Sunteți pe pagina 1din 14

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE


PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

PTE
Ed.: 0
Pag. 1/14

Rev.: 0

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE


PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
LISTA DE DIFUZARE
Nr. .............................................................. Data
Nr. crt. DESTINATAR
Compartiment /Funcia/
Nume si prenume
1
2
3
4
5
6

7
8
9
10

INGINER/CONSULTANT
TEAM LEADER
INGINER/CONSULTANT
DIRIGINTE DE ANTIER
BENEFICIAR
MANAGER PROIECT
BENEFICIAR
SEFUIP
BENEFICIAR
MEMBRU UIP
ANTREPRENOR
GENERAL
REPREZENTANT
CONTRACT
ANTREPRENOR
GENERAL
SEF PROIECT
ANTREPRENOR
GENERAL
SEF ANTIER
ANTREPRENOR
GENERAL
RTE/CQ
ANTREPRENOR
GENERAL
RESPONSABIL
SSM/MEDIU/MT

PTE
Ed.: 0
Pag. 2/14

Obs.
Semntura

Data

Rev.: 0

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE


PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

CUPRINS
Pagina de garda
Lista de difuzare
1. Scop
2. Domeniu de aplicare
3. Documente de referinta
4. Definitii si prescurtari
5. Procedura
6. Responsabilitati
7. Inregistrari. Formulare

PTE
Ed.: 0
Pag. 3/14

Rev.: 0

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE


PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

PTE
Ed.: 0
Pag. 4/14

Rev.: 0

1. SCOP
Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, sculelor, utilajelor si materialelor
necesare turnarii betonului in conformitate cu cerintele de calitate prevazute.
2. DOMENIU DE APLICARE
Procedura se aplica la turnarea betonului ( simplu si armat ) la toate structurile de beton
3. DOCUMENTE DE REFERINTA
3.1.NE-012/2/2010-normativ pentru producerea betonului si executarea lucrrilor din beton, beton
armat si beton precomprimat.Partea 2: executarea lucrrilor din beton
3.2.C56-85-Normativ pentru verificarea calitatii si receptiei lucrarilor de constructii si instalatii
aferente.
4. DEFINITII SI PRESCURTARI
4.1.OB37 - otel beton rotund neted
4.2.PC52(60) - otel beton periodic profilat la cald
5. DESCRIEREA PROCEDURII
5.1.CONDITII PREALABILE
Existenta la executant a documentatiei de executie si a prezentei proceduri.
Existenta inregistrarilor de calitate pentru betonul ce se pune in opera ( bon de transport, comanda
beton ).
Existenta inregistrarilor de calitate pentru: suprafata de betonare ( teren de fundare sau element
beton anterior ) si armare, P.m.i., cofrare ( rubricile corespunzatoare din F.B. sau P.V. lucrari ascunse
sa fie incheiate ).
Existenta utilitatilor:
Instalatie aer comprimat.
Instalatie apa.
Instalatie forta si iluminat.
Conditii de incalzire si de protectie sau de racire a betonului, daca betonarea se va desfasura atunci
cind temperaturile sint mai mici de +5oC sau mai mari de +21oC ( rogojini, prelate, saltele,
aeroterme, etc. ).
Existenta macaralelor in buna stare de functionare.
Existenta de drumuri de acces la locul de turnare.
Existenta unui numar suficient de vibratoare de tip corespunzator.
Echiparea echipelor de betonisti cu tomberoane si scule specifice .
Existenta avizului de inceperea lucrarii ( AIL ) si fisei de betonare ( F.B. ).
Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a normelor de protectia muncii
si PSI specifice activitatilor desfasurate.
Echipele vor fi dotate cu echipament de protectie specific: salopeta, casca, cizme cauciuc, centuri de
siguranta, manusi de cauciuc, etc..
5.2.ACTIUNI IMPLICATE
Pregatirea terenului de fundare sau suprafetei de beton turnat anterior.
Transport, manipularea si turnarea betonului.
Compactarea betonului.
Finisarea suprafetelor de beton.
Intarirea si protectia betonului.
Repararea defectelor de calitate la beton.
Intreruperi neplanificate.
Intocmirea inregistrarilor de calitate.
5.3.PUNEREA N OPER A BETONULUI
5.3.1.Prevederi generale
Punerea n oper a betonului va fi condus nemijlocit de conductorul tehnic al punctului de
lucru, care are urmtoarele obligatii:

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE


PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

PTE
Ed.: 0
Pag. 5/14

Rev.: 0

a) s aprobe nceperea turnrii betonului pe baza verificrii directe a urmtoarelor:


-starea cofrajelor si/sau a gropilor sau terasamentelor n care se toarn betonul ,starea armturii.
-starea tecilor/nevilor montate pentru realizarea canalelor pentru armtura pretensionat, dac
este cazul:
-starea pieselor nglobate n beton;
-starea rosturilor de turnare, dac este cazul;
b) s verifice comanda pentru beton (la furnizori externi sau la statia proprie de preparare) avnd
n vedere:planificarea livrrilor;eventuale alte conditii;
c) s verifice faptul c sunt asigurate conditiile corepunztoare pentru transportul betonului la
locul de punere n oper, precum si mijloacele, facilittile si personalul pentru punerea n oper a
betonului, inclusiv cele necesare n caz de situatii neprevzute;
d) s cunoasc si s supravegheze modul de turnare si compactare a betonului (cu respectarea
prevederilor privind rosturile de turnare), precum si prelevarea de probe pentru ncercrile pe
beton proaspt si beton ntrit, cu ntocmirea unei proceduri de punere n oper, dac este cazul.
Aprobarea nceperii turnrii betonului trebuie s fie reconfirmat pe baza unor noi verificri, n
cazul n care au trecut 7 zile fr a ncepe turnarea sau au intervenit evenimente de natur s
modifice situatia constatat la data aprobrii.
Sunt necesare msuri speciale, determinate de temperatura mediului ambiant n timpul turnrii si
ntririi betonului, astfel:
a) n general se recomand ca temperatura betonului proaspt, nainte de turnare, s fie cuprins
ntre 5oC si 30oC;
b) n conditiile n care temperatura mediului n momentul turnrii sau n timpul perioadei de
ntrire scade sub5oC, se aplic prevederile din NE 012-1. Pmntul, piatra, sustinerile sau
elementele structurale n contact cu betonul ce urmeaz a fi turnat trebuie s aib o temperatur
care s nu provoace nghetarea betonului nainte ca acesta s ating rezistenta necesar pentru
a rezista la efectele nghetului;
c) n cazul n care temperatura mediului depseste 30C n momentul turnrii sau n timpul
perioadei de ntrire sunt necesare msuri suplimentare precum: stabilirea de ctre un institut de
specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere
n oper si tratare a betonului si utilizarea unor aditivi ntrzietori de priz eficienti.
Specificarea privind betonul, prevzut n proiect, pentru comanda la furnizori sau pentru
preparare n statii proprii, se face n conformitate cu prevederile NE 012-1, avnd n vedere si
eventuale alte conditii precizate n proiect.
Comanda pentru beton trebuie s fie conform cu prevederile aplicabile din NE 012-1.Este
obligatorie verificarea betonului la locul de turnare, pe probe, conform prevederilor din anexa H
Epruvetele confectionate vor fi pstrate astfel:
a) epruvetele pentru verificarea clasei betonului pus n oper se pstreaz n conditiile standard;
b) epruvetele de control pentru verificarea rezistentelor la compresiune la termene intermediare
se pstreaz n conditii similare betonului pus n oper;
c) epruvetele pentru determinarea altor caracteristici ale betonului, dac este cazul,se pstreaz
n conditiile prevzute n standardele de ncercare aplicabile.
Pentru betoanele puse n oper, pentru fiecare constructie, trebuie tinut, la zi, condica de
betoane, care trebuie s cuprind cel putin urmtoarele:
a) datele privind bonurile de livrare sau documentele echivalente n cazul producerii betonului de
ctre executant;
b) locul unde a fost pus betonul n oper n lucrare;
c) ora nceperii si terminrii turnrii betonului;
d) temperatura betonului proaspt;
e)probele de beton prelevate si epruvetele turnate, modul de identificare a acestora si rezultatele
obtinute la ncercarea lor;
f) msurile adoptate pentru protectia betonului proaspt turnat;
g) eventualele evenimente intervenite (ntreruperea turnrii, intemperii etc.);
h) temperatura mediului ambiant;
i) personalul care a supravegheat turnarea si compactarea betonului.
Datele din condica de betoane trebuie s asigure trasabilitatea betonului, de la prepararea
acestuia si pn la punerea lui n oper.

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE


PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

PTE
Ed.: 0
Pag. 6/14

Rev.: 0

5.3.2 Livrarea, transportul la santier si receptia betonului proaspt


Livrarea betonului proaspt se va face conform prevederilor aplicabile din NE 012-1.n plus,
productorul de beton trebuie s mentioneze pe bonul de livrare durata maxim de transport
pentru care nu se modific performantele si caracteristicile betonului comandat.
Transportul betonului proaspt va fi efectuat cu luarea msurilor necesare pentru mentinerea
caracteristicilor acestuia n stare proaspt, precum si pentru prevenirea segregrii,pierderii
componentilor sau contaminrii betonului. Mijloacele de transport trebuie s fie etanse, pentru a
nu permite pierderea laptelui de ciment.
a) Receptia betonului proaspt livrat pe santier se efectueaz pe baza bonului (documentului) de
livrare, a examinrii vizuale a strii betonului proaspt si a verificrilor caracteristicilor acestuia
prin ncercri, conform prevederilor din anexa H.
b) n cazul betonului preparat lng locul de punere n oper, examinarea vizual si verificarea
caracteristicilor se efectueaz ca pentru betonul proaspt livrat pe santier.
Datele privind livrarea betonului proaspt, inclusiv cel preparat n statii proprii sau pe santier, vor
fi nregistrate n condica de betoane.
5.3.3 Turnarea si compactarea betonului
Executarea lucrrilor de betonare nu poate s nceap dac nu este verificat ndeplinirea, n
detaliu, a urmtoarelor conditii prealabile:
a) ntocmirea procedurii pentru punerea n oper a betonului (planul de turnare) pentru obiectul n
cauz si acceptarea acesteia de ctre investitor;
b) asigurarea livrrii sau prepararea betonului n mod corespunztor;
c) stabilirea si instruirea formatiilor de lucru n ceea ce priveste tehnologia de punere n oper si
msurile privind igiena, protectia muncii si PSI;
d) receptionarea calitativ a lucrrilor de spturi, cofraje si armturi (dup caz).
Betonul trebuie turnat si compactat astfel nct s se asigure c ntreaga armtur si piesele
nglobate sunt acoperite n mod adecvat, n intervalul tolerantelor acoperirii cu beton compactat si
c betonul va atinge rezistenta si durabilitatea prevzute.
Trebuie realizat o compactare adecvat n zonele de variatie a sectiunii transversale, n
sectiunile nguste, n nise, n sectiunile cu aglomerare de armtur si la nodurile dintre
elementele structurilor.
Viteza de turnare si compactare trebuie s fie suficient de mare pentru a evita formarea rosturilor
de turnare si suficient de redus pentru a evita tasrile sau suprancrcarea cofrajelor si
sustinerilor acestora.
Rostul de turnare se poate forma n timpul turnrii dac betonul din stratul anterior se ntreste
nainte de turnarea si compactarea urmtorului strat de beton.
Pot fi stabilite conditii suplimentare de executare a lucrrilor cu privire la metoda si viteza de
turnare, n cazul n care exist prevederi suplimentare pentru finisarea suprafetei.
Trebuie evitat segregarea n timpul turnrii si compactrii betonului.
Pe durata turnrii si compactrii, betonul trebuie s fie protejat mpotriva radiatiei solare
nefavorabile, vnturilor puternice, nghetului, apei, ploii si zpezii.
Betonul trebuie s fie pus n lucrare imediat dup aducerea lui la locul de turnare, fr a-i afecta
caracteristicile.
La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale:
a) cofrajele din lemn, betonul vechi sau zidriile - care sunt n contact cu betonul proaspt trebuie s fie udate cu ap att cu 23 ore nainte ct si imediat nainte de turnarea betonului,
dar apa rmas n
denivelri trebuie s fie nlturat;
b) descrcarea betonului din mijlocul de transport, se face n bene, pompe, benzi transportoare,
jgheaburi sau direct n cofraj;
c) refuzarea betonului adus la locul de turnare si interzicerea punerii lui n oper, n conditiile n
care nu se ncadreaz n limitele de consistent prevzute sau prezint segregri; se admite
mbunttirea consistentei numai prin utilizarea unui aditiv superplastifiant cu respectarea
prevederilor aplicabile din
NE 012-10;

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE


PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

PTE
Ed.: 0
Pag. 7/14

Rev.: 0

d) nltimea de cdere liber a betonului nu trebuie s fie mai mare de 3,0 m n cazul elementelor
cu ltime de maximum 1,0 m si 1,5 m n celelalte cazuri,inclusiv elemente de suprafat (plci,
fundatii etc.);
e) turnarea betonului n elemente cofrate pe nltimi mai mari de 3,0 m se face prin ferestre
laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alctuit din tronsoane de form tronconic),
avnd captul inferior situat la maximum 1,5 m de zona care se betoneaz;
f) rspndirea uniform a betonului n lungul elementului, urmrindu-se realizarea de straturi
orizontale de maximum 50 cm nltime si turnarea noului strat nainte de nceperea prizei
betonului turnat anterior .
g) corectarea pozitiei armturilor n timpul turnrii, n conditiile n care se produce deformarea sau
deplasarea acestora fat de pozitia prevzut n proiect (ndeosebi pentru armturile dispuse la
partea superioar a plcilor n consol);
h) urmrirea atent a nglobrii complete n beton a armturii, cu respectarea grosimii acoperirii,
n conformitate cu prevederile proiectului si ale reglementrilor tehnice n vigoare;
i) nu este permis ciocnirea sau scuturarea armturii n timpul betonrii si nici asezarea pe
armturi a vibratorului;
j) urmrirea atent a umplerii complete a sectiunii n zonele cu armturi dese, prin ndesarea
lateral a betonului cu ajutorul unor sipci sau vergele de otel,concomitent cu vibrarea lui; n cazul
n care aceste msuri nu sunt eficiente,trebuie create posibilitti de acces lateral, prin spatii care
s permit ptrunderea vibratorului n beton;
k) luarea de msuri operative de remediere n cazul unor deplasri sau cedri ale pozitiei initiale
a cofrajelor si sustinerilor acestora;
l) asigurarea desfsurrii circulatiei lucrtorilor si mijloacelor de transport n timpul turnrii pe
podine astfel rezemate, nct s nu modifice pozitia armturii; este interzis circulatia direct pe
armturi sau pe zonele cu beton proaspt;
m) turnarea se face continuu, pn la rosturile de lucru prevzute n proiect sau n procedura de
executare;
n) durata maxim admis a ntreruperilor de turnare, pentru care nu este necesar luarea unor
msuri speciale la reluarea turnrii, nu trebuie s depseasc timpul de ncepere a prizei
betonului; n lipsa unor determinri de laborator, aceasta se consider de 2 ore de la prepararea
betonului, n cazul cimenturilor cu adaosuri si 1,5 or n cazul cimenturilor fr adaosuri;
o) reluarea turnrii, n cazul cnd s-a produs o ntrerupere de turnare de durat mai mare, numai
dup pregtirea suprafetelor rosturilor.
p) permiterea instalrii podinilor pentru circulatia lucrtorilor si mijloacelor de transport local al
betonului pe planseele betonate, precum si depozitarea pe acestea a unor schele, cofraje sau
armturi este permis numai dup 24 48 ore, n funcie de temperatura mediului si de tipul de
ciment utilizat (de exemplu 24 ore, dac temperatura este de peste 20C si se foloseste ciment
de tip I, avnd clasa mai mare de 32,5).
Compactarea betonului trebuie realizat dup cum urmeaz:
a) betonul trebuie astfel compactat nct s contin o cantitate minim de aer oclus;
b) compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, n functie de
consistenta betonului, tipul elementului etc.;
c) n afara cazului n care se stabileste o alt metod, compactarea se efectueaz cu vibrator de
interior. Se admite compactarea manual (cu maiul, vergele sau sipci, n paralel, dup caz, cu
ciocnirea cofrajelor) n urmtoarele cazuri:
-introducerea n beton a vibratorului nu este posibil din cauza dimensiunilor sectiunii sau desimii
armturii si nu se poate aplica efficient vibrarea extern;
-ntreruperea functionrii vibratorului din diferite motive, caz n care punerea n oper trebuie s
continue pn la pozitia corespunztoare unui rost;
-este prevzut prin reglementri speciale (beton fluid, beton monogranular, beton
autocompactant);
d) vibrarea se utilizeaz ca metod de compactare si nu ca metod de deplasare a betonului pe
distante lungi, sau de prelungire a duratei de asteptare pe santier nainte de turnare;
e) vibrarea cu vibratoare de adncime sau de suprafat se aplic systematic dup turnare pn
la eliminarea aerului oclus. Se evit vibratiile excessive care pot conduce la slbirea rezistentei
suprafetei sau la aparitia segregrii;

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE


PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

PTE
Ed.: 0
Pag. 8/14

Rev.: 0

f) n mod normal, se recomand ca grosimea stratului de beton turnat s fie mai mic dect
nltimea tijei vibratoare, asigurndu-se sistematic vibrarea si revibrarea suprafetei stratului
anterior;
g) n cazul n care structura contine cofraje pierdute, trebuie luat n considerare absorbtia de
energie a acestora, la selectarea metodei de compactare si la stabilirea consistentei betonului;
h) n sectiuni cu grosimi mari, reluarea compactrii stratului de suprafat este recomandat
pentru compensarea tasrii plastice a betonului situat sub primul rnd de armturi orizontale;
i) cnd se utilizeaz numai vibratoare de suprafat, stratul de beton dup compactare nu trebuie,
n mod normal, s depseasc 100 mm, n afara cazului n care se demonstreaz prin turnri de
prob c sunt acceptabile grosimi mai mari. Pentru a obtine o compactare corespunztoare,
poate fi uneori necesar o vibrare suplimentar la margini;
j) n timpul compactrii betonului proaspt, trebuie evitat deplasarea armturilor si/sau a
cofrajelor;
k) betonul se compacteaz numai att timp ct este lucrabil.
Turnarea betonului n elemente verticale (stlpi, diafragme, pereti) se face respectndu-se
urmtoarele prevederi suplimentare:
a) n cazul elementelor cu nltimea de maximum 3,0 m, dac vibrarea betonului nu este
stnjenit de grosimea redus a elementului sau de desimea armturilor, se admite cofrarea
tuturor fetelor pe ntreaga nltime si turnarea pe la partea superioar a elementului;
b) n cazul n care se ntrevd dificultti la compactarea betonului precum si n cazul elementelor
cu nltime mai mare de 3,0 m, se adopt una din solutiile:
(i) cofrarea unei fete pe maximum 1,0 m nltime si completarea cofrajului pe msura turnrii;
(ii) turnarea si compactarea prin ferestrele laterale;
c) n cazul peretilor de recipienti, cofrajul se monteaz pe una din fete pe ntreaga nltime, iar pe
cealalt fat, pe nltime de maximum 1,0 m, completndu-se pe msura turnrii;
d) primul strat de beton trebuie s aib o consistent la limita maxim admis prin procedura de
executare a lucrrilor si trebuie s nu depseasc grosimea de 30 cm;
e) nu se admit rosturi de lucru nclinate rezultate din curgerea liber a betonului.
Turnarea betonului n grinzi si plci se face cu respectarea urmtoarelor prevederi suplimentare:
a) turnarea grinzilor si a plcilor ncepe dup 1 2 ore de la terminarea turnrii stlpilor sau
peretilor pe care reazem, dac procedura de executare a lucrrilor nu contine alte precizri;
b) grinzile si plcile care sunt n legtur se toarn, de regul, n acelasi timp; se admite crearea
unui rost de lucru la 1/5 1/3 din deschiderea plcii si turnarea ulterioar a acesteia;
c) la turnarea plcii se folosesc repere dispuse la distante de maximum 2,0 m, pentru a asigura
respectarea grosimii plcilor prevzute n proiect
Turnarea betonului n structuri n cadre se face acordnd o deosebit atentie zonelor de la
noduri, pentru a asigura umplerea complet a acestora.
Turnarea betonului n elemente masive, respectiv a elementelor la care cea mai mic dimensiune
este cel putin egal cu 1,5 m, se face avnd n vedere aspectele particulare prezentate n
continuare:
a) adoptarea de msuri speciale la stabilirea compozitiei betonului si a tehnologiei de tunare, n
vederea asigurrii calittii lucrrii. n scopul reducerii eforturilor din temperatur si contractie, la
stabilirea compozitiei si preparrii betonului se urmreste:
- adoptarea unui tip de ciment cu cldur de hidratare redus (corelat cu clasa betonului) si a
unui dozaj ct mai sczut, utiliznd n acest scop un aditiv reductor de ap si agregate cu
dimensiuni ct mai mari;
- asigurarea unei temperaturi ct mai sczute pentru betonul proaspt, reducerea temperaturii
agregatelor prin stropire artificial, utilizarea de ap rece, fulgi de ghea etc;
b) turnarea betonului n elemente masive se face fie n strat continuu, fie n trepte. Aceste
prevederi se aplic si n cazul elementelor cu grosimea de 0,8 1,5 m, dac volumul acestora
depseste 100 m3;
c) detalierea tehnologiei de tunare a betonului se face n mod obligatoriu, prin caiete de sarcini
sau proceduri de executare a lucrrilor, tinnd seama de:
- capacitatea de turnare a betonului Cb exprimat n m3/h, respectiv cea mai mic dintre valorile
capacittii de preparare si a capacittii de transport de la statie sau de la locul preparare la cel de
punere n oper;

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE


PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

PTE
Ed.: 0
Pag. 9/14

Rev.: 0

- durata de timp Ta maxim admis pentru turnarea unui nou strat sau treapt de beton;
- grosimea stratului sau treptei, care nu poate depsi 50 cm;
- numrul necesar de trepte suprapuse.
Finisarea suprafetei prin netezire cu rigla sau mistria se efectueaz la intervale si ntr-o manier
care s permit obtinerea finisrii specificate.
La finisarea suprafetei nu trebuie s rmn lapte de ciment.n timpul finisrii nu se adaug ap,
ciment, agenti de ntrire a suprafetei sau alte materiale, dect n cazul n care se specific altfel.
5.3.4. Tratarea si protectia betonului dup turnare
Tratarea si protectia betonului, n perioada de dup turnare, au scopul de a asigura atingerea
caracteristicilor cerute pentru betonul respectiv, n functie de domeniul de utilizare si de conditiile
de mediu din aceast perioad.
Caracteristicile avute n vedere sunt:
a) rezistentele si deformatiile betonului;
b) evitarea efectului contractiei betonului, a producerii fisurilor si, dup caz,impermeabilitatea;
c) durabilitatea, n functie de clasele de expunere.
Aceste caracteristici sunt determinate, din punctul de vedere al tratrii si protectiei betonului,
de:
- mpiedicarea evaporrii apei din beton;
- evitarea, dup caz, a actiunilor mecanice duntoare (vibratii, impact etc.), a nghetului sau a
contaminrii cu substante duntoare (uleiuri, agenti agresivi etc.).
Prevederile privind tratarea si protectia betonului nu se refer la:
a) tratarea termic accelerat prin nclzire intern sau extern care, dac este cazul,trebuie s
fac obiectul unor prevederi speciale;
b) aplicarea unor produse care se nglobeaz n stratul de suprafat al betonului pentru a-i
conferi proprietti speciale (de exemplu, sclivisire):
c) tratarea suprafetei vzute pentru a-i conferi un aspect deosebit (de exemplu,agregate
monogranulare aparente).
Tratarea suprafetei betonului, conform punctelor (b) si (c), dac este cazul, trebuie s fac
obiectul caietelor de sarcini ntocmite de proiectant, pe baza cerintelor beneficiarului lucrrii.
Principalele date necesare pentru aplicarea metodelor de tratare si protectie a betonului sunt:
a) stabilirea, pe baza cunoasterii domeniului de utilizare, a conditiilor specifice privind unele
caracteristici ale betonului si, dup caz, a suprafetei acestuia (lipsa fisurilor, duritate, porozitate,
impermeabilitate etc.);
b) cunoasterea comportrii betonului utilizat, n ceea ce priveste evolutia rezistentei n timp, n
functie de tipurile de ciment, agregate si aditivi, precum si caracteristici ale betonului proaspt
(raport A/C, temperatur etc.), n perioada de ntrire si cea dup ntrire;
c) cunoasterea influentei conditiilor de mediu (temperatur, umiditate, viteza curentilor de aer n
contact cu betonul etc.) asupra comportrii betonului respective n perioada de ntrire si cea
dup ntrire;
d) cunoasterea mijloacelor si produselor care se pot utiliza, pentru tratarea si protectia betonului,
n
functie de tipul betonului si de conditiile de mediu preconizate.
Prevederile specifice privind protectia si tratarea betonului trebuie s fie cuprinse n proiect, n
functie de urmtoarele situatii:
a) necesitatea unor msuri deosebite, situatie n care aceste msuri trebuie stabilite pe baza unor
determinri, printr-un laborator de specialitate;
b) aplicarea unor msuri generale, commune.
Pentru protectia betonului se utilizeaz, de regul, urmtoarele metode, separat sau combinat:
- pstrarea cofrajului n pozitie;
- acoperirea suprafetei betonului cu folii impermeabile la vapori, fixate la margini si la mbinri
pentru a preveni uscarea;
- amplasarea de nvelitori umede pe suprafat si protejarea acestora mpotriva uscrii;
- mentinerea unei suprafete umede de beton, prin udare cu ap;
- aplicarea unui produs de tratare corespunztor.
Utilizarea produselor de tratare pentru protectie la mbinrile constructive, pe suprafetele ce
urmeaz a fi tratate sau pe suprafetele pe care este necesar aderarea altui material, este

PTE
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE
PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

Ed.: 0
Pag.
10/14

Rev.: 0

permis numai dac acestea sunt ndeprtate complet nainte de urmtoarea operatie, sau dac
se dovedeste c nu au nici un efect negativ asupra operatiilor ulterioare.
La stabilirea duratei de tratare si de protectie a betonului trebuie s fie avuti n vedere urmtorii
parametri:
a) conditiile de mediu din perioada de exploatare a constructiei exprimate prin clasele de
expunere stabilite n NE 012-1. n acest sens, se deosebesc dou situatii:
(i) constructii aflate n clasele de expunere X0 sau XC1;
(ii) constructii aflate n alte clase de expunere.
b) sensibilitatea betonului la tratare, n functie de compozitie. Cele mai importante caracteristici
ale compozitiei betonului, care influenteaz durata tratrii betonului,sunt: raportul ap/ciment
(A/C), tipul si clasa cimentului, tipul si proportia aditivilor.
Betonul cu un continut redus de ap (raport A/C mic) si care are n compozitie cimenturi cu
ntrire rapid (R) atinge un anumit nivel de impermeabilitate mult mai rapid dect betonul
preparat cu un raport A/C ridicat si cu cimenturi cu ntrire normal, rezultnd durate ale tratrii
diferite.
De asemenea, avnd n vedere c, n functie de clasa de expunere, betoanele preparate cu
cimenturi de tip II - V compozite sunt mai sensibile la carbonatare dect betoanele preparate cu
cimenturi Portland de tip I, n cazul utilizrii aceluiasi raport A/C, se recomand prelungirea
duratei de tratare pentru primul caz.
c) procentul din valoarea caracteristic a rezistentei la compresiune la 28 zile, la care trebuie s
ajung rezistenta betonului n perioada de tratare. Pentru acest procent sunt stabilite trei clase:
35%, 50% si 70%. n cazurile n care procentul necesar este mai mare de 70%, se vor prevedea
msuri speciale n proiect sau n caietul de sarcini.
d) viteza de dezvoltare a rezistentei betonului, care poate fi stabilit n functie de:
- raportul A/C si de clasa de rezistent a cimentului;
- raportul (r) dintre valoarea medie a rezistentei la compresiune dup 2 zile (fcm2) si valoarea
medie a rezistentei la compresiune dup 28 zile (fcm28), determinate prin ncercri initiale sau
bazate pe performantele cunoscute ale unui beton cu compozitie similar (a se vedea NE 012-1).
Temperatura suprafetei betonului nu trebuie s scad sub 0C nainte ca suprafata betonului s
ating o rezistent care poate suporta nghetul fr efecte negative (de regul, n cazul n care
rezistenta atins de beton, fc, este mai mare de 5 N/mm2).
5.3.5. Rosturi de lucru la turnarea betonului
Rosturile de lucru sunt suprafetele pe care se ntrerupe turnarea betonului n elementele n care,
la proiectare, sectiunea din beton este considerat continu. Aceasta face ca stabilirea pozitiei
acestora, precum si tratarea corespunztoare a zonei, pentru continuarea turnrii betonului, s
fie deosebit de importante.
Pentru constructii cu caracter special, elemente de mare deschidere, constructii
masive,rezervoare, silozuri, cuve, radiere etc. pozitia rosturilor de lucru trebuie indicat n proiect
precizndu-se si modul de tratare (benzi de etansare, prelucrare etc.).
Rosturile de lucru vor fi realizate tinnd seama de urmtoarele:
a) suprafata rosturilor de lucru la stlpi si grinzi va fi, de regul, perpendicular pe axa acestora,
iar la plci si pereti perpendicular pe suprafata lor;
b) tratarea rosturilor de lucru:
- splare cu jet de ap si aer sub presiune dup sfrsitul prizei betonului (cca.5 ore de la
betonare sau n functie de rezultatele ncercrilor de laborator.
- nainte de betonare suprafata rostului de lucru va fi bine curtat ndeprtndu-se betonul ce nu
a fost bine compactat si/sau se va freca cu peria de srm pentru a nltura pojghita de lapte de
ciment si oricare alte impuritti, dup care se va uda;
- naintea betonrii, suprafata betonului existent trebuie udat si lsat s absoarb apa, dup
regula: betonul trebuie s fie saturat dar suprafata zvntat.
La structurile din beton impermeabile, rosturile trebuie, de asemenea, realizate impermeabile.
Cerintele enuntate trebuie s fie ndeplinite si n cazul rosturilor accidentale ce au aprut ca
urmare a conditiilor climaterice, din cauza unor defectiuni, a nelivrrii la timp a betonului etc.
5.3.6 Conditii prealabile si conditii necesare la punerea n oper a betonului
Conditiile prealabile, precum si cele necesare la punerea n oper a betonului sunt, n principal,
urmtoarele:

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE


PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

PTE
Ed.: 0
Pag. 11/14

Rev.: 0

a) existenta, pe santier, a proiectului, cu toate datele necesare;


b) ndeplinirea conditiilor prealabile privind aprobarea nceperii turnrii betonului ;
c) asigurarea conditiilor specifice punerii n oper a betonului.
Conditiile specifice punerii n oper a betonului sunt, n principal, urmtoarele:
a) dotri tehnice pentru transportul si turnarea betonului, pentru compactarea betonului si, dup
caz, pentru tratarea si protectia betonului;
b) facilitti necesare: energie electric, ap, aer comprimat etc.;
c) personal calificat pentru activittile respective;
d) materiale corespunztoare (spre exemplu, produse de tratare pentru protectia betonului).
Pentru a evita ntreruperi ale turnrii betonului n afara rosturilor de lucru prevzute, din cauza
nefunctionrii mijloacelor de compactare prin vibrare, sau a altor ntreruperi accidentale, se vor
lua msuri de a exista alternative n asigurarea dotrilor tehnice, a facilittilor respective, precum
si a personalului calificat.
5.3.7. Decofrarea
La decofrare trebuie s se respecte urmtoarele prevederi:
a) elementele pot fi decofrate n cazul n care betonul are o rezistent suficient pentru a putea
prelua, integral sau partial, dup caz, solicitrile pentru care acestea au fost proiectate.
Trebuie acordat o atentie deosebit elementelor de constructie care, dup decofrare,suport
aproape ntreaga solicitare prevzut prin calcul.
b) se recomand urmtoarele valori ale rezistentei la compresiune la care se poate decofra:
- prtile laterale ale cofrajelor se pot ndeprta dup ce betonul a atins o rezistent la
compresiune de minimum 2,5 N/mm2, astfel nct s nu fie deteriorate fetele si muchiile
elementelor;
- cofrajele fetelor inferioare la plci si grinzi se pot ndeprta, mentinnd sau remontnd popi de
sigurant, numai n conditiile n care rezistenta la compresiune a betonului a atins, fat de clas,
urmtoarele procente:
- 70 % pentru elemente cu deschidere de maximum 6,0 m;
- 85 % pentru elemente cu deschidere mai mare de 6,0 m;
c) ndeprtarea popilor de sigurant se face la termenele stabilite n proiect.
Nu este permis ndeprtarea popilor de sigurant ai unui planseu aflat imediat sub altul care se
cofreaz sau la care se toarn betonul.
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns prtile de constructie, n vederea decofrrii, se face prin
ncercarea epruvetelor de control, confectionate n acest scop si pstrate n conditii similare
elementelor n cauz . La aprecierea rezultatelor obtinute pe epruvetele de control trebuie s se
tin seama de faptul c poate exista o diferent ntre aceste rezultate si rezistenta real a
betonului din element (evolutia diferit a cldurii n beton n cele dou situatii, tratarea betonului
etc.), precum si fat de rezistenta determinat prin ncercri conform SR EN 206-1 si SR EN
12390-3.
n cazurile n care exist dubii n legtur cu aceste rezultate, se recomand ncercri
nedistructive.
n cursul operatiei de decofrare trebuie respectate urmtoarele reguli:
a) desfsurarea operatiei trebuie supravegheat direct de ctre conductorul punctului de lucru;
n cazul n care se constat defecte de turnare (goluri, zone segregate) care pot afecta
stabilitatea constructiei decofrate, se sisteaz demontarea elementelor de susinere pn la
aplicarea msurilor de remediere sau consolidare;
b) sustinerile cofrajelor se desfac ncepnd din zona central a deschiderii elementelor si
continund simetric ctre reazeme;
c) slbirea pieselor de descintrare (pene, vinciuri) se face treptat, fr socuri;
d) decofrarea se face astfel nct s se evite preluarea brusc a ncrcrilor de ctre elementele
care se decofreaz, precum si ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajului
si sustinerilor acestuia.
Pentru decofrarea elementelor cu deschideri mai mari de 12,0 m, precum si pentru descintrarea
esafodajelor care sustin cintrele boltilor, arcelor, plcilor subtiri etc., proiectul trebuie s contin
precizri n legtur cu executarea acestor operatii: numrul de reprize de descintrare, nltimile
de coborre etc.

PTE
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE
PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

Ed.: 0
Pag.
12/14

Rev.: 0

n termen de 24 de ore de la decofrarea oricrei prti de constructie se face o examinare


amnuntit a tuturor elementelor de rezistent ale structurii, de ctre conductorul punctului de
lucru, reprezentantul investitorului si de ctre proiectant (dac acesta a solicitat s fie convocat),
ncheindu-se un proces-verbal n care se vor consemna calitatea lucrrilor,precum si eventuale
defecte constatate. Este interzis efectuarea de remedieri nainte de efectuarea acestei
examinri.
5.3.8. Receptia lucrrilor de punere n oper a betonului
Receptia lucrrilor de punere n oper a betonului se efectueaz, pentru elemente sau prti de
constructie, dac este prevzut n proiect sau stabilit de beneficiar, dup decofrarea
elementelor sau prtilor de constructie respective.
Aceast receptie are la baz: proiectul lucrrii; documentele privind calitatea betonului proaspt
livrat si condica de betoane; verificarea existentei corpurilor de prob;evaluarea strii betonului,
prin sondaj, prin examinare vizual direct, mai ales n zonele deosebite (nguste si nalte, n
apropierea intersectiilor de suprafate orientate diferit etc.);msurarea dimensiunilor (ale
sectiunilor, ale golurilor etc.) si a distantelor (pozitia relativ a elementelor, a pieselor nglobate, a
golurilor etc.), prin sondaj.
La aceast receptie particip reprezentantul investitorului si este invitat proiectantul, n urma
verificrilor ncheindu-se un proces verbal de receptie calitativ.
n cazurile n care se constat neconformitti (la dimensiuni, pozitii, armturi aparente etc.),
defecte (segregri, rosturi vizibile etc.) sau degradri (fisuri, portiuni dislocate etc.), se
procedeaz la ndesirea verificrilor prin sondaj, pn la verificarea ntregii suprafete vizibile,
consemnnd n procesul verbal toate constatrile fcute.
Remedierea neconformittilor, defectelor si/sau degradrilor nu se va efectua dect pe baza
acordului proiectantului, care trebuie s stabileasc solutii pentru fiecare categorie dintre
acestea.
5.3.9.Repararea defectelor de calitate la beton.
In cazul descoperirii de defecte la elementul de beton dupa decofrare, responsabilul CQ pe lucrare
va deschide RNC ( registrul de neconformitate ), iar proiectantul va emite D.S. cu solutia de
remediere.
Remedierile se executa conform procedurilor tehnologice, specifice, dupa caz.
Intreruperi neplanificate.
Cu toate ca opririle sint evenimente nedorite pe parcursul betonarii, acestea pot aparea din
urmatoarele motive:
- incendii, defectarea fabricilor de beton, avarii de energie electrica, deformarea cofrajelor, etc..
In aceste cazuri santierul va proceda la emiterea deciziei de oprire a operatiei de betonare.
Se vor lua masuri de formarea rosturilor, de pozitionarea benzilor de etansare in betonul turnat
proaspat si se vor stria suprafetele.
In cazul cind se ordona oprirea rapida a betonarii se vor introduce fortat benzile PVC de etansare la
suprafata betonului proaspat, precum si a unor sipci de lemn pe mijlocul suprafetei turnate in
vederea formarii unui rost de imbinare.
In cazul averselor de ploaie se va reduce continutul de apa din amestec si se vor prevedea mijloace
manuale sau pompe dec vacum in vederea evacuarii apelor strinse in cantitati apreciabile in cofrajul
elementului structurilor, evitindu-se formarea pungilor de apa pe suprafata betonului turnat.
Inainte de reluarea betonarii se vor indeparta orice materiale straine precum si laptele de ciment si
se va trece la tratarea suprafetei prin turnarea unui strat de beton cu un cotinut de ciment mai mare,
dupa care se poate reincepe operatia de betonare.
Reluarea betonarii se face dupa 24 de ore de la intrerupere.
6. RESPONSABILITATI
6.1.Director general
6.1.2.Asigura remedierea defectelor calitative aparute din vina organizatiei atat in perioada de
executie cat si in perioada de garantie prevazuta in contract.
6.1.2.Dispune oprirea lucrarilor ori de cate ori se constata abateri de la cerintele de calitate ,
stabileste tratarea neconformitatilor si aplicarea actiunilor corective.
6.1.3.Urmareste ducerea la indeplinire la termenele stabilite a masurilor dispuse prin actele de
control sau prin documentele de receptie ale lucrarilor.

PTE
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE
PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

Ed.: 0
Pag.
13/14

Rev.: 0

6.1.4.Aproba procurarea de materiale si produse precum si angajarea de servicii numai de la


subcontractanti care asigura conditiile prevazute de Regulamentul privind agrementul tehnic
pentru produse , procedee si echipamente noi in constructii si de Regulamentul privind
certificarea calitatii produselor folosite in constructii.
6.2.Reprezentantul managementului pentru calitate
6.2.1.Realizeaza audituri interne ale calitatii pentru a se asigura ca prevederile procedurii sunt
aplicate.
6.2.2.Efectueaza controale pentru a se asigura ca neconformitatile constatate sunt tratate si ca
sunt intreprinse actiuni corective si preventive.
6.2.3.Efectueaza analiza reclamatiilor referitoare la calitatea lucrarilor si asigura tratarea si
rezolvarea lor.
6.2.4.Urmareste respectarea programului de inspectii si incercari si a planului calitatii.
6.3.Seful de santier
6.3.1.Raspunde de efectuarea inspectiuilor si incercarilor prevazute in PMM.
6.3.2.Raspunde de utilizarea in executie numai a produselor si a procedeelor prevazute in
proiecte , certificate calitativ sau pentru care exista agremente tehnice , accepta inlocuirea
acestora cu altele numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului.
6.3.3.Raspunde de convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse
in faze determinante ale executiei si asigurarea conditiilor necesare efectuarii acestora ,
in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrarilor.
6.3.4.Raspunde de solutionarea neconformitatilor , a defectelor si neconcordantelor aparute in
fazele de executie , numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant.
6.3.5.Asigura aducerea la indeplinire la termenele stabilite a masurilor dispuse prin actele de
control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii.
6.4.Controlorul de calitate
6.4.1.Asigura ca nu este permisa continuarea executiei unor lucrari la care s-au constatat abateri
de la proiect si reglementari tehnice si s-au utilizat produse care nu sunt conforme cu
conditiile specificate , verifica si asigura ca neconformitatile constatate sa fie tratate si remediate
conform procedurii.
6.4.2.Efectueaza controlul calitatii la lucrari , avand drept obiectiv monitorizarea proceselor
respective si eliminarea cauzelor de functionare necorespunzatoare . In efectuarea controalelor
se bazeaza pe prevederile procedurilor sistemului de management al calitatii si pe procedurile de
proces , respectiv a planului calitatii specific lucrarii.
6.4.3.Neconformitatile pe care le constata cu ocazia controalelor le inscrie in rapoartele de
neconformitate cu propuneri de actiuni corective si preventive si totodata stabileste impreuna cu
seful de santier masurile necesare pentru remedierea deficientilor constatate , pe care le inscrie
in nota de control.
6.4.4.Verifica colectarea , indexarea , indosarierea , arhivarea , pastrarea si eliminarea
inregistrarilor calitatii . In acest sens controleaza intocmirea documentatiei privind executia
lucrarilor conform prevederilor Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora.
6.5.Responsabilul tehnic cu executia atestat
6.5.1.Asigura ca executia lucrarilor de constructii sa se desfasoare conform prevederilor
proiectului si a planului calitatii si ca sunt in curs de satisfacere conditiile specificate referitoare la
calitate .
6.5.2.Raporteaza Directorului general modul de functionare a sistemului de management al
calitatii si solicita oprirea executiei lucrarilor de constructii in cazul in care s-au produs defecte
grave de calitate sau abateri de la prevederile proiectului de executie si permite reluarea
lucrarilor numai dupa remedierea acestora.
6.5.3.Asigura ca identificarea stadiului inspectiilor si incercarilor sa fie mentinuta asa cum s-a
definit in planul calitatii si /sau in procedurile documentate pe tot parcursul executiei in scopul
supunerii la receptie numai a constructiilor la care sunt efectuate inspectiile si incercarile cerute.
7. INREGISTRARI . FORMULARE
7.1.Sunt considerate inregistrari ale calitatii urmatoarele documente :
-Comanda de beton

PTE
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE
PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

-Condica de betoane turnate


-Bon de livrare turnare beton

Ed.: 0
Pag.
14/14

Rev.: 0