Avanga rda artistic a secolului XX

Avangarda reprezint micarea literar, artistic i intelectual care joac

prin noutile aduse, prin inovaii, un rol de precursor i lupt mpotriva
tradiiei consacrate.Aceast micare intelectual aprut la nceputul
secolului XX, este caracterizat prin cutarea unor soluii radicale i prin
ruperea de trecut.Acest curent artistic-literar lupt mpotriva formelor i
cutumelor traditionale consacrate prin conturarea unor formule excentrice i
ndrznee. Termenul i are originea n jargonul militar din lima francez,
desemn!nd detaamentul care exploreaz terenul necunoscut pentru a pregti
naintarea trupelor.
Aproape toi scriitorii care s-au afirmat n secolul XX s-au format n
atmosfera socialist, su puternica influena a pulicaiilor ei, cei mai muli
dintre ei i-au descoperit elul n literatur prin micarea social. Alii ns s-
au axat pe propriile lor visri i nzuine mpletite ns cu solidaritate i
compasiune pentru cei nedreptii.
"iteratura secolului XX a fost dezvoltat su nr!urirea frm!ntrilor
rneti din acele vremuri, ns difuzarea acestei ideologii se face su forme
noi i ndrznee.
#
$rivit n ansamlu viaa literar din secolul XX este mult mai agitat
datorit creterii numrului de grupri i reviste literare, n aceast perioad
are loc i o dispersare a forelor literaturii.
$rincipalele elemente care caracterizeaz avangarda sunt stimularea
ilogicului, a irealului, depirea realitii precum i ptrunderea n
suprarealitate. %n cadrul unei literaturi fie ea universal sau naonal din
secolul al XX-lea, avangarda &sinonim modernismului extrem' nseamn
manifestarea c!torva curente( dadaismul, futurismul, suprarealismul,
expresionismul etc.
Toate orientrile avangardiste, futurismul, constructivismul, dadaismul,
suprarealismul, au un punct comun de plecare i anume reacia advers la
tot ceea ce nseamna tradiie .
%n creaia suprarealist, dei i acest termen de suprarelist exprim o
desprindere de tradiie, se regsesc unele elemente din romantismul german,
cel mai reprezentativ este visul care este cominat , n poeziile suprarealiste,
cu oiecte,elemente incompatiile.Aceste cominaii au ca scop crearea unor
imagini autentice, aceste imagini autentice sunt redate prin procedeul
dicteului automat, adic traspunerea raionalului n poezie,a tuturor tririlor
spontane i neprelucrate.)uprarealismul este curentul artistic i literar de
avangard care proclam o total liertate de expresie, provoc!nd o
*revoluie+ n toate domeniile, promov!nd limajul sucontientului,
scrierea oniric c,iar i colajul.
%n anul #-./ apare *$rimul manifest al suprarealismului+, n acest
manifest Andr0 1reton definete acest curent, suprarealismul astfel(
*)uprearealismul se azeaz pe ncrederea n realitatea superioar a unor
anumite forme de asociaii neglijate p!n la el, n atotputernicia visului, n
jocul spre dezinteresat al g!ndirii.2l tinde s surpe definitiv toate celelalte
.
mecanisme psi,ice i s se sustituie lor n rezolvarea principalelor
proleme ale vieii.+ 3espingand orice control al ratiunii asupra gandirii,
orice preocupare estetica sau morala, suprarealistii inteleg sa expuna fie
veral, fie scris, fie in orice alta forma, functionarea reala a gandirii, ceea ce
ei denumeau 4automatismul psi,ic pur4&#5 ##/'. )uprarealismul a fost o
adaugire originala la repertoriul artelor de avangarda si a influentat poeii si
scriitorii de prima mrime din 6rana &$. 2luard, ". Aragon' )pania &7arcia
"orca' in 2uropa rsritean i America "atina &8esar 9allejo si $alo
:eruda'. %n 3om!nia suprarealismul a fost teoretizat i practicat de revistele
*;nu+, *Alge+ i *;rmuz+. *;nu+, a fost o revist literar avangardist
condus de )aa $an i <oldov.3evista mpletea elemente de dadaism i
suprarealism, urma s fie numit 4doi4 la al doilea numr, 4trei4 la al treilea
numr, etc., dar numele revistei a rmas p!n n #-=> ?;nu+. Alge. 3evist
de Art <odern a fost o revist literar rom!neasc de avangard editat la
1ucureti de Aurel 1aranga, 7,erasim "uca @ules $era,im, i $un ntre
#-=A i #-==. *;rmuz+ a fost o revist literar rom!neasc de avangard
condus de 7eo 1ogza i tiprit la 8!mpina n > numere, ntre ianuarie i
iunie-iulie #-.B. Cntitulat dup pseudonimul scriitorului *;rmuz+, revista
mpletea elemente de dadaism i constructivism )uprarealismul urmrea prin
programul su ptrunderea artei n planul incontientului, al visului, al
delirului n care spaiile umane scap de controlul contiinei. 7eneraia a
doua a suprarealitilor rom!ni D.Trost i 7,erasim "uca scriu i pulic
diverse manifeste, astfel nc!t curentul, care-i consumase in anii treizeci
vigoarea la $aris, n #-/E i mut capitala la 1ucureti. 8el mai de seam
poet suprearealist rom!n rm!ne totui 7ellu :aum, supranumit ultimul
mare poet suprarealist european.
=
*;nu+, a fost o revist literar avangardist condus de )aa $an i
<oldov,
3eprezentanii cei mai de seam ai suprarealismului rom!nesc au fost
Clarie 9oronca, <arcel Cancu, 9ictor 1rauner, 7eo 1ogza, )aa $an,
7,erasim "uca.
8onstructivismul, care ine mai mult de latura estetic a literaturii de
avangard, vine cu o inovaie n domeniul te,nicii literare, preamrind
te,nica modern n detrimentul te,nicii tradiionale. 8onstructivismul era
privit ca o nou estetic, ca un efort de a armoniza arta cu producia
industrial, ca un efort de a-i uni pe intelectuali i pe muncitori, de a terge
graniele dintre munc i art.8onstructivitii suliniau necesitatea unei
corespondene ntre art i spiritul contemporan al te,nicii moderne care
inventeaz forme noi, contur!nd natura.
8onstructivismul rom!nesc s-a conturat n jurul revistei
*8ontimporanul+, condus de Con 9inea, alte reviste literare care promovau
acest curent literar au fost *$unct+ condus de )carlat 8allimac,, alt revist
de de art constructivist a fost *E> F$+, o revist literar avangardist ce
minea elemente de constructivism i dadaism. ;nicul numr al revistei
&dedicat pictopoeziei' a aprut n octomrie #-./ i a fost editat de Clarie
9oronca, )tep,an 3oll i 9ictor 1rauner. 3evista a fost retiprit de @ean-
<ic,el $lace n #--=.3eprezentantii constructivismului rom!nesc au fost
Clarie 9oronca, Con 8lugru, 1. 6undoianu, <arcel Cancu, Con 9inea, etc.8el
mai ine ns se poate spune c Con 9inea ilustrez poemul constructivist. %n
aceste poeme Con 9inea exceleaz n limajul telegrafic i metaforele
citadine, tocmai minarea acestor elemente, acea transpunere a citadinului
n codul <orse l propulseaz pe Con 9inea n fruntea poeilor
constructiviti.
/
;n alt curent literar care se suscrie avangardei este dadaismul, curent
cultural i artistic nonconformist i anar,ic ndreptat mpotriva rutinei n
via, g!ndire i art. )entimentul crizei civilizatiei da un elan sporit unui
curent intelectual nascut inainte de razoi( miscarea Dada. Acesta a aparut ca
un protest timid si ironic ni,ilist impotriva unei lumi conservatoare si a
societatii care i-a dat nastere, inclusiv impotriva artei sale. Dadaismul
respingea orice fel de arta, nu a avut nici un fel de caracteristici ine definite
, desi a imprumutat cateva trucuri de la avangardele cuiste si futuriste de
dinainte de #-#/. Cn esenta, tot ceea ce putea provoca apoplexia iuitorilor
urg,ezi de arta conventionala era acceptail pentru dadaisti. Asociind unor
elemente ale futurismului italian, cuismului francez i expresionismului
german, un negativism declarat, dadaismul cultiv aritrariul total,
neprevzutul, aolirea formelor constituite, provoc!nd dezordinea i
stupoarea i prin organizarea unor spectacole de scandal ndreptate mpotriva
artei, gustului estetic, moralei tradiionale, programatic puse su semnul
ntrerii. Cn manifestul acestei miscari, +Dada+, se voreste despre o cautare
a unei extreme limite a divorului dintre g!ndire i expresie, contrazice totul,
neag totul, ridic!nd ni,ilismul i mistificarea la rangul de principii
supreme( aolirea logice, dansul neputincioilor creaiei.%n <anifestul Dada
din anul #-#B Tristan Tzara afirma c acest curent *Dada+ s-a nscut din
dorina de liertate i nencredere faa de comunitate.Tot Tristan Tzara
ncearc s defineasc dadaismul astfel *Aolirea memoriei( Dada5 aolirea
viitorului( Dada5 credin fr discuii n orice zeu produs imediat al
spontaneitii( Dada &G'. "iertate( DADA DADA DADA, urlet de culori
ondulate, nt!lnire a tuturor contrariilor i a tuturor contradiciilor, a oricrui
motiv grotesc, a oricrei incoerene( 9CATA+, aa este reprezentat dadaismul
n concepia lui Tzara. %n 3om!nia, dadaismul este viziil, parial, n unele
>
producii poetice sau a unora din domeniul artelor plastice, pulicate n
reviste de avangard aa cum ar fi( +unu+, +8ontimporanul, +Cntegral+,
+$unct+, +E> F.$.+ unde alturi de elemente suprarealiste se recunosc i cele
futuriste etc. 8aracteristica miscrii rom!neti de avangard literar este
c,iar eclectismul. De aceea un dadaism n stare pur este mai greu de
descoperit. ;n dadaism mai marcat este viziil n textele lui )aa $an.
Alt curent literar care se regsete n structura avangardismului este
futurismul.6uturismul este o micare a modernismului artistic italian,
celer!nd noua er a te,nologiei moderne. Cniiatorul micrii este poetul
6illipo Tomasso <arinetti care, n #-A- pulic <anifestul futurist. 3evolta
futurist mpotriva tuturor tradiilor culturale merge m!n n m!n cu
glorificarea 4frumuseii vitezei4, cultul mainilor i al societii
contemporane. Ali reprezentani ai futurismului n literatur au fost Ardengo
)offici &n acelai timp i pictor', 6ortunato Depero i 7ian $ietro "uciani.
Avangardismul este caracterizat prin spiritul de frond, prin negarea
violent a formelor de art consacrate, cut!nd proclamarea noului. Artitii
avangardei dau dovada unui activism susinut i se concentreaz asupra
creaiei ca proces, neinteres!ndu-se de rezultatul ei &opera'. Aciune de oc,
avangarda are funcie regeneratoare i desc,iztoare de drum n
arte.Avangarda acioneaz energic n momentele de criz politic sau social
asociindu-se adeseori cu manifestri extremiste. Avangarda corespunztoare
crizei nfptuiete gesturi anar,ice i revolte spectaculoase.%n literatura
rom!n se poate vori despre un avangardism activ mai ales n anii #-..-
#-=., prin intermediul revistelor *8ontemporanul+, *;rmuz+, *Alge+ .a.
;n precursor al avangardei literare poate fi socotit ;rmuz, care anun
asurdul suprarealist prin prozele sale.3eprezentani din literatura rom!n(
Tudor Arg,ezi, Alexandru <acedonsHi, Davidescu, Aderca.
I
Avangarda literar d impresia c neag centrul, n realitate raiunea ei de
a fi const n expansiunea centrului unei literaturi5 dup *consumarea?
oricrei avangarde veritaile, nucleul unei literaturi se mrete, i sc,im
coordonatele spaio-temporale. Dac astfel se prezint avangarda, nu tot aa
stau lucrurile i cu spiritul avangardist &cu care deseori *se confund?
avangarda', deoarece el caracterizeaz i avangarda propriu-zis, sau
modernismul extrem i tradiionalismul.Deoseirile dintre modernism i
avangardism sunt foarte sutile, devenind uneori, la unii scriitori, aproape
insesizaile.)pre exemplu 7eorge 1acovia, un poet considerat unanim
simolist poate fii citit azi, fr diminua valoarea operei sale, ca un poet
avangardist sau dac nu cel puin ca un poet care a anticipat, prin creaia sa,
acest curent. %n concluzie 7eorge 1acovia poate fii considerat, aa cum
susine :icolae <anolescu, ?un precursor al spiritului care se va manifesta
dup rzoi n avangardism.+ <anolescu i argumenta aceast afirmaie
prin faptul c opera acovian este mult prea primitiv n raport cu arta
simolitilor care este prin excelen o creaie a sutilitii.
Avangarda literara este definit de oicei in funcie de extremele care-i
polarizeaz atitudinile( ruptura, negatia radicala a traditiei culturale si
aspiratia spre o asolut nnoire a limajului5 refuz, pe de o parte, al
conveniilor de orice fel, al autoritii si 4codurilor de maniere4 sociale si
estetice, respingere, in ultima instan a literaturii-iar pe de alta parte
afirmarea necesitii de sincronizare cu 4ritmul vremii4si 4pulsul epocii4 a
spontaneitii si deplinei liertati a spiritului. Astfel de elemente definitorii,
surprinse de toti comentatorii fenomenului conduc spre situarea 4stri de
spirit4 avangardiste su semnul unui 4dinamism asolut4, al unei 4totale
disponiilitati4 creatoare, in afara oricaror constrangeri exterioare. A iei din
formula si din convenie, ns nu pentru a intra ntr-o alt formul, ar fi visul
E
- utopic - al avangardei. %ntre negaie, ca punct de plecare, i inovaie ca
termen final, miza sa majora ramane miscarea si tensiunea spiritului,
spontaneitatea imaginativa, autenticitatea trairii,- si mai putin rezultatul lor
concretizat intr-o epoca ce risca sa fie preluata an circuitul conventiilor
estetice. $remisele miscarii romanesti de avangarda treuie cautate in
transformarile limajului poetic intreprinse de simolism &la sfarsitul
secolului XCX si indeosei in primul deceniu al secolului nostru', in opozitie
cu orientarile traditionaliste. 2stetica simolista a sugestiei, ce rasturnase
vec,ea 4logica a poeziei4, deplasand accentul pe semnificant si pe valentele
sintaxei poetice, eliera poezia de retorica si anecdota, pentru ca, intr-o faza
imediat urmatoare, o serie de poeti ce deutasera ca simolisti sa-si afirme in
mod spectaculos atitudinile iconoclaste in raport cu insasi aceasta conventie.
<arginalizata, minimalizata sau acceptata cu mari reticente, avangarda n-a
putut lasa indiferenta amianta socio-culturala a trei decenii in care s-a
afirmat, si tocmai 4extermismele4 sale au contriuit la mentinerea constiintei
treze a conventiei literare, avertizand asupra necesitatii innoirii, a mentinerii
spiritului creator 4in pas cu vremea4. Dimensiunile si impactul sau in
teritoriul literaturii nu truie desigur exagerate, insa e de recunoscut faptul
ca manifestarile avangardei au oferit exemple de neconformist estetic si
social, programele si operele - de inegala valoare - pe care le-a propus
participand la innoirea perspectivelor asupra limajului poetic, la
imogatirea universului imaginar al poeziei romanesti.
Cn lupta dintre poezie si literatura dintre autentic si conventional, spiritul
avangardei a fost un ferment cu efecte enefice in revitalizarea poeziei
romanesti.
8reaia poetic a lui Clie 9oronca red propriile sale viziuni asupra
avangaredei rom!neti.%n opinia sa creaia poetic treuie s fie s fie axat
B
pe principiul ordinii i al geometriei dar de asemenea i pe un principiu al
liertii care s i confere poetului posiilitatea de asocia cuvintele dup
unul su plac, nu neaparat respect!nd anumite reguli.$entru Clie 9oronca
nimic nu este mai ostil dec!t ineria sau nc,istarea operei ntr-un anumit
tipar.8a i ali avangarditi 9oronca renun la ordinea fireasc a poeziei, la
armonie care treuie s o strat, renun i la ec,iliru , intr-un cuv!nt la
tot ceea ce reprezint convenionalitate, pentru c poetul simea c acolo
unde exist convenionalitate exist de asemenea i o mare doz de
falsitate.3eprezentative pentru ntreaga liric a lui Clie 9oronca sunt
volumele de versuri ?8oloma+, ?Jodiac+, ?;lise+, ?Cnvitaie la al+.Clie
9oronca fiind prezent n toate manifestrile avangardismului poate fi
considerat un simol al creaiei de avangard.
3evolta mpotriva faptelor i mpotriva condiiei existeniale , negarea
aparenelor sensiile, conceperea suprarealitii toate acestea i gsesc
explicaia n avangard, care era considerat inele suprem i ?liertatea
total a spiritului+.
Avangardismul nu a dat opere literare prestigioase, dar a insuflat
literaturii un spirit nou, antuit de neliniste, de framantari si tensiune,
opunandu-se lancezelii, inertiei, automultumirii si dogmelor estetice de pana
la el. 3evolutia se produce atat in expresie, elierata de orice constrangeri,
mergand pana la refuzul rtegulilor gramaticale, logice si poetice, cat si in
continut, deoarece incep sa se cultive starile vagi, onirice, suconstientul,
ocultismul, automatismul psi,ic, ,azardul.
%n ?Discursul despre avangard+, 2ugen Conescu scria( ?Avangarda este
un fenomen artistic si cultural care intr-adevar sc,ima totul. $refer sa
definesc avangarda in termeni de opozitie si de ruptura. Cn vreme ce
majoritatea scriitorilor, artistilor, ganditorilor isi imagineaza ca sunt ai
-
timpului lor, autorul reel are cosntiinta ca este impotriva timpului sau.
Kmul de avangard este ca un dusman in interiorul insusi al cetatii impotriva
careia se revolta, este opozantul fata de sistemul existent+.
Avangarda este, aa cum afirma <atei 8linescu n ? 8inci fee ale
modernitii+( ?mai radical, mai putin flexiil si mai dogmatic+ dec!t
modernismul, desi ea ?mprumut practic toate elementele de la tradiia
modern, dar in acelai timp le dinamizeaz, le exagereaz si le plaseaz n
contextele cele mai neasteptate, fac!ndu-le adesea aproape de nerecunoscut+
$rincipiul de aza al modernismului, dar mai ales al avangardei, pare a fi
lozinca lui Lilliam 6leming( ?)ingurul lucru permanent este sc,imarea+.
Avangarda corespunde unei crize a valorilor, a unei permanente cutari a
identitatilor,i c,iar a sensului literaraturii.
#A
Bibliografie:
#. Eugeniu Sperania, Cniiere n poetic, ediia a CC-a, 1ucureti,
2ditura Alatros, #-E.,
.. Adrian Marino, Dicionar de idei literare, C &A M 7', 1ucureti,
2ditura 2minescu, #-E=.
=. Ion Pachia Tatoirescu, Dicionar estetico-literar, lingvistic,
religios, de teoria comunicaiei..., Timioara, 2ditura Aet,icus, .AA=.
/. M! Anghelescu, <. Apolzan, :. 1alot, Joe Dumi-trescu-1uulenga,
7,. 8eauescu, <. Du, 3. Fncu, A. <i-tescu, 7. <untean, <.
:ovicov, Dinu $illat, Al. )ndulescu, 3oxana )orescu, <arian 9asile,
Cleana 9erzea, <i,ai 9ornicu, Dicionar de termeni literari
&coordonator( Al. )ndulescu', 1ucureti, 2ditura Academiei
3epulicii )ocialiste 3om!nia, #-EI.
>. M! Anghelescu" M! Apol#an" $! Balot" M! Bucur" B! %ioculescu"
M! &u" '! (lorea" &! )rsoiu" S! Ilin" E! Manu" $! Mecu" A!
Mitescu" )! Muntean" M! $ovicov" %! Popescu" &! Popescu" '!
Sorescu" %! *tefnescu" M! +asile" I! +er#ea" M! +ornicu, "iteratura
rom!n contemporan M C M $oezia &coordonator( <arin 1ucur',
1ucureti, 2ditura Academiei 3epulicii )ocialiste 3om!nia, #-BA.
I. %onstantin Schifirne, 7eneraie i cultur, 1ucureti, 2ditura
Alatros, #-B>.
##
E. &! Micu" "iteratura rom!n la nceputul secolului XX,1ucureti,
2ditura pentru literatur, #-I/.
B. &! Micu" $! Manolescu" "iteratura rom!n de azi &ncercare de
sintez', 2ditura Tineretului, #-I>.
-. Iulian Boldea" Cstoria didactic a poeziei rom!neti,1raov, 2ditura
Aula,.AA>.
#A.$icolae Manolescu" Despre poezie,1raov, 2ditura Aula, .AA..
##. $icolae Manolescu" $oei moderni, 1raov, 2ditura Aula, .AA=.
#..$icolae Manolescu" <etamorfozele poeziei, 2ditura pentru literatur,
#-IB.
#=.Eugen ,ovinescu" Cstoria literaturii rom!ne contemporane, 1ucureti,
2ditura <inerva, #-B-.
#/.)eorge %linescu" Cstoria literaturii rom!ne &compendiu', 2ditura
pentru literatur, #-IB.
#>.,aureniu -lici"arg,ezi, acovia, aru,
laga,fundoianu,maniu,pillat, vinea, voiculescu, 1ucureti, 2ditura
enciclopedic rom!n, #-E/.
#I.Matei %linescu" 8inci fee ale modernitii.<odernism, avangard,
decaden, Hitsc,, postmodernism, 1ucureti, editura ;nivers, #-->.
#.