Bere

De la Wikipedia, enciclopedia libera

Wiktionar
Cauta bere n Wik?ionar, dic?ionarul liber.
Un pahar cu bere
Berea este o bautura alcoolica ob?inuta din 4 produse naturale: drojdia de bere,
mal?, hamei ?i apa. Aceasta are aproximativ 5% alcool; a?a-numita bere fara alc
ool are ntre 0 ?i 0,5% alcool.
Temperatura ideala de consumat berea este cuprinsa ntre 6 ?i 8 C.
De obicei energia berii provine din grne, dar poate sa vina ?i din energia cartof
ilor sau a mazarii. Se poate spune ca ?i japoneza sake se poate ncadra n defini?ia
berii. n Rusia, berea se ncadreaza oficial la categoria bauturilor non-alcoolice.
[1]
Cuprins
1 Categorii de bere
2 Istorie
3 Fabricarea berii
4 mbutelierea berii
5 Comercializarea berii
5.1 Marci renumite de bere
6 Vezi ?i
7 Referin?e
8 Bibliografie
9 Legaturi externe
Categorii de bere
bere neagra filtrata sau nefiltrata
bere fara alcool
bere blonda pasteurizata sau nepasteurizata
bere blonda superioara
crema de bere
bere bruna
bere cu lamie
Istorie
Berar din cartea lui Jost Amman, Stndebuch
Berea a aparut acum cca. 6.000 de ani. Vine cel mai probabil de la pine care s-a
udat ?i a nceput sa fermenteze, de unde a aparut procesul de fermentare.
Aceasta descoperire a avut loc de mai multe ori n istoria omenirii, astfel ca nu
se poate ?ti sigur unde a fermentat la nceput berea.
Cele mai vechi urme de bere, care provin din anii 3.500-2.900 .Hr., au fost desco
perite de curnd n Tepe, Mesopotamia (astazi n Iranul de vest).
Unii cercetatori, studiind un numar mare de texte antice ct ?i texte trzii, au aju
ns la concluzia ca n antichitate exista o legatura strnsa ntre coacerea cerealelor
?i fabricarea berii. Coacerea cerealelor este pna in zilele noastre un moment imp
ortant n fabricarea berii.
Se pare ca berea era asemanatoare unei grasimi groase de culoare ntunecata, fara
sa con?ina o cantitate mare de alcool, nsa foarte hranitoare. Datorita gustului d
eosebit, ea ocupa un loc important in dieta oamenilor din acea vreme. Arheologii
de la Universitatea Cambridge au interprins un studiu al proceselor de pregatir
e a berii ?i cerealelor in Egiptul antic. Obiectul de studiu a fost gasit in mor
mintele in care s-au pastrat rama?i?e de mncare ?i bere. Calitatea acestora depin
de de zaharul necesar pentru fermenta?ie.
n zilele noastre, pentru u?urarea procesului semin?ele se pun la uscat, astfel nct
se ob?ine mal?ul. Mal?ul se fierbe, se strecoara ?i se adauga drojdie. Potrivit
re?etei tradi?ionale, pentru ob?inerea unei drojdii naturale se prepara un aluat
din faina de gru, iar aluatul se punea la copt pna cnd mijlocul se ntarea. Dupa car
e, buca?ile din aluatul copt se puneau ntr-un decoct de mal? pentru pregatirea be
rii.
n toata lumea 20.000 de feluri de bere sunt mbuteliate n 180 de feluri, de la norma
la, slab alcoolizata, pils, amara, crema de bere ?i bere neagra.
Chinezii au produs berea numita Kui cu aproximativ 5.000 de ani in urma. n Mesopota
mia, o tableta de lut veche de 4.000 de ani indica faptul ca meseria de berar er
a una foarte respectata ?i ca cei mai buni berari erau femei. In vechiul Babilon
, femeile berar erau de asemenea ?i preotese. Zei?ele Siris ?i Nimkasi erau patr
oanele berii, iar unele tipuri de bere erau rezervate exclusiv unor ritualuri di
vine.
n 2100 .Hr. Hammurabi, al 6-lea rege al Babilonului, a inclus reglementari privind
activitatea tavernelor in marele lui cod de legi. Aceste reglementari aveau n ve
dere distribu?ia berii ?i erau creeate astfel nct sa protejeze consumatorii. Pedea
psa prevazuta pentru vnzarea unei cantita?i mai mici dect cea men?ionata era necul,
ce s-a dovedit o metoda eficienta pentru prevenirea repetarii infrac?iunii.
Bere bavareza
O veche tableta, acum n pastrare la Muzeul Metropolitan din New York, descrie ber
ea babiloniana ca fiind o bere neagra, bere deschisa, bere ro?ie, bere cu trei s
traturi, bere cu cap, bere fara cap, etc. Se mai men?ioneaza faptul ca berea era
bauta printr-un pai, iar n cazul familiei regale un pai aurit, destul de lung nct
sa ajunga de la tron la un container mare de bere ?inut n apropiere.
Acum 5.000 de ani, n Egipt, berea era un important aliment n dieta zilnica.
Oamenii se strngeau sa bea n case ale berii. Berea era bautura na?ionala a ?arii, un
aliment de baza ce ?i gasea loc att n meniul nobilimii ct ?i n cel al oamenilor de rn
d (fellah). Pe lnga faptul ca era o bautura, berea era folosita ?i ca medicament.
Un document medical care a fost scris n jurul anului 1.600 .Hr. listeaza 700 de r
e?ete, din care n jur de o suta con?in cuvntul bere . n 1996 beraria Courage Brewery
din Newcastle, Anglia, a mbuteliat 1.000 de sticle de bere blonda, denumita Tutan
khamun Ale dupa o re?eta veche de 3.200 de ani, gasita n Templul Soarelui Reginei
Nefertiti. Prima dintre sticle a fost vnduta, mai trziu, la licita?ie cu 1.000$.
Egiptenii obi?nuiau sa aprovizioneze mor?ii cu mncare ?i bere. Un vechi mormnt egi
ptean poarta inscrip?ia : satisface spiritul sau cu vita ?i pasare, pine ?i bere. n t
avernele din Egipt, cel mai folosit toast era Pentru stafia ta!.
Se spune ca egiptenii sunt cei care i-au nva?at pe greci sa faca bere.
Faimosul scriitor grec Sofocle ncuraja cumpatarea ?i sugera o dieta compusa din pin
e, carne, legume verzi ?i zythos (bere). Al?i scriitori greci timpurii ca Herodot
?i Xenofon men?ioneaza berea de asemenea n scrierile lor.
Romanii apoi au aratat triburilor salbatice din Britannia tainele fabrica?iei be
rii.
Regina Elisabeta, n timp ce calatorea prin ?ara, trimitea ntotdeauna curieri nainte
pentru a degusta berea locala. Daca aceasta nu se ridica la standardele necesar
e o rezerva era trimisa imediat din Londra catre ea.
Tatal lui William Shakespeare a fost degustator de bere sau conner. Acesta testa b
erea turnnd o parte pe o banca, a?ezndu-se apoi pe aceasta n timp ce termina restul
berii. Daca era zahar in bere sau daca nu era pura pantalonii din piele pe care
i purta aveau sa se lipeasca de banca dupa jumatate de ora.
La sfr?itul secolului 17, aloca?ia saptamnala pentru elevii de toate vrstele de la
o ?coala din Anglia consta n 2 sticle pe zi. Berea era mult mai sigura ?i mai bun
a la gust dect apa potabila disponibila, care adesea provenea din ruri poluate. Be
rea era de asemenea comuna la locul de munca. Omul de stat ?i de ?tiin?a, Benjam
in Franklin, care a trait n Londra ntre anii 1757-1774, a nregistrat consump?ia zil
nica de bere ntr-o tipografie din Londra ce a vizitat-o. Fiecare dintre angaja?i
consumau o halba nainte de micul dejun, o halba ntre mic dejun ?i prnz, o halba la
prnz, o halba la ora 6 ?i o halba cnd terminau lucrul.
Fabricarea berii
n 1516 apare Legea Germana a Purita?ii (Deutsche Reinheitsgebot) , care spune cla
r ca ingredientele berii trebuie sa fie doar apa, orz ?i hamei.
Hameiul este floarea de Humulus lupulus, un agent de stabilitate n bere. Acizii d
e hamei au un efect antibiotic slab contra bacteriei gram-positive care favorize
aza activitatea exclusiva a drojdiei de bere n fermentarea berii. Aroma data de h
amei, depinde de varietate ?i utilizare; hameiul fiert cu berea ("hamei amarui")
produc o amaraciune n timp ce hameiul adaugat mai trziu da un fel de "aroma de ha
mei" (ultimele 10 minute din fierbere) ?i "aroma de hamei" (ultimele 3 minute di
n fierbere sau mai pu?in) cu un grad de amaraciune mai scazut. Adaugarea hameiul
ui dupa fierbere, un proces cunoscut ca ?i "adaugarea hameiului uscat" adauga pu
?ina amaraciune. Hameiul nefiert da doar o amaraciune slaba. Impactul amaraciuni
i dupa o anumita cantitate de hamei este specificata n unita?i de amaraciune.
mbutelierea berii
mbutelierea berii a nceput n anul 1605.
Comercializarea berii
Comercializarea berii a nceput n anul 1200 D.C. n regiunile pe care se afla astazi
Germania.
Marci renumite de bere
Belgia Belgia
Stella Artois - Jupiler - Duval - Maes- Bornem- Augustijn - Gulden Draak - C
elis - Bruegel etc; cca. 650 de marci nregistrate
Bulgaria Bulgaria
Kamenita
Cehia Republica Ceha
Pilsner Urquell - Budvar - Kelt - Staropramen - Gambrinus - Krusovice
Cipru Cipru
Keo
Croa?ia Croa?ia
Ozujsko - Karlovacko
Danemarca Danemarca
Carlsberg - Tuborg
Fran?a Fran?a
Meteor Lager
Germania Germania
Beck's - Bitburger - DAB - Jever - Krombacher - Franziskaner - Erdinger - Pa
ulaner - Veltins
Republica Irlanda Irlanda
Guinness - Kilkenny - Murphy's
Italia Italia
Peroni - Nastro Azzurro - Moretti
Noua Zeelanda Noua Zeelanda
Speights - DB - Monteith - Tui
Japonia Japonia
Asahi - Sapporo, Kirin, Suntory
Republica Moldova Republica Moldova
Chi?inau
Norvegia
Hansa- Ringnes
Olanda Olanda
Amstel - Bavaria (bere) - Brand - Dommelsch - Grolsch - Gulpener - Heineken
- Hertog Jan - Oranjeboom
Polonia Polonia
Lech - Tyskie - Zywiec - Krlewskie - Haberbusch i Schiele - Dojlidy - Heveliu
s - Lomza - Warka - Karpackie - Van Pur
Portugalia Portugalia
Sagres
Romnia Romnia
Bergenbier - Brger - Bucegi - Ciuc - Golden Brau - Noroc - Silva - Timi?orean
a - Ursus - Albacher - Stejar - Gambrinus - Ciuca? - Caraiman - Aurora - Azuga -
Alutus - Craiova - Neumarkt - Suceava - Zimbru - Skol Hategana Harghita
Rusia Rusia
Baltika - Bocikariov - Ociakovo - Nevskoe
Statele Unite Statele Unite
Budweiser - Coors - Miller - Samuel Adams - Corona
Ucraina Ucraina
Cernihivske - Lvivske - Obolon' - Slavutici (bere)