Sunteți pe pagina 1din 35

1.

Caracterizati originea conceptului financiar


Finantele au aparut drept urmare a accentuarii diviziunii sociale a muncii , a dezvoltarii
pina la un nivel a relatiilor marfa-bani, s-a afirmat ilegalitatea averii, aparitia proprietatii
private, societatea scindindu-se in clase sociale ducind la aparitia statului.
Instituirea fortei publice a facut necesara procurarea din mijloace materiale si banesti
pentru intretinerea acestor organe. Un argument in plus al intitularii obiectului de studio
de Dr. financiar il avem in Legea fundamentala a R .
!onform !ostitutiei sistemul nostru financiar e un comple" de acte efectuate de
institutile publice in sfera financiara sau cu atributii financiare de control, privind
formarea si intrebuintarea fondurilor banesti ale statului, unitatilor administrativ-
teritoriale s.a. structuri de interes public.
2. Analizati specificul nevoilor private si nevoilor publice
In Dr.fin. nevoile sunt divizate in# publice si private. Nevoile private - sunt satisfacute
de fiecare membru al comunitatii cu ma"im de eficienta si minim de sacrificiu, ele fiind
strins legate de activitatea economica care este desfasurata de individ pentru satisfacerea
cerintelor lui. Nevoile publice cer acordul intregii colectivitati sau o parte a
colectivitatii pentru satisfacerea lor in conditii optime. $stfel indivizii asociindu-se
formeaza o forta mai mare de realizare. Forta individuala are limite, dincolo de care
devine neputincioasa, pentru a fi completata are nevoie de concursul colectivitatii.
$sociatia politica are rolul de a regla, imperativ, actiunea publica a carei manifestare,
izolata ar face imposibila viata si perfectionarea ei. %tatul este institutia investita cu
aceasta comanda de a dirija satifacerea unor nevoi comune indivizibile.
3. Evidentiati obiectul de reglementare a dreptului financiar
In structura dreptului financiar s-au pastrat & componente de baza # c'eltuielile si
veniturile publice. Cheltuielile publice in structura dreptului financiar si-a pastrat
insemnatatea, in ansamblul actelor financiare, dar sub aspect proceduralstabilirea felului
si proportiei c'eltuielilor statului, a ajuns subordonata procedurii aprobarii de parlament a
bugetului anual de stat. Veniturile publice au evoluat, pastrind constant procedeiele
traditionale ale impozitelor si ta"elor completate dupa necesitati. Un alt element al
obiectului de studiu il constituie bugetul de stat care este un act si un procedeu de
coordonare a c'eltuielilor cu veniturile, este un act adoptat de parlament. Imprumuturile
de stat si externesunt determinate de cele mai multe ori de necesitatea completarii
veniturilor publice ordinare, precum si de cea a constituirii unor resurse investitionale
subordonate interesului public. Finantele organizatiilor internationale au fost
recunoscute cuprinzind actele si operatiunile de formare, intrebuintare a fondurilor
banesti necesare acestor organisme, care se disting de structura financiara interna a
statelor contemporane.
4. Analizati conceptul de organizare a controlului financiar
Dupa scopul sau, controlul financiar este o activitate de verificare a respectarii si
aplicarii conforme a normelor juridice referitoare la formarea si intrebuintarea fondurilor
banesti ale statului si celorlalte entitati sau colectivitati publice. $ctele si operatiunile de
control financiar constau in verificari documentare si faptice, aprecieri si concluzii si
(
eventual sanctionari. $ctivitatea de control se face de catre organe si persoane special
abilitate prin lege cu aceste atributii. )"ercitarea controlului financiar este necesara
asupra activitatii tuturor organelor de stat, institutiilor si autoritatilor publice centrale si
locale. *rganele de control financiar sunt organizate intr-o anumita ierar'ie. $stazi
controlul financiar este reglementat ca un control al e"ecutarii bugetului de stat, bugetul
asigurarilor sociale de stat+ menit sa asigure conformitatea e"ecutarii , -ugetului .ublic
/ational 0.
5. Evidentiati principiile generale ale controlului financiar
.rincipiul legalitatii se e"prima prin ceea ca in procesul de acumulare, repartizare si
folosire a fondurilor banesti este reglementata detaliat de catre normele dr.financ.,
respectarea carora este asigurata prin forta coercitiva a statului, de asemenea
nerespectarea lor atrage dupa sine instabilitatea relatiilor financiare.
.rincipiul publicitatii controlului financiar se manifesta prin procedura monitorizarii
prin intermediul mass-media a diferitelor proiecte ale actelor financiare, a darilor de
seama primite, a rezultatelor controalelor si reviziilor financiare.
.rincipiul dublei autorizari a cheltuielilor bugetare au la baza & autorizari # legala
are la baza legea ca act juridic, din care reiese o obligatie de plata in sarcina statului,
bugetara este alocatia prin care se afecteaza fondurilebanesti necesare stingerii
obligatiilor de plata.
6. Analizati principiile speciale ale controlului financiar
(1 .rincipiul devotamentului functionarului care desfasoara controlul fata de stat si
societate, - angajatul trebuie sa fie devotat statului, societatii si sa apere interesele
acestora. &1 .rincipiul raspunderii persoanale a functionarului care efectuiaza controlul
la exercitarea atributiilor de serviciu deci persoana data poarta raspundere personala
pentru corectitudinea si plenitudinea nstatarilor, precum si de actiunile pretinse in
procesul de control. 21 .rincipiul respectarii stricte a disciplinei de stat reglementata de
legislatia in vigoare , care inseamna ca conduita angajatului aparatului de control trebuie
sa corespunda prevederilor legislatiei in vigoare. 31 .rincipiul competentei si
profesionalismului, controlorul treduie sa fie politicos, tolerant, calm, sa aiba o atitudine
oficiala, sa nu fie iritant etc. 41 .rincipiul onestitatii controlorului-revizor , acesta trebuie
sa fie sincer, onest, impartial, corect, nu trebuie sa accepte cadouri s.a.
51 .rincipiul increderii in materialele de control adica sa toti sa dispuna de garantii
totale privind autenticitatea si impartialitatea informatiei prezentate de catre controlor.
61 .rincipiul confidentialitatii informatiile obtinute in timpul controlului nu trebuie
divulgate persoanelor terte, nici oral, nici in scris s.a.
7. dentificati c!eltuielile bugetelor satelor" oraselor#e$ceptie %alti"
C!isinau&
'. Evidentiati c!eltuielile bugetelor raionale si c!eltuielile bugetului
central al unitatii teritoriale autonome cu statut (uridic special.
). E$puneti c!eltuielile bugetului municipal %alti si C!isinau
&

1*. Conceptualizati aspectele normelor dreptului financiar
Structura logico-juridica a normelor # ipoteza, dispozitia si sanctiunea. Ipoteza- previne
conditiile sau imprejurarile in care trebuie sa se aplice dispozitiile cuprinse in aceste norme
juridice. ispozitia- prevede conduita subiectelor de drept vizare de aceste norme si pot fi #
onerative, pro'ibitive si permisive. Sanctiunea- e reglementata dupa interesul de
constituire conform legislatiei, a fondurilor banesti ale statului s.a colectivitati publice.
!plicare in timp # e justificata de amualitatea e"ercitiului bugetar public.
"eglementarea juridico-financiara cuprinde normele #
#enerale- cu aplicabilitate nedeterminata de timp. Speciale de adoptare a fiecarui buget
anual de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, emise de organul de stat.
!plicarea in spatiu sunt guvernate de principiul teritorialit78ii, 9n general, principiul
teritorialit78ii normelor financiare, fiind aplicabil asupra tuturor actelor :i opera8iunilor
efectuate pe teritoriul Republicii oldova. $cte legislativ normative #
a1 legile; b1acordurile internationale; c1 <otaririle .arlamentului.
11. Evidentiati izvoarele dreptului financiar
zvoarele dr. fin. sunt +
$egile fiind cele mai importante acte normative emise pentru domeniul financiar, datorita
competentei parlamentului de a reglementa prin legi # administrarea, formarea, folosirea si
controlul resurselor financiare ale statului, U$= si institutiilor publice. Conventiile
internationale care sunt ratificate de .arlament si daca R este parte la ele. %otaririle
parlamentului sunt acte normative ce prevad norme juridice pentru organizarea sistemica a
dispozitiilor generale de specialitate financiara. %otaririle #uvernului se emit pentru
organizarea e"ecutarii legilor, prin ele instituindu-se norme juridice necesare pentru
e"ecutarea dispozitiilor generale din legi cu specialitate financiara. Instructiunile&
regulamentele& normele metodologice ale 'inisterului Finantelor, prin ele se instituie
norme juridice, care dezvolta cuprinsul dispozitiilor generale din legile de specialitate
financiara.
12. Analizati actele si operatiunile financiare
!ctele financiare sunt manifestari de vointa care au scopul de a produce efecte juridice
a caror realizare e garantata prin forta de constringere a statului in conditiile prevazute de
normele juridice in vigoare. !ele mai multe acte financiare sunt facute de catre inisterul
Finantelor, organele financiare din U$=, !/$% si !asele =eritoriale( )peratiunile
financiare sunt # de calcul a veniturilor si c'eltuielilor org, ; de stat si institutii publice ; de
plata si incasare a veniturilor publice ; de intocmire a inscrisurilor privind c'eltuielile
bugetare. *peratiunile financiare sunt efectuate de catre functionarii specializati contabil
din organele de stat. *peratiunile financiare se deosebesc de actele financiare prin ceea ca
nu produc prin ele insele efecte juridice, fiind denumite operatiuni financiar-te'nice.
Insemnatatea lor se apreciaza datorita rolului lor si prin pregatirea, emiterea si e"ecutarea
actelor juridice financiare.
2
13. dentificati c!eltuielile bugetare pentru autoritatile publice" pentru
apararea tarii si a securitatii nationale
%unt stabilite distinct c'eltuielile pentru ordinea publica, aut.publ., apararea tarii si
securitatii nationale. !* Cheltuielile bugetare pentru autoritatile publice& din aceasta
categorie de c'eltuieli sunt finantate organele # presedindia, parlamentul, autoritatile
judecatoresti, autoritatile e"ecutive>?uvern, ministere s.a.1, organele de ordine publica ale
caror c'eltuieli sunt finantate de catre bugetele $I si %I%. In structura c'eltuielilor pentru
autoritatile publ. sunt cheltuieli curente >salariul functiei, sporurile la acesta, ajutor
material 1 si cheltuieli capitale >consturctia obiectelor culturale1. +* Cheltuielile bugetare
pentru apararea tarii& deseori numite c'eltuieli militare # directe- intretinerea si inzestrarea
armatei cu armament si mijloace te'nice si indirecte- pentru prgatirea si purtarea
razboaielor, plata pensiilor acordate invalizilor, orfanilor si vaduvelor de razboi. In statul
nostru c'eltuielile pentru aparare asigura intretinerea si inzestrarea armatei, inclusiv si
instruirea militara a cetatenilor.
14. Analizati c!eltuielile pentru institutii si actiuni social,culturale
1& Necesitatea si insemnatatea cheltuielilor social-culturale& acestea sunt determinate de
necesitatile de instruire, invatamint, cultura, asistenta medicala etc. pe care cetatenii nu le
pot satisface in mod individual, aceste trebuinte fiind considerate publice. $stfel
autoritatatii statale ii revine de a organiza satisfacerea lor prin procedeul financiar al
c'eltuielilor bugetare. ,* "amificarile cheltuielilor social-culturale -
a* cheltuielile pentru invatamint si stiinta sunt destinate invatamintului prescolar, primar,
liceal, profesional, superior, masterat si doctorat. $stfel c'eltuielile pentru invatamint
urmaresc intretinerea baneasca a tuturor formelor de invatamint. !'eltuielile pentru stiinta
sunt conditionate de activitatile organizatoricesi de bunurile materiale necesare $cademiei
de stiinte a oldovei. b* chieltuieli pentru cultura si arta sunt destinate functionarii
inisterului !ulturii, bibliotecii nationale, celor universitare, muzeelor, e"poziitii,
spectacole ; c* cheltuieli pentru sanatate asigura intretinerea si functionarea spitalelor,
ambulatoriilor, policlinicilor s.a. in statul nostru s-a creat sistemul obligatoriu de asistenta
medicala, pentru detinatorul politei de asigurare ; d* cheltuielile bugetare pentru
activitatea sportiva si de tineret destinate inisterului )ducatiei,=ineretului si %portului, si
se face prin finantarea integrala din bugetul ststului a c'eltuielilor curente ; e* cheltuielile
pentru protectia mediului inconjurator intretin functionarea inisterului )cologiei a carui
necesitati financiare sunt satisfacute prin finantarea din bugetul statului a c'eltuielilor
curente si a c'eltuielilor de capital.
15. Evidentiati c!eltuielile curente si investitiile in sfera social,culturala"
pentru domeniul economic si infrastructura publica
.entru aceasta sfera sunt prevazute c'eltuieli cu destinatii # agricultura si silvicultura ;
transport, comunicatii, aviatia civila, intretinerea si e"tinderea drumurilor, programele de
cercetare stiintifica de interes economic ; constituirea rezervei de stat de bunuri materiale si
alte actiuni economice. $ceste c'eltuieli sunt prevazute in mod repartizat in bugetele
ministerelor. Fiecare aceste c'eltuieli grupeaza un numar diferit de feluri de c'eltuieli.
3
Referitor la eficienta c'eltuielilor pentru domeniul economic, acestea se apreciaza diferit.
!'eltuielile de capital sau investiionale sunt recunoscute ca fiind foarte importante in toate
statele caci datorita acestora creste produsul social, venitul national, cresterea locurilor de
munca, sporirea surselor de venituri banesti ale statului si cetatenilor.
16. E$puneti notiunile generale de procedura bugetara locala
17. Analizati organizarea elaborarii bugetelor unitatilor administrativ,
teritoriale
.rocesul de elaborare a bugetelor unit78ilor administrativ-teritoriale 9n Republica
oldova mai 9nt@i ia 9n considerare prevederile politicilor bugetar-fiscale :i monetar-
creditare macroeconomice. =oate unit78ile adm.-ter. dispun de autonomie financiar7 si au
dreptul s7-:i elaboreze :i s7 adopte bugetul anual propriu 9n limita resurselor financiare
disponibile, care e format din venituri proprii, defalc7ri de la veniturile generale de stat :i
transferuri din fondul de sus8inere financiar7 a teritoriilor creat 9n componen8a bugetului
de stat. La baza elaborrii bugetelor unitilor administrativ-teritoriale este instituit
principiul autonomiei financiare. .lanificarea bugetului este strict indicata de Legea
finan8elor publice locale. Analiza proiectelor de bugete ale raioanelor, unitii teritoriale
autonome cu statut juridic special, municipiului Bli i municipiului !"iinu are caracter
consultativ. inisterul Finan8elor poate cere de la autorit78ile e"ecutive ale unit78ilor adm.-
ter. de nivelul II sau ale municipiului -7l8i s7 modifice proiectele de buget 9n cazul 9n care
acestea contravin prevederilor legale. La elaborarea pronosticului bugetului la venituri .
#laborarea pronosticului c"eltuielilor bugetelor unit78ilor administrativ-teritoriale pentru
9ntre8inerea institu8iilor publice :i finan8area integral7 sau par8ial7 a altor activit78i se
efectueaz7 9n baza unor normative unice de c'eltuieli pe locuitor, 9n baza c7rora se
stabilesc rela8iile interbugetare respective.
1'. Evidentiati procedura de adoptare a bugetelor unitatilor
administrative,teritoriale
$utoritatea e"ecutiv7 a unit78ii adm-ter de nivelul I prezint7, cel t@rziu la data de (4
noiembrie a anului 9n curs, proiectul bugetului local pe anul urm7tor spre e"aminare :i
aprobare consiliului local.
$roiectul bugetului local prezentat spre aprobare consiliului local include% a1 proiectul
deciziei consiliului local privind aprobarea bugetului& b1 anexele la proiectul deciziei, 'n c1
cuantumul fondului de rezerv& d1 alte date adiionale elaborrii proiectului bugetului& e1
nota explicativ la proiectul bugetului.
$poi consiliul local e"amineaz7 proiectul bugetului local 9n dou7 lecturi :i cel t@rziu la
data de (4 decembrie a anului 9n curs acesta aprob7 bugetul local pe anul bugetar urm7tor.
In cazul bugetelor unit./ilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea&
procedura de elaborare 0i adoptare nu difer. esen/ial de procedura bugetar. parcurs.
de nivelul 1nt2i(
$utoritatea e"ecutiv7 a unit78ii administrativ-teritoriale de nivelul II :i a
municipiului -7l8i, prezint7, printr-o dispozi8ie, cel t@rziu la data de ( noiembrie,
proiectul bugetului U$= de nivelul II :i proiectul bugetului mun. -7l8i spre e"aminare :i
aprobare autorit78ii reprezentative :i deliberative respective.
4
.roiectul include# a1 proiectul deciziei autorit78ii reprezentative :i deliberative
privind aprobarea bugetului; b1 ane"ele la proiectul deciziei >veniturile :i c'eltuielile
bugetului respectiv prev7zute pentru anul bugetar urm7tor; normativele defalc7rilor de
la veniturile generale de stat la bugetele locale; fondurile speciale; transferurile de la
bugetul respectiv la bugetele locale; c1 alte date adi8ionale elabor7rii proiectului bugetului;
d1 nota e"plicativ7 la proiectul bugetului.
-ugetul se e"amineaza 9n dou7 lecturi. Ins7, spre deosebire de primul caz, 9n cel de-
al doilea legea stabile:te e"pres c'estiunile ce trebuiesc e"aminate 9n prima lectur7, precum
:i 9n a doua.
$poi se aprob7 bugetele respective pe anul bugetar urm7tor cel t@rziu la data de (A
decembrie a anului 9n curs.
Daca nu se aproba pina la p@n7 2( decembrie, finan8area c'eltuielilor se efectueaz7
lunar propor8ional m7rimii de (B(& parte din suma c'eltuielilor, conform clasifica8iei
bugetare pe anul bugetar precedent, 9n limita resurselor financiare disponibile, p@n7 la
aprobarea noului buget.
1). dentificati elementele raporturilor (uridice financiare
)lementele raporturilor juridice financiare sunt# subiectele, continutul si obiectul.
Subiectele sunt organelle ale administrarii financiare de stat si control financiar ca I
subiect, iar al II-lea subiect , orice alt organ de stat, institutii publice etc. carora le revin
drepturi si obligatii prevazute de legislatia financiara. I subiect # *rganele inisterului
Finantelor, !/$%, s.a. organe de control financiar. II subiect # orice alt organ de stat decit
cele a a dministratiei financiare de stat si de control financiar, .F sau .C carora le sunt
reglementate obligatii de a declara veniturile sau bunurile impozabile de a plati impozitele.
Continutul rap(jur(fin( sunt dr. si obl. privind finantarea din bugetul de stat si bugetele
locale, cele privind individualizarea sau plata, incasarea veniturilor publice, cele privind
emisiunea si circulatia titlurilor de valoare ale imprumuturilor interne de stat. )biectul il
reprezinta fondurile banesti sau sumele de bani ce se stabilesc si acorda in raporturilor
juridice de finantare bugetului, ce se individualizeaza si incaseaza veniturile publice, ce se
fac prin procedeiele creditului public.
2*. -elimitati dreptul financiar de alte ramuri de drept.
-.fin . (constitutional aceasta relatie e determinata prin prisma importantei D.!onst.
care studiaza conceptul bugetului public national, competenta .arlamentului de a adopta
bugete anuale de stat si obligatia cetatenilor de a contribui prin impozite si ta"e la
acoperirea c'eltuielilor publice. (fin( ( administrativ acestea se afla intr-o relatie de
interferenta, caci D.admin. cuprinde normele despre organizarea, functionarea tuturor
organelor de stat ce fac parte din administratia de stat si constituie administarea finantelor
publice. In dr. finan. %e folosesc dispozitii generale si speciale din dr. adm. (fin( (
fiscal este o legatura strinsa datorita importantei sistemului fiscal asupra formarii
veniturilor bugetare anuale de satat si locale. /atura de dr.public a legisl. fiscale se
apreciaza nu autonom, ci-n corespundere cu regl. c'eltuielilor publice, a bugetului de stat
si locale a imprumuturilor de stat, si-n corespundere cu natura de dr.public ale acestor
compartimente. (fin( (international public este evidentiata e"istenta multor conventii
determinate de interese si necesitati financiare. $ceste conventii dovedesc e"istenta
raporturilor financiare intre state.
5
21. Analizati stiinta si studiul dreptului financiar
22. dentificati elementele veniturilor bugetare
)lementele si trasaturile veniturilor bugetare trebuie sa fie precizate cu cleritate in
actele normative prin care sunt instituite.
3lementele veniturilor bugetare -
4* enumirea venitului bugetar stabileste legatura economico-financiara si juridica a
venitului respectiv # impozit, ta"a, incasari si contributie.
,* ebitorul& platitorul& subiectul impunerii sau contribuabilul este acea .F sau .C
care datoreaza, potrivit legii un impozit, o ta"a, ori este este obligat la efectuarea
unor anumite prelevari la bugetul statului.
5* )biectul impozabil - veniturile sau bunurile impozabile ori ta"abile specificate prin
dispozitiile legilor in vigoare. Denitul impozabil se poate constitui sub diferite
forme # veniturile .F, veniturile %RL, veniturile %$ etc. bunurile impozabile sau
ta"abile pot fi # cladiri, terenuri, mijloace de transport s.a.
6* +aza impozabila- suma venitului, valoarea bunurilor, volumul marfurilor, valoarea
serviciilor prestate asupra carora se aplica cotele impozitelor, ta"elor s.a. pentru a
se determina volumul obligatiilor banesti ale subiectelor impunerii.
7* Cota de impunere - suma sau procentul care se aplica asupra bazei impozabile si
cu ajutorul carora se calculeaza cuantumul banesc al fiecarui venit bugetar. %unt
folosite doua categorii de cote de impunere # cote fi"e si cote procentuale. !ote
fixe sunt stabilite in suma egala, nesc'imbata pe anumita marime a venitului
impozabil, a averii ori situatiei platitorului. !ote procentuale reprezinta un anumit
procent din venitul sau valoarea bunului impozabil.
8* 9nitatea de impunere - unitatea de masura in care se evaluiaza obiectul
impozabil # spre e"emplu, in cazul venitului leul, in cazul bunurilor imobiliare
metrul patrat, in cazul automobilelor centimetrul cub.
:* ;erceperea venitului constituie realizarea efectiva a acestuia si are loc prin mai
multe metode # - metoda platii directe& agentii economici au obligatia sa determine
baza impozabila, si sa ac'ite singuri la timp si integral, impozitul datorat
statului ;metoda retinerii si varsarii consta in aceea ca atunci cind un agent
economic plateste drepturile banesti unei persoane, are obligatia sa calculeze, sa
retina si sa verse in termenele stabilite de lege la bugetul statului sumele datorate
de acestia ; metoda aplicarii de timbre fiscale se foloseste in cazul aplicarii
acestora pe produsele accizate.
<* =ermenul de plata arata data la care sau pina la care un anumit venit trebuia sa fie
varsat la bugetul statului.
>* Inlesnirile si facilitatile acordate contribuabililor
Inlesnirile acordate la plata impozitelor si ta"elor fac parte din masurile si politica
financiara, economica si sociala din R. $ceste inlesniri sunt # esalonari,scutiri,
aminari, deduceri s.a. scopul acestor inlesniri este sporirea rentabilitatii si stprijinirea
familiei, favorizarea persoanelor in virsta si a celor cu capacitate redusa de munca.
6
23. -eterminati criteriile de diferentiere a veniturilor publice
A. -upa sursele de constituire +
- v.b. care se disting in ta"e, impozite, accize sit a"e vamale;
- v.b. care se constituie din platile pentru pentru serviciile prestate de institutiile
publice ;
- v.b. ce se incaseaza din creserea de capital ;
- amenzile, penalitatile etc.
%. -upa continutul economic +
- venituri bugetare care au continut fiscal >impozite, accizele1 ;
- venituri bugetare care nu au continut fiscal >imprumuturile de stat, donatiile1.
C. -upa sursele de provenienta +
- provenite din surse interne ;
- din surse e"terne.
-. dupa apartenenta la verigile sistemului bugetar +
- venituri care se incaseaza la bugetul de stat>accizele, ta"a vamala1 ;
- venituri care revin bugetelor locale >impozitul pe bunurile imobiliare1.
E. -upa caracterul veniturilor bugetare +
- venituri ordinare, au caracter permanent, se incaseaza cu regularitate, cum sunt #
impozitul pe venit, =D$, accizele s.a.
- venituri extraordinare, se incaseaza in situatii e"ceptionale, pentru a acoperi
c'eltuielile specifice # lansarea unui imprumut de stat, emisiunea monetara etc.
24. Analizati clasificarea veniturilor bugetare
/artea veniturilor bugetare cuprinde # venituri curente fiscale, nefiscale, din operatiunile
cu capital si transferurile.
0eniturile fiscale. categorie . este formata din impozitul pe venit, constituind #
impozitul pe venit retinut de intreprinderi, institutii si organizatii ; impozitul pe venit
calculat de organele fiscale ; impozitul pe venit al intreprinderilor mi"te si celor cu
investitii straine . categorie o constituie impozitele interne pe marfuri si servicii # =D$
la marfurile produse pe teritoriul R, la serviciile si la marfurilor importate ; impozitul
privat ; accizele la diferite produse stabilite conform legislatiei. categorie de venituri +
impozitele asupra comertului international # ta"a vamala ; tariful vamal la marfurile si
obiectele importate ; incasarile consulare ; ta"ele de e"port.
0eniturile nefiscale. categorie este formata din venituri din activitatea de antreprenoriat
si de proprietate # dividendele aferente cotei de participare a statului in sociatati pe actiuni ;
venitul net al -ancii /ationale a oldovei ; arenda pentru patrimoniul de stat. categorie
de venituri nefiscale o constituie unele ta"e si plati administrative # ta"ele percepute de
politia rutiera ; ta"a pentru elaborare de pasapoarte, buletine de identitate, legitimatii si
certificate. categorie o contituie amenzile si sanctiunile administrative # amenzile
aplicate de politia rutiera ; amenzile aplicate de politia economica ; veniturile provenite de
la confiscari ; amenzile si alte sanctiuni aplicate de Departamentul Damal.
E
25. Analizati notiunea generala si repartizarea lunara a veniturilor si
c!eltuielilor
In termen de 4 zile de la aprobarea bugetului local, subdiviziunea financiar7 a unit78ii
adm-ter de nivelul I solicit7 de la toate institu8iile publice finan8ate de la bugetul local
propuneri de repartizare pe luni a c'eltuielilor si a veniturilor.
.@n7 la data de &A decembrie, autoritatea e"ecutiv7 a unit78ii adm-ter aprob7
repartizarea pe luni a veniturilor :i c'eltuielilor bugetului local conform clasifica8iei
bugetare :i p@n7 la data de &4 decembrie, 9i remite direc8iei finan8e repartizarea pe luni a
veniturilor :i c'eltuielilor bugetului local conform clasifica8iei bugetare.
Respectiv, 9n termen de (A zile de la aprobarea bugetului unit78ii adm-ter de nivelul al
II :i a bugetului municipal -7l8i, direc8ia finan8e efectueaz7 urm7toarele ac8iuni#
a1 solicit7 de la institu8iile publice propuneri de repartizare pe luni a c'eltuielilor
:i a veniturilor ei; b1 9ntocme:te repartizarea pe luni a veniturilor prev7zute pentru
9ncasare 9n bugetele men8ionate; c1 9ntocme:te repartizarea pe luni a transferurilor
la bugetele locale. Direc8ia finan8e, pe baza repartiz7rii pe luni a veniturilor :i c'eltuielilor
bugetelor locale, a bugetelor unit78ilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea,
9ntocmesc totaliz7ri ale repartiz7rilor pe luni ale veniturilor :i c'eltuielilor bugetelor
raioanelor, bugetului unit78ii teritoriale autonome cu statut juridic special, bugetului
municipiului -7l8i :i bugetului municipiului !'i:in7u :i, p@n7 la ( ianuarie, le depun la
inisterul Finan8elor.
26. -eterminati e$ecutia partii de venituri si a partii de c!eltuieli a
bugetelor unitatilor administrativ,teritoriale
3xecutarea p.r/ii de venituri
%copul e"ecu8iei p7r8ii de venituri ale bugetelor unit78ilor adm-ter e realizarea
integral7 :i 9n termenele legale a veniturilor 9n bugetul aprobat. Realizarea veniturilor
este supus7 cerin8elor de legalitate privind 9ncasarea impozitelor, ta"elor :i altor venituri
care sunt cuprinse :i specificate 9n lista impozitelor, ta"elor :i altor venituri bugetare,
fiind parte din documenta8ia ane"at7 fiec7rui buget.
La colectarea veniturilor sunt necesare o serie de acte 0i opera/iuni#
a( (dentificarea veniturilor i bunurilor impozabile i stabilirea obligaiilor fa de bugetul
respectiv& b.'ncasarea veniturilor bugetare& c. urmrirea realizrii veniturilor bugetare.
Deniturile bugetare ale unit78ilor administrativ-teritoriale se 9ncaseaz7 de la
contribuabili 9n conturile bancare ale trezoreriei teritoriale 9n felul urm7tor# prin virament
si in numerar, prin aviz
3xecutarea p.r/ii de cheltuieli
)"ecutarea p7r8ii de c'eltuieli a bugetului U$= 9nseamn7 efectuarea c'eltuielilor
publice 9n concordan87 deplin7 cu destina8iile stabilite.
!'eltuielile din bugetele U$= se efectueaz7 9n baza repartizrilor lunare elaborate
:i aprobate 9n ordinea stabilit7, 9n limita aloca8iilor aprobate fiec7rui ordonator de credite
>e"ecutor de buget1.
)rdonatorul de buget este agentul public al diferitelor administra8ii, care pe l@ng7
func8iile ce decurg din apartenen8a la func8ia public7, beneficiaz7 de un statut special, care
9l 9mputernice:te cu atribu8ii decizionale 9n domeniul financiar-bugetar.
F
*rdonatorul efectueaz7 toate opera8iunile succesive ale unei 9ncas7ri sau pl78i, dup7
apari8ia datoriei sau a crean8ei, inclusiv sau e"clusiv ordinul de a pl7ti o c'eltuial7 sau de a
acoperi o 9ncasare.
Dup7 func8iile atribuite, ordonatorii de credite se clasific7 pe tipuri, dup7 cum
urmeaz7# (. )rdonatori principali de credite *primarii sat, oras, presed.raioan,pr !"isinau+
)rdonatori secundari de credite ,.)rdonatori teriari de credite. $poi se intocmesc
rapoarte. %i anume rapoarte trimestriale :i anuale privind e"ecu8ia acestora.
27. E$puneti mecanismul e$ecutiei de casa bugetelor unitatilor
administrativ,teritoriale
)"ecu8ia de cas7 a bugetelor U$= se efectueaz7 prin sistemul trezorerial, reflect@ndu-se
9n conturi distincte# a1 9ncas7rile veniturilor 9n conformitate cu structura
clasifica8iei bugetare; b1 efectuarea de c'eltuieli 9n limita aloca8iilor aprobate :i
conform destina8iei stabilite. %istemul trezorerial este reprezentat prin =rezoreria de %tat,
format7 din =rezoreria !entral7 :i trezoreriile teritoriale. =rezoreria !entral7, 9n baza legii
bugetare anuale, efectueaz7 aloc7ri de transferuri de la bugetul de stat la bugetele U$= de
nivelul al II :i la bugetul mun -7l8i, precum :i defalc7ri 9n aceste bugete de la veniturile
generale de stat.
=rezoreriile teritoriale au urm7toarele atribu8ii#
efectueaz7, 9n baza deciziilor autorit78ii reprezentative :i deliberative a U$= de nivelul al
II :i a mun -7l8i, aloc7ri de transferuri de la bugetul respectiv la bugetele locale, precum
:i defalc7ri 9n aceste bugete de la veniturile generale de stat :i de la
impozitul pe bunurile imobiliare;
asigur7 e"ecu8ia conform7 a bugetelor institu8iilor publice finan8ate de la bugetul U$=
de nivelul al II sau de la bugetul mun -7l8i;
asigur7 e"ecu8ia conform7 a bugetelor satelor >comunelor1,ora:elor>municipiilor1,
precum :i ale institu8iilor publice finan8ate de la aceste bugete din raza de activitate
a trezoreriei teritoriale.
2'. Analizati conceptul si functiile bugetului de stat
+ugetul - un act de autorizare dat de puterea reprezentativ7 privind condi iile de realizare
a veniturilor bugetare minime, precum si c'eltuielilor ma"ime alocate cu indicarea naturii
i destina iilor acestora pe o perioad7 dat7>de obicei ( an1. Func ia legislativ. fiindc7
anual se adopt7 cu putere de lege>Legea bugetar7 anual71,dispozi iile cuprinse 9n aceast7
lege au caracter imperativ cu privire la cuantumul minim al veniturilor si c'eltuielilor.
Func ia politic. deoarece bugetul reflect7 intregul program politic al guvernului, votarea
lui de c7tre .arlament. Func ia financiar. prsupune sub forma b7neasc7 a necesarului de
c'eltuieli in domeniul public i evaluarea c9t mai corect7 a surselor care pot fi de natur7
fiscal7 i nefiscal7. Func ia public. bugetul este un mijloc de satisfacere a nevoilor
colective, fiind un act de conducere statal7, emanat dintr-un interes public general.
(A
2). Caracterizati originea bugetara in statele contemporane
%unt eviden8iate anumite particularit78i :i deosebiri mai ales 9n statele federative fa87 de
cele cu structur7 unitar7.
(n statele unitare na/ionale cum sunt Fran8a, Italia, %uedia etc, organizarea bugetar7
era la 9nceput simpl7, deoarece, cuprindea numai bugetul de stat i bugetele locale.
Bugetul de stat din statele unitare naionale a avut :i are ca venituri principale
impozitele :i ta"ele completate, 9n caz de insuficien87, cu 9mprumuturi de stat, iar
c'eltuielile acestui buget sunt destinate celor mai importante trebuin8e de 9nv787m@nt :i
s7n7tate public7, 9ntre8inerii organelor centrale# legislativ, e"ecutiv, instan8e
judec7tore:ti, armat7 etc.
Bugetele locale sau ale unitilor administrativ-teritoriale din statele unitare
naionale sunt o component7 a organiz7rii bugetare, av@nd o importan87 primordial7
pentru autonomia func8ional7
%ub aspecte generale, organizarea bugetar. federativ. este asem7n7toare 9n toate
statele, cuprinz@nd bugete federale ale statelor membre :i locale.
(n -ermania, este G!onstitu8ie financiar7H 9n cuprinsul c7reia problema principal7
este cea a Greparti8iei justeH a fondurilor b7ne:ti 9ntre bugetul federal :i bugetele
landurilor membre ale statului federal german.
(n ./A, organizarea bugetar7 cuprinde bugetul federal, bugetele statelor membre :i
bugetele locale.
In R 2( decembrie a fiec7rui an, inisterul Finan8elor 9nc'ide toate conturile
desc'ise 9n decursul anului bugetar curent, pentru a 9ntocmi raportul anual despre
e"ecutarea bugetului de stat.
3*. Analizati natura (uridica a bugetului statului
Din punct de vedere al naturii juridice, bugetul statului a fost caracterizat diferit 9n
literatura de specialitate. !ele mai comentate teorii de acest fel sunt cele care sus8in fie
c7 bugetul statului este act-condi8iune de natur7 administrativ7, fie c7 acest buget este
9ntotdeauna o lege, fie c7 bugetul este :i lege :i act administrativ, sau este un act de
planificare financiar7.
a& 1eoria bugetului de stat act,condi2iune de natur3 administrativ3 - a fost
e"primat7 :i sus8inut7 acord@nd prioritate determinat7 faptului c7 prin bugetele anuale se
condi8ioneaz7 at@t veniturile, c@t :i c'eltuielile statului, sub aspecte par8ial diferite, 9ns7
comune actelor administrative de acest fel. b& 1eoria naturii (uridice de lege a bugetului
statului porne:te de la ideea c7 G legea este orice decizie emanat7 de puterea legislativ7H,
iar 9n 9mprejurarea 9n care Gbugetul statului este o decizie a legiuitorului, el este o lege
propriu-zis7H. .entru caracterul de lege al unui act este mai important elementul formal
dec@t cel material. $cest buget este o lege propriu-zis7. Intr-o variant7 a acestei teorii se
apreciaz7 c7 Hbugetul statului este o lege numai 9n sens formal :i nu 9n sens material
c& 1eoria potrivit c3reia bugetul statului are natur3 (uridic3 at4t de lege"
c4t 5i de act administrativ ajunge la concluzia c7 Gbugetul este lege 9n p7r8ile lui
creatoare de dispozi8ii generale :i act administrativ 9n p7r8ile lui creatoare de acte
individuale :i concreteH.
$stfel analiz@nd defini8ia actului administrativ :i compar@ndu-( cu actul bugetar,
ajungem la concluzia c7#
- 9n primul r@nd, bugetul de stat, dup7 elaborarea de c7tre ?uvern, este predat spre
adoptare .arlamentului, 9n situa8ia actului administrativ se poate elabora :i de alte
organe ale administra8iei statului.
- 9n al doilea r@nd, acest program 9l face numai ?uvernul, 9n timp ce actul administrativ
se poate elabora :i de alte organe ale administra8iei statului.
- 9n al treilea r@nd, programul ?uvernului nu se bucur7 de prezum8ia de legalitate, 9n
timp ce actul administrativ se bucur7 de prezum8ia de legalitate.
((
- 9n al patrulea r@nd, un act administrativ se pune direct 9n e"ecutare dup7 ce a fost
elaborat, pe c@nd bugetul de stat se e"ecut7 de la o anumit7 dat7 :i anume de la (
ianuarie a anului viitor.
Deci bugetul de stat nu este un act juridic de natur7 administrativ7. )l este e"presia
unei activit78i ce are 9n vedere programarea veniturilor :i c'eltuielilor bugetare raportate
la o anumit7 perioad7 de timp. In fine bugetul este un program care dob2nde0te for/a
obligatorie prin intermediul unei legi 0i& prin urmare& dac. am ajunge la concluzia
c. are natura juridic. a legii& atunci trebuie s. ne raport.m la accep/iunea formal.
a legii 0i nu la cea material. a legii?@
31. Analizati procedura efectuarii c!eltuielilor bugetului de stat
$utoritatile publice pot face c'eltuieli pentru diverse programe guvernamentale si sa e"iste
autorizatia semnata de ministrul finantelor sau de o persoana autorizata din inisterul
Finantelor.
La stabilirea c'eltuielilor publice se au in vedere urmatoarele # a1 in domeniul social,
>utilizarea res.fin. ale statului pentru invatamint,sanatate,cultura, arta, sport, s.a1 ;
b1 in domeniul economic >acordarea de subventii, acordarea de investitii s.a1 ; c1 asigurarea
cerintelor de aparare a tarii si a ordinii publice ; d1 finantarea administratiei centrale de stat
si a altor c'eltuieli prevazute de lege.
)ste interzisa acoperirea c'eltuielilor bugetului de stat, prin recurgerea la emisiunea
monetara sau prin finantarea directa de catre banci.
Alocatiile bugetare . sume de bani aprobate de buget, in limitele carora se pot face
c'eltuieli, cu destinatie precizata, prin legea bugetara anuala.
3xecutorii de buget principaliAordonatorii de credite * ai bugetului de stat sunt ministrii si
conducatorii celorlalte organe centrale de stat. Conducatorii institutiilor publice cu
personalitate juridica din subordinea ministerelor si celorlalte organe centrale de stat
finantate din bugetul statului, sunt dupa caz # ordonatori, secundari sau tertiari de credite.
)rdonatorii secundari de credite& aproba efectuarea c'eltuielilor din bugetele proprii, cu
respectarea dispozitiilor legale si repartizarea alocatiilor bugetare aprobate unitatilor
ierar'ic inferioare, ai caror conducatori sunt sunt ordonatori tertiari de credite.
)rdonatorii tertiari de credite sunt conducatorii institutiilor publice imputerniciti sa
utilizeze creditele bugetare ce le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unitatilor care le
conducc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in conditiile stabilite prin
dispozitiile legii.
Indiferent de categoria din care fac parte, ordonatorii de alocatii sunt responsabili #
- de respectarea dispozitiilor legale in utilizarea creditelor bugetare ;
- de folosirea cu eficienta a sumelor de bani primite de la bugetul de stat;
- de intergritatea bunurilor incredintate unitatilor pe care le conduc ;
- de tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a darilor de seama contabile
asupra e"ercitiului bugetar.
(&
32. -eterminati virarile de alocatii bugetare
Daca legea bugetara anuala nu este adoptata si publicata pina la 2( decembrie, finantarea
c'eltuielilor pentru anul curent se efectuiaza lunar in marime de a (& parte din suma
c'eltuielilor prevazuta pentru anul bugetar precedent. inisterul Finantelor poate propune
?, iar ? .arlamentului, efectuarea oricaror c'eltuieli aditionale, in cazul in care legea
bugetara anuala nu este adoptata pina la 2( decembrie si in situatii e"ceptionale>calamitati
naturale sau razboi1. Daca .arlamentul aproba propunerea ?uvernului sau nu intreprinde
nici o actiune in decurs de (4 zile lucratoare de la prezentarea propunerilor c'eltuielile
aditionale se efectuiaza. In cazul cind se adopta legea bugetara anuala& cheltuielile
aditionale sunt considerate nule& daca nu au fost executate pina la intrarea in vigoare a
legii bugetului pe anul in curs( Cele deja efectuate nu pot fi considerate nule& deoarece
legea bugetara anuala adoptata ulterior efectuarii acestor acte si operatiuni de
executare a alocatiilor bugetare va avea caracter retroactiv(
Daca in procesul e"ecutarii bugetului de stat sporeste nivelul deficitului, inisterul
Finanatelor poate bloca c'eltuielile in cuantum suficient pentru mentinerea nivelului
deficitului aprobat prin legea bugetara anuala. -locatea c'eltuielilor se face prin reduceri
proportionale lunare ale tuturor c'eltuielilor, cu e"ceptia celor de la articolele sau
capitolele scutite de blocare prin legea bugetara anuala. In anumite cazuri, inisterul
Finantelor poate propune ?uvernului, iar ?uvernul .arlamentului, blocari care nu sunt
reduceri lunare ale tuturor c'eltuielilor. Daca .arlamentul aproba propunerea ?uvernului
sau nu intreprinde nici o actiune in decurs de (4 zile lucratoare de la prezentare, blocarea
propusa produce efecte juridice. (n caest caz tacerea $arlamentului este considerata ca o
aprobare tacita a puterii reprezentative in blocarea unor c"eltuieli bugetare. 0eci, puterea
executiva in unele cazuri in virtutea principiului legal al ec"ilibrului bugetar care poate
efectua acte si operatiuni fara investirea expresa, printr-un act al $arlamentului de a
efectua asemenea actiuni.
In functie de evolutia incasarii veniturilor in bugetul de stat, inisterul finantelor pote
modifica, cu 4 zile pina la sfirsitul lunii curente, estimarile de c'eltuieli pentru perioada
gestionara ulterioara, punind la current autoritatile publice respective.
33. Caracterizati necesitatea si procedura rectificarii bugetului de stat
In caz de necesitate, inisterul Finantelor prezinta ?uvernului, iar ?uvernul
.arlamentului, un proiect de rectificare a legii bugetare anuale. 6ectificarea include #
-rectificari revizuite de venituri, de c'eltuieli obligatorii>inclusiv serviciul datoriei de stat1
si de deficit sau e"cedent rezultat ; - estimari revizuite de rambursari ale sumei de principal
asupra datoriei de stat ; - repartizarea soldurilor de mijloace banesti constituite in urma
e"ecutarii bugetului in anul bugetar precedent; - estimari si descrieri revizuite, daca acestea
e"ista, la ane"ele si nota e"plicative ce insotesc proiectul rectificarii legii bugetare anuale.
In cazul rectificarii bugetului anual de stat, autoritatile publice inainteaza in.Fin. cereri
pentru alocatii aditionale si propuneri de compensari sub forma de venituri majorate sau
c'eltuieli reduse. Fiecare cerere trebuie sa includa o justificare pentru c'eltuielile
aditionale si propuneri de compensari sub forma de venituri majorate sau c'eltuieli reduse.
in. Fin. e"amineaza cererea de c'eltuieli aditionale si, in caz de acceptare a cererii,
propune ?. sa aprobe o alocatie aditionala pentru c'eltuielile solicitate si propunerile de
(2
compensare a acestora. ?. in caz de acceptare a propunerilor in.Fin., propune
parlamentului sa adopte alocatii aditionale pentru c'eltuielile solicitate si propunerile de
compensare a acestora sub forma de modificari la legea bugetara anuala si, daca este
necesar, la alte acte legislative.
.arlamentul e"amineaza modificarile propuse de ?uvern si intreprinde una din urmatoarele
actiuni # - respinge modificarile pentru c'eltuieli aditionale ; - aproba modificarile pentru
c'eltuieli aditionale, precum si propunerile pentru compensari sub forma de venituri
majorate sau c'eltuieli reduse ; - aproba modificarile pentru c'eltuieli aditionale, cu
modificarea concomitenta a nivelului deficitului sau a e"cedentului bugetar.
In caz de e"cedent bugetar, .arlamentul, la propunerea ?. decide in ce masura si in ce
scopuri se va utiliza acesta.
La sfirsitul fiecarui an bugetar, in.Fin. intocmeste un raport despre e"ecutarea bugetului
de stat, care este prezentat ?uvernului pina la A( mai a anului imediat urmator anului de
gestiune, spre e"aminare si aprobare, iar ?uvernul, dupa aprobare, va prezenta pina la A(
iunie .arlaamentului.
34. Efectuati o caracterizare generala a fondurilor asigurarilor obligatorii
de asistenta medicala pag 1))
$sigurarea obligatorie de asisten87 medical7 reprezint7 un sistem garantat de stat de
ap7rare a intereselor popula8iei 9n domeniul ocrotirii s7n7t78ii prin contribuirea, din
contul primelor de asigurare, a unor fonduri b7ne:ti destinate pentru acoperirea
c'eltuielilor de tratare a st7rilor condi8ionate de survenirea evenimentelor asigurate.
%istemul asigur7rii obligatorii de asisten87 medical7 ofer7 cet78enilor Republicii oldova
posibilit78i
e
gale 9n ob8inerea asisten8ei medicale oportune :i calitative. $sigurarea
cet78enilor str7ini :i apatrizilor se realizeaz7 la trecerea frontierei de stat a Republicii
oldova, odat7 cu eliberarea vizei. 9n acest caz, cet78enii str7ini au drepturi :i obliga8ii
similare ca :i cet78enii Republicii oldova 9n domeniul asigur7rii obligatorii de asisten87
medical7. $sigurarea obligatorie de asisten87 medical7 se realizeaz7 prin contracte
9nc'eiate 9ntre subiec8ii asigur7rii de asisten87 medical7 :i !ompania /a8ional7 de
$sigur7ri 9n edicin7, inc'eierea contractului de asigurare obligatorie de asisten87
medical7 este confirmat7 prin eliberarea de c7tre asigur7tor, fiec7rei persoane asigurate, a
unei poli8e de asigurare, 9n temeiul c7reia acesta va beneficia de 9ntregul volum de
asisten87 medical7 prev7zut 9n .rogramul unic al asigur7rii obligatorii de asisten87
medical7 :i acordat de prestatorii de servicii medicale din republic7. *biect al asigur7rii
obligatorii de asisten87 medical7 este riscul asigurat, legat de c'eltuielile pentru
acordarea volumului necesar de asisten87 medical7 :i farmaceutic7, prev7zut 9n
;rogramul unic al asigur.rii obligatorii de asisten/. medical.(
35. Analizati veniturile si c!eltuielile fondurilor asigurarilor obligatorii de
asistenta medicala p.2**
$ltitorul primelor de asigurare este asiguratul .F,.C - care a 9nc'eiat cu
asigur7torul un contract de asigurare obligatorie de asisten87 medical7 sau care devin
asigura8i prin efectul legii. .l7titori ai primelor de asigurare obligatorie de asisten87
medical7 sunt#
I 9ntreprinderile, institu8iile, organiza8iile, .F ce desf7:oar7 activit78i profesionale :i
antreprenoriale; - angaja8ii unit78ilor; - categoriile de persoane neangajate platitor e
?uvernul R>copii, elevii, studen8ii la zi; reziden8ii 9nv787m@ntului postuniversitar
(3
obligatoriu, gravidele, parturientele, invalizii; pensionarii; :omerii 9nregistra8i oficial.
.ersoanele asigurate pot fi at@t cet78enii R,c@t :i cet78enii str7ini sau apatrizii afla8i 9n
Republica oldova, 9n interesul c7rora au fost pl7tite prime de asigurare obligatorii de
asisten87 medical7.
1eniturile fondurilor de asigurare obligatorie de asisten87 medical7 reprezint7 prima de
asigurare obligatorie de asisten medical. 7rimea primei se stabile:te anual prin lege.
=oate c"eltuielile legate de acordarea c7tre persoanele asigurate a asisten8ei medicale
asigur7torul le ac'it7 trimestrial. $ngajatorul este 9n drept s7 ac'ite 9n avans c'eltuielile
pentru prestarea serviciilor medicale, conform condi8iilor stabilite 9n contract.
36. Analizati procedura de elaborare" adoptare" promulgare si e$ecutare a
fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala p.2*3,212
3laborarea proiectului fondurilor asigur.rilor obligatorii de asisten/. medical.
!uprinz@nd actele :i opera8iunile de elaborare, aprobare :i e"ecutare sau 9ndeplinire a
fondurilor anuale ale asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7, procedura acestui
buget este supus7 dispozi8iilor generale procedurale prev7zute de Legea privind sistemul
bugetar :i procesul bugetar nr. E36-JIII din &3.A4.(FF5
&5A
. !onform acestui act
normativ, elaborarea :i e"ecu8ia fondurilor anuale ale asigur7rilor obligatorii de asisten87
medical7 sunt supuse principiilor anualit78ii, realit78ii :i ec'ilibr7rii, la fel ca elaborarea
:i e"ecu8ia bugetului de stat, :i bugetului asigur7rilor sociale de stat. $ceste e"tinderi
ale principiilor :i normelor asupra fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87
medical7 sunt justificate de faptul, c7 aceste fonduri fac parte din bugetul public
na8ional
&5(
care este autonom fa87 de bugetul de stat, bugetul asigur7rilor sociale de stat :i
bugetele locale.
La elaborarea proiectului fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7 se
urm7resc ec'ilibrul dintre venituri :i c'eltuieli, prev7z@ndu-se surse b7ne:ti pentru
acoperirea c'eltuielilor de tratament medical ac'itate conform facturilor prezentate
de prestatorii de servicii medicale.
)laborarea proiectului fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7 se
efectueaz7 de !ompania /a8ional7 de $sigur7ri in edicin7, coordonat cu inisterul
%7n7t78ii privind evolu8ia veniturilor :i c'eltuielilor 9n anii preceden8i, precum :i
estimarea evolu8iei veniturilor :i c'eltuielilor 9n anul urm7tor cu influen8ele cre:terii
probabile a pre8urilor :i tarifelor.
)laborarea p@n7 la 9nceputul ultimului trimestru a proiectului legii fondurilor
asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7 este supus aviz7rii de c7tre inisterul Finan8elor
:i aprob7rii de c7tre ?uvern.
?uvernul e"amineaz7 proiectul legii fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87
medical7 :i nota e"plicativ7 9naintea adopt7rii 'ot7r@rii. La solicitarea ?uvernului, se
prezint7 informa8ii sau e"plica8ii adi8ionale referitoare la proiectul legii fondurilor
asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7 :i la nota e"plicativ7.
?uvernul decide includerea amendamentelor la proiectul legii fondurilor asigur7rilor
obligatorii de asisten87 medical7 :i la nota e"plicativ7 :i controleaz7 operarea
amendamentelor respective de c7tre !ompania /a8ional7 de $sigur7ri 9n edicin7.
Dup7 includerea amendamentelor, dac7 acestea e"ist7, ?uvernul aprob7 proiectul
legii fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7.
Dup7 ce proiectul legii fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7 a fost
aprobat de ?uvern, acesta este 9naintat .arlamentului spre dezbatere :i adoptare,
concomitent cu proiectului bugetului de stat pe acela:i an urm7tor.
(4
.roiectul legii fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7 include
anexele :i este 9nso8it de nota explicativ.
<(5(,( 3xaminarea 0i adoptarea proiectului fondurilor asigur.rilor obligatorii de
asisten/i medicali
.roiectul legii fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7 este e"aminat
de !omisia de specialitate, !omisiile parlamentare :i Direc8ia juridic7 a .arlamentului,
care prezint7 plenului .arlamentului un raport :i avize la data stabilit7 de acesta.
!oncomitent, proiectul legii bugetului asigur7rilor sociale este e"aminat de !urtea de
!onturi, care prezint7 .arlamentului un aviz la data stabilit7 de acesta.
9n baza avizelor !omisiilor permanente :i avizului Direc8iei juridice, !omisia de
specialitate 9ntocme:te raportul :i lista de recomandri asupra proiectului legii
fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7 :i le prezint7 .arlamentului la
data stabilit7 de acesta.
)"aminarea proiectului legii fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7
9n .arlament se efectueaz7 9n trei lecturi.
9n fiecare lectur7 .arlamentul e"amineaz7 proiectul legii fondurilor asigur7rilor
obligatorii de asisten87 medical7 :i nota e"plicativ7.
Legea fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7 poate fi adoptat7 :i 9n
dou7 lecturi, dac7 toate c'estiunile din lecturile doi :i trei sunt e"aminate 9ntr-o singur7
lectur7.
A + #xaminarea 'n prima lectur%
9n decursul primei lecturi, .arlamentul audiaz7 raportul ?uvernului :i coraportul
!omisiei de specialitate asupra proiectului legii fondurilor asigur7rilor obligatorii de
asisten87 medical7 :i e"amineaz7#
a+ direciile principale ale politicii !ompaniei 2aionale de
Asigurri 'n 3edicin privind fondurile asigurrilor
obligatorii de asisten medical&
b+ concepiile de baz ale proiectului.
.arlamentul adopt7, 9n prima lectur7, proiectul legii fondurilor asigur7rilor obligatorii
de asisten87 medical7 :i 9l remite !omisiei de specialitate pentru preg7tirea de e"aminare
9n a doua lectur7.
9n caz de respingere, .arlamentul stabile:te un termen pentru 9mbun7t78ire :i
prezentare repetat7 a proiectului legii fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87
medical7 9n prima lectur7.
B + #xaminarea 'n a doua lectur%
9n decursul lecturii a doua, .arlamentul, la prezentarea !omisiei de specialitate,
e"amineaz7#
a+ veniturile estimate sub form de calcule i structura lor&
c"eltuielile estimate, structura i destinaia lor&
c+ deficitul sau excedentul fondurilor asigurrilor obligatorii de asisten medical.
.arlamentul adopt7, 9n a doua lectur7, proiectul legii fondurilor asigur7rilor obligatorii
de asisten87 medical7 :i 9l remite !omisiei de specialitate pentru preg7tirea e"amin7rii 9n a
treia lectur7.
9n caz de respingere, .arlamentul stabile:te un termen pentru 9mbun7t78ire :i
prezentare repetat7 a proiectului legii fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87
medical7 9n a doua lectur7.
!+ #xaminarea 'n a treia lectur%
9n decursul lecturii a treia, .arlamentul, la prezentarea !omisiei de specialitate#
a+ examineaz c"eltuielile pentru prestarea serviciilor
(5
medicale detaliate care vor fi efectuate&
b+ stabilete c"eltuielile pentru prestarea serviciilor medicale
care vor fi finanate 'n mod prioritar&
c+ examineaz alte detalieri din proiectul legii fondurilor
asigurrilor obligatorii de asisten medical. .@n7 la 4
decembrie a fiec7rui an, .arlamentul adopt7 legea
fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7,
care va fi promulgat7 de .re:edintele statului, apoi va fi
publicat7 :i va intr7 9n vigoare la A( ianuarie a
urm7torului an. =ermenul de 4 decembrie are un
caracter de orientare :i nu produce nici un efect juridic,
dac7 a fost 9nc7lcat.
Dac7 legea fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7 nu a fost
adoptat7 cu cel pu8in 2 zile 9nainte de e"pirarea e"erci8iului bugetar, se aplic7 9n
continuare legea fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7 a anului
precedent p@n7 la aprobarea legii fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7
pe anul urm7tor.
;romulgarea legii fondurilor asigur.rilor obligatorii de asisten/. medical.
.otrivit dispozi8iilor art. 63 alin.>21 din !onstitu8ia Republicii oldova, legile,
adoptate de .arlament, se trimit spre promulgare .re:edintelui Republicii oldova.
.romulgarea legii este actul final al procedurii legislative :i 8ine e"clusiv de competen8a
:efului statului
&5&
.
)ste firesc ca :eful statului s7 aib7 posibilitatea de a e"amina legea fondurilor
asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7, adoptat7 de .arlamentul Republicii oldova,
e"ercit@ndu-:i atribu8iile constitu8ionale ce 9i revin 9n aceast7 calitate, de a asigura buna
func8ionare a autorit78ilor publice, inclusiv cea din sfera s7n7t78ii publice.
!onform art. F2 alin.>l1 din !onstitu8ia Republicii oldova G.re:edintele Republicii
oldova promulg7 legileH.
.romulgarea legii fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7 este
opera8iunea final7 a procedurii legislative :i ea permite :efului statului s7 investeasc7 legea cu
formul7 e"ecutorie
&52
, oblig@nd inisterul %7n7t78ii, !ompania /a8ional7 de $sigur7ri 9n
edicin7 :i prestatorii serviciilor medicale s7 procedeze la e"ecutarea prevederilor legii
fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7 pe anul urm7tor de gestiune.
!onform art. F3 alin. >(1 din !onstitu8ia Republicii oldova, decretul de promulgare a
legii fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7 emis de .re:edintele
Republicii oldova este obligatoriu pentru e"ecutarea pe 9ntreg teritoriul statului :i are
caracter normativ. Decretele .re:edintelui Republicii oldova se promulg7 9ntr-un termen de
dou7 s7pt7m@ni
&53
.
Uneori, .re:edintele statului, printr-o scrisoare de remitere, poate cere
.arlamentului ree"aminarea legii fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7
pentru orice motive, 9ncep@nd cu inacceptabilitatea unor cote stabilite pentru plata
primelor obligatorii de asisten87 medical7 :i termin@nd cu 9ndreptarea unor erori
materiale. Ree"aminarea legii fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7
poate fi cerut7 de c7tre :eful statului numai o singur7 dat7
&54
:i nu este obligatorie pentru
.arlament. 9n acest sens, trimiterea de c7tre .re:edintele Republicii oldova a legii
fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7, cu obiec8iile sale, spre
ree"aminare .arlamentului 9nseamn7, de fapt, refuzul :efului statului de a o promulga.
9n cazul adopt7rii repetate de c7tre .arlament a legii fondurilor asigur7rilor obligatorii
de asisten87 medical7, cu sau f7r7 luarea 9n considera8ie a obiec8iilor e"puse 9n scrisoarea de
remitere de :eful statului, $reedintele 4epublicii 3oldova este obligat de a promulga
(6
legea fondurilor asigurrilor obligatorii de asisten medical. Ulterior, Decretul cu privire
la promulgarea legii fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7 se public7 9n
onitorul *ficial
&55
.
<(5(6( 3xecutarea legii fondurilor asigur.rilor obligatorii de asisten/. medical.
)"ecutarea fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7 const7 9n
acumularea primelor de asigurare obligatorie de asisten87 medical7 :i a celorlalte venituri,
9n corela8ie practic necesar7 cu plata sumelor de bani legate de acordarea persoanelor
asigurate a asisten8ei medicale 9n volumul prev7zut de .rogramul unic al asigur7rilor
obligatorii de asisten87 medical7.
A5eniturile fondurilor asigurrilor obligatorii de asistent medical provin din primele
de asigurare obligatorie de asisten87 medical7, transferurile >subven8iile1
&56
din bugetul
de stat :i din alte venituri >din dob@nzi, major7ri de 9nt@rziere1 prev7zute de lege.
!ategoriile de pl7titori, c7rora prima li se calculeaz7 9n calitate de contribu8ie
procentual7 la salariu :i la alte forme de retribuire a muncii, la onorarii, ac'it7 primele
de asigurare obligatorie de asisten medical o dat7 pe lun7, la momentul 9ncas7rii
mijloacelor financiare pentru retribuirea muncii.
.ersoanelor fizice, care desf7:oar7 activitate de 9ntreprinz7tor, li se calculeaz7 contribu8ia
9n form7 de sum7 fi"7 :i vor ac'ita integral cuantumul anual al primelor de asigurare
obligatorie de asisten87 medical7 p@n7 la data de (A a primei luni a anului respectiv de
gestiune. .ersoanele fizice, care nici nu sunt angajate :i nici nu desf7:oar7
activitate de 9ntreprinz7tor, vor ac'ita integral cuantumul anual al primelor de asigurare,
calculate 9n form7 de sum7 fi"7, p@n7 la data de (A a primei luni a anului respectiv de
gestiune.
6ransferurile constituie a doua categorie important7 a veniturilor fondurilor
asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7.
inisterul Finan8elor va vira o dat7 pe lun7 9n contul !ompaniei /a8ionale de
$sigur7ri 9n edicin7 transferuri >subven8ii1, dar nu mai t@rziu de data de (A a lunii
corespunz7toare, calculate ca prime de asigurare obligatorie de asisten87 medical7
pentru categoriile de persoane neangajate, pentru care pl7titor al primelor de asigurare
este ?uvernul Republicii oldova.
$lte venituri sunt# dob7nzile i majorrile de 'nt7rziere. 3ajorrile de 'nt7rziere
sunt pl7tite de persoana asigurat7 9n cazul neac'it7rii la termenele legale a primelor de
asigurare 9n fondurile
asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7. $ceste venituri au un caracter
ocazional :i apar 9n situa8ia c@nd pl7titorii primelor nu :i-au onorat obliga8iile cu
caracter public. 0ob7nzile sunt sumele de bani, care pot constitui venituri
bugetare, 9n cazul apari8iei disponibilit78ilor b7ne:ti 9nKfondurile asigur7rilor
obligatorii de asisten87 medical7, fiind 9nc'eiate conven8ii de depozit de !ompania
/a8ional7 de $sigur7ri 9n edicin7 cu trezoreria statului sau cu societ78ile bancare.
B+ !"eltuielile fondurilor asigurrilor obligatorii de asisten medical acoper7
contravaloarea prest7rii serviciilor medicale din sistemul public. !ontravaloarea
acestor servicii se calculeaz7 9n baza facturilor care sunt perfectate de prestatorii de
servicii medicale, conform condi8iilor stabilite 9n contract. Factura se perfecteaz7 9n
baza calcula8iei c'eltuielilor, conform registrului persoanelor asigurate, care au
beneficiat de asisten87 medical7 9n perioada respectiv7.
)"cedentele anuale ale fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7
se utilizeaz7 potrivit destina8iilor aprobate prin lege. )"cedentele anuale ale
fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7 pot fi p7strate pe conturi
bancare depozitare.
(E
)ventualul deficit curent al fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87
medical7 se acoper7 din disponibilit78ile fondurilor asigur7rilor obligatorii de
asisten87 medical7 din anii preceden8i.
9n caz de necesitate, !ompania /a8ional7 de $sigur7ri 9n edicin7,
coordonat cu inisterul %7n7t78ii, poate propune ?uvernului, iar acesta
.arlamentului un proiect de rectificare a legii fondurilor asigur7rilor obligatorii de
asisten87 medical7. Rectificarea include#
a1 estim7ri revizuite de venituri, de c'eltuieli obligatorii :i
de deficit sau e"cedent rezultant;
b1 repartizarea soldurilor de mijloace b7ne:ti constituite 9n
urma e"ecut7rii fondurilor asigur7rilor obligatorii de
asisten87 medical7 9n anul financiar precedent;
c1 estim7ri :i descrieri revizuite, dac7 acestea e"ist7, la
ane"ele :i nota e"plicativ7, ce 9nso8esc proiectul
rectific7rii legii fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7.
.arlamentul e"amineaz7 modific7rile propuse de ?uvern :i 9ntreprinde una din
urm7toarele ac8iuni#
I respinge modific7rile pentru c'eltuieli adi8ionale a
fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7;
I aprob7 modific7rile pentru c'eltuieli adi8ionale a
fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7,
precum :i propunerile de compens7ri;
I aprob7 modific7rile pentru c'eltuieli adi8ionale, cu
modificarea concomitent7 a nivelului deficitului sau a
e"cedentului fondurilor asigur7rilor obligatorii de
asisten87 medical7.
*rice decizie de a majora deficitul fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87
medical7 sau de a reduce e"cedentul acestor fonduri se realizeaz7 printr-o modificare
separat7 la legea fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7. La sf@r:itul
fiec7rui an financiar, !ompania /a8ional7 de $sigur7ri 9n edicin7 9ntocme:te o dare de
seam cu privire la realizarea fondurilor asigur7rilor obligatorii de asisten87 medical7,
fiind coordonat cu inisterul %7n7t78ii :i inisterul Finan8elor; apoi este prezentat
?uvernului pana la data de A( mai a anului imediat urm7tor anului de gestiune, spre
e"aminare :i aprobare, ulterior fiind aprobat7 de .arlament .an7 la A( iunie a anului
urm7tor anului de gestiune.
37. Caracterizati notiunea de procedura bugetara
$ctivitatea bugetara trece prin mai multe etape# elaborarea proiectului bugetului de stat,
adoptarea, promulgarea si e"ecutarea bugetului de stat.
3laborarea proiectului bugetului de stat este prima etapa a procedurii bugetare, care
cuprinde activitatea de determinare a veniturilor si c'eltuielilor bugetului de stat.
!doptarea presupune dezbaterea si votarea de catre .arlament a legii de adoptare a
bugetului de stat.
;romulgarea sau remiterea legii bugetare anuale adoptate implica analiza efectuata de
.resedintele statului a legii bugetare anuale, e"primindu-si opinia fie de promulgare a legii
de adoptare a bugetului de stat, fie remiterea acesteia .arlamentului.
3xecutia bugetara consta in realizarea veniturilor la termenele si cuantumul prevazut si
efectuarea c'eltuielilor conform destinatiei prevazute.
(F
/rocedura bugetara, totalitatea actelor si operatiunilor cu caracter normativ si te'nic,
infaptuite de organe specializate ale statului in scopul elaborarii, adoptarii, e"ecutarii si
inc'eierii bugetului de stat.
/roces bugetar , procesul care incepe cu elaborarea bugetului de stat si se termina cu
adoptarea darii de seama despre e"ecutarea lui pentru anul bugetar respectiv.
3'. Evidentiati principiile procedurii bugetare
3). Analizati clasificatia veniturilor si c!eltuielilor bugetare
-ugetul de stat al R este alcatuit din# veniturile bugetare si c'eltuielile bugetare.
A& /artea veniturilor bugetare cuprinde # venituri curente
fiscale, nefiscale, din operatiunile cu capital si transferurile. 0eniturile fiscale. categorie
. este formata din impozitul pe venit, constituind # imp.retinut de
intreprinderi,institutii,organizatii ; imp .calculat de organele fiscale ; imp. intreprinderilor
mi"te si celor cu investitii straine . categorie o constituie impozitele interne pe
marfuri si servicii # =D$ la marfurile produse pe teritoriul R, la serviciile si la marfurilor
importate ; impozitul privat ; accizele la diferite produse stabilite conform legislatiei.
categorie de venituri + impozitele asupra comertului international # ta"a vamala ; tariful
vamal la marfurile si obiectele importate ; incasarile consulare ; ta"ele de e"port.
0eniturile nefiscale. categ este formata din venituri din activitatea de antreprenoriat si de
proprietate # dividendele aferente cotei de participare a statului in sociatati pe actiuni ;
venitul net al -ancii /ationale a oldovei ; arenda pentru patrimoniul de stat. categ +
ta"e si plati administrative # ta"ele percepute de politia rutiera ; ta"a pentru elaborare de
pasapoarte, buletine de identitate, legitimatii si certificate. categ + amenzile si
sanctiunile administrative # amenzile aplicate de politia rutiera si cea economica ; veniturile
provenite de la confiscari ; amenzile si alte sanctiuni aplicate de Departamentul Damal.
%& /artea veniturilor bugetare e formata din #
Clasificatia functionala a c!eltuielilor bugetare , grupeaza aceste c'eltuieli in functie de
obiectivele urmarite de stat, fiind create pe categoriile principale de c'eltuieli# activitatea
e"terna; apararea nationala; jurisdictia constitutionala; autoritatile judecatoresti;
mentinerea ordinii publice si securitatea nationala; invatamintul; cercetari stiintifice;
cultura, arta, religia, sportul; ocrotirea sanatatii ; e"cedent; deficit etc.
Clasificatia organizationala a c!eltuielilor bugetare . grupeaza veniturile dupa
institutiile insarcinate cu incasarea lor, iar c'eltuielile dupa institutiile imputernicite cu
efectuarea lor. !lasificarea bugetara dupa criteriul organiztional se face dupa & criterii# -
ministere, departamente, municipii, raioane s.a.; - intreprinderi, institutii, , organizatii,
platile si actiunile finantate de la buget.
Clasificatia economica a c!eltuielilor bugetare . are menirea de a preciza speciile si
subspeciile de c'eltuieli limitative admise si finantate din bugetul de stat si anume#
c'eltuieli curente; c'eltuieli capitale ; acordarea de imprumuturi de la buget si
rambursarea lor ; plata dobinzilor si rambursarea creditelor contractate de ordinatorii
principali de credite ; procurarea de actiuni.
4*. Caracterizati notiunea de Casa 7ationala de Asigurari 8ociale
&A
Casa Nationala de !sigurari Sociale institutie publica autonoma de interes general, cu
personalitate juridica, ce administreaza si gestioneaza sistemul public de asigurari sociale.
!/$% prin intermediul =rezoreriei de %tat a inisterului Finantelor, gestioneaza bugetul
asigurarilor sociale de stat, crae este format din fonduri de a.s. pletite de contribuabilii
sistemului public de asigurari sociale de stat. La baza sistemului financiar al !/$% se afla
bugetul a.s. de stat patre componenta a bugetului public national, care se aproba anual
prin lege. $ceasta institutie e condusa de catre un presedinte desemnat de ?uvern.
.resedintele !/$% este ordonatorul principal de credite pentru bugetul a.s.s. $ctivitatea
!/$% e supraveg'eata de catre !onsiliul de administratie compus din (& persoane.
.resedintele !onsiliului de $dministratie este ministrul munci siprotectiei sociale.
!onsiliul de $dministratie e format din reprezentanti ai %indicatelor, .atronatelor,
?uvernului si organizatiilor de pensionari. Deciziile !onsiliului de administrare se adopta
cu majoritatea voturilor membrilor lui, daca e cazul paritatii de voturi, cel al presedintelui
consiliului este decisiv. !'eltuielile de functionare si organizare a sitemului public de
asigurari sociale se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat. $ceste c'eltuieli se
stabilesc in prportie de pina la 4L anual raportate la c'eltuielile anuale totale.
41. -eterminati atributiile Casei 7ationale de Asigurari 8ociale
$tributile !/$% sunt #
publica anual raportul sau de activitate ; e"ercita indrumarea si controlul privind aplicarea
dispozitiilor legale de catre structurile sale teritoriale s.a. ; vireaza contributiile de asigurari
sociale ; controleaza veridicitatea darilor de seama ce privesc bugetul a.s.s., corectitudinea
utilizarii mijloacelor virate la bugetul a.s.s. ; ia masuri pentru dezvoltarea eficienta a
patrimoniului sistemului public ; furnizeaza datele necesare pentru fundamentarea si
elaborarea bugetului a.s.s. ; prezinta ?uvernului date referitoare la modul de administrare
si gestionare a bugetului; ia masuri pentru protectia fondurilor de a.s. ; certifica anual
stagiul de cotizare pentru fiecare asigurat ; asigura aplicarea conventiilor internationale la
care R este parte ; dezvolta relatii cu organisme similare din domeniul a.s. din alte tari ;
asigura reprezentarea in fata instantelor de judecata in litigiile in care este implicate ca
urmare a aplicarii legislatiei din sfera data; organizeaza selectia, perfectionarea
profesionala a personalului din domeniul a.s.
42. Caracterizati casele teritoriale de asigurari sociale
!asa teritoriala este o persoana juridica desfasurindu-si activitatea sub controlul si
!tributiile Casei =eritoriale - inc'eierea contracelor de asigurari sociale ; ac'itarea
pensiilor, compensatiilor, indemnizatiilor si efectuarea analizelor periodice a acestui
proces, in vederea perfectionarii lui ; inaintarea si argumentarea propunerilor de elaborare a
proiectului devizului de c'eltuieli pentru organizarea si functionarea in anul bugetar
urmator a !asei teritor; organizarea si desfasurarea activitatii de perfectionare a
personalului din teritoriu; e"ercitarea unui control al procesului de acumulare a
contributiilor de a.s; certificarea stagiului de cotizare a asiguratului in conditiile legii ;
aplicarea amenzilor si sanctiunilor fata de agentii economici si persoanele fizice debitori
ai !/$% ; perfectarea documentelor pentru stabilirea pensiilor si indemnizatiilor ;
e"ercitarea controlului asupra legitimitatii si corectitudinii eliberarii certificatelor de
concediu medical ; asigurarea reprezentarii in instantele juridice pe litigiile in care este
&(
implicate; elaborarea si solutionarea contestatiilor, sesizarilor si reclamatiilor ce-I sunt
adresate. )tc.
43. Analizati aspectele generale ale imprumutului public p 212
In cadrul dreptului financiar din statele contemporane 9mprumuturile publice
reprezint7 un mijloc de completare a fondurilor b7ne:ti de utilitate public7, inclusiv de
completare a veniturilor bugetare.
)"presia G9mprumut publicH este sinonim7 cu Gcreditul publicH, iar 9n sfera acestuia se
cuprind 9mprumuturile at@t de stat, c@t :i ale unit78ilor administrativ-teritoriale.
atoria de stat - sum7 total7 a datoriei de stat interne :i a datoriei de stat e"terne,
contractate de in.Fin. 9n numele R., e"primat7 9n lei.
!vantajele 1mprumuturilor de stat% - sunt mijloace de 9ncurajare a economiilor b7ne:ti
:i de activare a unor capitaluri particulare u:ur@nd plasarea de capital auto'ton 9n
economia republicii; - angajeaz7 creditorii 9n dezvoltarea :i rentabilizarea
economiilor statelor debitoare pentru rambursarea 9mprumuturilor de stat acordate;
- consolideaz7 patrimoniului statului prin valorile viitoare reale create ca urmare
9ntrebuin87rii 9n folos public a sumelor de bani 9mprumutate; - reflect7 credibilitatea
creditorilor fa87 de statul debitor :i economia acestuia, fiind un factor de stabilitate
financiar7; - angajeaz7 creditorii 9n dezvoltarea :i rentabilizarea economiilor statelor
debitoare pentru rambursarea 9mprumuturilor de stat acordate.
ezavantajele 1mprumuturilor de stat% - reduc capitalul particular circulant din
economia na8ional7 cu consecin8e de 9mpiedicare a procesului normal de dezvoltare a
produc8iei, influen8eaz7 cre:terea :i mic:orarea capacit78ii contributive cet78enilor; -
angajeaz7 genera8iile viitoare oblig@ndu-le s7 suporte c'eltuielile de rambursare
contractate mai ales pe termene 9ndelungate.
In general, 1mprumutul public trebuie considerat un mijloc la care este justificat s7 se
recurg7 numai atunci c@nd se dovede:te GinevitabilH :i pe c@t posibil, nu 9n scopuri de
consum, ci numai 9n scopuri investi8ionale. !u aceast7 ultim7 condi8ionare, 9mprumuturile
de stat sporesc avu8ia republicii prin# modernizarea mijloacelor de comunica8ie :i
transport, modernizarea infrastructurii publice, dezvoltarea resurselor energetice,
amplificarea e"ploat7rii resurselor naturale etc, toate acestea pot oferi genera8iilor viitoare
avantaje :i posibilit78i sporite de rambursare a respectivelor 9mprumuturi.
44. Evidentiati regimul (uridic al imprumuturilor si garantiilor de stat
p.215
$probarea de c7tre parlament, 9n statele contemporane, este o condi8ie esen8ial7 pentru
valabilitatea 9mprumutului, deoarece :i impozitele, ta"ele :i celelalte venituri bugetare se
pot institui numai prin actele normative ale puterii leguitoare, dup7 cum tot prin acte de
acest fel se aprob7 :i bugetele anuale de stat. .e l@ng7 aceasta se sus8ine c7 e"ecutivul nu
este investit cu atribu8ii pentru emiterea 9mprumuturilor de stat.
.arlamentului R i s-a rezervat aprobarea numai a plafoanelor datoriilor interne :i
e"terne, care sunt stabilite prin legea bugetar7 anual7. Dotul parlamentului este o garan8ie
politic7 pentru creditorii statului, 9n 9mprejur7rile 9n care veniturile publice ordinare :i
permanente nu pot fi completate p@n7 la cuantumul necesar prin alte procedee
financiare.
?uvernul, fiind reprezentat de inisterul Finan8elor, are dreptul# - s7 9nc'eie contracte
>acorduri1 de 9mprumut de mijloace b7ne:ti 9n moned7 na8ional7 :i 9n alte monede legale;
- s7 emit7 '@rtii de valoare de stat pe termen scurt, mediu :i lung; - s7 acorde institu8iilor
&&
creditoare din 8ar7 :i de peste 'otare garan8ii de stat.
*pinia legal7 pentru contractele >acordurile1 de 1mprumut de stat 0i de garan/ie de stat
pentru 9mprumuturi este e"primat7 de inisterul Custi8iei.
#aran/iile de stat pentru 9mprumuturi reprezint7 o obliga8ie condi8ional7 care se
9ndepline:te 9n condi8iile specificate 9n contractul >acordul1 de garan8ie, 9n cazul 9n
care beneficiarul 9mprumutului este 9n imposibilitate s7 ramburseze 9mprumutul :i s7
pl7teasc7 dob@nzile aferente conform contractului >acordului1 de 9mprumut. 9n cazurile 9n
care resursele fondului de risc sunt insuficiente pentru a efectua pl78ile obligatorii
aferente garan8iei de stat pentru 9mprumuturi, inisterul Finan8elor are dreptul s7
transfere temporar 9n fondul de risc mijloace b7ne:ti din veniturile 9ncasate la buget sau
din conturile e"trabugetare, sub condi8ia recuper7rii ulterioare a acestora.
45. -eterminati inregistrarea si gestionarea datoriei de stat si garantiilor
de stat pentru imprumuturi p.21'
.entru calcularea :i 8inerea eviden8ei tuturor obliga8iilor directe :i condi8ionale ale
Republicii oldova, inisterul Finan8elor este autorizat s7 instituie :i s7 8in7 "egistrul
datoriei de stat :i "egistrul garan/iilor de stat pentru 1mprumuturi(
"egistrul datoriei de stat este registru al obliga8iilor directe ale statului, rezultate din
9mprumuturile de stat interne :i e"terne. 9n Registrul datoriei de stat, care se re9nnoie:te
9n func8ie de necesit78i, se 9nregistreaz7 obliga8iile directe ale statului, rezultate din
9mprumuturile de stat interne :i e"terne, informa8ia privind dinamica datoriei de stat,
denumirea de identificare a datoriei, dat7 contract7rii, scaden8a, suma total7 :i alt7
informa8ie necesar7.
"egistrul garan/iilor de stat pentru 1mprumuturi este registru al obliga8iunilor
condi8ionale ale statului, rezultate din emiterea garan8iilor de stat pentru 9mprumuturi
de stat interne :i e"terne.
In Registrul garan8iilor de stat pentru 9mprumuturi, care se re9nnoie:te 9n func8ie de
necesit78i, se 9nregistreaz7# obliga8iile condi8ionale ale statului, rezultate din contractele
>acordurile1 de garan8ie de stat pentru 9mprumuturi, informa8ia privind acordarea :i
9ncetarea garan8iilor de stat pentru 9mprumuturi, denumirea de identificare a garan8iei,
data acord7rii, scaden8a, suma total7, pl78ile efectuate :i cele datorate, alt7 informa8ie
necesar7. Registrul datoriei de stat :i Registrul garan8iilor de stat pentru 9mprumuturi se
8in 9n form7 manual7 sau electronic7 de c7tre inisterul Finan8elor :i sunt unicele
9nregistr7ri oficiale privind obliga8iile directe :i condi8ionale ale Republicii oldova.
$cest organ de specialitate financiar7 este responsabil de 8inerea la zi a Registrului
datoriei de stat :i a Registrului garan8iilor de stat pentru 9mprumuturi.
in.Fin. informeaz7 -anca /a8ional7 a R despre datoria de stat, inclusiv despre
emisiunile de '@rtii de valoare de stat 9n form7 fizic7, :i garan8iile de stat pentru
9mprumuturi.
in.Fin. indic7 volumul :i con8inutul obliga8iilor directe :i condi8ionale ale statului.
46. dentificati evaluarea veniturilor si c!eltuielilor bugetare
47. Analizati elaborarea si aprobarea proiectului legii bugetare anuale
$utoritatile publice prezinta nisterului Finantelor propunerile proprii de bugete ce
includ veniturile si c'eltuielile. Listele de investitii se centralizeaza si se ane"eaza la
&2
bugetele anuale si se aproba urmarindu-se o anumita procedura, care cuprinde # - evaluarea
te'nica a fiecarei investitii sau ac'izitii ; - evaluarea financiara a costului total al fiecarei
investitii sau ac'izitii ; - estimarea veniturilor anuale sau a cotezatiilor, daca acestea e"ista,
posibile de a fi colectate de catre ?uvern ca rezultat al investitiei sau al ac'izitiei.
inisterul de Finante verifica temeinicia si corectitudinea proiectelor de bugete ale
celorlalte ministere, cere modificari. Daca sunt divirgente acestea se solutioneaza de
?uvern. $poi se intocmeste sinteza veniturilor si sinteza c'eltuielilor, care sunt necesare
pentru cunoasterea structurii economice a veniturilor si c'eltuielilor bugetare din fiecare
e"ercitiu bugetar. Dupa finisarea elaborarii proiectului legii bugetare anuale, care cuprinde
ane"ele, inisterul Finantelor il prezinta ?uvernului impreuna cu nota e"plicativa.
Ane$ele - proiectului legii bugetare anuale cuprind # veniturile si c'eltuielile estimate #
pentru anul bugetar viitor ; pentru cel putin un an dupa anul bugetar viitor si datele
aditionale, prevazute de legea bugetara anuala. 7ota e$plicativa la proiectul legii
bugetare anuale include prognozele indicatorilor macroeconomici, precum strategii ale
?uvernului # de dezvoltare sociala si economica ; de sprijin financiar ; de politici bugetar-
fiscale ; datoriei de stat ; strategiile relatiilor bugetului de stat cu bugetele unitatilor
administrativ-teritoriale. ?uvernul decide includerea amendamentelor la proiectul legii
bugetare anuale si la nota e"plicativa si controleaza operarea amendamentelor respective
de catre inisterul Finantelor. Dupa includerea amendamentelor, daca acestea e"ista,
?uvernul adopta proiectul legii bugetare anuale.
4'. Evidentiati elaborarea proiectului bugetar in unele sate dezvoltate p.74
4). Analizati notiunea si persoanele asigurate a sistemului public de
asigurari sociale
Contributia pentru asigurarile sociale de stat, este platita pentru institutiile,
intreprinderile, organizatiile si celelalte .C, de catre detinatorii patentelor de intreprinzator,
precum si de celelalte persoane fizice si alte subiecte de drept ai caror salariati si angajati
sunt cuprinsi in aceste asigurari ca beneficiari ai pensiilor, indemnizatiilor, ajutoarelor
banesti acordate in cadrul acestor asigurari. %unt & modalitati de asigurare a persoanelor #
asigurarea sociala obligatorie prin efectul legii si asigurarea social ape baza de contract
individual ( (n sistemul public sunt asigurate obligator prin efectul legii% (1 persoana care
desfasoara activitate in baza contractului individual de munca; &1 persoana care desfasoara
activitate in functie elective sau este numita la nivelul autoritatii e"ecutive, legislative si
judecatoresti, pe durata mandatului; 21 pesoana care realizeaza un venit anual ec'ivalent
cu cel putin 3 salarii medii pe economie si este in una din situatiile prevazute de lege ; 31
persoana care realizeaza un venit anual ec'ivalent cu cel putin 2 salarii medii lunare pe
economie, conform situatiilor prevazute de lege ; 41 persoana care realizeaza prin cumul un
venit anual ec'ivalent cu cel putin 3 salarii medii pe economie. $ doua categorie de
salariati o constituie persoanele asigurate pe baza de !(3 . (n aceasta categorie sunt
persoanele care nu sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii. )videnta dr. si obl. de a.s. in
sistemul public se realizeaza pe baza codului personal de asigurari sociale. Fiecarui
asigurat in sistemul public i se atribuie un singur cod personal de asigurari sociale.
&3
5*. Evidentiati contribuabilii sistemului public de asigurari sociale
Contribuabilii sistemului public al asigurarilor sociale sunt persoane care conform
legislatiei financiar-bugetare se obliga sa calculeze siBsau sa ac'ite la bugetul a.s.s.
contributiile, penalitatile si amenzile respective ; persoana care conform legislatiei
financiar-bugetare, este obligata sa retina sa perceapa de la alta persoana si sa acgite la
bugetul a.s.s. platile indicate. *bligatia de a plati contributiile in folosul bugetului a.s.s.
este o obligatie juridica deoarece este reglementata ca atare prin legi sau alte acte
normative, iar neindiplinirea obligatiei atrage raspunderea juridica a subiectilor
contribuabili, si in cele din urma e"ecutarea silita in vederea recuperarii sumelor de bani
cuvenite bugetului a.s.s. si neac'itate integral si la termenele legale. In sistemul public
sunt contribuabili # asiguratii care datoreaza care datoreaza contrbutii individuale de a.s.;
angajatorii; persoanele juridice assimilate angajatorului; persoanele care inc'eie contract
de asigurare; persoanele care-si desfasoara activitatea, in baza de contract individual de
munca, la angajatori care nu sunt in calitate de rezidenti in R. Cotele de contributii de
a.s. se aproba anual prin legea bugetului a.s.s. /eplata contributiei de a.s. la termenele
stabilite, atrage dupa sine majorari calculate dupa fiecare zi de intirziere, pina la data platii
sumei datorate inclusiv. $minarea sau esalonarea stingerii obligatiei financiar-bugetare fata
de bugetul a.s.s. se face in modul stabilit de legislatia fiscala.
51. dentificati c!eltuielile bugetare pentru asigurarile sociale de stat
!'eltuielile bugetare pentru a.s.s au urmatoarea destinatie # - pensii pentru munca
desfasurata pina la depasirea limitei legale de virsta B - pensiile acordate pentru pierderae
capacitatii de munca, pentru accidente de munca, boala profesionala >pensii de
invaliditate1; - pensiile de urmas se acorda copiilor pina la o anumita virsta, ai asiguratilor
decedati si ai sotilor acestora ; - indemnizatii pentru incapacitatea temporara de munca,
cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii, boli profesionale si accidente de
munca ; - prestatii pentru prevenirea imbolnavirilor& e" reducerea programului de lucru
sau trecerea temporara la un post mai usor, se acorda pentru tratament balneo-climateric ; -
indemnizatii pentru maternitate si pentru cresterea copilului sau ingrijirea copilului
bolnav( (ndemnizatia de maternitate este o forma de protectie sociala ce consta intr-o suma
de bani acordata prin sistemul public de a.s. femeilor asigurate. (ndemnizatia pentru
cresterea copilului sauingrijirea copilului bolnav este un mod de sprijin banesc ce se
acorda prin sistemul public de a.s. persoanei asigurate ; - ajutorul de somaj este o forma de
protectie sociala a persoanei asigurate apta pentru munca si neincadrate ; - ajutorul banesc
in caz de deces al salariatului sau al membrilor familiilor acestuia consta intr-o suma de
bani. Fiecare dintre aceste pensii, indemnizatii si ajutoare banesti de asigurari sociale se
calculeaza in temeiul unor norme speciale, care garanteaza acordarea acestor pensii,
indemnizatii si ajutoare in mod individual.
52. Analizati organizarea si functionarea 8erviciului Control 9inaciar si
6evizie p 25)
Din punct de vedere al organiz7rii juridice serviciul este persoan7 juridic7, dispune de
:tampil7 cu %tema de %tat a R.. %erviciul este condus de directorul general numit si
eliberat din functie de c7tre ministrul fint. %erviciul are 9n structura sa doi vicedirectori
&4
generali, un prim-vicedirector, :efii structurilor aparatului central :i subdiviziunilor
teritoriale, numi8i de ministrul fin, la propunerea directorului general. $ctivitatea %!FR
se desf7:oar7 pe baza programelor semestriale aprobate de directorul general al
%erviciului, urm@nd verificarea corectitudinii :i legitimit78ii aplic7rii actelor
legislative :i normative 9n domeniul financiar-contabil, bugetar :i de pre8uri.
.roiectul programului de activitate pentru aparatul central al serviciului, precum :i
sarcinile centralizate se 9ntocmesc de c7tre Direc8ia ?eneral7 *rganizarea uncii :i
!ontrol Intern a Departamentului p@n7 la data de (A a ultimei luni din semestru.
La preg7tirea c7tre efectuarea controalelor :efii Direc8iilor aparatului central al %erviciului
:i ale Direc8iilor ?enerale teritoriale# (1 formeaz7 ec'ipa de revizori :i determin7
conduc7torul ei; &1 membrii ec'ipei de revizori studiaz7 tematica controlului, actele
legislative :i normative care regl. activit. obiectului supus controlului; 21 elaboreaz7
programul privind efectuarea controlului; 31 conducerea %erviciului aprob7 .rogramul de
control; 41 instruie:te ec'ipa de revizie sau revizorul; 51 pregateste documentele necesare
pentru deplasarea ec'ipei de revizie la obiectul supus controlului, legitima8ia 9n scris
privind autorizarea efectu7rii controlului etc. Legitima8iile se semneaz7 numai de
conducerea %erviciului :i :efii Direc8iilor ?enerale teritoriale
Colaboratorii Serviciului sunt 1n drept-
a1 s7 efectueze revizii :i controale asupra activit78ii financiare, asupra
documentelor contabile, d7rilor de seam7; b1 s7 efectueze controale
reconven8ionale la agen8ii
economici; c1 s7 sigileze, 9n caz de necesitate, 9nc7perile de cas7, depozitele, ar'ivele, la
depistarea unor falsific7ri :i altor abuzuri; d1 s7 verifice la institu8iile bugetare
autenticitatea documentelor contabile, a d7rilor de seama s.a. ; e1s7 pun7 problema
tragerii la r7spundere a persoanelor cu func8ii de r7spundere, care 9ncalc7 prevederile
legale; f1 s7 constate contraven8ii :i s7 aplice sanc8iuni financiare :i amenzi conform
legisla8iei; g1 s7 9nainteze 9n instan8ele judec7tore:ti ac8iuni 9n conformitate cu
legisla8ia; '1 s.a. imputerniciri prevazute de legislatie.
53. Evidentiati specificul desfasurarii" valorificarii constatarilor
controalelor. Efectuarea controlului la institutiile publice p 264,276
esf.0urarea controalelor
!ontroalele se desf7:oar7 9n urm7toarea ordine#
(1 ec'ipa de revizori, revizorul, se deplaseaz7 la obiectul controlului, unde
informeaz7 conducerea despre sarcina, perioada :i durata efectu7rii controlului;
&1 se studiaz7 actele e"istente, procesele-verbale, actele controalelor :i reviziilor
precedente, efectuate pe parcursul ultimilor doi ani;
31 se verific7 documentele primare despre activitatea economico-financiar7
a obiectului supus controlului;
41 pentru verificarea disponibilit78ii unor bunuri materiale, conduc7torul
ec'ipei de revizori cere de la conduc7torul obiectului supus controlului :i comisiei de
inventariere s7 efectueze inventarierea :i s7 prezinte rezultatele 9n termenul
stabilit;
51 se i-au notele e"plicative de la factorii de decizie :i persoanele
gestionare responsabile pentru 9nc7lc7rile financiar-contabile comise;
61 conduc7torul ec'ipei de revizori sau revizorul, propune conducerii
obiectului supus controlului s7 9ntreprind7 9n mod operativ ac8iuni 9n vederea
lic'id7rii neajunsurilor
depistate, transfer7rii sumelor datorate bugetului :i amelior7rii activit78i
economico-financiare.
&5
Valorificarea constat.rilor controalelor
Imediat dup7 finisarea controlului, :eful ec'ipei de revizori completeaz7 fia
rezultatelor controlului :i prezint7 procesele verbale 9n dou7 e"emplare cu toate ane"ele
:efului direc8iei respective a %erviciului !ontrol Financiar :i Revizie.
Meful direc8iei prime:te materialele de control, le analizeaz7 :i apreciaz7 activitatea
ec'ipei de revizori.
)viden8a materialelor emise organelor de drept se 8ine 9n aparatul central de c7tre
Direc8ia ?eneral7 *rganizarea uncii :i !ontrol Intern. $ceasta , trimestrial, p@n7 la
data de &A a lunii urm7toare a trimestrului urm7tor, generalizeaz7 materialele
reviziilor :i controalelor :i prezent7 un raport privind activitatea %erviciului !ontrol
Financiar :i Revizie :i a subdiviziunilor lui structurale, care se supune spre dezbatere
!onsiliului !oordonator al %erviciului.
3fectuarea controlului la institu/iile publice
%copurile de baz7 ale controalelor documentare ale institu8iilor publice sunt#
I controlul e"ecut7rii devizelor :i indicilor de baz7; controlul utiliz7rii
mijloacelor financiare dupa destina8iei; controlul respect7rii disciplinei financiare;
verificarea integrit78ii mijloacelor b7ne:ti :i a valorilor materiale; controlul legitimit78ii
form7rii, corectitudinii utiliz7rii mijloacelor e"trabugetare; verificarea respect7rii tinerii
eviden8ei contabile :i 9ntocmirii d7rilor de seam7 contabile.
4evizia documentar conform programului de activitate la una i aceeai instituie se
efectueaz o dat la doi ani.
La 9nceperea controlului, :eful ec'ipei de control se prezint7 la conduc7torul
institu8iei unde urmeaz7 s7 fie efectuat controlul :i 9l informeaz7 despre tematica
controlului, apoi membrii grupului de revizie imediat 9ncep inventarierea mijloacelor
b7ne:ti 9n cas7 :i valorilor materiale aflate 9n gestiune.
1erificarea documental const7 9n confruntarea d7rilor de seam7 contabile cu
documentele primare de eviden87 contabil7, registrele contabile :i cartea mare. La
efectuarea reviziei documentare totale se verific7 toate documentele privind opera8iile
economico-financiare pe 9ntreaga perioad7 supus7 controlului, iar la cea selectiv7 - numai
o parte de documente pe o anumit7 perioad7 de timp.
54. Caracterizati intocmirea proceselor verbale p 266
%unt# proces-verbal de revizie; proces-verbal tematic de revizie# proces-verbal intermediar
de revizie; proces-verbal de constatarea contraven8iilor administrative; not7 unilateral7 de
control.
Rezultatele finale ale controlului se scriu 9n p-v de revizie. .e parcursul controlului, 9n
cazul 9n care din control a rezultat s7v@r:irea unor fapte prev7zute de codul penal :i
necesit7 implicarea operativ7 a organelor de anc'et7 9n vederea tragerii la r7spundere a
persoanelor responsabile, constat7rile se consemneaz7 9ntr-un p-v intermediar. In
rezultatul controalelor efectuate la cererea organelor de anc'et7, se 9ntocme:te p-v de
revizie tematic..
.-v con8ine trei p3r2i# partea general& partea de constatare a neajunsurilor i 'nclcrii
legislaiei financiar-contabile& partea de 'nc"eiere *concluzii+.
A. ;artea general. conine%
- denumirea, adresa, enun8urile bancare, codul fiscal a obiectului supus controlului; -
sfera de activitate; - numele :i prenumele membrilor ec'ipei de revizori, care
au efectuat controlul; - durata controlului; -tematica si perioada controlului s.a.
B. ;artea de constatare se analizeaz.%
- rezultatele analizei; - neajunsurile, abaterile :i 9nc7lc7rile; - persoanele responsabile
&6
:i cuantumul prejudiciului cauzat;
I analiza e"plica8iilor date cu faptele ilicite constatate :i argumentarea de
c7tre revizori a constat7rilor, lu@ndu-se 9n considera8ie e"plica8iile primite.
!. In partea de 1ncheiere a p-v se face o generalizare a 9nc7lc7rilor depistate 9n urma
efectu7rii controlului, se descriu motivele ce au contribuit la proasta utilizare a resurselor
financiare :i materiale aflate la dispozi8ia obiectului supus controlului, metodele prin
care au fost delapidate bunurile materiale :i mijloacele b7ne:ti, actele normative
9nc7lcate, m7rimea prejudiciului cauzat statului >agen8ilor economici1 :i persoanele
responsabile de comiterea infrac8iunilor depistate.
!onstat7rile trebuie sa fie obiective. .-v se 9ntocme:te 9n trei e"emplare si se semneaz7
de ec'ipa de revizori >revizorul1 care a efectuat controlul :i de conduc7torul :i
contabilul-:ef al obiectului supus controlului.
In cazul, c@nd 9n urma controlului nu s-au constatat abateri de la legisla8ia 9n vigoare, ori
prin volumul :i importan8a lor nu justific7 9ntocmirea procesului-verbal, se 9ntocmesc
note unilaterale de control.
55. Analizati adoptarea bugetului in unele state dezvoltate
$doptarea bugetului de stat de catre .arlament in multe state este reglementata prin
dispozitii specifice in sensul ca implica o anumita procedura de e"aminare de catre comisii
financiar-bugetare a cuprinsului bugetului annual. $poi, urmata de dezbaterea, fie separat
in fiecare dintre cele & camere ale .arlamentului, fie de catre celelalte & camere reunite, si
in final, discutarea pe articole si votul desc'is ori secret al legii bugetare anuale.
Dezbaterea parlamentara a bugetului de stat, este diferita in mai multe state. De e"p. in
?ermania, .arlamentului ii ramin pentru discutii pina la fi"area bugetului prin legea
bugetara, inaintea inceperii anului bugetar, in cel mai bun caz 2 luni. In $nglia, !amera
!omunelor are drepturi bugetare mai largi decit !amera Lorzilor si ca atare bugetul pe
anul urmator este prezentat mai intii in !amera !omunelor. In Franta, $dunarea /ationala
are si ea drepturi prioritare in domeniul bugetului de stat, iar proiectul de buget ajunge la
senat, numai dupa prima lui lectura in cadrul $dunarii /ationale ale carei optiuni ramin
decisive pentru cuprinsul bugetului de stat pe e"ercitiul financiar urmator. In %U$
proiectul noului buget federal este propus de catre .resedintele %U$ !ongresului, intrunit
din membrii !amerei reprezentantilor si ai %enatului, apoi acest proiect este discutat mai
intii in !amera reprezentantilor, care insa are dreptul limitat de a modifica veniturile
bugetare. In cele mai multe state se insista cu prioriate asupra votului c'eltuielilor bugetare
sau publice.
56. Evidentiati specificul adoptarii si promulgarii bugetului de stat in 6:
!onform legii ?uvernul prezinta .arlamentului pina la ( octombrie a fiecarui an proiectul
legii bugetare anuale. $cesta contine ane$ele si nota e$plicativa. .roiectul legii bugetare
anuale este e"aminat de !omisia )conomie, -uget, Finante, care prezinta parlamentului un
aviz de la data stabilita de acesta. )"aminarea .L-$ in .arlament se efectuiaza in trei
lecturi. )a poate fi adoptata si in & lecturi, daca toate c'estiunile din lecturile & si 2 sunt
e"aminate intr-o singura lectura. $1 3xaminarea in prima lectura # .arlamentul audiaza
raportul ?uverului si coraportul !omisiei )conomie, -uget, Finante asupra .L-$ si
e"amineaza # - directiile principale ale politicii bugetar-fiscale B - conceptiile de baza ale
proiectului( .arlamentul adopta, in prima lectura, .L-$ si il remite !omisiei )uropene,
&E
-uget si Finante pentru .regatirea de e"aminare in a doua lectura. In caz de respingere
.arlamentul stabileste stabileste un termen pentru imbunatatire si prezentare repetata a
.L-$ in prima lectura. -1 E$aminarea in a doua lectura + parlamentul e"amineaza #
veniturile estimate sub forma de calcule si structura lor B - cheltuielile estimate&
structura si destinatia lor B - deficitul sau excedentul bugetului de stat(
!1E$aminarea in a treia lectura" /arlamentul+ , examineaza alocatiile detaliate pentru
autoritatile publice B , stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod prioritar B,
examineaza alte detalii din legea bugetara anuala(
.ina la 4 decembrie a fiecarui an, .arlamentul adopta legea bugetara anuala, care va fi
promulgate. /romulgarea legii este actul final si tine e"clusiv de competenta sefului
statului care investeste legea cu formula e"ecutorie. Decretul de promulgare>& saptamini1
emis de .resedintele R este obligatoriu pentru e"ecutarea pe intreg teritoriul statului,
avind caracter normativ. Ulterior, Decretul cu privire la promulgarea legii bugetare anuale
se publica in onitorul *ficial.
57. dentificati doasprezecimile bugetare
!a ultim aspect al procedurii de adoptare a bugetului de stat anual, pentru ipoteza in care
.arlamentul nu reuseste sa dezbata proiectul de lege si sa voteze legea bugetara anuala pina
la inceputul e"ercitiului financiar urmator. $stfel s-au configurat & variante # cea a
aprobarii unor douasprezecimi bugetare provizorii si cea a incredintarii guvernului sa
indrume e"ecutia bugetara pe baza bugetului din e"ercitiul financiar anterior.
ouasprezecimile bugetare provizorii sunt bugete ale caror venituri si c'eltuieli
reprezinta a doasprezecea parte din cele prevazute si propuse prin legea bugetara anuala ce
nu a putut fi votata in termenul legal, bugte care nu sunt e"aminate de comisiile bugetare,
se adopta de catre parlament si se pun in e"ecutare potrivit necesitatii de continuitate a
e"ecutarii bugetului de stat. Despre ele s-a afirmat ca ele pot fi impartite corespunzator din
bugetul viitor, ori ca pot fi considerate ca buget provizoriu cu cuantumuri de venituri si
c'eltuieli stabilite ad 'oc. Incredintarea guvernului sa indrume executia bugetara pe
baza bugetului din exercitiul financiar anterior este procedeul preferat in prezent datorita
simplitatii si operativitatii lui. $cest procedeu are in vedere, ca daca bugetul statului nu a
fost adoptat inainte de e"pirarea e"ercitiului bugetar, se aplica, in continuare legea
bugetului anului precedent, pina la adoptarea noului buget.
5'. Evidentiati elaborarea bugetului asigurarilor sociale de stat
!uprinzind actele si operatiunile de elaborare, aprobare si e"ecutare sau indeplinire a
fiecarui buget anual al a.s.s., procedura acestui buget este supusa dispozitiilor generale
prevazute de legislatie. )laborarea si e"ecutia bugetului a.s.s. sunt supuse principiilor
anualitatii, realitatii si ec'ilibrarii. -ugetul a.s.s. face parte din bugetul public national si
este independent de bugetul de stat. La elaborarea proiectului bugetului anual al a.s.s. se
urmareste ec'ilibrul intre venituri si c'eltuieili. )laborarea proiestului bugetului a.s.s. se
face de catre !/$%, coordonat cu inisterul uncii si .rotectiei %ociale privind evolutia
veniturilor si c'eltuielilor in anii precedenti. .roiectul legii bugetului asigurarilor sociale
de stat, este elaborat pina la inceputul noului trimestru si este supus avizarii de catre
&F
inisterul Finantelor si aprobarii de catre ?uvern. ?uvernul e"amineaza proiectul acestei
legi si noata e"plicativa inaintea adoptarii 'otaririi. Dupa includerea amendamentelor, daca
acestea e"ista, ?uvernul aproba proiectul legii bugetului asigurarilor sociale de stat. $poi
acesta este inaintat .arlamentului spre dezbatere si adoptare. .roiectul legii bugetului
asigurarilor sociale de stat include ane"ele si este insotit de nota e"plicativa.
5). Analizati adoptarea si promulgarea legii bugetului asigurarilor sociale
de stat
.roiectul este e"aminat de catre !omisia parlamentara de specialitate, celelalte comisii
ale parlamentului si Directia juridica a organului legislativ. )"aminarea legii in .arlament
se face in 2 lecturi. Legea bugetului asigurarilor de stat poate fi adoptata si in & lecturi,
daca toate c'estiunile din lecturile & si 2 sunt e"aminate intr-o singura lectura. $1
3xaminarea in I lectura( .arlamentul audiaza raportul ?uvernului si coraportul !omisiei
de specialitate asupra proiectului legii bugetului a.s.s. e"aminind # - directiile principale
ale politicii bugetare a asigurarilor sociale de stat & - conceptiile de baza a proiectului. -1
3xaminarea in a II-a lectura( .arlamentul la prezentarea !omisiei de specialitate
e"amineaza# - veniturile estimate sub forma de calcule si structura lor & - c"eltuielile
estimate, structura si destinatia lor & - deficitul sau excedentul bugetului asigurarilor
sociale de sta. !* 3xaminarea in a III-a lectura( .arlamentul# - examineaza alocatiile
detaliate care vor fi efectuate& - stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod prioritar& -
examineaza alte detalieri din proiectul legii bugetului a.s.s. .ina la 4
decembrie a fiecarui an, parlamentul adopta legea bugetului a.s.s., care va fi promulgate de
.resedintele statului, apoi va publicata si va intra in vigoare ( ian. $ anului urmator. Daca
legea nu a fost adoptata cel putin 2 zile dupa e"pirarea e"rcitiului bugetar, se aplica in
continuare legea anului precedent pina la adoptarea noului buget. ;romulgarea legii
bugetului asigurarilor sociale de stat. Legile adoptate de parlament se trimit spre
promulgare .resedintelui R. .romulgarea este actul final procedurii legislative si tine
e"clusiv de competenta sefului statului. Decretul de promulgare a legii bugetului
asigurarilor sociale de stat emis de .resedintele R este obligatoriu pentru e"ecutare pe
intreg teritoriul statului, avind caracter normativ. Decretele .resedintelui se promulga intr-
un termen de & saptamini. Insa .resedintele poate cere printr-o scisoare de remitere poate
cere parlamentului ree"aminarea legii bugetului a.s.s.>doar o singura data1. $ doua data
presedintele este obligat sa promulge legea. Ulterior, Decretul cu privire la promulgarea
legii bugetului a.s.s. se publica in onitorul *ficial.
6*. -eterminati e$ecutarea legii bugetului asigurarilor soaciale de stat
3xecutarea bugetului a.s.s. consta in realizarea contributiei si a celorlalte venituri, in
corelatie cu plata pensiilor, indemnizatiilor si ajutoarelor banesti acordate din acest buget.
!* Veniturile bugetului a(s(s( provin din contributii de asigurari sociale, transferuri din
bugetul de stat si alte venituri prevazute de lege. Lunar de catre angajator, se face calculul
si plata contributiei de a.s. datorate de asiguratii angajati cu !I.
=ransferurile sunt a II-a categorie a veniturilor bugetului a.s.s. )le sunt effectuate pentru
acoperirea unor c'eltuieli ale bugetului a.s.s., fiind allocate din bugetul de stat. =ransferul
se apare doar dupa terminarea rezervei bugetului a.s.s. obinzile- sume de bani, care pot
constitui venituri bugetare, in cazul aparitiilor disponibilitatilor banesti in bugetul a.s.s.
2A
'ajorarile de intirziere se platesc de contribuabil in cazul neac'itarii la termene legale a
contributiilor in bugetul a.s.s.
+*Cheltuielile bugetului a(s(s(- acopera contravaloarea prestatiilor de asigurari sociale in
sistemul public, c'eltuieli aferente organizarii si functionarii sistemului public, finantarii
unor investitii proprii s.a. %istemul c'eltuielilor a.s.s. este format din fonduri+ 1. Fondul de
pensii ; &. Fondul de protectie a familiilor cu copii ; 2. Fondul de indemnizatii ; 3. Fondul
de somaj ; 4. Fondul de recuperare a sanatatii ; 5. Fondul de asigurare contra accidentelor
de munca si bolilor profesionale. )"cedentele anuale ale bugetului a.s.s. se folosesc
conform legii>e"p. la procurarea valorilor mobiliare1.Deficitul curent al bugetului a.s.s. se
acopera din disponibilitatile bugetului a.s.s. din anii precedenti.La sfirsitul fiecarui an
bugetar !asa /ationala intocmeste o dare de seama cu privire la realizarea bugetului a.s.s.,
fiind prezentat ?uvernului pina la A( mai a anului imediat urmator a anului de gestiune,
spre e"aminare si aprobare, iar ?uvernul dupa aprobare va prezenta pina la data de ( iunie
.arlamentului.
61. Evidentiati aspectele generale privind datoria de stat e$terna p.232
Instrumentele generatoare de datorie de stat e"tern7 sunt# '@rtiile de valoare de stat,
9mprumuturile de la guvernele altor state, de la agen8iile guvernelor altor state;
9mprumuturile de la institu8ii financiare str7ine, organiza8ii financiare interna8ionale;
alte 9mprumuturi bilaterale sau multilaterale.
ijloacele ob8inute de 9mprumuturile de stat e"terne se utilizeaz7 pentru#
acoperirea deficitului bugetar de stat, sus8inerea balan8ei de pl78i, finan8area proiectelor
de investi8ii pentru dezvoltarea domeniilor prioritare ale economiei, importul de
materie prim7, resurse energetice :i de alte produse, onorarea obliga8iilor asumate prin
acordarea garan8iilor de stat pentru 9mprumuturi, serviciul, refinan8area :i reac'izi8ionarea
datoriei contractate anterior, finan8area c'eltuielilor legate de lic'idarea consecin8elor
calamit78ilor naturale :i altor situa8ii e"traordinare, finan8area c'eltuielilor
rezonabile legate de contractarea datoriei de stat e"terne
Imprumuturile de stat e"terne contractate de inisterului Finan8elor 9n numele
Republicii oldova sunt valorificate prin intermediul b7ncilor comerciale - fiind agen8i
fiscali ai statului - iar 9n cazuri e"cep8ionale, prin intermediul -7ncii /a8ionale a
oldovei, cu consim87m@ntul acesteia. inisterul Finan8elor ramburseaz7 :i efectueaz7
pl78ile aferente serviciului datoriei de stat e"terne prin

intermediul -7ncii /a8ionale a
oldovei.
62. Analizati distribuirea mi(loacelor obtinute din imprumuturile de stat
e$terne pentru finantarea investitiilor si importurilor p. 235
ijloacele ob8inute din 9mprumuturile de stat e"terne pentr finan8area investi8iilor :i
importurilor pot fi distribuite institu8iilaor financiare din republic7, la propunerea
inisterului Finan8elor, in

temeiul 'ot7r@rilor ?uvernului. !ondi8iile de rambursare
a
mijloacelor 9mprumutate se stabilesc 9n contractele 9nc'eiate 9ntre in.Fin. :i institu8iile
financiare din republic7. In aceste contracte sunt specificate# rata dob@nzii pl7titit7 in
Fin, limit7ri asupra marjei la rata dob@nzii pe care institu8ia financiar7 o poate percepe,
valuta 9n care va fi calcular7 :i rambursat7 suma principal7 :i pl7tite dob@nzile aferente,
precum :i alte angajamente ale p7r8ilor.
ijloacele ob8inute din 9mprumuturile de stat e"terne pentru

finan8area investi8iilor :i
importurilor pentru institu8iile finan8ate de la buget vor fi gestionate de inisterul
Finan8elor 9n condi8iile stabilite prin 'ot7r@rile respective ale ?uvernului :i
.arlamentului.
2(
ijloacele ob8inute din 9mprumuturile de stat e"terne pentru realizarea proiectelor de
investi8ii finan8ate de la bugetul de stat vor fi gestionate direct de inisterul Finan8elor 9n
condi8iile stabilite prin 'ot7r@rile respective ale ?uvernului :i .arlamentului.
ijloacele ob8inute din 9mprumuturile de stat e"terne pentru finanarea importurilor se
distribuie >se v@nd1 agen8ilor economici de c7tre inisterul Finan8elor la licita8ie.
Dac7 valoarea importului efectuat direct de un organ al statului dep7:e:te suma
ec'ivalent7 cu 4A AAA dolari %U$, m7rfurile trebuie s7 fie ac'izi8ionate pe baz7 de tender.
=oate creditele acordate de inisterul Finan8elor din contul mijloacelor ob8inute din
9mprumuturile de stat e"terne pentru finan8area proiectelor de investi8ii :i importurilor
se ramburseaz7 de agen8ii economici sau de institu8iile financiare inisterului
Finan8elor, 9n conformitate cu prevederile contractului de credit, 9nc'eiate 9ntre
inisterul Finan8elor :i beneficiarii de credit.
63. -eterminati creditorii imprumuturilor de stat e$terne p.237
In ceea ce prive:te creditorul 9mprumuturilor de stat e"terne se contracteaz7, 9n func8ie de
necesit78i :i posibilit78i, de la alte state, de la b7nci :i societ78i din alte state, de la
organiza8ii financiar-bancare interna8ionale,e". Fondul onetar Interna8ional :i de la
-anca Interna8ional7 pentru Reconstruc8ie :i Dezvoltare.
-eneficiarii creditelor acordate de Fondul onetar Interna8ional sunt numai statele,
beneficiari ai creditelor ce se acord7 de c7tre -anca ondial7 sunt at@t statele membre, c@t
:i organiza8iile economice, colectivit78ile publice :i private, care ob8in garan8ia statului
pe teritoriul c7ruia se afl7 sediul lor. $ceast7 banc7 acord7 credite pe termen lung p@n7 la
&A de ani :i cu dob@nd7 mai mic7 dec@t cea cuvenit7 pe pia8a interna8ional7.
.entru acordarea creditelor de c7tre -anca ondial7 este important7 documenta8ia
elaborat7 de beneficiari, verificat7 :i completat7 de e"per8ii b7ncii astfel ca, pornind
de la aprecierea e"act7 a necesit78ilor de credite :i a posibilit78ilor de rambursare, s7 se
decid7 cuantumul b7nesc, modul de 9ntrebuin8are :i termenele fiec7rui 9mprumut.
64. Analizati repartizarea pe trimestre a veniturilor si c!eltuielilor
bugetare
E$ecutarea bugetului de stat realizarea veniturilor bugetare stabilite pentru in anul in
curs si efectuarea c'eltuielilor bugetare pentru aceeasi perioada.
se face distinctie intre functionarii investiti cu atributii de conducere*executori de buget+
si cei carora le revin numai atributii executive*contabili cu atributiile specifice executive+.
In termen de (A zile dupa adoptarea legii bugetare anuale, inisterul Finantelor #
solicita de la autoritatile publice centrale planurile de finantare ale acestora, precum si
ale institutiilor subordonate ;
intocmeste repartizari lunare ale veniturilor prevazute de legea bugetara anuala si a altor
acte legislative.
In termen de 34 de zile dupa publicarea legii bugetare anuale, inisterul Finantelor aproba
repartizarea lunara a veniturilorsi c'eltuielilor bugetului de stat conform !lasificatiei
bugetare. In anumite situatii, inisterul Finantelor, poate aproba alocatii pentru fiecare
program guvernamental, cu conditia adoptarii fiecarui program de acest fel de parlament.
6epartizarea lunara se semneaza de ministrul finantelor sau de o persoana autorizata de
inisterul Finantelor . $ditional la repartizarea lunara, inisterul Finantelor, printr-o
autorizatie suplimentara, poate plasa oricare alte conditii pentru efectuarea c'eltuielilor de
catre autoritatile publice, daca aceste conditii corespund prevederilor legii bugetare anuale
si altor acte legislative.
2&
65. dentificati e$ecutarea de casa a bugetului de stat
;peratiunile de trezorerie sunt inevitabile in e"ecutia bugetului anual de stat, pentru
incasarea veniturilor bugetare in numerar, pentru eliberarea sumelor de bani necesare
c'eltuielilor care se efectuiaza in numerar, ca si pentru evidenta tuturor veniturilor
realizate si a c'eltuielilor bugetare efectuate.
1rezoreria de 8tat . este o unitate structurala a inisterului Finantelor, constituita din
=rezoreria !entrala si =rezoreriile =eritoriale, care e"ercita e"ecutarea de casa a bugetului
de stat si a bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale, administrarea mijloacelor valutare,
a fondurilor si mijloacelor e"trabugetare, precum si a fondurilor cu destinatie speciala.
9unctiile 1rezoreriei de stat #
evidenta impozitelor, ta"elor si altor venituri care se incaseaza in bugetul de stat si
bugetelor U$= ; delimitarea veniturilor generale de stat cu inscrierea lor la conturile
trezoriale ale bugetelor respective ; reglementarea decontarilor reciproce intre bugetele
respective ; deservirea institutiilor publice ale bugetului de stat si bugetelor U$=;
prognozarea operativa a incasarilor, c'eltuielilor, surselor de finantare a deficitului
bugetar ; administrarea eficienta a incasarilor la conturile bugetelor respective.
La data de 2( decembrie a fiecarui an, inisterul Finantelor inc'ide toate conturile
desc'ise in decursul anului bugetar current, pentru a intocmi Raportul annual despre
e"ecutarea bugetului de stat.
66. E$puneti procedura realizarii veniturilor bugetare de stat
In realizarea conforma a veniturilor bugetare, obligatoriu trebuie respectate, urmatoarele
conditii reglementate de cadrul normativ financiar;
- nici un impozit, ta"a sau alte oblibatii de natura acestora, nu pot fi inscrise in buget si
incasate, daca acestea nu au fost stabilite prin lege ;
- legea bugetara anuala adopta pentru fiecare an lista impozitelor, ta"elor si a cotelor
acestora, precum si a celorlalte venituri ale statului, care urmaeaza sa se perceapa;
- este interzisa perceperea sub orice titlu, sub orice denumire, de contributii directe sau
indirecte inafara celor stabilite de lege.
Realizarea veniturilor bugetare, presupune cunoasterea si aplicarea normelor juridice in
materie, atit de contribuabili, cit si de organele competente privind e"ecutia bugetara.
67. Analizati notiunea generala privind autonomia locala
.rin autonomie local. se 9n8elege dreptul :i capacitatea efectiv7 a autorit78ilor locale
de a decide :i de a conduce 9n limitele stabilite de lege o parte semnificativ7 a treburilor
publice, pe propria lor r7spundere :i 9n interesul popula8iei din zon7
&(2
.
Autonomia local3 este forma modern7 de e"primare a distribuirii
9mputernicirilor 9ntre ?uvernul central :i e"ecutivele locale.
Descentralizarea 9mputernicirilor presupune repartizarea func8iilor :i a
prerogativelor de8inute de ?uvernul central 9ntre diferite ramuri ale administra8iei
publice. )a se bazeaz7 pe urm7toarele principii# administrarea local autonom& finane
publice locale stabile& un mecanism clar i ec"itabil al transferurilor& competene i
atribuii& asigurarea i certitudinea referitor la mrimea bugetului
i a capacitii financiare
.
.
22
Legea R determin7 func8iile :i 9mputernicirile autorit78ilor centrale :i locale :i 9n
domeniul finan8elor publice, 9n temeiul acestor legi, putem vorbi despre o
descentralizare real7. Republica oldova, ca :i celelalte 87ri din )uropa de )st :i cea
!entral7, vine dintr-un regim totalitar, spre un sistem democratic de guvernare" de
la centralizare la descentralizare.
=emelia oric7rui sistem politic democratic este democra2ia local3. !ondi8ia
necesar7 :i obligatorie a democra8iei este autoadministrarea >la nivelul satelorB
comunelorB ora:elorB municipiilor1.
6'. Evidentiati specificul autoadministrarii locale
!onceptul autoadministr7rii are la baz7 2 elemente esen8iale# autonomia local& extinderea
corespunztoare a administrrii locale& democraia local.
8. !utonomia local. reprezint7 un teritoriu 9n care se formeaz7 o comunitate
separat7, legal constituit7, subordonat7 statului ce are autoritatea de a decide asupra
propriilor probleme de gestiune, prin intermediul propriilor organe de administrare,
9n limita competen8elor atribuite.
9. 3xtinderea corespunz.toare a administr.rii locale presupune e"isten8a anumitor
limite referitoare la punctul p@n7 la care descentralizarea autorit78ii poate fi realizat7.
In majoritatea 87rilor cu economie de pia87 consolidat7, func8iile guvernamentale
sunt repartizate 9ntre autoritatea central7 :i autorit78ile locale, ale c7ror puteri sunt fie
protejate printr-un statut, cum este 9n Republica oldova statutul special al municipiului
!'i:in7u :i al structurii teritorial-autonome ?7g7uzia, fie conferite de c7tre autoritatea
central7.
,( emocra/ia local.. $utorit78ile publice locale ca organe alese, sunt institu8ii ale
democra8iei reprezentative, 9n care autoadministrarea local7 este 9nf7ptuit7, de obicei,
prin intermediul consiliului local. $utoadministrarea local7 include :i posibilitatea
organiz7rii unor consult7ri ale cet78enilor >referendumuri locale1. Descentralizarea este
menit7 s7 permit7 autorit78ilor locale s7 se autoconduc7, fiind, totodat7, controlate de
organele centrale. Realizarea efectiv7 a conceptului de autonomie local7 9n plan
administrativ este imposibil7 f7r7 aplicarea conceptului de autonomie
financiar7.
6). ndividualizati elementele autonomiei financiare.
Fundamentul autonomiei locale este autonomia financiara. 3lementele autonomiei
financiare

sunt#
I Resursele financiare ale autorit78ilor administra8iei publice locale trebuie s7
fie propor8ionale cu competen8ele prev7zute de constitu8ie sau de lege;
I !el pu8in o parte din resursele financiare ale autorit78ilor administra8iei
publice locale trebuie s7 provin7 din ta"ele :i impozitele locale, al c7ror nivel acestea au
competen8a s7-( stabileasc7 9n limitele legale;
I %istemele de prelevare pe care se bazeaz7 resursele de care dispun aut.adm.
pub.loc. trebuie s7 fie de natura diversificat7 :i evolutiv7 pentru a le permite s7 urmeze
practic, pe c@t posibil, evolu8ia real7 a costurilor e"ercit7rii competen8elor acestora;
I U$= cu o situa8ie mai grea financiar7 necesit7 instituirea de proceduri de
egalizare
financiar7 sau de m7suri ec'ivalente, destinate s7 corecteze efectele reparti8iei inegale
resurselor poten8iale de finan8are, precum :i a sarcinilor fiscale care le suport7.
I aut.adm. pub.loc trebuie s7 fie consultate, de o manier7 adecvat7, asupra
modalit78ilor de
23
repartizare a resurselor redistribuite care le revin;
I %ubven8iile alocate U$= trebuie s7 nu fie destinate finan87rii unor
proiecte specifice.
I 9n scopul finan87rii c'eltuielilor de investi8ii, aut.adm. pub.loc trebuie s7
aib7 acces, la pia8a na8ional7 a capitalului;
Unit78ile administrativ-teritoriale sunt obligate s7 men8in7
disciplina financiar7 9n teritoriu.
24