Sunteți pe pagina 1din 77

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici PLAN DE MANAGEMENT SITUL

PLAN DE MANAGEMENT

SITUL DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ

ROSCI0272 VULCANII NOROIOŞI DE LA PÂCLELE MARI ŞI PÂCLELE MICI

1 P A R T E N E R I P E N T R
1
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici CUPRINS Capitolul 1 –

CUPRINS Capitolul 1 – Introducere

1.1. Prezentare generală a reţelei Natura 2000 în ansamblu

1.2. Fişa de prezentare a sitului ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici – descriere generală

1.3. Cadrul legislativ naţional privind managementul ariilor naturale protejate, conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului

1.4. Istoricul desemnării zonei ca sit Natura 2000 şi al preluării în custodie

1.5. Procesul de elaborare a planului de management

Capitolul 2 – Descrierea sitului ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici 2.1.Descriere generală

2.1.1. Localizarea şi limitele ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

2.1.2. Dreptul de proprietate şi administrare a terenurilor

2.2.Caracterizarea mediului fizico-geografic - geologie, geomorfologie, clima, hidrologie, pedologie, 2.3.Caracterizarea mediului biotic

2.3.1. Habitate naturale de interes comunitar

2.3.2. Speciile de floră şi faună de interes comunitar 2.4.Aspecte socio-economice – conservarea naturii, agricultură, silvicultură, vânătoare şi pescuit, turism şi recreere, educaţie şi cercetare, exploatarea fructelor de pădure etc.

2.5.Aspecte istorice, culturale, meşteşuguri şi tradiţii

Capitolul 3 - Evaluarea stării actuale de conservare şi impactul activităţilor antropice

3.1. Evaluarea stării de conservare

3.2. Evaluarea impactului activităţilor antropice actuale

2 P A R T E N E R I P E N T R
2
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici 3.3. Evaluarea poten ţ

3.3. Evaluarea potenţailului de dezvoltare durabilă a zonei Capitolul 4 – Planul de acţiune Capitolul 5 – Monitorizarea sării de conservare a speciilor şi habitatelor naturale de interes comunitar

3 P A R T E N E R I P E N T R
3
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici Capitolul 1 INTRODUCERE 1.1.

Capitolul 1 INTRODUCERE

1.1. Prezentare generală a reţelei Natura 2000 în ansamblu

Concepţia Uniunii Europene şi obligaţiile legale de bază ale statelor membre care

derivă din aceasta, în domeniul protejării naturii, sunt incluse în Directivele Consiliului 2009/147/CE privind conservarea păsărilor sălbatice - numită pe scurt

Directiva “Păsări”, şi 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice - numită pe scurt Directiva “Habitate”. Pentru conservarea capitalului natural şi utilizarea durabilă a componentelor acestora, cât şi reducerea efectivă a ratei de pierdere a biodiversităţii, la nivel european s-a decis constituirea unei reţele de situri care să asigure conservarea efectivă a habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de interes comunitar. Această reţea, numită reţeaua Natura 2000, reprezintă un instrument care garantează menţinerea, conservarea, reconstrucţia componentelor actuale ale capitalului natural, stând la baza procesului de dezvoltare durabilă a societăţii europene şi este formată din:

a) Situri de importanţă comunitară - SCI, inclusiv propunerile de situri de importanţă comunitară – pSCI, desemnate în conformitate cu prevederile Directivei “Habitate”;

b) Arii speciale de conservare – SAC, desemnate în conformitate cu prevederile Directivei “Habitate”;

c) Arii de protecţie specială avifaunistică – SPA, desemnate în conformitate cu

prevederile Directivei “Păsări”. Obiectivul principal al acestei reţele îl constituie conservarea habitatelor naturale şi speciilor sălbatice de interes comunitar, luând în considerare cerinţele economice, sociale şi culturale, precum şi specificul regional şi local caracteristic fiecărui stat membru. Desemnarea siturilor se face pe criterii strict ştiinţifice, dar, cu toate acestea, Natura 2000 nu este o reţea de arii naturale protejate, în care activităţile umane sunt interzise. Siturile Natura 2000 reprezintă zone de management durabil al mediului, în

4 P A R T E N E R I P E N T R
4
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici care se urm ă

care se urmăreşte conservarea habitatelor naturale şi/sau a speciilor pentru care a fost declarat situl, iar dezvoltarea activităţilor umane se face ţinând cont de anumite cerinţe de conservare. Siturile Natura 2000 implică însă şi măsuri efective de conservare şi măsuri de management pentru elaborarea cărora este obligatorie participarea şi implicarea factorilor interesaţi. Obiectivul principal al conservării naturii este acela de a crea un echilibru între conservare şi nevoile sociale şi culturale, prin urmare Natura 2000 nu va exclude activităţile umane atâta timp cât nu sunt în contradicţie cu obiectivele conservării.

5 P A R T E N E R I P E N T R
5
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici 1.2. Fi ş a

1.2. Fişa de prezentare a sitului ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici – descriere generală ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici este situat în regiunea biogeografică continentală şi a fost desemnat pentru conservarea următoarelor tipuri de habitate naturale şi specii sălbatice de interes comunitar, aşa cum sunt menţionate în Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2008 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat şi completat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2012. Tipuri de habitate naturale care constituie obiective de conservare pentru ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici, conform Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2012

       

Suprafaţa relativă

de

 

Cod

Denumire habitat

%

Reprez.

Starea

conservare

Global

1530

Pajişti şi mlaştini sărăturate

15

B

C

B

B

*

panonice şi ponto-sarmatice

Legenda:

Cod = codul tipurilor de habitate din Anexa I a Directivei 92/43/CEE

* = habitat prioritar

% = ponderea din suprafaţa sitului care este acoperită cu tipul respectiv de habitat

Reprez. = Reprezentativitate = măsura pentru cât de „tipic”este un habitat din situl respectiv:

6 P A R T E N E R I P E N T R
6
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici A = reprezentativitate excelent

A

= reprezentativitate excelentă,

B = reprezentativitate bună,

C

= reprezentativitate semnificativă, D = prezenţă nesemnificativă

Suprafaţa relativă = suprafaţa sitului acoperit de habitatul natural raportat la

cadrul

suprafaţa

teritoriului naţional:

totală

acoperită

de

acel

tip

de

habitat

natural

în

A: 100 p > 15%

B: 15 p > 2%

C: 2 p > 0%

Starea de conservare = Gradul de conservare al structurilor şi funcţiile tipului de habitat natural în cauză, precum şi posibilităţile de refacere/reconstrucţie:

A = conservare excelentă, B = conservare bună, C = conservare medie

sau redusă

Global = Evaluarea globală = Evaluarea globală a valorii sitului din punct de vedere al conservării tipului de habitat natural respectiv:

A = valoare excelentă,

B = valoare bună,

C = valoare considerabilă

Speciile de mamifere care constituie obiective de conservare pentru ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici, conform Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2012

Cod Specie 1335 Spermophilus RC C B C B 7 P A R T E
Cod
Specie
1335
Spermophilus
RC
C
B
C
B
7
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E
Populaţie
Rezidentă
Reproducere
Iernat
Pasaj
Situaţia populaţiei
Conservare
Izolare
Global

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici citellus (popândău), A2 Speciile
citellus (popândău), A2
citellus
(popândău), A2

Speciile de amfibieni şi reptile care constituie obiective de conservare pentru ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici, conform Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2012

Cod Specie 1193 Bombina variegata (buhai de baltă cu burta galbenă) RC C B C
Cod
Specie
1193
Bombina
variegata (buhai
de baltă cu burta
galbenă)
RC
C
B
C
B
Elaphe
1279
quatuorlineata
V
C
B
B
B
(balaur mare)
Emys orbicularis
1220
(broasca
ţestoasă
V
D
de apă)
8
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E
Populaţie
Rezidentă
Reproducere
Iernat
Pasaj
Situaţia populaţiei
Conservare
Izolare
Global

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici Speciile de plante care

Speciile de plante care constituie obiective de conservare pentru ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici, conform Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2012

Cod

Specie

Populaţie

Rezidentă

Reproducere

Iernat

Pasaj

Situaţia populaţiei

Conservare

Izolare

Global

 

Crambe

tataria

                 

4091

(hodolean

R

B

B C

B

tătăresc)

 

Iris

aphylla

ssp.

                 

4097

Hungarica

V

B

C C

B

(stânjenel)

Legenda:

Cod = codul secvenţial de patru caractere

Specie = denumirea ştiinţifică a speciilor ce se găsesc în acel sit

* = specie prioritară

A2 = specie menţionată în Anexa nr. 4A din OUG nr. 57/2007 aprobată cu modificări şi completări prin Legea 49/2011

P = specie prezentă în sit

i = număr de indivizi

Situaţia populaţiei = mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente din sit în raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional

A: 100 p > 15%

9 P A R T E N E R I P E N T R
9
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici B: 15 ≥ p

B: 15 p > 2%

C: 2 p > 0%

D: populaţie nesemnificativă

Conservare = gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective şi posibilităţile de refacere:

A = conservare excelentă, B = conservare bună, C = conservare medie

sau redusă

Izolare = mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente din sit în raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional:

A: populaţie (aproape) izolată

B: populaţie ne-izolată, dar la limita ariei de distribuţie

C: populaţie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă

Global = evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei respective:

A = valoare excelentă,

B = valoare bună,

C = valoare considerabilă

1.3. Cadrul legislativ naţional privind managementul ariilor naturale protejate şi conservarea biodiversităţii Prezentul plan de management a fost realizat ţinând cont de prevederile următoarelor acte normative:

OUG nr. 57/20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011,

Ordinul nr.2387/20011 pentru modificarea Ordinului nr. 1964/2008 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat şi completat prin ordin al ministrului mediului şi pădurilor nr 2387/2012.

10

P A R T E N E R I P E N T R U
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici • Legea 46/2008 Codul

Legea 46/2008 Codul Silvic, cu modificările şi completările ulterioare

Legea 407/09.11.2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare

Legea 112/04.05.2006 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr.

107/1996

Ordinul nr. 1948 din 17.11.2010 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor naturale protejate care necesită constituirea de structuri de administrare şi a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare

 

Sit de importanţă comunitară

Definiţie

Siturile de importanţă comunitară reprezintă acele arii care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menţinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale din Anexa 2 sau a speciilor de interes comunitar din Anexa 3 şi care pot contribui astfel semnificativ la coerenţa reţelei Natura 2000 şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice în regiunea sau regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de răspândire, siturile de importanţă comunitară ar trebui să corespundă zonelor din areal în care sunt prezenţi factori abiotici şi biotici esenţiali pentru existenţa şi reproducerea acestor specii. Propunerile de situri de importanţă comunitară se stabilesc prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediulu, pe baza criteriilor enunţate în anexa nr. 7 a OUG 57/2007 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011.

Management

a) Managementul SCIs necesită planuri de management adecvate

11

P A R T E N E R I P E N T R U
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici Sit de importan ţă
Sit de importan ţă comunitar ă specifice siturilor desemnate sau integrate în alte planuri de

Sit de importanţă comunitară

specifice siturilor desemnate sau integrate în alte planuri de management şi măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi a perturbării speciilor pentru care zonele au fost desemnate. b) Orice plan sau proiect indirect legat sau necesar pentru gestiunea sitului, dar susceptibil de a-l afecta într-un mod semnificativ, va face obiectul unui studiu pentru evaluarea adecvată a impactului, ţinându-se seama de obiectivele de conservare a ariei, conform prevederilor art. 28 din OUG 57/2007 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011. c) Masurile prevazute in planurile de management ale ariilor naturale protejate se elaboreaza astfel incat sa tina cont de conditiile economice, sociale si culturale ale comunitatilor locale, precum si de particularitatile regionale si locale ale zonei, prioritate avand insa obiectivele de management ale ariei naturale protejate. d) Respectarea planurilor de management si a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autoritatile care reglementeaza activitati pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum si pentru persoanele fizice si juridice care detin sau care administreaza terenuri si alte bunuri si/sau care desfasoara activitati in perimetrul si in vecinatatea ariei naturale protejate. e) Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locala si nationala, precum si orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturala protejata vor fi armonizate de

12

P A R T E N E R I P E N T R U
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici Sit de importan ţă
Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici Sit de importan ţă

Sit de importanţă comunitară

catre autoritatile emitente cu prevederile planului de management.

f)

in reglementarea activitatilor din ariile naturale protejate sunt obligate sa instituie, de comun acord cu administratorii ariilor naturale protejate si, dupa caz, cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si padurilor, masuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabila a resurselor naturale din ariile naturale protejate, conform prevederilor planurilor de management.

Autoritatile locale si nationale cu competente si responsabilitati

Administrare

a) Pentru terenurile din arii naturale protejate deţinute în regim de
a)
Pentru terenurile din arii naturale protejate deţinute în regim de

proprietate privată sau concesionate, proprietarii ori concesionarii vor primi compensaţii pentru respectarea prevederilor restrictive din planul de management al ariei naturale protejate ori pentru măsurile de conservare instituite. b) Proprietarii de terenuri extravilane situate în arii naturale protejate supuse unor restricţii de utilizare sunt scutiţi de plata impozitului pe teren. c) resursele financiare necesare bunei administrări se asigură din bugetul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, fiind destinate pentru implementarea planurilor de management şi/sau a măsurilor de conservare, precum şi pentru funcţionarea administraţiilor din subordine d) Pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrări a ariilor naturale protejate, administratorii/custozii acestora pot institui un sistem de tarife, ce se stabileşte de administratorul/custodele ariei naturale protejate şi se constituie ca venituri proprii pentru sistemul de arii naturale protejate

13

P A R T E N E R I P E N T R U
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici Sit de importan ţă
Sit de importan ţă comunitar ă e) Tarifele instituite pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru
Sit de importan ţă comunitar ă e) Tarifele instituite pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru

Sit de importanţă comunitară

e) Tarifele instituite pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentaţiilor şi eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul şi filmatul în scop comercial se avizează de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, prin direcţia responsabilă cu administrarea ariilor naturale protejate. f) Sumele provenite din tarife se fac venit la bugetul administraţiei ariei naturale protejate, pentru realizarea obiectivelor din planul de management.

1.4. Istoricul desemnării zonei ca sit Natura 2000 şi al preluării în custodie

ROSCI0272 a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2008 şi a fost preluat în custodie de către Asociaţia “Vulcanii Noroioşi”, conform convenţiei de custodie nr. 0043/23.02.2010 . Urmare a investigaţiilor de teren pentru realizarea planului de management, formularele standard de caracterizare a sitului au fost modificate, completate şi aprobate prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr 2387/2012.

1.5. Procesul de elaborare a planului de management – inclusiv indetificarea

tuturor factorilor interesaţi. Planul de management a fost realizat de SC Natura Management SRL, ca parte a contractului nr. 16/17.10.2011.

14

P A R T E N E R I P E N T R U
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici Aprobare ş i revizuire

Aprobare şi revizuire Planul de management se aprobă prin ordin al autoritatii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul autorităţilor publice centrale interesate. Revizuirea Planului de Management se va face la 5 ani de la aprobarea lui. Modificare Componentele care definesc ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici, mediul său natural în general, sunt în continuă schimbare. Fenomene naturale imprevizibile, desfăşurate pe o suprafaţă mai mare sau mai restrânsă, pot produce schimbări care impun reconsiderarea măsurilor de conservare a biodiversităţii. Prezenţa şi activitatea omului poate accentua şi accelera schimbările. Factorul social şi economic este în continuă schimbare, influenţând resursele umane şi economice de care dispune ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici pentru realizarea obiectivelor de management. Planul de management al ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici este realizat într-o manieră flexibilă, în special datorită fenomenelor naturale imprevizibile (calamităţi), care afectează anual suprafeţe mai mari sau mai mici; acestea pot determina modificări care obligă reconsiderarea măsurilor de conservare a biodiversităţii. De asemenea, importanţa turistică crescândă a zonei, dar şi alte activităţi antropice pot genera schimbări minore în aplicarea acţiunilor din planul de management. Din cauza influenţelor factorilor antropic şi natural, se impune adoptarea unui management adaptativ pentru a putea fi acceptate cu uşurinţă deciziile necesare în astfel de condiţii. Planul de management este conceput în vederea definirii principalelor direcţii de acţiune, astfel încât, pe termen lung, să se poată realiza principalele obiective ale sitului Natura 2000. Aşadar, planul de management cuprinde prevederi care iau în considerare factorii ce ar putea schimba situaţia actuală, permiţând astfel o flexibilitate în luarea deciziilor,

15

P A R T E N E R I P E N T R U
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici f ă r ă

fără a compromite obiectivul principal, acela de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar. Competenţa aprobării acestor modificări ale planului de management revine:

- Ministerului Mediului şi Pădurilor dacă se impun modificări la nivel de obiective

sau acţiuni sau la nivelul regulamentului de funcţionare,

- Asociaţiei „Vulcanii noroioşi” dacă modificările sunt impuse ca urmare a activităţii

de monitorizare.

16

P A R T E N E R I P E N T R U
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici Capitolul 2 DESCRIEREA ROSCI0272

Capitolul 2 DESCRIEREA ROSCI0272 VULCANII NOROIOŞI DE LA PÂCLELE MARI ŞI PÂCLELE MICI

2.1.Descriere generală 2.1.1. Localizarea, limitele şi accesul în ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Situl de importanţă comunitară ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici, cu o suprafaţă de 929 ha, este localizat în judeţul Buzău, pe raza administrativ-teritorială a localităţii Scorţoasa – 1%.

Accesul se realizează pe DN 10 (Buzău – Braşov) până la km 18, apoi pe DJ Sătuc- Berca- Joseni- Policiori până la km 8 şi pe DC Policiori– Pâcle până la km 5, plus 3 km la stânga pentru Pâclele Mici şi 1 km înainte pentru Pâclele Mari.

2.2. Caracterizarea mediului fizico-geografic

Situată în Depresiunea Berca care se desfăşoară în cadrul Subcarpaţilor de Curbură, ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici reprezintă una din cele mai interesante rezervaţii naturale din Europa. Vulcanii noroioşi sunt formaţi datorită erupţiilor de gaze din pământ, care antreneză spre suprafaţă cantităţi variabile de nămol şi apă. Prezintă cratere de până la 6 m înălţime, cu erupţii permanente sau intermitente, a căror intensitate este dependentă de cantitatea apei meteorice care se infiltrează în sol. În jurul vulcanilor noroioşi se formează, în perioadele secetoase, suprafeţe cu eflorescenţe de săruri sub formă de crustă, complet lipsite de vegetaţieeologic, depresiunea prezintă un sinclinal afectat de falii longitudinale şi transversale la nivelul cărora sunt Vulcanii Noroioşi.

17

P A R T E N E R I P E N T R U
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici Acest fenomen natural spectaculos

Acest fenomen natural spectaculos este rar întâlnit în lume. Turiştii sunt impresionaţi de peisajul ciudat pe care îl formează numeroşii vulcani în miniatură, prin craterele cărora gazele din adâncuri aduc noroi sub forma unei paste fluide de culoare alb-gri sau brun-cenuşie. Această “lavă” vâscoasă provine din dizolvarea marnelor si şrgilelor întâlnite în cale de apa antrenată spre suprafaţă de presiunea gazelor. In jurul vulcanilorse dezvoltă o vegetaţie care s-a adaptat la salinitatea ridicată de aici. Cunoscuţi în zonă sub denumirea de pâcle, vulcanii noroioşi au aceiaşi structură ca şi vulcanii adevăraţi, în interiorul lor producându-se procese similare. Altfel spus avem de-a face cu nişte vulcani în miniatură la care conurile nu depăşesc 5- 6m înălţime, iar adâncimea de la care este aruncată spre suprafaţă “lava” este mult mai mică. In final acelaşi rezultat, adică o suprafaţă în mare parte aridă dar în acelaşi timp spectaculoasă. Vulcanii noroioşi reprezintă formaţiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3.000 de metri adâncime, care trec printr-un sol argilos, în combinaţie cu apa din pânza freatică. Gazele împing spre suprafaţă apa amestecată cu argila. Nămolul format de acestea iese la suprafaţă şi, în acele locuri, se usucă în contact cu aerul, formând nişte structuri conice asemănătoare unor vulcani. Nămolul ieşit la suprafaţă este rece, deoarece vine din straturile de argilă. Se cunosc pe glob în total circa 1.100 de vulcani noroioşi. In Europa sunt foarte puţini vulcani noroioşi pe continent, cum ar fi cei din Azerbaidjan, mai mulţi există însă sub mări, cum ar fi spre exemplu vulcanii noroioşi din apele Norvegiei, cei din mările Caspica şi Barents. In afara Europei, fenomene similare se pot observa în Siberia, Australia şi insula Trinidad din Caraibe. O erupţie actuală foarte gravă a unui vulcan noroios, care a avut loc la 29 mai 2006, are loc în estul insulei Java (Indonezia) în localitatea Sidoarjo, situată la 20 km sud de importantul oraş Surabaya. Erupţia s-a intensificat cu timpul, ajungând în noiembrie 2006 până la 125.000 m³ de noroi pe zi. In România, cea mai importantă locaţie este cea din judeţul Buzău. La o scară mult mai redusă, fenomenul este întâlnit însă şi în alte regiuni ale României, precum Podişul Moldovei şi Podişul Transilvaniei.

18

P A R T E N E R I P E N T R U
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici - Forma ţ iunile

- Formaţiunile geologice, la zi, sunt cele pontiene (în sinclinal) încadrate de cele daciene (în anticlinale, pe flancuri) care la rândul lor, spre exterior sunt limitate în formaţiunile romaniene.

- Formaţiunile geologice, sunt suprapuse, în zona Vulcanilor, erupţiile aducând la suprafaţă la cota 341, material mineral sarmatian, apoi meotian, apoi pontian; clorura de sodiu ce provine (mai din adânc) din brecia de sare de vârsta badeniană.

- Materialul mineral este liftat de presiunea gazelor ascendente şi ca noroi erupt este un amestec fizic (de apa, marne şi nisipuri) ca şi unul chimic (din clorura de sodiu, bicarbonaţi şi sulfaţi). Apele meteoritice se infiltrează în orizonturile permeabile până când în drumul lor întâlnesc liniile de falie din anticlinal unde formează cu rocile moi un noroi care este antrenat ascendent de gazele din adâncuri şi apar la suprafaţă sub formă de vulcani noroioşi. Faptul că la acest proces contribuie şi apele fosile care se găsesc în structurile geologice din timpuri imemorabile, o dovedesc analizele care au găsit în ele cantităţi mai mari de clorură de sodiu (între 44 şi 65 g/l) şi mai reduse de bicarbonati (2,2 g/l) şi sulfaţi (0,02g/l). Clorura de sodiu se presupune a veni din sâmburele de brecie de sare de vârstă tortoniană. Gazele degajate determină formarea bulelor de noroi care care se sparg şi ard fără fum când sunt aprinse. Noroiul antrenat de gaze, iese la suprafaţă şi se revarsă peste marginea vulcanilor şi se împrăştie pe conul acestora sau curge pe făgaşe deja formate când este mai fluid. La Pâcle Mari, vulcanii sunt situaţi la o altitudine de 322 m, pe un platou de formă circulară, constituit din produsele de erupţie a numeroşilor vulcani activi sau fosili cu conuri şi dimensiuni variabile. Conurile active nu depăşesc 3m înălţime în timp ce cele fosile pot ajunge până la 8m. Pe suprafaţa noroiului fluid pluteşte spuma de hidrocarburi care se formează în timpul ieşirii gazelor din interiorul scoarţei.

19

P A R T E N E R I P E N T R U
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici La Pâclele Mici, vulcanii

La Pâclele Mici, vulcanii sunt situaţi la altitudinea de 341m şi din cercetările efectuate s-a ajuns la concluzia că vatra vulcanilor se găseşte la adâncimea de peste 3000m. Conurile fosile lipsesc. Lipsa vegetaţiei de pe platouri, formele foarte variate create atât de noroiul fluid care curge cât şi de procesele de eroziune, lasă impresia unor terenuri sterpe, selenare.

Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici reprezintă una dintre cele mai interesante rezervaţii mixte (geologică şi botanică) din România, protejată încă din anul 1924, care se întinde pe o suprafaţă de 30ha. Alunecările de teren, despăduririle, ploile torenţiale, scurgerile de noroi dau întregii rezervaţii un aspect destul de bizar, selenar chiar. Pe lângă vulcanii noroioşi, care constituie principala atracţie a rezervaţiei, trebuie să mai amintim totuşi prezenţa unor plante rare.

Platoul Pâclele Mici constituie o rezervaţie naturală ce se întinde pe circa 10 ha, obiectul protecţiei fiind peisajul impus de relief şi două specii de plante halofile (organisme care se desfăşoară într-un mediu sărat) Nitraria Schöberi- „Gărdurariţa” şi Obione Verrucifera, aflate aici la limita vestică a arealului lor de vegetare. Gărdurariţa este o plantă originară din Asia, fiind întâlnită în România doar în această zonă. De asemenea, aici se mai întâlnesc o serie de asociaţii vegetale caracteristice zonelor de silvostepă: colilia, pirul stepic, iarba de sadină, soschiul, ruşcuţa de primăvară.

Platoul Pâclele Mari se află la câţiva kilometri, spre nord-est. Numele este legat de dimensiunile foarte mari ale celor trei vulcani principali, care se situează în centrul platoului. Şi acest platou este considerat rezervaţie naturală protejată şi se întinde pe circa 20ha.

Locaţia atrage an de an un număr din ce în ce mai mare de turişti, aceştia fiind impresionaţi de pustietatea locului, peisajul ciudat fiind asemănător celui de pe Luna.

20

P A R T E N E R I P E N T R U
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici Se spune c ă

Se spune că, în funcţie de vreme, dacă este însorit sau înnorat, noroiul uscat din zonă îşi schimbă culoarea, în nuanţe de la gri până la galben deschis.

Dacă în jurul craterului noroiul este proaspăt sau în curs de uscare, la mijlocul şi la periferia conului, el este uscat şi brăzdat de crăpături de uscăciune ce se îscriu în sisteme poligonale cu dimensiuni variabile. La ploi,apa se scurge în şuviţe pe flacurile conurilor creând prin eroziune pe acestea un ansamblu de şănţuleţe, rigole, ravene; la exterior materialele transportate prin acumulare, dau poale prelungi pe care apa se împrăştie.

Este unica staţiune a speciei de planta superioara: Nitraria shoberi. Flora este reprezentată de un număr de 596 specii de plante superioare, dintre care unele sunt reprezentative pentru sărături. Comunităţile vest-pontice cu Nitraria schoberi şi Artemisia santonicum sunt un habitat unicat la nivel national si, probabil, european. Altitudinea este în jur de 300-350 m, clima înregistrează temperaturi de 9,5-10°C, iar precipitaţiile sunt de 450-500 mm. Relieful este reprezentat de pante mediu înclinate. Soluri sunt reprezentate de soluri salifere, uscate în timpul verii, iar în lungul văii Pâclele aluviuni salifere, provenite din noroiul vulcanilor din zonă. Vegetaţia este alcătuită, în principal, de Artemisia (maritima) santonicum, Halimione verrucifera, Taraxacum bessarabicum, Carex distans, Camphorosma annua, Puccinellia limosa, Lepidium latifolium, Bupleurum tenuissimum, Aster tripolium, Limonium gmelini, Scorzonera cana, Festuca pseudovina. Etajul inferior este format din plante scunde cum sunt: Spergularia maritima, S. salina, Trifolium angulatum, Lepidium ruderale. Arbustul Nitraria schoberi are densitate mică dar este bine reprezentat în zonă, realizând, împreună cu plantele mai sus menţionate, fitocenoze caracteristice numai acestor locuri.

21

P A R T E N E R I P E N T R U
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici 2.3.Caracterizarea mediului biotic 2.3.1.

2.3.Caracterizarea mediului biotic 2.3.1. Caracterizarea habitatelor naturale de interes comunitar 1530 * Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice Se estimează că 15% din suprafaţa sitului este acoperit de habitatul natural prioritar 1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice, acesta având o reprezentativitate bună (Reprezentativitate = măsura pentru cât de „tipic”este un habitat din situl respectiv), o suprafaţă relativă (suprafaţa sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafaţa totală acoperită de acel tip de habitat natural în cadrul teritoriului naţional) din clasa C: 2 p > 0%, o stare de conservare bună (Gradul de conservare al structurilor şi funcţiile tipului de habitat natural în cauză, precum şi posibilităţile de refacere/reconstrucţie) iar evaluarea globală a valorii sitului din punct de vedere al conservării tipului de habitat natural respectiv face parte din clasa B (valoare bună). Vegetaţia halofitică constă în comunităţi de plante din depresiuni şi stepe sărăturate uscate, pajişti sărăturate umede, şi comunităţi de plante anuale din lacurile sărate,

periodic inundate, care sunt influenţate în mare măsură de un climat panonic cu temperaturi extreme şi ariditate estivală. Îmbogăţirea în săruri a solului se datorează evaporării intense a apei freatice din timpul verii. Plantele caracteristice acestui tip de habitat sunt Artemisia santonicum (pelin), speciile de ghirin Suaeda corniculata şi S. Panonica, Lepidium crassifolium (hrean sălbatic), Puccinellia peisonis (iarba de sărătură), Aster tripolium (albăstrica), Saliconia prostata, Camphorosma annua, Plantago tenuiflora (pătlagina), Cyperuspannonicus, Pholiurus pannonicus. Asociaţii vegetale: Achilleo Festucetum pseudovinae Soó (1933) corr. Borhidi

1996.

Biotop: terenuri plane sau cu pante foarte uşor înclinate. Se găsesec pe islazurile, din luncile Călmăţuiului şi Jijiei, unde ocupă suprafeţe de 10–15 ha. Altitudinea la care se găsesc variază între 50–250 m, în zona Vulcanilor Noroioşi de la Berca (jud. Buzău) altitudinea este de circa 400 m. Substratul este constituit din depozite salifere,

22

P A R T E N E R I P E N T R U
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici gleizate. Climatul cu temperaturi

gleizate. Climatul cu temperaturi medii anuale de 9,5-11 0 C, precipitaţii medii anuale între 400 şi 500 mm. Solurile sunt de tip soloneţuri deficitare hidric. Structura: Etajul superior, de 35–40 cm este dominat de Festuca pseudovina, în amestec cu Artemisia santonicum iar pe islazurile dintre Brăila şi Galaţi, domină Artemisia pontica. Alături de acestea mai notăm: Achillea collina, Trifolium strictum,Puccinellia limosa, Scorzonera cana, Petrosimonia triandra. Cel de al doilea etaj este realizat din plante mai scunde cum sunt: Gypsophila muralis, Arenaria serpyllifolia, Lotus tenuis, Erodium cicutarium. O notã aparte oferã fitocenozele de Festuca pseudovina de la Policior, Pâclele, judeţul Buzău, în împrejurimile vulcanilor noroioşi, unde vegetează specia Nitraria schoberi, plantă foarte rară în flora României, cunoscută la noi numai din aceste locuri. Alături de aceasta se mai dezvoltă: Plantago schwarzenbergiana, P. cornuti, iar spre periferie se instalează vegetaţia caracteristică clasei Festuco –Brometea. Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Festuca pseudovina, Achillea setacea, Artemisia santonicum. Speciile caracteristice: Festuca pseudovina, Artemisia santonicum. Alte specii importante: Puccinellia limosa, Camphorosma monspeliaca, C. annua, Lotus angustissimus, Trifolium angulatum, T. micranthum, Plantago schwarzenbergiana, Aster sedifolius, Carex stenophylla, Kochia prostrata, Bupleurum tenuissimum, Hordeum marinum. Specii rare: Nitraria schoberi. 2.3.2. Speciile de floră şi faună de interes comunitar Crambe tataria (hodolean tătăresc) Descriere: Planta perena de 60-150 cm. Radacina viguroasa, carnoasa. Tulpina abundent ramificata, muchiata, cca 5 cm grosime, piloasa, Frunze bazale rombice, 2-3-penat sectate, lung petiolate; cele tulpinale scurt petiolate, penat lobate. Inflorescenta racem umbeliform. Flori actinomorfe, bisexuate, cu petale albe.Fruct silicula articulata. Habitat şi populaţii: Creste in locuri uscate, ierboase, de obicei, pe sol nisipos, de drumuri şi pe un teren cultivat (viţă de vie, câmpuri cultură). Populaţiile sunt

23

P A R T E N E R I P E N T R U
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici fragmentate, cuprinzând grupuri mici

fragmentate, cuprinzând grupuri mici de plante sau de persoane dispersate. Specie are un bun potential de reproducere. Bioecologie: hemicriptofit pontic (panonic); specie xeromezofila, moderat termofila, slab acid-neutrofila. Ameninţări: Dezvoltarea infrastructurii în zona de coastă cauzează deteriorarea habitatului. Activităţi agricole intensive în zona de distribuţie a speciilor provoacă modificări habitatului şi reduceri în dimensiuni a populaţiei.

Iris aphylla ssp. hungarica Waldst. Et Kit.(fig. 13) (stânjenel)

Biologie: Specie perenă, ca bioformă este o geofită, înălţimea indivizilor variază de la 15 la 35 de cm, înfloreşte în lunile mai –iunie. Garnitura cromozomială 2n = 24, 40, 48 având forme poliploide. Frunze de lungimea tulpinii, adesea foarte arcuite, late de 2-3 cm. Flori 2-4, închis violacee, lucioase, înainte de înflorire erectea sau nutante. Fruct bruniu, alungit cilindric, obtuz 3-muchiat, lung de 3-4,5 cm şi de 13-16 mm în diametru.

Ecologie: Specie sporadică întâlnită de la zona pădurilor de stejar la subetajul fagului la cel boreal(al molidului), prezentă în pajişti însorite. Cerinţe faţă de biotop - Specie mezofilă, heliofilă prezentă pe substrat oligotrof până la mezotrof, din punct de vedere al pH suportă un pH slab până la moderat acid. Este o specie continental- europeană.

Mamifere Spermophilus citellus Linnaneus, 1766 – popândău, şuiţă, ţâstar

Sinonimii: - 1766. Mus citellus Linnaeus. Systema Naturae, Ed. XII, I, pag. 80.

- 1779. Mus citillus Pallas. Nov. Sp., Quadr. Glir. Ord., pag. 119. Emend.

- 1857. Spermophilus citillus Blasius. Säugetiere Deutschland, pag.

275.

24

P A R T E N E R I P E N T R U
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici Descriere ş i caracaterizare:

Descriere şi caracaterizare: Cunoscut şi sub denumirile de şuiţă sau ţâstar, popândăul este o specie aparţinând familiei veveriţelor - Sciuridae şi singurul reprezentant european al genului Spermophilus. La fel ca toate veveriţele, acest animal face parte din ordinul rozătoarelor. Numele de popândău sau poponete i se trage de la poziţia pe care o adoptă deseori: spijinirea pe membrele posterioare şi pe coadă, în poziţie verticală. Popândăul are corpul suplu şi alungit, fără a depăşi 22 cm., capul uşor teşit în regiunea frontală, botul scurt şi obtuz, pavilioanele urechilor mici şi rotunjite, ca nişte cute tegumentare acoperite de peri scurţi. Coada are 5,5-7,5 cm lungime şi este bine îmbrăcată în blană. Greutatea corpului este cuprinsă între 230 şi 340 g. Membrele sunt scurte, cele anterioare având câte 4 degete, iar cele posterioare câte 5, prevăzute cu gheare lungi, puternice, mai mult sau mai puţin ascuţite, adaptate pentru săpat. Blana are peri scurţi şi aspri; culoarea de fond pe faţa superioară a corpului este cenuşie-gălbuie-brună, cu reflexe negre şi ruginii, insulare, închise la culoare, cu aspect de pete fine. Pe părţile laterale ale corpului blana prezintă nuanţe sulfurii. Pe cap culoarea este uniformă şi fără pete, iar în jurul ochilor se conturează un inel galben deschis; bărbia şi gâtul sunt albe, pieptul, abdomenul şi faţa internă a membrelor sunt galben sulfuriu. Coada este mai deschisă pe partea ventrală şi prezintă peri mai întunecaţi la culoare pe partea terminală. Areal: Populează zona de stepă, neîmpădurită, fiind prezent în biotopuri foarte diferite: izlazuri, pajişti, terenuri cultivate sau înierbate, grădini, livezi, râpe, diguri etc. In ţara noastră, popândăul are o răspândire discontinuă, lipsind total din podişul Transilvaniei. Spre deosebire de alte zone ale arealului, în România nu a fost întâlnit la altitudini mari, urcând numai până la 450 m. (dealul Pietricica din Piatra Neamţ). Il găsim în afara arcului carpatic, până la graniţele ţării, în Moldova, Muntenia, Oltenia, Crişana, Maramureş, densitatea populaţiei putând atinge 13-17 indivizi/ha în Bărăgan şi Dobrogea.

25

P A R T E N E R I P E N T R U
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici Habitat: Tr ă ie

Habitat: Trăieşte în colonii, însă fiecare individ are o galerie proprie. Deşi este un animal sociabil, cea mai mare parte a timpului o petrece în galeriile sale, destul de complicate, unele fiind folosite permanent, altele ocazional. Galeriile ocazionale sunt folosite pe timp rece şi umed şi sunt construite fie la suprafaţă, fie la o adâncime maximă de 120 cm., fiind prevăzute cu 1-2 cuiburi. Galeriile permanente, utilizate pentru hibernare, au o structură mai complicată şi ating o adâncime de peste 2 m. Cuibul este amplasat în profunzime şi adăpostit într-o cameră ale cărei dimensiuni sunt variabile. Acesta este confecţionat din resturi vegetale, frunze uscate de graminee, tulpini, fire de lână, bucăţi de hârtie sau de pânză şi alte materiale. Cuibul le serveşte atât pentru hibernare, cât şi pentru creşterea puilor. Perioada de hibernare este determinată de condiţiile de temperatură. In general, începe în luna septembrie şi durează până în luna martie; în mod excepţional, când apar condiţii climatice nefavorabile, cu temperaturi scăzute sub 15 0 C, intrarea în hibernare poate avea loc chiar în luna august. Popândăii hibernează fie în grupuri mici de 2 până la 5 indivizi, de regulă mama şi puii, fie solitari. Indivizii tineri intră ultimii în această stare. Nu îşi fac provizii, starea de hibernare fiind profundă şi continuă. Trezirea şi ieşirea la suprafaţă se face eşalonat: întâi masculii adulţi, după care femelele şi, în ultimă etapă, indivizii tineri. Perioada de reproducere începe la câteva zile de la ieşirea din hibernare. In această perioadă masculii au un comportament agresiv unii faţă de alţii. Popândăul este considerat a fi un animal dăunător atât pentru culturi, cât şi pentru siguranţa solului. Acest rozător depreciază pajiştile şi fâneţurile prin reţeaua lor de galerii şi contribuie la erodarea solurilor şi la slăbirea digurilor. Mai mult decât atât, animalul este un rezervor de germeni patogeni şi paraziţi. Blana lor, comercializată cu succes în unele ţări, este slab valorificată la noi.

26

P A R T E N E R I P E N T R U
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici În B ă r

În Bărăgan şi în Dobrogea, densitatea popândăilor poate ajunge la 13 – 17 indivizi/ha. În nordul Moldovei, Maramureş şi Crişana, densitatea poate ajunge la 8 -10 indivizi/ha.

Este specie vulnerabilă, de interes comunitar, cu statut naţional şi internaţional de ocrotire; figurează în Anexa nr. 3 a Legii nr. 49/2011 pentru aprobarea OUG nr.

57/2007.

Amfibieni

Bombina variegata (buhaiul de baltă cu burta galbenă) Descriere: Este o broască de dimensiuni mici, de până la 5 cm. Corpul este aplatizat, capul mare are botul rotunjit. Pupila este triunghiulară sau în formă de inimă. Dorsal tegumentul este foarte verucos, aspru la pipăit, acoperit cu negi mari, ce posedă în vârf câte un spin cornos negru înconjurat de numerosi spini mici. Negii nu sunt grupaţi sau dispusi simetric. Coloritul este extrem de variabil. Dorsal, indivizii sunt coloraţi în cenusiu deschis, maroniu sau măsliniu pătat cu negru. Uneori pot apare indivizi parţial sau total verzi dorsal. Abdomenul şi guşa sunt colorate în galben, pe fondul căruia este un desen marmorat cenusiu spre negru, dominând însă pigmentul galben. Coloritul este foarte intens, reprezentând un mijloc de avertizare asupra toxicităţii. Masculii nu posedă sac vocal dar în privinţa orăcăitului se aseamănă cu B. bombina, doar că frecvenţa sunetelor este mai ridicată. Habitat: Este cea mai nepretenţioasă specie de amfibieni de la noi. Ocupă orice ochi de apă, preponderent bălţi temporare, putându-se reproduce inclusiv în denivelări ale solului ce conţin sub un litru de apă, spre deosebire de B. bombina care preferă bălţile mai mari din lunca sau valea apelor curgătoare. Este întâlnită aproape pretutindeni unde găseşte un minim de umiditate, de la 150 m până la aproape 2000 m altitudine.

27

P A R T E N E R I P E N T R U
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici Areal: Este r ă

Areal: Este răspândită pe aproximativ 1.091.280 km2 în vestul si centrul Europei cu excepţia peninsulei Iberice, Marii Britanii şi Scandinaviei. Limita estică a arealului este reprezentată de Polonia, vestul Ucrainei, România, Bulgaria si Grecia. În România este prezentă pretutindeni în zonele de deal si munte. Populaţii: Este una din cele mai abundente specii, deoarece beneficiază de orice ochi de apă disponibil pentru reproducere. Indivizii se caracterizează printr-o longevitate ridicată şi toleranţă sporită la o varietate de impacte antropice. Ecologie: Este o specie cu activitate atât diurnă cât si nocturnă, preponderent acvatică, extrem de tolerantă şi rezistentă. Este sociabilă, foarte mulţi indivizi de vârste diferite putând convieţui în bălţi mici. Se reproduce de mai multe ori în cursul verii. Ouăle se depun în grămezi mici sau izolat, fixate de plante sau direct pe fundul apei. Este rezistentă la condiţii dificile de mediu şi longevivă, iar secreţia toxică a glandelor dorsale o protejează foarte bine de eventualii prădători. De aceea aproape orice ochi de apă din cadrul arealului este populat de această specie care poate realiza aglomerări impresionante de indivizi în bălţi mici. Poate rezista şi în ecosisteme foarte poluate.

Elaphe quatuorlineata (balaur mare)

Descriere: Este cel mai mare şarpe din ţara noastră, foarte puternic şi cu corpul destul de zvelt. Culoarea în general gălbuie; spatele uşor castaniu-gălbui; femelele mai mult sau mai puţin întunecate. Abdomenul uneori către margini pătat castaniu cu pete triunghiulare sau rotunjite, care alternează cu pete laterale mi mult sau mai puţin circulare. Capul cafeniu, cu două pete lungi negre, câte una de fiecare parte, de la ochi către colţul gurii. Rar se întâlnesc şi exemplare negre.

Areal: Balaurul mare este un şarpe de talie mare atingând chiar şi lungimea de 2,6 metri. În România a fost înregistrat în următoarele judeţe: Iaşi, Vrancea, Galaţi, Tulcea, Constanţa, Buzău. O mare parte din populaţii sunt astăzi dispărute. Fiind pe

28

P A R T E N E R I P E N T R U
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici cale de dispari ţ

cale de dispariţie, distribuţia acestei specii critic periclitate nu poate fi una tocmai satisfăcătoare la nivelul României.

Populaţii: Reproducerea are loc în iunie-iulie, iar femelele depun ponta în luna iulie. Ouăle sunt depuse în sol şi sunt în număr de 6-16, iar puii eclozează după 2,5-3 luni (septembrie-octombrie).

Ecologie: Elaphe quatuorlineata trăieşte în regiunile de stepă. Este un căţărător abil I se mişcă relative lent. Muşcă numai atunci când este capturat. Mâncarea lui constă în rozătoare, păsări şi unele şopârle. Vânează de dimineaţă până la apusul soarelui.

Emys orbicularis (broasca ţestoasă de apă) Descriere: Broasca ţestoasă europeană este de talie mică spre mijlocie, prezentând varietăţi cuprinse între 15-25 cm. Corpul este bine închis într-o carapace dura, osificată, acoperită cu plăci de natură cornoasă. Placa anală a carapacei este întreagă, nedevizibilă, coada scurtă, fără terminaţie cornoasă. De ambele părţi ale cozii, pe partea internă a coapselor, sunt prezenţi cate un tubercul conic cornos. Culoarea este foarte variabilă, cu ţesutul de nuantă ce se extinde de la brun până la negru, pe suprafaţa căreia se găsesc răspândite mici pete sau linii de culoare galbenă. Pe regiunea capului, a gâtului şi a membrelor se găsesc de asemenea pete de culoare galbenă. Habitat: Ii place foarte mult să stea pe marginea apei, dar la cea mai mică alarmă se aruncă în apă şi dispare. Trăieşte în ape stătătoare, mâloase, şi în cele cu curs liniştit; înoată şi se scufundă foarte bine. Este o specie foarte agilă, deplasându-se uşor în apă, unde de altfel în mod obişnuit se şi hrăneşte. Carnivor feroce, îşi aşteaptă prada plutind printre vegetaţia acvatică. Areal: Broasca ţestoasă de apă este răspândită pe un areal mare, ce cuprinde Europa, Asia Occidentală şi Africa de Nord-Vest. In România, ea a fost răspândită pe aproape tot cuprinsul ţării, dar în efective relativ reduse, iar astăzi este tot mai puţin întâlnită. Locurile preferate ale acestei broaşte ţestoase sunt malurile lacurilor cu vegetaţie

29

P A R T E N E R I P E N T R U
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici acvatic ă bogat ă

acvatică bogată, precum şi zonele mlăştinoase, greu de străbătut de alte animale. Populaţiile de broască ţestoasă de apă europeană sunt în prezent ameninţate cu dispariţia, datorită reducerii condiţiilor naturale, a poluării, a amenajărilor hidrologice şi chiar a cruzimii unor oameni, fiind ocrotită de lege în toate ţările unde este prezentă. Ecologie: Trăieşte în ape stătătoare, mâloase, şi în cele cu curs liniştit; înoată şi se scufundă foarte bine. Prin octombrie se retrage în mâlul de pe fundul sau marginea bălţilor, iazurilor, de unde reapare primăvara, prin februarie-martie, când are loc şi reproducerea (cel mai adesea sub apă), care se repetă toată vara.

2.4. Aspecte socio- economice din ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici ocupă 8% din teritoriul localităţii Scorţoasa, aflându-se în partea de est a acesteia. Populaţia se ridică la 3433 de locuitori în cele 11 sate componente (Balta Tocila, Beciu, Dalma, Deleni, Golu Grabicina, Grabicina de Jos, Grabicina de Sus, Gura Văii, Plopeasa, Policiori, Scorţoasa):

Anii

2004

2005

2006

2007

2008

Nr.

gospodării

în

anul

2008

Nr.

3349

3316

352

3169

3144

1588

locuitori

pe total

comună

Pe

560

530

44

526

521

244

localităţi

30

P A R T E N E R I P E N T R U
P
A
R
T
E
N
E
R
I
P
E
N
T
R
U
P
R
O
I
E
C
T
E
D
E
D
E
Z
V
O
L
T
A
R
E

Plan de management ROSCI0272 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Vulcanii noroio ş i de la Pâclele Mari ş i Pâclele Mici Scor ţ oasa