Sunteți pe pagina 1din 20

Universitatea de Vest Vasile Goldis

Sectia Psihologie
Emotiile
Cuprins
Argument teoretic................................................................................................................
Afectivatea...........................................................................................................................
Formele afective...................................................................................................................
1..1!ispo"itii afective
1... Afecte...................................................................................................................
1..# ..Emotii..................................................................................................................
1..$.Sentimente.............................................................................................................
1..%.Pasiuni....................................................................................................................
1.#Componentele emotiei................................................................................................
1.$ &eorii ale emotiilor ....................................................................................................
. Automonitori"area emo'iilor (i a dispo"i'iei afective................................................
.1 Automonitori"area emotiilor.........................................................................
.1.1. Anali"a cantitativa....................................... .............................................
.1. Anali"a calitativa........................................................................................
. Automonitori"area dispo"itiei afective..........................................................
..1 Anali"a cantitati..................................................................................
... Anali"a calitativa....................................... .......................................
)i*liografie..............................................................................................................................
Argument &eoretic
Afectivitatea este proprietatea individului de a simtii emotii si sentimente.
Formele vietii afective
Perceptia+ repre"entarea+ gandirea sunt procese de cunoastere a realitatii o*iective. ,mul nu
inregistrea"a insa evenimentele lumii e-terne in mod indiferent. Unele situatii.evenimente ne
*ucura+ altele ne intristea"a+ unele fapte produc entu"iasm+ in timp ce altele tre"esc indignare.
/ndividul+ fiind confruntat cu diferite situatii sau impre0urari de viata+ acestea au anumite
repercusiuni asupra tre*uintelor si intereselor sale+ asupra aspiratiilor+ convingerilor sau
o*isnuintelor formate+ in sensul ca le impiedica desfasurarea 1 creand noi sarcini de adaptare 1
sau dimpotriva le ofera conditii optime de manifestare+ inlesnind astfel echili*rarea cu mediul.
E. Claparede o*serva2 ++Emotia apare cand adaptarea este impiedicata din diferite motive3. /n
functie de aceste relatii iau nastere anumite procese afective sau emotii+ in sensul larg al
cuvantului.
Procesele afective sunt fenomene psihice comple-e+ caracteri"ate prin modificari
fi"iologice mai mult sau mai putin e-tinse+ printr1o conduita marcata de e-presii emotionale
4gesturi+ mimica etc.5 si printr1o traire su*iectiva.
S1au conturat trei moduri de a*ordare a procesului emotional. S1a pornit+ mai intai+ de la
ceea ce individul 6simte7 in chip nemi0locit+ mai precis de la raportul sau introspectiv pus in
relatie cu o anumita situatie concreta. Pentru descrierea trairilor su*iective vi"avi de aceste
situatii repetate s1au oferit liste de cuvinte+ o*tinandu1se relatari tipice in impre0urari determinate.
S1au consemnat raspunsuri emotionale tipice in situatii *ine definite+ studiul inscriindu1se in
schema S18. 9arshall A. si /"ard+ C.E. au identificat astfel un set de 11 stari emotionale
distincte2 *ucurie+ surpri"a+ curio"itate+ de"gust manie+ teama+ rusine+ dispret+ vina o*oseala+
stres. S1a presupus ca fiecare din aceste emotii de *a"a s1ar caracteri"a printr1o com*inatie unica
de reactii nervoase si fi"iologice+ ipote"a care nu s1a validat decat partial in plan fi"iologic.
9etoda de anali"a aplicata face studiul dependent de voca*ularul unei persoane+ respectiv al unei
lim*i+ de unde dificultatea acordului intersu*iectiv+ a*senta fidelitatii datelor. 9arturia
introspectiva nu poate intemeia pana la capat investigatia+ relatarile ver*ale fiind insta*ile.
Adesea descrierea ver*ala surprinde structura de suprafata a unui proces afectiv+ in timp ce
cercetatorul1psiholog este interesat sa patrunda structura sa de adancime.
A doua cale de studiu a fost aceea a corelarii trairii su*iective a raportului introspectiv+ cu
e-presia emotionala a individului 4mimica+ gesturi etc.5. S1au reperat pe aceasta *a"a categorii
emotionale distincte+ intemeiate pe concordantele intre trairea su*iectiva si e-presia
comportamentala. Fara a se epui"a inventarul lor+ s1au identificat sase emotii de *a"a2 manie+
de"gust+ *ucurie+ tristete+ frica si surpri"a. Corelarea simpla intre marturia introspectiva si
e-presia comportamentala ignora insa momentul cognitiv+ interpretarea situatiilor de viata cu
care individul este confruntat. Persoana umana este considerata numai prin prisma sistemului
++intrari3 1 ++iesiri3: ori+ inca la nivelul perceptiei+ stimulii sau evenimentele e-terne isi au efectele
lor nu doar in forma ++*ruta7+ ci prelucrate prin filtrul cognitiv.
, a*ordare mai completa a procesului afectiv impune si considerarea componentei
cognitive. S1a propus in aceasta privinta un model tridimensional+ potrivit caruia emotia ar
repre"enta o com*inatie de trei factori2 atentia+ nivelul de activare fi"iologica si nota de
placere.neplacere. Potrivit teoriei cognitive+ su*iectul interpretea"a aceasta com*inatie unica
drept o emotie particulara. ;umarul starilor afective ar fi practic nelimitat+ intrucat com*inatiile
celor trei factori+ precum si valorile acestora ar fi nenumarate. Studiul comporta astfel dificultati
insemnate. cr$<=g11#rrru
>uand ca termen generic procesul emotional vom putea distinge2 a5 procese emotionale
primare2 dispo"itii organice si afecte: *5 emotiile propriu1"ise: c5 dispo"itiile afective: d5
sentimentele.
Procesele emotionale primare2 dispo"itii organice si afecte.
!ispo"itiile organice sunt stari afective difu"e care insotesc starea de sanatate+ de
o*oseala+ de *oala+ nelinistea+ dorinta se-uala etc. !e e-emplu+ *olile cardiovasculare produc+ de
regula+ stari an-ioase+ &)C1ul pulmonar e insotit de euforie si e-cita*ilitate+ afectiunile
gastrointestinale de stari de ipohondrie+ etc.
Afectele sunt i"*ucniri emotionale caracteri"ate prin aparitia *rusca si de scurta durata+
cu o desfasurare puternica unipolara. Consumandu1se in e-presii si gestica vie. E-emple de
afecte2 furia pana la a*andonul de sine+ agresivitatea oar*a+ disperarea+ starea de groa"a+ accesele
nestapanite de ras sau de plans s.a. Ele sunt insotite de o anumita ingustare a campului de
constiinta+ acesta fi-andu1se asupra cau"ei care a provocat procesul afectiv. P. ?anet interpretea"a
afectul ca o regresiune spre conduite inferioare+ insotita de o diminuare a controlului constient.
8egla0ul cortical fiind redus+ modificarile organice sunt deose*it de vii si au un caracter
de"organi"ator mai pronuntat. Su* imperiul afectului omul poate savarsi fapte necugetate+ in
contrast cu modul sau o*isnuit de comportare. !ominarea sau stapanirea unui afect este posi*ila
daca efortul de inhi*itie se plasea"a in stadiul sau initial.
&ermenul de afect este utili"at uneori ca termen generic2 afectul asteptarii+ afectul uimirii
4sursa a investigatiei5 s.a.
Emotiile propriu1"ise sunt procese sau desfasurari emotionale mai moderate in care
functiile constiintei nu sunt *locate sau ingustate ca in afecte. Ele sunt efectul confruntarii dintre
nevoile individului si datele reale sau pre"umtive ale mediului. Spre deose*ire de afecte+ emotiile
sunt tran"itive si pluritonale+ se de"volta gradat+ procesual si poseda un grad mai mare de
diferentiere si interiori"are.
Emotiile au o orientare determinata+ o referinta o*iectuala sau situationala2 ti1e frica de o
situatie anumita+ te manie o intamplare precisa etc. Asadar+ emotiile au un caracter situational+
depind de actiunea nemi0locita a situatiei emotionale si apar frecvent ca efect al satisfacerii sau
nesatisfacerii unor tendinte *iologice. Valenta afectiva a datelor am*iantei este in parte
determinata de informatia o*iectuala 4emotia nu este traita i"olat+ ci in conte-t cognitiv5: prin
starea afectiva se de"valuie mai ales relatia dintre natura si tre*uintele su*iectului pe de o parte+
si proprietatile evenimentelor e-terne pe de alta parte.
Emotiile se asocia"a in cupluri contradictorii 4*ucurie1tristete+ manie1rela-are+ admiratie1
dispret+ simpatie11antipatie+ placere1insatisfactie etc.5+ imprimand acea polaritate caracteristica
vietii afective. !e aici dihotomia clasica2 emotii stenice 1 care sporesc activitatea+ maresc forta si
energia persoanei 1 si emotii astenice+ care diminuea"a energia si activismul persoanei. Aceasta
polaritate re"ulta din corespondenta+ respectiv discordanta dintre nevoile+ convingerile+
o*isnuintele individului si
situatiile sau evenimentele vietii.
/n sfarsit+ emotiile se inscriu in tipare socio1culturale+ ele se pretea"a la invatare+
modelare sociala+ in timp ce afectele nu.
!ispo"itiile afective. Sunt stari emotionale difu"e si generali"ate+ putin intense+ relativ
discrete dar dura*ile+ care comunica o anumita tonalitate intregii noastre vieti psihice.
!ispo"itiile alcatuiesc un fel de fond emotional care colorea"a comportamentul intr1o perioada
mai scurta sau mai lunga de timp+ fond pe care se de"volta procese locale. !upa cum arata
Popescu1;eveanu+ dispo"itiile sunt premise dar si re"ultat al acumularii si aglutinarii proceselor
afective. Ele apar+ asadar+ intr1o du*la iposta"a2
a5 ca premise pentru de"voltarea unor noi formatii afective:
*5 ca e-presie re"ultativa a unor desfasurari emotionale+ ca efect sumatoriu al
impre0urarilor psihosociale pe care le parcurge persoana+ a unor constante ale acestor impre0urari.
/n dispo"itiile afective se temati"ea"a selectiv 1 dupa 9urra@ 1 evenimentele+ haloul lor
emotional+ care se cristali"ea"a intr1un plan de fundal in raport cu campul actual al constiintei+
colorand specific relatiile individului cu am*ianta+ perceptiile+ amintirile si gandurile. !e
e-emplu "ilele de sar*atoare par sa do*andeasca o luminiscenta aparte+ dispo"itiile nostalgice
incadrea"a amintirile intr1o atmosfera idilica. Un anumit rol 0oaca si fenomenele de contagiune
din grup+ precum si climatul psihosocial dominant intr1un colectiv.
Sentimentele constituie formatii afective comple-e si dura*ile+ de intensitate moderata+
care devin 1 gratie indicelui de sta*ilitate si generali"are 1 adevarate atitudini afective fata de
o*iecte+ evenimente+ valori+ persoane semnificative pentru un individ sau grup. Su* unghi
psihogenetic+ atitudinile emotionale sta*ile apar mai tar"iu decat trairile situative+ fiind re"ultatul
generali"arii emotionale in functie de situatii repetitive+ evenimente centrale+ persoane
semnificative etc. Format pe *a"a generali"arii trairilor situative repetate+ sentimentul imprima la
rand sau nota specifica trairilor particulare in situatii ulterioare. !e e-emplu+ emotiile repetate
legate de succesul.insuccesul unei activitati duc la formarea unei atitudini sta*ile fata de acea
activitate. >a fel+ sentimentul patriotic 1 format dintr1un sistem de repre"entari si emotii 1 nu are
un caracter episodic+ ci este pre"ent in permanenta su* forma unei atitudini afective. Un om aflat
departe de patrie nu incetea"a sa o iu*easca: uneori intr1o asemenea situatie+ sentimentul patriotic
chiar se accentuea"a. , mama desi se supara adesea pe copil in diverse situatii+ sentimentul
matern ramane acelasi.
Sentimentele sunt denumite 1 ca si emotiile 1 prin termeni similari2 dragoste.ura+ mandrie+
recunostinta etc.+ fapt ce denota ca sunt traite la fel+ aflandu1se in consonanta.
Pe scurt sentimentul este o formatiune atitudinala caracteri"ata prin sta*ilitate+
condensare emotionala si caracter ha*itudinal. El persista latent si se activea"a in functie de
conditii. >a aceste note definitorii se adauga caracterul social al e-presiei sentimentelor: acestea
im*raca forma concreta in functie de modelul social al am*iantei in care ia nastere. Primul model
este sugerat de nume+ de cuvant 1 notea"a V. Pavelescu. Cuvantul decantea"a emotii+ sentimente:
in e-presie poetica el sugerea"a nu numai imagini+ dar si trairi cu re"onante adanci+ adesea
inedite. >a Paris 1 o*serva Stendhal 1 ++iu*irea e fiica romanelor3. /storia consemnea"a un val de
sinucideri dupa aparitia lui Aerther de Goethe. ?.P. Sartre averti"ea"a asupra erorii de a
considera cuvantul doar ca un ++"efir care alearga usor la suprafata lucrurilor... !aca dati
conduitei unui individ un nume i1o revelati2 el se vede pe sine insusi. Si cum dumneavoastra ii
dati un nume acestei conduite in acelasi timp fata de toti ceilalti+ el se stie va"ut in momentul in
care se vede3. Etichetarea ver*ala devine suport al constienti"arii+ iar ++marturia3 pu*lica
modifica statutul faptului.
!ispo"itiile afective
Sunt stari emotionale difu"e si generali"ate+ putin intense+ relativ discrete dar dura*ile+ care
comunica o anumita tonalitate intregii noastre vieti psihice. !ispo"itiile alcatuiesc un fel de fond
emotional care colorea"a comportamentul intr1o perioada mai scurta sau mai lunga de timp+ fond
pe care se de"volta procese locale. !ispo"itiile sunt premise dar si re"ultat al acumularii si
aglutinarii proceselor afective. Ele apar+ asadar+ intr1o du*la iposta"a2
a5 ca premise pentru de"voltarea unor noi formatii afective:
*5 ca e-presie re"ultativa a unor desfasurari emotionale+ ca efect sumatoriu al impre0urarilor
psihosociale pe care le parcurge persoana+ a unor constante ale acestor impre0urari.
/n dispo"itiile afective se temati"ea"a selectiv evenimentele+ haloul lor emotional+ care se
cristali"ea"a intr1un plan de fundal in raport cu cBmpul actual al constiintei+ colorBnd specific
relatiile individului cu am*ianta+ perceptiile+ amintirile si gBndurile. !e e-emplu "ilele de
sar*atoare par sa do*Bndeasca o luminiscenta aparte+ dispo"itiile nostalgice incadrea"a amintirile
intr1o atmosfera idilica. Un anumit rol 0oaca si fenomenele de contagiune din grup+ precum si
climatul psihosocial dominant intr1un colectiv. , persoanC prost dispusC tinde sC perceapC
realitatea Dn culori Dntunecate+ sC ia deci"ii gre(ite (i sC cree"e situa'ii conflictuale Dn familie sau
Dn grupul Dn care D(i desfa(oarC activitatea. !ispo"i'iile prin care trecem sunt vesele sau triste+
calme sau an-ioase 4Dncordate5+ individuale sau colective+ dispo"i'ii de sCr*Ctoare.
Afecte+Emotii+Sentimente+Pasiuni
Emotiile+ sentimentele+ dispo"itiile si pasiunile anima viata cotidiana si repre"inta elementele
fundamentale ale acesteia. Conventiile sociale ne o*liga insa adesea sa le canali"am intr1o
anumita directie sau sa ni le reprimam. Chiar si studiul lor sta su* semnul am*iguitatii2 pentru
sociologi emotiile tin de psihologie+ iar psihologii nu le anali"ea"a decit su* aspect patologic.
Etologia le1a aplicat propriile metode de o*servare si evaluare specifice muncii de teren. ?acEues
Cosnier+ medic+ psihiatru+ psihanalist si etolog+ ofera in aceasta lucrare raspunsuri personale la
citeva intre*ari legate de psihologia emotiilor2 Ce sint emotiile de *a"a si cum se definescF
Stresul este intotdeauna nocivF Emotiile sint universale sau sint specifice fiecarei societatiF
Eradicarea emotiilor este oare o perspectiva de dorit pentru umanitateF
Afectele sunt acele manifestari emotionale ce au un caracter e-plo"iv+aparitia lor este *rusca si
de scurta durata+ se a-ea"a pe un singur element+ avand la *a"a o e-presivitate destul de
de"organi"ata.Acestea pot fi atat po"itive4*ucuria+ euforia5+ cat si negative4furia+ teama+
disperarea5.
Sentimentele sunt structuri de tendinte si aspiratii foarte ample+ in general sunt sta*ile+ sunt *ine
cristali"ate+ orientea"a+ declansea"a si reglea"a conduita .Se structurea"a si reflecta doar situatiile
sociale+ continutul realtiilor interpersonale si sistemul de valori ./n ela*orarea sentimentelor se
implica si procesele cognitive+ de aici reiese superioritatea psihologica a sentimentelor in
comparatie cu celelalte procese psihice./n aparitia+ constituirea si manifestarea sentimentelor+ un
rol important il are mediul social./n constituirea sentimentelor insa+ spre deose*ire de celelalte+
intalnim cateva etape2 cristali"area sentimentelor+ maturi"area lor+ urmata de u"ura sau disparitia
acestora.Sentimentele sunt cele care structurea"a dorinte+ emotii+ atitudini personale+ toate
acesteea intrand in relatie+ formandu1se astfel o intercone-iune.
Pasiunile sunt forme comple-e de manifestare a afectivitatii care pun in comun intensitatea
emotiei si dura*ilitatea sentimentelor+ a0ungandu1se la unilateralitatea vietii+ intregul univers
reducandu1se la un singur o*iect+ domeniu+ persoana.Acestea au fost impartite in doua
categorii2po"itive1sunt acelea ce imogatesc viata intr1un domeniu si permit
reali"ariimportante4pasiunea1iu*ire: pasiunea1sociala: pasiunea1 artistica: pasiunea1 sportiva5 si
negative1cele ce duc la degradarea morala si fi"ica4"garcenia+ dependenta de alcool+ de droguri+
de 0ocuri de noroc.5
&eorii ale emotiei
Emotiile se definesc ca stari afective+ de scurta durata+ care traduc un specific al relatiilor mele
cu un o*iect sau o situatie+ deci au un caracter situational 4Andrei Cosmovici5. Emotiile pot fi
declansate de o impre0urare reala sau de una imaginara 4gandul ca politia poate fi pe urmele sala
sperie talharul care are *anii furati in geamantan5. /ntensitatea lor e foarte variata2 poate fi vaga+
mi0locie+ dar si foarte mare + "guduind intregul organism.
Atat in vor*irea curenta + cat si in lucrarile de specialitate psihologica+ emotiile sunt
frecvent identificate cu sentimentele + cum ar fi iu*irea si ura 4dar sunt multe feluri de iu*ire2 de
tata + de sot + de prieten + dragoste de munca+ de patrie etc. dupa cum e-ista si variate o*iecte ale
urii2 fata de un rival + de un dusman + hot+ secta+ o ideologie etc5. /ntorcandu1ne la marii filo"fi
care au anali"at afectivitatea + constatam o asemenea lipsa de diferentiere. Astfel+ 8ene
!escartes+ in lucrarea sa >es passions de lGame 4Pasiunile Sufletului5 descrie $H de Ipasiuni7+
printre care figurea"a + pe langa emotii + sentimente + dorinte si chiar trasaturi de caracter. !ar
marele filosof france" considera ca toate isi au originea in numai = pasiuni primitive2 mirarea+
iu*irea+ura+dorinta+*ucuria si tristetea. &oate celelalte n1ar fi decat varietati ale acestora sau
re"ultatul unor com*inari ale lor. Cum se vede # din pasiunile fundamentale sunt emotii+doua1
sentimente+iar una+dorinta+ constituie o denumire generica in care pot figura nenumarate
aspiratii.
1
Emotiile se asocia"a in cupluri contradictorii 4*ucurie1tristete+ manie1rela-are+ admiratie1
dispret+ simpatie1antipatie 5+ imprimand polaritatea caracteristica vietii afective. !e aici si
dihotomia clasica 2 emotii stenice care sporesc activitatea+ maresc forta si energia persoanei+ si
emotii astenice + care diminuia"a energia si activismul persoanei. Aceasta polaritate re"ulta din
corespondenta+ respectiv discordanta dintre nevoile+ convingerile + o*isnuintele individului si
situatiile sau evenimentele vietii.

a5&eoria intelectualista
&eoria intelectualista a fost ela*orata la inceputul secolului trecut si apartine lui Jer*art si
;ahloKsLi. Ei erau adeptii unei psihologii asociationiste+ care dadea o mare importanta
repre"entarilor si asocierilor . Acesti filosofui au e-plicat emotiile prin dinamica repre"entarilor.
, stare afectiva ar lua nastere din interactiunea imaginilor. !e e-emplu+ acordul dintre
repre"entari produce *ucurie+ in timp ce conflictul dintre ele generea"aa tristetea. &rairile
afective odata aparute dau nastere unei serii de modificari organice. Astfel+ vestea mortii unui
*un prieten imi aduce imaginea lui in minte+ care imi evoca numeroase amintiri fericite +
petreceri+glume+discutii+ dar acestea sunt stavilite de noua repre"entare a trupului sau
neansufletit+ imo*il si rece.Ciocnirea lor *rutala constituie ceea ce noi presimtim ca fiind o
adanca tristete+durere.
Conceptia intelectualista era unilaterala si simplista facand emotia reducti*ila la actul de
cunoastere.
*5&eorii fi"iologice periferice
&eoria fi"iologica periferica e legata si ea de doua nume2 Ailliam ?ames si Carl >ange: intre ei
au fost unele deose*iri + dar ?ames + cunoscut filosof este acela care a contri*uit la raspandirea
punctului sau de vedere1o vi"iune parado-ala. Potrivit versiunii clasice+ succesiunea cau"ala in
determinismul emotiei ar fi2 stimulul4 situatia5perceptia situatieiemotiae-presia emotiilor
4mimica+modificari fi"iologice5. Ailliam ?ames rastoarna aceasta ordine si propune alta2
stimulperceptia stimululuie-presia emotionalaemotia. ;oi rationam gresit + spunea el.
Consideram ca+ va"and ursul in padure+ ma sperii si atunci devin palid+ mi se "*arleste parul+
tremur + etc . !e fapt ordinea ar fi inversa2 vad ursul+ incep sa tremur+ palesc etc +si constiinta
acestor modificari fi"iologice este ceea ce numesc eu frica. !eci perceptia atrage dupa sine
modificarile fi"iologice. /ar constiinta acestora constituie ceea ce eu numesc emotie. ;u fiindca
sunt trist plang + ci invers+ fiindca plang ma simt trist.
Aceasta conceptie a lui ?ames isi are radacina intr1o intamplare din copilarie.Un veterinar
se ocupa de un cal *olnav.>a un moment dat + sectionand o artera a tasnit un suvoi de sange.
?ames+ care asista+ a lesinat fara sa fi avut timp de refle-iune.
Fi"iologic+succesiunea evenimentelor apare astfel2 stimulul 4S5perceperea
stimulului4PS5e-citatia refle-a a organelor interne si a musculaturii striate 4E,5perceptia
reactiilor viscerale si somaticeemotia 4E5. Sursa emotiilor o constituie dupa ?ames
e-citatiile + semnalele provenite de la viscere+ muschi+ etc+ reflectarea in creier ca sen"atii.
&rairea emotionala nu ar fi decat o rever*eratie a viscerelor+ o ceneste"ie somatica+o colectie de
semnale interoceptive.
#
&eoria lui ?ames >ange are meritul de a fi su*liniat importanta modificarilor fi"iologice
mai ales in ca"ul emotiilor1soc 4afectelor5+ care fusese negli0ate de teoriile intelectualioste+
incolo sunt multe argumente impotriva punctului lor de vedere. 9ai intai fi"iologic+ inregistrand
precis diferitele transformari fi"iologice produse in emotii+ n1au reusit sa sta*ileasca un profil
a*solut specific pentru fiecare emotie+ intrucat+ asa cum am va"ut + e-ista manifestari care apar in
1# emotii distincte+ apoi ch0iar aceeasi emotie se poate e-teriori"a in moduri diferite+ aproape
contrarii.
Apoi+ intensitatea unei trairi afective nu e deloc proportionala cu cea a e-teriori"arilor si a
manifestarilor corporale.!e pilda la o inmormantare o ruda plange+ se vaieta+se framanta+ dar
peste cateva ore o gasim intr1un restaurant glumind si ra"and cu prietenii.pe cand o alta persoana
care sta mai mult imo*ila si nu spune nimic+ este influ0entata de aceasta pierdere luni de "ile+ceea
ce se o*serva din modul ei de comportare+ din tristetea pre"enta+ prin felul ei de a gandi si privi
viata. E clar ca ea a fost mai puternic afectata de acest deces + insa manifestarile ei e-terioare+ ca
si modificarile fi"iologice au fost mult mai sla*e decat in primul ca".
>a intre*area ICe este primar I si ICe este secundar in emotie7+ se raspunde2 Primar este
evenimentul neurovegetativ+ iar secundar este trairea emotionala. /n consecinta+ emotia apare ca
un simplu epifenomen+ un fapt su*iectiv fara eficienta.Ea ar avea doar functia de a du*la + pe
planul constiintei + o stare organica + fiind proiectia simpla a acesteia. /n sens mai larg + constiinta
ar fi un simplu dispo"itiv de inregistrare a datelor intero 1 si proprioceptive furni"ate de periferia
organismului. &eoria lui ?ames a fost numita periferica + intrucat reduce continutul emotional la
sen"atii de ordin periferic si in acelasi timp+ fi"iologica+ pentru ca reactiile fi"iologice apar ca
fiind determinate in constituirea semnificatiei afective constiente.
&otusi + incidentul relatat de ?ames4lesinul provocat de vederea sangelui5 ne atrage atentia
ca uneori o reactie emotiva poate fi in relatie cu un instinct.Puiii de cimpan"eu se sperie foarte
tare va"and un sarpe+ inainte de a avea vreo e-perienta legata de aceasta varietate. &ot asa un
copil de numai cateva luni se sperie tare+ daca te faci a1l scapa din *rate+ fara sa fii ca"ut
vreodata./n asemenea ca"uri+ /n adevar+ simpla perceptie declansea"a o emotie + inaintea oricarei
interpretari. !ar astfel de situatii sunt foarte rare+ cel putin la om.
Apro-imativ in acelasi timp deceniul ultim al secolului trecut medicul filo"of dane"
>ange reducea emotia la modificarile vasomotorii + adica la ceea ce simte individul ca efect al
dilatarii si constrictiei vaselor sanguine + a modificarii aflu-ului sanguin in organe. !aca la
?ames+ emotia era cau"ata de feed1*acL1ul modificarilor organice 4somatice si vegetative5 fiind
trairea su*iectiva a acestor modificari la C. >ange acest feedM*acL era doar vascular +
vasomotor. ,ricum emotia este redusa la perceptia schim*arilor corporale 4ISchim*arile
corporale sunt emotii71spunea >ange5.
Aceasta teorie a fost infirmata de fapte .
E-periente1 facute pe animale de separarea creierului + de viscere + au aratat ca reactiile
emotionale nu se suprima./n consecinta+ emotia nu poate fi redusa la constiinta reactiilor
viscerale si glandulare perifcerice.!e asemenea ea nu poate si redusa la constiinta e-presiilor
motorii 4mimica + gesturi5. !ovada sunt faptele din clinica2 *olnavii parLinsonieni + care au
pierdut capacitatea de e-presie mimica + pastrea"a viata emotiva nuantata.&ot asa si *olnavii "isi
pseudo*ul*ari + atuinsi de ras si plans spasmodic+ se constata usor rasul fara *ucurie si lacrimile
fara tristete.
Aceleasi date fi"iologice arata ca modificarile viscerale au o aparitie si o evolutie destul
de lenta pentru a putea fi considerate sursa de emotie. S1a verificat apoi ca producerea artificiala
a unor modificari viscerale tipice prin in0ectarea de su*stante de tipul andrenalinei nu aduc
dupa sine trairea univoca a unei emotii specifice.
&eoria fi"iologica periferica include o parte de adevar.Avand in vedere caracterul
procesual al emotiei feed1*acL1ul vegetativ al organelor efectuare 0oaca un anumit rol2 acesta
intretine si uneori e-agerea"a intr1o anumita masura emotia. Este cunoscut de pilda+ fenomenul
de eurotototfo*ie 4teama de a rosi5 la adolescenti. Faptul ca tanarul roseste usor ceea ce devine
percepti*il pentru altii1creea"a un sentiment negativ care + adaugandu1se la socul emotiv initial +
intensifica emotia inclusiv sensi*ilitatea organica.&ot asa transpiratia + ca efect al emotiei + prin
faptul ca este inregistrata de altii se transforma oarecum in cau"a intensificand reactia insasi
ceea ce eclipsea"a aspectul adaptiv al vietii de relatie 4prin concentrarea asupra sa5
c5&eorii fi"iologice centrale
Cea mai importanta este aceea cunoscuta su* numele de teoria lui Cannon1)ard+ formulata de
primul si de"voltata de al doilea.;u toti psihologii au fost de acord cu aceasta idee. /nteresant+
Aalter Cannon+ care a descoperit reactia de Ilupta sau fuga7+ a ela*orat o teorie complet diferita
asupra modului in care iau nastere emotiile. Potrivit acestei teorii+ trairea emotionala constituie
prin e-celenta un eveniment central.
A. Cannan+ efectuand numeroase studii e-perimentale asupra creerului pisicii+ a
demonstrat rolul important pe care il are talamusul in declansarea e-presiilor emotionale+ cat si
influienta inhi*itoare a corte-ului asupra acestei formatii su*corticale. Ca urmare + el a formulat
o teorie dupa care rolul esential in emotii il are talamusul 4de aceea a mai fost denumita si teoria
talamica a emotiei5. Succesiunea evenimentelor ar fi 4dupa Cannon5 urmatoarea2 stimularea la
nivelul receptorului determina impulsul catre talamus. !e aici descarcarile talamice produc1la
nivelul viscerelor si muschilor striati1modificarile vegetative si motorii caracteristice+ iar
simultan1gratie descarcarii ascendente spre conte-1apare trierea emotionala. Este vor*a de un
aspect de simultaneilitate in principiu.
Sursa trairii afective re"ida1dupa Cannon1in procesele talamice nu in cele vegetative.
Conform cercetarilor modificarile organice apar aproape simultan cu trairea emotionala+ fara a fi
cau"a acestuia. 9ecanismul fi"iologic al emotiei se transfera1in optica lui Cannon1intre diencefal
si scoarta cele*rala.
/n conclu"ie+ teoria Cannon1)ard afirma ca emotia pe care o simtim+ cu alte cuvinte+
starea psihologica pe care o avem+ si reactia fi"iologica care are loc sunt complet distincte si
independente intre ele. !esi Cannon a investigat aceste modificari fi"iologice+ el credea ca
mintea si corpul sunt complet separate si ca starea organismului nu influentea"a in nici un fel
psihicul. Acest tip de a*ordare este cunoscut su* denumirea de dualism deorece aspectele
psihologice si fi"iologice sunt va"ute separat.
$
&eoria lui Cannor1)ard se deose*este mult de punctul de vedere a lui A. ?ames
%
/n
conceptia lui ?ames+ talamusul nu 0oaca nici un rol+ corte-ul declansand reactiile periferice+ iar
perceperea lor constituind emotia.!upa Cannon1)ard+ e-citatiile sen"oriale a0ung in talamus+
care le transmite la corte- 2 talamusul+de"inhi*at de corte-+ declansea"a modificarile musculare
si viscerale+ simultan informand si corte-ul. !eci sursa trairii afective o constituie procesele
talamice. 9odificarile organice apar aproape instantaneu cu trairea emotionala si nu ele sunt
cau"a emotiei+emotia re"ulta dintr1o e-citare concomitenta a talamusului si corte-ului.
/n deceniile urmatoare 4studiile lui Cannon1)ard datand din perioada 1<H11<%H5
neurofi"iologii au pus in lumina si rolul pe care1l au in emotii si alte formatii din creier+
indeose*i sistemul lim*ic. Ca si Cannon+ nu s1a mai negat rolul corte-ului+ dar atentia lor a avut
in centru formatiile su*corticale.
Cercetarile ulterioare au scos in relief participarea si altor regiuni ale creerului in
cola*orarea emotiei.
Pape"i si apoi 9c>ean au propus e-plicatii *a"ate pe cone-iuni corticatalamice+ aratand ca
participarea scoartei cere*rale este esentiala in ceea ce priveste aspectul su*iectiv al emotiei+ in
timp ce hipotalamusul ramane centrul efector al e-presiei emotionale ipote"a sistemului lim*ic a
fost treptat completata si validata . Caracteristic acestui grup de teorii este faptul ca pun pe seama
activitatii sistemului nervos central atat componenta su*iectiva+cat si controlul+ starilor
vegetative si comportamentele. !e regula+ autorii amintiti e-trapolea"a la om conclu"iile unor
e-periente efectuate pe animale. 8amane deschisa pro*lema daca varietatea si comple-itatea
emotiilor umane admite o asemenea e-tindere.
d5&eorii cognitive fi"iologice
Sistemati"area datelor culese in e-perientele fi"iologice au dus la modele partiale+ care a0ung sa
fie depasite progresiv prin integrarea unor informatii inedite in modele mai cuprin"atoare. Se
conturea"a ideea ca emotia repre"inta un sindrom organi"at in care dimensiunea cognitiv1
su*iectiva+ cea vegetativa si manifestarile motorii comportamentale isi au fiecare importanta lor.
,ricum diversitatea trairilor emotionale este departe de a fi egalata de varietatea relativ redusa a
ta*lourilor fi"iologice corelate.
&eoriile cognitiv1fi"iologice care domina scena psihologiei emotiei in ultimii doua"eci de
ani+ se *a"ea"a pe datele unei e-periente1efectuate mai ales cu su*ieti umani1in care se
manipulea"a doi factori2 componenta neurovegetativa si corte-tul cognitiv1social.Se urmareste
modul in care un anumit du*la0 informational ce insoteste modificari fi"iologice controlate +
determina tipul de evaluare su*iectiva in procesul emotional.
9agda Arnold 4in 1<%H5 a su*liniat rolul evaluarii stimulilor situatiei. /n primul rand
aprecierea se face prin prisma impresiilor de placut1neplacut+dar survine si memoria dand un
continut specific trairii emotionale. Corte-tul se manifesta si activ+el da un impuls care initia"a
reactia organismului.!esigur talamusul ramane initiatorul principalilor e-presii emotionale+ insa
in urma unei e-citari specifice primite de la formatiiile superioare iar modificarile periferice +
printr1un feed1*acL+ sunt sesi"ate de corte-t ceea ce intensifica + de o*icei emotia.Succesiunea
fenomenelor ar fi urmatoarea2 stimularea de origine sen"oriala+ perceptia+ evaluarea+impulsul
catrea actiune + e-presiile emotionale 4cu monificarile vegetative insotitoare5 perceperea acestor
reactii organice si reevaluarea emotionala.
=
/ntr1adevar + o situatie pentru a declansa o emotie tre*uie sa fie interpretata si
apreciata.Ursul li*er in padure poate constitui un pericol+dar acelasi animal la circ dupa gratiile
custii sale nu pre"inta nici o amenintare.
Cu atat mai mult+reusita la un e-amen se citeste la fisier+ deci implica o prelucrare
a*stracta si conclu"ii de ordin social+ evaluarea fiind foarte comple-a. Astfel activitatea corticala
are un rol esential.
Acest lucru a fost evidentiat de o serie de cercetatori prin e-perimentele organi"ate.
S.Schachter si ?.Singer 41<= au organi"at un e-periment interesant care a fost reluat apoi in
diferite variante
N

Su* motivul ca testea"a un produs farmaceutic+ ei au format doua laturi de camparatie
dintre studenti pe *a"a acceptului *enevol. Primul lot e-perimental i s1a administrat su* forma de
in0ectie o solutie de epinefrina+ iar lotului de control o solutie salina cu efecte neutre 4place*o5
Epinefrina ca su*stanta adrenalinica produce apro-imativ aceleasi efecte cu acelea ale
descarcaturilor sistemului nervos+ simpatic2 creste tensiunea sistolica+ se accelerea"a pulsul si
ritmul respirator+ se mareste concentratia de "ahar in sange+ eventual tremur muscular+ etc. /n
cadru lotului e-perimental impartit la randul sau in trei grupe+ se va o*tine o activare a sistemului
simpatic+ marcata de modificarile amintite ceea+ ce va lipsi in lotul de control la care s1a utili"at o
solutie place*o.
Al doilea factor manuit in e-periment a fost in formatia furni"ata su*iectilor. Primul grup
din lotul e-perimental a primit o informatie e-acta despre simptomele fi"iologice pe care le va r
esimti fiecare su*iect intr1un interval de circa doua"eci minute.Cel de1al doilea grup
e-perimental nu primea nici o e-plicatie cu privire la efectele fi"iologice ale in0ectiei in timp ce
al treilea grup e-perimental era de"imformat+adica era averti"at asupra urmarilor in0ectiei in
termeni ine-acti.Pe scurt + cele trei conditii e-perimentale s1ar putea nota2Epi1/nf + Epi1;oninf si
Epi1!e"inf.
/n timpul celor H de minute+ la care in0ectia urma sa1si faca efectul s1a adaugat o noua
procedura./n camera in care se desfasura e-perienta se introducea+alaturi de su*iectul
e-perimental+un partener+un Icomplice7 al cercetatorului+ care era pre"entat a fi in aceeasi
situatie. Sarcina persoanei1complice era de a simula fie o stare de euforie+fie una de manie+in
functie de programul sta*ilit+ in vederea crearii unui conte-t sugestiv controlat.Sensul procedurii
era usor intreva"ut2in conditiile in care su*iectul e-perimental nu1si va putea e-plica starea sa
psiho1fi"iologica va accepta pro*a*il sugestia conte-tului cognitiv creat ad1hoc.8e"ultatul a fost
ca grupul IEpi1;oninf si Epi1!e"inf7 au imprumutat in mai mare masura sugestia conte-tului
cognitiv+ ceea ce releva importanta du*la0ului informational in evaluarea timpului de emotie./n
acelasi timp+ su*iectii din grupul informat 4Epi1/nf5si cei din lotul de control s1au lasat mult mai
putin influentati de comportarea persoanelor1complice. 8eiese ca o stare de activare pentru a fi
incadrata intr1o emotie de frica sau de *ucurie+ este necesar sa fie du*lata de anumiti factori
cognitivi. Emotia cu eticheta ei + traite diferentiat ca Imania7 sau Ide"gust7 etc. poate sa apara
doar atunci cand cei doi factori1activarea fi"iologica si momentul cognitiv1sunt integrati intr1o
unitate.
&eoriile cognitiv fi"iologice sustin ca o stare emotionala este produsul interactiunii intre
doua componente2 o activare fi"iologica 4marcata de o activitate simpatico1ridicata5 si o
cunoastere asupra cau"ei activarii./n timp ce prima componenta este privita ca emotional
nespecifica + ea determina numai intensitatea procesului emotional+ informatia + cunoasterea este
ceea ce determina calitatea starii afective.
Pe marginea acestei e-periente s1a facut imediat remarca de ordin critic2e-plicatia
propusa de autori postulea"a caracterul nespecific al activitatii simpatice+fapt contestat cel putin
pentru emotiile fundamentale 4mania + frica+ *ucuria5
Un alt e-periment similar a fost imaginat de 8.S.>a"arus. , serie de persoane au fost
puse sa vi"ione"e un film in care se derula un groa"nic accident si o operatie chirurgicala
efectuata pe viu. /n primul ca"+ aceste situatii erau insotite de un comentariu su*liniind
daunele+neca"urile:in cel de1al doilea ca"+comentariul era o descriere o*iectiva+stiintifica+iar in
cel de1al treilea ca"+proiectia s1a efectuat fara nici o ver*ali"are. /nregistrarile o*iective 4refle-ul
electrodermal si ritmul cardiac5 au indicat o emotie evidenta in prima situatie1a*senta in celelalte
doua. 8.>a"arus a su*liniat+in conclu"ie+rolul hotarator al factorului cognitiv
O
Studii efectuate timp de ani in ?aponia au scos in evidenta varia*ilitatea e-presiei
emotionale in diferite culturi+ care isi pun amprenta si asupra definirii spectrului de stimuli
emotionali.
/n procesele afective fu"ionea"a asadar informatia despre situatia care produce emotia+
relatia persoanei fata de situatie si modificarile vegetative si comportamentele care apar in
organism.
.1. Automonitori"area emo'iilor
Tabelul 1. Frecventa trairilor emotionale
emo
ia
ziua
Furie

Fric Bucurie Tristete Uimire
(surpriz)
1. x x
2. x
3. x x x
4. x
. x x
!. x
". x x
#. x x
$. x x
1%. x x
11. x x
12. x x
13. x x
14. x x
PQ de cBte ori am trCit respectiva emo'ie Dn acea "i
/n continuare veti alege % emotii traite pe parcursul celor 1$ "ile si veti nota2
Tabelul 2. &naliza trairilor emotionale
'motia
'veniment
(eclansator
)spunsuri
or*anice
(mo(i+icri ,n
or*anism)
'valuri
co*nitive
(*-n(urile care
o ,nsoesc)
)eacie
comportamental
1.Furie .unca (e zi
cu zi
Transpir Trebuie sa +iu
atenta la ce +ac
/ezut pe scaun in
+ata biroului
2. Frica 'xamen la
scoala (e
so+eri
0urere (e
stomac
/i*ur il voi pica 1u cartea in brate
in +ata
calculatorului
3.Tristete 2u am bani .a (oare
capul
0e un(e sa
+ac rost3
4n +ata *eamului5
ma *an(esc
4.Bucurie &m reusit
la
examen666
4mi bate
inima
0aca il
ca(eam5
renuntam sa
il mai (au
7e
canapea5vorbin(
cu parintii
.0ez*ust Fata (e
pitipoance
.a apuca
*reata
&885 (e ce
exista asa
ceva3
4n +ata blocului5le
privesc la
mar*inea
(rumului.
9exemplele sunt preluate (in 1outtraux5 :. (2%%3)5 Terapiile cognitive5 4asi; 7olirom.
<iua 0ispoziia a+ectiv

1
2
3
4

!
"
#
$
1%
11
12
13
14
Furia
Frica
Tristete
0ez*ust
Uimire
)i*liografie
Rlate+ 9.+ 41<<<5+ Psihologia mecanismelor cognitive+ /a(i+ Editura Polirom
Rlate+ 9 4HH5+ Fundamentele psihologiei+ Ed. ProJumanitate+ )ucure(ti
Cosnier+ ?. 4HH5+ /ntroducere Dn psihologia emo'iilor (i a sentimentelor+ Ed. Polirom+ /a(i: