CERCETARI PRIVIND CONTINUTUL IN MASA

LEMNOASA (BRUTA
$I
PE SORTIMENTE) A ARBORILOR
DE GI RNI TA
Dr. ing. SORIN ARMA$ESCU
1. INTRODUCERE
cercetdrile intreprinse s-aq impus rdin
nevoia cunoaEterii conlinutu-
lui in masd lemnoasS, brutd gi diferenliatd in sortimente prirnare
Ei
di-
merrsionale, ale arbo-rilor de girni{d
ce se pun in valoare
in cadrul pla-
nului anual de produse principale
sau secundare. obiecti'"'ul a-intit
lpa're
justificat
g1 pentru
faptul cd, in unele situalii, asimildrile ce se fac,
in ce. prive'qte volumul total cit gi voiumul pe sortimente primare qi di-
mensional,e, nu dtrceau intotdeauna la rezultate corespunzdtoare din punct
de vede,re al preciziei
cerute, situa{ii care generau
d-e reguli controverse
intre unitdlile silVice gi cele de exploatare.
2. REZULTATE
$I
DiSCUTII
2.1, VOLUMUL AR,BORELUI TNTREG IN RAPORT CU DIAMET]RUL DE BAZA
SI
INALTIMtrA TOTAI,A, T,AEELA GENERALA DE CUB.AJ
Analizinid valorile consemnate in tabela generard
de cubaj (tabela
1)
trebuie relinuti constatarea ci volumele unitare ale arboriloi de girnild
-
la
'diverse
diametre de bazd qi indllimi
-
diferd de cele are stej-arului
gi respectiv gorunului, atit ca mdrime cit gi ca dinamicd.
In
general,
se
,constatd
cd, Ja dimensiuni egale, arborii de glrnild
au volume mai
mici decit arborii rde gorun
sau de stejar, dar mai mari decit arborii de
cer. Dacd la diametr,ele mici diferenple sint minime
(2-30/o),
cdtre
diametrele mari aceste diferen{e se mdresc. La diametre de 40 cm, de
exemplu, volumele arborilor 'de girnild
sint in merdie cu 50/t mai mici,
iar Ia diametre de 50 cm diferenlele sint in medie 6-70/o mai mici, fald
de volumele unitare ale arborilor de steiar.
Aj ut oar e t ehni ce: t ehn. I ' l or ea Man
99
Tabelul I
Lemnul din tus gi crici cu diametre de 5 cm gi mai subfire, exprimat in procente, in raport cu
votumul arborelui intreg, la arborii speciilor de Quercinee
Di amet r ul de bazd. cm:
S p e c i a
P r o c e n t e
5- 3
(4)
7- 4
(5)
8* 4
(5)
5- 3
(4)
* ,
17- 12
:
val or i pr ocent ual e l i mi t d
( 14) =-
vul ot i pr ocent ual e medi i .
Situafia semnalatd, cit gi dinamica specificd cu indltimea, in cadrul
unui diametru de bazi da,t,
jurstificd
oportunitatea cerceterilor intreprinse
Ei
el,aborarea unei taibele de cubaj proiprii.
e2. Pn,oFo'IiTI,A LEMNtiI-uI DIN Fus
sI
cRAcI
DE 5 cm
9I
MAIT SUBTIRE
Proicentele ce exprime lemnul din fus qi crdci cu grosimi de 5 cm
Ei
mai mirci, 0n raport cu volumul anborelui fintreg, vatiazb in limite
largi : de la 380/s la 'diarnetrul de bazd de B cm
qi indllimea totald de
6 m,
,Ia
30/0La di,ametrele de bazd mari, de 514-58 cm.
Din tabela 2, care'contine pro,centele amintite 1a diverse categorii
de diametre
Ei
indllimi, se deqprind. urmdtoarele :
-
Procentele ce rerdau Lemnul din fus qi crd'ci sub 5 cm au o dina-
micd specifi'cd
:
scad pe misurl ce diametrele
'de
bazd cresc, iar in cadrul
a)celuia$i diam,etru
'de ibazd
scald, pe misura cre$terii indlfimii.
Pentru
scopuri
practice insd, datd
liind
redusd uarinbilitatea, se poate adn'Lite,
Ia un diam.etru dat, un procent fltediu, indiJerent de tndl{imea arborilor.
Astfei, la diametrele
,de bazS de 10, 20, 30
9i
respectiv 40 cm,
procentele
lemnului sub 5 crn reprezinti in meldie 260/0, 710/0, 80
Si
respecti\/ 50
(ultimul rind de valori din tabela 2).
100
l l - 8
(e)
9- 4
(6)
16__ 5
( 10)
l 3- 9
( 11)
14- l 0
(12)
l 4- 6
(10)
13- 4
(8)
l 0- 7
(8)
10- 7
(8)
8- 4
a ^
l - *
(5)
8- 4
(6)
l 0- 4
(7)
8-- 5
(6)
6- 3
(5)
8- 5
(7\
8, - 4
(6)
Gi rni {i
I
l 7' -l 2*
si mi n{d
|
(14)
STEJAR I
12- 4
siminti
|
(6)
cER I
2o-8
si mi nl i
|
( 13)
STEJAR I
20* 15
BRUMARTU
I
(t zl
STEJAR PUFOS
I
25-_ 16
|
(1e)
coRUN | 25- 13
si mtntd
I
(18)
Comparind datele ob{inute in cercetlriie de fatd cu cele stabilite
pentru alte specii de quercinee, se oonstatd cd g'irnila are la diametre
de bazd egale, in general, procente de lemn sub
'5
cm mai mici decit la
stejar, gor{un, dar mai mari ca la stejar brumdriu
qi stejar pufos (tabe-
l ul 1).
Tabela 2
GI RNI TA
proporfia cricilor cu diametrul mai mic de 5 cm
*)
e
I
r o r al r ol zz z ol zal aol az3 6 1 3 8 1 4 0 aol +el r ol s+l sa
Procente din aolutnul intreg
o
8
l 0
t 2
l 4
l 6
l 8
20
22
24
Medi a
38
34
30
30
q' l
22
24
22
20
t 8
t 5
t 8
17
l 5
l ^
l 3
l 6
l +
l 3
t 2
I 5
t 4
l 3
12
l 2
n
l 0
t 2
,l
l 3
t 2
l l
l 0
l 0
9
8
l 4
l 3
l a
l l
l l
l 0
I
1l
I
I
8
8
7
l l
l 0
I
I
8
8
l 0
I
8
8
7
7
8
8
7
7
6
t)
8
8
7
7
6
6
5
7
8
7
7
6
6
3
5
7
7
7
6
6
6
5
5
6
7
6
tl
6
(
R
4
6
6
6
5
t
a
4
,
5
5
5
4
3
rt
5
4
4
4
3
.J
4
5
4
4
4
3
3
4
4
1
4
t
.J
3
4
34 26 20 l 6
4
4
5
+
4
J
J
n)
Procentel e corespund unor arbori l a care l ungi mea coroanei reprezi nttr i ntre 30
9i
50%
di n l ndl t i mea t ot al i a ar bor i l or ( car act er i st i cd f r ecvent l nt i l ni t i i n mar ea maj or i t at e a ar bor et el or
expl oat ab i l e de
gl r ni t d) .
2.3. GRGSTI4EA
$MLUMUL
coJlr
MSsurdtorile asupra grosimii cojii (inclusiv ritidomul) la diverse
sectiuni qi calculele intreprinse ne-au dat posiibilitatea sd intocmim
tatbela 3 care contine grosimea dubli a cojii in mm, in functie de
diametru, precum qi volumul cojii exprimat in procente din volumul
fusul ui .
La diametre mici
gi mijlorcii, valonile repr,ezentind grosimea cojii,
oit gi cele exprirnind proporlia cojii se situeazi in general intre valorile
oblinute la ar"borii de gorun qi
cele de stejar. La diametre mai mari de
24
,wn,
valorile ob{inute la
girnifd se apropie
,sensibil de cele ale steja-
rului pedunculat, iar cdtre diametre mai mari de 50 cm, grosimea
9i
vo-
lumul cojii sint practic identice clr cle ale stejanului.
D i a m e t r e d e b a z h . i n c n r :
101
Tabela 3
Grosimea ql volumul cojii
. 2.4. MARTMEA gr
DTNAMTCA SORTTMENTELOR
DIMENSI,CNALE
$I
PRIMA,RE lN RA,PORT
CU DIAMET1RUL
DE BAZA
T.AJBELA DE SORTARN' DIMENSIONALA
$I
PRI.
MA]RA P,ENITRU A,RBORI DE CALITAT1EA I
.
cunoaqterea particularitifitor
privinrd
forma qi conlinutul in masd
lemnoasi a aflborilor, grosimea gi proporlia
cojii
ii
proi:orlia
lemnului
sdb 5 cm gr'osirne,
ne-a dat posibifitatea
id intbcrriim tabeli de sortare
pentru
arbori d,e
,calitatea
I (Tabela
4).
_
sortirnentele prirnare
qi dimensionatre
s,fnrt expresia forrnei anbo-
rilor, a modul'ui in care s-au elagat arborii, al nivelului ia care fusul se
dizolvd in coronarnent qi a partic,ularitSlilor
calitative ale ariborilor
grs-
cugi in masiv, tn condifiile specifice peldofitoclimatiice
Ei
de conrdu,cere a
arboretelor noastre de g,irni,{,5'.
. ..
11 general,
dinarnica diverselor sortirnente dimensional,e este apro-
piatd
de aceea a arborilor rde stejar peldun'culat.
Mdrimea diverselor ior-
ii-g"tg
exprimate pr.oc,entual,
indircS totuqi sensihile diferenfe intre ar-
fqrii {e.
girnili gi cei de stejar sau rde gorun. Acerste particrilariti{i
a1e
tabelei de sortare atestd utilitatea cerrcetdiilor intreprins'e.
3. CONCLUZII
Cercetdrile
dendrornetrirce intreprinse irr raza inspectoratelor silvice
olt, Dolj, Meherdinfi, vilcea qi Gorj pri'vinrd conlinutul in masd lemnoasd
a anborilor de girnild a dus la rezultate care se impun a fi re{inute
Ei
702
8
l 2
l 6
20
24
28
32
36
40
44
48
52
56
60
*
I n pr ocent e
di n vol umul f usul ui
t 2
l 5
l 8
2l
24
27
29
3l
33
35
37
39
40
4l
29
26
24
22
21
20
l 9
l 9
l 8
l 8
1 a
17
I 6
l 6
Tabelu 4
S o r t a r e a P r i
m a r a
'i
- o f o
E
C
: E
Y O . : O
Procente din volumul arborelui intreg
apiicate in produc{ie. ln urma mdsurdtorilor de teren la 917 arbori qi a
pielucrSrii de laborator s-a reu$it s5 se oblind date medii privind : vo-
iumul arboril,or de diverse
'dimensiuni, proporlia diverselor
sortimente
dimensionale
qi pri'mare pentru arbori de calitatea I, precum qi alte date
cu caracter denrdro'metric.
Rezultatele oblinute au fost concretizate in tabele dendrometrice
$i
anume:
-
tabeld de cubaj, con{intnd uolutnul
(trborelui
tntreg, tn
func$ie
d"e cliametrill de bazd
;i
indl{imea totald';
-
tqbela
priuind" proporlia lernnului, din
fus 9i,
a crdcilor sub
5 cm grosi me;
. -\ o:
L =
o
.:
: t r
E ; '
J V -
Lemn f oc
> 5
c m
< 5
c m
66
74
80
84
86
88
89
90
9l
9l
92
92
93
93
94
94
95
95
95
95
95
qA
96
96
96
97
97
J1
26
20
l 6
l 4
t 2
1l
10
I
I
8
8
7
7
7
6
5
5
a
5
4
4
4
I
J
J
J
2
6
7
8
8
I
I
I
l 0
t 0
l l
t 2
t 2
l 2
l 3
l 3
l 4
r 5
t a
l 6
17
l 7
q i
22
2l
20
l 9
l 8
l 7
17
l 6
l 5
14
l a
t +
13
13
l 3
l 3
t J
l 3
12
t 2
t 2
12
l 2
t 2
42
5l
oo
59
62
64
65
66
66
67
68
68
69
69
69
70
70
70
70
70
70
70
69
69
69
68
68
42
5l
54
43
32
22
l 3
I
7
5
3
2
2
16
27
28
25
22
l 9
l 5
10
7
5
3
2
2
I
I
J
l 4
27
25
23
10
l 6
l 3
1l
8
6
A
J
J
2
2
I
I
I
l 0
t 7
23
26
t4
2l
l 8
l 4
12
10
9
7
5
3
2
2
2
I
1
I
D
I J
22
32
40
47
52
co
54
5l
48
45
40
34
30
25
20
l 7
J
l 0
2l
27
32
37
43
47
50
8
l 0
t 2
l 4
l 6
l 8
20
22
24
26
28
30
32
34
36
38
40
42
44
46
48
50
52
56
58
60
Tabel[ de sortare dimenslonal[
qi primar[ pentru arbori de calitatea I
Sor t ar ea di mensi onal d a l emnul ui
103
-
tabeld priuind grosirnea
dubld. a cojii
;i
uolumat
cojii;
-
tabeld d.e sortare pntru
arborild.e
calititea I.
Rezultatele concretizate
in tabelele elaborate pun in lumind faptul
cd arborii.
{e
girnitd
plgri"t,+,
.
din punct
de vedere
dendrometric,
unele
parti,cularititi
care justifi,ci
elaboraiea
unor tabele ae cuuaj gi
de sortare,
proprii.
Dintre aceste particularitdfi,
re{inem in primui-"iria
r"pi"i
"a,
atitca
Tq"lmg
cit qi ca dinamicd, volumele totale
ate
"rborrto,
au^si;"iie,
ca de altiel qi procentele-
ce exprim{ diversele
sortimenie,
diferf
_
ia
reperre identice
-
fa{d de valorile corespunzdtoare
arboriior de stejar,
gorun
sau cer,
s apreciazd cd aplicarea in produclie
a tabelelor
dendrometrice
intocmite va contribui la ridicarea preciziei
in evaludri gi va aduce un
plus de eficien!5 qi
de tehnicitate in lucrdrile ou pu"ere
ii
"utour"
Ei
a"
amenajane
a pddurilor
UNTERSUCHUNGEN
BETREFFS
H^LZMASSENINHALT
DER UNGARISCHEN
EICHENTBESTANDE (quercus
trainetto TEN.)
-
Zusummenl assung -'
l)ie untennommenen
messkundlichen
unters,uchungen
rm Bezug auf die Form
unci den Holzmasseninlarrt
{e,r
euercus lrainetto i"".-g!:iard-;_",
rfrn.te" zur Aus,ar_
beitung fo.lgender
messkundlichen
Tafeln :
. ,-
A]lge,meine
Massentafeln (Holzmasse
des ganzen
nach Brusrlh<ihendurch,rnesser
und Gesarnth6he (Tafel"Ij-
- -
-
TaJel fiir den Schaftholzanteil
und
'Aste
von 5
(Iafel
II).
-
Tafel fiir doppelte
Rindendtcke (Tafel
III).
-
Dinnemsionedle rlqd prirndreSor0irnents,trafe{
fiin B6u,me I.
eua.l.tEit
(Tafel
IV).
Das Ken'nen der Eigentiimlichkeiten
betreffs frofrmasie"indilt
una Stnuktur
je
Sortimenten von ungarischen
Eichenbestenden verscfrieJener
--Dimensionen,
stellt
sowo-hl wissenschaftliches
a,ls arrch praktisches
Interess;-a;;,
-bfsonders
in den
Holzbewertungsarbeitetr.
B' au' mes mi' t Rinde)
je
cm rrnd
unter 5 cm
* c { c o
N c a c o
c.l 6l
N
c.l
c\
t\
at
N
ro
N
6i
6t
=1
6]
F- oO O)
* c-t co
* r f ) a a
* N c o
c \ c ! N
ca
;
cq
O)
-;
N @ C )
90 90
rO
(' qJ
@ a\ $ <i. c\ o')
(J
ca
5^ b- b. F. b-
E E
5.
{
3- q q.
h^ 3^
C\l 6l a! C! N Cn N C.l
hg3* : 33s3b=ER
m-
a
a. 5.
\
og 5;
2
-^-:
n
o- s. =l
* * at 3.1 c{ c.l c\ c\
cc ro
c\ cl
c.l cl
6 0
c.l
N
C)
a { C { C c C - . $
l - 6 6 O l l ]
< r t - a O O ) O ) C
* * c{
t i ) O t - r + l . < o O
Lc <5
(O
I\ CO CO
o)
* r O o C
o-)
(O
cO
c'l c co
c\ co ca
al
E
E
E c
o 9
. ] g
! ( -
! r l l
i i
cr) 3f
c! qa ca LO :! O) i.)
-
r C\ (: -
rO O
L! N O'-O ca C)
.J
ca o) 5 I O) rJ) c\
O < -
6. 1 : ' l f J f rr)' O 3 r N oa c| )
N <
.v) $
co aa
* a t c a
c O O * L \ N N 6 l * < ) o : )
- t r - N c a O ) n * N a O o O
* C \ N c O c a < l r n L O ( . o . a
9 \ S c ( o c J ) 3 ) - o Y r r
, : : . 1
9 Ra a , n 9 x l =
c : r r - n
w- o,- al o- c)^'-:
1
c.: c? o- +- af- n-
o o o
I
rO iC N F..- N t* (, .f
.a N f)
(t
9A cA CO ca oO ci @ ca oc m t: c{ N
r ! @o ) o ) c ) c ) < - c ! 1 1
l n c o
:
l- Ca O) V O) L: r : $ /J C C.l
Q $ O ) c O o O N N - 3 - - t O ) c O
r \ r N o O O ) O ) - O . . - - - C \
:t
.+
rr) rr) (.)
rO Lo $ c7) N
..-
C) .O
c_\ (9
o + @ a\
.i
c) $ ro N L,) o)
a
(-o
N t- lt- @ lO o:) O) o.) - O C
o - - -
.+
o @ N @ ca @ co oo a\
"i
* Lo o)
=
|! oQ C\ LO o) Ct C) O).t O ca
(3
t r) t . ) rO' 3' 9 l O N t ' - N : O : O - C) Or
(C
@ -
* * ca <c) (O
t\ r- oC cO cO @
- $ @
*
s r o c'l
(5
o) ii tc .o -
v +
, +
r r ) L o t o . a < 3 . a , , r t _ N @
o-)
\
(t' + *
oc $ - :c s
-
r aD @
ul

-
v t- o.) C{ rr) N C ca r, O
c3 cD s $ $ $ Lo ro t.)
.J
3,j 1, t*
t - - r r ) o ) . + L o ( J o V N c ) : ) o
Q c O t O l - O a \ v r O - c n ( O @
cO cO cO ci Y'+
y
$ $ rr) LO LO rr)
o) o) o) o o) o) ccl f.- F*
(o
<)
(o ro
cQ rO l- o)
-
ca Lo F.- cr)
*
ca Lo F-
N 6l C{ N Ca Ca Ci Ca CO
<tr
$ $ +
N
O @r r ) N O ) i , N o O c O O r r n i l o - )
6 O ) - ( 9 ) s ( r o O c | ) - - 6 t < ( r r
'1'1
ry.1 I
6! .l c.l co- co- co- cn- c..
r
v t \ C 6 ) r O f . -
c { c a L o ( o N : c
a \ c . l a { 6 r N N
f , m r -' O
O) cv) N O m
(,
cr)
- e. )
- m + 3 r c C C - m r t O 3 O ,
c r c ! c t N N N a { c \
S 4 ' i t ' - ? O C ) O - n c 4 + < r s
q a c * N c a L c ( t N c c c ) o -
C O - - - N I

ta
\ r o o c c { * a ) c c ' : r o L o - o
r a c S N o O C ) ( ' ) O - N m T +
n
r r ) c ' ) r O - o O s O 3 ] t c C
+ s rc
.j)
(,
tr rc @ o) 3
. - - - :
- r O O i t @c \ i r O
- c a ( C C ) N r O
c{ a\ c.l a{ co co
( C t : d J O ) c ) !
-T
!
b,
e
L
o
4 E
u . o
zl
v x
a
L
e
I

c
F-
N S + ! n , - a t -
N C \ a { C . t N o r