Ic 06 2013

11/11/2013 Luminita Scripcariu 1
INTRODUCERE N
COMUNICAII
CURS 6

Conf. Luminia SCRIPCARIU
DIN CURSUL PRECEDENT
CODURI HAMMING, TURBO-HAMMING,
REED-SOLOMON, TURBO - RS
PERFORMANELE CODURILOR
CORECTOARE DE ERORI
NTREBAREA 1
Care dintre urmtoarele coduri se aplic
pe secvene binare?
ASCII
AES
DES
RSA
NTREBAREA 1
Care dintre urmtoarele coduri se aplic
pe secvene binare?
ASCII
AES
DES
RSA
NTREBAREA 2
Care sunt etapele algoritmului folosit la
recepie de ctre decodorul corector de
erori?
1. .....................
2. .....................
3. .....................
4. .....................
NTREBAREA 2
Care sunt etapele algoritmului folosit la
recepie de ctre decodorul corector de
erori?
1. Detecie de erori
2. Localizarea erorilor
3. Corecia erorilor
4. Extragerea datelor
NTREBAREA 3
Detecia erorilor de transmisie de ctre un
codec corector de erori se face pe baza:
Matricii generatoare (G)
Matricii de control (H)
Vectorului de eroare (e)
Vectorului sindrom (s)
NTREBAREA 3
Detecia erorilor de transmisie de ctre un
codec corector de erori se face pe baza:
Matricii generatoare (G)
Matricii de control (H)
Vectorului de eroare (e)
Vectorului sindrom (s)
NTREBAREA 4
Care dintre urmtoarele afirmaii, referitoare
la codurile Turbo, sunt adevrate?
codeaz datele intercalat
decodarea se face iterativ
menin capacitatea de corecie de erori a
codului primar
pot corecta mai multe erori dect codul
primar
NTREBAREA 4
Care dintre urmtoarele afirmaii, referitoare
la codurile Turbo, sunt adevrate?
codeaz datele intercalat
decodarea se face iterativ
menin capacitatea de corecie de erori a
codului primar
pot corecta mai multe erori dect codul
primar
NTREBAREA 5
Cte erori poate corecta codul H(31,26)?
1
2
3
5
NTREBAREA 5
Cte erori poate corecta codul H(31,26)?
1
2
3
5
NTREBAREA 6
Care este distana Hamming minim dintre
cuvintele de cod H(15, 11)?
1
3
4
11
NTREBAREA 6
Care este distana Hamming minim dintre
cuvintele de cod H(15, 11)?
1
3
4
11
NTREBAREA 7
Pentru corecia erorilor n sisteme de
comunicaii afectate de fading, care
dintre urmtoarele coduri poate fi folosit?
Huffman
H(7,4)
TH(15,11)
RS(31,23)
NTREBAREA 7
Pentru corecia erorilor n sisteme de
comunicaii afectate de fading, care
dintre urmtoarele coduri poate fi folosit?
Huffman
H(7,4)
TH(15,11)
RS(31,23)
NTREBAREA 8
Ct este rata de codare a codului TH(15,11)?

..............................................
NTREBAREA 8
Ct este rata de codare a codului TH(15,11)?

Rc = 121/225
NTREBAREA 9
Care dintre urmtoarele afirmaii
referitoare la codul RS(n, n-2t) sunt
adevrate?
Are rata de codare 2t/n
Fiecare cuvnt de cod conine 2t
simboluri de paritate
Poate corecta 2t erori
Transformata DFT a cuvntului de cod
are 2t nuluri spectrale.
NTREBAREA 9
Care dintre urmtoarele afirmaii
referitoare la codul RS(n, n-2t) sunt
adevrate?
Are rata de codare 2t/n
Fiecare cuvnt de cod conine 2t
simboluri de paritate
Poate corecta 2t erori
Transformata DFT a cuvntului de cod
are 2t nuluri spectrale.
NTREBAREA 10
Cte erori poate corecta codul RS(15, 11)?
1
2
3
4
NTREBAREA 10
Cte erori poate corecta codul RS(15, 11)?
1
2
3
4
NTREBAREA 11
Enumerai metodele de generare a
codurilor RS(n, n-2t):
.....................................
.....................................
.....................................
.....................................
NTREBAREA 11
Enumerai metodele de generare a
codurilor RS(n, n-2t):
1. metoda de generare n domeniul timp
2. metoda de generare n domeniul
frecven
3. metoda sistematic
.....................................
Observaie
Ordinul unui element din cmp Galois se
definete ca prima valoare a exponentului
la care, prin ridicare la putere a
elementului , se obine valoarea 1.
Exemple:
2
7
=1 n GF(8) => 2 este element de ordin
7 n GF(8).
8
5
=1 n GF(16) => 8 este element de ordin
5 n GF(16).
Exerciiu propus
Ct este ordinul lui 6 n GF(16)?

Indicaie:
Se folosete pentru multiplicare, polinomul:
p(x)=x
4
+x+1
TEHNICI DE CODARE
COMPRESIE
CRIPTARE
CORECIE DE ERORI
CODURI DE LINIE
Codurile de linie
Faciliteaz sincronizarea receptorului.
Permit creterea densitii datelor
stocate pe suport magnetic.
Echilibreaz regimul de funcionare al
transmitoarelor digitale.
Permit creterea vitezei de transmisie.
Clasificarea codurilor de linie
dup numrul de nivele de cod

Binare
Ternare
Multinivel (Semnale cu rspuns parial
sau codate corelativ)
Coduri de linie binare
Codul NRZ-L (Non-Return to Zero Level)
Codul NRZ-M (Non-Return to Zero Mark)
Codul NRZ-S (Non-Return to Zero Space)
Codul RZ (Return to Zero)
Codul BIF-L (MANCHESTER)
Codul BIF-M (Biphase Mark)
Codul BIF-S (Biphase Space)
Codul CMI (Coded Mark Inversion)
Codul MILLER
Reguli de codare
Codarea prin nivel (L Level) se face prin
asocierea datelor cu nivelele de semnal de
ieire.
Exemple: NRZ-L, RZ, BIF-L

Codarea prin tranziii asociaz datele cu
schimbarea nivelului din semnalul codat.
Exemple: NRZ-M(S), BIF-M(S), Miller, DM
Codul RZ
Unipolar pentru comunicaii optice
Codul Miller diferenial (DM)
Forme de und
Diagrama de stri
Definirea strilor
Starea codorului se definete prin
combinaia intrare-ieire i, eventual,
memorie (dac este cazul).
Exemplu: Codul DM
EXERCIIU PROPUS
Codai Miller urmtoarea secven:

1 1 1 0.1 1 1 0. 0 1 1 0.

Definii strile i desenai diagrama de
stri a codorului.
Coduri de linie ternare
AMI (Alternative Mark Inversion) = BIPOLAR 1
1 este codat alternativ +/- (B)
0 binar este codat prin 0 ternar.
BIPOLAR nr.2:
1 codat alternativ +/+/-/-; 0 / 0
HDB3 (High Density Bipolar no. 3)
codare AMI (B) cu constrngeri:
c.c.=0 i maxim 3 zerouri consecutive:
0 0 0 V / B 0 0 V
V pstreaz polaritatea; B schimb polaritatea.
* Dou V-uri consecutive au semne contrare!

Exemplu
Date: 1 1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1
AMI + - + - 0 0 0 0 + 0 0 0 0 0 0 0 0
BIP. 2 + + - - 0 0 0 0 + 0 0 0 0 0 0 0 0 +
HDB3 + - + - 0 0 0 - + 0 0 0 + - 0 0 - +

Observaie: Codurile ternare lucreaz cu
memorie (se memoreaz polaritatea).

ntrebare: Cte stri are codorul AMI?

EXERCIIU PROPUS
Codai prin codurile NRZ-M, RZ, MILLER,
AMI, BIP2, HDB3 urmtoarea secven:

1 1 0 0.1 0 1 0. 0 0 0 0. 0 0 0 1
COMUNICAII CU
MODULAIE LINIAR
Modulaia de amplitudine
MA
AM amplitude modulation
Tehnici analogice de modulaie de
amplitudine
MA AM
MA-BLD DSB-AM
MA-PS DSB-SC-AM
MA-BLU SSB-AM
MA-RBL VSB-AM
ABREVIERI
BB Base Band
DSB Double Side Band
SSB Single Side Band
VSB Vestigial Side Band
LSB Left Side Band
RSB Right Side Band
SC Supressed Carrier
Semnalul de frecven
mai joas, x(t), este
numit semnal modulator.
Semnalul purttor are
frecvena mai mare
dect semnalul
modulator i este din
banda canalului de
comunicaii.
OBS. Anvelopa MA -
BLD nu se anuleaz.

Dac semnalul
modulator nu are c.c.,
adic are valoare medie
0, atunci modulaia este
cu purttoare suprimat
(MA-PS, DSB-SC
supressed carrier).
Anvelopa MA - PS se
anuleaz i faza se
inverseaz.
Nu se folosete detecia
de anvelop!

Anvelopa semnalului
modulat nu coincide
cu semnalul
modulator dac
modulaia este cu
purttoare suprimat
sau dac apare
supramodulaia.
Expresia semnalului MA
Densitatea spectral de putere
(p.s.d - power spectral density)
La recepie, din spectrul semnalului MA - BLD se
poate extrage purttoarea prin filtrare.
Spectrul semnalului MA-PS
Semnale BLU
Se poate pstra oricare din benzile laterale.
Tehnica BLU se folosete n telefonie pentru
reducerea benzii canalelor, n multiplexarea cilor.
OBSERVAIE
Modulaia de amplitudine este considerat
liniar deoarece nu schimb forma
spectrului semnalului modulator, ci doar l
transleaz n banda canalului de
comunicaii.
Semnale VSB
Se folosete un filtru TS sau TJ pentru reducerea
nivelului benzii inferioare sau superioare a unui
semnal MA-PS.
Parametrii MA
Amplitudinea semnalului modulator: A
m
Amplitudinea semnalului purttor: A
p
Indicele de modulaie: m = A
m
/ A
p
Frecvena maxim modulatoare: f
m
Frecvena purttoare: f
p
Limea benzii semnalului modulat: B
Puterea util: P
u
( = puterea n benzile laterale)
Puterea total:P
t
Eficiena de modulaie: = P
u
/ P
t
Factorul de supradimensionare: k =
Problem
Fie semnalul modulat n amplitudine:

I. Calculai:
a. Indicele de modulaie n amplitudine
b. Puterea util a semnalului MA
c. Puterea n purttoare
d. Puterea total
e. Eficiena de modulaie
f. Factorul de supradimensionare
II. Reprezentai spectrul de amplitudine al semnalului
modulat.
V t t t s ) 100000 cos( ) 10000 cos( 5 ) (
Problem propus
Fie semnalul modulat n amplitudine:

I. Calculai:
a. Indicele de modulaie n amplitudine
b. Puterea util a semnalului MA
c. Puterea n purttoare
d. Puterea total
e. Eficiena de modulaie
f. Factorul de supradimensionare
II. Reprezentai spectrul de amplitudine al semnalului
modulat.
V t t t s ) 200000 cos( ) 20000 cos( 2 ) (

Ic 06 2013

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ic 06 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

11/11/2013 Luminita Scripcariu 1

S-ar putea să vă placă și