Mircea Dinescu

Dodeskaden
Ce-ati facut cu nebunii din gari ?
Macar ei n-aveau limba de cirpa.
Saci cu piine,sudoare,tigari
si tacerea complice si tirfa.
I-au cam tras spre polul lor cald
institutele de binefacere ?
Le-au extras de sub teasta smarald,
i-au papat ciar !n fa"a de coacere ?
#m-vagon, bou vagon, palid tren
cu baloturi de sila si ura.
Sint copilul din Dodeskaden
cu "iare aprinse !n gura.
$asterea unei definitii
S% vin"i piei de closca la gura Labirintului
intocmai lui &orges
numit !n der'dere inspector al pietii de pasari din
Buenos Aires
si s% te iei !n serios
de parca-ai fi dereticat cotete cu vulturi
de parca-ai fifacut ordine !n colonia de pelicani.
(rebuie intretinuta o anumita confu"ie
ca legatura dintre otul de bu"unare si canguri,
altfel bietului reporter i se apleaca de-atita realitate
iar criticul literar acu"a !n sfirsit marea
ca-i prea manierista...
)stfel indra"nesc eu s% numesc viata*
acea ca"na fertila a obiectelor
de-a deveni altceva decit sint
+s% cu mort
Ca leul !n fata tabelului lui Mendeleev
amusinind feroasele-neferoasele,
de-o neputiinta frenetica
la sfirsitul de ev
Intre Dumne"eu si ,enetica
oasele,
m% dor oasele.
In tramvaie, pe-acoperisuri - m% apuca subit
o durere de oase ilogica,
de care-i raspun"ator
pitecantropul pitit
!n padurea genealogica.
L-o fi tras un curent glacial dinspre sud
vreun stranut al naturii aotice,
fiindca-l simt si acum !n ciolanul meu ud,
congelat ca un fruct de la tropice.
Imi lipseste precis o lingurita de iod
un degetar de potasiu-n artere,
negli-ate de bunul meu unci .esiod
dedat la diete severe.
Imi lipseste sarutul acela tir"iu
de femeie dormind !n papusa,
nu-mi lipseste !n scimb mortul meu strave"iu
mortul meu de la usa
Dati-i si mesei de buc%t%rie o sans%
In plin naufragiu cu portelenul de Sevres !n brate
bolborosind !n vecea limba-a incasilor
/ca toti naufragiatii am devenit penibil de cult0
cu pitroiul de Sevres !n brate
va strig si va strig
dati-i si mesei de bucatarie o sansa
lasati-o s% se marite cu mine
sau macar te-gelei bacanului,
scindurii ofticoase de gard...
# Doamne cum ai rinduit tu fructele tale
departe de bu"ele indragostitilor de pe mari
De rerum naturae
Incep din nou spectacolele*teiul
isi -oaca mireasma cabotina
Deus !n macina si-a pus uleiul
totul e uns si totul e rutina.
Marea si-a luat tainul -
inecatii
precum cosasii stau proptiti !n ra"e,
pe mal prelatii
pritocira vinul
la abator mugeste boul )pis,
cu lingurita vom gusta preaplinul -
viata-i scumpa timpu-i insa gratis.
Si norii ce-au filmat o "i intreaga
cu sila lor inalta-deobiective
vomita iar !n burg o ploaie bleaga
pe filo"ofii cu-a-lor lumi perfecte
1 1 1 - Moartea s-a suit...
Moartea s-a suit pe casa noastra
pune tigla si cirpeste fumul
"ice aluatului trei vorbe si fudulul crede si se umfla
si vitelul abia fatat
ii linge
sare calda din sudoarea palmei
si cimpoiul ce pastrea"a-n burta rasuflarea
parca se umple de-o mireasma nec'ntata inca
moartea s-a suit pe casa noastra
moartea s-a suit pe casa noastra
)pelul de sear%
&ucatariile se vad din cer
mai bine decit oamenii de seama,
prin"i ingerul-n gamela ta cu "eama
nedetectat de radarul de fier,
intii precum o pata de untura
apoi intregul sclipat te-a orbit,
duci Duul Sfint cu lingura la gura
de-ti c'nta matul de mitropolit,
matul tau lung si gales de matase
prin care a"i vorbisi si tu cu 2l,
suflet purtind o ranita cu oase
aici, pe bu"a gropii, la apel
Scrisoare c%tre domnul Miail &ulgakov
Istoria face levitatie.#ras avortat.
Lucrurilor la primarie lis-a dat un alt nume.
3uskin cu pantalonii sai albi va fi deportat
In Siberia literei, !n postume.
&iserici invelite !n "iare ca sticlele cu vin
sint coborite-n pivnite degraba.
Ingerul se va refugia-n cioscul de vi"avi-n
strugurii ver"i pe taraba.
2xisti si tu ca bu"unarele sfiintilor
/fiindca sfintii nu au bu"unare0
stai retras !n tristetea parintilor
alaptat de-o tristete mai mare.
Cui s% te plingi, c'nd toata cavaleria
e strinsa-n curtea fabricii de "aar?4
Saluta si tu maiestuos mi"eria
si rigiitul cult de mare maar.
(ine-ti si tu celulele-n dirlogi
f%-te si tu ca oitul nu miroase,
nu te-ntreba cei cu acesti milogi
ce-i cu aceste "iduri fara case.
(rage cortina, 2"eciel. Sfirsit.
5a"boi pierdut.Inger lasat la vatra.
2xperienta nu a reusit.
#mul e-un c'ine.Ciar daca nu latra.
Salonul de toamn%
Imaginatia nu costa nimic
si asta o stie cel mai bine Dumne"eu-pictorul
!n septembrie
c'nd profitind de ume"eala saracului
descide o expo"itie impresionista !n "idul -ilav
/mici pete neinramate, voluptoasa igrasie ce-l
excita pe Manet
de care nici popa nici primarul dornic de ceremonii
n-au abar
altfel, de buna seama, s-ar fi taiat o panglica
s-ar fi rostit discursuri ar fi gilgiit sampania
si critica si-ar fi ros ciolanul ei ro",
aici la "idul saracului
unde m'na reumatica a lui Dumne"eu
isi desavirseste lucrarea
5ecurs la ,ene"%
3e dupa sure, linga cimitir
o pasare s-a de"bracat de pene,
poate ca i-o fi fost un soi de lene
sau poate-un fel de sila si sictir
de-a duce pin6la capat sfinta fra"a,
inconstienta "borului fixat
de-un aritect necunoscut !n sat
dar banuit !n aerul de-amia"a
Doamne-fereste
Istoria parca ne duce-n burta
si parca a uitat s% ne mai nasca,
preafericitii cu privirea scurta
sorb borsul dogmei ce le ploua-n basca,
facind spre lucruri "ilnic reverente
c%ci cine stie ce episcop doarme
!n polonic, !n cosul pentru "drente,
!n tevile acestor triste arme
unde $ebunul isi cloceste crima
si ne omoara fiindca ne iubeste,
c'nd ne e foame desenea"a peste,
c'nd vine frigul arestea"a clima,
opriti Istoria-cobor la prima
opriti la statia Doamne-7ereste
Sor% si frate
Instrument cetos cu coarde
si burdufuri si pedal%
moartea vine si-semparte
fiecaruia egal%.
Doi cartofi se iau de m'na
doua frun"e-si spun adio
fata popi e-n fintina
griu-i alb si mort !n piua.
-7rate, frate un6ti-e sora ?
-Sus !n turn s% nasca ora.
-Sora, sora un6ti-e frate ?
-8os la &algrad, sub cetate.
Mortul f%tarnic
Ce faci tu, literatur% ?
(ulburi citiva tineri caragiosi din provincie
ase"i negustorul de irtie
la masa celui cu burta plina de litere,
pui paduci de aur in cica boemului
si tricolor pe pieptul academicianului
dar nu poti indulci apa inecatului
nici topi "apada leprosului
nici ingrasa vinerea saracului.
Cind vin contabilii Domnului
cu terfeloagele lor de masurat c%inta
tu cu porumbeii
tu cu gugustiucii
tu cu p%s%relele
urci in turnul primariei
si-arunci
un pumn de mei in calea ingerilor apocaliptici
si nu ve"i in curtea interioara
criminalul cum isi gidila victima
si mortul ticalosit cum ii face -ocul si ride
cum r!de mortul complice
mortul degeaba
mortul f%tarnic al acestor tinuturi
)i gri-%
)i gri-% sa nu faci si tu explo"ie
/din inger n-a ramas nici macar o sci-a0
calc% pe virful plopilor cu gri-%
sa nu versi sufertasul cu ambro"ie
Sint "ei abandonati ca puii m!tii
prin gropile ceresti sc!ncind de sete,
sint aritectii Domnului, in cete,
ce-au lins pe urma lui dira t%ritii.
(u voia-or al st%rilor de trans%
ai gri-% de caminul de batrini,
minte-i c-au fost eroi si c-au fost buni
si ca mai au acolo -os o sansa
L'na de aur
9iat%* c!rciuma ,,Dou% usi:.
3rintr-un mat
de marmura
cobori
in gradina ,uleaiului.
Se obra"niceste natura* pescarusi
iti inat%
scrumbia de sub brat
prin fereastra tramvaiului.
Marea s-a retras
ca sopirla
sub piatra inelului tau de-ametist.
,recia in anticariat.
Cari amurgul cu stracina.
Dumne"eu e distrat
Dumne"eu e artist
Dumne"eu n-are macina...
#ras de cimpie, cenusa de port
si lemnul de pat
e tot visla de lotc%.
In gangul acesta un mort,
ciar un mort
a scimbat
lina de aur pe votc%