Globalizarea

fenomen specific
economiei mondiale
Definitii
Forumul Economic Mondial considera ca
globalizarea reprezinta deschiderea
pietelor lumii pentru a forma o piata
mondiala unica, total liberalizata.

Aceasta conceptie aduce in discutie
asa numita dominatie a capitalismului
fara limite, exercitata de statele
stapani ai lumii.
Actualul val al globalizarii a fost
influentat de o serie de factori:


Explozia tehnologica si informationala;
Intensificarea procesului de
liberalizare a circulatiei marfurilor,
serviciilor si persoanelor;
Mondializarea pietelor financiare;

Internationalizarea productiei, in contextul
proceselor de reforma si privatizare;

Rolul deosebit de important al societatilor
transnationale (STN) si al investitiilor
straine directe (ISD) in evolutia economiei
mondiale;

Amplificarea componentei ecologice a
dezvoltarii datorita necesitatii de implinire
a exigentelor generatiei actuale fara a
compromite insa sansele generatiilor
viitoare.

Legitimitatea statului-natiune
Statul ca entitate incepe sa piarda din
semnificatii si importanta in raport cu
gruparile si organismele regionale sau cu
vocatie universala.

Autonomia guvernamentala este compromisa
pe anumite segmente si rolul statului se
modifica pe masura ce apar noi actori
importanti: FMI, Banca Mondiala, OMC si
societatile transnationale.
Romania se situeaza pe locul 36, din
cele 72 de state si teritorii incluse in
clasamentul privind globalizarea,
intocmit de institutul Foreign Policy din
Washington.

Toate cele 72 de state incluse in
clasament produc 97% din Produsul
Intern Brut al lumii si 88% din
numarul populatiei globului.

Primele 10 locuri sunt ocupate, in
ordine, de Singapore, Hong Kong,
Olanda, Elvetia, Irlanda, Danemarca,
SUA, Canada, Iordania si Estonia.

Dintre tarile europene, inaintea
Romaniei se mai afla Suedia (locul 11),
Marea Britanie (12), Austria (14), Belgia
(15), Norvegia (17), Finlanda (18), Cehia
(19), Slovenia (20), Germania (22), Ungaria
(24), Franta (25), Croatia (26), Bulgaria
(27), Spania (29), Portugalia (31), Slovacia
(32), Italia (34).

In urma Romaniei se situeaza Polonia
(locul 41), Grecia (45), Rusia (62), Turcia
(65). Ultimele locuri sunt ocupate de Iran,
Turcia si Rusia.
Clasamentul a fost realizat pe baza
rapoartelor specialistilor care au comparat
diversi indicatori pentru a estima calitatile
fiecarei tari in privinta globalizarii.

Printre acesti indicatori se numara:
integrarea economica,
contactele personale ale cetatenilor tarii
cu restul lumii,
angajamentele politice ale statului cu
organizatii internationale,
conectarea tehnologica, si altele.
Regionalizarea si
integrarea economica
Definitie

Regionalizarea este un fenomen
care presupune cooperarea dintre
state apartinand unei anumite
regiuni.
Regionalizarea este o concretizare a
globalizarii, care pastreaza
legitimitatea statului-natiune.

Cooperarea se realizeaza in legatura cu
aspectele economice, culturale,
financiare si chiar politice.
Integrarea internationala este
forma in care se concretizeaza
regionalizarea.
O sinteza a evolutiei diferitelor
forme si tipuri de integrare economica
internationala a tarilor, realizata de
Banca Mondiala ne arata ca, in prezent,
exista in lume 37 mari organizatii
integrationiste internationale:
11 organizatii in Africa
9 in America Latina si Caraibe
8 in Orientul Mijlociu si Asia
4 forme in tarile cu venituri ridicate


Uniunea Europeana este singura
organizatie de integrare economica
internationala care dispune de o piata
unica si de o moneda comuna, si tot
singura care a inlaturat frontierele
nationale cca. 16000 km la nivelul
UE15 dintre tarile membre.
Cele mai mari organizatii de
integrare economica internationala
Cooperarea Economica a tarilor din
Asia si Pacific (APEC)
Cooperarea Economica Est Asiatica
(ASEAN)
Uniunea europeana (UE)
Zona de Liber Schimb a Americii
(NAFTA)
Exemple de stadii de integrare
Tipuri de integrare economica
interstatala
1. Zona de liber schimb / zona de comert
liber (free trade area) este forma de
integrare prin care doua sau mai multe
state hotarasc inlaturarea barierelor
comerciale (tarifare, netarifare) din
calea schimburilor reciproce, dar
fiecare tara mentine propriile bariere
comerciale in relatiile cu tertii.
O grupare integrationista definitorie
pentru zona de liber schimb este
Asociatia Europeana de Liber Schimb
(EFTA), alaturi de Acordul de Liber
Schimb Nord-Amercian (NAFTA
North Amercian Free Trade Agreement)
si Acordul de Comert Liber SUA-Israel
etc.
Tipuri de integrare economica
interstatala
2. Uniunea vamala (customs union) este
acea forma de integrare prin care tarile
membre inlatura toate barierele
comerciale dintre ele, adopta o politica
comerciala comuna si un tarif vamal
comun in relatiile cu statele nemembre.
Cele mai apropiate grupari
integrationiste de modelul uniunii
vamale sunt cele din America Latina
(Grupul Andin, Piata Comuna a Americii
Centrale, Comunitatea Caraibelor).
Tipuri de integrare economica
interstatala
3. Piata comuna (common market) este acel
stadiu al integrarii in cadrul caruia opereaza
cele trei libertati: libera circulatie a
marfurilor, a capitalurilor si a fortei de
munca.

Reprezentativa pentru aceasta etapa este
Piata Comuna a Conului Sudic (MERCOSUR) din
care fac parte Brazilia, Argentina, Uruguay i
Paraguay .
Tipuri de integrare economica
interstatala
4. Uniunea economica este forma de integrare
care in afara realizarii pietei comune pentru
libera circulatie a marfurilor si a factorilor
de productie, realizeaza armonizarea
politicilor economice nationale (monetara,
fiscala, sociala), cu scopul inlaturarii
discriminarilor ce ar putea aparea ca urmare
a disparitatilor si particularitatilor socio-
economice specifice membrilor.
Simbolul integrarii la nivel superior este
Uniunea Europeana.

Semnarea Tratatului de la Maastricht in anul
1992 a consacrat cea mai completa forma de
integrare parcursa de vreo grupare
integrationista pana la acel moment si care
continua sa-si mentina unicitatea.
Aceste 4 stadii au tangenta cu domeniul
economic in materie de integrare, insa poate
exista si un al cincilea nivel al integrarii -
integrarea politica.

Integrarea politica insa presupune integrare
economica totala: unificarea politicilor
economice este acompaniata de crearea unei
autoritati supranationale, care adopta decizii
obligatorii pentru statele membre.
In literatura de specialitate se
apeleaza uneori la acronimul PTA care
poate face trimitere la o zona de
comert preferential (Preferential
Trade Area), un acord de comert
preferential (Preferential Trade
Agreement) sau un aranjament de
comert preferential (Preferential
Trade Arangement).
Integrarea pe continentul
nord-american

NAFTA
Context geopolitic
rile care compun NAFTA sunt SUA,
Canada i Mexic.
Din punct de vedere al potenialului
economic aceste ri au un potenial
ridicat.
Astfel, SUA, Canada si Mexic compun
un continent ntreg.
Canada (care a propus infiintarea
unei zone de comert liber cu SUA in anul
1985) dorea:
sa creeze o piata mai larga,
sa ocoleasca protectionismul SUA, care-i
afectase sectorul de export,
sa obtina avantaje competitive pentru
zonele industriale din Quebec si
Ontario,
sa atraga fluxuri investitionale spre
ramuri industriale performante, cu
productie de export.
Mexicul considera Acordul drept o
modalitate de a se proteja fata de
reglementarile comerciale cu
caracter protectionist ale SUA si de
a beneficia de un acces mai larg la
piata americana.

O modalitate de crestere a
investitiilor straine drecte.
SUA aveau ca obiectiv major
facilitarea accesului investitiilor sale
directe in Canada si Mexic.

SUA doreau sa acorde producatorilor
si exportatorilor autohtoni o mai larga
deschidere spre piata mexicana si
implicit, prin sprijinirea dezvoltarii si
diversificarii economiei acestei tari,
sa reduca exodul fortei de munca
mexicana pe piata amerciana.
Crearea si functionarea
NAFTA
Dificultati
1. Formularea unor reguli cu privire la importul
produselor din afara pieei nord-americane
(spre exemplu, americanii doreau
deschiderea pieei spre Mexic pentru
industria lor de automobile, n timp ce
Mexicul i dorea s protejeze industria
local de piese auto i s ncurajeze
investiiile externe ale japonezilor sau ale
unor firme multinaionale).
Dificultati
2. Dificulti n ratificare NAFTA a
generat discuii aprinse Mexicul
reprondu-i pericolele
capitalismului dezlnuit, americanii
reprondu-i posibila mexicanizare
a nivelului de trai american.
Institutii NAFTA
1. Comisia pentru Liber Schimb
formata din ministri ai statelor
membre, cu atributii in
supravegherea implementarii
masurilor din Acordul de constituire
si supravegherea tuturor celorlalte
institutii NAFTA.
Institutii NAFTA
2. Comitetele NAFTA i grupurile de
lucru, cu rol in stabilirea dialogului
privind implementarea actiunilor
legate de realizarea obiectivelor
Acordului.
Institutii NAFTA
3. Secretariatul, constituit din trei
componente (americana, canadiana
si mexicana), cu rol in
administrarea activitatilor.
Institutii NAFTA
4. Comisia pentru cooperare n
domeniul forei de munc, care
contribuie la rezolvarea
diferendelor care pot aparea in
sfera relatiilor de munca.
Institutii NAFTA
5. Comisia pentru cooperare n
domeniul mediului, care are ca scop
facilitarea colaborarii cu privire la
problemele legate de mediul
inconjurator.
Institutii NAFTA
6. Banca Nord-American de
dezvoltare, prin intermediul careia
se finanteaza activitati specifice.
Institutii NAFTA
7. Comisia pentru cooperare cu statele
vecine in domeniul mediului
inconjurator, cu rol in infrastructura
privind mediul inconjurator, in
relatia cu regiunile vecine.
Efectele Acordului la
nivel regional si
international
Impactul NAFTA asupra evolutiei
fluxurilor comerciale dintre statele
semnatare s-a dovedit a fi pozitiv, inca
din primii ani de la intrarea in vigoare a
Acordului.
Principalii beneficiari sunt Canada, dar
mai ales Mexicul.
O pondere mai redusa inregistreaza
SUA, al caror export este orientat cu
prioritate spre celelalte regiuni ale
lumii.
Canada
Acces mai rapid pe piata nord-
americana pentru produsele
manufacturate si serviciile
comerciale;

Intrarea pe piata mexicana cu o gama
diversificata de echipamente
industriale, servicii comerciale si de
telecomunicatii.
A obtinut o pozitie privilegiata in
raporturile sale comerciale cu SUA
(comparativ cu statele latino-
americane) si un acces larg la cele mai
importante piete de export din
regiune.
Mexic
Fluxurile de investitii orientate spre
Mexic au crescut considerabil, cu
efecte pozitive asupra echilibrului
balantei de plati.
In timp ce unele ramuri ale economiei
mexicane beneficiaza de pe urma
apartenentei la NAFTA, existenta
altora este amenintata de concurenta
puternica a firmelor americane.
Integrarea n America
Latin i Caraibe
Asociaia American a Liberului-
Schimb -LAFTA
A fost nfiinat prin Acordul de la Montevideo, n
1960, incluznd Argentina, Brazilia, Chile, Mexic,
Paraguay, Peru i Uruguay (ulterior adugndu-se
Columbia, Ecuador, Venezuela i Bolivia).

nc de la nfiinare LAFTA a ntmpinat
obstacole, obstacole legate n principal de
politicile naionale protecioniste i de faptul c
principalii beneficiari ai Acordului au fost rile cu
potenial economic ridicat (Argentina, Brazilia,
Mexic).

LAFTA a fost nlocuit de Asociaia Latino-
American de Integrare (ALADI).
Asociaia Latino-American de
Integrare (ALADI)
Aceast structur integraionist a
fost creat n 1980 prin Tratatul de la
Montevideo, incluznd Argentina, Bolivia,
Brazilia, Chile, Columbia, Mexic, Ecuador,
Paraguay, Peru, Uruguay,Venezuela i Cuba
(din anul 1999).
Tratatul de la Montevideo a stabilit
obiectivele i mecanismele prin care pot
fi atinse aceste obiective:
preferine tarifare regionale pentru
produsele originiare din statele membre

acorduri regionale pe domenii ntre toate
statele-membre

acorduri pariale pe domenii, ntre dou
sau mai multe state-membre

Piaa Comun a Sudului
(MERCOSUR)
MERCOSUR reprezint una din cele mai evoluate
structuri de integrare de pe continentul american.
Creat pentru a deveni pia comun, MERCOSUR
a pus n discuie chiar i existena unei monede
unice.

MERCOSUR a fost creat prin Tratatul de la
Asuncion (26 martie 1991), incluznd la vremea
respectiv Argentina, Brazilia, Paraguay, crora li
s-au adugat ulterior Chile (1996) i Bolivia
(1997).
Obiectivele specificate n Tratatul de
nfiinare au fost urmtoarele:

Liberalizarea comerului
Tarif vamal comun
Armonizarea politicilor macroeconomice

ncepnd cu 1 ianuarie 1996 MERCOSUR a
devenit o uniune vamal progresiv prin
elaborarea unui Tarif vamal comun.
Posibilitatea existenei unei monede unice
pentru rile din MERCOSUR a fost
prezentat pentru prima dat de
preedintele Argentinei, Menem, n
decembrie 1997 i a fost readus n
discuie ulterior.

Se susine c necesitatea unei monede
comune pentru MERCOSUR depinde de
tipul de pia regional integrat pe care o
creeaz arhitecii si.
Grupul ANDIN
Grupul sau Pactul ANDIN a fost creat n 1969
prin Acordul de la Cartagena (Columbia), incluznd
Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador, Peru i
Venezuela. Pactul Andin a fost creat pe modelul
Uniunii Europene, dar este departe de a ajunge la
ceea ce i-a propus.

La nceputul anilor 80 a fost aproape de colaps,
eund n ncercarea de a elimina barierele
comerciale i de a stabili un tarif extern comun.
Abia la sfritul anilor 80 guvernele din statele
membre au adoptat msuri pentru armonizare,
instituind chiar i unele politici comune.
Obiective
1. Dezvoltarea unor sectoare industriale de
baz (petrochimie, siderurgie)

2. Control riguros al utilizrii resurselor
financiare

Aceste obiective nu au fost ndeplinite n
ultimii 30 de ani, aa nct au fost luate
msuri de creare a Pieei Comune Andine,
cu orizont de timp pn la 31 decembrie
2005.

Pactul ANDIN funcioneaz pe seama
urmtoarei structuri instituionale:
Comisia reprezentanta statelor la nivel
ministerial

Junta structur independent, format
din trei membri, alei de Comisie, cu rol
permanent n activitatea administrativ.

Aceast structur a fost completat
ulterior, crendu-se ceea ce se numete
Sistemul Andin de Integrare, cu rol n
adncirea procesului de integrare.
Piaa Comun din America Central,
constituit n 1960 de statele Guatemala,
Honduras, Nicaragua, El Salvador la care s-
a alturat mai apoi Costa Rica.
Iniial, ea a fost conceput ca o zon de
liber schimb, care urma s se transforme
n uniune vamal i, mai apoi, n pia
comun.
Rezultatele nu s-au dovedit la nlimea
ateptrilor, actualmente gsindu-se n
stadiul negocierilor cu terii pentru
intensificarea schimburilor comerciale.
Cea mai reprezentativ form de
integrare regional pentru rile n
curs de dezvoltare din America de
Sud o reprezint Sistemul Economic
Latino-American (SELA), care
include toate rile latino-americane,
inclusiv Cuba.
Piaa Comun din Caraibe (CARICOM) este
constituit dintr-un numr mare de ri, de for
economic redus. CARICOM nu este un bloc
reprezentativ pentru aceast form de integrare.
Ea a euat n mod constant de-a lungul procesului
de integrare economic.
n 1984 statele membre CARICOM au adoptat un
angajament formal privind nfptuirea uniunii
economice i monetare, fr ca, ns, de atunci s
se realizeze progrese semnificative.
n octombrie 1991 guvernele statelor CARICOM
au euat pentru a treia oar consecutiv n
stabilirea unui termen limit pentru tariful vamal
comun.
Alte organizatii
economice integrationiste
din America Latina si
Caraibe
ACS- Asociatia Statelor din Caraibe:
Antigua si Barbuda, Bahamas, Costa
Rica, cuba, Panama, Haiti, Honduras,
etc.
CACM Piata Comuna Central
Americana: Costa Rica, El Salvador,
Guatemala, Honduras, Nicaragua.
Grupul Central American al Celor
Patru (Central American Group of
Four): El Salvador, Guatemala,
Honduras, Nicaragua.
Grupul celor Trei (G3- Group of
Three): Columbia, Mexic, Venezuela
OECS Organizatia Statelor din
Caraibele de Est (Organization of
Easter Carraibean States): Antigua si
Barbuda, Rep. Dominicana, Grenada,
Montserrat, etc.
Zona de Liber Schimb a
Americilor
Free Trade Area of The Americas
(FTAA)
In relatiile dintre SUA si America
Latina se infiripa o noua preocupare in
anii 90, aceea a lansarii oficiale a
negocierilor pentru FTAA (Free Trade
Area of The Americas), in anul 1994.
Capitole
1. Agricultura
2. Achizitii guvernamentale
3. Investitii
4. Accesul la piete
5. Subventii, taxe anti-dumping si
compensatorii;
6. Solutionarea disputelor;
7. Servicii;
8. Drepturile de proprietate intelectuala;
9. Concurenta.
Masuri de facilitare a comertului
Fluidizarea procedurilor vamale
Simplificarea procedurilor pentru
tranzactiile comerciale de mica
valoare
Armonizarea sistemelor de codificare
a marfurilor

Masuri de facilitare a comertului
Elaborarea unui ghid emisferic al
procedurilor vamale si a unui cod de
conduita pentru functionarii vamali
Armonizarea metodologiei in diferite
domenii
Sporirea transparentei.

Mecanisme de negociere
9 grupuri de negociere (acces la piete,
investitii, servicii, agricultura, proprietate
intelectuala etc.);

Un grup consultativ pentru problematica
economiilor mici;

Un comitet al repreantilor guvernamentali
pentru aspectele vizand participarea
societatii civile;

Mecanisme de negociere
Un comitet comun de experti ai sectoarelor public
si privat in domeniul comertului electronic;
Comitetul pentru Negocieri Comerciale (CNC)
format din viceministrii comertului;
Un secretariat administrativ;
Un Comitet tripartit care sa asigure finantarea
procesului: Organizatia statelor Americane,
Comisia Economica ONU pentru America Latina si
Banca Inter-americana de Dezvoltare.
Argentina
Buenos Aires
Train to the Clouds
Cascada Iguazu
PN El Palmar
Valle de la Luna (Moon
Valley) si Talampaya
Mt. Aconcagua
Chile
Laguna San Rafael
Gheizerele Tatio
Campia de Sare Atacama
Lago Elizalde
Anzii
Brazilia
Rio de Janeiro
Salvador da Bahia
So Paulo

Amazonul
Carnavalul de la Rio
Integrarea n Africa i
Orientul Mijlociu
Coordonatele integrrii pe
continentul african denot
existena unui numr ridicat de
structuri de integrare, ns cu o
destul de redus importan la
nivel mondial.
Acest lucru deriv, n principal, din
fora economic sczut a acestui
continent n ansamblul economiei
mondiale.
n afara Africii de Sud (ar
dezvoltat), economiile naionale ale
acestor state sunt economii n
dezvoltare i subdezvoltate.

n ceea ce privete Orientul
Mijlociu, aceast zon este
puternic marcat de conflicte
militare, disensiuni politico-
diplomatice, care au ca punct de
plecare att factori social-
politici ct i religioi.
Integrarea n aceast regiune este
marcat de urmtoarele coordonate:
dezvoltarea industriei i
agriculturii, orientate ctre export;

dezvoltarea comerului
intraregional;

extinderea i modernizarea;
infrastructurii.

Comunitatea Economic a
Statelor din Africa de Vest
(CEDEAO)
CEDEAO a fost nfiinat n mai
1975, ncluznd Benin, Burkina Fasso,
Capul Verde, Cote d Ivoire, Gambia,
Ghana, Guineea, Guineea Bissau,
Liberia, Mali, Mauritania, Niger,
Nigeria, Senegal, Sierra Leone, Togo.
Programul de liberalizare a
comertului prevede:
Consolidarea taxelor la import pentru
bunurile din cadrul regiunii;
Interdictia cresterii taxelor vamale
pentru bunurile care fac obiectul
comertului reciproc;
Libera circulatie a produselor de
artizanat si a celor neprelucrate;
Programul de liberalizare a
comertului prevede:
Liberalizarea graduala a comertului
cu produse industriale si adaptarea
unui plan de reducere progresiva a
tarifelor asupra acestor produse;
Armonizarea procedurilor vamale si
stabilirea unui sistem de prelucrare
informatica in vama.
CEDEAO s-a dorit a fi o uniune vamal cu
obiective stabilite pe 15 ani.

n ciuda acestor obiective propuse,
CEDEAO nu a avansat la stadiul de
integrare propus, principalele cauze fiind:

Tendinta de recurgere la obstacole
netarifare (licente de import, controale ale
schimburilor comerciale);
Introducerea unor taxe de import pentru a
spori incasarile fiscale;
Crize de lichiditati;
Caracter restrictiv si dificultati in
aplicarea mecanismelor compensatorii, care
aveau in vedere acoprirea eventualelor
pierderi la nivelul incasarilor vamale
datorate liberalizarii schimburilor.
Comunitatea pentru Dezvoltarea Africii
Australe (SADC) a luat fiin n 1992, prin
Tratatul de la Windhoeck.
Din aceast structur de integrare fac
parte Africa de Sud, Angola, Botswana,
Lesotho, Malawi, Mozambic, Namibia,
Republica Democrat Congo, Swasiland,
Tanzania, Zambia, Zimbabwe i Seychelles,
avnd ca obiectiv declarat evoluia spre
piaa comun.
Obiective
Cresterea economica si ridicarea
nivelului de trai al popoarelor din
aceasta regiune;
Sprijinirea tarilor mai sarace in cadrul
procesului regional de integrare;
Sporirea numarului locurilor de munca,
prin mai buna utilizare a resurselor;
Valorificarea superioara a bogatiilor
naturale si protectia mediului.
Autoritatea suprema, care defineste
strategia organizatiei este Intalnirea
sefilor de guvern.

Programele regionale sunt coordonate
sectorial de catre una sau mai multe
tari, carora le revin urmatoarele
obligatii:
Un element important al programelor
il constituie dezvoltarea si
liberalizarea comertului la nivel
regional, fenomen care sa conduca
spre crearea unei piete comune (cu
institutii proprii, banca regionala de
dezvoltare, etc.)
Programele de dezvoltare la nivel
regional s-au concretizat cu 480
proiecte, principalii furnizori de
asistenta financiara fiind:
Germania, Belgia, Austria, SUA,
Canada, Japonia, Australia, Noua
Zeelanda.
Proiectele s-au axat pe
urmatoarele domenii:
Turism

Sectorul agricol, energetic si
cercetare.
Programele de dezvoltare regionala
au fost realizate numai in parte, fie
din cauza neasigurarii finantarii pe
proiecte concrete, fie din motive
de risc calculat al societatilor
straine, in conditiile instabilitatii
politice si conflictelor militare
(Angola, Congo).
Zona African de Comer
Preferenial
A fost creat n 1981, ca zon de comer liber.
n realizarea obiectivelor propuse, Zona
African de Comer Preferenial s-a izbit de o
serie de dificulti.
Acestea se refer, n principal, la controlul
exercitat de capitalul strin n cadrul
ntreprinderilor.
De asemenea, lista de reduceri a barierelor
tarifare a fost extrem de restrictiv.
In baza legislatiei adoptate,
intreprinderile ce apartineau in
proportie de 40-50% autohtonilor
beneficiau de o reducere de taxe
vamale de 60%, in timp ce la o
participare de 30-40% reducerile nu
depaseau 30%.
Barierele netarifare au cunoscut o
oarecare relaxare.
In pofida acestor facilitati
rezultatele nu au fost in intregime pe
masura asteptarilor datorita
insuficientei comlementaritai la
nivelul schimburilor comerciale si
insuficientei dezvoltari a retelei de
transport si telecomunicatii.
Principalii factori ce ar putea
dinamiza procesul de liberalizare a
schimburilor comerciale sunt:
Simplificarea si armonizarea
documentelor vamale si de tranzit;
Acordarea de garantii vamale;
Modernizarea echipamentelor la
nivelul punctelor vamale
importante.
Dupa intalnirea sefilor de guvern s-a
hotarat ca APTA (African
Preferential Trade Area) sa fie
inlocuita de COMESA (Common
Market for Eastern and
Southeastern Africa).

Uniunea Mahrebului Arab
A fost infiintata inca din 1958 cu ocazia
conferintei de la Tanger, la care au
participat reprezentanti ai Marocului,
Algeriei si Tunisiei.

Este un organism politico-diplomatic si
economic menit sa asigure o mai buna
coordonare a raporturilor dintre statele
membre in domeniile economiei, finantelor,
invatamantului si culturii.
Obiective
Constituirea unei comunitati economice a
Africii de Nord si a Orientului Mijlociu;
Formarea unui grup de experti care sa
identifice mecanismele de finantare
necesare desfasurarii activitatilor de
cooperare;
Crearea unei Banci de Dezvoltare a Africii
de Nord si a orientului Mijlociu, a unei
Camere de Comert, a unui Birou regional de
turism si a unui Consiliu de afaceri.
Organisme de decizie
Consiliul Prezidential (al sefilor de
stat) presedintia este asigurata
prin rotatie;
Consiliul consultativ 100 membri
proveniti din cadrul Camerelor
deputatilor sau alte organisme
similare;
Curtea de Justitie 10 magistrati;
Consiliul de Ministri, format din
ministrii afacerilor externe, are ca
atributie pregatirea reuniunilor
Consiliului Prezidential;
Secretariatul General, care
coordoneaza lucrarile pregatitoare ale
reuniunilor Consiliului Prezidential,
redacteaza studii si sinteze si asigura
aplicarea hotararilro Consiliului.
Realizarea programelor si a
proiectelor stabilite la nivelul regiunii
mahrebiene se concretizeaza prin
intermediul celor patru comisii
specializate:
Comisia pentru securitate alimentara
Comisia pentru economie si finante
Comisia pentru infrastructura
Comisia pentru resurse umane.
Acorduri de cooperare
Acordul de garantare a investitiilor
Acordul privind evitarea dublei
impuneri si stabilirea unor
reglementari referitoare la impozitul
pe venit
Acordul asupra problemelor de
medicina veterinara
Acordul privind transportul rutier de
pasageri, marfuri si tranzit.
Rabat
Rabat
Marakesh
Marakesh
Fes
Casablanca
Agadir
Alger
Beni-Isguen
Tunis
Tunis
Djerba
Hammamet