
7 increase
8decrease :
&'(( 8 (66&
TOTA. --/'++01 '++(++2 -'3/+*45 '++(++2 - '('-*(+3' 6
- 5(*52
(6'*);<; '++(++ 2
- &!<);!&'; =
- (&,(<7
- )!;<<!&<> =
- (<,?(7
OrtodocOi '*/+-0/* /3(/2 '//'4*41 /3(4*2 - */5(5'5 6
- 5(*42
(<)<;&<; >?,6* 7
- &!*?'!;'> =
- (),'&
- )!*)?!(&& =
- (;,)?7
#o&ano-catolici ''3'*5- 1('2 '+-35-* 5(402 - '01(1'0 6
- ''(332
><6&*< *,?< 7
- (?;!(>) =
- (?,)(7
- &6&!<6< =
- &?,(67
7reco , catolici --00-4 '(++2 '*'113 +(//2 - 0'(44'6
- '5(--2
(<'&;? ',>*7
- )(!&>( =
- (<,)&7
- <)!'?& =
- &>,&)7
#e8or&a9i /+-515 0(12 4+'+44 0(-02 - '+'(0446
- '-(302
<''6;' ),(?7
- (''!('; =
- (*,&>7
- &'(!*>* =
- &?,((7
Penticostali --+/-5 '2 0-553- '(1+2 : '+0(30/6
: 53(*02
)<;6)> (,6)7
@ *)!*;< =
@ (),*'7
@(*;!((* =
@ <<,<&7
Ba;tiOti '+*53- +(12 '-330* +(32 : '4('446
: '1(3*2
((>'') ',<(7
- >!<)< =
- <,>&7
@ >!?*( =
@ ;,>7
Ad)entiOti de <iua a
-4a
44153 +(02 *034+ +(502 : '3('-56
: -+(4*2 >?6'& ',*?7
- ;!;<> =
- >,&67
@ >!)?< =
@ (',;>7
"nitarieni 434+/ +(02 33*55 +(0'2 - *(4356
- '-(4-2
?;??> ',)'7
- 6!)>< =
- (*,'&7
- (6!(?' =
- &*,6<7
Musul&ani 11*-/ +(-2 34-14 +(0'2 : ''(0-*6
: -+(-12
<&>>& ',))7
- *!);? =
- <,?7
@ <!6?* =
@ (&,*)7
retini du;
E)anghelie 5**30 +(-2
55543 :
'/'4/ 6
3-315
+(-'2 : '-(3*'6
: -1=5+2
*)(;6@
(;;*?=
<'!6&*
',)(7
- (!;)' =
- &,;<7
@ ('!6<( =
@ &(,6*7
reOtinii de rit )echi -/'5' +('2 0/'54 +('/2 : '+(++36
: 01(112
)&'?? ',(<7
- <!'6& =
- (?,6;7
@ )!6(* =
@ (),6(7
Biserica .uterana
>secui? -'--' +('2 -4''- +('02 : 1(/*'6
: -4(432
&'?>' ',('7
- <!?)& =
- &*,'67
- <*( =
- )',&(7
Biserica E)anghelica
(A( >saOi? 0*''* +(-2 /4'3 +(+52 - 0+(5+06
- 44(4'2
<66' ',')7
- (!;&< =
- (6,>'7
- )&!(&6 =
- >&,()7
E)rei - &o<aici *34+ +(+52 3+14 +(+02 - 0(3'06
- 04(032
)>&) ','&7
- &!&)* =
- )<,>>7
- ?!>*;=
- <',*;7
Alte religii 130-* +(0*2 /*'*3 +(1+2 : 0-(/346
: 1/(052
&&?(>
Acu 3B
;*!)&>C
',((7
- (*!><> =
- (<,<;7
@ (;!666 =
@ )(,6?7
Fara religie -50'5 +('2 '-/-1 +(+32 - ''(5/*6
- 54(-12
&)6(> ',(&7
@ ((!'6) =
@ ><,?7
- )6< =
- (,<)7
Atei '+00' +=+512 /1-5 +(+0*2 - '(/+46
- '4(5*2
&((6< ',((7
@ (&!<;& =
@ (*>,<<7
@ ('!><? =
@ ('?,(;7
#eligie nedeclarata /'0* +(+012 ''405 +(+12 : 0(1*16
: 55('42
>*;?) ',**7
@ ;)!'(6 =
@ <&&,&67
@;<!<(* =
@ 6*(,)&7
Martorii lui Jeho)a
?(>(' ',&;7
>Alte reli,ii, 2ara
reli,ie, Reli,ie
nedeclarataC 6 @M#
si $ETE
?<)&6 @
&*)(*@>()6
= >>!;>&
',)67
Atotal
populaieC
>6(6< @
(&>&?@((;)*
= (()!;??
+=1-2
Atotal
populaieC
: -5(*40 6
: +=''2
&&?(> @
&)6(> @
>*;?) =
()(!(>6
Acu 3B =
(>&!666C
@ ',<67
@ A',6<7C
@ <6!&** =
@ <',>;7 @ 6*!&(; =
@ ('<,(&7
SursDJ T-Be! o<)-%-ti5e %ed-t-t )e B-L- d-te!o% o,ii-!e -!e ReensE<Knt$!$i n-4ion-! -! )o)$!-4iei din 2330, FI#N#S#,
B$$%e&ti, 1778, )# '7;H, 9ecens'm&ntul din '((', I#N#S#, 5o!# I, B$$%eti, '((2, )# =('-=(2, 7i pe )a!a datele preliminare
ale 9ecens'm&ntului na$ional din oct* 0522 - htt)JTTPPP#%eens-<-nt%o<-ni-#%o F(2#(7#'(1':*
7=
T.$. ROECGIC ) con;g+-a*ia -eligioasa a
3o3+la,iei
In,e-3-e,a-e com3a-a,i/2 in,-e Recensam8n,+l na,ional al 3o3+la,iei .in $""& 7i
&%%&
Religie #
Confesi+ne $""&
'-ocen,a:
V $""& &%%&
'-ocen,a:
V &%%&
(ife-ences:
&%%& Y $""&
'e-cen,age V
inc-ease
Y.ec-ease 1Z
[ &%%& Y $""&
3!3A5 226100
-
100.00i 21160)*. 100.00i ; 1.12).011 ; ..).i
!rt2odoc'i 1)602
6)
61.6i 1661*)*- 61.*)i ; )6...1. ; ..)*i
Romano;Cat2olici 1111).
2
-.1i 1021.2) ..*i ; 1-.-1 ; 11.11i
Greco F cat2olici 222* 1.00i 1)1--1 0.66i ; 1.**1 ; 1..22i
ReCorma9i 602.-. .-i *010** .2i ; 101.** ; 12.1i
/enticostali 22062. 1i 2..12 1.-0i o 10.16 o .1.)i
Baptisti 10).12 0.-i 1211) 0.1i o 1*.1** o 1-.1)i
Ad:entisti de =iua
a ;*a
**-.1 0.i )1*0 0..i o 11.12. o 20.*)i
"nitarieni *1*06 0.i 11).. 0.1i ; ).*1. ; 12.*2i
3usulmani EE=>7 ?.>K :B>EB ?.81K P 11.8>= P >?.>EK
Cre'tini dupa
,:an@2elie .))1 0.2i
...*1 o
161*6 O
121-.
0.21i o 12.1)1 o 2-,.0i
Cre'tiniii de rit
:ec2i
261.1 0.1i 61.* 0.16i o 10.001 o -.--i
Biserica 5uterana
%secui& 21221 0.1i 2*112 0.1i o -.6)1 o 2*.*1i
Biserica
,:an@2elica C.A.
%sasi&
)11) 0.2i 6*11 0.0.i ; 0..0 ; **.*1i
,:rei ; mo=aici )1*0 0.0.i 10-* 0.0i ; .11 ; *.1i
Alte reli@ii -12) 0.)i 6)1)1 0.-0i o 2.61* o -6..i
7ara reli@ie 2.1. 0.1i 1262- 0.01i ; 11..6) ; .*.2-i
Atei 101 0,0.-i 6-2. 0.0)i ; 1.60* ; 1*..)i
Reli@ie
nedeclarata
61) 0.0-i 11*. 0.0-i o .-)- o ...1*i
S+-s2I 3aDel comparati:e redactat pe Da=a datelor oAciale ale Recensamntului na9ional al
popula9iei din $66(, %I.N.0., Bucure'ti, 1))-, p. 2)1&, i *ecensamntul din 2002, I.N.0., :ol. I,
Buc2arest, 200, p. 602;60.
/entru o mai clar intele@ere a dinamicii :ietii reli@ioase din Romania in
ultimii 22 ani am redactat un taDel comparati:e cu datele pri:ind structura
reli@ioas a popula9iei conCorm recensamintelor na9ionale din 1))2, 2002 si 2011.
/e o prima coloana sunt introduse datele corespun=toare recensamantului
din 1))2, calculand apoi procentaKele pentru Aecare Biserica sau Cult recunoscut
de 0tat iar pe alta coloana am introdus aceleasi calcule dar pe Da=a datelor
recensamantului din 2002. In cea de;a cincea coloana am mentionat diCerentele
numerice dintre cele doua R,censaminte, diCerente pe care le;am e?primat si;n
procentaKe pe urmatoarea coloana pentru a putea interpreta daca s;au inre@istrat
cresteri sau diminuari ale numarului de credinciosi pentru Aecare Biserica sau Cult
recunoscut. <rem sa preci=am Captul ca Cormularul de recen=are atat la
recensamantul din 1))2 cat si din 2002 a continut si o intreDare despre identitatea
77
reli@ioasa a persoanei inter:ie:ate ceea ce ne;a permis, ca pe Da=a declaratiilor
indi:iduale, centrali=ate statistic la ni:el national, sa Cacem o anali=a atenta si
corecta a dinamicii :ietii reli@ioase.
A'a cum se poate oDser:a din taDelul de mai sus, Bisericile tradi9ionale
%ortodo?a, catolica, @reco;catolica sau protestante&, au Enre@istrat o diminuare a
numrului de credincio'i in cei 10 ani intre cele doua recensminte. In acela'i timp
Bisericile neo;protestante %ad:entista, Daptista, penticostala&, si comunitatea
musulmana Enre@istrea= procente importante de cre'tere. ,:ident sunt
numeroase cau=ele care au stat la Da=a acestor e:olu9ii dar, pentru studiul nostru
pri:ind comunitatea musulmana din Romnia, nu :om intra in alte detalii in aCara
celor @enerale, cu precdere :eriAcaDile.
ReCeritor la conA@uratia :ietii reli@ioase din Romania, in pre=ent, pentru o
populatie de 22.610.0- locuitori, putem redacta urmatoarea interpretare @raAcaI
@.$. Con;g+-a,ia ,-i#3ola-a a /ie,ii -eligioase .in Romania
Biserica !rtodo?
Romna
Bisericile entice, B. Catolica, Greco;catolica,
Musulmani, /rotestanti si neo;protestanti
Atei,Cara reli@ie declarata,
N.R.M.
7:.BK 1>.18K 1.>?K
Surs)I Recensamntul national ; 2002, I.N.0., :ol. I, Bucuresti, 200, p. 602;60.
#in interpretarea @raAca de mai sus se poate oDser:a ca maDoritatea
religioasa a *omniei este cea cre'tin ortodo?a cu un procentaK de 61,*i declarat
la ultimul recensmnt in 2002. In cea mai mare parte numrul de ortodoc'i
apar9ine etniei romane'ti. 3oate celelalte reli@ii minoritare sunt de Capt si e?presii
ale identitatii etnice. #e e?emplu pentru etnia ma@2iara corespunde reli@ia
luterana, catolica sau intr;un procent redus cea unitariana, pentru minoritatea
@ermana corespunde reli@ia catolica, pentru comunitatea e:reiasca a:em
identitatea reli@ioasa mo=aica, pentru comunitatea turcottara avem religia
musulmana, etc.
Bisericile neo;protestante precum si noile miscari reli@ioase au insa un mesaK
misionar care depaseste limitele identitare etnice si se adresea= tuturor
cetatenilor. #e aceea, in special in ceea ce pri:e'te mesaKul misionar al noilor
miscari reli@ioase, Enre@istram deseori tensiuni intre comunitatile autoItone etnice
1((
structurate pe anumite criterii teritoriale si istorice si noii :eni9i care i@nora toate
aceste elemente identitare.
"rmatorul Recensamant NaHional al /opulaHiei se :a desCura in Romania in
luna octomDrie a anului 2011. Re=ultatele recensamantului :or oCeri, cu si@uranta,
o noua interpretare a dinamismului :ieHii reli@ioase din Romania in ultimii 20 de
ani.
1(1
I4TEGRAREA EUROPEA4Q
Cderea re@imurilor comuniste En ,uropa, En 1)6), a constituit un e:eniment
central al sCr'itului de secol LL. Aceasta a sc2imDat cursul istoriei contemporane
'i a marcat En proCun=ime e:olu9ia rela9iilor interna9ionale. 3ransCormrile sociale
care au urmat cderii comunismului au dus la o redeAnire a rela9iilor socio;politice
En Entre@ spa9iul european, de la est la :est, proces care, dup 3ratatul de la
Maastric2t, poart numele de construcie a 0niunii .uropene.
/rima etap s;a consumat En 200. cu primirea a 10 noi memDrii aKun@nd la
2- iar En 200* a Cost al 2;lea :al cu dou noi state, Romnia 'i Bul@aria.
Nu cred c este Entmpltor Captul c cele dou state care au rmas in al
doilea :al de inte@rare au o puternic identitate ortodo?. Reli@io=itatea lor a
@enerat o serie de precau9ii att de ordin administrati: ct 'i ideolo@ic %ciocnirea
ci:ili=a9iilor&, suDliniindu;se necesitatea construirii in timp a unei mentalit9i
europene care s EncuraKe=e dialo@ul 'i apropierea dintre diCeritele culturi reli@ioase
'i istorice. Ne reamintim ca una dintre aspira9iile Cactorilor de deci=ie european
este s se @seasc 'i un suCet pentru .uropa, nu doar Corma cea mai potri:ita de
construc9ie politico;economic. /n in pre=ent Ensa de=ideratul suJetului
european rmne doar o pro:ocare.
Gn plus, cred c aDsen9a dialo@ului att la ni:el politic ct 'i la ni:el reli@ios
are do=a lui de contriDu9ie En EncuraKarea actelor teroriste care au lo:it acum c9i:a
ani, din nou ,uropa, la Madrid, sau anul trecut En 5ondra. Yi;n acela'i re@istru
deAnit de aDsen9a dialo@ului cred c treDuie pri:ite 'i numeroasele tulDurri sociale
pro:ocate de puDlicarea En 200- En #anemarca a unor caricaturi la adresa
proCetului Ma2omed.
A'adar, En conte?tul reli@ios european despre ce Cel de identitate cre'tin
putem :orDiB Cum treDuie s se po=i9ione=e Biserica !rtodo?a din Romnia Ca9a de
noul conte?t socio;economic europeanB
Gn mod e:ident identitate cre'tin european nu e?ist concret. #e aceea se
cere, construit sau mai Dine =is re;construit. Nu ne putem permite lu?ul, En
,uropa seculari=at de a=i 'i de mine s mai e?iste dispute si di:i=iune la ni:elul
Bisericilor tradi9ional;istorice. Gns, pe ct este de ur@ent 'i necesar aceast
reconstruc9ie european identitar cre'tin pe att este de diAcil de reali=at din
cau=a suspiciunilor dar En acela'i timp din cau=a auto;suAcien9ei !rtodo?e, cu
accente e?clusi:iste care reCu= adesea dialo@ul 'i apropierea Ca9 de cre'tinismul
apusean.
ReCeritor la suspiciunile e?istente Ca9 de ortodoc'i, En procesul e?tinderii
europene a' reaminti un articol interesant scris de Nicolai /etro En martie 200- cu
un titlu su@esti: i9Ie .uropean 0nion+ 9Ie &rtodox are Coming i.
Gn acel articol se preci=a Captul c, treDuie a:ut in :edere Captul ca lr@irea
"niunii cu Romnia 'i Bul@aria insemna in acelasi timp si o importanta pre=enta
ortodo?. AstCel ortodo?ia crestina :a de:eni un important partener Kuctor En
spa9iul unional. ,uropa treDuie s Cac eCorturi s nu interprete=e ortodo?ia ca
a:nd, En mod Entrinesc o atitudine anti;modern 'i anti;!ccidental.
1('
3itlul articolului p32e !rtodo? are Comin@ P 32e Russians are Comin@p %Almul
se c2eamaI <in RusiiP <in RusiiP&, relata po:estea unui suDmarin rusesc e'uat pe
coastele Americii. ,c2ipaKul a Cost aKutat de localnicii americani s se sal:e=e cu
suDmarin cu tot Enainte s :in trupele ".0. Air 7orce. Gntrea@a ac9iune a Almului
pune En e:iden9 diCeren9ele dintre ru'i 'i americani su@ernd En acela'i timp c ei
au mai multe En comun dect Dnuiam.
ReCeritor la situa9ia lr@irii "niunii, numrul de !rtodoc'i :a cre'te de la 10
milioane c9i sunt En pre=ent pn la peste .0 milioane, iar dac procesul de lr@ire
:a continua :or mai sosi Enc 200 milioane de ortodoc'i, transCormnd !rtodo?ia
dintr;o minoritate Entr;o denomina9iune important a ,uropei.
0osirea 9rilor ortodo?e En ".,. treDuie s constituie 'i o asumare de ctre
acestea a :alorilor a'a =is !ccidentaleI liberalism, constituionalism, drepturile
omului, egalitate, libertate, respectul legii, democraia, piaa liber concurenial,
separaia bisericii de )tat, etc.
Gn acest conte?t ar A Coarte util ca 9rile ortodo?e dar 'i cele !ccidentale,
con'tiente de derapaKele care pot aprea s e:iden9ie=e responsaDil, mai pu9in
elementele care separ 'i mai mult pe cele care repre=int mo'tenirea comun
care altdat unea spa9iul european. Mo'tenirea comun Encepe cu le@ile Romane
'i cu AlosoAa @reac, care Empreun au contriDuit la staDilitatea Imperiului Bi=antin.
ReCeritor la auto;suAcien9a ortodo?, despre care spuneam mai de:reme c
Empiedic derularea Areasc a unui proces european identitar, :reau numai s
preci=e= c e ne:oie s Cacem un e?amen critic 'i oDiecti: cu noi En'ine pentru a
reu'i s dep'im f-+s,-2-ile na*ionalism+l+i e5cesi/ 'i s En9ele@em sensul real
al uni:ersalismului cre'tin. Att timp ct :om continua s credem c !rtodo?ia
este amenin9at de inamici care :or s distru@ speciAcul ei, :om A mereu En
deCensi: Ca9 de orice alteritate conCesional sau reli@ioas, ceea ce este total En
deCa:oarea cretinismului ortodo?.
A'adar identitatea cre'tin european, consider c nu e?ist, pn En
pre=ent, nici mcar conturat En Corm de sc2i9, cu att mai pu9in ca realitate
concret. #e ce nu e?ist EncB #eoarece, mai Enti pentru c elementul constituti:
esen9ial, dialo@ul inter;cre'tin eAcient, nu Cunc9ionea= ca manier concret de
e?primare.
, suAcient s ne amintim cte temeri a tre=it :i=ita /apei Ioan /aul al II;lea En
Romnia, 'i ct de precaut a Cost staDilit ca itinerar e?primandu;se temeri le@ate
de un e:entual pro=elitism romano;catolic printre cre'tinii ortodoc'i. <i=ita
desC'urat Entre *;) mai 1))), ca mesaK clar pentru simDolistica unitatii spatiului
comun european, data de ) Mai Aind si =iua ,uropei, a Cost ani:ersata cu prileKul
implinirii deKa a 10 ani.
3rei ani mai tr=iu, in 2002, /rea 7ericitul 3eoctist, si :reau s suDlinie= acest
aspect En mod special, semnea=, Empreun cu /apa Ioan /aul al II;lea, declara9ia
comun de la <atican, En 12 octomDrie 2002. In aceasta se preci=ea= En mod
e?plicit, necesitatea construirii unei noi colaborri i a unui dialog responsabil ntre
cele dou biserici+
Q%oile posibiliti care se creeaz ntro .urop deDa unit i care i
extinde graniele pentru a mbria popoarele i culturile din partea central i
rsritean a continentului, constituie o provocare pe care cretinii din *srit
1(2
i din ,pus trebuie s o ntmpine mpreun. Cu ct vor f mai unii n
mrturisirea 0nicului /umnezeu, cu att ei vor da expresie, consisten i
spaiu suCetului cretin al .uropei, sfneniei vieii , demnitii i drepturilor
fundamentale ale persoanei umane, dreptii i solidaritii, pcii, reconcilierii,
valorilor familiei, aprrii creaieii.
,uropa Entrea@ are ne:oie de Do@9ia cultural creat de Cre'tinism.
NNNNNNNNNNN
1(:
2urs o$"ionalF >?1>->?18
1(8
Ca-ac,e-is,icile -eligio4i,2ii con,em3o-ane;
# -es3onsa1ili,a,ea ,eolog+l+i con,em3o-an #
#r. 5auren9iu #. TQ4ASE
)ociologia *eligiilor ; 0niversitatea "ucurePti
Facultatea de 9eologie &rtodoxa
3ema pe care o propun pentru de=Datere anali=ea=I Caracteristicile
religiozit4ii contemporane dar si atitudinea "isericilor fa de problemele sociale
actuale. 3oate acestea Ensa in conte?tul temei mai lar@i a de=Daterii din seara
aceasta care pri:ete rela4ia dintre tradi4ie si comunitatea de credin4a.
0i tradiHia si comunitatea au, din punct de :edere sociolo@ic, un numitor
comun si anume Captul ca repre=int, Aecare in parte, +n se,< +n ansam1l+ .e
/alo-i< -elaii si 3-ac,ici sociale com3le5e care pot A Entlnite in domenii
diCerite, att in ceea ce pri:ete :iaHa economica, politica sau tiinHiAca dar si in
cea reli@ioasa.
3radiHia implica e?istenta unui trecut reCerenHial care de:ine norma de
comportament simDolic si care oCer coe=iune si CorHa comunitHii morale sau
reli@ioase @enernd le@turi comportamentale :ariate, Coarte strnse, intre
memDrii si. Acestea se pot maniCesta printr;o puternica MrelaHie de solidaritate
intre memDrii @rupului dar si printro serie de relaHii caracteri=ate de un Enalt @rad
de intimitate personala, proCun=ime emoHionala, an@aKare morala, coe=iune sociala
si continuitate in timpN
11
.
3ermenul a Cost Colosit si anali=at cu mare atenHie de ,mile #urQ2eim, Alo=oC
si sociolo@ Crance= care in 1)12 puDlica o carte Coarte interesanta numitaI Ko-mele
elemen,a-e ale /ieii -eligioase. In aceasta lucrare #urQ2eim arata cat de
importanta este tradiHia pentru coe=iunea si autoritatea unei comunitHi.
/rin termenul de probleme sociale contemporane ne referim En mod concret
la :ia9a cotidian a oamenilor En societate, Mla raporturile dintre eip sau pCa9 de p
societate, cum ar A de e?emplu srcia, sau aDandonul copiilor, :iolen9a En Camilie,
prostitu9ia, a:ortul, reconA@urarea social ca urmare a Cenomenului de
emi@rarefimi@rare, etc. 0eculari=area, @loDali=area, indiCerentismul reli@ios, nu
repre=int proDleme sociale ci Cenomene sociale, moduri speciAce de e?primare si
de structurare ale societ9ilor contemporane.
A pri:i aceste caracteristici ale societ9ii contemporane drept pproDleme
socialep, a'a cum am A tenta9i la o prima pri:ire, ar En@reuna aDordarea corecta a
responsaDilitHii Bisericilor si Cultelor Cata de societatea contemporana, crend in
acela'i timp 'i o atitudine pesimist, deCensi:, e:ident neColositoare acti:it9ii de
sluKire a misionarului. 3eolo@ul misionar social treDuie sa cunoasc in proCun=ime
societatea contemporana precum si mecanismele care structurea= e:olu9ia si
Cormele ei de e?presi:itate.
Ceea ce ne propunem a'adar dup aceste lmuriri introducti:e este s dm
rspuns la EntreDareaI Cum trebuie neleasa evoluia societii contemporane din
perspectiva vieii religioase si care sunt Caracteristicile religiozit4ii
contemporaneO Aeste toate acestea am ncercat sa vedem si care trebuie sa fe
responsabilitatea teologului contemporan in fata tuturor acestor provocri ale
modernit4iiO
/entru a putea deslui Ensa un rspuns mulHumitor, e necesar mai Enti s
En9ele@em care sunt Cormele moderne prin care se e?prim reli@io=itatea En
;;
UUUDition-% de soio!o"ie-?0,o%d, ed# Uni5e%s eni!o)edi, B$$%eti, '((2, )#117#
1(;
societatea contemporan. In acest sens treDuie s 9inem cont in mod special, .e
logica -a3o-,+-ilo- ?n,-e -eligie 7i mo.e-ni,a,e.
Religie 7i mo.e-ni,a,e
Gntre reli@ie 'i modernitate e?ist, c2iar de la Enceputul coe?isten9ei lor socio;
istorice la Enceputul secolului LL, o antinomie care opunea modernitatea reli@iei.
Ideile mar?iste 'i apoi acelea ale comunismului au accentuat aceast manier de
Ma considera reli@ia ca un Cenomen social dep'it, incompatiDil cu societ9ile aJate
pe drumul pro@resului economic 'i socialN
1*
. Gntr;o e:olu9ie pre:i=iDil a societ9ii
industriale, modernitatea ar A condus la o dispari9ie a reli@iosului sau la o
diminuare semniAcati: a inJuen9ei sale. Aceste -a3o-,+-i ?n,-e mo.e-ni,a,e 7i
-eligie, la care se adau@ 3a-a.igma sec+la-i42-ii, pot A En9elese Mdup lo@ica
unui Koc cu re=ultat nulI cu ct a:ansea= modernitatea, cu att :a re@resa
reli@iaN
16
.
Cu toate acestea Ens, in poAda pre:i=iunilor pesimiste, S./. >illaime
1)
, un
Dine;cunoscut sociolo@ Crance= contemporan, contra=ice interpretarea lineara de
mai sus considernd c scderea inJuen9ei sociale a reli@iei nu semniAc En mod
oDli@atoriu si dispari9ia reli@iei, ci numai o scdere relati: a autorit9ii acesteia in
societate, inJuen9at Aind de Cactori socio;istorici. In mod :i=iDil reli@ia nu :a
dispare din societate si din preocuprile omului modern indiCerent de inJuen9a sau
e:olu9ia modernit9ii, ci se :a recompune dup alte re@uli dect cele tradiHionale
cunoscute de istoria de pana acum. #e=:oltarea Ens a unor Corme noi si
interesante de -ecom3+ne-e a reli@iosului En modernitate se maniCest En paralel
cu .imin+a-ea 3+,e-ii si in\+en,ei sociale a -eligiei aJat En conCruntare cu
elementele caracteristice ale modernit9ii 'i anumeI diferenierea funcional,
globalizarea, individualizarea, raionalizarea, secularizarea i pluralismul.
Reli@iosul contemporan nu se mai e?prim doar En Corma sa pur tradi9ional, ci
apar, concuren9ial, di:erse tipuri de reli@io=itate care pot A numite Mreligioziti
laiceN. Reli@io=itatea laic este o Corm de tip MIibridN
*0
Empr'tiat Entre credin9 'i
necredin9, deAnind astCel e?plicati: raporturile Entre modernitate 'i tradi9ia
reli@ioas. Aceast rspndire a reli@iosului En secular se oDser: mai ales En modul
En care maniCestarea credin9ei se e?prim En comportamentul omului modern, En
aDsen9a unei apartenen9e ecle=iastice. Grace #a:ie, un cunoscut sociolo@ en@le=,
:orDe'te despre Mcredin9 Cr apartenen9N, Mbelieving :itIout belongingK
T$
,
Cenomen care conduce ine:itaDil la slDirea institu9iilor reli@ioase tradi9ionale 'i
implicit la o EnJorire a unor Corme noi de reli@io=itate
*2
cu puternice accente de
indi:idualitate.
indi:iduali=area credin9ei determin o percep9ie suDiecti: a reli@iosului,
adeptul de:enind Coarte moDil la ni:elul apartenen9ei sale 'i a percep9iei reli@ioase.
0uDiecti:itatea reli@ioas se e?prim, dup cum aArm >illaime, dup principiul
;*
3e-nD+-$! 1ILLAIME, 6ociologie des religions, +-%is, +U6, o)# it#, 1778, )# ='#
;=
Idem, )# ==#
;7
Idem, )# 7=
*(
A!Be%t +IETTE, NRe!i"ioLitE4i!e !-ieJ o hiB%idit-te e0e<)!-%E )ent%$ -nt%o)o!o"i- %e!i"ios$!$iM, 6ocial Lompass, 5o!# :1,
177:
*1
G%-e D-5ie, 9eligia #n 8area <ritanie din 234P*Lredin$' %'r' apartenen$', ?0,o%d, B!-GPe!!, 177:#
*'
3e-nD+-$! 1ILLAIME, 6ociologie des?, op* cit*, 1778, )# ='#
1(*
Qdo it XourselfK
TH
, ceea ce determin un Cel de autonomie a credinciosului care i
bricoleaz 5aranDeaz7 singur sistemul de credine, ntro form, evident, utilitarist
sincretist.
<arietatea Cormelor de e?presie a sentimentului reli@ios in societatea
moderna cunoa'te o e?primare impresionant. /lecnd de la cele clasice,
tradi9ionale, institu9ionali=ate, si mer@nd pn la cele sincretiste, cu aDordri de
credin9a, suple 'i pra@matice, numite Qreligie la propria alegereK
T=
, sau reli@ie h la
carte, a:em o real e?presie a raporturilor Entre reli@ie 'i modernitate.
*2
3e-nD+-$! 1ILLAIME, 6ociologie des?, op* cit*, 1778, )# ='#
*:
Idem, )# 8=#
1(=
Goile mi7c2-i -eligioase
5a o pri:ire atenta a societHii contemporane putem distin@e, En lumina
elementelor care caracteri=ea= situa9ia european de e?emplu, o serie de aspecte
determinante care inJuenHea= comportamental dinamica :ieHii reli@ioase, cum ar
AI
- eroziunea religiei instituionalizate,
- diminuarea practicii religioase,
- criza recrutrii personalului clerical, in special in cadrul "isericilor tradi4ional
istorice 5"iserica *omanocatolica7,
- scderea inCuenei politice directe a "isericilor,
- scderea credinei ntrun /umnezeu personal,
- expresia autonom a contiinei morale, personale, n raport cu dispoziiile etice
ale institu4iilor religioase.
- individualizarea si subiectivizarea credin4ei
ReCerindu;ne la un aspect uor oDser:aDil in societatea contemporana
putem identiAca o cretere a pre=entei multor miscari reli@ioase noi, care nu
e?istau acum -0 de ani, de e?emplu.
/reocupat de aceast reEnnoire reli@ioas, Sean /aul >illaime
*-
identiAc o
serie de caracteristici ale noilor mi'cri reli@ioase contemporane, cum ar AI
- Iipermodernitatea metodelor misionareI noile mi'cri reli@ioase Colosesc
e?perien9a 'i practica miKloacelor moderne de or@ani=are 'i diCu=are En mas,
puDlicitate, rela9ii cu media, te2nic modern, pentru mana@ementul rela9iilor
puDlice, etc.
- pragmatismI adeptul noilor mi'cri reli@ioase nu se raportea= la un corpus de
do@me 'i tradi9ii sAnte, ci este in:itata s e?perimente=e o Corm de En9elepciune
care s Ei conCere o stare de Dine.
- laicizarea autoritii religioaseI autoritatea institu9ional En cadrul noilor mi'cri
reli@ioase nu se mai e?ercit prin intermediul unui corpus de persoane distincte,
considerate ca purttoare a unei tradi9ii sacre, ci se transCer En mod direct ctre
adep9i, care E'i pot impune credin9a. M,ste mai pu9in o reli@ie de clerici dect una
de laiciN
*1
.
- fnalitate intramundanI adesea, En discursul lor, noile mi'cri reli@ioase nu mai
aA'ea= o le@tur cu lumea ima@inar de dincolo, ci Analitatea ac9iunilor reli@ioase
este Endreptat En aceast lume, de Kos.
- comuniune emoionalI elementul central al acti:it9ii noilor mi'cri reli@ioase se
Da=ea= pe e?presia emo9iilor.
- Cuiditatea mesaDului religiosI noile mi'cri reli@ioase au un caracter Juid En ceea ce
pri:e'te interna9ionali=area.
TT
.
,?pansiunea noilor mi'cri reli@ioase En societ9ile contemporane este
Ca:ori=at att de elemente oDiecti:e, caracteristice maniCestrii reli@iosului En
modernitate, seculari=area, pluralismul 'i indi:iduali=area, ct 'i printr;o serie de
Cactori suDiecti:i cum ar A specifcitatea cultural moral a unui popor, similitudini
lingvistice, diCeri9i Cactori socio;economici de conKunctur, care sus9in o propa@are
rapid a noilor idei reli@ioase, etc.. ,ste e:ident c miDloacele contemporane de
informare n mas reprezint unul dintre ace'ti Cactori 'i e?ist anali'ti care sus9in
c acestea, 'i En special tele:i=iunea, de:in productori independen9i de idei
reli@ioase, ca urmare a Cormrii unei mentalit9i moderne Da=ate pe emo9ie 'i
sen=a9ie imediat
*6
.
*8
3e-n- +-$! 1i!!-i<e, 6ociologie des?, op* cit*, 1778, )#;'-;2#
*;
Idem, )# ;2#
**
Idem#
*=
Tho<-s LUCQMANN, NT%-ns,o%<-tions o, Re!i"ion on Mo%-!ityM, in 6ocial Lompass, 5o!# 8( F2HT'((2, )# '=1#
1(7
"n alt Cactor suDiecti: care Ca:ori=ea= propa@area rapid a noilor Corme de
reli@io=itate este 'i literatura reli@ioas 5devotional literature7 care alimentea= din
aDunden9 pia9a literar cu :olume despre psi2olo@ia popular, practicile
medita9iei orientale, sCaturi astrolo@ice, Dioener@ie, etc.
*)
#i:ersitatea Cenomenului reli@ios, re@resul Bisericilor istorice, apari9ia noilor
credin9e En aCara reli@iilor tradi9ionale or@ani=ate institu9ional, ca 'i de=:oltarea
unei pie9e reli@ioase concuren9iale, oCer o perspecti: din ce En ce mai comple?
asupra modernit9ii reli@ioase. 5und En considerare toate aceste aspecte ale
maniCestrii reli@iosului, >illaime consider c suntem Entr;o Ca= a modernit9ii, o
modernitate a de=am@irii, a lipsei utopiilor, de:enit puternic auto;critic.
F<
Aceast atitudine auto;critic a modernit9ii nu este Cr precedentI am
:=ut Coarte Dine acest lucru En domeniul politicii cu oca=ia cri=ei mar?ismului 'i a
prDu'irii re@imurilor comuniste. #e=ilu=ia modernit9ii, En capacitatea sa AlosoAc
'i politic de a produce concep9ii alternati:e ale omului 'i ale lumii, a @enerat, En
mod parado?al, o anumit re:alori=are socio;cultural a reli@iosului. A:em deci, En
pre=ent, o alt etap a modernit9ii care se caracteri=ea= si printr;o importanta
re;desC'urare a reli@iosului ca rspuns Ca9 de procesul seculari=rii
61
.
'l+-ali4a-ea ofe-,ei -eligioase # 3l+-alism+l -eligios
"n alt element caracteristic, le@at de no9iunea de seculari=are si modernitate
sociala, in special ca o caracteristica CuncHionala a societHilor moderne
democratice, este pluralizarea religioasa i intrarea religiei n situaia de
concuren liber de pia4a. Aluralismul religios constituie o component important
a societii contemporane.
'l+-alism+l -eligios deAne'te structura pluri;reli@ioas a societ9ilor
democratice moderne.
3ermenul de 3l+-alism este speciAc 'tiin9elor politice mai ales anii Encepnd
cu anii 1)10, pentru a descrie Cunc9ionarea democra9iei americane. "tili=at En
cercetrile sociolo@ice ale Cenomenului reli@ios, termenul de pluralism religios
exprim un atribut esenial al funcionrii societilor democratice contemporane,
find un indicator important alturi de pluralismul politic, cultural sau economic.
ConCorm pluralismului reli@ios, puterea reli@ioas Entr;o societate mai precis
En cadrul rela9iei dintre 0tat 'i Biseric, nu este de9inut numai de o sin@ur
Biseric sau reli@ie. .xistena pluralismului religios presupune faptul c puterea
religioas este distribuit dup anumite criterii de vecIime istoric, de vizibilitate
cultural spiritual sau de reprezentativitate numeric, ntre diferite grupuri
concurente. Nici unul dintre @rupurile reli@ioase nu de9in monopolul aDsolut al
rela9iei cu 0tatul, Ens Aecare de9ine suAcient inJuen9, deci putere reli@ioas,
pentru a;'i atin@e propriile interese le@itime.
A'adar pentru a putea :orDi despre e5is,en*a 3l+-alism+l+i -eligios
,-e1+ie s2 /o-1im im3lici, 7i .es3-e com3e,i*ie sa+ conc+-en*2 -eligioas.
Iar pentru ca o concuren9 reli@ioas s nu se transCorme En conJict desc2is, e
necesar s e?iste un cadru Kuridic adec:at care s permit o competi9ie
Cunc9ional. Gntr;un astCel de conte?t putem .e;ni 3l+-alism+l -eligios ca ;in.
o fo-m2 .e e53-ima-e a ci/ili4a*iei .ialog+l+i 7i a -es3ec,+l+i -eci3-oc
in,-e ac,o-ii -eligioIi. In s,+.iile .e sociologia -eligiei< com3e,iia
*7
Idem, )# '='
=(
3e-n +-$! 1ILLAIME, op* cit#, 1778, )# 1(8#
=1
Idem, )# 1(:#
11(
-eligioasa si 3l+-alism+l -eligios -e3-e4in,2 o im3o-,an,a s+-sa .e
/i,ali,a,e -eligioasa a socie,2ii.
,?presia cea mai des Colosit En studiile de specialitate este acea de pia
liber a pluralismului religios ; free marBet religios pluralism. Alecnd de la acest
concept se poate construi o analiz pertinent si un ntreg discurs despre
ma-Qe,ing+l -eligios con,em3o-an , neles ca form de exprimare
concureniala liber a pluralismului religios.
111
TEOLO@UL con,em3o-an ) -ealism si -es3onsa1ili,a,e
2n lumina celor analizate pana acum, aspecte care defnesc maniera
complexa in care religia se manifesta si se exprima in societatea contemporana,
voi ncerca in continuare, pe baza experien4ei mele de teolog si de sociolog si ca
urmare a unei atente si permanente oDser:a9ii si anali=e a :ie9ii reli@ioase din tara
noastr, sa identifc provocrile care stau in fata teologului contemporan dar si
rspunsurile sau responsabilit4ile pe care trebuie acesta sa si le asume in
societate. Construc4ia noului spa4iu comun european cunoscut sub numele de
0niunea .uropeana, mobilitatea teInologica, fnanciara si umana fr precedent
dar si consecin4ele nc insufcient evaluate ale crizei fnanciare mondiale
reprezint tot attea elemente de analiza care trebuie avute in vedere cu
prioritate.
Teolog+l con,em3o-an: Ce nelegem prin sintagma de teolog
contemporanB Ce ne rezerv nou, teologilor, viitorul' sau care este rolul i locul
teologului n societatea de aziO Iat EntreDri care m :or aKuta s : pre=int opinia
mea despre teolo@ul :remurilor noastre.
Consider c sinta@ma ; ,eolog con,em3o-an F poart in ea o anumit
Encrctur conJictual , deoarece oDser: c in Romania, mulHi dintre teolo@ii de
a=i %da9i;mi :oie s e?a@ere=& nu sunt con,em3o-ani. 0au Entr;o alt @am de
interpretareI teologul de azi, si m refer la sensul general de ,eolog fr sai
adaug nici o ncrctura confesionala sau religioasa specifca, fe ea ortodoxa,
catolica, protestanta, neoprotestanta sau, de ce nu, cIiar islamicaV ; aPadar, nu se
ridic la nivelul provocrilor societii contemporane. C ; con,em3o-an F nu
Enseamn .oa- a tri Entmpltor a=i, ; ci necesit un permanent eCort intelectual
'i aCecti: de a En9ele@e ce se Entmpl En Kurul tu ; Enseamn a A En consens cu
:remea taP
Gn acest sens el treDuie s;'i maniCeste -ealism+l prin disponiDilitatea de a
cunoa'te provocrile lumii En care trie'te 'i -es3onsa1ili,a,ea, prin @sirea de
rspunsuri la toate aceste pro:ocri. A'adar, teolo@ul social contemporan, treDuie
s dea do:ad, Enainte de orice, de -ealism 7i -es3onsa1ili,a,e.
9impul istoric F creea= 'i timpul teologic, iar dimensiunea socioistoric ;
postuleaz i dimensiunea socioteologic. 3eolo@ul treDuie s En9elea@ lumea din
:remea lui 'i s 'i;o e?plice prin Crumuse9ea 'i En9elepciunea te=aurului re:elat al
cre'tinismului. "n teolo@ al ,:ului Mediu ar prea cel pu9in Di=ar En :remurile
noastre dac ar considera e:olu9ia societ9ii pn a=i ca Aind de la dia:ol, pentru
c n;o En9ele@e, a'a cum un teolo@ al =ilei de a=i s;ar sim9i cu si@uran9 ru'inat
pentru pu9intatea credin9ei dac ar A s triasc En anii martirilor Bisericii
Cretine.
Gn sens po=iti: putem identiAca ,eolog+l F
pragmatic, om politic, diplomat, arIitect, misionar, constructor,
soldat, medic, Dudector, asistent social, electronist, etc.
Gn sens ne@ati: putem identiAca ,eolog+lI
ipocrit, fariseu, mediocru ; superfcial, comerciant ; speculant, etc.
0pun acestea pentru a evidenia marea inJuen9 pe care societatea 'i
contemporaneitatea le e?ercit asupra dimensiunii 'i calit9ii de ,eolog.
11'
/entru a :edea mai u'or comple?itatea acestor inJuen9e pentru :ia9a
teolo@ului am identiAcat o sc6em2 a con,-a-iilo- care ne;ar putea aKuta s
En9ele@em mai u'or ce Enseamn ,eolog+l con,em3o-an:
A'a cum se poate oDser:a din repre=entarea @raAc de mai sus, am a'e=at
in centrul anali=ei noastre teologul contemporan.
Cu toate ca sluKirea sa o dedic lui #umne=eu, totu'i teolo@ul, cet9ean
responsaDil al societ9ii, Cr a a:ea preten9ia ca Cace parte dintr;o cate@orie
112
EISERICA
3AN$.I$OR.L.I IIS.S FRIS$OS
F)-sto%-4ie, <isi$ne si s!$Vi%eH
/RO2ESIE
F-)-it-te o<)eti4ion-!- si
-si"$%E%i soi-!eH
3ORALI$A$E
Finte"%it-te <o%-!-,
o<)%o<is$%i, s)i%it$-!it-teH
A$I$.#INE
.3ANIS$A
/L.RALIS3
RELIGIOS
CONS$R.C$II
RELIGIOASE
Fe$<enis<, di-!o"
inte%on,esion-!,
<edie%e on,!iteH
SOCIE$A$EA RO3ANESCA
F!i<ite $!t$%-! isto%ie si V$%idie de
-4i$ne, -Bo%dE%i!e )o!itieH
3,!5!G"5
C!N3,M/!RAN
SOCIE$A$EA E.RO/EANA G .! E!
F%es)ons-Bi!it-te )ent%$ 5iito%, $ni5e%s-!is<$! %e!i"iosH
G.1. 0ursaI oDser:a9ia directa asupra realit9ilor sociale si reli@ioase F #r.
5aurenHiu 3ANA0,
$EN#IN$E 3O#ERNIS$E
SI EGOIS3E
F-s--5i!-, <-&in-, i-ht, ho<e-ine<-H
E5/LO0IE
IN2OR3A$IONALA
Fin,o%<-%e )e%<-nent-,
)%o5oE%i &tiin4i,ie in
do<eni$! -%heo!o"iei si
5ie4ii %e!i"io-seH
2A3ILIE
CO/II
Fso-!E, )%o,esieH
SO$IE
FBiV$te%ii, h-ine, /nt%e4ine%e
o%)o%-!--s)-, onedii
/ARIN$I
F%e!-4ion-%e,
%es)ons-Bi!it-te Bo-!-
si BEt%Kne4eH
7( '( Inter;retarea gra8i c a in8luen9el or sociale asu;ra
teologului conte&;oran , -+''
pri:ile@iata, prime'te Coarte multe inJuen9e pe care treDuie sa le ec6ili1-e4e
astCel Enct meni-ea l+i 3as,o-al misiona-2 sa ;e cons,-+c,i/2 3en,-+
socie,a,e si n+ con\ic,+al2 sa+ c-ea,oa-e .e .e4ec6ili1-e sociale.
Am desenat in sc2ema noastr cele doua dimensiuni care deAnesc :ia9a si
acti:itatea teolo@ului misionarI Bise-ica si Socie,a,ea. 5e;am identiAcat in locuri
opuse pentru ca au e?primri opuse, att ca mod de raportare la timp %Biserica
postulea= :e'nicia iar societatea lumescul, ceea ce este trector&, dar si ca
miKloace e?isten9iale %Biserica 2rne'te si ocrote'te credinciosul prin sAntele sluKDe
si, ru@ciune dar si prin cu:ntul re:elat iar societatea oCer alte miKloace
e?isten9iale precum salariul re@ulat, asi@urrile de sntate, diCeritele Corme de
protec9ie sociala, etc.&. 7r a intra in prea multe detalii a' :rea sa comente=
Aecare dintre inJuen9ele care condi9ionea= :ia9a si acti:itatea teolo@ului
contemporan.
Bise-icaI Misiunea pastoral misionara este principala menire a teolo@ului. ,a
treDuie Ccuta cu credin9 si con:in@ere, calit9i suJete'ti pe care teolo@ul treDuie
sa le transmit si celorlal9i. #aca el nu :a A suAcient de puternic in credin9, nu :a
reu'i niciodat sa transmit un sentiment con:in@tor ctre ceilal9i, ctre
credincioii pe care;i pstorete. 0luKirea Enseamn de cele mai multe ori KertCa si
smerenie. #aca teolo@ul nu :a 'ti sa Cac e?erci9iul renun9rii la sine si nu se :a
smeri atunci cnd e ne:oie nu :a putea pretinde nici credincio'ilor si acest lucru.
%imic nu poate f mai ru pentru o "iserica sau un Cult dect un teolog sau, si mai
dramatic, un misionar ipocrit, fals. Mai de:reme sau mai tr=iu, el, :a de:eni o
mare de=am@ire pentru credincio'ii care;l ascult, care nu numai c;l :or prsi
dar :or A tenta9i sa prseasc si Biserica din care Cceau parte. 0luKirea in Biserica
lui (ristos este deoseDit de comple? si cere calit9i deoseDite, de la Colosirea
cu:ntului re:elat si a En9elepciunii 0crierilor sAnte si a teolo@iei academice si pana
la lucrrile de repara9ii la lcaul de cult sau la @ardul Disericii si ac9iunile de
asistenta sociala sau de repre=entare protocolar in comunitHile pe care le
repre=int. )eriozitatea, punctualitatea, Irnicia, generozitatea, druirea, politeea
sau rbdarea sunt numai cte:a dintre calit9ile pe care treDuie sa le aiD un
teolo@ a=i, ca repre=entant si sluKitor al Bisericii lui (ristos.
Socie,a,ea: 3eolo@ul contemporan nu;si desC'oar acti:itatea intr;un
mediu aDstract sau aseptic, daca este sa :orDim metaCoric4 nuP ,l E'i desC'oar
acti:itatea in cadrul societ9ii, iar Biserica, cu toata dimensiunea ei di:ino;umana,
este o instituie sociala printre alte instituii sociale. Att Biserica dar si
propo:duitorii credin9ei sunt indiviziparte ai unei societ9i aJata intr;un anumit
stadiu de dezvoltare socio;istorica si culturala. Caracteristicile culturale, istorice,
economice sau politice ale societ9ii, treDuie sa Ae Coarte Dine cunoscute de teolo@
pentru ca ele condiioneaz si fxeaz limitele de aciune misionara si pastorala.
Atunci cnd deAnim societatea contemporana se impune s nu pri:im restricti:
doar la societatea romneasca ci sa 9inem cont permanent si de realitatea sociala
a 0niunii .uropene. In :iitorul apropiat consideram ca societatea la care ne :om
raporta :a A societatea comun european. ! astCel de raportare ne :a permite sa
En9ele@em mai Dine, mai ales in conte?tul Cenomenului de mondiali=are si
@loDali=are, mesaKul uni:ersalismului cre'tin.
'-ofesia: Gnainte de a A o misiune de sluKire in Cata lui #umne=eu,
responsaDilitatea de teolo@ si misionar este pri:ita cel mai adesea ca o proCesie
pentru care treDuie sa urme=i o pre@tire umanista sus9inuta, in 'colile
conCesionale de teolo@ie. 7iind cstorit, teolo@ul asi@ura, prin proCesia lui F un
:enit lunar Camiliei sale. Ca orice profesie, ca sa Ae mai Dine remunerata, cel care o
practica treDuie sa dea do:ada si de calit9i Coarte Dune, competiionale, astCel
11:
Enct sa poat ocupa in timp o Cunc9ie mai Dun in ierar2ia administrati:a a
Bisericii lui, sau, de ce nu o comunitate mai mare si mai atr@toare dect altele
apreciate cu o cota de pia9a mai redus. 0alariul pe care;l prime'te lunar treDuie
sa;i permit sa;si plteasc asi@urrile sociale si de sntate, precum si alte
c2eltuieli curente de Entre9inerea locuin9ei, rata la ma'in, sau ultimul Emprumut
Dancar pentru ne:oi personale. A'adar, misiunea de teologmisionar devine in
egal msur Dertf misionar dar si obligaie socialprofesional. A nu respecta
speciAcul e?terior al unei proCesii %respectul pentru pro@ram, sptmna de lucru,
disponiDilitate pentru rela9ii puDlice sau disciplina si transparenta Ananciar&, :a
atra@e cu si@uran9 o critica aspra din partea comunit9ii.
Eo-ali,a,ea: Calitatea de teolo@ nu se maniCesta numai Entre anumite ore
de pro@ram si nici in =ile speciale din sptmn sau din an. A A teolo@ treDuie sa
ai in permanenta un comportament adec:at si o moralitate desvrita. ,ste total
incorect sa :e=i un comportament :ul@ar la ni:elul moralit9ii unui teolo@ si sa
Encerci s;l scu=i cu I Ke si el omVK. A A responsaDil pentru o moralitate cre'tin
pilduitoare nu tine de e?erci9iul reu'it al unei deduDlri in puDlic4 nu este un rol
ieCtin Kucat cu spectatori de oca=ie, ci treDuie sa Ae interior teolo@ului si s Cac
parte din educaia lui permanenta. "n teolo@ educat si manierat :a 'ti mereu sa
aiD si o moralitate des:r'it. Compromisurile morale sunt cele mai @rele
Encercri pentru un teolo@. ,le treDuie respinse cu Cermitate si con:in@ere. "n
teolo@ care s;a compromis moral Encetea= de a mai A un model cre'tin pentru
apropia9ii si. Iar daca mai este si sluKitor este indicat sa renun9e la sluKire dect sa
sminteasc si pe al9ii. AltCel autoritatea lui :a A serios pusa la Endoial. "n teolo@
nu treDuie sa uite ca nu poate trai dect a'a cum Ei En:a9 pe al9ii. .xemplul
personal poate f adesea cel mai convingtor argument pastoral misionar.
C,i,+.inea +manis,a: "n teolo@ al timpurilor de a=i nu poate A nici
du'mnos nici e?clusi: cu semenii pe criterii etnice, reli@ioase sau de natura
minoritara. Aproapele lui treDuie sa Ae orice Ain9a umana care poarta c2ipul lui
(ristos. Atitudinea permanenta a teolo@ului intre oameni treDuie sa Ae prietenoasa
si En@duitoare4 treDuie sa Ae o atitudine umanista, dar nu impusa ci Ensu'ita prin
con:in@erea educa9iei teolo@ice. 3rim intr;o lume in care stadiul de de=:oltare al
societ9ii cunoa'te printre alte criterii structurale si pe acela al pluralismului, iar in
ca=ul nostru suntem interesa9i de 3l+-alism+l -eligios. A nu En9ele@e si accepta
pluralismul reli@ios ca pe o componenta a societ9ii moderne Enseamn sa respin@i
di:ersitatea reli@ioas contemporan, iar a respin@e di:ersitatea reli@ioas poate
conduce ine:itaDil spre forme patologice de Cundamentalism reli@ios si conCruntare.
A En9ele@e si accepta di:ersitatea reli@ioasa contemporana si deci pluralismul
reli@ios Enseamn sa dai do:ada de o ade:rat ci/ili4a*ie si c+l,+-2 a
.ialog+l+i. Iar a 'ti sa dialo@2e=i cu cel de alta credin9 dect a ta demonstrea=
o proCund atitudine umanist. Arta dialo@ului :a putea permite unui teolo@
responsaDil sa medieze c2iar si cele mai complicate conCicte. ,titudinea umanista
este calitatea care trebuie sa domine ntreaga activitate a teologului sluDitor in
societatea contemporana.
In aCara acestor aspecte pre=entate pana acum, care 9in de natura
3-e4en*ei 3+1lice a teolo@ului contemporan, am mai identiAcat si o serie de alte
inJuen9e sociale, Ens de na,+-2 3-i/a,2.
Kamilia: 'en,-+ +n ,eolog< /iaa .e familie es,e o ma-e 3-o/oca-e
deoarece, prin di:ersitatea persoanelor si personalit9ilor care o Cormea= iese de
suD controlul imediat si direct al teolo@ului. 7iecare memDru al Camiliei se :a
maniCesta diCerit, dar :a contriDui sau :a aCecta ca un totunitar ima@inea
teolo@ului in comunitate. In plus, Camilia repre=int Cactorul cu cel mai mare impact
118
de inCuenare direct a acti:it9ii teolo@ului. ! so*ie care iuDe'te 2ainele scumpe,
DiKuteriile sau practic 'edin9e re@ulate de Entre9inere corporal :a repre=enta o
@riKa sporita pentru teolo@. ,l :a treDui s asi@ure, in aCara Condurilor
corespun=toare, si Cunc9ionarea :ie9ii de Camilie, prin preluarea responsaDilit9ilor
ne@liKate sau c2iar aDandonate de celalalt. "neori c2iar si insisten9ele 'otiei de a
pleca in concediu, Cr a mai :orDi de c2eltuielile aCerente, poate repre=enta o
sursa de stres pentru un teolo@.
"n co3il treDuie dus la 'coal, apoi la Cacultate si c2iar la doctorat. #eKa a
intrat in preocuparea multor teolo@i @riKa ca odrasla lor sa studie=e la o 'coal
primar Entr;o limDa strin, alta dect limDa roman iar studiile de Cacultate sau
doctorat sa Ae urmate Entr;o uni:ersitate european sau american. Cum Dursele
de studiu oCerite de stat sau de di:erse or@anisme de En:9mnt sunt limitate,
En9ele@em Coarte Dine ce presiune Ananciara consideraDil este pe Du@etul Camiliei
unui teolo@ sluKitor care are unul sau doi copii, cel pu9in, la 'coal. 3ot ca o
dimensiune caracteristica Camiliei in @eneral, treDuie sa 9inem cont c 32-in*ilo-
sa+ soc-ilo- 1olna/i sau vrstnici le sunt necesare medicamente si adeseori
alimente. Nu este suAcient pentru cei in :rst s oCeri periodic o suma de Dani
care sa le complete=e c2eltuielile, deseori nesemniAcati:e, din pensie, dar cel mai
important este sa le acor=i un timp suAcient de @eneros astCel Enct ei sa nu se
simt sin@uri dup o :iata Entrea@ petrecuta in lipsuri si @reut9i. ,stfel,
activitatea misionar poate f puternic inCuenat si condiionat de ceilali
membri ai familiei.
Ten.in*ele mo.e-nis,e si egoismele: Ca orice om al =ilelor noastre, si
teolo@ul trie'te suD asaltul modernitii si al agresiunilor publicitare de marBeting
de orice Cel. Mul9i dintre teolo@ii de a=i Colosesc economiile sau Cac Emprumuturi
suDstan9iale pentru a cumpra o ma'in din [est sau pentru a construi o casa mai
mare. Al9ii, mai Entreprin=tori, se @ndesc sa;si cumpere si o mica Drcu9 cu
motor sau :apora' ori sa;si instale=e in :ila un sistem perCormant de 2ome;cinema
cu plasma si #<#. !are nu si aceste tendin9e de modernism social, de consum,
treDuie luate in calcul atunci cnd anali=m inJuen9ele sociale asupra :ie9ii si
acti:it9ii unui teolo@B
E53lo4ia info-ma*ional2: Am lsat deliDerat la sCr'itul anali=ei noastre
aspectele care pri:esc explozia informaional pentru c :reau ca acestea sa Ae
Coarte Dine nelese, reinute si nsuite de dumneavoastr, teologii de azi, in
special Enc de acum din anii studen9iei. Consider ca este cea mai importanta
provocare pe care timpurile noastre moderne o Cac la adresa teolo@ului. 3eolo@ul
contemporan nu mai de9ine unicitatea sau suprema9ia inCorma9iei, adeseori nici
c2iar in domeniul teolo@iei. ,?ista att de numeroase Corme alternati:e moderne
de inCormare, att pentru cei mici dar mai ales pentru cei mari %canale de
tele:i=iune cu speciAc 'tiin9iAc sau reli@ios, Do@ata editare de carte reli@ioas sau
pur si simplu, Danalul de acum, 2nternet, unde, e:ident cu limitele critice de
ri@oare, @se'ti orice inCorma9ie dore'ti, din orice domeniu, deci si din domeniul
:ie9ii reli@ioase&. %e imaginm oare, in aceste circumstane, ce cantitate enorm
de informaie trebuie sa parcurg si sa acumuleze permanent teologul ca sa aib
capacitatea de a redacta predici si sfaturi utile credinciosului modernOV Ce tip de
pre@tire promo:ea= 'colile de teolo@ie pentru :iitorii teolo@iB Ar treDui sa Ae
EntreDarea pe care noi, dasclii de teolo@ie, responsaDili de :iitorul studen9ilor
no'tri, si;n acela'i timp responsaDili de :iitorul Bisericii lui (ristos, sa o a:em
permanent in aten9ie. 7r o pre@tire enciclopedic c2iar, permanent, capaDil
s En9elea@ si s e?plice in lumina ade:rurilor credinHei numeroasele pro:ocri
'tiin9iAce in domeniul ar2eolo@iei sau a :ie9ii reli@ioase %,:an@2eliile apocriCe F
11;
,:an@2elia lui Iuda, mormntul lui Iisus, 0Cntul Graal, etc.&, teolo@ul contemporan
nu :a A capaDil de com3e,i*ie in,elec,+ala. A A corect si permanent inCormat,
este o cerin9 esen9ial a :ie9ii teolo@ului contemporan.
#ac sc2emati=m Entrea@a interpretarea @raAca a inJuentelor sociale
asupra teolo@ului contemporan de mai sus dup :ectorii cardinaliI Go-. ) S+.<
Es, ) Ves,< :om a:ea urmtoarea repre=entare a con,-a-iilo-I
[[[[[[[[[[[[[[[[[[.
Am numit sc2ema de mai sus, -e3-e4en,a-ea con,-a-iilo-< deoarece cele
patru aspecte care deAnesc teolo@ul contemporan se aJa in po=i9ii contrare.
Consideram Ensa ca cele patru tendin9e treDuie s se @seasc Entr;un ec2iliDru
permanent astCel Enct pre=enta si menirea teolo@ul in societate contemporana sa
;e +,il2< cons,-+c,i/2 si .a,a,oa-e .e s3e-ana si ?nc-e.e-e in /ii,o-.
Concluzie
Interpretarea noastr de mai sus deAne'te dimensiunea teolo@ului social
contemporan. 3eolo@ul contemporan se deAnete a'adar, prin capacitatea de a
ec6ili1-a con,-a-iile< e?primndu;'i realismul prin disponiDilitatea de a cunoa'te
'i En9ele@e pro:ocrile lumii En care trie'te 'i responsabilitatea prin @sirea de
rspunsuri la toate aceste pro:ocri.
CredinHa si comunitatea reli@ioasa repre=int pentru credinciosul
contemporan un -ef+gi+ .e ?nc-e.e-e si .e s3e-ana in /ii,o- ia- ,-a.iia
-eligioasa o 3e-manen,a s+-sa .e ?n/22,+-2< .e a+,o-i,a,e si .e
e53e-ien2 mo-ala.
hhhhhhhhhhhh
11*
G.>. InRuen#ele sociale asu$ra "eologului
con"em$oran < >?11
$EOLOG
CON$E3/ORAN
$RA#I$IE - EISERICA
SOCIE$A$E - 3O#ERNI$A$E
/.ELIC
/RI1A$
G#'# S$%s-J ?Bse%5-4i- di%et- -s$)%- %e-!itE4i!o% soi-!e si %e!i"io-se D D%# L-$%en4i$ TNASE
2011 - Anul omagial al Sfntului Botez i al Sfintei Cununii,
conform deciziei )fntului )inod al ".&.*.
2arac"eris"icile *amiliei moerne con"em$orane,
o anali4a .in 3e-s3ec,i/a sociologica
Contextul evoluiei societii moderne
A :orDi ast=i despre Camilie 'i despre caracteristicile acesteia En conte?tul
e:olu9iei societ9ii moderne, nu mai poate A doar o preocupare academic ci
treDuie s de:in o @riKa a societHii in ansamDlul ei. Gn conte?tul societ9ii
moderne contemporane, multe dintre conceptele tiinHiAce trecute sunt repuse in
discuHie si reinterpretate Hinndu;se cont de e:oluHiile recente ale societHii. <orDim
e:ident despre concepte moderne, iar dintre acestea cel reCeritor la modernitatea
familiei
62
si caracteristicile ei repre=int o preocupare Coarte importanta si
comple?a.
Condi9iile de mediu, demo@raAce, socio;economice 'i militare inJuen9ea= 'i
condi9ionea= or@ani=area :ie9ii 'i implicit structura 'i e:olu9ia Camiliei, pana acum
En9eleas En lo@ica ei tradi9ional;reli@ioas. Iat de ce, deci=ia 0C. 0inod al Bisericii
!rtodo?e Romne de a dedica anul 2011, tainei Cununiei 'i Bote=ului, ca e?presii
reli@ioase ale or@ani=rii Camiliale, repre=int tot attea modalitHi de EnHele@ere ale
preocuprilor comune pe care treDuie s le maniCeste toate sectoarele :ie9ii
sociale.
/eclinul familiei organizata tradi4ional
0e poate oDser:a Ae doar 'i numai la o pri:ire @eneral, c peste tot En
,uropa Camilia se aJ En declin
6
, si aceasta in timp ce a crescut Mponderea
Camiliilor de coaDitare %sau consensuale& si ponderea Camiliilor monoparentaleN
6.
.
Recent mi;au re9inut aten9ia dou e?emple dramatice care au En@riKorat, pn
la re:olt opinia puDlic din 9ara noastr 'i pe cea interna9ional. #in cau=e
insuAcient cunoscute dar care au la Da= in mod :i=iDil de=or@ani=area Camilial 'i
lipsa aCecti:it9ii speciAce educa9iei parentale, am aJat despre tra@edia unei Camilii
din loc. 0la: Rus, Kud. 3ulcea
6-
. 3atl, rmas sin@ur En 9ar, so9ia Aind plecat la
munc En Italia, a:ea En @riK o Ceti9 de doi ani. 5ipsurile :ie9ii, precaritatea
educa9iei acestuia, anterioar cstoriei, aDsen9a consoartei att in calitatea ei de
soHie at mai ales de mama a CetiHei, ne:oit s;'i c'ti@e e?isten9a la mii de
Qilometrii deprtare, 'i @ra:ele tulDurri psi2ice alimentate de @elo=ie, l;au Empins
la un @est re:olttor pentru noi to9i, 'i;a omort prin spn=urare propria Aic En
:rst de numai doi ani. Remu'crile @estului su l;au determinat apoi s se
sinucid.
"n alt e?emplu care suDlinia= drama pe care mul9i o triesc ast=i En lipsa
educa9iei 'i a cldurii aCecti:e a Camiliei este @estul unui tnr care a omort prin
='
M-%tine SEGALEN, 6ociologie de la %amille, ed# A%<-nd Co!in, +-%is, '(1(, )#;#
=2
T%-i-n R?TARIU, Demogra%ie si sociologia populatiei %enomene demogra%ice, I-si +o!i%o<, '((2, )# '2*#
=:
M-%i- V?INEA, W6-<i!i- in soiet-te- de t%-nLitie X, in B#?#R#, Oamilia si "iata la inceputul unui nou mileniu crestin
congres international, B$$%esti, '((1, )# 1(:#
=8
6e%i +REDESCU, >Si-- o<o%Kt o)i!$! de doi -ni &i -)oi s-- sin$isM, in E"enimentul Wilei, 18 A)%i!ie '(11#
11=
Empu'care ucis 12 copii cu :rste intre 12 si 1. ani Entr;o 'coal din Rio de
Saneiro
61
. >ellin@ton Mene=es de !li:eira, asasinul in etate de 2. ani, s;a pre=entat
la intrarea in Costa sa coala din Realen@o, e?plicnd ca mer@e sa susHin o
conCerinHa. Nimeni nu a Dnuit @ndurile lui uci@ae. Anc2etatorii au descoperit
intr;o scrisoare redactata Enainte de crima, ca prin @estul lui a :rut sa r=Dune
toate umilinHele pe care el le;a indurat cat a Cost ele: al scolii.
0unt doar dou e?emple dintre multele drame =ilnice care au la Da= cau=e
cu proCunde rdcini En instaDilitatea 'i declinul :ie9ii de Camilie En societatea
modern contemporan. ! mai Dun cunoa'tere a caracteristicilor Camiliei
contemporane poate A utila pentru pre:enirea derapaKelor sociale.
GntreDrile care ne;au @2idat En structurarea materialului nostru de anali=a au
CostI Cum se manifest familia ca structur social n contextul societii
contemporane moderneO Care sunt factorii care inCueneaz dinamica familieiO
Care sunt funciile familiei afectate de evoluia i contextul social contemporanO
Ce forme noi de organizare sociala e posibil sa genereze viitorul apropiat si in ce
circumstan4eO
Iat doar o parte dintre EntreDrile la care :om Encerca s dm un rspuns.
Am urmrit Ens numai o anali= din perspecti:a sociolo@iei. /ro:oc 'i in:it
cercettorii Cenomenului reli@ios 'i responsaDilii :ie9ii reli@ioase 'i ai teolo@iei
sociale s identiAce 'i s @seasc solu9ii, la proDlemele ur@ente cu care ne
conCruntm En :ia9a de Camilie.
C2iar dac Camilia, ca structur institu9ional a or@ani=rii sociale, se
maniCesta ca o important e?presie a :ie9ii pri:ate, ea totu'i se aJ En strns
le@tur cu tot ceea ce deAne'te sCera puDlica si muta9iile structurante ale societHiiI
economia, cultura, spaiul urban, religia ;secularizarea, etc.
, necesar s preci=m c anali=a noastr pri:ind aspectele speciAce ale
Camiliei moderne, are pertinent En special En spa9iul european, cu precdere En cel
occidental cu care tara noastr se Entlnete din ce in ce mai :i=iDil si mai
determinant. !Dser:m totui similitudini 'i;n =ona 9rilor sud;est europene 'i
centrale.
/entru a a:ea Ensa o pri:ire @loDal a proDlematicii Camiliei moderne, ar
treDui Ccut Ensa o anali=a En al9i termeni 'i cu alte direc9ii de anali= En 3urcia sau
9rile araDe 'i e:ident En =ona ACricii sau Asiei. #e asemenea, inclusi: En =ona 9rilor
occidental;europene e necesar s se 9in cont de Mapartenen9a social 'i cultural
a Camiliei ^[_ pentru c di:or9ul de e?emplu nu are aceea'i intensitate atunci cnd
se Cace Entre dou persoane cu un ni:el redus de Dunuri sau Entre persoane Coarte
Do@ateN
6*
. A'adar, pertinen9a anali=ei noastre se reCer, En principal la spa9iul
socio;economic european En @eneral En9ele@nd aici inclusi: =ona din care Romnia
Cace parte. #orim sa preci=am in acelai timp ca anali=a noastr, dat Aind timpul
limitat pe care;l a:em la dispo=iHie pentru inter:enHia noastr in cadrul acestui
simpo=ion, nu este in nici un ca= e?2austi:a ci surprinde numai cte:a dintre
multele cau=e care inJuenHea= dinamica Camiliei moderne contemporane.
"n :i=iDil semnal de alarm reCeritor la declinul Camiliei 'i c2iar temerea
pri:ind dispari9ia ei, a Cost Enre@istrat En perioada anilor W*0 cnd, suD inCuena
individualismului, de altCel o mentalitate @reu de msurat, au Enceput sa Ae
aCectate rela9iile En cuplu 'i ne:oia de a a:ea copii. 7amilia or@ani=ata tradi9ional F
reli@ios, risca s;'i piard Cunc9iile 'i pertinen9a social. #in comoditate social,
Coarte multe cupluri au decis atunci ca 0tatul F sfera public, s nu mai
interacHione=e cu sfera privata, dominata de sentimente, a Camiliei. AstCel s;a
trecut de la cstoria din dra@oste la dra@ostea Cr cstorie, Mdu mariage
=;
#o&ania InternaSional= 3asacru la Rio de BaneiroH (& elevi au fost o+orati, )ineri= / a;rilie -+''A
htt)JTTPPP#%o<-ni-inte%n-tion-!#o<Te0te%neT<-s-%$-!--%io-de-V-nei%o-1'-e!e5i--$-,ost-o<o%-ti-1(=;=, F-)%i!ie '(11H#
=*
M-%tine SEGALEN, 6ociologie de ? op* cit*, )#==#
117
dJamour h l Jamour sans mariageK
FF
. 0tudiile de anali= a Camiliei au identiAcat
mai multe e?presii deAnitorii pentru aceast situa9ieI concubinaD, coabitare,
uniune liber, cstorie de prob.
F6
Mai mult c2iar, coaDitarea de:ine treptat,
treptat un suDstitut adoptat din ce in ce mai mult Cata de Camilia nucleara
)0
.
Gncepnd cu anii 1)*- s;a constituit un Entre@ discurs En acest sens Aind
Midentifcat un nou model conDugal, mult mai fragil, instabil bZc, condiionat de
scderea gradului de fecunditate n contextul apariiei unor noi categorii de risc
social ; familiile monoparentale sau Qcopiii divoruluiK.
6$

Gnsa, mentalitatea de tip individualist nu e sin@ura responsaDila pentru
transCormrile pe care le;a cunoscut Camilia dup anii W*0;W*-, in special. Cau=ele
treDuie cutate in sc2imDrile trite de societatea moderna la sCritul sec. al LIL;
lea si in prima Kumtate a sec. al LL;lea. Rdcinile acestor transCormri au Cost
alimentate de e:oluHiile sociale pe care le;a cunoscut societatea odat cu
sc2imDarea relaHiilor de producHie a Dunurilor, a mi@raHiei de la sat la ora in
cutarea unor condiHii de trai mai Ca:oraDile si cu creterea ni:elului de trai prin
acumularea de Dunuri si de capital. 3oate aceste modiAcri au Ca:ori=at trecerea de
la o mentalitate de tip agrar, rurala la una de tip industrial, urbana. In aceste
circumstanHe, Camilia or@ani=ata tradiHional si;a pierdut treptat multe dintre
CuncHiile Endeplinite pana atunci.
)cIimbrile structurale ale societ4ii si inCuenele in organizarea familiei
moderne
Ca urmare a de=:oltrii unei mentalitHi urDane si a mi@raHiei de la sat la
ora, amintind aici si Captul ca in perioada comunista aceasta a repre=entat c2iar o
strate@ie de de=:oltare CorHata a societHii, Camilia E'i pierde treptat rolul de
Munitate de producieN %Camilii me'te'u@re'ti&. Ca urmare a acestei sc2imDri
Mrela9iile de dependen9 economic Entre memDrii Camiliei au sc=ut, :enitul
@ospodriei nemaiAind re=ultanta ac9iunii colecti:e a @rupului Camilial, ci mai
curnd suma :eniturilor indi:idualeN
)2
.
In e@ala msura Enre@istram si alte consecinHe astCelI
- dispare pro?imitatea permanent Entre memDrii Camiliei4
- dispare solidaritatea Camiliei speciAc scopului comun4
- dispare comunicarea permanent Entre memDrii4
- dispare :i=uali=area permanent a celuilalt4
- apar cri=ele aCecti:e En cadrul cuplului ca urmare a multiplicrii
tenta9iilor e?tra F conKu@ale4
- se individualizeaz personalitatea Aecrui memDru al Camiliei F si
suDliniem En special independena Cemeii, ceea ce contriDuie la
alimentarea Cenomenului individualismului despre care am amintit mai
sus.
)
#iminundu;se relaHiile de interdependenta din Camilie scade si func4ia intr
aDutorrii, cea de protec9ie precum 'i cea de spriKin a persoanei in special in
ca=urile de Doala
).
sau accident. 0tatul a preluat treptat aceast responsaDilitate
spriKinit Aind 'i de asi@urrile pri:ate de sntate precum si de asi@urrile de :ia9,
etc. Aceasta tendinHa repre=int o consecin9 a tentaHiei de atomizare a societiiP
==
I)idem, )# 7=#
=7
Idem*
7(
M-%i- V?INEA, W6-<i!i- in Yo)# it#, )# 1(8#
71
M-%tine SEGALEN, 6ociologie de ? op* cit*, )# 8#
7'
T%-i-n R?TARIU, Demogra%ie si sociologia populatiei %enomene demogra%ice, I-si +o!i%o<, '((2, )# '2=#
72
I)idem*
7:
Idem#
1'(
3endinHa independentei memDrilor Camiliei accentuea= individualismul si
Ca:ori=ea= o noua dimensiune in e:oluHia Camiliei si anume funcia de consum
)-
.
Consumul comun al Camiliei se di:ersiAc pe Aecare persoan. Rmn En comun
doar aspectele tradi9ionale F moDila, Ductria, crHile, dar se di:ersiAc tendin9a
spre spa9ii personale, indi:iduale diCerite de cele comuneI
- Aecare cu camera lui
- Aecare cu dressin@;ul lui
- Aecare mai ales F cu ma'ina 'i laptop;ul personal. Gntlnim din ce
En ce mai multe situa9ii cu Camilii a:nd ma'ini, 2 pentru
ora'fser:iciu 'i una pentru :acan9e.
7amilia contemporana se individualizeaz din ce in ce mai mult att in
interiorul ei cat si in e?terior, in sCera puDlica. !dat cu sporirea urDani=rii
societHii si a creterii capacitaHii te2nice de comunicare, Momul modern se
eliDerea= de constrngerile vecint4ii, alimentndu;si tot mai mult, e:ident
in:oluntar, individualismulK
6G
.
0entimentul apartenentei la comunitate se restrn@e pe msura ce creste
dimensiunea indi:idualismului, proces social e?primat Entocmai si la ni:elul Camiliei
contemporane. 0e poate oDser:a ast=i ca Camilia moderna este o instituHie unde
memDrii si au o indi:idualitate mult mai mare dect in trecut. In acest sens
:edem ca prinHii ii re=er:a o camera speciala Aecrui copil, ca ii respecta
intimitatea :ieHii =ilnice, in contrapartida copilul deseori reCu=nd solicitrile
prinHilor F ca Corma de re:olta a unui individualism incipient. 2n aceeaPi logica a
individualismului Entlnim copii care deHin propriul cont de e;mail sau de MmessN
%messen@er&, cu care comunica pe internet a:nd o parola de acces, e:ident,
necunoscuta de prinHi.
Ciclul de via familial ; inCuenat de logica demografca
"n alt aspect care conduce la diminuarea CuncHiilor Camiliei tradi9ionale in
cadrul societHii este ciclul de via familial ; inCuenat direct de+
- cre'terea ni:elului de trai 'i a ni:elului de protec9ie sanitar4
- cre'terea speran9ei de :ia9 de la -- F 10 ani ctre *- F 60 ani4
- cre'terea posiDilit9ilor de recreere, cltorie, timp liDer.
Aceast nou situa9ie care inJuenHea= or@ani=area Camiliei moderne se
e?plic En lo@ica e?clusi: demo@raAc
)*
. #ac En urm cu -0 F 100 de ani,
principala preocupare uman era a@ricultura de suD=istenta, ea necesita atunci
e?istenta unor Camilii numeroase pentru asi@urarea Cor9ei de munc permanent,
ieCtin 'i eAcient.
Cu trecerea timpului Ensa, En lo@ica unei anali=e >eDeriene, loturile de
pmnt rmn, prin actul transferului generaional al motenirii, din ce En ce mai
mici Ca:ori=nd astCel mutarea interesului Camilial ctre preocupri mai mult de
natur urDan dect rural. Gn mod automat 'i numrul de copii scade odat ce
mentalitatea urbana cti@a din ce in ce mai mult teren si ne apropiem de
timpurile moderne contemporane.
In trecut, :rsta cuplului Camilial la care apreau copiii, lund ca medie -;1
copii, Encepea cu etatea de 2-F21 de ani, perioada terminndu;se unde:a ctre -
F * de ani
)6
. "ltimul nscut din Camilie, prsea Camilia cnd prinHii aKun@eau la
:rsta de -- F 10 de ani. #up plecarea acestuia, conCorm mediei de :rst 'i a
speran9ei de :ia9, cuplul rmas sin@ur mai a:ea doar F * ani de :iaHa. GriKa
78
Idem#
7;
6%-nois de SINGLR, 6ociologie de la %amille contemporaine, A%<-nd Co!in, +-%is, '((:, )#1(#
7*
T%-i-n R?TARIU, Demogra%ie si ? op* cit* )# '27#
7=
I)idem#
1'1
unuia Ca9 de cellalt la Dtrne9e repre=enta un moti: En plus de a rmne
Empreun pn la sCr'itul :ie9ii.
Ast=i, societatea modern a reCormulat En Entre@ime aceast lo@ic 'i
interpretare demo@raAc. Cstoriile se reali=ea= la :rste cuprinse Entre 2- F 0
de ani, dar numrul de copii este mult mai restrns. Ci:ili=a9ia urDan a Encetinit
ritmul de cre'tere demo@raAc Ca:ori=nd En acela'i timp cre'terea speran9ei de
:ia9 F pn ctre 60 F6- ani.
Media de copii pe Camilie este ast=i de 1 F 2, iar En pu9ine ca=uri cel mult trei
copii.
))
"ltimul :a prsi cminul En care s;a nscut F imediat dup 16 F20 de ani,
dar nu pentru a se cstori ci pentru a;'i e?prima, indi:idualitatea 'i independen9a
personalit9ii sale Ca9 de controlul prin9ilor.
Gn aceast situa9ie, prin9ii rmn Cr un oDiecti: comun F cre'terea copiilor,
unde:a la Kumtatea :ie9ii Diolo@ice F ctre .0 F -0 de ani. Gn aceste situa9ii apar
cri=ele proCunde ale Camiliei contemporane care conduc, n cele mai multe cazuri la
divor.
Cei doi soHi, aJaHi intr;o astCel de situaHie de cri=a si a:nd Ca=e diCerite de
interpretare a responsaDilit9ii Diolo@ice, :or preCera s se separe 'i s triasc
Aecare sin@ur. 7emeia, consider c 'i;a Endeplinit misiunea Diolo@ic a na'terii 'i a
cre'terii copiilor, En timp ce DrDatul are in continuare, cel pu9in mental si Diolo@ic,
capacitatea reproducerii, ceea ce;l :a Endemna s;'i caute o nou partener de
:ia9, cu mult mai tnr dect el. "it e:ident, c dup -0 de ani, ritmul Diolo@ic
al EmDtrnirii masculine este mult mai alert 'i cu mult mai multe complica9ii dect
pn atunci.
2nteresul pentru reuita profesional
#iminuarea rolului Camiliei moderne contemporane in societate este
pricinuita si de deprecierea rolului maternitii i a paternitii F ca urmare a
interesului so4ilor pentru reuita profesional
$<<
. #eseori, in astCel de situaHii copii
sunt considera9i inutili, sau nedori4i, Aind mai importanta cariera, in special pentru
Cemei, dect Endeplinirea rolului de mama. ConsecinHele unei mentalitHi de acest
Cel sunt deseori traumati=ante. ,a pro:oac i=olarea sociala sau autoizolarea,
persoanele carieriste Aind Coarte egoiste cu timpul pe care;l acorda celorlalHi. Intra
adesea in anta@onism sau c2iar in conJict cu alte @eneraHii, in special cu cea a
prinHilor sau a Dunicilor, cu care se aJa in de=acord de opinii sau oDiecti:e de
:iaHa. In situaHia in care apare un copil el :a A crescut mai ales de ctre Dunici sau
de ctre persoane an@aKate sa se ocupe de supra:e@2erea lui, dere@lndu;se astCel
relaHia Areasca dintre el si prinHi din cau=a aDsentei afectivit4ii care ar treDui sa
caracteri=e=e primii ani de :iaHa ai copilului. 7amilia treDuie sa asi@ure, in principal,
func4ia de suport emo4ional, deoarece pentru toate celelalte aspecte le@ate de
supra:e@2erea si educarea copilului, instituHiile statului sau cele pri:ate, oCer
soluHii si alternati:e.
Nici Cormarea personalitHii sociale a copilului prin socializarea primar nu :a
putea A reali=ata daca in perioada primilor ani de :iat ai copilului in Camilie nu :om
a:ea o contriDuHie semniAcati:a a prinHilor in acest sens. In consecinHa este pusa
in discuHie Ensi de=:oltarea normala a personalitHii copilului, ceea ce :a crea,
mai tr=iu, de=ec2iliDre educaHionale e?primate in creterea delicventei Duvenile, a
prostitu4iei sau a consumului de alcool. Ca urmare a acestor perioade insufcient
responsabilizate de ctre prinHi, cea a sociali=rii primare, Entlnim din ce in ce
mai multe ca=uri de copii cu mari posiDilitHi materiale dar cu o educaHie deAcitara,
cel mai adesea a:nd proDleme cu consumul de droguri sau cu inCracHionalitatea.
In situaHia in care astCel de copii 2otrsc sa Cu@a de acas si sa triasc sin@uri pe
77
I)idem*
1((
E"!ise ?%thodo0e R$sse, Les %ondements de la doctrine sociale, Ce%,-Istin-, +-%is, '((*, ))#117-1'1#
1''
str=i :orDim despre un paradox civic si anume+ orfani cu prini n viaV
)rcia i instabilitatea profesional
0rcia 'i instaDilitatea proCesional repre=int alte aspecte sociale care
aCectea= or@ani=area Camiliei moderne. ,le cau=ea= scderea natalitii i
creterea mortalitii. C2iar Camiliile cu :enituri medii se limitea= adesea la un
sin@ur copil, ceea ce alimentea= o sim9itoare descre'tere demo@raAc. "n
Cenomen constatat En sociolo@ia Camiliei din tara noastr este inJuenta perioadei
de tran=iHie asupra scderii natalit9ii. Gn acela'i timp Ensa, cre'te, uneori e?cesi:,
natalitatea En Camiliile periCerice, srace, instaDile. #in aceste Camilii pro:in cei mai
mul9i copii aDandona9i, Cr educa9ie, de=inte@ra9i social sau poten9iali inCractori.
Multiplele proDleme sociale pe care le;a cunoscut Romania in timpul
perioadei de tran=iHie de dup cderea re@imului totalitar comunist au crescut
numrul celor sraci, aCectnd in acelai timp insecuritatea indi:iduala si
comunitara
101
. #e asemenea s;a putut constat o reducere semniAcati:a a accesului
la ser:iciile puDlice de sntate, scderea ni:elului de trai pentru cate@orii e?tinse
de populaHie si polari=area :ieHii sociale tot mai mult intre sraci si Do@aHi.
102
3oate
aceste aspecte ne@ati:e inJuenHea= nu doar Dunul mers al societHii ci, ine:itaDil
si :iaHa de Camilie.
Mul9i tineri triesc sin@uri, au rela9ii Entmpltoare, nu se cstoresc. Cea mai
Crec:ent moti:a9ie a acestei situa9ii este cea material. #in :eniturile lor nu au
posiDilitatea s Entre9in o Camilie 'i s creasc un copil. #ac e?isten9a unei Camilii
or@ani=ate contriDuie la sporirea reli@io=it9ii 'i Cormarea unor Duni cet9eni, lipsa
acesteia are Crec:ent eCecte ne@ati:e. #eclinul autorit9ii prin9ilor, neEn9ele@erile
din Camilie, Ei Cac pe copii s;'i piard Encrederea En prin9i, En Duna Cunc9ionare a
or@ani=rii institu9iilor sociale. Copiii se Endeprtea= de tradi9ii, de reli@ie, de:in
sceptici, caut solu9ii de :ia9 En alt parte. !rCanii sau cei aDandona9i sunt mai
pu9in credincio'i, reCractari, de=orienta9i. C2iar institu9ionali=area lor En cmine,
orCelinate, nu le oCer Entotdeauna cldura 'i amDian9a spiritual din Camilie.
Modelul Camilial Da=at pe aCec9iune 'i emoti:itate este Enlocuit En institu9iile de stat
cu modelul or@ani=at, ra9ionali=at, oDli@atoriu. Moti:a9ia tririi reli@ioase se
sc2imD din dragoste, n constrngere.
Familia i societatea ntro lume secularizata
#iminuarea rolului Bisericii En :ia9a cotidian 'i scderea Encrederii En
#umne=eu ca eCecte al Cenomenului seculari=rii, Cenomen care EnsoHete ecua4ia
raporturilor dintre religie si modernitate, au ca urmare imediata de@radarea
rela9iilor dintre oameni, nerespectarea principiilor morale, sporirea inCrac9ionalit9ii,
un liDertinaK e?cesi:, Enmul9irea actelor de corup9ie, iresponsaDilitate politica, '. a.
Asemenea maniCestri antisociale nu sunt cau=ate prioritar de seculari=are, dar
sunt En mare parte efecte colaterale secularizrii. 7amilia resimte aadar procesul
de seculari=are prin toate Cunc9iile pe care le Endepline'te En :ia9a social.
#in punct de :edere reli@ios, Camilia repre=int pentru copil, laDoratorul in
care se descoper se EnHele@e si se En:aH uni:ersului di:ino;uman in care trim.
,ste de la sine En9eles c educa9ia reli@ioas primit la 'coal este eAcient
numai dac ambiana Camilial, mediul En care trie'te copilul, intr En consonanta
si nu in conCruntare cu cele au=ite la 'coal. #eoarece dac, la orele de reli@ie, de
e?emplu, copiii En:a9 c este o @re'eal, un pcat, En Ca9a lui #umne=eu, adulterul,
1(1
M-%i- V?INEA, W6-<i!i- in Yo)# it#, )# 1(1#
1('
I)idem#
1'2
s Cure sau s mint, iar la prin9i ei :d contrariul, atunci conCu=ia lor :a A Cr
ie'ire.
0ocietatea romneasc, cu un grad redus de secularizare in compara4ie cu
spa4iul occidental european, se spriKin mult pe :alorile tradi9ionale ale mediului
rural. 5a sate educa9ia din Camilie se completea= cu mediul tradi9ional reli@ios al
comunit9ii, al :ecinilor. In trecut, copiii oDser:au comportamentul stenilor,
au=eau clopotele Disericii, aJau despre e:enimentele reli@ioase, si nu lucrau En
=ilele de srDtoare. Ast=i Ensa, aspectele modernitHii si ale seculari=rii se pare
ca ptrund 'i de=or@ani=ea= 'i lumea satelor. /rin9ii sunt na:eti'ti, copii rmn
cu Dunicii, :in En :acan9 Zla 9arN cu spiritul or'enesc, sau se inte@rea= reli@ios
necon:in@tor.
9endin4ele familiei moderne raportul dintre spa4iul privat si spa4iul public al
familiei
7amilia contemporana se construiete din ce in ce mai mult ca un spa4iu
privat
$<H
, memDrii Camiliei maniCestndu;si interesul si dorinHa sa Ae mai mult timp
Empreuna, s Empart si sa sporeasc intimitatea Camiliei si sa construiasc atent
relaHii Camiliale de calitate. Aceasta tendinH pro@resi:a de separaHie Entre spaHiul
puDlic si pri:at, EnsoHete, in e@ala msura crePterea afectivit4ii in raporturile
intrafamiliale. !r@ani=area spaHiului Camilial, tine cont de aceste considerente
speciAce ale aCecti:itHii umane, de a A cu ai tai, proteKat de =@omotul e?terior
oDositor si de a@itaHia =ilnica.
Aspectul afectivit4ii rela4ionale se aJa in strnsa le@tura cu creterea
interesului pentru spa4iul privat al familiei si deAnete mai clar Captul ca le@turile
de Camilie de:in temeinice si de durata dac aCecti:itatea se maniCest la cote
ridicate Endreptndu;se ctre mam, tat, soHie sau copii.
3otui, contradicHia Camiliei contemporane este c pe msura ce se retra@e
tot mai mult in sfera privat, in acelai timp ea se maniCesta tot mai mult public, in
lo@ica dependentei din ce in ce mai mari Cata de 0tat. 0tatul si;a construit
instrumente Kuridice ca sa poat monitori=a respectarea drepturilor copilului, i@iena
sanitara si procesul educati:. In acest sens tim Coarte Dine cat de importanta dar
si diAcila, a Cost comunicarea 0tatului cu Camilia in derularea campaniilor di:erse
de :accinare din anii 2006;2010 %Empotri:a @ripei porcine sau a:iare, ori contra
:irusului papiloma&.
Ast=i 0tatul re@lementea= sCera pri:ata a Camiliei prin numeroase
dimensiuni le@islati:e si am identiAcat cel puHin treiI
- la nivel Duridic, prin legi care privesc contracep4ia, aloca4iile familiale,
divor4ul sau autoritatea parentala'
- la nivel economic, prin anumite facilita4i fscale sau prin aDutorul
aloca4iilor pentru copii'
- in fne, la nivel institu4ional, face posibila Pcolarizarea si emanciparea
sociala.
#e maniera oarecum @enerala, putem considera ca orientarea contemporana
a Camiliei, din ce in ce mai mult ctre sCera pri:ata, trdeaz o crePtere constanta a
egoismelor, ceea ce :a inJuenta or@ani=area sociala tradiHionala a Camiliei,
cau=nd o serie de distorsiuni sociale ine:itaDile.
Aunctul de ecIilibru intre modernitatea societ4ii si reorganizarea familiala
A:nd in :edere caracteristicile Camiliei pre=entate mai sus, si e:oluHia unor
1(2
6%-nois de SINGLR, 6ociologie de ?op*cit*, ))#*-=#
1':
aspecte structurante ale modernitHii sociale, putem spune totui ca declinul
Camiliei ca or@ani=are nuclear Mtradi9ional a societ9ii, se pare c 'i;a diminuat
intensitatea N
10.
. AstCel spus, declinul Camiliei, ca institu9ie social de Da=, a aKuns
Entr;un punct din care nu mai coDoar, staDili=ndu;si oarecum raportul cu e:oluHia
societHii. ,lementele care Encetinesc acest declin sunt Ca:ori=ate deI
- msurile Ascale care se acord celor cstori9i pentru a EncuraKa
relaHia de cuplu4
- drepturile la protec9ie social En ca=ul mor9ii partenerului4
- procedurile le@ate de mo'tenire4
- rela9ia cu copii, etc.
0istemele sociale moderne au creat instrumente Kuridice care s Ca:ori=e=e
:ia9a En cuplu, cu sau Cr or@ani=area de tip Camilial tradiHional. ,ste ceea ce
Entlnim En 7ran9a Encepnd din anul 1))) cnd au Cost introduse a'a numitele
EnHele@eri de tip MparteneriatN. 0e poate Entrerupe oricnd un Mparteneriat
Enre@istratN, printr;o procedura Kuridica simpla, in ca=ul plecrii din cminul comun
a unui dintre parteneri. AstCel de nelegeri Kuridice promo:ate de 7ran9a poarta
numele de M/AC0 ; pacte civil de solidaritSN. 0itua9ii asemntoare Entlnim 'i;n
#anemarca, Nor:e@ia, 0uedia 'i !landa.
10-
/actul ci:il de solidaritate 5A,C)7, a
intrat En :i@oare En 7ran9a, din 1- noiemDrie 1))) oCerind o Corm Kuridic, prin care
parteneri semnatari ai actului se an@aKea= s;'i oCere MaKutor mutual 'i
materialN.
101
Gn urma semnrii acestui pact ei DeneAcia= de a:antaKe Ascale prin
impo=itarea En comun, drepturi succesorale 'i sociale cum ar A dreptul la o locuin9
social 'i dreptul la securitate social. Gn 1))) au Cost semnate 11) de En9ele@eri,
En 2001 F ** *2 'i En 2006 F 1.. 00 de Aarteneriate de solidaritate si 21- .00 de
cstorii tradi9ionale. A'adar peste -.i dintre cuplurile anului 2006 au preCerat
Enc2eierea unor parteneriate de solidaritate dect cstorie.
10*

1(:
T%-i-n R?TARIU, Demogra%ie si ? op* cit* )# ':(#
1(8
I)idem, )#':'#
1(;
M-%tine SEGALEN, 6ociologie de ? op* cit*, )# 1('#
1(*
I)idem, ))# 1('-1(2#
1'8
Concluzii
Anali=a pri:ind caracteristicile Camiliei contemporane este in e@ala msura
importanta si provocatoare' este importanta pentru ca ec2iliDrul Camiliei @enerea=
in mare msura si ec2iliDru social, si provocatoare pentru ca in Cata Camiliei
contemporane apar in Aecare =i noi si noi diAcultHi care cau=ea= cel puHin
diminuarea rolului Camiliei in societate in comparaHie cu perioadele socio;istorice
anterioare.
/ericolele care ameninHa Camilia moderna suntI scderea treptata a rolului
tatlui in educa4ia si via4a familiei, crePterea accelerata a ratei divor4urilor,
separarea conDugala, crePterea numrului de naPteri din afara cstoriei,
fragilitatea conDugala, apari4ia confortabila a coabitrii in paralel cu declinul
institu4iei cstoriei, etc.
qinnd cont de toate aceste pro:ocri, precum si de caracteristicile
constituti:e ale Camiliei contemporane, oDser:am aadar ca Camilia trece a=i printr;
un serios proces de readaptare la realitHile societHii moderne. 0pecialiti ai
Cenomenului social european considera ca spaHiul comun al "niunii este dominat
din ce in ce mai mult de Qindividualism si utilitarism in detrimentul unei .urope a
solidarit4ii si a subsidiarit4iiK.
$<F
#in neCericire, eCectele @ra:e ale cri=ei economice mondiale la care suntem si
martori si victime, accelerea= acest proces, deseori cu consecinHe ne@ati:e pentru
staDilitatea Camiliei si, implicit, pentru staDilitatea sociala.
,ste diAcil de anticipat ce se :a Entmpla cu Camilia En :iitorul apropiat sau
Endeprtat. Cert este c e:olu9ia societ9ii inJuen9ea= ine:itaDil si e:olu9ia Camiliei
care treptat, treptat 'i;a aDandonat responsaDilit9ile sociale En detrimentul
Cormelor contractuale mult mai pu9in constrn@toare.
7ie c :orDim de o cre'tere o ratei di:or9urilor, sau de o preCerin9 din ce En
ce mai mare pentru En9ele@eri de tip parteneriat dect de cstorie tradi9ional, se
poate oDser:a c alian9ele conKu@ale :or continua s e?iste atta timp ct ele :or
a:ea responsaDilitatea actului biologic reproductiv.
0ocietatea modern contemporan, En mod e:ident 'i ine:itaDil, imprim
Camiliei tradi9ionale Corme noi de e?primare sociale, dar nu;i anulea= sensul de
Cunc9ionare Cundamental4 aKutor reciproc 'i na'tere de copii. , diAcil de anticipat
cum :a e:olua din punct de :edere sociolo@ic, structura societ9ii 'i implicit a
Camiliei En perioadele urmtoare.
0unt anali'ti care tra@ Ens un semnal de alarm 'i aArm c deocamdat,
atta timp cat ZEnmul9irea popula9iei se Cace prin miKloace tradi9ionale 'i cta
:reme procrearea :a rmne En domeniul :ie9ii pri:ateN,
10)
cstoria 'i :ia9a de
Camilie :or continua s repre=inte un reper social. Gns nu este imposiDil ca, dac
se continu condiHiile actuale de Certilitate sau mai Dine spus de inCertilitate,
specia sau mcar anumite popula9ii s Ae amenin9ate cu dispari9ia, ceea ce ar
putea determina 0tatul s ia En @riKa problema reproducerii demografce, situa4ie
ceea ce poate scIimba radical structura Camilieim.
110
! astCel de alert ar treDui luat
serios En calcul, c2iar dac ea implic serioase critici privind deontologia i etica a
unui astfel de demers.
0 nu uitm Captul c planeta noastr E'i consum Entr;un ritm alert resursele
de 2ran, crescnd En paralel supraCe9ele de'ertiAcate din cau=a polurii
industriale. Gra:itatea situa9iei este dat de Qurgena fr precedent cu care
trebuie gndite i aplicate soluii i politici la nivel mondial care s contracareze
declinul ambiental i colapsul economic, nainte de a depi metaforic vorbind,
1(=
Gi!Be%t VINCENT, LXa"enir de lXEurope sociale, !Z.-%<-tt-n, +-%is, '((*#
1(7
T%-i-n R?TARIU, Demogra%ie si ? op* cit* )# ':'#
11(
I)idem#
1';
buza prpastieiK
111
. /reocuparea pentru produc9ii a@ricole perCormante, poten9ate
cu En@r'mnt c2imic, a Cost @enerat de @riKa pri:ind asi@urarea surselor de
2ran pentru popula9ia @loDului aJat En cre'tere impresionat. AstCel au aprut
a'a numitele culturi modiAcate @enetic cu re=isten9 mult mai mare la duntori
dar cu consecin9e insuAcient studiate pentru sntatea popula9iei pe termen mediu
si lun@. Gn plus producti:itatea recoltelor este serios pus suD semnul EntreDrii
dac nu se :a reu'i M stoparea rapid a emisiilor de carDon 'i ero=iunea solului care
@enerea= :aluri uria'e de caniculN
112
.
!menirea :a atin@e En curnd ciCra de 6 miliarde de locuitori care treDuie 2rni9i.
0tudiile arat c Msolicitrile colecti:e de 2rana ale omenirii au dep'it pentru
prima dat capacitatea de re@enerare a resurselor minerale ale pmntului En Kurul
anului 1)60N
11
. Gn 1))) solicitrile @loDale au dep'it producti:itatea sistemelor
naturale cu 20i ; iar calculele En curs :orDesc despre Captul c En 200* acest
indicator a aKuns la -0i. Acum, ne aJm En situa9ia de a:arie cnd ar A ne:oie de o
planet 'i Kumtate pentru a sus9ine consumul actual de 2ran al omenirii.
11.
Gn
aceste condi9ii se :orDe'te despre o ade:rat capcan demografc care treDuie
e:itat prin eradicarea srciei 'i planiAcare Camilial. Gn ca= contrar ca o serie de
Mstate risc s e'ue=e iar ci:ili=a9ia @loDal s Enceap s se de=inte@re=eN
11-
.
Considerm ca Bisericile sunt acum, c2emate, mai mult ca oricnd s se
implice acti: intr;o campanie sus9inut de proteKare ecolo@ic a mediului
EnconKurtor 'i a :ie9ii En specialP
In tara noastr, Biserica, EnHele@nd prin aceasta F di:ersitatea conCesionala
si reli@ioasa caracteristica societHii romaneti, este c2emata, in cali,a,ea sa .e
3a-,ene- social al 0tatului, sa susHin si sa Endrume de=:oltarea si e?primarea
Areasca a Camiliei contemporane in sensul orientrii constructi:e si responsaDile a
destinului Camilial. 0punem acestea mai ales pentru Captul ca Camilia cretina, ca
de altCel mai toate structurile sociale sunt puternic aCectate de seculari=area lumii
contemporane, dar si de alte Cenomene sociale speciAce modernitHii
contemporane cum ar A indi:idualismul si consumismulP ,ste necesara, in acest
sens, o conlucrare si o cooperare susHinuta a tuturor instituHiilor sociale e?istente
pentru Dinele comun al e?istentei noastre.
ResponsaDilitatea comun este cu att mai mare cu ct solu9iile care treDuie
aplicate sunt din ce En ce mai pu9ineP
NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN
BIBLIOGRAFIE
19 BR!>N, 5ester, Eumea, pe marginea prpastiei, ed. 3e2nic, Bucure'ti, 2011.
>9 B!55I,3, #ominiRue4 0C(MI33, Sean;/ierre, Ea socialisation, Breal, Rosn$;surBois, 2006.
89 CI!B!3,A, Mitropolitul #aniel, M7amilia crestina F speranta RomanieiN, in B.!.R., Familia si
viata la inceputul unui nou mileniu crestin ; congres international, Bucuresti, 2001, pp.;6.
;9 #"BAR, Claude, Ea socialisation, Armand Colin, /aris, 2010.
E9 ,G5I0, !rt2odo?e Russe, Ees fondements de la doctrine sociale, CerC;Istina, /aris, 200*,
pp.11);121.
:9 ICA, Ioan I. Kr.4 MARANI, Germano %coord.&, @andirea sociala a "isericii, #eisis, 0iDiu, 2002.
B9 !C!5,AN", /icu4 /R,#A,Radu, %coord.&, [ia4a liturgica si etIos comunitar. Areliminarii la o
teologie sociala ortodoxa, ed. Mitrop. !lteniei, 200*.
79 /R,#,0C", 7eri, Z0i;a omort copilul de doi ani 'i apoi s;a sinucisN, in .venimentul jilei, 1-
Aprilie 2011.
111
5ester BR!>N, Eumea, pe marginea prpastiei, ed. 3e2nic, Bucure'ti, 2011, p.1-6.
11'
I)idem, )#187#
112
I)idem, )#1:*#
11:
I)idem, )# [-[I#
118
I)idem, )#1*'#
1'*
=9 Romania InternaHional, 3asacru la *io de WaneiroV $( elevi au fost omorati, :ineri, 6 aprilie
2011, inI Ittp+!!:::.romaniainternational.com!externe!masacrulariodeDaneiro$(elevi
aufostomorati$<FGF, %aprilie 2011&.
1?9 R!3ARI", 3raian, /emografe si sociologia populatiei ; fenomene demografce, Iasi
/olirom, 200.
119 0,GA5,N, Martine, )ociologie de la famille, ed. Armand Colin, /aris, 2010.
1>9 0ING5g, 7rancois de, )ociologie de la famille contemporaine, Armand Colin, /aris,
200..
189 3ANA0,, 5aurentiu, \ 7amilia si societatea intr;o lume seculari=ata e, in B.!.R., Familia
si viata la inceputul unui nou mileniu crestin ; congres international, Bucuresti, 2001, pp. 60;
)-.
1;9 <INC,N3, GilDert, EJavenir de lJ.urope sociale, lW(armattan, /aris, 200*.
1E9 <!IN,A, Maria, \7amilia in societatea de tran=itie e, in B.!.R., Familia si viata la
inceputul unui nou mileniu crestin ; congres international, Bucuresti, 2001, pp.101;106.
1'=
ASPE2TE JURI/I2E REFERITOARE LA @IATA RELIGIOASA
,specte Duridice privind libertatea religioasa in legislaia din *omnia Eegea
privind libertatea religioasa nr. =F6!(<<G
0uD aspect Kuridic :iata reli@ioasa din Romnia este re@lementata de le@ea
=F6!(<<G, referitoare la Eibertatea religioasa, o le@e moderna :otata recent de
/arlamentul Romniei
111
. ConCorma acestei le@i in Romnia sunt men9ionate un numr de
16 entitati reli@ioase care au statutul Kuridic de Cult religios recunoscut de )tatul roman.
Cu acestea 0tatul Enc2eie diCerite con:en9ii de tip parteneriat, le acorda spriKin Ananciar
pentru construirea de Diserici sau pentru di:erse acti:itati social;caritati:e, acorda spriKin
pentru salari=area personalului de cult %preo9i, pastori, imani, cantareti sau personal
au?iliar&. In aCara Cultelor reli@ioase mai Cunctionea=a le@al si asociaiile religioase care
sunt constituite conCorm le@ii pri:ind dreptul de asociere si care sunt luate in e:identa
Ministerului Culturii si Cultelor. Aceste asociatii pot solicita, daca Entrunesc o serie de
criterii men9ionate in Legea 4!" cum ar A :ec2imea neEntrerupta pe teritoriul Romniei si
un numr de memDri, etc., acordarea statutului de Cult recunoscut de )tat.
Cele 16 Culte reli@ioase recunoscute de 0tatul roman sunt urmtoareleI
1. Bise-ica O-,o.o52 Rom8n2
2. E3isco3ia O-,o.o52 S8-12 .e Timi7oa-a
. Bise-ica Romano# Ca,olic2
.. Bise-ica Rom8n8 Uni,2 c+ Roma< @-eco#Ca,olic2
-. C-6ie3isco3ia Bise-icii C-mene
1. Bise-ica C-e7,in2 R+s2 .e Ri, Vec6i .in Rom8nia
*. Bise-ica Refo-ma,2 .in Rom8nia
6. Bise-ica E/ang6elic2 C.C. .in Rom8nia
). Bise-ica E/ang6elic2 L+,6e-an2 .in Rom8nia
10. Bise-ica Uni,a-ian2 .in T-ansil/ania
11. Uni+nea Bise-icilo- C-e7,ine Ba3,is,e .in Rom8nia
12. Bise-ica C-e7,in2 .+32 E/ang6elie .in Rom8nia# Uni+nea Bise-icilo-
C-e7,ine .+32 E/ang6elie .in Rom8nia
1. Bise-ica E/ang6elic2 Rom8n2
1.. Uni+nea 'en,icos,al2 # Bise-ica l+i (+mne4e+ C3os,olic2 .in Rom8nia
1-. Bise-ica C-e7,in2 C./en,is,2 .e Xi+a a Da3,ea .in Rom8nia
11. Ke.e-a*ia Com+ni,2*ilo- E/-eie7,i .in Rom8nia
1*. C+l,+l E+s+lman
16. O-gani4a*ia -eligioas2 Ea-,o-ii l+i Ie6o/a
Cl,e ,e5,e im3o-,an,e ca-e fac -efe-i-e la .-e3,+l .e li1e-,a,e -eligioasa si .e
conI,iina
A9 2O4STITUTIA RO3A4IEI - >??8
ARTI2OLUL >= - Li(er"a"ea cons"iin"ei
619 5iDertatea @andirii si a opiniilor, precum si liDertatea credintelor reli@ioase nu pot A in@radite
suD nici o Corma. Nimeni nu poate A constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta
reli@ioasa, contrare con:in@erilor sale.
6>9 5iDertatea constiintei este @arantata4 ea treDuie sa se maniCeste in spirit de toleranta si de
respect reciproc.
689 Cultele reli@ioase sunt liDere si se or@ani=ea=a potri:it statutelor proprii, in conditiile le@ii.
6;9 In relatiile dintre culte sunt inter=ise orice Corme, miKloace, acte sau actiuni de in:raKDire
reli@ioasa.
6E9 Cultele reli@ioase sunt autonome Cata de stat si se Ducura de spriKinul acestuia, inclusi: prin
inlesnirea asistentei reli@ioase in armata, in spitale, in penitenciare, in a=ile si in orCelinate.
6:9 /arintii sau tutorii au dreptul de a asi@ura, potri:it propriilor con:in@eri, educatia copiilor
minori a caror raspundere le re:ine.
11;
Le"e- :=7 )%i5ind LiBe%t-te- %e!i"io-s- in Ro<Kni- - ,ost 5ot-t- in +-%!-<ent in Dee<B%ie '((; si - ,ost )$B!i-t- in
Monito%$! ?,ii-! in i-n$-%ie '((*# +ent%$ te0t$! inte"%-! -! Legii 4;3Y0551 %eo<-nd-< site-$! o,ii-! -! Se%et-%i-t$!$i de
St-t )ent%$ C$!te J PPP#$!te#%o#
1'7
B9 2O4@E4TIA APQRQRII /REPTURILOR O3ULUI UI LIBERTQTILOR
FU4/A3E4TALE
*oma, =.d2.$6>< C-,icol+l " . Li1e-,a,ea .e g8n.i-e< .e con7,iin*2 7i .e -eligie
$. &rice persoan are dreptul la libertatea de gndire, de contiin i de religie ' acest drept include libertatea
de ai scIimba religia sau convingerea, precum i libertatea de ai manifesta religia sau convingerea n mod
individual sau n colectiv, n public sau n particular, prin cult, nvmnt, practici i ndeplinirea ritualurilor.
(. Eibertatea de ai manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul altor restrngeri dect acelea
care, prevzute de lege, constituie msuri necesare, ntro societate democratic, pentru sigurana public,
protecia ordinii, a sntii sau a moralei publice ori pentru proteDarea drepturilor i libertilor altora.
29 TRATATUL 2O4SOLI/AT PRI@I4/ U4IU4EA EUROPEA4Q
Ea $H decembrie (<<T, liderii 0niunii .uropene au semnat 9ratatul de la Eisabona, ncIeind astfel mai
muli ani de negocieri pe tema aspectelor instituionale.
9ratatul de la Eisabona modifc 9ratatul privind 0niunea .uropean i 9ratatele C., n vigoare n prezent,
fr a le nlocui. 9ratatul va pune la dispoziia 0niunii cadrul legal i instrumentele Duridice necesare pentru
a face fa provocrilor viitoare i pentru a rspunde ateptrilor cetenilor. 0niunea se ntemeiaz pe
prezentul tratat si pe 9ratatul privind funcionarea 0niunii .uropene 5denumite n continuare QtratateleK7.
,ceste dou tratate au aceeasi valoare Duridic. 0niunea se substituie Comunitii .uropene si i succed
acesteia.
9ratatul de la Eisabona se aC n prezent n curs de ratifcare de ctre statele membre n conformitate cu
normele procedurale ale acestora. ,stfel cum prevede articolul G, tratatul va intra n vigoare la $
ianuarie(<<6 n cazul n care toate instrumentele de ratifcare au fost depuse anterior acestei date sau, n
caz contrar, n prima zi a lunii urmtoare celei n care a fost depus ultimul instrument de ratifcare.
'RECEBUL
/.C2)2 s parcurg o nou etap n procesul de integrare european iniiat prin constituirea comunitilor
europene,
2%)A2*f%/0). din mostenirea cultural, religioas si umanist a .uropei, din care sau dezvoltat valorile
universale care constituie drepturile inviolabile si inalienabile ale persoanei, precum si libertatea, democraia,
egalitatea si statul de drept,
*.,32%92%/ importana istoric a sfrsitului divizrii continentului european si necesitatea stabilirii unor baze
solide pentru arIitectura .uropei viitoare,
C&%F2*3f%/ atasamentul lor fa de principiile libertii, democraiei si respectrii drepturilor omului si
libertilor fundamentale, precum si ale statului de drept,
C&%F2*3f%/ atasamentul lor fa de drepturile sociale fundamentale defnite n Carta social european,
semnat la 9orino, la $F octombrie $6G$, si n Carta comunitar a drepturilor sociale fundamentale ale
lucrtorilor din $6F6,
-&9?*fg2 s ntreasc solidaritatea dintre popoarele lor, respectnd totodat istoria, cultura si tradiiile
acestora,
-&9?*fg2 s consolideze caracterul democratic si efcacitatea funcionrii instituiilor, pentru a le permite
acestora ssi ndeplineasc mai bine, ntrun cadru instituional unic, misiunile care le sunt ncredinate,
-&9?*fg2 ssi consolideze economiile naionale, s asigure convergena acestora, precum si s stabileasc o
uniune economic si monetar care presupune, conform dispoziiilor prezentului tratat Pi ale 9ratatului privind
functionarea 0niunii .uropene, o moned unic si stabil,
/.C2)2 s promoveze progresul economic si social al popoarelor lor, ginnd seama de principiul dezvoltrii
durabile si n cadrul realizrii pieei interne, al consolidrii coeziunii si proteciei mediului, precum si s pun n
aplicare politici care asigur progrese concomitente n domeniul integrrii economice si n celelalte domenii,
-&9?*fg2 s instituie o cetenie comun pentru resortisanii grilor lor,
-&9?*fg2 s pun n aplicare o politic extern si de securitate comun, inclusiv defnirea treptat a unei
politici de aprare comune, care ar putea conduce la o aprare comun, n conformitate cu dispoziiile
articolului =(, consolidnd astfel identitatea .uropei si independena acesteia n vederea promovrii pcii,
securitii si progresului n .uropa si n ntreaga lume,
-&9?*fg2 s faciliteze libera circulaie a persoanelor, asigurnd totodat sigurana si securitatea popoarelor
lor, prin instaurarea unui spaiu de libertate, securitate si Dustiie n conformitate cu dispoziiile prezentului
tratat Pi ale 9ratatului privind functionarea 0niunii .uropene,
-&9?*fg2 s continue procesul de creare a unei uniuni din ce n ce mai strnse ntre popoarele .uropei, n
care deciziile s fe luate ct mai aproape posibil de ceteni, n conformitate cu principiul subsidiaritii,
#% A.*)A.C92[, etapelor urmtoare care vor trebui parcurse pentru ca integrarea european s progreseze,
,0 /.C2) s instituie o 0niune .uropeanZ.
ZZZZZ..
CRTICOLUL &
Uni+nea se ?n,emeia42 3e /alo-ile -es3ec,2-ii .emni,2*ii +mane< li1e-,2*ii< .emoc-a*iei< egali,2*ii<
s,a,+l+i .e .-e3,< 3-ec+m si 3e -es3ec,a-ea .-e3,+-ilo- om+l+i< incl+si/ a .-e3,+-ilo- 3e-soanelo-
ca-e a3a-*in mino-i,2*ilo-. Cces,e /alo-i s+n, com+ne s,a,elo- mem1-e ?n,-#o socie,a,e
ca-ac,e-i4a,2 3-in 3l+-alism< ne.isc-imina-e< ,ole-an*2< :+s,i*ie< soli.a-i,a,e si egali,a,e ?n,-e femei
si 12-1a*i.
12(
CRTICOLUL $
=$> +ni+nea -es3ec,2 si n+ a.+ce a,inge-e s,a,+,+l+i .e ca-e 1ene;cia42< ?n ,emei+l .-e3,+l+i
na*ional< 1ise-icile si asocia*iile sa+ com+ni,2*ile -eligioase .in s,a,ele mem1-e.
=&> Uni+nea -es3ec,2< .e asemenea< s,a,+,+l .e ca-e 1ene;cia42< ?n ,emei+l .-e3,+l+i na*ional<
o-gani4a*iile ;loso;ce si neconfesionale.
=3> -ec+nosc8n.+#le i.en,i,a,ea si con,-i1+*ia s3eci;c2< Uni+nea men*ine +n .ialog .esc6is<
,-ans3a-en, si cons,an, c+ aces,e 1ise-ici si o-gani4a*ii.
kkkkkkkkkkkkkkkkkk
121
S,+.ii:
Facultatea de 9eologie &rtodox "ucureti 5$66H, ef de promoie7'
)tudii ecumenice, 0niversitatea din @eneva ; .lveia, 2nstitutul .cumenic din
"osseX 5$66G7'
/...,. ; 3aster, bursier al guvernului francez, 0niversitatea de etiine
0maniste din )trasbourg, YEa-c Bloc6Y ; Centrul de )ociologie *eligioas 5$66T7'
/...,. ; 3aster, 0niversitatea QRo1e-, Sc6+manK )trasbourg, Frana, 2nstitutul de #nalte )tudii .uropene
5(<<<7, 3aster in 2storie .uropeana Contemporana, @eostrategie si @eopolitica'
(oc,o- ?n Teologie ; specializarea+ sociologia -eligiilo-< 0niversitatea de etiine 0maniste Y3arc
"locIK, din )trasbourg, Frana 5(<<>7, Q%oile miscari religioase si sectele in *omnia dup cderea
comunismului si pana in prezentK 5magna cum laude7.
Ac"i+i"a"e uni+ersi"araI
Eector universitar titular la 0niversitatea "ucureti, Facultatea de 9eologie &rtodox, )ociologia *eligiilor,
9eologie )ociala, )ociologie @enerala.
Colaborare universitara Eicenta si 3aster, ,cademia %ationala de 2nformatii 5(<<F(<<6 ' (<<6(<$<7 '
Colaborare universitara 3aster ; Facultatea de )ociologie si ,sistenta )ociala, "ucuresti 5(<<F(<<67,
Func"ii e emni"a"e $u(lica
)ecretar de )tat pentru Culte n 3inisterul Culturii i Cultelor 5(<<$ (<<=7,
3embru al Colegiului C%),) 5Consiliul %aional pentru )tudierea ,rIivelor )ecuritii (<<> (<<G7 F primul
mandat.
3embru al Colegiului C%),) 5(<<G (<$(7 F al doilea mandat.
3em(ru .n consilii !"iin#ifce, asocia#ii !i organi%a#ii in"erne !i in"erna#ionale
1))) F 200 3embru fondator al CTTOR %ConCerin9a 3inerilor 3eolo@i !rtodoc'ii Romni & .
200. ; 3embru expert n ecIipa de cercetare ; proiect european EUREL 5*eligia n 0niunea
.uropean7, ini9iat de C.N.R.0., /aris F 7ran9a %Centre National de Rec2erc2e 0cientiARue ;
2ttpIffeurel.u;strasD@.Crf, %2ttpIff```.eurel.inCof&, repre=entant 'tiin9iAc pentru Romnia&.
200* ; 3embru fondator si Areedinte al Cen,-+l+i .e s,+.ii si .oc+men,a-e LSocie,a,e< (-e3,<
ReligieK, Bucure'ti, Romnia.
200* ; Ce-ce,2,o- asocia, ; 3embru al ecIipei de cercettori n sociologie religioas a Cen,-+l+i .e
Sociologie a Religiilo- 7i E,ic2 Social2 ) CSRES, Facultatea de 9eologie Arotestanta,
0niversitatea de etiine 0maniste Y3arc "locIK din )trasbourg, Frana.
2006 ; MemDru cu drepturi depline al Socie,a,ii In,e-naionale .e Sociologia Religiei # SISR,
societate asociati:a tiinHiAca, cu sediul in Bel@ia.
200) ; MemDru al Csociaiei K-ance4e .e Sociologia Religiei#CKSR, societate asociati:a tiinHiAca, cu
sediul la /aris, 7ranHa.
Orine, ecora#ii si eci%ii na#ionale si $remii acaemiceF
2002 !rdinul na9ional Q)erviciul CredinciosK in @rad de Cavaler, cC. #ecret /re=iden9ial nr. )11
din 26.11.2002.
2001 #eci=ia C%),) 5Consiliului %aional pentru )tudierea ,rIivelor )ecuritii&, nr. 2-.1 f
2*.01.2001 ca dl. 38NA0, 5auren9iu I Qnu a fost agent!colaborator al politiei politice
comunisteK.
2010 /remiul L(imi,-ie @+s,iM al Acaemiei Romane $e anul >?1?, secHia sociolo@ie,
pentru lucrareaI Aluralisation religieuse et societe en *oumanie, ed. /eter 5an@, Berna,
2006.
Par"ici$)ri gran" euro$eanF
EUREL ) 3-oiec, e+-o3ean< si,e in,e-.isci3lina- c+ info-ma,ii s,iin,i;ce si :+-i.ice -efe-i,oa-e
la fenomen+l -eligios in E+-o3a. Info-ma,iile s+n, in 3e-manen,a /e-i;ca,e si
ac,+ali4a,e. '-oiec,+l a .ema-a, in &%%4 si se con,in+a si in 3-e4en,. EUREL se
a.-esea4a com+ni,a,ii s,iin,i;ce in,e-na,ionale 3-ec+m si a.minis,-a,iei e+-o3ene
si oamenilo- 3oli,ici< -e+nin. info-ma,ii .es3-e E+-o3a +ni,a. Kieca-e ,a-a es,e
3-e4en,a in si,e< ;in. -e3-e4en,a,a .e o 3e-sonali,a,e 7,iin*i;ca -ec+nosc+,a .e
com+ni,a,ea o-gani4a,oa-e< -e3-e4en,an, ca-e coo-.onea42 la ni/el+l ,a-ii l+i o
ec6i3a .e ce-ce,a-e. G+mele -e3-e4en,an,+l+i na*ional si ale mem1-ilo- ec6i3ei<
se a\a 3e lis,a .e 3-e4en,a-e a mem1-ilo- co-es3on.en*i. '-oiec,+l EUREL se
1+c+-a .e a+,o-i,a,ea 7,iin*i;ca CGRS ) 'a-is< K-an*a =Cen,-+l Ga*ional .e
Ce-ce,a-e D,iin*i;ca>. %6,,3:YYe+-el.+#s,-as1g.f-Y&.
L+c-2-i 3+1lica,e : %umeroase articole de specialitate in reviste din tara si din strintate+ teologie,
sociologie, ecumenism, metodologie i pedagogie cretin' coordonare volume colective de
specialitate. Aarticipare ; congrese, simpozioane, seminarii tiinifce i reuniuni interne si
internaionale, de specialitate.
L+c-a-i .e a+,o- ) lim1a f-ance4a< engle4a
12'
D%# L-$%en4i$ D# TB@A$E, B$$%e&ti, Ro<Kni-
!-$%enti$dt-n-se\"<-i!#o<
1. TA4ASE, 5aurentiu #., Aluralisation religieuse et sociStS en *oumanie, ed. /eter 5an@,
/uDlications "ni:ersitaires ,uropVennes, Bern, 0uisse, 2006.
2. TA4ASE, 5aurenHiu, )tudX regarding tIe 3uslim communitX and tIe 2slamic .ducation in
*omania, in, ASLA4, ,dnan %ed&, 2slamic .ducation in .urope, ed. Br2lau, <ien, 200), pp.
1*; .0.
'a-,ici32-i mass#me.ia :
- participri la numeroase emisiuni de dezbatere si informare publica la posturile de radio si
televiziune, locale si na9ionale, $e "eme $ri+in *enomenul religios, legisla#ia in
omeniul rela#iilor S"a" < Biserica, e+enimen"e religioase si inamica +ie#ii
religioase con"em$orane.
hhhhhhhhhhh
122