Sunteți pe pagina 1din 2

25. A.

toracica interna traiect, raporturi, importanta clinica


Artera toracica interna are originea n portiunea prescalenica, pe fata inferioara
a
arterei subclavii, lateral de emergenta arterei vertebrale.
Se ndreapta inferior si medial, pe fata anterioara a domului pleural, posterior d
e vena
subclavie si de extremitatea sternala a claviculei.
Patrunde n torace si coboara pna n spatiul VI intercostal, trecnd la 1,22 cm de
marginea laterala a sternului (distanta creste progresiv, de sus n jos). n traiect
ul intratoracic,
nervul frenic ncruciseaza artera toracica interna (anterior, n dreapta si posterio
r, n
stnga) si coboara medial de ea.
Posterior, artera vine n raport cu pleura, de care este separata (ncepnd de la nive
lul
coastei a II-a ) de catre muschiul transvers toracic.
Ramurile arterei toracice interne:
a. ramuri colaterale:
- ramuri posterioare:
o arterele timice
o ramuri mediastinale
o artera diafragmatica superioara sau pericardo-frenica, ce coboara cu nervul
frenic, ntre pleura mediastinala si pericardul fibros
- ramuri anterioare sau perforante, care traverseaza spatiile intercostale si aj
ung la
muschiul pectoral mare si la glanda mamara (ramuri mamare interne).
- ramuri mediale, destinate fetei posterioare a sternului.
- ramuri laterale sau arterele intercostale anterioare, n numar de doua pentru
fiecare spatiu intercostal. Se anastomozeaza cu arterele intercostale posterioar
e, din
aorta toracica.
n cazul coarctatiei de aorta, aceste anastomoze se dilata mult si asigura
devierea sngelui arterial spre aorta, distal de sediul coarctatiei.
Daca coarctatia este situata proximal de originea arterei subclaviculare
stngi, semnele clinice (tensiunea arteriala mai mica la bratul drept) si
radiologice (eroziuni ale marginilor inferioare ale coastelor, datprate dilatari
i
anastomozelor arteriale) sunt prezente doar pe partea dreapta.
b. ramuri terminale, cu originea n spatiul VI intercostal:
- ramura laterala sau artera musculofrenica, ce coboara oblic de-a lungul insert
iei
costale a diafragmului. Ea da ramuri:
o mediale, pentru muschiul diafragm si peretele abdominal anterior
o laterale, ultimele 6 artere intercostale anterioare
- ramura mediala sau artera epigastrica superioara, ce continua traiectul artere
i
toracice interne. Ea trece prin hiatusul sternocostal al muschiului diafragm si
patrunde n teaca muschiului drept abdominal, la mijlocul distantei dintre xifoid
si
ombilic. Se anastomozeaza, prin inosculatie, cu artera epigastrica inferioara (r
amura
din artera iliaca externa)
n cazul coarctatiei de aorta sau n cazul obstruarii intrinseci sau extrinseci
ale aortei, aceste anastomoze se dilata mult si asigura devierea sngelui arterial
spre artera iliaca externa, pentru irigarea membrului inferior (circulatie
colaterala). n aceasta situatie se pot percepe, la palparea mm drepti
abdominali, pulsatiile arterelor dilatate.
Importanta clinica
?Bypassul coronarian
n cadrul bolii ateromatoase, obstructia arterelor coronare datorita placilor de a
terom
duce la hipoperfuzia cordului (cardiopatie ischemica). Vascularizatia cordului f
iind de tip
terminal, n conditii de efort nu este posibila adaptarea perfuziei cardiace la ne
cesitati si apar
crizele anginoase (angina de efort) sau chiar obstruarea totala a vasului, cu in
stalarea
infarctului miocardic.
Pentru ameliorarea conditiilor vasculare, n scopul prevenirii crizelor anginoase
sau a
aparitiei unui nou infarct, este necesara revascularizarea arteriala.
Revascularizarea arteriala completa presupune utilizarea unor grefe de bypass, c
are pot
fi (fig. 1):
- venoase din venele memmbrelor inferioare (vena safena mare recoltata de la
pacient).
- arteriale: din artera radiala sau din una sau ambele artere toracice interne
Grefele venoase si grefa radiala leaga aorta ascendenta de portiunea permeabila,
situata distal de obstructie, a arterei coronariene sau a ramurii coronariene af
ectate.
Dezavantaje: tehnica laborioasa, cicatrici suplimentare la membrul superior sau
inferior,
risc crescut de obstructie a grefei vasculare daca aorta prezinta placi de atero
m
Arterele toracice interne sunt considerate la ora actuala cele mai bune grefe de
bypass. n cazul unei tehnici de preparare adecvate, aceste doua artere toracice i
nterne pot
fi detasate de peretele toracic fara a perturba circulatia din zona sternului si
pot fi
anastomozate cu vasele coronariene ngustate (cu stenoze).
Initial au fost utilizate tot pentru a lega aorta ascendenta de portiunea permea
bila,
situata distal de obstructie, a arterei coronariene sau a ramurei coronariene af
ectate.
Investigatiile ulterioare au relevat rezultate si mai bune (rata excelenta de pa
tenta pe
termen lung a grefei) daca se pastraza originea n artera subclaviculara.
Unii chirurgi cardio-vasculari utilizeaza tehnici mixte - artera toracica intern
a stnga
ca principal material de grefa pentru revascularizarea peretelui frontal al inim
ii (zona arterei
interventriculare anterioare) si utilizeaza n completare, pentru alimentarea pere
telui lateral
(r. circumflexa) si dorsal (artera coronara dreapta) vena safena.