A11 Manual Formarea Parintilor 1

UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMNIEI
MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI I PROTECIEI
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
INSTRUMENTE STRUCTURALE
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
Investete n oameni!
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007
20!"
#$a prioritar%& 2 ' ()orelarea inv%%rii pe tot parcursul vieii cu piaa muncii*
Domeniul ma+or de intervenie& 2,2 ' (Prevenirea -i corectarea p%r%sirii timpurii a -colii*
.itlul proiectului& (/coala o -ans% pentru fiecare* 01D proiect 27324
)od )ontract& POSDRU5652,25S52
7eneficiar& #genia 8aional% pentru Romi
Proiect coala o ans pentru fiecare
Activitatea 11 Formarea prinilor
Suport curs formarea prinilor
1

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
Tema 1. Familia i rolul ei n educaia copiilor
Definiia i clasificarea familiei
Familia reprezint una din cele mai vechi forme de asociere uman, o instituie stabil cu rosturi
fundamentale pentru indivizi i societate. Ea se regsete la toate popoarele i toate comunitile
i este considerat celula de baz a societii umane.
n sociologie termenul familie! este definit ca fiind un grup de persoane ce sunt unite prin actul
cstoriei sau rudenie, duc o via comun bazat pe sentimente, aspiraii i interese comune.
"urdo# definea familia ca fiind !grupul social ai carei membri sunt legai prin raporturi de
v$rst, cstorie sau adopie i care triesc %mpreun, coopereaz sub aspect economic i au gri&
de copii.!
'nalizat sub aspect &uridic, familia desemneaz grupul de persoane %ntre care e(ist drepturi i
obligaii ce izvorsc din cstorie, rudenie, precum i din alte raporturi asimilate relaiilor de
familie.
)rivit sub aspect moral*cretin, familia este o instituie de origine divin stabilit de +reaie. Ea
a fost constituit prin cstorie, ale crei principale caracteristici au fost de la %ntemeiere, unitatea
i indisolubilitatea. ,rept urmare, familia are un caracter sacru pus %n eviden prin iubire
desv$rit, comuniunea, unitatea i egalitatea membrilor acesteia.
,efinirea e(act a noiunii de familie comport dificulti determinate de faptul c acest fenomen
social constituie obiect de cercetare pentru mai multe tiine- sociologie, psihologie, medicin,
istorie, drept etc. fiecare propun$ndu*i s surprind dintr*o perspectiv specific dimensiunile,
dinamica i funciile grupului familial.
Familia, ca form a comunitii umane, trebuie analizat din punct de vedere al relaiilor ce se
stabilesc %ntre cei care o compun, precum i cele %ntre familie, ca entitate distinct i societate.
'v$nd %n vedere aceste considerente, putem defini %ntr*o accepie general familia, ca fiind o
form de relaii sociale dintre persoane fizice legate ntre ele prin cstorie sau rudenie.
Familia desemneaz un grup de persoane unite prin cstorie, filiaie sau rudenie, grup ce se
caracterizeaz prin comunitate de via, interese i %ntra&utorare. n cadrul relaiilor de familie
e(ist aspecte morale, fiziologice, psihologice i economice care dau acestor relaii un caracter
de comple(itate ce nu poate fi %nt$lnit la alte categorii de comuniti sociale.
'v$ndu*se %n vedere un anumit aspect al relaiilor de familie, s*a spus c familia este o realitate
biologic dat de uniunea dintre brbat i femeie la care se adaug procreaia. .u$nd natere prin
cstorie, familia %ncepe a fi format din soi.
/

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
,rept urmare, familia d natere urmtoarelor raporturi-
0 de cstorie, care constituie baza familiei1
0 cele dintre soi, care constituie efectele cstoriei1
0 cele dintre prini i copii, care sunt rezultatul raporturilor dintre soi1
0 cele dintre alte persoane care mai fac parte din familie.

+oncluzion$nd, putem spune c la baza familiei se afl cstoria, care genereaz raporturi
multiple i comple(e %ntre membrii ei, %ntre soi iau natere relaii personale i patrimoniale.
Tipuri de familie
Familia tipic este aceea care este format din prini i copii
'u devenit uzuali urmtorii termeni-
2familie mare! sau 2familie e(tins! * unde pot tri %mpreun mai multe generaii - soii i copiii
lor, prinii soilor, precum i alte persoane cu care se afl %n relaii de rudenie.
2familie mic! sau familie restr$ns cu un numr mic de membri- soii i copiii lor.
Forme moderne de familie au aprut ca perechi necstorite care sunt considerai parteneri cu sau
fr copii proprii sau adoptai.
Societatea contemporan se confrunt cu o problematic nou %n ceea ce privete viaa de
familie, noile forme de constituire i de organizare a cuplurilor. 3dat cu schimbrile care s*au
produs %n plan economic, cultural i educational, s*au diversificat i opiunile populaiei.
Schimbrile profunde din societate au avut un impact deosebit asupra structurii i funciilor
familiei. ,in aceast cauz, chiar i termenul de familie a devenit ambiguu, el tinde sa acopere
realiti semnificativ diferite de cele caracteristice societii tradiionale. 'u aparut astfel, noi
tipuri de familie ce se doresc a fi modele alternative ale familiei clasice -
0 cupluri consensuale
0 cupluri fr descendeni
0 familii monoparentale4materne sau paterne5
0 persoane divorate cu sau fr descendeni
0 persoane vduve
0 persoane celibatare
0 mame*fete 4mame celibatare5
'. 6ofler menioneaz c %n S7', numrul familiilor monoparentale este foarte mare 4unul din
apte copii este crescut de un singur printe, iar %n mediile urbane, proporia este de unul la patru
incluz$nd i copii nelegitimi, copii adoptai de femei singure sau chiar de brbai singuri5.
n cadrul familiei monoparentale, oricare ar fi parintele singur 4mama sau tata5, acesta va trebui
s se adapteze unui anumit stil de via ce comport mai multe solicitri i un alt mod de
8

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
interaciune %n vederea reacomodrii i reconsolidrii familiei at$t %n plan intrafamilial c$t i
societal.
Familiile monoparentale antreneaz un sistem specific de aciune i comunicare, bazat pe
anumite prioriti, practici i valori. n cadrul lor se produc perturbri de rol, anumite funcii se
pot diminua sau dimpotriv, are loc o potenare a acestora. 'par de asemenea i dificulti de
ordin material prin insuficiena veniturilor ce se repercuteaz asupra satisfacerii %n mai mic
msur a unor nevoi. )erturbri apar i %n plan biologic prin confruntarea cu probleme legate de
se(ualitate. n plan afectiv, consecinele pot fi, uneori de*a dreptul dramatice at$t pentru printe
ce se simte frustrat de dragostea %mprtit cu partenerul c$t i pentru copilul ce nu mai poate
beneficia de suportul emoional al parintelui absent. ,isfuncionaliti apar i %n sfera
comunicrii i a sociabilitii %n urma comple(elor de inferioritate pe care copii le resimt %n
comparaie cu copii ce provin din familiile bine structurate av$nd de suferit mai t$rziu chiar
inseria lor social. n plan educativ apar carene la o parte din aceti copii at$t din cauza c
printele singur este prea ocupat i nu mai are timp suficient pentru comunicare i control al
copilului, acesta intr$nd %n diferite antura&e c$t i din cauza identificrii copilului cu modele
negative %n absena unui model parental ferm. +aracterul fiinei umane se formeaz pe parcursul
vieii, nu este un dat, de aceea este bine de tiut c atunci c$nd %ntr*o familie lipsete un partener,
pentru a suplini absena acestuia, printele ar putea alege pentru copilul su un model pozitiv i
prin observaie, interaciune i %nvtare, copilul s*ar putea modela prin internalizarea i
reproducerea comportamentelor acceptate i valorizate de societate.
Funciile familiei
Familia are mai multe funcii sociale i biologice-

Funcia de perpetuare a speciei umane
9eprezit funcia biologica de baz a familiei. )rin uniunea dintre brbat i femeie i prin
procreaie se asigur perpetuarea speciei umane fr de care nu se concepe societatea, copiii
constituind, %n cadrul familiei, un puternic factor de coeziune, de echilibru moral, de bucurie i
%ncredere %ntre soi. +u toate acestea, hotr$rea cuplului de a avea copii este una personal,
determinat de realitile social*economice specifice fiecrei etape de dezvoltare a societii.
Funcia biologic de reproducie uman depinde de capacitatea de reproducie 4fecunditatea5
soiei i brbatului.
:n prezent acest aspect nu este concludent deoarece o familie poate adopta copii. )rin
reproducie de fapt se %nelege capacitatea de a produce urmai pentru asigurarea generaiei
urmtoare. 'stfel familia pregneaz calitatea de reproducie a unei societi.
)rintre funcii sociale ale familiei se numr-
Funcia de socializare, ca i acea de educare, prin formarea capacitii de adaptare i
motivare %n convieuirea social.
;

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
Funcia economic, o funcie important pentru multe familii, prin care se realizeaz
asigurarea material i prote&area copiilor fa de lipsuri i boli.
Funcia politic, care asigur copiilor o poziie legitim %n societate.
Funcia educativ
Familia a avut %n toate timpurile un rol important %n educaia copiilor. n familie se dob$ndesc
primele noiuni despre moral, se imprim copilului reguli i deprinderi, principii ce constituie
fundamentul pe care se formeaz personalitatea omului matur.
Educaia %n familie are ca scop formarea unui om cu o dezvoltare multilateral i armonioas.
)rinii sunt datori s creasc copilul, s se %ngri&easc de sntatea, educaia, %nvtura i
pregtirea profesional a acestuia.
'ceast funcie are ca finalitate integrarea eficient a individului %n societate, acest lucru
realiz$ndu*se prin formarea dup un anumit ideal de personalitate. Ea nu se mrginete s tind
la asigurarea unui sistem de tehnici %n relaiile dintre individ i societate care s dea acesteia din
urm minimul de stabilitate necesar pentru conservarea ei, ci urmrete crearea de individualiti
bine pregtite, care s aduc o contribuie ma(im la transformarea i la progresul societii.
Funcia economic
'ceast funcie difer de la o societate la alta i se concretizeaz %n interesele comune
determinate de- regimul &uridic al comunitii de bunuri, obligaia legal de %ntreinere %ntre
membrii familiei, solidaritatea acestora %n a&utorul acordat membrilor de familie aflai %n nevoie
din cauza incapacitii de a muncii.
n ara noastr, bazele dreptului familiei sunt stabilite prin +onstituia 9om$niei. <oul +od al
familiei prevede, pe scurt, principiile care fundamenteaz statutul familiei reglementat prin
legislaia %n vigoare, stabilind urmtoarele-
0 ocrotirea familiei i a proprietii private de ctre stat1
0 %ntemeierea familiei pe cstorie liber consimit de soi1
0 ocrotirea intereselor copilului minor.
Se mai pot aminti i-
funcia religioas a familiei, care de fapt &oac un rol %n funcia de socializare a famliei,
prin transmiterea la generaia urmtoare a tradiiilor religioase.
funcia juridic a familiei, care este cuprins %n constituie, i care are scopul prote&rii
familiei %n societate 4pltirea alocaiilor, %ntreinerii copiilor, stabilirea legilor de adoptare
sau motenire etc.5
=

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
Factori care influenteaza educatia in cadrul familiei
:n cadrul familiei moderne se produc unele mutatii, care consta in inlocuirea familiei formata din
trei generatii cu familia formata din doua generatii. ,e aici putem conclude ca bunicii participa
din ce in ce mai putin la educatia nepotilor.
'lte influente sociale pot fi considerate migratia de la sat la oras si urbanizarea satelor. 'stfel
cresc posibilitatile de folosire a mi&loacelor audio*vizuale, contactul cu tehnica, preocuparile
culturale si sportive, si rezulta o schimbare in mentalitatea familiei.
<ivelul de trai scazut obliga ambii parinti sa isi gaseasca cel putin un loc de munca pentru a
putea asigura un trai decent copiilor. :n asemenea conditii supravegherea copiilor este limitata,
sau este incredintata altor persoane sau institutii sociale 4e(- cresa, gradinita, etc5.
7n caz aparte il constituie familiile in care unul dintre parinti este somer. :mplicit, celalalt
parinte se ocupa mai mult de copii, dar problema ma&ora a acestei familii este asigurarea celor
necesare pentru un trai modest.
Situatia familiilor in care ambii parinti sunt fara loc de munca este critica, deoarece cu doua
a&utoare de soma& de abia se poate asigura hrana, neputandu*se vorbi nici macar despre un trai
modest.
9olul familiei este foarte important in dezvoltarea copilului, din urmatoarele puncte de vedere -
1. Fizic
/. :ntelectual
8. "oral
;. Estetic
1. Familia se preocupa de dezvoltarea fizica a copiilor. Ea asigura hrana si imbracamintea
copiilor, ii fereste de pericole, le lasa timp de &oaca, le creaza conditii cat mai bune de odihna si
se ingri&este de sanatatea lor. 7n regim rational de viata nu poate avea decat urmari pozitive
asupra dezvoltarii sale fizice. Familia ii formeaza copilului primele deprinderi de igiena
personala si sociala si il obisnuieste sa utilizeze factorii naturali 4apa, aerul, soarele5 pentru
bunastarea organismului. :n perioada pubertatii, schimbarile fiziologice produse in organism pun
probleme noi pentru dezvoltarea fizica a copilului1 prin indrumari perseverente si afectuoase,
prin modificarea regimului de odihna, prin crearea unor noi deprinderi igienice, familia le va
putea rezolva la timpul potrivit.
/. ,ezvoltarea intelectuala. :n cadrul familiei copilul isi insuseste limba&ul. >olumul, precizia
vocabularului si corectitudinea e(primarii copilului depind de munca depusa de parinti in aceasta
directie.
+a prim factor educativ, familia ofera copilului apro(imativ ?@A din cunostintele uzuale 4e(-
despre plante, animale, ocupatiile oamenilor, obiecte casnice etc.5. Familia se preocupa si de
dezvoltarea proceselor intelectuale ale copiilor. Ea le dezvolta spiritul de observatie, memoria si
gandirea. )arintii incearca sa e(plice copiilor sensul unor fenomene si obiecte pentru a le putea
intelege.
+opiii pun cele mai multe intrebari in &urul varstei de 8*B ani, iar parintii ii a&uta sa*ti insuseasca
B

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
un numar mare de cunostinte, raspunzand cat se poate de corect si e(act.
:n perioada scolara mica, familia vine in spri&inul scolii, sustinand Cgustul de cititC al elevilor.
+el mai important este stimularea curiozitatii copilului de a citi, prin cumpararea unor carti care
sa puna bazele unei mici biblioteci.
:n preadolescenta este posibila o deviere de la subiectele strict legate de scoala sau indicate
varstei fragede1 astfel, datoria parintilor este de a indruma copilul sa citeasca ceea ce corespunde
varstei sale. ,orinta de lectura poate deveni e(cesiva, copilul sacrificand astfel orele de somn.
+opilul obtine rezultatele scolare in functie de modul in care parintii se implica in procesul de
invatare. )arintii trebuie sa*i asigure copilului cele necesare studiului- rechizite scolare, carti de
lectura, manuale scolare etc., cat si niste conditii bune de munca- un birou, un computer si nu in
ultimul rand liniste pentru a se putea concentra. )arintii trebuie sa*si a&ute copiii la invatatura1
a&utorul trebuie limitat la o indrumare sau spri&in, nefiind indicat sa efectueze temele copiilor. +u
timpul, parintii se vor limita la controlarea temelor de casa si a carnetului de note. ,eci,
atitudinea parintilor trebuie sa fie una de mi&loc- sa nu*l a&ute prea mult pe copil, dar nici sa nu se
intereseze deloc de rezultatele acestuia.
8. Educatia morala a copiilor. :n familie se formeaza cele mai importante deprinderi de
comportamant- respectul, politetea, cinstea, sinceritatea, decenta in vorbire si atitudini, ordinea,
cumpatarea, gri&a fata de lucrurile incredintate. :n realizarea acestor sarcini, modelul parental
a&uta cel mai mult1 parintele este un e(emplu pentru copil. )arintii le spun copiilor ce e bine si ce
e rau, ce e drept si ce e nedrept, ce e frumos si ce e urat in comportamente. 'ceste notiuni il a&uta
pe copil sa se orienteze in evaluarea comportamentului sau si a celor din &ur. 6ot in sens moral,
familia il indruma sa fie sociabil, sa fie un bun coleg si prieten.
;. Familia contribuie si la educatia estetica a copilului. )arintii sunt cei care realizeaza contactul
copilului cu frumusetile naturii 4culorile si mirosul florilor, cantecul pasarilor, verdele campului
etc.5, cu viata sociala 4traditii, obiceiuri stravechi etc.5. "i&loacele mass*media si in mod special
televiziunea e(ercita o influenta puternica asupra educatiei estetice. <u se poate vorbi despre o
influenta strict pozitiva sau strict negativa1 pe de o parte e(ista numeroase emisiuni culturale, de
imbogatire a cunostintelor, dar pe de alta parte sunt difuzate numeroase programe care pot
deforma imaginatia inocenta a copiilor intr*un sens negativ. )arintii trebuie sa controleze atat
timpul pe care copilul il petrece in fata televizorului cat si emisiunile pe care le urmareste. :n
unele familii preocuparea pentru cultura estetica a copilului lipseste cu desavarsire, iar in altele
aceasta este e(agerata. ,aca copilul nu are aptitudini si nici placere pentru diferite arte 4balet,
muzica, teatru etc.5, parintii trebuie sa respecte optiunea copilului.
FAM!A " #$ %#$ M&D# &D#'AT()
6itlul acestui subcapitol este conceput sub forma unei intrebari, care nu a fost pusa fara a sugera
un lucru foarte des intalnit- e(istenta unor tipuri de familie care nu reprezinta un bun mediu
educativ.
Familia care reprezinta un bun mediu educativ
Familia trebuie sa fie un colectiv sanatos, adica in componenta sa sa e(iste toti membrii care
alcatuiesc in mod normal un asemenea colectiv 4doi parinti5, intre acestia sa fie relatii de
intelegere, respect, intra&utorare, sa traiasca in deplina armonie, sa duca o viata cinstita, onesta.
D

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
3piniile celor doi parinti referitoare la copil trebuie sa fie convergente iar parintii trebuie sa fie
un bun e(emplu, avand in vedere cat de puternic este spiritul de imitatie la copii. :n comparatie
cu familia cu un singur copil, familia cu mai multi copii reprezinta un mediu educativ mai bun.
,aca copilul este singur la parinti el tinde sa fie mofturos, egoist, capricios datorita parintilor
care doresc sa*i faca toate poftele. :n familiile cu mai multi copii, afectiunea parintilor se
indreapta catre toti copiii. )arintii trebuie sa aiba o autoritate asupra copilului. 'ceasta autoritate
nu trebuie obtinuta cu a&utorul pedepselor sau a violentei si nici printr*un e(ces de bunatate si
satisfacerea oricarei dorinte. C'devarata autoritate deriva din e(igenta parintilor fata de
comportarea copiilor, imbinata cu respectul fata de acestiaC. +opilul trebuie sa simta iubirea pe
care parintii i*o poarta, dar este necesar sa stie ca nu*i vor ingadui orice capriciu. C,ragostea este
astfel nu numai cheagul familiei, ci si calea cea mai eficienta a educatiei, dar numai daca ea e
potrivita si cu masuraC.
<u in ultimul rand, Cpentru a fi un bun mediu educativ, familia trebuie sa aiba o situatie
economica apta sa satisfaca trebuintele de prim ordin ale membrilor saiC.
' educa un copil nu este un lucru atat de usor. 7nii parinti, avand conceptii invechite, cred ca ei
stiu cel mai bine sa*si educe copilul, neacceptand sfaturi din e(terior. :n prezent, e(ista o
multime de carti, filme si emisiuni special realizate pentru indrumarea pedagogica a parintilor.
Familia care nu reprezinta un bun mediu educativ
a* Familia descompusa * familia care ramane descompusa in urma unui divort sau a unui deces,
nu este un mediu educativ ideal. ,ar totusi conditia de viata a copilului orfan de un parinte
depinde foarte mult de puterea de dragoste a celui ramas, care poate compensa dragostea celui
disparut. :n trecut divortul era e(trem de daunator pentru copii. +ercetarile actuale par sa indice
ca copiii se simt mai bine daca parintii nefericiti divorteaza decat daca stau impreuna intr*o
atmosfera de furie, amaraciune, violenta si ura.
b* Familia reconstituita * 9ecasatorirea creeaza o familie reconstituita sau combinata formata
din doi parinti, din care cel putin unul aduce in aceasta unitate familiala noua unul sau mai multi
copii dintr*o casatorie anterioara.
+uvintele mama mastera si tata vitreg sunt de&a e(presii peiorative. 'tunci cand copiii provin din
doua familii diferite, mama va prote&a pe ai sai, iar tatal pe ai lui, plangandu*se fiecare impotriva
copiilor celuilalt.
:n acest conte(t merita sa ne punem cateva semne de intrebare- +ine asigura disciplina in aceasta
familieE ,ar educatiaE +are sunt indatoririle parintelui biologic caruia i s*a luat copilulE +e
autoritate are acestaE 9aspunsul la aceste intrebari variaza de la caz la caz.
c* (iolenta in familie este un fenomen ce ia amploare. "altratarea partenerului si a copiilor are
loc in toate clasele sociale, dar posibilitatea maltratarii creste o data cu problemele financiare.
+azurile de maltratare a copiilor sunt in crestere. C+a si in cazul maltratarii unuia dintre soti, sunt
responsabili mai ales barbatii. :n multe cazuri, cei care maltrateaza au fost maltratati in copilarie,
astfel perpetuand un ciclu de violentaC. +opiii maltratati sunt frustrati de dragoste, pierd bucuria
de dragoste si intelegere a semenilor, sanatatea lor psihica fiind pusa la indoiala.
F

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
d* Alte cazuri in care familia nu este un bun mediu educativ-
* +erturile si neintelegerile dintre parinti au efecte traumatizante asupra copiilor.
* ,ivergentele dintre parinti cu privire la masurile educative au urmari negative asupra educatiei.
* ,aca parintii mint, fura, in&ura, sunt necinstiti, in cele mai multe cazuri copilul va imita
comportamentul acestora.
:n concluzie, se poate afirma ca nu este neaparata nevoie de o familie cu doi parinti pentru a fi
copilul fericit. 'sa cum afirma <orman Goodman, copiii sunt mult mai fericiti daca cei doi
parinti care au permanent neintelegeri, divorteaza. ,eci, chiar daca familia este completa, dar
climatul moral din ea lasa de dorit, ea nu poate constitui un bun mediu educativ.
H:H.:3G9'F:E
1. <orman, Goodman 41??/5 :ntroducere in sociologie, Hucuresti, Editura .ider.
/. >ictor, 6arcovnicu 41?D=5. )edagogie generala, Hucuresti, Editura Facla.
8. <icolae, "argineanu 41?D85. +onditia umana, Hucuresti, Editura Stiintifica.
;. 'nthonI, Giddens 41??D5. Sociologie, Hucuresti, Editura Hic 'll.
?

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
2. Tema 2. Drepturile copilului/responsabilitile prinilor
Drepturile si responsabilitatile parintilor
:n cuprinsul .egii /D/J/@@; sunt enumerate o serie de reguli fundamentale care asigura
respectarea si garantarea drepturilor copilului in fiecare din ipostazele sale.
)rincipiul dominant este acela al respectarii si promovarii cu intaietate a interesului superior
al copilului. .egiutorul consacra drepturile copilului si impune respectarea lor ca stare de
implinire a dezideratului interesului superior.
Familia este microuniversul natural si cel mai prielnic pentru manifestarea drepturilor copilului,
iar copilul are dreptul sa creasca alaturi de parintii sai. +opilul nu poate fi separat de parintii sai
sau de unul dintre ei impotriva vointei acestora, cu e(ceptia cazurilor e(pres si limitativ
prevazute de lege, sub rezerva revizuirii &udiciare si numai daca acest lucru este in interesul
superior al copilului.
3crotirea copilului presupune acoperirea a doua segmente de interes- drepturi privind persoana
copilului si drepturi privind bunurile sale.
+onform .egii /D/J/@@; s*au identificat urmatoarele drepturi ale copilului-
* dreptul la stabilirea si pastrarea identitatii,
* dreptul la protectia imaginii publice, a vietii intime, private si familiale,
* libertatea de e(primare,
* dreptul copilului capabil de discernamant la e(primarea libera a opiniei asupra oricarei
probleme care il priveste,
* libertatea de gandire, de constiinta si de religie,
* dreptul la libera asociere si libertatea intrunirilor pasnice,
* dreptul copilului la respectarea personalitatii si individualitatii sale,
* dreptul copilului de a depune plangeri cu privire la incalcarea drepturilor sale fundamentale.

Dreptul copilului la stabilirea si pastrarea identitatii sale
+opilul este inregistrat imediat dupa nastere si are de la aceasta data dreptul la un nume, dreptul
de a dobandi o cetatenie si dreptul de a*si cunoaste parintii si de a fi ingri&it, crescut si educat.
Dreptul la nume este consacrat in ,ecretul nr. 81J1?=; privitor la persoanele fizice si &uridice.
)arintii sunt cei care aleg numele si prenumele copilului.
1@

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
<umele de familie al copilului din casatorie este, in mod obligatoriu, numele de familie comun al
parintilor sai. ,aca parintii nu au un nume de familie comun, copilul va lua numele de familie al
unuia dintre parinti sau numele lor reunite, potrivit intelegerii acestora. :n lipsa invoielii
parintilor, decizia asupra numelui de familie revine autoritatilor tutelare, cu ascultarea parintilor
copilului. :n privinta copilului din afara casatoriei, el va dobandi numele de familie al aceluia
dintre parinti fata de care filiatia a fost mai intai stabilita.
+renumele copilului se stabileste tot la data inregistrarii nasterii, potrivit vointei parintilor, pe
baza declaratiei de nastere facuta de oricare dintre acestia.
Dreptul copilului la cetatenie e guvernat de prevederile .egii /1J1??1 privind cetatenia
romana. )rincipiul legaturii de sange in dobandirea cetateniei romane, in sensul ca indiferent de
locul nasterii, copilul dobandeste cetatenia romana, daca ambii parinti sau numai unul dintre ei
are cetatenia romana si, deasemenea, copilul din parinti necunoscuti gasit pe teritoriul statului
roman este cetatean roman.
,reptul copilului de a*si cunoaste parintii si de a fi ingri&it, crescut si educat de acestia
completeaza conceptul dreptului la identitate promovat de .egea /D/J/@@;.
+onform legii, copilul are dreptul sa creasca alaturi de parintii sai si nu poate fi separat de acestia
impotriva vointei lor, cu e(ceptia cazurilor e(pres si limitativ prevazute de lege, sub rezerva
revizuirii &udiciare si numai daca acest lucru este impus de interesul superior al copilului. 'cest
drept, se poate manifesta pe deplin daca parintii copilului convietuiesc efectiv, iar calitatea
relatiilor dintre acestia, precum si dintre acestia sau fiecare dintre parinti, pe de*o parte, si copil
pe de alta parte se inscriu in limitele comportamentului normal din punct de vedere legal si
moral. Situatiile de criza ale cuplului parental se rasfrang inevitabil asupra dreptului copilului de
a creste alaturi de parinti.
'tunci cand abuzul, negli&enta parinteasca sau chiar neputinta parintilor de a asigura conditiile
necesare cresterii si educarii pun in prime&die copilul, dreptul sau de a creste alaturi de parinti va
fi restrictionat partial sau total de actiunea principiului promovarii interesului superior al
copilului.
+onventia 3<7 cu privire la drepturile copilului prevede ca niciun copil nu va face obiectul
ingerintelor arbitrare sau ilegale in viata sa personala, familia sa, domiciliul sau corespondenta sa
si nici al unor atacuri ilegale la onoarea si reputatia sa. +opilul are dreptul la protectia legii
contra unor astfel de imi(tiuni sau atacuri.
Este interzisa orice actiune de natura sa afecteze imaginea publica a copilului sau dreptul
acestuia la viata intima, privata si familiala. 'stfel, participarea copilului in varsta de pana la 1;
ani la dezbateri publice in cadrul unor programe audiovizuale se poate face numai cu
consimtamantul scris al acestuia si al parintilor sau al altui reprezentant legal. ,e asemenea
11

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
parintii sau reprezentantul legal al copilului nu pot folosi ori e(pune copilul in scopul obtinerii de
avanta&e personale sau pentru a influenta decizia autoritatilor publice. <esocotirea acestor
dispozitii constituie contraventie. Este interzis sa se dea publicitatii orice date referitoare la
savarsirea de fapte penale de catre copilul care nu raspunde penal, inclusiv date privitoare la
persoana acestuia. 'udierea in instanta a copilului abuzat sau negli&at se poate face numai in
camera de consiliu, in prezenta unui psiholog si numai dupa o prealabila pregatire a copilului, iar
pentru inregistrarea prin mi&loace audio*video a declaratiei sale este obligatoriu acordul
copilului.
+opilul separat de ambii parinti sau de unul dintre acestia printr*o masura dispusa in conditiile
legii are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu ambii parinti.
!ibertatea de e,primare evoca posibilitatea recunoscuta persoanei de a*si e(prima prin viu
grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin orice alt mi&loc gandurile, opiniile, creatiile
spirituale in orice fel.
,reptul copilului de a*si e(prima liber opinia asupra oricarei probleme care il priveste se
manifesta prin aceea ca in orice procedura &udiciara sau administrativa care il priveste, are
dreptul de a fi ascultat, cu urmatoarele distinctii legale in raport cu varsta copilului-
* este obligatorie doar ascultarea copilului care a implinit varsta de 1@ ani,
* este facultativa ascultarea copilului care nu a implinit 1@ ani, daca autoritatea competenta
apreciaza ca audierea lui este necesara pentru solutionarea cauzei.
Dreptul de a fi ascultat confera copilului posibilitatea de a cere si de a primi orice informatie
pertinenta, de a fi consultat, de a*si e(prima opinia si de a fi informat asupra consecintelor pe
care le poate avea opinia sa. )arintii sunt cei care au obligatia sa informeze copilul despre toate
actele si faptele care l*ar putea afecta si sa ia in considerare opinia acestuia.
!ibertatea constiintei inseamna posibilitatea recunoscuta copilului de a*si e(prima in public
sau in particular o anumita convingere personala despre lumea incon&uratoare, de a impartasi sau
nu o credinta religioasa, de a apartine sau nu unui cult religios si a a indeplini sau nu ritualuri
specifice unei credinte.
9eligia copilului care a implinit 1; ani poate fi schimbata numai cu consimtamantul acestuia,
dupa 1B ani, copilul are dreptul sa*si aleaga singur religia.
Dreptul la libera asociere si libertatea intrunirilor reprezinta posibilitatea recunoscuta
copiilor de a se uni in structuri formale si informale, pentru a*si e(prima pasnic gandurile,
opiniile si credintele.
Dreptul la respectarea personalitatii si individualitatii. +opilul nu poate fi supus pedepselor
fizice sau altor tratamente umilitoare sau degradante. "asurile disciplinare nu pot fi stabilite
decat in acord cu demnitatea copilului, nefiind permise sub niciun motiv pedepsele fizice sau
1/

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
cele care au legatura cu dezvoltarea fizica, psihica sau care afecteaza starea emotionala a
copilului.
Dreptul de petitionare. +opilul are dreptul sa depuna singur plangeri referitoare la incalcarea
drepturilor sale fundamentale. El trebuie sa fie informat asupra drepturilor sale, precum si asupra
modalitatilor de e(ercitare a acestora. )entru semnalarea cazurilor de incalcare a drepturilor
copilului, la nivelul fiecarei ,irectii generale pentru asistenta sociala si protectia drepturilor
copilului, se infiinteaza obligatoriu telefonul copilului, al carui numar trebuie adus la cunostinta
publicului. ,irectia generala trebuie sa verifice toate sesizarile privind cazurile de abuz si
negli&are.
Dreptul copilului la mediu familial si la ingri-ire alternativa
,reptul copilului de a creste alaturi de parintii sai este consacrat e(pres prin art. 8@ din .egea
/D/J/@@;, de unde rezulta ca acest drept ii este recunoscut copilului inca de la nastere. Stabilirea
si pastrarea identitatii copilului are ca finalitate definirea apartenentei sale familiale ca premisa a
e(ercitiului dreptului de a creste alaturi de parinti, fie acestia naturali sau adoptivi.
+opilul nu poate fi separat de parintii sai, cu e(ceptia cazurile prevazute de lege si doar daca este
in interesul superior al copilului. )arintii au dreptul sa ceara inapoierea copilului de la orice
persoana care il tine fara drept.
,aca separarea copilului de parinti este inevitabila, constatandu*se ca in pofida acordarii
serviciilor si prestatiilor potrivit planului de servicii, mentinerea copilului in familie nu este
posibila, intra in discutie plasamentul si plasamentul in regim de urgenta.
,irectia generala de asistenta sociala si protectia copilului verifica trimestrial impre&urarile care
au stat la baza stabilirii masurilor de protectie sociala si, daca se confrunta cu o imbunatatire a
situatiei de fapt, va fi sesizata +omisia pentru protectia copilului sau instanta &udecatoreasca
pentru a se dispune incetarea masurii.
,reptul copilului de a creste alaturi de parintii sai este insotit de dreptul de a*si cunoaste rudele si
de a intretine relatii personale cu acestea, precum si cu alte persoane alaturi de care s*a bucurat
de viata de familie, fara ca parintii sau un al reprezentant legal sa poate impiedica relatiile
personale ale copilului cu bunicii, fratii si surorile ori cu alte persoane fata de care a dezvoltat
sentimente de atasament.
Dreptul copilului la educatie. activitati recreative si culturale
+opilul are dreptul de a primi o educatie care sa ii permita dezvoltarea, in conditii
nediscriminatorii, a aptitudinilor si personalitatii sale.
)arintii au obligatia de a inscrie copilul la scoala si sa asigure frecventarea cu regularitate a
cursurilor scolare. ,e asemenea, parintii au, cu prioritate, dreptul de a alege felul educatiei care
urmeaza a fi dat copilului.
Educatia institutionalizata, cu accentul pe invatatura, presupune parteneriatul dintre stat si
18

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
familie. ,aca parintilor le revine obligatia de a veghea si supraveghea la educatia scoalara a
copilului, statului ii revine obligatia de a organiza si de a asigura functionarea sistemului national
de invatamant, precum si obligatii de natura a facilita e(ercitiul dreptului la educatie.
+opilul are dreptul de a fi tratat cu respect de catre cadrele didactice, de a fi informat asupra
drepturilor sale si asupra modalitatilor de e(ercitare a acestora. 7nul dintre drepturile elevului
este acela de a contesta rezultatele si modalitatile evaluarii, de a se adresa in acest sens
conducerii unitatii de invatamant.
+opilul trebuie sa beneficieze de timp suficient pentru odihna si vacanta, sa participe la
activitatile culturale, artistice si sportive ale comunitatii.
Drepturile si indatoririle parintesti sunt urmatoarele/
* indatorirea de a tine copilul, corespunzator dreptului copilului de a creste alaturi de parintii sai,
* indatorirea parintilor de a intretine copilul, ingri&ind la sanatatea si dezvoltarea sa fizica,
psihica, morala si sociala, corespunzator dreptului copilului de a beneficia de un nivel de trai
care sa*i permita dezvoltarea armonioasa,
* indatorirea parintilor de a se ingri&i de educatia, invatatura si pregatirea profesionala a copilului,
* indatorirea parintilor de a indruma si supraveghea copilul,
* indatoririle parintesti privitoare la bunurile copilului,
* indatorirea parintilor de a administra patrimoniul copilului,
* indatoririle parintilor de a*l reprezenta pe copil in actele &uridice sau de a*: incuviinta actele
&uridice.
&,ercitarea ocrotirii parintesti
,repturile si indatoririle privitoare la persoana si la bunurile copilului sunt recunoscute ambilor
parinti, firesti sau adoptivi, fara deosebire dupa cum parintii sunt sau nu casatoriti intre ei.
6otusi, e(ercitarea drepturilor si indeplinirea indatoririlor de catre cei doi parinti, impreuna,
concomitent si in mod egal, nu este intotdeauna posibila datorita unor cauze obiective sau din
considerente cu origini in dizarmonia relatiilor dintre soti ori in calitatea relatiilor dintre parinti.
,repturile si indatoririle parintesti au caracter personal si continuu, acoperind intreaga perioada a
copilariei, de la nastere si pana la dobandirea capacitatii depline de e(ercitiu.
+opilul este implicat in luarea oricarei decizii care il priveste, este informat, opiniile sale sunt
ascultate si luate in considerare, fiecare hotarare in parte urmarind asigurarea si promovarea
binelui copilului.
,aca se iveste o contrarietate sau o concurenta de interese intre copil si parinti sau intre copiii
aflati sub aceeasi ocrotire parinteasca, este necesara instituirea curatelei. +uratele este un mi&loc
subsidiar si temporar de asigurare a protectiei intereselor minorului. +el mai adesea
contrarietatea sau concurenta de interese apare in materie succesorala.
1;

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
&,ercitarea ocrotirii parintesti de catre un singur parinte se poate realiza doar in
urmatoarele situatii-
* decesul unuia dintre parinti,
* decaderea din drepturi a unuia dintre parinti,
* punerea sub interdictie a unuia dintre parinti,
* neputinta de a*si manifesta vointa.

:n cazul in care ambii parinti se afla in vreuna din impre&urarile indicate mai sus, fata de copilul
lipsit de ocrotire parinteasca urmeaza a fi dispusa una din masurile de protectie alternativa, si
anume instituirea tutelei, masuri de protectie speciala sau adoptia.
0anctiunea neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzatoare a indatoririlor parintesti
Sanctiunile prescrise pot fi de natura penala, contraventionala sau civila.
,in perspectiva dreptului familiei, singura sanctiune aplicabila in cazul neindeplinirii sau al
indeplinirii necorespunzatoare a indatoririlor parintesti este decaderea din drepturile parintesti.

!egea penala pedepseste faptele cu grad ridicat de periculozitate sociala savarsite de parinte.
astfel sunt incriminate-
* abandonul de familie,
* rele tratamente aplicate minorului,
* nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului,
* punerea la prime&die a unei persoane in neputinta de a se ingri&i,
* gestiunea frauduloasa.

)edeapsa penala aplicata faptuitorului poate fi insotita de pedeapsa complementara sau de
pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor parintesti.
+a masura de siguranta, instanta penala poate dispune interdictia de a reveni in locuinta
familiei pe o perioada determinata.
7nele din faptele savarsite in calitate de parinte atrag raspunderea sa contraventionala.
+onstituie contraventii faptele precum manifestarea unei atitudini de dezinteres in luarea de catre
parinti sau de catre persoanele carora li s*a incredintat un copil a masurilor necesare pentru a*l
impiedica de la faptele de vagabonda&, cersetorie sau prostitutie, alungarea din locuinta comuna a
copiilor. .egea /D/J/@@; stabileste acele fapte care constituie contraventii, unele dintre ele avand
ca subiect activ parintele- fapta parintelui de a folosi sau e(pune copilul in scopul de a obtine
avanta&e personale sau de a influenta deciziile autoritatilor publice, neindeplinirea de catre
parinte a obligatiei de a sesiza organele de politie cu privire la disparitia copilului de la domiciliu
in termen de /; de ore de la disparitie.

1aspunderea parintilor pentru pre-udiciile cauzate prin fapta ilicita a copilului
.egiuitorul stabileste in sarcina parintilor obligatia de a repara paguba cauzata altei persoane prin
fapta ilicita a copilului. 'nga&area raspunderii indirecte a parintilor presupune ca, alaturi de
conditiile generale ale raspunderii civile delictuale 4 pre&udiciu, fapta ilicita a copilului,
pre&udiciul incercat5 sa fie intrunite doua conditii speciale privitoare la autorul faptei ilicite si
anume lipsa capacitatii depline de e(ercitiu si comunitatea de locuinta cu parintii.
1=

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
3data stabilita raspunderea parintilor, ei sunt obligati in solidar la repararea pre&udiciului cauzat.
)rin urmare, victima are libertatea de a pretinde despagubirile cuvenite in intregime de la oricare
dintre parinti sau de la acestia impreuna. +and unul dintre parinti a suportat intreaga creanta in
despagubiri, voluntar sau in temeiul unei hotarari &udecatoresti, el are dreptul la actiune in regres
impotriva celuilalt parinte pentru cota sa parte din contributie, prezumata a fi &umatate din
intinderea reparatiei.
1B

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
Tema 3. Despre abuz, maltratare , exploatare si munca copilului
Despre abuz i maltratare
)rin abuz asupra copilului se %nelege 2orice aciune voluntar a unei persoane care se afla %ntr*o
relaie de rspundere, %ncredere sau de autoritate fa de acesta, prin care este periclitat viaa,
dezvoltarea fizic, mental, spiritual, moral sau social, integritatea corporal, sntatea fizic
sau psihic a copilului! 4.egea nr. /D/J/@@;5
n 9om$nia, .egea nr. /D/J/@@; privind protecia copiilor %ncearc s clarifice aceste aspecte i
s ofere suportul legal pentru a identifica cazurile de abuz. ,eparte de a fi perfect ofer un
cadru care poate fi folosit stoparea comportamentelor abuzatoare asupra copiilor. 3 dezvoltare a
legii ar trebui s permit evoluia de la aciuni reactive %n caz de abuz ctre aciuni preventive
care s evite apariia abuzurilor asupra copiilor. +onform acestei legi instituiile statului sunt
obligate s previn i s prote&eze copiii de orice act de violen, abuz fizic, psihic sau se(ual
%mpotriva lor. .egea interzice orice fel de pedeaps fizic sau umilitoare, acas sau %ntr*o
instituie care ar trebui s se ocupe de prote&area sau educaia copiilor. )l$ngerile i sesizrile cu
privire la abuzuri %mpotriva copiilor pot fi depuse at$t de ctre copil c$t i de ctre oricare
persoan din apropierea copilului care observ semnele unor abuzuri asupra acestora.
nca din 1?B@, cand a fost pentru prima oara identificat ca o problema sociala CmodernaC, s*a
scris foarte mult despre abuzul asupra copiilor. :n 'nglia, Societatea <ationala pentru )revenirea
+ruzimilor asupra copiilor a produs inca de la sfarsitul anilor B@ multa literatura pe baza
statisticilor de incidenta din registrele cazurilor de risc si metode de lucru cu familiile care au
savarsit abuzuri asupra copiilor.
6ermenul de Cabuz asupra copiluluiC a fost folosit pentru prima oara de Kempe, in 1?B/, pentru
a descrie Ccopilul batutC. +onceptul a fost e(tins in mod constant. n anii care au urmat, a a&uns
sa fie folosit pentru toate formele de rele tratamente, nu doar pentru abuzul fizic, dar si pentru
formele de negli&are si abuz emotional si se(ual.
ntre anii 1?B= si 1?F=, literatura care analiza abuzurile asupra copilului s*a dezvoltat enorm, mai
intai in 'merica si apoi si in 'nglia. Schimbarea denumirilor de la copilul batut la raniri
neaccidentale, pana la abuzurile actuale asupra copiilor, sugereaza ca descoperirile de maine vor
face ca definitiile de astazi sa fie necorespunzatoare. ,e e(emplu, conceptul de abuz se(ual a
fost putin mentionat pana tarziu, in anii D@, dar acum constituie o preocupare ma&ora.
)roblema abuzului asupra copilului este acum de interes international. n 1?DB, s*a fondat
Societatea :nternationala pentru )revenirea 'buzurilor asupra +opiilor si a <egli&arii acestora,
urmata in 1?DF de 'sociatia Hritanica pentru Studiul si )revenirea <egli&arii si 'buzului asupra
+opiilor. +onferintele internationale atrag acum sute de auditori si aproape tot atatea studii si
documente legate de acest fenomen.
'. L. Fran#lin, unul din initiatorii acestei preocupari, afirma in 1?F8 ca "n ultimul deceniu, am
vazut problema copiilor maltratati fizic, deschisa sa includa si maltratarile emotionale,
neglijentele, abuzul sexual asupra copiilor, exploatarea sexuala sau prostitutia, pornografia,
copiii siliti sa munceasca si manipularea institutionalizata a copiilor". 6ot el sugereaza ca cei
1D

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
care lucreaza in acest domeniu ar trebui sa conlucreze cu organisme internationale, cum ar fi
3rganizatia :nternationala a "uncii, 3rganizatia :nternationala a Sanatatii, 7<:+EF, .iga
mpotriva Sclaviei. "ulti autori interesati de aceasta problema si*au pus intrebarea- de ce opinia
publica nu s*a preocupat inainte de abuzul asupra copiilor. ,avid Gil a incercat sa dea un raspuns
acestei intrebari. +a prim motiv a identificat dificultatea definirii abuzului asupra copiilor,
atragand atentia ca este foarte greu sa se faca deosebirea intre comportamentul intentionat sau
neintentionat al parintilor. n cele mai multe cazuri, parintii sunt cei care depun marturie, copilul
nefiind intrebat. "entalitatea traditionala in ceea ce priveste drepturile parintilor asupra copiilor
a constituit un al doilea motiv al intarzierii preocuparii pentru abuzul asupra copilului. Hataia
este unul din aceste drepturi. 'ultura traditionala aproba pedeapsa corporala si apara
dreptul parintilor de a"si creste copiii asa cum cred ei de cuviinta. 'ceasta conceptie a
inceput sa se schimbe putin cate putin o data cu intrarea in vigoare a drepturilor copiilor
promovate de Societatea pentru prevenirea +ruzimilor asupra +opiilor.
(iolenta in familie. de natura fizica. psi2ologica sau sociala. este una din cele mai serioase
probleme cu care se confrunta societatile moderne
+alitatea vietii multor copii poate fi inteleasa prin abuzul la care sunt supusi in mediul familial,
uneori chiar de la nastere. Statisticile arata ca, intr*un procent alarmant de mare, parintii
considera ca una dintre cele mai bune metode de a*si cuminti copiii este bataia. :n fiecare an, mii
de copii maltratati de proprii parinti a&ung in gri&a asistentilor sociali, in vreme ce multi adulti
sunt decazuti din drepturile legale, insa mai sunt zeci sau poate sute de mii care indura cu
stoicism corectiile aplicate de adultii iresponsabili.
"altratarea copilului include atat negli&area cat si abuzul.
'ategoria 3/ abuzurile propriu"zise
Abuzul fizic 4numit i violen fizic5 const %n atingeri sau contacte fizice
dureroase ne*accidentale, inclusiv %n intimidarea fizic %ndreptat asupra copilului 4de
e(emplu gestul cuiva de a ridica m$na asupra unui copil5. 'buzul fizic este reprezentat de
acele traume fizice 4care pot sa varieze %n intensitate de la mici v$nti la fracturi sau
chiar moartea minorului5 ca rezultat al %neprii, plmuirii, lovirii, mucrii, scuturrii,
%mbr$ncirii, aruncrii, sufocrii, lovirii 4cu m$na, cu piciorul sau alt obiect contondent5,
arderii, legrii, %ncturii, sechestrrii, cauzate de din partea persoanei abuzatoare1 aceste
traume sunt considerate abuz indiferent dac persoana abuzatoare a intenionat s
rneasc copilul sau nu. Fapta unei persoane adulte de a asista fr s intervin la
aplicarea violenei sau de %ncura&a aplicarea violenei asupra copiilor pe care %i are %n
%ngri&ire, violen aplicat de ctre ali minori 4ca de e(emplu fraii mai mari ce lovesc
fraii mai mici sau colegii mari din colectivitate ce lovesc pe colegii mai mici5 este de
asemenea considerat o form de abuz fizic.
Abuzul se,ual 4numit i violen se,ual5 const %n comentarii &ignitoare la
adresa copilului, hruirea se(ual, atingeri sau aluzii neplcute, diverse in&urii, propuneri
indecente, atingerea sau m$ng$ierea organelor genitale ale copilului, penetrearea se(ului
sau anusului copilului, e(punerea organelor se(uale ale abuzatorului %n faa copilului,
obligarea sau %ncura&area copilului s m$ng$ie organele se(uale ale abuzatorului,
obligarea minorului de a viziona materiale care conin pornografie1 forarea minorilor sub
1F ani s aib contacte se(uale cu alte persoane indiferent dac este vorba de ali minori
1F

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
sau de aduli sau mutilarea organelor genitale ale copiilor. +$teva categorii de abuz
se(ual sunt- violul 4actul se(ual %mpotriva voinei copilului5, pedofilia 4atracia se(ual a
unui adult fa de copii5 i respectiv incestul 4legtura se(ual %ntre prini i copii sau
%ntre frai i surori5,
Abuzul emoional 4numit i abuz psi2ologic5 se poate manifesta prin in&urii,
proferarea de ameninri, intimidri, uciderea sau maltratarea animalelor domestice
preferate ale copilului, insulte, poreclire, izolare, ignorare, respingere, indiferen,
folosirea de apelative sau etichetri denigratoare, etc. 'meninarea cu violena fizic este
de asemenea un abuz psihologic. >iolenta fizic, verbal sau denigrarea %ndreptat asupra
altui membru al familiei precum i violenta fizic sau asupra animalului de companie al
copilului sau distrugerea &ucriilor acestuia cu intenia de a %i crea acestuia o suferin,
sunt i ele forme de manifestare a abuzului emoional. n ma&oritatea cazurilor abuzul
emoional %nsoete formele de abuz fizic. +opilul simte c nu este iubit, apreciat sau
respectat. ,aca abuzul fizic este mai usor de recunoscut, intrucat lasa urme vizibile
4vanatai, rani, mutilari5, abuzul emotional este mult mai subtil si lasa urme mai adanci,
chiar daca mai putin vizibile. 7n copil abuzat emotional are puternice sentimente de
teama, nesiguranta, inutilitate si furie.
"ulti parinti pot provoca asemenea efecte asupra copilului lor, fara ca macar sa*si dea seama.
2+at de neindemanatic poti sa fiiM, 2<*am vazut copil mai rau ca tine, 2<iciodata nu faci o
treaba ca lumea, 2+e fraier poti fiM * toate acestea sunt replici care, frecvent adresate copilului,
ii sadesc sentimente de inferioritate, il impiedica sa*si formeze o identitate si o imagine corecta
despre sine. El nu reuseste sa se respecte si are sanse sa devina fie prea supus si lipsit de
initiativa, fie, din contra, agresiv si rebel.
7n caz particular de abuz emoional este abuzul alienator1
Abuzul alienator reprezint %nstrinarea copilului de persoanele, animalele sau
lucrurile de care s*a ataat emoional. :nterzicerea de ctre persoana abuzatoare a
accesului minorului la persoanele, animale sau lucrurile respective sau a legturilor
emoionale pe care acesta ar fi normal s aib cu anumite persoane semnificative din
viaa acestuia. 7n caz special este fenomenul alienrii printeti %n care persoana
abuzatoare denigreaz pe o alt persoan 4persoana int5 %n faa minorului. 'lienatorul
are are ateptri nerealiste de la copil pretinz$ndu*i s coopereze la campania de
denigrare %mpotriva persoanelor int. El condiioneaz minorului %ngri&irea sau oferirea
de afectivitate %n funcie de comportamentul pe care %l pretinde de la copil cu privire de
persoanele int. 'stfel alienatorul %i CretrageC afeciunea pentru copil atunci c$nd acesta
nu particip la campania de denigrare persoanelor int respectiv CrecompenseazC
copilul atunci c$nd acesta accept s participe la campania de denigrare. 7n caz
particular de abuz alienator este reprezentat de scoaterea din ar a minorului %ncredinat
unuia dintre prini prin hotr$rea de divor, cunoscut %n literatura de specialitate ca
rpirea internaional de minori
Abuzul de substane periculoase * 'cest tip de abuz poate fi cauzat de
e(punerea copilului nenscut 4sau a sugarului care este alptat la s$n5 la factori risc din
cauza faptului ca mama consum substane ilegale care pot cauza traume ftului
4respectiv sugarului5. Folosirea de ctre printe sau persoana care %ngri&ete copii de
1?

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
substane care afecteaz abilitatea respectivei persoane de a se %ngri&i de copil. ,e
asemenea producerea de alcool, droguri sau alte substane psihotrope %n prezenta
copilului, v$nzarea sau distribuirea gratuit ctre un minor de alcool, droguri, sau alte
substane psihotrope, %ncura&area minorilor de a consuma alcool, tutun, droguri, substane
psihotrope sau a altor substane pseudo*psihotrope. 3bligarea copilului sa triasc %ntr*un
mediu to(ic sau care %l oblig pe acesta s fumeze pasiv. 3rice comportamente din partea
vreunui adult care %ncura&at consumul de alcool, produse de tutun, droguri sau alte
substane psihotrope sau pseudo*droguri %n r$ndul minorilor
'ategoria 4/ relele tratamente
9elele tratamente reprezint privarea intenionat a copilului de drepturile sale, sau de
satisfacerea nevoilor personale eseniale, de natur s pun %n pericol viaa, dezvoltarea fizic,
mental, spiritual, moral sau social, integritatea corporal, sntatea fizic sau psihic a
copilului
tratamentele inumane * privarea de m$ncare sau butur, privarea de
medicamentele necesare sau neacordarea tratamentului prescris de ctre medic atunci
c$nd lipsirea copilului de acest tratament poate %nruti starea de sntate a copilului,
privarea de somn, privarea de %mbrcminte, legarea i sau %nchiderea copilului %ntr*o
camera friguroas, privarea de dreptul la &oaca i recreere, privarea de dreptul de a merge
la scoala, etc. <easigurarea unor minime conditii de locuit, a unor faciliti sanitare
adecvate, a unei %mbrcmini adecvate, neasigurarea unui pat unde copilul poate sa
doarm reprezint de asemenea forme de tratament inuman.
tratamentele degradante... legea nu prevede o definiie clar dei le amintete %n
te(tul legii la articolul art /F. 'r putea consta %n denigrarea copilului 4&igniri, etichetri5
indiferent dac este fcut %n particular sau %n public, %n faa altor persoane 4se suprapune
cu noiunea de abuz emoional5
tratamentele crude ... legea nu prevede o definiie clar dei le amintete %n
te(tul legii. 'buzurile fizice repetate %n general ar trebui s se %ncadreze %n aceast
categorie. E(punerea intenionat minorului la imagini statice sau %n micare care arat
comportamente de violen e(trem asupra altor fiine s*ar putea %ncadra %n aceast
categorie.
'ategoria 5/ negli-area
)rin negli&area copilului se %nelege omisiunea a unei persoane care are responsabilitatea
creterii, %ngri&irii sau educrii copilului de a lua orice msur subordonat acestei
responsabiliti, fapt care pune %n pericol viaa, dezvoltarea fizic, mental, spiritual, moral sau
social, integritatea corporal, sntatea fizic sau psihic a copilului 4frazarea e(act a legii
/D/J/@@;5. <egli&area apare atunci c$nd involuntar prinii, sau persoanele %n gri&a crora te afli
nu acord %ngri&irea, educaia de care are nevoie copilul i pun astfel %n pericol dezvoltarea
acestuia pe unul sau mai multe din planurile menionate anterior. ,ac omisiunea este voluntar
atunci se %ncadreaz la categoria rele tratamente.
$egli-are fizic * <egli&ena prinilor sau a persoanelor care au %n gri& copii de a
le asigura acestora nevoia de somn, m$ncarea sau butura necesare, de a le asigura
acestora %mbrcmintea adecvat condiiilor meteorologice i respectiv a adpostului
pentru copil, legarea siJsau %nchiderea copilului intr*o camera %ntunecoas sau friguroas,
/@

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
lsarea copilului nesupravegheat %n cas sau pe strad. +opiii sub F ani nu ar trebui lsai
nesupravegheai nici mcar %n cas sau %n curtea casei. 7n caz particular este Abandonul
adic fapta persoanei care are un copil %n ingri&ire de a lsa un copil singur %n
circumstane %n care copilul poate suferi daune serioase.
$egli-are medical * <egli&ena prinilor sau a persoanelor care au %n gri& copii
de a acorda tratamentul medical prescris al unui copil, fr de care minorul ar putea suferi
o deteriorare a strii sale de sntate1 <egli&ena prinilor sau a persoanelor care au %n
gri& copii de a duce copilul la consultaiile doctorilor %n cazul %n care observ o
deteriorare a strii de sntate a copiilor sau astfel se pericliteaz recuperarea abilitilor
copilului 4de e(emplu neacordarea de ctre printe a posibilitii de a fi %ndrumat de ctre
un specialist logoped51
$egli-are educaional * dac de e(emplu un copil nu i se asigura posibilitatea
de a merge la coal sau este privat de dreptul la &oac i la recreere1
$egli-area emoional * dac de e(emplu persoana abuzatoare nu este receptiv
la nevoile emoionale ale copilului, dac nu %i acord copilului %n dificultate posibilitatea
de a fi vzut de un psiholog, de un specialist logoped, etc.1
&,punerea la substane duntoare * obligarea copilului s fumeze pasiv, prin
neluarea msurilor de prevenire a acestei situaii1 comportamentul adulilor de a lsa la
%ndemana copiilor chiar i supravegheat5 substane psihotrope, alcool, substane
otrvitoare sau medicamente care ingerate pot s pun %n pericol sntatea copilului1
&,punerea la obiecte periculoase * comportamentul adulilor de a lsa la
%ndem$na copilului 4chiar i supravegheat5 materiale inflamabile, obiecte tioase sau
foarte fierbini, pungi de plastic sau &ucrii ce conin componente periculoase 4de
e(emplu copiilor sub 8 ani nu ar trebui s li se permit s se &oace cu &ucrii compuse din
elemente foarte mici care ar putea fi %nghiite i ar putea astfel s provoace sufocarea
minorilor51
&,punerea la cruzimi * <eluarea de ctre persoana care are responsabilitatea
creterii, %ngri&irii sau educrii copilului a precauiilor necesare pentru prevenirea
e(punerii copilului la aciuni, imagini statice sau %n micare care reprezint violene
e(treme %ndreptate asupra altor oameni sau animale inclusiv pornografie e(trem.
'ategoria 6/ e,ploatarea
9eprezint acele aciuni ale prinilor sau persoanelor care au copii %n %ngri&ire %ndreptate spre
obinerea de avanta&e economice de pe urma relaiei de autoritate dintre ei i copii lor. )oate
%mbrca diferite forme-
&,ploatare economic * constr$ngerea minorilor la munca ce comport risc sau
poate compromite educaia ori s duneze dezvoltrii sale fizice, mentale, spirituale,
morale sau sociale1 C>$nzarea copiilorC de ctre prini sau rude ctre teri pentru a fi
folosii la munc1 o categorie special de e(ploatare economic este ceretoria.
'eretoria * 3bligarea, %ncurara&rea sau tolerarea fenomenului de obinere de
bani de ctre minori prin apelarea la mila public
&,ploatarea n scopuri ilegale * :ncitarea minorilor 4care nu rspund penal5
pentru furt sau fraud de orice fel, folosirea minorilor 4care nu rspund penal5 pentru furt
sau fraud1 Folosirea copiilor 4care nu rspund penal5 pentru producia, transportul,
traficul sau distribuirea de substane psihotrope1
/1

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
&,ploatarea militar * :mplicarea copiilor %n operaiuni militare 4spiona&,
cluz, curier, etc.5 indiferent dac e fcut benevol sau %n schimbul unei sume de bani
4%n 9om$nia, art. DD din legea /D/5
&,ploatarea se,ual * obligarea minorului s se prostitueze1 filmarea sau
fotografierea copilului pentru a produce materiale cu caracter pornografic
'e trebuie facut daca se suspecteaza ca un copil este maltratat)
:n cazul in care un copil este in pericol imediat sau a fost ranit sever, trebuie chemata salvarea
sau alte servicii de urgenta 411/5.
:n cazul in care e(ista suspiciunea ca un copil este maltratat sau negli&at, trebuie anuntata politia
sau serviciile locale de protectie a copilului. )ersoana care face acest gest poate face un raport
anonim daca prefera asa. ,e asemenea, spitalul local poate face legatura cu asociatiile locale.
7nele spitale au programe speciale care se ocupa de maltratarea copiilor.
'e trebuie facut in cazul in care cineva se teme ca cineva apropiat ar putea sa il raneasca
pe copilul sau)
,aca un adult se teme ca propriul copil este intr*un pericol iminent, trebuie sa sune la 11/
4interventie de urgenta5 si sa*l duca pe copilul sau intr*un loc sigur. :n cazul in care adultul
respectiv este foarte ingri&orat sau ii este teama, trebuie sa se mute intr*un loc sigur impreuna cu
copilul. 'cest loc poate fi casa unui prieten apropiat sau a unui membru al familiei, ori un
adapost pentru persoanele supuse violentei domestice. 7n profesionist de incredere din domeniu
4psihiatru sau psiholog de copii5, o asociatie pentru copii abuzati sau politia poate da indrumari
pentru gasirea unui adapost.
:n cazul in care partenerul de viata sau alta persoana de ingri&ire are un comportament care ridica
semne de intrebare, se recomanda gasirea unui moment de liniste pentru o discutie cu acea
persoana intre patru ochi. Se incearca sa se e(plice acelei persoane, astfel incat sa inteleaga,
problemele de dezvoltare ale copilului1 poate fi nevoie de cateva ore de educatie parentala, care
sa fie facute impreuna de ambii parinti. +rearea unui plan de actiune care sa contina pasii pe care
acestia trebuie sa*i faca, ii a&uta sa devina mai implicati si sa*si ia mai in serios preocuparea.
'ine trebuie sa raporteze cazurile in care e,ista suspiciunea de maltratare)
)rofesionistii din domeniul sanitar si profesoriiJinvatatorii, precum si persoanele din alte domenii
profesionale aflate in legatura cu ingri&irea copiilor sunt obligati prin lege sa raporteze orice caz
de suspiciune de maltratare a copilului la politie sau la serviciile pentru protectia copilului ale
statului. )ersoanele din &ustitie vor face investigatii si vor decide daca in acea situatie este nevoie
de urmarire penala. ,aca este condamnat pentru crima, un abuzator poate fi supus unei detentii
in inchisoare. 9olul curtii de &ustitie pentru minori este sa asigure siguranta copilului si sa faca
legatura familiilor cu serviciile de protectie sociala.
0emnele maltratarii copilului
+opii abuzati sau negli&ati prezinta adesea atat simptome fizice cat si comportamentale. +opii
mici nu pot vorbi despre aceste evenimente. +opii mai mari pot de asemenea sa nu vorbeasca
despre acest lucru deoarece le este teama de agresor sau vor sa il prote&eze sau pentru ca nu cred
ca vor fi luati in serios. 3cazional, copiii pot relata abuzul unui adult in care au incredere. 'ceste
dezvaluiri trebuiesc luate in serios si actionat in consecinta.
//

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
7nele simptome sunt specifice anumitor forme de maltratare. ,e asemenea sunt simptome
generale care apar in toate tipurile de maltratare.
0imptome generale
'numite simptome generale pot sugera ca un copil este supus unui tip de maltratare1 acestea pot
fi-
* :ntarzieri in dezvoltare, care inseamna ca un copil nu atinge nivelurile de dezvoltare asteptate,
cum ar fi sa inceapa sa mearga sau sa se socializeze cu altii.
* 9egresia, care consta in pierderea abilitatilor dupa ce acestea au fost achizitionate si revenirea
la un nivel anterior de dezvoltare.
* :ncetinireaJoprirea cresterii, adica patternul de crestere al copilului nu este in limitele normale
pentru varsta. 'tat greutatea cat si inaltimea pot fi afectate, dar cele mai frecvente simptome sunt
greutatea mica pentru inaltime si circumferinta capului mica. +ele mai multe cazuri de incetinire
a cresterii sunt rezultatul problemelor in ingri&irea primara a copilului, in interactiunea dintre
copil si persoana de ingri&ire 4de obicei mama5 sau in starea sociala si emotionala a persoanei de
ingri&ire.
* :nteractiunea anormala parinte*copil. )arintele poate fi dezinteresat de copil, copiii pot fi
deosebit de sensibili la starile sufletesti ale parintilor lor si incearca sa atenueze orice potential
conflict. 'desea, acest lucru ia forma unei inversari de roluri, copilul fiind deosebit de atent la
parinte si raspunzand starilor acestuia. +opii maltratati pot de asemenea sa se teama de parintii
lor.
* Sanatate mentala afectata, cum ar fi e(primarea unei stime de sine scazute, an(ietate, depresie
sau tentative de suicid.
* ,eclin brusc in performanta scolara.
* +omportament problematic sau inadecvat. :n unele cazuri, in special la copii mici, se poate
observa o nelinisteJagitatie neobisnuita, teama, lipsa de interes in activitati. 'lte comportamente
pot fi dezorganizate. 'cestea sunt adeseori invatate1 copiii actioneaza in functie de ceea ce au
vazut sau au trait, cum ar fi violenta sau activitate se(uala. +opii mai mari pot avea un
comportament promiscu sau fug de acasa.
0imptomele abuzului fizic
'desea abuzul fizic duce la aparitia de taieturi, vanatai, arsuri, fracturi ale oaselor, intepaturi,
otravire si leziuni abdominale. 'ceste tipuri de vatamari corporale pot indica un abuz fizic atunci
cand-
* Este improbabil ca ele sa fi fost cauzate de un accident, mai ales in acel stadiu de dezvoltare al
copilului respectiv. .eziunile care au un tipar geometric sau in oglinda 4simetric5 sunt suspecte,
precum si cele localizate in regiuni ale corpului care in mod obisnuit sunt prote&ate, cum ar fi
partea interioara a picioarelor si a bratelor, spatele, organele genitale si fesele.
* "odificarea e(plicatiilor sau e(plicatii care nu &ustifica adecvat modul in care s*a produs
leziunea. :storicul leziunii nu se potriveste cu tipul actual al leziunii, cu aspectul, cu localizarea
ei si cu durata de timp scursa de la producerea ei.
* Este evident ca au mai avut loc si alte vatamari inainte.
* Este intarziata cererea de ingri&iri medicale 4adresabilitatea la doctor5.
/8

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
0imptomele abuzului psi2ologic
+opilul care este supus unui abuz psihologic are un parinte sau o persoana de ingri&ire care
foloseste tactici de a rani copilul din punct de vedere psihologic, cum ar fi adresarea de insulte
sau neasigurarea unui climat suportiv. ,urerea emotionala cauzata de acest tip de abuz poate fi
devastatoare pentru copil. 7n copil abuzat emotional poate-
* sa aiba un interes scazut fata de ceea ce se petrece in &urul sau si sa nu fie curios sa incerce noi
e(periente, activitati
* sa aiba un raspuns inadecvat la durere, la alti oameni sau la modificarile din mediul
incon&urator
* sa evite un parinte sau o persoana de ingri&ire
* sa aiba reactii e(cesive de teama, manie, depresie sau an(ietate
* sa aiba performante scolare scazute
* sa isi produca autovatamare sau autodistrugere.
0imptomele abuzului se,ual
7n copil cu simptome de abuz se(ual recent se poate impotrivi sa mearga la baie1 are semne de
disconfort sau durere in timp ce sta pe scaun, la mictiune sau la defecatie1 are secretii vaginale
sau peniene sau sangereaza.
'numite comportamente pot de asemenea indica un abuz se(ual. 'cestea includ-
* constientizarea si cunoasterea organelor se(uale sau comportament se(ual inadecvat pentru
varsta
* fuga de acasa
* tentative de suicid
* consum de droguri
* prostitutie.
'buzul se(ual este foarte diferit de &ocul se(ual normal intre copii. 'buzul se(ual este o
activitate criminala. Ea include orice activitate se(uala pe care copilul nu are capacitatea sa o
inteleaga sau la care nu consimte. 'ceasta poate include, dar nu este limitata doar la, acte se(uale
evidente 4cum ar fi contactul se(ual5, e(hibitionismul, voIeurism si e(punerea la pornografie.
Nocul se(ual are loc intre copii aflati la pubertate, intre care e(ista o diferenta de varsta mai mica
de ; ani, care au nivele de dezvoltare similare. <u se foloseste forta, puterea sau constrangerea si
&ocul consta in principal in atingerea si privirea reciproca a organelor genitale1 este datorat unei
curiozitati inocente.
0imptomele negli-arii
7n copil este negli&at atunci cand luiJei nu i se asigura o ingri&ire corespunzatoare. 'spectul
general al copilului, mediul familial si comportamentul pot prezenta semne ale negli&arii.
7n copil negli&at poate-
* sa aiba o greutate sau o inaltime semnificativ sub limita normala
* intarziere in dezvoltare
* sa aiba o stare de sanatate evident precara, cum ar fi starea de boala sau de oboseala in marea
ma&oritate a timpului
* sa fie murdar sau sa aiba o stare de igiena precara
* sa fie imbracat inadecvat 4cu vremea, etc5.
/;

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
Factori de risc
6raiul in saracie sau la limita saraciei este un factor de risc ma&or pentru maltratarea copiilor.
)ersoanele care traiesc in saracie adesea nu au resurse pentru a asigura o ingi&ire adecvata a
copiilor lor. )ersoanele de ingri&ire pot avea un nivel ridicat de stres, care ii face sa fie mai putin
capabili sa faca fata provocarilor zilnice. ,e asemenea, unii copii au nevoi fizice sau psihologice
speciale, ceea ce le provoaca parintilor un stres ma&or. )arintii fara serviciu, singuri si lipsiti de
e(perienta, persoana de a&utor cu afectiuni psihice, abuz de substante, locuintaJadapost umil, toti
sunt factori de risc.
Factori de risc pentru parinti si persoanele de ingri-ire
* 7n istoric de control scazut al impulsurilor, violenta, violenta domestica sau de abuz al copiilor.
* 7n istoric de abuz de substanta, care poate include probleme cu alcoolul.
* 'steptari nerealiste de la un copil si lipsa cunostintelor legate de dezvoltarea normala a
copilului in general.
* 7n nivel crescut de stres care nu este rezolvat pe cai sanatoase. Sursele comune de stres includ
faptul de a fi un parinte singur sau adolescent sau faptul de a avea cativa copii mici cu varste
apropiate.
* .ipsa suportului si izolarea. )arintii care duc lipsa de suport financiar, emotional sau de alte
tipuri au o probabilitate mai mare sa isi abuzeze sau sa isi negli&eze copii. 7n parinte sau o
persoana de ingri&ire care nu are acces la serviciile sociale comunitare pot fi lasati sa se descurce
singuri cu o varietate de dificultati.
* ' fost abuzat la randul sau in trecut. )ersoanele de ingri&ire care au fost abuzate in copilarie la
randul lor, cu o stima de sine scazuta, care sunt depresivi sau care au alte probleme mentale, au o
probabilitate mai mare de a reactiona cu violenta in conditii de stres.
* 7n istoric de probleme mentale, cum ar fi depresia.
Factori de risc pentru copii
9iscul de a fi abuzat sau negli&at creste daca un copil are o dizabilitate sau alte probleme de
sanatate, cum ar fi-
* nasterea prematura. <ou*nascutii care se nasc devreme adeseori aduc un plus de stres emotional
si financiar familiei din cauza nevoii lor de a sta mai mult in spital, ceea ce implica un cost mai
mare si din cauza vulnerabilitatii generale care impune o urmarire atenta din momentul in care
a&ung acasa. Ei pot avea probleme de dezvoltare persistente
* o dizabilitate fizica, ca de e(emplu orbirea sau paralizia
* inteligenta sub normal
* intarzieri in dezvoltare
* un temperament dificil
* probleme de comportament, inclusiv tulburarea hiper#inetica cu deficit de atentie 4',O,5
3 legatura nesigura intre parinte si copil este de asemenea un factor de risc pentru abuz sau
negli&are. :ncapacitatea de se stabili o legatura poate fi rezultatul urmatoarelor situatii-
* parintii nu isi doresc copilul
* nasterea de gemeni sau a mai multor copii
* spitalizare indelungata a nou*nascutului si separarea de parinti din cauza nasterii premature sau
a unor probleme de sanatate
/=

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
* luarea in adoptie sau in asistenta maternala a unui copil
* probleme mentale ale persoanei de ingri&ire. ,e e(emplu, un parinte care are o depresie severa
poate sa isi negli&eze fara intentie copilul
* copilul s*a nascut cu o afectiune severa sau o dizabilitate, cum ar fi orbire, surzenie sau autism.
'ceste tipuri de probleme pot face dificila comunicarea parintelui cu copilul sau pot impiedica
copilul sa ofere si sa primeasca afectiune.
'onsecintele maltratarii
:n anul /@@/, in Statele 7nite de e(emplu, apro(imativ 1;@@ copii au murit ca rezultat al
maltratarii. Supravietuitorii sunt vulnerabili la afectiuni emotionale pe termen lung. 6ipic, copii
sunt abuzati la o varsta la care nu au e(perienta de viata si au o capacitate de rationare scazuta
pentru a intelege ca ceea ce se intampla nu este din vina lor. "altratarea copiilor mai mici de D
ani poate duce la modificari permanente ale personalitatii si in comportament.
+opii care sunt maltratati au un risc crescut de a abuza alti copii si, mai tarziu in viata, sa*si
abuzeze proprii copii sau parintii varstnici. ,e asemenea ei au un risc crescut de se implica in
acte criminale pe masura ce trec anii. +a adulti, e(ista o mare probabilitate ca ei sa aiba
probleme fizice si emotionale.
&fecte fizice
'buzul fizic prelungit si repetat poate vatama pentru totdeauna corpul.
'numite tipuri de abuz, cum ar fi Csindromul scuturarii bebelusuluiC 4care mai este denumit si
ranirea intentionata a capului5 pot provoca leziuni ale creierului care pot pune in pericol viata.
+opii care supravietuiesc pot avea dizabilitati in dezvoltare sau tulburari de invatare permanente.
7n copil abuzat se(ual se poate infecta cu o boala cu transmitere se(uala, cum ar fi O:>, care
poate sa*i pericliteze viata.
)robleme de sanatate pe termen lung 4cronice5, ca de e(emplu sindromul colonului iritabil sau
disfunctie se(uala.
'lte afectiuni, precum osteoporoza, se pot dezvolta ca rezultat al negli&arii in copilarie, atunci
cand nu i s*a asigurat o nutritie corespunzatoare.
&fecte emotionale
6oti copii care au suferit un abuz sau au fost negli&ati sau au fost martori la violenta domestica au
un risc crescut de a dezvolta afectiuni psihice, probleme emotionale sau abilitati sociale
deficitare. 'ceste probleme pot aparea singure sau in asociere. Efectele abuzului sau ale
negli&arii sunt determinate de severitatea lor, de frecventa lor si de durata perioadei in care au
avut loc si de relatia copilului cu abuzatorul.
'fectiunile psihice care ar putea aparea din cauza abuzului sau a negli&arii sunt-
* an(ietatea
* depresia
* tulburarea de personalitate borderline. 3 persoana cu aceasta conditie mentala are dificultati sa
isi controleze mania si impulsurile, are probleme datorate relatiilor interpersonale instabile sau
intense, are un sentiment scazut al propriei valori, si are trairi innebunitoare de an(ietate legate
de teama de abandon
* tulburare de stres postraumatica
* suicid sau idei suicidare
/B

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
* disociere. 'ceasta consta in incercarea inconstienta de autoaparare impotriva unei e(periente
coplesitoare si traumatizante. "intea se separa de un eveniment sau de loculJmediul care are
legatura cu acel eveniment1 de e(emplu blocarea memoriei, astfel incat mintea sa pastreze un
anumit grad de ordine si de sens
* tulburari de alimentatie, cum ar fi restrictionarea severa a caloriilor 4anore(ie5, care duce la o
scadere in greutate care nu este sanatoasa.
'lte efecte emotionale sunt-
* scaderea stimei de sine, care este convingerea centrala a persoanei in legatura cu sine. +opii nu
pot procesa sau intelege ce li s*a intamplat. 'deseori, ei se blameaza inconstient pe ei insisi si
cresc cu o proasta imagine de sine, care le afecteaza relatiile cu ceilalti
* manie, ostilitate, sfidare, tendinte antisociale sau comportament criminal
* negativitate. 3 persoana cu un istoric de abuz sau de negli&are poate avea dificultati in
adaptarea la norme
* abuz de substante, cum ar fi folosirea de droguri ilegale sau consumul e(cesiv de alcool
* detasare emotionala. )ersoana respectiva poate avea dificultati in crearea de legaturi, in
socializare si in formarea de prietenii. 'cestea pot duce la izolare si la incapacitatea de a invata
sa aiba si de a dezvolta simpatie, empatie si alte concepte importante bazate pe emotie
* impulsivitate. )ersoana nu poate sa se gandeasca si sa prevada consecintele inainte de a actiona.
'desea, aceasta duce la activitati nesabuite, riscante sau antisociale, cum ar fi sofatul periculos
* probleme se(uale. +opii abuzati sau negli&ati, in special cei care au fost abuzati se(ual, adeseori
au probleme in dezvoltarea unei se(ualitati normale la adolescenta si la maturitate. 7nii pot avea
o promiscuitate se(uala1 altii pot avea teama si nu sunt dispusi sa riste sa se implice in nici un fel
de intimitate.
6ratament)rioritatea principala a tratamentului unui copil abuzat sau negli&at este asigurarea unui
mediu sigur, pentru a se preveni vatamarea ulterioara.
6ratamentul instituit precoce ii da copilului cea mai buna sansa a unei vindecari fizice si
emotionale. 'cesta include separarea copilului, ca si a celorlalti copii din acea locuinta, de
parintele sau de persoana de ingri&ire suspectata de abuz.
+opii care au o inteligenta peste medie, cu anumite talente, au o probabilitate mai mare de a face
fata cu succes efectelor abuzului lor, daca sunt consiliati si primesc suport din partea unui adult
de incredere.
3 mare varietate de terapii pot fi folosite atat pentru copii cat si pentru parinti.
6ratamentul specific depinde de tipul de abuz, de cine l*a impus 4autorul5 si in ce conte(t a avut
loc. )ersonalul medical si legal formeaza o echipa pentru a pune la punct cel mai eficient
program, folosind e(perienta, pregatirea, ratiunea si creativitatea lor.
Masuri preventive
'ursuri de educatie parentala.
'cestea pot fi utile pentru parinti, a&utandu*i sa invete cum sa faca fata practic cerintelor si
responsabilitatilor care se cer de la un parinte. 6oti parintii trebuie sa stie cum sa reactioneze in
cazul unui comportament dificil al copilului in mod eficient si nonviolent. 'ceste cursuri sunt in
mod special folositoare daca e(ista un istoric de abuz. ,e asemenea, ii a&uta pe parinti sa se
familiarizeze cu patternurile de dezvoltare ale copilului astfel incat asteptarile parintilor sa fie
/D

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
realiste. Se recomanda ca parintii sa intrebe profesionistii din domeniu 4psihiatri, psihologi,
asistenti sociali5 despre astfel de cursuri.
:nvatarea unor te2nici de rela,are, care sa se aplice in situatii de stres. 'utoingri&irea * prin
e(ercitii fizice, dieta sanatoasa, odihna * poate a&uta la diminuarea stresului. 3 varietate de alte
strategii pot fi de asemenea de a&utor, in functie de interese si de nivelul de pregatire. ,e
e(emplu, se pot gasi carti sau grupuri de autoa&utorare, asociatii religioase sau cursuri care pot fi
de a&utor. ,e asemenea cursurile de management a maniei sau consilierea profesionala pot fi
uneori necesare.
:nvatarea copilului denumirile proprii ale tuturor partilor organismului luiJei si care parti sunt
CintimeC, CprivateC. :ncura&area copilului sa spuna parintilor daca se intampla ceva intr*o zona
privata a corpului lui sau daca cineva ii cere copilului sa faca ceva cu o parte privata a corpului
luiJei.
Ascultarea copilului.
)arintii trebuie sa invete sa recunoasca cand il deran&eaza ceva pe copilul sau. ,e asemenea
parintii trebuie sa il faca sa inteleaga pe copilul lor ca poate vorbi in siguranta despre
absolut orice cu ei.
,iscutarea cu toate persoanele de ingri&ire pentru a afla ce stie fiecare despre sanatatea,
dezvoltarea si ingri&irea copilului. 'cest lucru ar putea include si obtinerea unei
permisiuni a politiei de a verifica trecutul acelor persoane.
7rmarirea programelor de televiziune si a filmelor pe care le vizioneaza copilul si a
&ocurilor pe calculator pe care elJea le &oaca. .imitarea si urmarirea accesului la site*
urile de pe internet.
:nteractionarea cu altii
"asurile de precautie simple, cum ar fi cunoasterea numelor vecinilor si ale copiilor acestora,
poate fi importanta. )arintii coplesiti si lipsiti de e(perienta pot avea nevoie de
sustinere. 'buzul copilului devine mai putin probabil daca parintii sau persoanele de
ingri&ire se simt sustinuti. Gesturi mici pot fi de a&utor, cum ar fi de e(emplu oferirea
unei mese parintilor epuizati atunci cand acestia au nevoie. )e o scara mai larga, trebuie
incura&ata initiativa efectuarii de cursuri de consiliere educationala in acea comunitate si
sustinerea persoanelor sau a organizatiilor care a&uta parintii cu risc de a*si abuza copii.
,e asemenea, este important ca profesionistii sa se familiarizeze cu semnele unui abuz
sau ale unei negli&ari, astfel incat sa le recunoasca atunci cand ar putea fi o problema.
De retinut 777
Este important ca toti adultii sa tina minte ca raportand un abuz sau o negli&are suspectate, se
poate preveni ca un copil sa sufere leziuni severe, probleme severe emotionale care pot dura
toata viata si chiar sa moara.
,aca persoana care face raport isi da numele, acesta ramane confidential. ,e asemenea, se pot
face raporturi anonime.
3 persoana care face un raport cu buna intentie nu suporta nici un fel de consecinte legale.
9iscul de a cauza unui copil o vatamare prin intocmirea unui raport este mai mic decat daca
acele suspiciuni sunt intemeiate si nu sunt raportate.
/F

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
7neori investigatorii pot sa nu fie capabili sa gasesca suficiente probe pentru a confirma abuzul
suspectat. :n acest caz, parintii sau persoanele de ingri&ire pot recurge la serviciile sociale pentru
a scadea riscul copilului de abuz sau negli&are
/?

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
Tema . !orme morale de "ia
8biective/
.a sf$ritul acestei sesiuni participanii vor fi capabili s-
cunoasc i s enune normele morale care conduc la interaciune
pozitiv n viaa de zi cu zi
$orme morale de via
Durata/ 59 min

Materiale/
h$rtie de flipchart
mar#ere
Oandout- 'biliti pentru susinerea normelor conduitei morale de via
)regtii o coal de h$rtie pe care ai scris urmtoarea %ntrebare- Ce ateptri am
din partea persoanelor importante din viaa mea (sosoie, partener, copii! "n
scopul convieuirii "n armonie#

nstruciuni pentru formatori
1. +erei participanilor s comenteze %ntrebarea- Ce ateptri am din partea
persoanelor importante din viaa mea (sosoie, partener, copii! "n scopul
convieuirii "n armonie#
/. )articipanii sunt rugai s se g$ndeasc 4individual5 la regulile privitoare la
comportarea omului %n societate, la obligaiile sale fa de ceilali oameni i
fa de societate i s listeze trei norme morale pe care le consider cele mai
importante.
8. )articipanii sunt invitai s formeze grupuri mici de 8*; persoane.
;. Fiecare grup va discuta, va dezbate i va formula trei norme de conduit
moral, %n ordinea importanei lor. Grupul va desemna un prezentator.
=. Grupurile vor prezenta pe r$nd consideraiile stabilite de comun acord.
8@
0faturi pentru formatori
Este nevoie de un numr suficient de grupuri pentru aceast activitate. )articipanii vor fi
astfel %mprii %nc$t ei s aib oportunitatea de a interaciona cu persoane necunoscute.

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
B. E(plicai c %n fiecare grup e(ist norme care sunt stabilite %n mod implicit
sau e(plicit. 'ceste norme stabilesc modelul cultural care determin modul
%n care oamenii interacioneaz unii cu alii.
D. 'fiai coala de h$rtie pe care ai listat :Abiliti pentru susinerea
normelor morale de via;. 'poi facei un 2tur al galeriei! compar$nd ce
anume au raportat grupurile cu privire la $ormele morale de via.
F. E(plicai c %n orice cadru 4acas, la coal, la locul de munc5 aceste
$orme sunt e(trem de eficiente %n crearea unui mediu de via sigur i
cooperant.
?. +erei grupului s gseasc alte reguli comportamentale morale necesare %n
via i completai lista $ormelor morale de via.
81
0faturi pentru formatori
,ac este timp cerei participanilor s reflecteze %n scris sau discut$nd cu un partener
prerile %n legtur cu urmtoarea %ntrebare-
Cum ai putea folosi Ghidul de norme acas, la coal i sau la locul vostru de
munc#

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
A%!T<= $&'&0A1& +&$T1# 0#0=$&1&A #$#
0&T D& $81M& D& (A=<
>1?< - s ari gri& i interes pentru alii
%#$ 0M=- s dovedeti o &udecat corect
'88+&1A1&- s lucrezi %mpreun pentru un scop comun
'#1A?- s acionezi %n conformitate cu credinele unei persoane, %n ciuda opoziiei
'#18@TAT&/ s doreti s investighezi i s cercetezi %nelegerea
&F81T/ s te strduieti din greu i s faci totul mai bine
F!&A%!TAT&- s fi dispus s schimbi planurile atunci c$nd este nevoie
+1&T&$&- s faci i s pstrezi un prieten prin %ncredere i gri&
$=AT(<- s faci ceva anume pentru c este nevoie s faci acel lucru
$T&>1TAT&- s acionezi %n spiritul a ceeace este bine i ru
81>A$@A1&- s planifici, s organizezi i s implementezi %n mod ordonat1 s pstrezi
lucrurile %n ordine i gata de a fi folosite
1<%DA1&/ s atepi calm pe cineva sau ceva
+&10&(&1&$=<- s continui %n ciuda dificultilor
MB$D1&- s ai satisfacia lucrului bine fcut
1&@8!(A1&A +18%!&M&!81- s caui soluii %n situaii dificile i %n fiecare zi
D0+8$%!TAT&- s rspunzi la schimbri i oportuniti %ntr*un mod creativ i inovativ
1&0+8$0A%!TAT&- s faci ceea ce este corect1 s rspunzi %n mod potrivit, s fi
responsabil pentru aciune
0M=#! #M81#!#- s r$zi i s glumeti fr s faci ru altora
8/

MINISTERUL MUNCII,
SOCIALE
AMPOSDRU
FONDUL SOCIAL
EUROPEAN
POS DRU
2007-2013
2007-2013 OIPOSDRU
AGENIA
NAIONAL
PENTRU
ROMI
.
#iblio$ra%ie
"anual pentru implementarea .egii <r./D/J/@@; privind protecia i promovarea
drepturilor copilului aflat pe situl '.<.).,.+
.egea nr. /D/J/@@; privind protectia si promovarea drepturilor copilului publicat
%n "onitorul 3ficial, )artea : nr. ==D din /8 iunie /@@;
,espre abuz, 'sociaia 6elefonul +opilului
7nicef * Lorld 9eport on >iolence against +hildren
88

A11 Manual Formarea Parintilor 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A11 Manual Formarea Parintilor 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROMNIEI

S-ar putea să vă placă și