Ic 07 2013

11/18/2013 Luminita Scripcariu 1
INTRODUCERE N
COMUNICAII
CURS 7

Conf. Luminia SCRIPCARIU
DIN CURSUL PRECEDENT

CODURI DE LINIE (BINARE, TERNARE)
TIPURILE DE MODULAIE ANALOGIC
DE AMPLITUDINE
PARAMETRII MODULAIILOR LINIARE
1. Ce semnific?
AMI
BIF-M
HDBn
PSD
SNR
DSB-SC-AM
SSB
VSB
NTREBAREA 2
Care dintre urmtoarele coduri de linie
asociaz biii din intrare cu nivele ale
semnalului codat (codare prin nivel)?
NRZ-M
RZ
CMI
MILLER
NTREBAREA 2
asociaz biii din intrare cu nivele ale
semnalului codat (codare prin nivel)?
NRZ-M
RZ
CMI
MILLER
NTREBAREA 3
are rata de codare 1:1?
AMI
BIF-M
CMI
NRZ-M
NTREBAREA 3
are rata de codare 1:1?
AMI
BIF-M
CMI
NRZ-M
NTREBAREA 4
De ce se folosete un cod de linie?
pentru creterea vitezei de transmisie
pentru sincronizarea de bit
pentru sincronizarea de purttoare
analogic
pentru creterea raportului semnal-
zgomot
NTREBAREA 4
De ce se folosete un cod de linie?
pentru creterea vitezei de transmisie
pentru sincronizarea de bit
pentru sincronizarea de purttoare
analogic
pentru creterea raportului semnal-
zgomot
NTREBAREA 5
Care este rata de codare a codului
Manchester?
.....................
NTREBAREA 5
Care este rata de codare a codului
Manchester?
1:2
NTREBAREA 6
sunt ternare?
AMI
BIF-M
HDB3
MILLER
NTREBAREA 6
sunt ternare?
AMI
BIF-M
HDB3
MILLER
NTREBAREA 7
Cte sgei de ieire are o stare din
diagrama de tranziii a unui cod cu rat
de codare 1:2?
1
2
4
niciuna
NTREBAREA 7
de codare 1:2?
1
2
4
niciuna
NTREBAREA 8
de codare 2:3?
1
2
3
4
NTREBAREA 8
de codare 2:3?
1
2
3
4
NTREBAREA 9
Secvena 1 0 1 1 0 0 1 1 este codat
1000011000111001.
Despre ce cod de linie este vorba?
AMI
BIF-M
CMI
MILLER
NTREBAREA 9
Secvena 1 0 1 1 0 0 1 1 este codat
1000011000111001.
AMI
BIF-M
CMI
MILLER
NTREBAREA 10
Secvena: 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1este
codat: + 0 0 0 0 0 - + 0 0 0 0 0 -
AMI
BIPOLAR 2
HDB3
HDB4
NTREBAREA 10
Secvena: 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1este
codat: + 0 0 0 0 0 - + 0 0 0 0 0 -
AMI
BIPOLAR 2
HDB3
HDB4
NTREBAREA 11
Un semnal sinusoidal de amplitudine 1 V
moduleaz n amplitudine o purttoare
de 5 V. Ct este indicele de modulaie?
0,1
0,2
1
5
NTREBAREA 11
Un semnal sinusoidal de amplitudine 1 V
moduleaz n amplitudine o purttoare
de 5 V. Ct este indicele de modulaie?
0,1
0,2
1
5
NTREBAREA 12
Un semnal MA cu band lateral dubl, are
frecvena modulatoare de 10 kHz i
purttoare de 100 kHz. Ce lime de
band are semnalul MA?
10 kHz
20 kHz
100 kHz
200 kHz
NTREBAREA 12
Un semnal MA cu band lateral dubl, are
frecvena modulatoare de 10 kHz i
purttoare de 100 kHz. Ce lime de
band are semnalul MA?
10 kHz
20 kHz
100 kHz
200 kHz
NTREBAREA 13
Puterea util a unui semnal MA este:
Puterea semnalului modulator
Puterea semnalului purttor
Puterea n benzile laterale ale semnalului MA
Puterea coninut n benzile laterale i n
purttoare.
NTREBAREA 13
Puterea util a unui semnal MA este:
Puterea semnalului modulator
Puterea semnalului purttor
Puterea n benzile laterale ale semnalului MA
Puterea coninut n benzile laterale i n
purttoare.
NTREBAREA 14
Care din urmtoarele afirmaii, referitoare la un
semnal MA, este adevrat?
Anvelopa semnalului MA este constant
Faza semnalului MA este constant
Spectrul semnalului modulator este translat
n jurul frecvenei purttoare
Dac semnalul modulator nu are
component continu, atunci n spectrul
semnalului MA nu apare purttoarea.
NTREBAREA 14
Care din urmtoarele afirmaii, referitoare la un
semnal MA, este adevrat?
Anvelopa semnalului MA este constant
Faza semnalului MA este constant
Spectrul semnalului modulator este translat
n jurul frecvenei purttoare
Dac semnalul modulator nu are
component continu, atunci n spectrul
semnalului MA nu apare purttoarea.
NTREBAREA 15
Care dintre urmtoarele tehnici de
modulaie necesit o lime minim a
benzii de transmisie?
DSB-AM
SSB
VSB
ASK
NTREBAREA 15
Care dintre urmtoarele tehnici de
modulaie necesit o lime minim a
benzii de transmisie?
DSB-AM
SSB
VSB
ASK
Multiplexarea canalelor vocale
Canalul vocal (calea primar) are banda limitat
la 4 kHz. Multiplexarea se face prin MA-BLU.
Spectrele grupurilor telefonice
Demodulatoare de amplitudine
1. Demodulatorul sincron (coerent)

2. Demodulatorul necoerent (detector de
anvelop)
Detecia de
anvelop
Nu se aplic semnalelor
MA cu purttoare suprimat
sau cu supramodulaie.
Nu necesit sincronizare de
purttoare.
Demodulatorul sincron sau
coerent
Remodulare cu purttoarea i filtrare
trece-jos.
Necesit sincronizarea purttoarei n
receptor.
11/18/2013 Luminita Scripcariu
37
Exerciiu
Ce tip de demodulator admite acest
semnal?
Semnalul MA este aplicat unui circuit cu
caracteristic ptratic urmat de un FTB
cu banda [185 215] kHz. Deducei
expresia semnalului de la ieirea filtrului.
Reprezentai spectrul de amplitudine al
semnalului de la ieirea filtrului i calculai
puterea total i eficiena acestui semnal.
V t t t s ) 200000 cos( ) 10000 cos( 2 1 ) (
Modulaii digitale binare
Pentru care dintre aceste semnale, se poate folosi detecia de
anvelop ca metod de demodulare?
Modulaii digitale de amplitudine
ASK
BASK Binary ASK
M-ASK (ex. 8-ASK, 16-ASK, 32-ASK)
QAM (ex. 16-QAM, 64-QAM, 256-QAM)
MSK Minimum Shift Keying
GMSK Gaussian MSK
SFSK Sinusoidal Frequency Shift Keying
Modulaia digital ASK
ASK Amplitude Shift Keying
ASK dublu curent (polar) sau BPSK
ASK simplu curent (unipolar)
BPSK sau ASK dublucurent
Demodulatoare ASK
Form de und n domeniul timp
Spectru de amplitudini n domeniul frecven
Un alt spectru de amplitudine
Exerciiu propus
Pentru semnalul cu spectrul de amplitudini
dat (slide 44), specificai:
Frecvena i perioada de bit
Frecvena purttoare
Banda de frecvene folosit pentru
transmisie
Limea de band a semnalului modulat
Ce tip de semnal este?
Ce tip de demodulator se poate folosi?
Modulaia digital QAM
Quadrature Amplitude Modulation
Dou semnale MA-BLD-PS
Purttoare defazate n cuadratur
Folosire eficient a benzii
Dublarea vitezei de transmisie
QAM
Constelaii de stri
Demodulator QAM
Modulaii digitale de faz
PSK Phase Shift Keying
M-PSK (ex. 8-PSK, 16-PSK) are un numr
finit de stri (M)
BPSK Binary PSK
DPSK Differential PSK
QPSK Quaternary PSK
OQPSK Offset QPSK
Modulaia digital de frecven
BFSK
Semnal cu discontinuitate
de faz
Semnal FSK cu continuitate de
faz
Modulaii digitale de frecven
FSK
BFSK Binary FSK
M-FSK (ex. 4-FSK, 8-FSK)
CPFSK Continuous Phase FSK
Schema general a
modulatorului FSK
Form de und
11/18/2013 Luminita Scripcariu
56
Spectrul de amplitudine al semnalului
Demodulatoare FSK
Ce tipuri de semnale sunt?
1

2

3

4
Caracterizarea modulaiilor digitale
Tip de modulaie
Numr de stri (ordinul modulaiei)
Constelaie de stri
Schema de generare
Impuls formator (pulse shaping)
Anvelop (constant sau variabil)
D.s.p. densitatea spectral de putere
Schema de demodulare
Probabilitatea de eroare de bit BER a
demodulatorului digital (cu zgomot AWGN, cu
fading Rayleigh)
Parametrii modulaiilor digitale
Observaii
La viteze mari, se folosesc modulaii cu
numr mare de stri i eficien spectral
ridicat, de cel puin 6 bii/s/Hz. (exemplu:
64-QAM)

Pentru terminale portabile, se folosesc
modulaii cu anvelop constant i cu
eficien de putere ridicat (> 90 - 95 %).
(exemple: QPSK, FSK, MSK, GMSK,
SFSK)

BER Bit Error Rate
ntrebare
Pentru ce valoare a raportului SNR
recepionat, probabilitatea de eroare de bit
a demodulatorului QPSK este de 10 ^(-4)?

Ic 07 2013

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ic 07 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

11/18/2013 Luminita Scripcariu 1

S-ar putea să vă placă și