Topul

descoperirilor
pur
romneti
Diorama este o reprezentare spaial a unei poriuni de peisaj, n care se expun, n muzee, animale mpiate,
manechine i diverse alte obiecte asem ntoare, n scopul nfirii unui ecosistem i crearii impresiei unui peisaj
real. Primul care s-a gndit la aceast form de ncadrare a naturii n peisajul citadin a fost naturalistul Grigore
Antipa, biolog, zoolog, ecolog i profesor universitar romn. El este ntemeietorul Muzeului Naional de Istorie
Natural din Bucureti, care i poart numele i care, pornind de la reorganizarea sa, n 1907, prezint pentru prima
oar, dioramele biologice.
Acestea au reprezentat o nou etap n evoluia i organizarea muzeelor de istorie natural. Primele diorame
prezentau viaa de pe piscurile munilor Carpai, din regiunea colinelor, din Brgan, precum i din zona inundabil
a Deltei Dunrii. De asemenea, n Muzeul de Istorie Natural exist i numeroase diorame care nfieaz fauna din
regiunile de tundr, prerie, savan sau din deertul Sahara . Datorit deosebitei prezentri, numeroase muzee
europene i americane au solicitat sprijinul savantului romn pentru organizarea coleciilor lor muzeistice.
10. Diorama Grigore Antipa
9. Tunul Basilic Orban
Cderea Constantinopolului reprezint numele sub care este cunoscut cucerirea capitalei Imperiului
Bizantin de forele Imperiului Otoman, sub comanda sultanului Mehmed al II-lea, n data de 29 mai
1453. Armata bizantina numra aproximativ 7.000 de oameni, din care 2.000 erau mercenari strini.
Cetatea avea circa 22.5 kilometri de ziduri fortificate, probabil cele mai puternice existente pn atunci.
Otomanii aveau o armat uria, de aproximativ 80.000 100.000 de oameni, dar sbiile i sgeile nu
erau suficiente pentru a penetra colosala cetate bizantin. Ca atare, otomanii au angajat un inginer
pe nume Urban sau Orban, de origine controversat nc, dar despre a crui naionalitate
romn exist destule probe.
Acesta era specialist n construirea de tunuri, arme care la acea vreme reprezentau o noutate n tehnica
de lupt. Urban a constuit n premier un tun enorm, botezat tunul Basilic, msurnd peste opt
metri lungime i circa 75 centimetri diametru, care era capabil s lanseze un proiectil de 544
kilograme la o distan de aproape doi kilometri. Tunul lui Urban nu avea precizie, ncrcarea sa
dura trei ore, ghiulele erau puine i arma s-a prabusit sub reculul propriu dup numai ase sptmni.
Cu toate acestea, instrumentul a reprezentat precursorul tunurilor perfecionate, de mare putere,
proiectate ulterior, lansd pna astzi motenirea principiului su de funcionare.
8. Cibernetica lui
tefan Odobleja
Cibernetica este teoria controlului prin retroaciune. Termenul s-a rspndit mai ales n legtur cu
sistemele digitale, dar domeniul este mult mai larg: cibernetica se ocup de modul n care un sistem
(digital, mecanic, biologic) prelucreaz informaiile i reacioneaz la acestea; tot cibernetica se
intereseaz de modul n care sistemele se modific sau permit modificri pentru a-si optimiza aciunile.
Medicul tefan Odobleja, creatorul psihociberneticii i printele ciberneticii generalizate,
public n 1929 studiul Metoda de transonan toracic n care enun pentru prima oar legea
reversibilitii.
Odat cu participarea la Congresul Internaional de Medicin Militar din Bucureti (1937), anun
apariia operei sale capitale Psihologia consonatist, lucrare prin care face public prima variant a
concepiei cibernetice generalizate i demonstreaz caracterul multi i interdisciplinar al acesteia.
Modelul cibernetic, pornind de la observaii, intuiie i raiune, creat de Odobleja n 1938 - 1939, dar
vehiculat zece ani mai tarziu n literatura american i apoi n cea european , a fost utilizat i aplicat
ntr-o varietate de domenii. ncepnd din anul 1972, tefan Odobleja i-a publicat studiile teoriei
conform creia originea ciberneticii se afl n psihologie.
7. Pila Karpen Nicolae Vasilescu-Karpen
O pila electric, de producie romneasc, furnizeaz energie de 56 de ani, fr ntrerupere.
Inventatorul minunii, Nicolae Vasilescu-Karpen, om de tiin, inginer, fizician i inventator a
declarat, cu o jumatate de secol n urm, c ea va funciona venic. n Muzeul Naional Tehnic "Dimitrie
Leonida" din Bucuresti exist un obiect de patrimoniu care st ntr-un seif metalic blindat, chiar n biroul
directorului muzeului. Este vorba despre "Pila termoelectric cu temperatur uniform", cunoscut sub
numele de "Pila lui Karpen", realizat n 1950. adica un dispozitiv care genereaz energie la nesfrit
fr intervenie din exterior. Aparatul este, de fapt, un perpetuum mobile.
Dei ar fi trebuit s se opreasc de multe decenii, "Pila lui Karpen" se ncpneaz s funcioneze, aa
cum a prevzut inventatorul ei. Construirea unui perpetuum mobile a fost visul de secole al
omenirii. Un aparat care s se mite la nesfrit, fr s primeasc impulsuri exterioare, ar rezolva
definitiv setea de energie a civilizaiei actuale. n epoca modern ns, acest vis a fost abandonat pe
considerentul c ar fi o utopie. Cei ce au continuat totui s caute soluia, au fost marginalizai, lumea
oamenilor de tiin considerndu-i nebuni. Perpetuum mobile nu poate exista. Cu toate acestea, un
fizician romn s-a ncpnat s-l construiasc. i se pare c a reuit. Nicolae Vasilescu-Karpen a
nceput s lucreze la teoria unei pile electrice care s genereze energie la nesfrit nc
nainte de Primul Rzboi Mondial. "Pila" a fost brevetata n 1922. Era vorba, n fapt, despre
dou pile electrice, legate n serie, care pun n micare un minimotor galvanometric. Acesta, la rndul
su, mic o palet conectat la un ntreruptor. La fiecare jumatate de rotire paleta deschidea circuitul,
pentru ca la a doua jumtate de rotaie s-l nchid. Timpul de rotaie a elicei era calculat n aa fel nct
pilele s aib timp de rencrcare, respectiv pentru refacerea polaritii n perioada ct circuitul este
deschis. O astfel de pila de proporii ar putea alimenta o nav spaial.
6. Scaunul ejectabil
Anastase Dragomir
Dac la sfritul sec. XIX, nceputul sec. XX, muli entuziati ai aviaiei erau preocupai de construcia
avioanelor i de pilotarea acestora, un tnr pe nume Anastase Dragomir i-a concentrat atenia
pe sigurana aparatelor de zbor i mai ales a pasagerilor de la bordul lor. Anastase Dragomir
era pasionat, ca muli dintre tinerii acelei perioade, de problemele aviaiei. A plecat n Frana, unde a
lucrat la mai multe uzine de avioane. Aici i-a perfecionat propriul su sistem pentru salvarea piloilor i
a pasagerilor n caz de accidente. La 3 noiembrie 1928, a nregistrat,n Frana, cererea de
brevet Nouveau systeme de montage des parachutes dans les appareils de locomotion
aerienne i a obinut Brevetul nr. 678566 din 2 aprilie 1930 pentru cabina catapultabil.
Aceast invenie era un nou sistem de parautare din aparatele de locomoie aerian , fiecare pasager
avnd o paraut proprie, care permite, n momentul critic, eliberarea acestui ansamblu de avion, astfel
nct parauta, mpreun cu pasagerul instalat pe scaun, s treac printr-o deschiztur a podelei.
Brevetul prevedea ca acest ansamblu de celul-paraut s aib mai multe comenzi, menvrabile de ctre
pilot. In 1950, Anastase Dragomir a obinut un nou brevet, romnesc, cu nr. 40658, pentru celula
parautat, care consta n folosirea unui sptar curb de glisare pentru ejectarea cabinelor,
fie pe jos, fie pe sus, pentru ca n 1959 s nregistreze o alt cerere, care avea ca obiect construirea
unui avion de transport echipat cu cabine catapultabile, pentru salvarea pasagerilor (brevet
romnesc nr. 41424 din 1960). Ideea romnului se va concretiza prin apariia, la noile tipuri de avioane
supersonice militare, a scaunului ejectabil.
5. Stiloul Petrache Poenaru
n anul 1821, brileanul Petrache Poenaru, pandur, creator al steagului Romniei moderne, inginer,
matematician, inventator i membru titular al Academiei Romne din 1870, a fost secretarul lui Tudor
Vladimirescu n timpul revoluiei. Aceasta era o funcie public, activitatea lui fiind legat de
pan i climar. Poate c i de aici i-a venit ideea conceperii primului stilou din lume. Dei,
dup nfrngerea lui Tudor Vladimirescu, pandurii erau vnai i decapitai, Petrache Poenaru scap, iar
n 1826 primete o burs francez i i completeaz studiile la Ecole Polytechnique din Paris.
n 1827, la data de 25 mai, obine Brevetul francez 3208 pentru "plume portable sans fin,
qui s'alimente elle-mme avec de l'encre" (condei portre fr sfrit, alimentndu-se el
nsui cu cerneal). Aceast invenie a revoluionat domeniul instrumentelor de scris, contribuind la
crearea unui obiect folosit i n prezent de miliarde de oameni. Tocul cu rezervor al lui Poenaru elimin
zgrieturile de pe hrtie i scurgerile nedorite de cerneal i propunea soluii pentru mbuntirea
prilor componente, spre a asigura un debit constant de cerneal, precum i posibilitatea nlocuirii unor
piese.
4. Vaccinul antiholeric Ioan Cantacuzino
Ioan Cantacuzino, academician, medic, microbiolog, profesor universitar romn, fondator al colii
romneti de imunologie i patologie experimental, a desfurat o bogat activitate de cercetare privind
vibronul holeric i vaccinarea antiholeric. Pe baza cercetrilor desfurate n aceast direcie, medicul a
pus la punct o metod de vaccinare antiholeric, numit Metoda Cantacuzino, folosit i astzi n
rile unde se mai semnaleaz cazuri de holer. Implicandu-se n studiul holerei, tifosului exantematic i
tuberculozei, aduce contribuii remarcabile. A creat noiunea de imunitate prin contact.
n campania din 1913 a condus prima vaccinare antiholeric masiva in focarele infectioase, din
istorie, cunoscuta n tiin ca Marea experien romneasc", care a salvat multe mii de viei, i a
iniiat msurile de combatere a epidemiei de holer. n primul Rzboi Mondial, n calitate de conductor al
serviciilor sanitare militare i civile, a luat msurile de combatere a marii epidemii de tifos exantematic.
Creeaz o serie de lucrri ca: descoperirea imunitii celulare i umorale, sensibilitatea i lipsa de imunitate a
organismului fa de scarlatin, studii cu renume mondial asupra holerei i vaccinoterapiei. Introduce
vaccinul lui Calmette, iar n 1912 creeaza vaccinul antitific.
3. Gerovital Ana Aslan
Medic romn specialist n gerontologie, academician din 1974 i director al Institutului Naional de
Geriatrie i erontologie, Ana Aslan a evideniat importana procainei n ameliorarea
tulburarilor distrofice legate de vrst, aplicand-o pe scar larg n clinica de geriatrie, sub
numele de Gerovital sau vitamina H3. Produsul geriatric a fost preparat n anul 1952 i brevetat n
peste 30 de ri. n acelai an ia fiin Institutul Naional de Geronto-Geriatrie Dr. Ana Aslan, primul
institut de geriatrie din lume, model pentru rile dezvoltate, prin asisten clinic i cercetare.
Ana Aslan are, anual, mii de pacieni. Efectele terapiei Aslan asupra mbtrnirii au convins nc de la
nceput, aducnd institutului pacieni cu nume celebre: Tito, de Gaulle, Pinochet, Chaplin, Claudia
Cardinale, prinese, coni i directori ai unor mari bnci ale lumii. Renumele produselor Aslan a trecut
i Oceanul, John Kennedy recurgnd, pentru o afeciune a coloanei vertebrale, la un tratament, la
domiciliu, cu Gerovital.
2. Avionul cu Reacie
Henri Coand
n Octombrie 1910, Marele Palat de pe Champs-Elisee, Paris , a gzduit cea de-a doua ediie a
Expoziiei Internaionale de Aeronautic. Au fost expuse cele mai noi piese de aviaie. Cea mai
interesanta mainrie, care a atras atenia multora, a fost un avion rou, fr elice, pe a crui
plcu metalic din interior scria: COANDA-1910. Acest avion trezit interesul atenia oamenilor
nu numai pentru c nu avea elice, ci i pentru c era total diferit fa de ceea ce numeau ei pn atunci
"avion". Mainaria avea dou aripi duble i un singur loc, o anvergura de 10,3 m, lungimea de
12,5 m, greutatea de 420 kg i o for a propulsiei de 220 kg. Cea mai interesant parte din
avionul lui Coand era sistemul de propulsie, o adevarat revoluie n construcia de
motoare de avioane, care avea s constituie soluia viitorului.
Motorul cu reacie, inventat i construit pentru prima oar de ctre Henri Coand era compus dintr-un
motor-piston cu patru cilindri, racit cu ap i dezvolta 50 de cai-putere la 1000 de rotaii pe minut. Acest
motor-piston era conectat la o tij care rotea multiplicatorul de rotaii; micarea era transmis
compresorului care ctiga o rotaie de 4000 de rotaii pe minut. Fora de propulsie era de 220 kgf, mult
mai mare dect dac motorul-piston era conectat la o elice. Muli vizitatori ai expozitiei au fost
suspicioi privind decolarea avionului, pn la o demonstraie accidental a lui Coand,
cnd, dorind doar s verifice motorul, avionul a nceput s merg, din ce in ce mai repede,
pn i-a luat zborul. Impresionat de flcrile produse de motor i ingrijorat de faptul c nu mai
pilotase un avion pn atunci, ci doar planoare, Henry a pierdut controlul mainriei, care a pierdut din
nlime i vitez, pn cnd a aterizat forat. Aceast ncercare a constituit primul zbor cu un avion
echipat cu un motor cu reacie. Astfel, cu 30 de ani nainte de Heinkel, Campini i Whittle,
Coand a construit i a zburat cu primul avion cu reacie.
1. Injecia cu insulin Nicolae Paulescu
Nicolae Paulescu, profesor de psihologie al Universitatii de Medicin i Farmacie din Bucureti,
este cel care a descoperit pentru prima oar, n 1921, insulina, hormonul secretat de
pancreas, care regleaz metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor i mineralelor din
organism. Paulescu este cel care a demonstrat eficiena acestei substante n reducerea
hiperglicemiei i care a folosit insulina n tratarea diabetului. Descoperirea sa a salvat milioane de
viei.
Enciclopediile i prezint ns, la acest capitol, pe doi eroi canadieni, Frederick Grant Banting i
John James Rickard Macleod care, n 1922, aveau s primeasc Premiul Nobel, n dauna
lui Paulescu. Cei 30 de ani de munc i struin n laborator ai profesorului au fost furai de cei doi
tineri canadieni, care luaser cunotin de munca romnului din publicaiile vremii. n baza
articolelor acestuia, ei au reuit s izolelze insulina i s o foloseasc n tratarea unui pacient. Cu 8
luni inainte, Paulescu publicase ntr-o revista de specialitate belgian rezultatele cercetrilor sale sub
titlul Recherches sur le rle du pancras dans lassimilation nutritive. Doar ca n-o numise
insulin, ci pancrein. n 1916, pe cnd se afla n stadiul final al cercetrii, trupele germane
ocupasera Bucuretiul. A trebuit s-i amne anunarea rezultatelor definitive.
Fapte: Alte invenii romneti importante
1858 - Bucuresti - primul ora din lume iluminat cu petrol i prima rafinare a petrolului
1880 - Dumitru Vsescu - construiete automobilul cu motor cu aburi
. 1881 - Alexandru Ciurcu obtine un brevet din Franta prin care prevede posibilitatea zborului cu reacie.
. 1885 - Victor Babe realizeaza primul tratat de bacteriologie din lume.
1886 - Alexandru Ciurcu - construieste prima ambarcaiune cu reacie din lume
. 1887 - C. I. Istrate descoper friedelina i franceinele.
1895 - D. Hurmuzescu descoper/inventeaz electroscopul
. 1899 - C.I. Istrate o noua clasa de colorani.
. 1900 - Nicolae Teclu becul cu reglarea curentului electric si gaz.
1904 - Emil Racovi devine fondatorul biospeologiei
1906, 18.03 - Traian Vuia - avionul cu tren de aterizare pe roi cu pneuri; cu Vuia I acesta reuseste prima decolare fara sa foloseasca nici un
mijloc ajutator, numai cu aparate aflate la bord (n fapt, primul avion din istorie)
. 1905 - Augustin Maior telefonia multipl.
1906 - A.A. Beldiman - aparatul hidraulic cu dalt de percuie pentru sondaje adnci
. 1908 - Lazr Edeleanu primul procedeu de rafinare a produselor petroliere cu bioxid de sulf din lume, procedeu care ii poarta numele.
. 1910 iunie Aurel Vlaicu lanseaza primul avion din lume fuselat aerodinamic.
1910 - Tache Brumrescu - maina de tiat sulf
. 1910 - tefan Procopiu efectul circular al discontinuitilor de magnetism.
. 1910 - Gh. Marinescu tratamentul paraliziei generale.
. 1916 - D. Danielopolu actiunea hipertensiva a digitalei.
1918 - Gogu Constantinescu - ntemeiaz o nou tiin: sonicitatea
. 1919 - tefan Procopiu descoper unitatea elementar de energie magnetic (magnetonul).
. 1920 - Emil Racovi pune bazele Institutul de Speologie Cluj (primul din lume).
1920 - Gheorghe Botezatu - a calculat traiectoriile posibile Pmnt - Lun, folosite la pregtirea programelor Apollo (al cror printe a fost sibianul
Herman Oberth); el a fost i eful echipei de matematicieni care a lucrat la proiectul rachetei Apollo, care a dus primul om pe Lun
1921 - Aurel Peru - automobilul fr diferenial, cu motor n spate (de forma picturii de ap)
. 1921 - tefan Procopiu Fenomenul Procopiu (depolarizarea luminii n suspensii i coloizi).
. 1922 - C. Levaditi i Sazevac bismutul ca agent terapeutic mpotriva sifilisului.
. 1925 - Traian Vuia generatorul de abur cu ardere n camera nchisa si cu vaporizare instantanee.
. 1930 - Elie Carafoli avionul cu aripa joasa.
. 1933 - Henri Coand aerodina lenticular (farfuria zburtoare).
. 1938 - Henri Coand efectul Coand.
. 1938 - Henri Coand discul volant.
. 1958 Justin Capr - centura zburtoare: O sincronicitate uimitoare a fost sesizata de unele persoane: vehiculul descris de profetul biblic Ezechiel a fost
asemuit cu ingenioasele centuri zburatoare testate de americani n 1961, dar, desi americanii au fost creditati ca autori ai inventiei, adevaratul inventator este
Justin Capra care, n 1958 a proiectat, realizat si zburat cu un astfel de aparat. Acum, acest aparat a fost mbunatatit si este folosit (cu o autonomie de 30-40
minute) pentru salvarea rapida de pe platformele marine si pentru supravegherea zonelor forestiere.
1962 - Ion Agrbiceanu construiete primul laser cu gaz (heliu-neon) cu radiaie infraroie din lume
. Iulius Popper inventatorul unui dispozitiv pentru recoltarea aurului din apa marii
. 1999 - Dr.fiz. Eugen Pavel, de la Institutul de Fizica Atomica de la Mgurele, a realizat un CD ROM (din sticl) cu o capacitate de stocare de 15.000 ori
mai mare dect a unuia obinuit. Pe 5 astfel de CD uri ar putea fi stocat ntreaga Bibliotec a Academiei Romne, iar informaiile ar putea rezista- 5.000 de
ani!!! i mai sunt, muli, muli alii

Bucureti - primul ora din lume iluminat cu gaz lampant (petrol)
Ploieti - prima rafinare a petrolului
Timioara - primul iluminat electric al unui ora din Europa



1880 Dumitru Vsescu (1859- 1909) construiete primul automobil cu abur
din Lume
Dumitru Vsescu a fost profesor, inginer i inventator romn ce a construit un model de automobil acionat prin fora
aburilor, invenie care a precedat automobilul cu benzin.
Prezentul nu poate fi conceput fr utilizarea zilnic a automobilelor. Acest mijloc de locomoie a devenit indispensabil:
fie c ntrebuinm mijloacele de transport n comun sau automobilul propriu, nu avem la dispoziie numeroase
variante la fel de eficiente pentru a ne deplasa rapid precum automobilul cu benzin sau motorin. Puini tiu ns c
nainte de inventarea automobilului cu benzin (n 1896) au existat i automobile cu abur. Printre cei care au realizat
un astfel de model s-a numrat i inginerul romn Dumitru Vsescu (Paris 1880).
Dumitru Vsescu s-a nscut n 1859 la Iai. Tot aici a urmat studiile primare i liceale. Mai trziu a plecat la Paris
pentru a studia ingineria la cole Centrale. i-a construit un mic atelier urmrind realizarea unei maini care s se
deplaseze autonom, pe pmnt sau pe calea ferat. n 1880 eforturile sale au fost ncununate cu succes, el reuind s
construiasc o main care se deplasa prin fora aburului, invenie ce a captat imediat atenia parizienilor.
Maina era decapotabil, cu platform joas i funciona pe baz de crbuni. n spate era aezat o banchet cu dou
locuri, iar volanul era pe partea dreapt. Maina mai era prevzut cu dou sisteme de frnare independente.
Automobilul includea o cldare multitubular aezat n partea din fa, cu o dispunere a evilor de legtur, a
robineilor i manometrelor astfel nct s poat fi uor manevrate. Rezervorul cu ap era aezat sub scaunul
conductorului. Roile din spate aveau jante metalice cu spie de oel, iar anvelopele erau din cauciuc. Roile din fa
erau de dimensiuni mai mici. n 1906 i-a finalizat studiile i s-a ntors n Romnia. A lucrat ca profesor la coala de
Poduri i osele din Bucureti n cadrul creia a fost expus i maina cu aburi.
S-a stins din via la 29 octombrie 1909 n Bucureti.



Primul
automobil cu abur
din lume!
PRIMUL MOTOR CU REACIE
La expoziia aviatic de la Paris din 1881 fusese
prezentat un aerostat propulsat cu ajutorul unui motor
electric. Alexandru Ciurcu i Just Buisson propun ca n
locul motorului electric s se utilizeze un motor cu
reacie i chiar obin un prim brevet din Frana prin care
se prevede posibilitatea zborului cu reacie. Pentru a
demonstra viabilitatea propunerii lor, cei doi prieteni au
proiectat i construit un motor bazat pe fora de
propulsie generat de combustia unor gaze ntr-o camer
de combustie de mici proporii. Motorul consta dintr-un
recipient de 2 litri, care avea un orificiu cu diametrul de 3
mm. Prin combustia gazelor presiunea din interiorul
recipientului se ridica la 10 15 atmosfere. La data de 13
august 1886, cei doi inventatori au experimentat motorul
lor pentru prima oar n public montndu-l pe o barc i
navignd pe Sena n contra curentului. Un grup de
experi ai acestui minister au participat la aceast prim
experien a motorului. Aceast experien este
considerat a fi prima dat cnd o ambarcaiune a fost
propulsat de un motor cu reacie.
Alexandru N. Ciurcu (ns. 29 ianuarie 1854, ercaia, Comitatul Fgra dec. 22 ianuarie
1922, Bucureti) a fost un inventator i publicist romn, care a experimentat principiul
motorului cu reacie.
Studiind derivatii halogenati ai benzenului, a descoperit o noua clasa de coloranti, pe care i-a numit
franceine (Clasa de coloranti cu mare stabilitate la lumina, care vopsesc matasea in
diferite nuante de rosu.) Constantin I. Istrati elaboreaza o reactie chimica care il duce la
descoperirea, in 1887, a unei intregi clase de materii colorante, franceinele, substante fara azot, cu
mare stabilitate la lumina, care iau nastere prin actiunea asupra omologilor halogenati ai benzenului.
Brevetata in Franta, descoperirea lui Istrati a fost multa vreme folosita in industria matasurilor
(franceinele nefiind alterabile la lumina) Pentru aceasta inventie i s-a acordat Medalia de aur la
Expozitia Internationala de la Paris, in 1889.
A izolat din pluta o substanta noua, friedelina.
Cele 200 de lucrari stiinifice ale sale reprezinta o contributie insemnata la progresul chimiei
organice, ele cuprinzand descrieri de compusi noi (derivati nitrici ai benzenului, brom-hidratul de
chinina, sulfobenzide, chinoleina diiodat etc.), metode noi (o nou metoda de iodurare in seria
aromatica, o noua metoda de clorurare a benzenului), studiul compusilor organic halogenati,
consideratii teoretice.
Constantin I. Istrati
- Rachetele expediate de la Cape Kennedy si aripile Delta au fost inventate la Sibiu nca
din 1555! Onest, Robert Charroux a semnalat acest eveniment, cu toate amanuntele necesare i cu o
fireasc uimire c istoria oficial a reuit s-l neglijeze. Racheta spaial cu trei etaje de carburant solid
(model Cape Kennedy) a fost inventat n 1529 i trimis n spaiu cu succes n 1555, n prezena a mii de
spectatori. Performer: Conrad Haas, seful Depozitului de Artilerie de la Sibiu (1550-1570).
Aceast informaie i urmtoarele provin dintr-un vechi manuscris descoperit de prof. Doru Todericiu, n
1961, la biblioteca din Sibiu. Lista inveniilor menionate n manuscris conine: racheta cu dou etaje de
ardere (1529); racheta cu trei etaje (1529), baterie de rachete (1529), csua zburtoare (1536),
experimentarea principiului arderilor necesare la racheta cu mai multe etaje (1555), utilizarea aripioarelor de
stabilizare avnd forma literei delta (1555) ,Csua zburtoare, propulsat n aer de rachet, nu era nimic
altceva dect anticiparea cabinei spaiale folosit de cosmonaui ncepnd cu anii 50!- n lucrare erau
menionate i pulberile lui Ioan Romnul din Alba Iulia!

Conrad Haas din Sibiu
Putini stiu, ca adevarata descoperitoare a radioactivitatii artificiale a fost romanca Stefania Maracineanu, nu
Irne si Frdric Joliot Curie, care au luat Premiul Nobel pentru chimie cu aceasta descoperire, in 1935. Stefania
lucrase in laboratorul sotilor Marie si Pierre Curie (parintii lui Irne Curie, casatorita cu Frederic Joliot ), in perioada cand isi
pregatea teza de doctorat - Constanta radioactiva a poloniului, si semnalase, inca din 1924, celor doi cercetatori descoperirea
sa ca urmare a unor serii intregi de experiente ingenioase, si planificate, decurgand logic din una in alta. Ea a obsevat ca
plumbul din containerele folosite radia si dupa indepartarea poloniului radioactiv. A studiat acelasi lucru pe zinc si cupru, prin
radiere cu raze alfa obtinute de la poloniu radioactiv. Savanta Stefania Maracineanu, dupa terminarea doctoratului a revenit la
Facultatea de Stiinte a Universitatii Bucuresti unde a nfiintat Catedra de Radioactivitate.
Cernd un grad superior la facultate, Stefania Maracineanu i scria regelui Carol al II lea: Numirea mea s-ar putea face pe
aceeasi cale exceptionala ca si a domnilor recomandati de dl. Perrin, ca o recompensa a descoperirii
radioactivitatii artificiale, care este a mea si de al carui fruct s-a bucurat dna Joliot Curie, recomandata de nsusi
dl. Perrin pentru Premiul Nobel. ( ) Domnul Decan al Facultatii de Stiinte si o parte din profesori ma sacrifica
pentru a nu-i nemultumi pe dl. Perrin si pe sotii Joliot Curie, de care, zic dumnealor, au nevoie. De altfel,
Frdric si Irene au si recunoscut acest lucru, intr-un interviu acordat ziarului Neues Wiener Journal.
Ea a trait intre 1882 si 1944.
Stefania Maracineanu, in tara, s-a ocupat de fenomenele meteorologice descoperind procedeul de declansare artificiala a ploii.
A provocat prima ploaie artificiala din lume la Bucuresti in 1931. Este invitata, de altfel, de guvernul francez sa-si continue
cercetarile in aceasta directie, in 1934, in Algeria. Continuand cercetarile in domeniul fenomenelor naturii a stabilit o legatura
intre cutremure si precipitatii.
Culmea, in timp ce i-se recunosc meritele chiar si in Franta, Stefania Maracineanu nu figureaza nici in ultimul dictionar
enciclopedic roman, din secolul 21!

tefania Mrcineanu
Adevrata descoperitoare a radioactivitii
artificiale
Pentru a contracara teoriile negativiste, menite sa-i tina pe romni la locul lor
(i deprtndu-i de tradiia i sufletul neamului romnesc), teorii stabilite de cei
ce se doresc Atotputernicii Lumii, vom oferi i o serie de realizari ale geniului
romnesc ale ultimilor ani:
- Constantin Pascu a realizat in anul 2000, in premiera mondiala, un aparat care purifica aerul in spatiile de locuit: distruge
bacteriile din aer, retine praful si fumul de tigara, atmosfera devenind ca in salina sau pe litoralul marin. Instalarea acestui
aparat costa atunci doar 480.000 lei!
- Petrica Ionescu este cel mai important regizor de opera dupa Zefirelli (afirmatie facuta de George Astalos, in ian.2001)
- Romania a castigat Campionatul Mondial de bridge (considerat de multi drept cel mai inteligent joc de carti) pe
Internet, in 16.11.2000 (107-75 cu SUA in finala).
- Hackerii romani sunt considerati printre cei mai buni (si mai periculosi) din lume. Distractia (conform declaratiei lor, ei
nu fura informatii, ci doar doresc sa isi dovedeasca valoarea) celor 5 magnifici de la Rasarit a obligat CIA sa trimita o
delegatie la Bucuresti Printre site-urile sparte de ei: US Army, US Air Force, US Navy, NASA, Coast Guard, departamente
federale, etc
- La salonul inventiilor de la Geneva (aprilie 2001), Romania s-a clasat pe locul I in privinta numarului de premii
obtinute si pe locul II (dupa Rusia) ca numar de inventii prezentate. Adica a luat premii pentru toate cele 62 de inventii
prezentate (22 premii I; 18 premii II; 22 premii III)! i la toate saloanele ulterioare romnii au acaparat grosul medaliilor!
- Prof. Stefania Cory Calomfirescu a primit medalia de aur a mileniului din partea Universitatii Cambridge (ian. 2001),
fiind aleasa si in Consiliul Director al prestigioasei institutii britanice. Posesoare a doua certificate de inovator, autoare a 8
tratate de neurologie, Sefa Clinicii de Neurologie din Cluj-Napoca este primul medic din lume care a scris un tratat despre
edemul cerebral. In plus, medicul roman a primit si medalia de onoare a mileniului din partea Institutului Biografic American,
fiind numita si in conducerea acestei unitati.
- Stefan Cosmin Buca, Maria Popa si Mihai Ivanescu au fost nominalizati, in vara anului 2001, pentru Premiul Nobel de
catre institutii din SUA! Primul este student la Economie, ceilalti participa la programe in colaborare cu NASA.
- Nicu Mincu din comuna Ivesti (Galati) vindeca diverse boli cu leacuri si ceaiuri preparate din 170 de plante. La 81 de
ani, arata ca la 50, pentru ca, spune el, a descoperit un (secret) elixir al tineretii
- Romania este pe primele locuri in lume la exportul de inteligenta. De exemplu, la Microsoft, a doua limba
vorbita este romana, iar la NASA multi dintre specialistii de prim rang sunt tot romani
- Radu Teodorescu este proprietarul celei mai renumite sali de gimnastica din SUA (Manhattan New York). Emigrat in
1972, a ajuns cel mai celebru profesor de fitness de peste Ocean, printre clientii sai numarandu-se Robert Redford, Cindy
Crawford, Candice Berger, Susan Sarandon, Mick Jagger, s.a. Celebrele casete video-lectii de fitness produse de Cindy
Crawford incepand din 1992 au fost realizate impreuna cu antrenorul sau, Radu Teodorescu, care doreste sa infiinteze in
Romania primul institut din lume de pregatire a profesorilor de educatie fizica in fitness pentru adulti
citete mai departe

- Nicolae Blaa (39 de ani), un inginer mecanic din Dolj, socoteste mental mai rapid decat calculatorul (inmultiri, impartiri,
ecuatii de gradul II, radicali de ordinul III si IV)! Fost inginer la Uzina Mecanica Filiasi, din 1994 Nicolae Balasa este somer
- Ion Scripcaru, strungar si lacatus mecanic din satul Uzunu (Giurgiu) nu gaseste de 4 ani, 15.000 USD pentru a-si
realiza inventia epocala (pana la proba practica): motorul care nu consuma nimic! Acesta ar trebui sa functioneze pe baza
gravitatiei, fiind in fapt instalatie mecanica amplificatoare de putere, capabila sa transforme forta statica gravitationala in lucru
mecanic. S-ar inchide toate centralele nucleare, spune el. Numai ca OSIM (Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci)a refuzat sa-i
breveteze inventia in lipsa unei machete functionale, doar pe baza schitelor. Petre Roman si Ministerul Cercetarii si Tehnologiei l-
au tratat cu indiferenta (1997), iar sponsorii nu se inghesuie (ca si statul) sa-i asigure cei 15.000 USD necesari
- Sandu Popescu din Oradea este primul fizician din lume care a reusit teleportarea unei particule. O aplicatie a
acestei inventii: criptografia, transmiterea mesajelor secrete. Acest eveniment epocal a avut loc in 4 iulie 1997, in laboratoarele
din Bristol (Anglia) ale celebrei firme Hewlett Packard. Pe vremea lui Ceausescu, Sandu Popescu a reusit performanta de a fi
somer in Romania
- Matematicianul Paul Pistea, mpreun cu Vasile Postolic, au unificat teoriile relativitii i cuanticii fapt cautat
de fizicieni, inclusiv Einstein, de vreo 100 de ani incoace). Nu este bagat in seama
- In 1991, Carol Przybilla a inregistrat la OSIM brevetul unui aparat bazat pe inventia sa mai veche, neconcretizat nici pana
acum. Intre timp, principii incluse in tehnologia aparatului au fost utilizate in realizarea hiperboloidului inginerului rus Garin, cu
aplicatii militare malefice Carol Przybilla a mai realizat si alte inventii deosebite: turbina cu combustie interna (1958, vanduta de
statul roman firmei General Motors), termocompresor frigorific cu circuit inchis (1959), motor eliptic, fara biela (vanduta Japoniei
si folosita in celebrele motociclete japoneze), arma defensiva antitanc (anii 90).
- Justin Capra :unele din inventiile sale (de miliarde de dolari) i-au fost pur si simplu furate de americani In 1956, la nici 25 de
ani, Justin Capra a inventat primul rucsac zburator, un aparat individual de zbor. Dupa 7 ani in care semidoctii savanti l-au tratat
cu dispret pentru ca era doar tehnician si nu inginer, in 1963, americanii Wendell Moore, Cecil Martin si Robert Cunings au preluat
inventia din Romania si au lansat-o in fabricatia de serie In 1958, Justin Capra a realizat prima varianta a rachetonautului, cu
care s-a ridicat de la pamant la Ambasada SUA din Bucuresti. Rezultatul: inventia a fost si aceasta furata si brevetata in 1962 de
Wendell Moore (specializat deja!), iar inventatorul a fost arestat de Securitate pentru ca ar fi dorit sa fuga din tara cu aparatul
sau Justin Capra mai este si realizatorul celui mai mic autoturism din lume, Soleta, care consuma 0,5l/100 km si al unei
motorete unica in lume ce functioneaza cu acumulatori (37 kg, 30 km/h, 80 km autonomie cu o incarcare).
- Mihai Rusetel a inventat motorul cu apa! Cazul Rusetel, este elocvent pentru geniul romanesc dar si pentru talentul cu
care ne risipim fortele si putem sa ne pierdem valorile. Proiectul a fost depus la OSIM in 1980 si a fost brevetat in ianuarie
2001. Pana atunci, Securitatea l-a sicanat pentru refuzul de a cesiona inventia statului, iar in februarie 1990, precaut, el a refuzat
angajarea ca si consilier tehnic la Mercedes (2.500 DM lunar) pentru a nu pierde, eventual, proprietatea inventiei Poate fi
utilizat in domeniul transporturilor terestre si navale, in locul turbinelor din termocentrale, si chiar a centralelor termoelectrice. In
lume, mai exista doua brevete in domeniu (Japonia si SUA), dar acestea nu depasesc nivelul locomotivei cu aburi, necesitand
combustibil solid sau lichid. Motorul Rusetel foloseste drept combustibil doar apa, si are dimensiunile unui motor de Dacie, sursa
de energie initiala fiind o banala baterie de masina.

Va urma!...